Ordin nr.90 din 12.05.2005 pentru aprobarea Regulilor de exploatare tehnică a căii ferate

MINISTERUL TRANSPORTURILOR
ŞI INFRASTRUCTURII DRUMURILOR

O R D I N

pentru aprobarea Regulilor de exploatare tehnică a căii ferate

nr. 90  din  12.05.2005

 (în vigoare 21.12.2005) 

Monitorul Oficial al R.Moldova nr.139-141 art.455 din 21.10.2005

* * *

Notă: Vezi Hot.Guv. nr.597 din 21.10.2009 privind unele măsuri de executare a Legii nr.21-XVIII din 18 septembrie 2009 (pct.1 - se transferă Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor competenţele ce ţin de domeniul transporturilor şi cele ce ţin de domeniul infrastructurii drumurilor, exercitate anterior de Agenţia Transporturi şi, respectiv, de Ministerul Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului)

Notă: Vezi Hot.Guv. nr.1084 din 24.09.2008 cu privire la reorganizarea unor organe centrale de specialitate ale administraţiei publice (pct.1 - se instituie Agenţia Transporturi prin reorganizarea Ministerului Transporturilor şi Gospodăriei Drumurilor şi Administraţiei de Stat a Aviaţiei Civile)

În temeiul prevederilor art.166 al Codului transportului feroviar nr.309-XV din 17 iulie 2003 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2003, nr.226-228, art.892), ministrul transporturilor şi gospodăriei drumurilor emite următorul

ORDIN

1. Se aprobă Regulile de exploatare tehnică a căii ferate prevăzute în anexa* care face parte integrantă la prezentul ordin şi va fi pusă la dispoziţia celor interesaţi la cererea acestora.

______________________

* Se publică în ediţie specială.

2. Regulile de exploatare tehnică a căii ferate prezintă o reglementare tehnică în domeniul transportului feroviar şi prevederile prezentului ordin se aplică agenţilor economici care desfăşoară operaţiuni de transport feroviar, inclusiv celor care deţin în proprietate sau închiriate linii ferate de acces şi/sau vehicule feroviare, care au acces pe infrastructura feroviară publică.

3. Conducerea persoanelor juridice prevăzute la punctul 2 va asigura prin personalul propriu, atestat conform prevederilor în vigoare, instruirea şi verificarea periodică a întregului personal cu responsabilităţi ce ţin de circulaţia trenurilor şi executarea manevrelor pe liniile ferate, privind aplicarea prevederilor Regulilor de exploatare tehnică a căii ferate.

4. Întreprinderea de Stat "Calea Ferată din Moldova" (CFM), alţi gestionari de infrastructură feroviară de uz propriu, agenţii economici care desfăşoară operaţiuni de transport feroviar şi/sau deţin vehicule feroviare, precum şi furnizorii feroviari autorizaţi în activităţile de construire, modernizare, reparare, întreţinere şi verificare tehnică a elementelor infrastructurii feroviare şi a materialului rulant, vor duce la îndeplinire prezentul ordin.

5. Direcţia Transport Feroviar şi Secţia Juridică a Ministerului Transporturilor şi Gospodăriei Drumurilor vor asigura efectuarea expertizei juridice şi înregistrării de stat la Ministerul Justiţiei a prezentului ordin conform procedurii stabilite de legislaţia în vigoare.

6. Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova şi intră în vigoare în termen de 60 de zile de la data publicării. Pînă la data intrării în vigoare, se va face editarea culegerii "Regulile de exploatare tehnică a căii ferate" de către CFM, precum şi instruirea şi examinarea personalului interesat.

7. La data intrării în vigoare a prezentului ordin Regulile de exploatare tehnică a Căii Ferate din Republica Moldova Nteh/0001, actualizate prin Ordinul ministrului transporturilor şi comunicaţiilor nr.149 din 22.08.2001, precum şi orice dispoziţie contrară îşi încetează aplicabilitatea.

8. Nerespectarea prevederilor prezentului ordin atrage după sine răspundere în conformitate cu legislaţia în vigoare.

9. Controlul asupra executării prezentului ordin mi-l asum.

Anexă

la Ordinul Ministrului Transporturilor

şi Gospodăriei Drumurilor al

Republicii Moldova

 nr.90 din 12 mai 2005

REGULILE

DE EXPLOATARE TEHNICĂ A CĂII FERATE

Notă: Regulile au fost publicate în Monitorul Oficial al R.Moldova ediţie specială din 21.10.2005

TITLUL I

NOŢIUNI GENERALE

Capitolul I

NOŢIUNI INTRODUCTIVE

1. Regulile de exploatare tehnică a căii ferate (în continuare - prezentele Reguli) stabilesc condiţiile fundamentale privind exploatarea tehnică a căii ferate şi modul de activitate al lucrătorilor din transportul feroviar la exploatarea acesteia, dimensiunile de bază, normele de întreţinere a celor mai importante construcţii, instalaţii şi material rulant şi cerinţele înaintate faţă de acestea, sistemul de organizare a circulaţiei trenurilor şi principiile de semnalizare.

Prezentele Reguli sunt elaborate în conformitate cu Codul transportului feroviar al Republicii Moldova nr.309-XV din 17.07.2003, alte legi şi acte normative în vigoare ale Republicii Moldova.

2. Prezentele Reguli sunt obligatorii pentru toate subdiviziunile structurale şi lucrătorii transportului feroviar, iar executarea acestora asigură concordanţa tuturor verigilor transportului feroviar, activitatea precisă şi neîntreruptă a transportului feroviar şi siguranţa circulaţiei.

Prezentele Reguli pot fi modificate doar prin ordinul organului de specialitate al administraţiei publice centrale.

3. Pe marginea problemelor exploatării tehnice a căii ferate, organul de specialitate al administraţiei publice centrale emite instrucţiuni şi indicaţii importante pentru întreaga reţea feroviară publică, iar administraţia întreprinderii de stat "Calea Ferată din Moldova" (CFM) - instrucţiuni şi indicaţii care determină activitatea subdiviziunilor şi organizaţiilor structurale ale căii ferate.

Toate instrucţiunile şi indicaţiile referitoare la exploatarea tehnică, proiectarea şi construcţia căii ferate, construcţiile, instalaţiile şi materialul rulant trebuie să corespundă cerinţelor prezentelor Reguli.

4. Înţelesul termenilor de bază utilizaţi în prezentele Reguli este arătat în anexă.

Capitolul II

OBLIGAŢIILE GENERALE ALE LUCRĂTORILOR

DIN TRANSPORTUL FEROVIAR

5. Obligaţiile de bază ale lucrătorilor din transportul feroviar constituie satisfacerea necesităţilor de transport ale călătorilor, mărfurilor, bagajelor şi mesageriilor cu condiţia asigurării incontestabile a siguranţei circulaţiei trenurilor şi integrităţii mărfurilor, bagajelor şi mesageriilor transportate, utilizarea eficientă a mijloacelor tehnice, respectarea cerinţelor privind protecţia mediului natural înconjurător.

6. Fiecare lucrător, activitatea căruia este legată de circulaţia trenurilor, poartă răspundere, în conformitate cu obligaţiile sale, pentru executarea prezentelor Reguli şi pentru siguranţa circulaţiei.

Controlul pentru respectarea Regulilor de exploatare tehnică de către lucrătorii din transportul feroviar se pune în sarcina conducătorilor subdiviziunilor respective.

Încălcarea prezentelor Reguli de către lucrătorii din transportul feroviar atrage după sine răspundere în conformitate cu legislaţia în vigoare.

7. Fiecare lucrător din transportul feroviar este obligat să facă semnale de oprire trenului sau garniturii de tren ce manevrează şi să ia alte măsuri de oprire a acestora în cazurile în care este periclitată viaţa şi sănătatea oamenilor sau siguranţa circulaţiei. În cazul depistării defecţiunilor la construcţii sau instalaţii, care periclitează siguranţa circulaţiei sau constituie pericol de poluare a mediului natural înconjurător, lucrătorul trebuie neîntîrziat să ia măsuri de îngrădire a locului periculos şi de înlăturare a defecţiunilor.

8. Lucrătorii din transportul feroviar trebuie să asigure siguranţa călătorilor, să creeze comodităţile necesare, să deservească la nivelul cultural cuvenit călătorii la staţii, în trenuri, să fie politicoşi şi amabili în relaţiile cu toate persoanele ce beneficiază de serviciile transportului feroviar şi, totodată, să ceară de la ei respectarea regulilor în vigoare în transportul feroviar.

9. Lucrătorii din transportul feroviar trebuie să menţină în ordine locul de muncă şi mijloacele tehnice încredinţate.

Lucrătorii, pentru care sunt stabilite uniformă şi semne distinctive trebuie să fie îmbrăcaţi în uniformă în conformitate cu Regulamentul cu privire la disciplina salariaţilor în transportul feroviar din Republica Moldova.

Fiecare lucrător din transportul feroviar trebuie să respecte regulile şi instrucţiunile privind protecţia muncii, siguranţa antiincendiară, regulile şi normele sanitare, cerinţele standardelor, normelor metrologice şi regulilor şi altor documente normative stabilite pentru lucrările executate de dînsul. Responsabilitatea pentru executarea acestor reguli şi instrucţiuni se pune în sarcina executorilor şi conducătorilor subdiviziunilor respective.

10. Se interzice accesul în locomotive, în cabinele de dirijare a trenurilor vagon-motoare, a materialului rulant specializat autopropulsant (motolocomotive, drezine, automotoare speciale, maşini feroviare de construcţii) şi a altor unităţi rulante, la semnale, macazuri, aparataj, mecanisme şi alte instalaţii legate de asigurarea siguranţei circulaţiei trenurilor, precum şi în încăperile din care se efectuează dirijarea semnalelor şi a instalaţiilor similare, a persoanelor care nu dispun de dreptul de acces la acestea.

Dreptul de a dirija locomotivele, trenurile vagon-motoare, materialul rulant specializat autopropulsant (motolocomotivele, drezinele, automotoarele speciale, maşinile feroviare de construcţii) şi alte unităţi rulante, semnalele, macazurile, aparatajul, mecanismele şi alte instalaţii legate de asigurarea siguranţei circulaţiei trenurilor, precum şi de a schimba macazurile îl au doar lucrătorii împuterniciţi pentru aceasta în timpul exercitării obligaţiunilor de serviciu.

Lucrătorii din transportul feroviar, care îşi fac stagiul în modul stabilit, pot fi admişi la dirijarea locomotivelor, trenurilor vagon-motoare, materialului rulant specializat autopropulsant (motolocomotive, drezine, automotoare speciale, maşini feroviare de construcţii) şi a altor unităţi rulante, la semnale, macazuri, aparataj, mecanisme şi alte instalaţii legate de asigurarea siguranţei circulaţiei trenurilor, doar sub supravegherea şi pe răspunderea proprie a lucrătorilor care deservesc nemijlocit aceste instalaţii.

11. Persoanele, care se angajează în transportul feroviar la lucrări legate de circulaţia trenurilor, trebuie să treacă instruirea profesională, iar echipele de locomotivă, dispecerii de tren, impiegaţii de mişcare la staţiile de cale ferată (în continuare - impiegat de mişcare), echipele materialului rulant specializat autopropulsant pe lîngă aceasta, şi selectarea profesională, să susţină examene şi ulterior controlul cunoaşterii următoarelor documente:

a) Regulile de exploatare tehnică a căii ferate din Moldova (RET), Instrucţiunea cu privire la semnalizarea pe calea ferată din Moldova (ISE), Instrucţiunea cu privire la circulaţia trenurilor şi lucrările de manevră pe calea ferată din Moldova (ICT), aprobate de către organul de specialitate al administraţiei publice centrale;

b) instrucţiunile de serviciu şi alte documente care stabilesc obligaţiile lucrătorilor;

c) regulile şi instrucţiunile cu privire la protecţia muncii, regulile şi normele sanitare;

d) Regulamentul cu privire la disciplina salariaţilor din transportul feroviar aprobat prin Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova.

Restul lucrătorilor trebuie să cunoască obligaţiile generale ale lucrătorilor transportului feroviar prevăzute de prezentele Reguli, regulile privind protecţia muncii, regulile şi normele sanitare, instrucţiunile de serviciu şi alte documente care stabilesc obligaţiile lucrătorilor.

Lucrătorii transportului feroviar, cărora, în scopul încărcării depline a zilei de lucru sau cumulării de profesiuni, li se pune în sarcină exercitarea obligaţiilor suplimentare legate de circulaţia trenurilor, trebuie să fie admişi la aceste lucrări doar după controlul cunoaşterii de către ei a regulilor şi instrucţiunilor respective.

Lista funcţiilor şi profesiunilor, pentru deţinerea cărora lucrătorii sînt supuşi examenelor, prevăzute la prezentul punct, volumul de cunoştinţe pentru fiecare funcţie (profesiune), precum şi modul de efectuare a examenelor pentru angajare şi celor periodice se stabilesc de CFM.

Cerinţele faţă de selectarea profesională a echipelor de locomotivă, dispecerilor de tren, impiegaţilor de mişcare, echipelor materialului rulant specializat autopropulsant se stabilesc de către CFM.

12. Persoanele, care se angajează în serviciu şi lucrătorii din transportul feroviar, legaţi nemijlocit de circulaţia trenurilor, sunt supuşi în modul stabilit unei examinări medicale obligatorii preventive, la angajarea în serviciu, şi periodice.

Persoanele pînă la 18 ani nu se admit pentru ocuparea următoarelor funcţii şi profesiuni legate nemijlocit de circulaţia trenurilor: mecanici de locomotive, trenuri vagon-motor, motolocomotive şi automotoare speciale, maşini feroviare de construcţie, macarale (maşinişti de macarale) şi ajutorii acestora; conducători de drezină şi ajutorii acestora; fochişti de locomotivă în depou; dispeceri de tren, dispeceri la staţii, dispeceri ai staţiilor feroviare de manevră, dispecerii de locomotivă pe reţeaua feroviară, dispeceri energetici, dispeceri ai depourilor de vagoane, dispeceri pentru dirijarea parcului de vagoane; impiegaţi de mişcare, operatori de serviciu în parc, operatori de serviciu la haltele de încrucişare, operatori de serviciu la trecerile de nivel, operatori de serviciu la posturile de centralizare în staţii, operatori de serviciu la cocoaşele de triaj; operatori pe lîngă impiegaţii de mişcare, operatori pe lîngă dispecerii de manevră ai staţiilor feroviare, operatori ai cocoaşelor de triaj, operatori ai posturilor de centralizare, operatori ai punctelor de deservire tehnică a vagoanelor, operatori pentru măsurările de cale şi ajutorii acestora, operatori ai cărucioarelor de defectoscop; conductori ai trenurilor de marfă, şefi de manevră şi ajutorii acestora, regulatori ai vitezei de circulaţie a vagoanelor, semnalişti, operatori ai posturilor de macaz, recepţioneri ai trenurilor; maiştri de cale, maiştri de poduri maiştri de tuneluri, maiştri ai secţiei de alimentare cu energie electrică, maiştri ai punctelor de deservire tehnică a vagoanelor, maiştri şi lucrători la reparaţia fără detaşare a vagoanelor revizori ai vagoanelor, revizori-reparatori ai vagoanelor, şefi de echipă (scutiţi de îndeplinirea obligaţiunilor de muncitor) pentru întreţinerea şi reparaţia curentă a căii şi a lucrărilor de artă, revizori pentru cale şi lucrări de artă, reglori ai vagoanelor de control şi măsurare, montatori de cale (de categoria a treia şi mai mult), şefi (mecanici-şefi de echipă) ai trenurilor de călători, electromecanici de trenuri, însoţitori de vagon, mecanici ai vagoanelor (secţiilor) frigorifice, electromecanici şi electromontori, antrenaţi la: reparaţia şi deservirea aparatajului şi instalaţiilor de comunicaţii; deservirea şi reparaţia instalaţiilor de semnalizare, centralizare şi blocare; reparaţia şi deservirea reţelei de contact, substaţiilor de tracţiune şi de transformare şi a liniilor de înaltă tensiune sub voltaj şi la înălţime.

13. Lucrătorii din transportul feroviar trebuie să păstreze bunurile căii ferate încredinţate lor şi mărfurile transportate.

14. Nu se admite exercitarea funcţiilor de către lucrătorii transportului feroviar care se află în stare de ebrietate alcoolică, toxică sau narcotică. Persoanele depistate în asemenea stare sunt înlăturare imediat de la exercitarea funcţiilor şi sunt atrase la răspundere în modul stabilit de legislaţia Republicii Moldova.

TITLUL II

CONSTRUCŢII Şl INSTALAŢII

Capitolul III

CONDIŢII GENERALE. GABARITE

15. Construcţiile şi instalaţiile căii ferate trebuie să fie menţinute în stare bună de funcţionare.

Prevenirea apariţiei defecţiunilor şi asigurarea termenelor îndelungate de funcţionare a construcţiilor şi instalaţiilor trebuie să constituie obiectivele principale ale activităţii persoanelor responsabile de întreţinerea acestora.

Răspundere pentru starea construcţiilor şi instalaţiilor poartă lucrătorii care le deservesc nemijlocit şi conducătorii întreprinderilor în gestiunea cărora sunt aceste construcţii şi instalaţii.

Lucrătorii menţionaţi, în conformitate cu obligaţiile de serviciu, fiecare pe sectorul său, trebuie să cunoască regulile de exploatare şi starea construcţiilor şi instalaţiilor, să le controleze sistematic şi să asigure calitatea înaltă a întreţinerii, deservirii tehnice şi reparaţiei cu respectarea regulilor şi normelor metodologice şi a cerinţelor standardelor pentru construcţiile şi instalaţiile transportului feroviar.

16. Construcţiile, instalaţiile, mecanismele şi utilajul trebuie să corespundă documentaţiei de proiect şi condiţiilor tehnice aprobate în modul stabilit de legislaţia Republicii Moldova. Pentru construcţiile, instalaţiile, mecanismele şi utilajul de bază trebuie să existe paşapoarte tehnice care să conţină caracteristicile principale tehnice şi de exploatare.

Instalaţiile, mecanismele şi utilajul, inclusiv cele livrate pentru transportul feroviar, sunt supuse certificării obligatorii în conformitate cu legislaţia Republicii Moldova.

Construcţiile şi instalaţiile căii ferate trebuie să corespundă cerinţele care asigură trecerea trenurilor cu vitezele maxime stabilite: de călători - 140km/h, frigorifice - 120 km/h, de mărfuri - 90 km/h. Pe anumite sectoare de cale ferată, în conformitate cu lista aprobată de directorul general al CFM, se stabilesc viteze diferenţiate.

Cerinţe suplimentare faţă de construcţii şi instalaţii pe sectoarele căii ferate, pe care trenurile de călători circulă cu viteza de peste 140 km/h, se stabilesc prin instrucţiunea corespunzătoare a organului de specialitate al administraţiei publice centrale.

Introducerea modificărilor în construcţia edificiilor şi instalaţiilor se admite doar cu permisiunea persoanelor oficiale, care dispun de dreptul de a aproba documentaţia de proiect pentru aceste edificii şi instalaţii.

Clasificarea, termenele reparaţiilor periodice şi normele de întreţinere a construcţiilor şi instalaţiilor principale se stabilesc de organul de specialitate al administraţiei publice centrale.

Indicaţiile tehnice şi procesele tehnologice tipizate de deservire tehnică, reparaţie şi întreţinere a construcţiilor şi instalaţiilor se aprobă de organul de specialitate al administraţiei publice centrale.

17. Liniile, construcţiile, instalaţiile şi clădirile noi construite şi cele reconstruite trebuie că fie primite în exploatare permanentă de către comisiile de primire în conformitate cu Regulile de primire în exploatare a obiectelor de construcţie finisate ale transportului feroviar. Construcţiile şi instalaţiile căii ferate noi construite şi cele reconstruite se pun în exploatare doar după aprobarea documentaţiei normative care stabileşte modul lor de funcţionare ce asigură protecţia muncii şi siguranţa circulaţiei trenurilor (actele tehnice de dispoziţie, instrucţiunile de funcţionare), precum şi după controlul cunoaşterii acestei documentaţii de către lucrătorii care deservesc aceste construcţii şi instalaţii.

18. Construcţiile şi instalaţiile întregii reţele a căii ferate şi liniilor ferate de acces de la staţiile de joncţiune pînă la teritoriul întreprinderilor industriale şi de transport trebuie să satisfacă cerinţele gabaritului de apropiere al construcţiilor S, stabilit de standardul în vigoare.

Construcţiile şi instalaţiile ce se află pe teritoriul şi între teritoriile uzinelor, fabricilor, atelierelor, depourilor, porturilor fluviale şi maritime, minelor, zonelor de manipulare a mărfurilor, bazelor, depozitelor, carierelor, abatajelor forestiere şi de turbă, staţiilor electrice şi altor întreprinderi industriale şi de transport (inclusiv ale CFM), trebuie să satisfacă cerinţele gabaritului de apropiere al construcţiilor Sp, stabilit de standardul în vigoare.

Gabaritele S şi Sp trebuie să fie respectate la proiectarea, construcţia, reconstrucţia căii ferate, liniilor ferate de acces, construcţiilor şi instalaţiilor pe ele, la electrificarea şi construcţia liniilor secundare, precum şi la toate construcţiile şi instalaţiile exploatate, aduse anterior în concordanţă cu gabaritele menţionate.

Specificul aplicării gabaritelor S şi Sp la construcţia din nou şi reconstrucţia căii ferate, construcţiilor şi instalaţiilor, cerinţele faţă de construcţiile şi instalaţiile existente, construite după normele vechi şi care nu corespund cerinţelor gabaritelor S şi Sp, modul de control al gabaritelor construcţiilor şi instalaţiilor şi înlăturarea locurilor agabaritice sînt prevăzute în instrucţiunile corespunzătoare de aplicare a gabaritelor de apropiere a construcţiilor.

La planificarea reconstruirii construcţiilor şi instalaţiilor existente care nu corespund cerinţelor gabaritelor S şi Sp, în primul rînd, trebuie să se ia în considerare obiectele care nu asigură trecerea materialului rulant perspectiv de gabaritele Tpr şi Tţ, precum şi a mărfurilor încărcate conform gabaritului zonal.

Este interzis: de a încălca gabaritele construcţiilor şi instalaţiilor la executarea oricăror lucrări de reparaţie, construcţie şi de alt gen.

19. Distanţa minimă între axele liniilor duble, în linie curentă, în aliniament, trebuie să fie de 4100 mm.

La liniile triple şi cvadruple distanţa dintre axele liniei a doua şi a treia în aliniament trebuie să fie de cel puţin 5000 mm.

Distanţa dintre axele liniilor adiacente în staţii feroviare (în continuare - staţii), în aliniament, trebuie să fie de cel puţin 4800 mm pe liniile secundare şi liniile raioanelor de marfă - de cel puţin 4500 mm. În cazul amplasării în staţii a liniilor principale la margini, cu permisiunea directorului general al CFM se admite distanţa dintre ele de 4100 mm. Distanţa dintre axele liniilor destinate transbordării nemijlocite a mărfurilor dintr-un vagon în altul poate fi admisă de 3600 mm.

Distanţele orizontale în curbe dintre axele liniilor adiacente şi dintre axa liniei şi gabaritul de apropiere al clădirilor în linii curente şi în staţii se stabilesc prin instrucţiunea cu privire la aplicarea gabaritelor de apropiere ale clădirilor.

20. Mărfurile încărcate pe material rulant descoperit (luînd în considerare ambalajul şi fixarea) trebuie să fie amplasate în limitele gabaritelor de încărcare stabilite de organul de specialitate al administraţiei publice centrale.

Mărfurile care nu pot fi amplasate pe material rulant descoperit în limitele gabaritelor de încărcare se transportă în conformitate cu modul stabilit de organul de specialitate al administraţiei publice centrale.

Pentru controlul corectitudinii amplasării mărfurilor în limitele gabaritului menţionat în locurile de încărcare în masă (pe liniile ferate de acces, în porturile maritime şi fluviale, în staţiile de transbordare) se stabilesc repere de gabarit.

Mărfurile încărcate sau pregătite pentru încărcare în apropierea liniei trebuie să fie aranjate şi fixate în aşa mod, ca gabaritul de apropiere al clădirilor să fie respectat.

Mărfurile (cu excepţia balastului încărcat pentru lucrări de cale), în cazul înălţimii de pînă la 1200 mm, trebuie să se afle la o distanţă nu mai aproape de 2,0 m de la faţa exterioară a ciupercii şinei de la margine, iar în cazul înălţimii mai mari - nu mai aproape de 2,5 m.

Capitolul IV

CONDIŢIILE ŞI INSTALAŢIILE SERVICIULUI DE ÎNTREŢINERE A CĂII

Secţiunea 1

Condiţii generale

21. Toate elementele liniei ferate (terasamentul, suprastructura şi lucrările de artă), după rezistenţă, stabilitate şi stare, trebuie să asigure circulaţia în siguranţă şi mişcarea lină a trenurilor cu viteze stabilite pentru acest sector.

22. Amplasarea şi dotarea tehnică a secţiei de întreţinere a căii, staţiilor de maşini de cale şi altor unităţi ale serviciului de întreţinere a căii trebuie să asigure executarea lucrărilor necesare pentru întreţinerea şi reparaţia liniei ferate, construcţiilor şi instalaţiilor pentru respectarea volumelor prescrise de circulaţie cu viteze stabilite.

23. Cerinţele faţă de structura construcţiilor şi instalaţiilor, modul de întreţinere şi exploatare a acestora, neexpuse în prezentele Reguli, se stabilesc de către organul de specialitate al administraţiei publice centrale.

Secţiunea 2

Planul şi profilul căii

24. Linia de cale ferată, referitor la raza curbelor, racordarea între aliniamente şi curbe, declivitate, trebuie să corespundă planului şi profilului aprobat al liniei.

25. Staţiile, haltele de încrucişare şi punctele de depăşire, de regulă, trebuie să fie amplasate în palier; în anumite cazuri se admite amplasarea lor pe linii, cu declivitatea de cel mult 0,00015; în condiţii dificile - de cel mult 0,0025.

În condiţii extrem de dificile pe haltele de încrucişare şi în punctele de depăşire de toate tipurile, iar cu permisiunea organului de specialitate al administraţiei publice centrale şi în staţiile intermediare de tip longitudinal şi semilongitudinal, în care nu sînt prevăzute manevre şi decuplări de locomotive sau de vagoane de la garnitură şi detaşarea trenurilor ataşate, se admit declivităţi mai mari de 0,0025 în limita suprafeţelor staţiei. Se admit, de asemenea, în condiţii extrem de dificile, cu permisiunea organului de specialitate al administraţiei publice centrale, declivităţi mai mari de 0,0025 în cazul prelungirii liniilor de primire-expediere la staţiile existente, cu condiţia luării de măsuri contra fugirii spontane a vagoanelor sau garniturilor (fără locomotive), însă cu declivitatea de cel mult 0,010 în ambele cazuri.

În scopul evitării fugirii spontane a vagoanelor sau garniturilor (fără locomotivă) peste limitele lungimii utile a liniilor în staţii, halte de încrucişare şi punctele de depăşire, profilul longitudinal al liniilor de primire-expediere noi construite şi reconstruite, pe care se prevede decuplarea locomotivelor de la vagoane şi efectuarea manevrelor, trebuie să fie proiectat cu contur concav (în formă de groapă) cu aceleaşi menţiuni ale înălţimilor pe marginile lungimii utile a liniilor.

În caz de necesitate, în scopul preîntîmpinării ieşirii spontane a vagoanelor pe alte linii şi itinerare de primire, plecării trenurilor, trebuie să se prevadă corespunzător instalaţiile liniilor de evitare, macazurilor de siguranţă, saboţilor de deraiere, acele macazului de deraiere, macazurile de deraiere, precum şi aplicarea instalaţiilor staţionare pentru fixarea vagoanelor.

În toate cazurile de amplasare a staţiilor, haltelor de încrucişare şi punctelor de depăşire în pante trebuie să fie asigurate condiţiile de pornire din loc a trenurilor conform normelor de greutate stabilite şi condiţiile de reţinere a trenurilor cu frînele ajutătoare ale locomotivelor.

26. Staţiile, haltele de încrucişare şi punctele de depăşire, precum şi unele parcuri şi linii de tragere trebuie să fie amplasate pe sectoare drepte. În condiţii dificile se admite amplasarea acestora pe curbe cu raza de cel puţin 1500 m. În condiţii extrem de dificile se admite diminuarea razei curbei pînă la 600 m, iar în condiţii muntoase - pînă la 500 m.

27. Planul şi profilul liniilor principale şi de staţie, precum şi a liniilor ferate de acces, care aparţin căii ferate, trebuie să fie supuse controlului instrumental periodic.

Organizarea lucrărilor de control instrumental al planului şi profilului căii, elaborare a documentaţiei tehnice respective, precum şi de întocmire a planurilor de proporţii şi schematice ale staţiilor se atribuie serviciului de întreţinere a căii ferate, cu implicarea pentru realizarea acestor lucrări a institutelor de proiectare, grupurilor de proiectare - cercetare şi proiectare - deviz şi cu executarea acestor lucrări în conformitate cu programul aprobat de directorul general al CFM.

Secţiile de întreţinere a căii trebui să dispună de:

a) desene şi descrieri ale tuturor construcţiilor şi instalaţiilor serviciului de întreţinere a căii ce se află la această secţie, precum şi standardele şi normele respective;

b) planurile de proporţii şi schematice ale staţiilor, profilurile longitudinale ale tuturor liniilor principale şi de staţie, cocoaşelor de triere, precum şi liniilor feroviare de acces, unde circulă locomotivele căii ferate.

Profilurile longitudinale ale cocoaşelor de triere, liniilor cu cocoaşe şi de tragere profilate la staţiile de triere, de sector şi de mărfuri se verifică nu mai rar decît o dată în trei ani, pe restul lungimii liniilor de staţii în toate staţiile, profilul se verifică nu mai rar decît o dată în decursul a 10 ani.

Profilul longitudinal al liniilor principale în staţii şi în linii curente se verifică în perioada efectuării lucrărilor de reparaţie capitală şi medie a liniilor. Conform rezultatelor controalelor se stabilesc termene concrete de executare a lucrărilor de corectare a profilurilor. Sectoarele liniilor de cale ferată, pe care se efectuează reconstrucţia liniei şi alte lucrări, care condiţionează modificarea planului şi profilului, se verifică de către executanţii lucrărilor după finalizarea acestora, prezentînd secţiei de întreţinere a căii, iar la staţii de asemenea şi şefului de staţie, documentaţia respectivă.

La edificarea pe teritoriul staţiei a noilor obiecte, extinderea sau reamplasarea celor existente, orice organizaţie care execută asemenea lucrări transmite şefului secţiei de întreţinere a căii şi şefului de staţie documentaţia executivă, care determină racordarea în modul stabilit a obiectului la dezvoltarea existentă a staţiei.

Secţiunea 3

Terasamentul, suprastructura căii şi lucrările de artă

28. Lăţimea terasamentului căii la suprafaţă în aliniamente trebuie să corespundă suprastructurii căii. Pe liniile existente, pînă la reconstrucţia acestora, se admite lăţimea terasamentului căii de cel puţin: pe liniile simple - 5,5 m, pe liniile cu duble - 9,6 m, iar pe pămînturi stîncoase şi drenatoare de cel puţin: pe liniile simple - 5,0 m, pe liniile duble - 9,1 m. Lăţimea minimă a acostamentului terasamentului la suprafaţă trebuie să fie de 0,4 m din fiecare parte a liniei.

În curbe cu raza mai mică de 2000 m terasamentul se lărgeşte conform normelor stabilite.

Sectoarele de terasament care nu satisfac cerinţele enumerate la prezentul punct, se aduc în conformitate cu acestea în mod planificat în cadrul realizării reparaţiei capitale intensive şi medii intensive a căii.

Pentru liniile ferate noi construite şi liniile secundare, precum şi pentru liniile reconstruite lăţimea terasamentului la suprafaţă şi parametrii prismei de balast trebuie să corespundă cerinţelor normelor de construcţie şi tehnice, aprobate de organul de specialitate al administraţiei publice centrale.

Marginea terasamentului în locurile de revărsare a apelor trebuie să fie cu cel puţin 0,5 m ca înălţime peste nivelul cel mai mare al apelor în caz de vînturi puternice.

29. Mărimea nominală a ecartamentului între feţele interioare ale ciupercilor de şină în aliniamente şi în curbele cu raza de 350 m şi mai mult este de 1520 mm. Ecartamentul în curbele cu declivitatea mai mare trebuie să fie:

a) la raza de la 349 m pînă la 300 m - 530 mm.

b) la raza de la 299 m şi mai puţin - 535 mm.

Pe sectoarele liniilor de cale ferată, unde schimbarea complexă a grilajului de şine şi traverse nu a fost efectuată, pe cele în aliniamente şi în curbe cu raza mai mare de 650 m se admite dimensiunea nominală a ecartamentului de 1524 mm. În asemenea caz în curbele cu declivităţi mai mari ecartamentul trebuie să fie:

a) la raza de la 650 m pînă la 450 m - 1530 mm.

b) la raza de la 449 m pînă la 350 m - 1535 mm.

c) la raza de la 349 m şi mai puţin - 1540 mm.

Toleranţele admise la ecartament, care nu necesită a fi înlăturate, în aliniamente şi în curbe de linie nu trebuie să depăşească la îngustare -4 mm, la lărgire +8 mm, iar pe sectoarele unde sînt stabilite viteze de circulaţie de pînă la 50 km/h şi mai puţin - la îngustare -4 mm, la lărgire +10 mm.

Modul de înlăturare a devierilor care depăşesc valorile indicate se stabileşte de către organul de specialitate al administraţiei publice centrale.

Nu se admite ecartamentul mai mic de 1512 mm şi mai mare de 1548 mm.

Modul de exploatare a căii fără joantă pe traversele din beton armat montate pînă în anul 1996 se stabileşte de organul de specialitate al administraţiei publice centrale.

30. Feţele superioare ale ciupercii şinelor ambelor fire de cale în aliniament trebuie să fie la acelaşi nivel. Se admite în aliniament de a menţine una din firele de şine la nivel cu 6 mm mai înalt decît cealaltă în conformitate cu normele stabilite prin instrucţiunea respectivă a organului de specialitate al administraţiei publice centrale.

Supraînălţarea firului exterior de şină în curbe, în funcţie de raza curbei şi viteza de circulaţie pe aceasta, se stabileşte prin ordinul directorului general al CFM în conformitate cu instrucţiunea organului de specialitate al administraţiei publice centrale.

Valoarea maximă a supraînălţării firului exterior de şină este de 150 mm. În caz de necesitate în curbe pe linia principală, valoarea maximă a supraînălţării a firului exterior de şină poate fi admisă, cu permisiunea organului de specialitate al administraţiei publice centrale peste 150 mm.

Toleranţele admise la nivelul amplasării firelor de şină în aliniament şi curbe, se stabilesc de organul de specialitate al administraţiei publice centrale.

31. Lista lucrărilor de artă foarte voluminoase şi de mare răspundere şi modul de supraveghere a acestora, precum şi modul de supraveghere operativă a sectoarelor de terasament supuse deformaţiilor sau aflate în condiţii inginereşti-geologice dificile se stabileşte de directorul general al CFM.

Podurile şi tunelurile, conform listei aprobate de directorul general al CFM, se acoperă cu instalaţii de control al gabaritelor, se dotează cu semnalizare de avertizare şi semnale luminoase de oprire.

Lucrările de artă trebuie să fie dotate cu mijloace de protecţie contra incendiilor conform normelor stabilite de organul de specialitate al administraţiei publice centrale şi, în caz de necesitate, să dispună de dispozitive pentru control.

Toate podurile se clasifică după capacitatea de ridicare în baza normelor de calcul în vigoare şi instrucţiunilor respective ale organului de specialitate al administraţiei publice centrale.

32. Pentru controlul stării liniilor şi construcţiilor pe calea ferată trebuie să se utilizeze vagoane şi boghiuri pentru verificat calea, vagoane-defectoscope, vagoane automotor defectoscope, boghiuri defectoscope, laboratoare pentru defectoscopie, staţii de poduri, de tuneluri, de inspectare a căii, de inspectare a gabaritelor, cercetare, de reparaţie-inspectare-scufundare.

Periodicitatea controlului liniilor principale cu ajutorul vagonului pentru verificat calea se stabileşte de directorul general al CFM, însă nu mai rar de două ori pe lună pe parcursul de circulaţie a trenurilor de călători cu viteza mai mare de 60 km/h.

Secţiunea 4

Şine şi aparate de cale

33. Şinele şi aparatele de cale pe liniile principale şi de staţie după capacitate şi stare trebuie să corespundă condiţiilor de exploatare (intensitatea de trafic, sarcina pe osii şi viteza de circulaţie a trenurilor).

Normele de uzură a şinelor şi aparatelor de cale se stabilesc în conformitate cu instrucţiunea organului de specialitate al administraţiei publice centrale.

34. Aparatele de cale trebuie să aibă următoarele tipuri de inimă:

a) pe liniile principale şi de primire-expediere ale trenurilor de călători - tangenţa să fie de maxim 1/11, iar aparatele de cale încrucişate şi individuale care constituie o continuare a celor încrucişate - de maxim 1/9, aparatele de cale pe care trenurile de călători trec numai în poziţia pe directă pot avea inimă de tipul 1/9. Se admite devierea trenurilor de călători pe linia în abatere pe aparate de cale de tipul 1/9, dacă înlocuirea acestora cu cele de tipul 1/11 provoacă reconstruirea capului macazurilor, care la moment nu este posibilă;

b) pe liniile de primire-expediere ale trenurilor de mărfuri - tangenţa să fie de maxim 1/9, iar pe cele simetrice - de maxim 1/6;

c) pe restul liniilor - tangenţa să fie de maxim 1/8, iar pe cele simetrice - de maxim 1/4,5.

Pe liniile principale în faţa acelor macazurilor tuturor aparatelor de cale atacate pe la vîrf trebuie să fie montate bare opritoare.

Nu se admite remontarea aparatelor de cale pe liniile principale în curbe. În cazuri excepţionale montarea acestora poate fi efectuată doar cu permisiunea organului de specialitate al administraţiei publice centrale.

Reutilizarea aparatelor de cale încrucişate şi a intersecţiilor de nivel se admite doar cu permisiunea organului de specialitate al administraţiei publice centrale.

Macazurile centralizate, în funcţie de condiţiile climaterice şi alte condiţii, se dotează cu dispozitive de curăţire mecanizată sau de topire a zăpezii.

35. Este interzis de a exploata aparatele de cale şi intersecţiile de nivel la care este admisă una din următoarele defecţiuni:

a) decuplarea acelor de macaz şi miezurilor mobile a inimilor de la tije;

b) rămînerea acului în urma contraacului, miezului mobil al inimii în urma labei de iepure cu 4 mm sau mai mult, măsurată la ac şi la miezul inimii duble în faţa primei tije, la miezul inimii simple - la vîrful miezului, macazul fiind zăvorît;

c) fărîmiţarea acului sau inimii mobile, în caz că apare pericolul deplasării buzei, şi în celelalte cazuri - fărîmiţarea cu lungimea de:

- pe liniile principale - 200 mm şi mai mult;

- pe liniile de primire-expediere - 300 mm şi mai mult;

- pe restul liniilor de staţie - 400 mm şi mai mult;

d) coborîrea acului în faţa contraacului şi miezul mobil al inimii în faţa labei de iepure cu 2 mm şi mai mult, măsurată în secţiune, unde lăţimea vîrfului acului sau miezului mobil al inimii la suprafaţă este de 50 mm şi mai mult;

e) distanţa dintre faţa de acţiune a miezului inimii şi faţa de acţiune a vîrfului contraşinei este mai mică de 1472 mm;

f) distanţa dintre feţele de acţiune ale vîrfului contraşinei şi labei de iepure este mai mare de 1435 mm;

g) ruperea acului sau contraacului;

h) ruperea inimii (miezului inimii, labei de iepure sau contraşinei);

i) ruperea bulonului contraşinei în bucşa cu unul sau două buloane.

Uzura verticală a contraacelor, acelor, labelor de iepure şi miezurilor inimilor, modul de exploatare a acestora în cazul depăşirii normelor de uzură se stabilesc prin instrucţiunea corespunzătoare a organului de specialitate al administraţiei publice centrale.

36. Şinele pe liniile principale trebuie să fie supuse controlului cu ajutorul vagonului-defectoscop conform graficului aprobat de şeful serviciului de întreţinere a căii al CFM.

Şinele şi aparatele de cale pe liniile principale şi de primire-expediere se controlează cu ajutorul boghiurilor defectoscope conform graficului aprobat de şeful secţiei de întreţinere a căii a CFM. Modul de trecere a trenurilor pe şine şi elementele aparatelor de cale care au defecte grave (grav defectate), pînă la înlocuirea lor, se stabileşte de CFM după coordonarea cu organul de specialitate al administraţiei publice centrale.

37. Montarea şi demontarea aparatelor de cale şi intersecţiilor de nivel în staţii se efectuează în baza dispoziţiei directorului general al CFM.

Aparatele de cale şi intersecţiile de nivel montate din nou şi reconstruite în staţii şi aparatele de cale în linii curente se primesc în exploatare de către comisia desemnată de conducerea CFM şi, de regulă, se includ în dependenţă. Aparatele de cale neincluse provizoriu în dependenţă pot fi primite de către comisie, dar, totodată, conducerea CFM stabileşte modul controlului, fixării acelor şi controlului macazurilor.

38. Cu încuietoare de control trebuie să fie dotate macazurile necentralizate:

a) amplasate pe liniile pe care se efectuează primirea şi expedierea trenurilor, precum şi cele de siguranţă;

b) care duc spre liniile destinate pentru staţionarea vagoanelor cu mărfuri periculoase de la clasa I (materiale explozive);

c) care duc spre liniile destinate pentru staţionarea trenurilor de intervenţie şi de incendiu;

d) care duc spre liniile de evitare şi liniile de scăpare;

e) care duc spre liniile destinate pentru gararea vagoanelor-defectoscope, vagoanelor de verificare a căii, maşinilor feroviare de construcţie.

Macazurile şi miezurile mobile ale inimilor (cu excepţia celor amplasate pe liniile cu cocoaşe şi de triere), inclusiv centralizate şi cele ce dispun de încuietori de control, trebuie să fie dotate cu dispozitive tipice care fac posibilă încuierea lor cu lacăte. Aceste dispozitive trebuie să asigure alipirea etanşă a acului de contraac, miezului mobil al inimii de laba de iepure.

39. Macazurile necentralizate trebuie să fie dotate cu indicatori de macaz, cu lumină, amplasate pe liniile principale sau de primire-expediere, sau fără iluminare, ceea ce se indică în actul tehnic de dispoziţie al staţiei.

Macazurile incluse în centralizarea electrică şi macazurile din preajma ieşirilor de pe cocoşe ale parcurilor de triere nu se dotează cu indicatoare.

40. Reparaţia şi întreţinerea curentă a aparatelor de cale şi intersecţiilor de nivel, montarea, reparaţia şi întreţinerea indicatorilor de macaz, saboţilor de deraiere, acelor de deraiere, macazurilor de deraiere, instalaţiilor staţionare pentru fixarea vagoanelor, opritoarelor mobile, contactoarelor articulate-curbate se efectuează de către secţia de întreţinere a căii. Reparaţia şi deservirea tehnică a mijloacelor disponibile de semnalizare, centralizare şi blocare (SCB) ce se află pe aceste instalaţii se efectuează de către secţia de semnalizare şi comunicaţie.

Secţiunea 5

Traversări, treceri la nivel şi joncţiuni ale căii ferate

41. Traversările liniilor de cale ferată cu alte linii de cale ferată, linii de tramvaie, troleibuze, drumuri şi străzi orăşeneşti trebuie să se efectueze în conformitate cu cerinţele normelor tehnice de construcţie şi instrucţiunii corespunzătoare a organului de specialitate al administraţiei publice centrale.

Nu se admite deschiderea circulaţiei tramvaielor şi troleibuzelor la trecerile feroviare la nivel în exploatare. Deschiderea circulaţiei autobuselor la trecerile feroviare la nivel în exploatare se admite în fiecare caz aparte cu permisiunea directorului general al CFM.

Punctele de intersecţie la acelaşi nivel a liniilor de cale ferată cu drumuri, precum şi trecerea sub lucrările de artă, se stabilesc de către directorul general al CFM.

42. Se interzice trecerea mijloacelor de transport şi maşinilor autopropulsante, precum şi a vitelor peste liniile ferate în locuri neautorizate. Supravegherea respectării acestor cerinţe se atribuie lucrătorilor secţiei de întreţinere a căii, iar la staţii, pe lîngă aceasta, şi lucrătorilor staţiei.

43. Trecerile la nivel, în funcţie de intensitatea traficului feroviar şi rutier, se clasifică în patru categorii. Stabilirea categoriei, modul de întreţinere şi deservire a trecerilor la nivel se determină prin instrucţiunea respectivă a organului de specialitate al administraţiei publice centrale.

Toate trecerile la nivel de categoriile I şi II, precum şi cele de categoriile III şi IV, amplasate pe sectoarele dotate cu linii longitudinale de alimentare cu energie electrică, sau care au în apropiere alte surse de alimentare cu energie, trebuie să aibă iluminare electrică, iar în caz de necesitate să fie dotate cu proiectoare pentru examinarea trenurilor care circulă. Se admite conectarea automată a iluminării trecerii la nivel la apropierea trenului.

Alimentarea cu energie electrică şi iluminarea exterioară a trecerilor feroviare la nivel este asigurată de secţiile de alimentare cu energie electrică.

44. Trecerile feroviare la nivel se divizează în reglabile şi nereglabile.

La cele reglabile se referă trecerile feroviare la nivel dotate cu dispozitive de semnalizare la trecerea de nivel, care avertizează conducătorii mijloacelor de transport despre apropierea de trecerea la nivel a trenului, sau deservite de persoane de serviciu.

Trecerile feroviare la nivel nedotate cu dispozitive de semnalizare la trecerea de nivel şi nedeservite de către persoane de serviciu se referă la trecerile la nivel nereglabile.

Trecerile feroviare la nivel deservite de persoane de serviciu pot fi echipate cu instalaţii de radiocomunicaţie cu mecanicii locomotivelor de tren şi materialului rulant autopropulsant specializat, legătură telefonică directă cu staţia sau postul proxim, iar pe sectoarele dotate cu centralizarea regulatorului de circulaţie - cu dispecer de tren.

Întreţinerea şi buna funcţionare a instalaţiilor de semnalizare la trecerile la nivel, barierelor automate, comunicaţiei telefonice şi radiocomunicaţiei este asigurată de secţiile de semnalizare şi comunicaţie.

45. Trecerile feroviare la nivel trebuie să aibă pavaj tipic şi accese îngrădite cu mărci de siguranţă sau parapet. Pe accese la trecerile la nivel trebuie să fie semne de avertizare: din partea apropierii trenului - indicatorul de semnalizare "C" despre semnalizarea cu ajutorul fluierului, iar din partea drumului auto semnele prevăzute în instrucţiunea respectivă a organului de specialitate al administraţiei publice centrale în conformitate cu Regulamentul circulaţiei rutiere aprobat prin Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr.713 din 27.07.1999 cu modificările şi completările ulterioare. În faţa trecerii feroviare la nivel, nedeservit de către lucrătorul de serviciu, în cazul vizibilităţii insuficiente din partea sosirii trenurilor va fi instalat un indicator de semnalizare "C" suplimentar. Modul de instalare a indicatoarelor de semnalizare "C" se stabileşte de organul de specialitate al administraţiei publice centrale.

46. Circulaţia pe trecerea la nivel a mijloacelor de transport cu gabarite mari şi greutate depăşite, cu mărfuri sau fără mărfuri, a maşinilor ce circulă cu viteză redusă şi autotrenurilor se admite în fiecare caz aparte doar cu permisiunea în scris a şefului secţiei de întreţinere a căii şi se efectuează sub supravegherea maistrului de cale (picherului) sau şefului de echipă la întreţinerea căii, în cazul existenţei liniei aeriene de telecomunicaţii - sub supravegherea reprezentantului secţiei de semnalizare şi telecomunicaţii a CFM, iar pe sectoarele electrificate, înălţimea mărfurilor transportate fiind de peste 4,5 m, - şi în prezenţa reprezentantului secţiei de alimentare cu energie electrică.

Circulaţia acestor mijloace de transport peste trecerea feroviară la nivel, amplasată la hotarele staţiei, trebuie să fie coordonată cu impegatul de mişcare, iar pe sectoarele echipate cu centralizare cu telecomandă dispecer - cu dispecerul de tren.

47. Paznicul de barieră este obligat să asigure circulaţia în siguranţă a trenurilor şi mijloacelor de transport pe trecerile feroviare la nivel, să deschidă şi să închidă la timp bariera şi să dea semnalele stabilite, să supravegheze starea trenurilor care circulă. În cazul depistării defecţiunilor care periclitează siguranţa circulaţiei, el este obligat să ia măsuri pentru oprirea trenului, iar dacă lipseşte semnalul care indică coada trenului - să raporteze despre aceasta impiegatului de mişcare şi mecanicului de locomotivă, iar pe sectoarele dotate cu centralizarea cu telecomandă dispecer - dispecerului de tren.

48. Traversările liniilor de cale ferată cu linii pentru transportul energiei electrice şi de telecomunicaţie, conducte de petrol şi de gaz, conducte de apă şi alte instalaţii terestre şi subterane pot fi admise doar cu permisiunea directorului general al CFM. Pe asemenea traversări vor fi prevăzute instalaţii speciale de siguranţă sau realizate măsuri care asigură siguranţa şi circulaţia fără întreruperi a trenurilor. Proiectele acestor instalaţii trebuie să fie coordonate cu directorul general al CFM.

49. Joncţiunea liniilor noi construite şi a liniilor feroviare de acces la liniile principale de cale ferată în linie curentă poate fi admisă în cazuri excepţionale cu permisiunea organului de specialitate al administraţiei publice centrale sau din însărcinarea acestuia, a directorului general al CFM după coordonarea cu organele administraţiei publice locale.

Montarea şi scoaterea provizorie a aparatelor de cale în linie curentă în legătură cu construcţia liniilor duble, executarea lucrărilor de reconstrucţie şi reparaţie capitală a construcţiilor şi instalaţiilor, construcţia punctelor de secţionare noi etc. se efectuează cu permisiunea directorului general al CFM pentru fiecare caz aparte.

În cazul punerii la conservare sau închiderii punctului de secţionare, decizia despre păstrarea în linie curentă a joncţiunii liniei ferate de acces o ia directorul general al CFM, după coordonarea cu organul de specialitate al administraţiei publice centrale şi stabilirea modului de deservire a mijloacelor tehnice şi de asigurare a siguranţei circulaţiei trenurilor.

50. În locurile de traversare a căii ferate într-un singur nivel, precum şi de joncţiune a liniilor, liniilor ferate de acces şi de racordare la liniile principale în linie curentă şi în staţii trebuie să fie amplasate linii de evitare sau macazuri de siguranţă.

Locurile de joncţiune a liniilor de acces şi liniilor de racordare la liniile de primire-expediere şi alte linii de staţie, în scopul evitării ieşirii spontane a materialului rulant în staţie sau în linie curentă, trebuie să aibă linii de evitare, macazuri de siguranţă, saboţi de deraiere, ace de deraiere sau macazuri de deraiere.

Lungimea utilă a liniilor de evitare va fi de cel puţin 50 m.

În linii curente cu pante îndelungate, precum şi la staţiile ce limitează asemenea linii curente, este necesar de prevăzut linii de scăpare conform proiectelor aprobate de CFM după coordonarea cu organul de specialitate al administraţiei publice centrale.

Podurile basculante trebuie să aibă din ambele părţi linii de evitare sau saboţi de deraiere ori macazuri de deraiere.

51. Aparatele de cale montate în linii curente ale liniilor duble trebuie să fie atacate de la călcîi pentru trenurile care circulă pe linia de cale ferată normală a sensului de mers.

În cazuri excepţionale pe accesele dificile ale liniilor de joncţiune, cu permisiunea directorului general al CFM, poate fi admisă montarea aparatelor de cale atacate de la vîrf.

52. Instalaţiile de încălecare a liniilor principale şi a celor de primire-expediere cu formarea liniilor cu trei sau patru fire poate fi admisă doar cu permisiunea organului de specialitate al administraţiei publice centrale.

Încălecările pe celelalte linii de staţie se stabilesc cu permisiunea directorului general al CFM.

Secţiunea 6

Indicatoare de cale şi de semnalizare

53. Pe liniile principale se instalează indicatoare de semnalizare şi de cale. La aparatele de cale şi în alte locuri de joncţiune a liniilor se instalează mărci de siguranţă. Pentru indicarea limitelor zonei de expropriere a căii ferate, precum şi pentru marcarea la suprafaţa pămîntului a instalaţiilor ascunse ale terasamentului se instalează indicatoare speciale de cale.

Indicatoarele de semnalizare se instalează pe partea dreaptă a sensului de mers, iar indicatoarele de cale - pe partea dreaptă în sensul calculării kilometrilor la distanţa de cel puţin 3100 mm de la axa liniei marginale.

În debleuri (cu excepţia celor de pe stînci) şi la ieşirea din ele indicatoarele de cale şi de semnalizare se instalează peste limitele cuvetelor şi rigolelor din partea dinspre cîmp. În debleurile prea colmatate şi la ieşirile din ele (în limitele pînă la 100 m) indicatoarele menţionate se instalează la distanţa de cel puţin 5700 mm de la axa liniei marginale.

Lista asemenea debleuri se stabileşte de către directorul general al CFM. Pe sectoarele electrificate indicatoarele de semnalizare şi de cale pot fi instalate pe suporturile reţelei de contact, cu excepţia suporturilor pe care sînt instalate capetele de semnale luminoase, substaţiile transformatoare complete, separatoare şi paratrăsnete ale reţelei de contact.

Mărcile de siguranţă se aşează între linii, în locul unde distanţa dintre axele linilor convergente constituie 4100 mm. Pe liniile de staţie existente, pe care nu circulă materialul rulant construit conform gabaritului T, se permite păstrarea distanţei de 3810 mm. Pe liniile de transbordare cu intervalul dintre linii îngustat, mărcile de siguranţă se aşează în locul, în care lăţimea între linii atinge 3600 mm.

În curbe aceste distanţe vor fi sporite în conformitate cu normele stabilite prin indicaţiile specifice de aplicare a gabaritelor de apropiere a construcţiilor.

Indicatoarele de semnalizare, de cale şi speciale trebuie să fie de tipul aprobat de organul de specialitate al administraţiei publice centrale.

Capitolul V

CONSTRUCŢIILE ŞI INSTALAŢIILE SERVICIILOR DE LOCOMOTIVE ŞI VAGOANE,

PENTRU DESERVIREA ŞI REPARAREA VAGOANELOR DE CĂLĂTORI ŞI

MATERIALULUI RULANT SPECIAL, DE ALIMENTARE CU APĂ ŞI

CANALIZARE. MIJLOACE DE RESTABILIRE

54. Amplasarea şi dotarea tehnică a depourilor de locomotive, punctelor de deservire tehnică a locomotivelor, atelierelor, dispozitivelor de echipare şi altor construcţii şi instalaţii ale serviciului de locomotive trebuie să asigure volumele de trafic stabilite ale trenurilor, utilizarea eficientă a locomotivelor, reparaţia calitativă şi deservirea tehnică, utilizarea raţională a resurselor materiale şi condiţiile de lucru în siguranţă.

Amplasarea şi dotarea tehnică a depourilor pentru material rulant special, punctelor de deservire tehnică a materialului rulant special, atelierelor de reparaţii, instalaţiilor de echipare şi altor construcţii şi instalaţii pentru deservirea materialului rulant special trebuie să asigure reparaţia şi deservirea tehnică calitativă a materialului rulant special, folosirea raţională a resurselor materiale, condiţiile sigure de muncă, folosirea eficientă a materialului rulant special.

55. Amplasarea şi dotarea tehnică a depourilor de vagoane, direcţiilor de deservire a călătorilor, punctelor de deservire tehnică a vagoanelor de marfă şi de călători, staţiilor de spălare şi aburire şi alte construcţii şi instalaţii ale serviciului de vagoane şi de călători trebuie să asigure volumele stabilite ale traficului de trenuri, reparaţia calitativă şi deservirea tehnică, utilizarea raţională a resurselor materiale, condiţii de lucru în siguranţă.

Staţiile de formare şi de rotaţie a trenurilor de călători, staţiile tehnice dă călători şi depourile de reparaţie şi echipare trebuie să dispună de echipament tehnologic necesar pentru pregătirea calitativă a vagoanelor de călători pentru cursă.

56. Instalaţiile de alimentare cu apă şi de tratare a apei trebuie să asigure alimentarea fără întreruperi cu apă de calitate respectivă şi în cantitate necesară a locomotivelor, trenurilor, staţiilor şi întreprinderilor de transport feroviar, de asemenea, să satisfacă alte necesităţi economice, de combatere a incendiilor şi potabile.

Instalaţiile de canalizare trebuie să asigure epurarea apelor uzate ale întreprinderilor feroviare şi orăşelelor locative în conformitate cu normele sanitare şi de ocrotire a mediului.

57. În punctele stabilite de directorul general al CFM trebuie să se afle permanent pregătite:

a) trenuri de intervenţie pentru restabilirea circulaţiei normale şi lichidarea consecinţelor coliziunii şi deraierii materialului rulant, vagoane automotor speciale, drezinei şi automobilului, pentru restabilirea liniei şi instalaţiilor de alimentare cu energie electrică, vagoane şi automobile ale navetelor de reparaţii şi restabilire, echipe de intervenţie pe teren;

b) trenuri de incendiu şi echipe de pompieri pentru preîntîmpinarea şi stingerea incendiilor.

Este interzis de a ocupa cu material rulant liniile de staţionare permanentă a trenurilor de intervenţie şi de incendiu, vagoanelor automotor speciale şi drezinelor destinate pentru executarea lucrărilor de restabilire.

Capitolul VI

CONSTRUCŢIILE ŞI INSTALAŢIILE DIN STAŢIE

58. Ansamblul liniilor şi dotarea tehnică a staţiilor trebuie să asigure volumul traficului stabilit al trenurilor, respectarea normelor de timp pentru operaţiunile de primire şi expediere a trenurilor, încărcare, descărcare a mărfurilor, bagajelor şi mesageriilor, prelucrare a garniturilor şi vagoanelor, utilizare eficientă a mijloacelor tehnice, siguranţa circulaţiei trenurilor şi condiţii sigure de muncă.

Edificiile, platformele şi alte construcţii şi instalaţii pentru deservirea călătorilor trebuie să aibă aspect arhitectural-artistic, să asigure îndeplinirea comodă şi în siguranţă a operaţiunilor ce ţin de transportarea călătorilor. Pentru trecerea spre platformele de călători, în caz de necesitate, trebuie să fie tuneluri sau poduri pentru pietoni.

În caz de menţinere în staţii a trecerilor într-un singur nivel, aceste treceri trebuie să fie dotate cu pavaje pentru pietoni, indicatori şi înscrieri de avertizare, iar la necesitate - semnalizare automată.

Staţiile de călători se dotează cu sisteme de rezervare automatizată a locurilor şi vînzare a biletelor, sistem de maşini şi automate de tipărire a biletelor, camere de păstrare cu autodeservire, indicatori automaţi de expediere a trenurilor, instalaţii informative.

Punctele de oprire pentru călători în linii curente trebuie să aibă platforme de călători acoperite sau pavilioane, iar în dependenţă de numărul de călători deserviţi - case de bilete.

Instalaţiile de mărfuri şi frigorifere în staţii trebuie să asigure integritatea mărfurilor şi îndeplinirea comodă a operaţiunilor de încărcare.

59. În clădirile şi încăperile de serviciu, destinate lucrătorilor, activitatea cărora este legată de circulaţia trenurilor, trebuie să fie asigurate condiţii necesare de muncă.

În încăperile de serviciu ale impiegaţilor de mişcare se permite de a instala dispozitive de dirijare şi control, inclusiv aparataj al locului de muncă automatizat, care se referă nemijlocit la activitatea impiegaţilor de mişcare, precum şi pupitru de comandă centralizată a iluminării şi de telecomandă a separatorilor de secţie, aparatajul de înregistrare al mijloacelor automate de control al stării tehnice a materialului rulant pe parcursul trenului. Amplasarea acestor utilaje şi aparate se admite în cazuri excepţionale cu permisiunea directorului general al CFM.

Încăperile pentru lucrătorii ce deservesc călătorii, expeditorii de mărfuri şi destinatarii mărfurilor trebuie să aibă acces comod pentru executarea rapidă a operaţiunilor. Este interzis de a ocupa încăperile destinate pentru deservirea călătorilor în alte scopuri.

60. Platformele de călători şi de mărfuri amplasate pe linii cu circulaţie mixtă de trenuri de călători şi de mărfuri, după înălţime şi distanţa dintre axele liniei, trebuie să corespundă în aliniamente următoarelor norme:

a) 1100 mm - de la nivelul crestei ciupercii şinei pentru platformele înalte;

b) 200 mm - de ia nivelul crestei ciupercii şinei pentru platformele joase;

c) 1920 mm - de la axa liniei pentru platformele înalte;

d) 1745 mm - de la axa liniei pentru platformele joase.

În curbele liniilor aceste distanţe se determină după normele stabilite prin Instrucţiunea cu privire la aplicarea gabaritelor de apropiere a clădirilor.

În procesul de exploatare se admite modificarea dimensiunilor menţionate în prezentul punct în următoarele limite: conform înălţimii pînă la 20 mm în partea majorării şi pînă la 50 mm în partea diminuării; conform distanţei de la axa liniei pînă la 30 mm în partea majorării şi pînă la 25 mm în partea diminuării.

Înălţimea platformelor de călători şi de mărfuri mai mare decît norma stabilită şi distanţa de axa liniei mai mică decît norma stabilită se admit prin Instrucţiunea cu privire la aplicarea gabaritelor de apropiere a clădirilor în funcţie de destinaţia liniilor în preajma cărora sunt amplasate, de tipul materialului rulant care circulă şi viteza de circulaţie.

Platformele înalte noi construite şi cele reconstruite în staţii şi linii curente trebuie să aibă construcţie ce permite efectuarea reparaţiei mecanizate a liniei şi curăţirea mecanizată a platformelor, iar în staţii, pe lîngă aceasta, examinarea din două părţi şi reparaţia echipamentului de rulare al vagoanelor şi locomotivelor.

La reparaţia liniei şi platformelor se interzice de a modifica normele stabilite ale distanţelor de la nivelul crestei ciupercii şinei pînă la vîrful platformelor de călători şi mărfuri, precum şi de la axa liniei pînă la marginea platformei.

61. Cabinele de centralizare de la care se efectuează nemijlocit dirijarea macazurilor şi semnalelor trebuie să fie amplasate în aşa mod ca să fie bine vizibile macazurile şi liniile respective.

Excepţii pot fi admise pentru cabinele de centralizare electrică (cu excepţia posturilor cocoaşelor) în funcţie de condiţiile locale ale staţiei.

62. Încăperile cabinelor de centralizare în staţii şi posturilor de acar trebuie să aibă instalaţii necesare de semnalizare, inventar, instrumente şi materiale conform normelor stabilite de directorul general al CFM. Posturile de acar, pe lîngă acestea, trebuie să fie dotate cu instalaţii exterioare telefonice de chemare.

63. Cocoaşele de triaj trebuie să fie dotate cu semnale luminoase, radiocomunicaţie şi instalaţii de comunicaţie bilaterală cu parcul pentru convorbiri şi pentru transmiterea indicaţiilor necesare către mecanicii locomotivelor de cocoaşă, echipele de manevră şi alţi lucrători.

Cocoaşele de triere, în funcţie de volumul de lucrări, se utilează cu instalaţii de mecanizare şi automatizare a descompunerii vagoanelor, centralizare de cocoaşă a macazurilor, semnalizare automată pe locomotivă de cocoaşă şi cu instalaţii pentru transmiterea şi expedierea documentelor necesare. Toate macazurile incluse în centralizarea de cocoaşă trebuie să fie dotate cu dispozitive de curăţire mecanizată sau topire a zăpezii.

La staţiile cu cocoaşe automatizate şi mecanizate trebuie să fie ateliere şi platforme mecanizate pentru deservirea tehnică şi reparaţia utilajului cocoaşei.

64. Toate staţiile de triaj, precum şi staţiile de călători, de sector şi de mărfuri, în funcţie de volumul lucrărilor, trebuie să fie dotate cu telecomunicaţie internă de dispecerat, radiocomunicaţie de manevră şi de alt gen şi instalaţii de legătură bilaterală cu parcul pentru transmiterea indicaţiilor despre deplasările de manevră, precum şi pentru comunicarea dispecerilor de manevră, impiegaţilor de mişcare, şefilor de manevră, mecanicilor locomotivelor de manevră, lucrătorilor centrelor tehnologice de staţie, punctelor de deservire tehnică, punctelor de examinare comercială, raioanelor de manipulare a mărfurilor, platformelor pentru containere, brigăzilor materialului rulant special autopropulsant pentru problemele ce ţin de organizarea lucrărilor de manevră, deservirii tehnice, reviziei comerciale şi reparaţiei vagoanelor în trenuri. Staţiile de triaj, de sector şi de marfă în dependenţă de volumul de lucru, pe lîngă aceasta, trebuie să fie echipate cu sisteme de comandă automatizate, mijloace de comunicare cu reţeaua de informare şi calcul a căii ferate, mecanisme pentru preluarea şi transportarea documentelor de transport şi îngrădire centralizată a garniturilor care se află în proces de examinare şi reparaţie, iar gările staţiilor - cu instalaţii de comunicare pentru informarea călătorilor.

65. În staţii trebuie să fie iluminate edificiile pentru deservirea călătorilor, liniile şi parcurile de primire şi expediere a trenurilor, executarea lucrărilor de încărcare-descărcare şi manevră, echiparea, deservirea tehnică şi reparaţia materialului rulant, teritoriile raioanelor de manipulare a mărfurilor, platformele pentru containere, platformele pentru triere, cîntarele pentru vagoane, turnurile de control, porţile de gabarite, mecanismele de depistare automată a rebuturilor comerciale în treburi şi vagoane, precum şi locurile în care lucrătorii întîmpină trenurile, zonele macazurilor, depozitele, trecerile feroviare la nivel, iar în caz de necesitate şi alte linii şi puncte. Iluminarea trebuie să corespundă normelor stabilite de organul de specialitate al administraţiei publice centrale, şi să asigure siguranţa circulaţiei trenurilor şi deplasărilor de manevră, siguranţa călătorilor la îmbarcarea în vagoane şi debarcarea din ele, activitatea fără întreruperi şi în siguranţă a personalului de deservire, paza mărfurilor, bagajelor şi mesageriilor.

În staţiile intermediare cu volum mic de lucrări cu mărfuri, trebuie să fie dispozitive de deconectare pe secţii a iluminaţiei exterioare a liniilor de încărcare-descărcare şi altor linii de staţie.

În punctele de oprire pentru călători se iluminează locurile de îmbarcare a călătorilor în vagoane şi de debarcare din vagoane şi încăperile pentru călători.

Iluminarea exterioară nu trebuie să influenţeze asupra vizibilităţii clare a luminilor de semnalizare.

Capitolul VII

CONSTRUCŢIILE ŞI INSTALAŢIILE DE SEMNALIZARE,

COMUNICARE ŞI BLOC, INFORMARE ŞI CALCUL

Secţiunea 1

Semnale

66. Semnalele servesc pentru realizarea siguranţei circulaţiei trenurilor, precum şi pentru organizarea bună a circulaţiei trenurilor şi lucrărilor de manevră.

Indicaţia semnalului este un ordin şi urmează a fi îndeplinit necondiţionat. Lucrătorii transportului feroviar trebuie să utilizeze toate mijloacele posibile pentru îndeplinirea cerinţelor semnalului.

Este interzisă depăşirea unui semnal luminos care ordonă oprirea.

Semnalele luminoase stinse ale semafoarelor (cu excepţia celor prevestitoare de pe sectoarele nedotate cu bloc automat, de interdicţie şi repetitoare), indicaţiile dubioase ale acestora, precum şi semnalizarea dubioasă prin alte dispozitive de semnalizare ordonă oprirea.

În cazuri excepţionale, depăşirea unui semnal luminos care ordonă oprirea (cu indicaţie dubioasă sau stins) se admite în conformitate cu modul stabilit de prezentele Reguli şi Instrucţiunea cu privire la circulaţia trenurilor şi lucrările de manevră la calea ferată din Moldova.

67. Pentru semnalizarea circulaţiei trenurilor şi lucrărilor de manevră se aplică următoarele culori de semnalizare de bază: verde, galbenă, roşie, albă lunară, albastră. Modul de aplicare a luminilor de semnalizare şi a vitezei de urmărire a indicatorilor de semnalizare este stabilit prin Instrucţiunea de semnalizare la calea ferată din Moldova şi Instrucţiunea de circulaţie a trenurilor şi lucrărilor de manevră la calea ferată din Moldova.

Nu se admite instalarea panourilor decorative, pancartelor şi luminilor de culoare roşie, galbenă şi verde, care creează dificultăţi la percepţia semnalelor şi care distorsionează indicaţiile de semnalizare.

68. În transportul feroviar se aplică doar semnale stabilite prin Instrucţiunea de semnalizare la calea ferată din Moldova.

Dispozitivele de semnalizare vor fi de tipul stabilit de Instrucţiunea în cauză. Culoarea sticlelor şi lentilelor semnalelor trebuie să corespundă standardelor stabilite de aceasta.

Pe reţeaua căii ferate în calitate de dispozitive de semnalizare se utilizează semnale luminoase.

69. Luminile de semnalizare de culoare roşie, galbenă şi verde ale semnalelor luminoase de intrare, de avertizare, de trecere, de acoperire pe sectoarele de linii drepte trebuie să fie bine desluşite din cabina de dirijare a locomotivei trenului ce se apropie la distanţa de cel puţin 1000 m, atît pe timp de zi, cît şi pe timp de noapte.

Pe sectoarele curbe indicaţiile acestor semnale luminoase, precum şi ale fîşiilor de semnalizare pe semnalele luminoase trebuie să fie bine desluşite la o distanţă de cel puţin 400 m. În locurile foarte intersectate (munţi, debleuri adînci) se admite vizibilitatea semafoarelor menţionate la o distanţă de pînă la 400 m, dar nu mai mică de 200 m.

Indicaţiile semnalelor luminoase de ieşire şi de parcurs de pe liniile principale trebuie să fie bine desluşite la o distanţă de cel puţin 400 m, celor de ieşire şi de parcurs de pe liniile laterale, precum şi semnalelor de invitare şi de manevră - la o distanţă de cel puţin 200 m.

70. Înainte de toate semnalele luminoase de intrare şi de trecere şi cele de acoperire trebuie să fie instalate semnale luminoase prevestitoare. Pe sectoarele dotate cu bloc automat fiecare semnal luminos de trecere este şi semnal prevestitor în raport cu următorul semnal luminos.

Pe sectoarele pe care semnalizarea automată pe locomotivă se aplică ca mijloc de sinestătător de semnalizare şi comunicaţie, semnale luminoase prevestitoare înaintea celor de intrare pot să nu fie instalate.

Pe liniile dotate cu bloc automat cu semnalizare cu trei indicaţii distanţa dintre semnalele luminoase învecinate trebuie să fie cel puţin egală cu distanţa de frînare determinată pentru acest loc în cazul frînării depline de serviciu cu viteza maxim realizată, însă nu mai mare de 120 km/h pentru trenurile de călători şi 80 km/h pentru trenurile de mărfuri şi, pe lîngă aceasta, trebuie să fie cel puţin egală cu distanţa de frînare în caz de frînare de urgenţă, luîndu-se în considerare distanţa parcursă de tren în timpul necesar pentru acţionarea instalaţiei de semnalizare automată pe locomotivă şi autostopului asupra sistemului de frînare al trenului. Totodată, pe sectoarele pe care vizibilitatea semnalului este mai mică de 400 m, precum şi pe liniile dotate din nou cu bloc automat, distanţa menţionată, pe lîngă aceasta, trebuie să fie de cel puţin 1000 m.

Pe liniile dotate anterior cu bloc automat cu semnalizare cu trei indicaţii, unele semnale luminoase pot fi lăsate, la decizia directorului general al CFM, la o distanţă mai mică decît distanţa de frînare. Pe asemenea semnal luminos, precum şi pe cel prevestitor la el trebuie să fie instalate indicatoare luminoase. În staţii, indicatoarele luminoase se aplică în cazul în care distanţa dintre semnalele luminoase adiacente (de intrare, de parcurs, şi de ieşire) de pe liniile principale este mai mică decît distanţa de frînare necesară.

Liniile cu circulaţie extrem de intensivă a trenurilor suburbane, unde este necesară instalarea sectorului de bloc mai scurt decît lungimea minimă stabilită pentru semnalizarea cu trei indicaţii, se dotează cu bloc automat cu semnalizare cu patru indicaţii.

Pe liniile dotate cu bloc automat cu semnalizare cu trei indicaţii, pe care circulă trenuri de călători cu viteză de peste 120 km/h sau trenuri de mărfuri cu viteza de peste 80 km/h, circulaţia acestora cu viteza maximă stabilită se permite la lumina verde a semnalului luminos al locomotivei, dacă este asigurată oprirea trenului în faţa semnalului luminos de cale cu indicaţii restrictive în cazul aplicării frînării de serviciu după înlocuirea luminii verzi a semnalului luminoase pe locomotivă cu cea galbenă.

Pe sectoarele cu bloc semiautomat distanţa între semnalele luminoase de intrare, de parcurs, de ieşire trebuie să fie cel puţin egală cu distanţa de frînare stabilită pentru acest loc în cazul frînării de serviciu depline şi viteza maximă realizată, iar în cazul dispozitivelor de cale de semnalizare automată pe locomotivă această distanţă, pe lîngă aceasta, trebuie să fie cel puţin egală cu distanţa de frînare în cazul frînării de urgenţă, cu luarea în calcul a distanţei parcurse de tren în timpul necesar pentru acţionarea instalaţiilor de semnalizare automată pe locomotivă şi autostopului asupra sistemului de frînare al trenului.

Pe sectoarele care nu sînt dotate cu bloc automat semnalele luminoase prevestitoare se instalează în raport cu semnalele luminoase principale la o distanţă cel puţin egală cu distanţa de frînare stabilită pentru acest loc în cazul frînării de urgenţă şi cu viteza maximă realizată, iar în cazul existenţei pe sectoarele de apropiere a instalaţiilor de cale de semnalizare automată pe locomotivă - la o distanţă cel puţin egală cu distanţa de frînare în cazul frînării de urgenţă cu luarea în calcul a distanţei parcurse de tren în timpul necesar pentru acţionarea instalaţiilor de semnalizare automată pe locomotivă şi autostopului asupra sistemului de frînare al trenului cu viteză maximă realizată.

Pe sectoarele pe care semnalizarea automată pe locomotivă se aplică ca mijloc independent de semnalizare şi comunicaţie, lungimea a două sectoare de bloc adiacente trebuie să fie cel puţin egală cu distanţa de frînare stabilită pentru acest loc în cazul frînării de urgenţă cu luarea în calcul a distanţei parcurse de tren în timpul necesar pentru acţionarea instalaţiilor de semnalizare automată pe locomotivă şi autostopului asupra sistemului de frînare al trenului cu viteză maximă realizată.

71. Semnalele luminoase se instalează pe partea dreaptă în direcţia de circulaţie sau deasupra osiei liniei îngrădite cu ele. Semnalele luminoase de acoperire şi cele prevestitoare la ele, instalate pe intervale înainte de pasajele feroviare de nivel pentru trenurile ce se deplasează pe linie falsă, pot fi amplasate şi pe partea stîngă în direcţia circulaţiei.

Semnalele luminoase trebuie să fie instalate în aşa mod ca indicaţiile lor să nu fie percepute de pe tren ca semnale ce se referă la liniile adiacente.

În cazurile de lipsă a gabaritului pentru instalarea semnalelor luminoase pe partea dreaptă la decizia directorului general al CFM se admite de a amplasa pe partea stîngă:

a) semnale luminoase de intrare şi prevestitoare ale acestora stabilite pentru primirea în staţie a trenurilor ce se deplasează pe linie falsă, precum şi a locomotivelor împingătoare şi trenurilor de serviciu ce se întorc de pe intervale pe linia falsă;

b) semnale luminoase de intrare şi de trecere instalate provizoriu pentru perioada de construcţie a liniilor secundare.

La decizia directorului general al CFM în unele staţii se admite instalarea pe partea din stîngă a semnalelor luminoase de cocoaşă, unde aceasta este dictat de condiţiile tehnologiei lucrărilor de manevră.

72. Semnalele luminoase se utilizează, de regulă, cu lumini care ard normal.

Pe liniile cu bloc automat se admite aplicarea pe semnalele luminoase de trecere a luminilor ce nu ard normal, care se aprind la intrarea trenului pe sectorul de bloc înaintea acestora.

73. În caz de apariţie a defecţiunii la dispozitivele de dirijare semnalele trebuie să recepţioneze în mod automat indicaţia restrictivă, iar semnalele luminoase prevestitoare - indicaţia care corespunde indicaţiei restrictive a semnalelor luminoase principale legate de ele.

74. Pentru sectoarele dotate cu bloc automat, indicaţie normală a semnalelor luminoase de trecere se consideră cea permisivă, iar pentru cele de intrare, de parcurs şi ieşire - restrictivă.

Pe sectoarele căii ferate în locurile în care semnalele luminoase de intrare, de parcurs şi de ieşire pot fi trecute la acţionare automată pentru trecerea directă a trenurilor prin staţie, indicaţia permisivă este normală la trecerea lor la acţionare automată.

Pe sectoarele nedotate cu bloc automat, indicaţie normală a semnalelor luminoase de intrare, de ieşire, de trecere şi de parcurs este cea restrictivă.

Indicaţia normală a semnalelor luminoase de acoperire se stabileşte de directorul generala al CFM.

75. Semnalele luminoase de intrare trebuie să fie instalate de la primul aparat de cale de intrare la o distanţă de cel puţin 50 m, calculînd de la acul macazului aparatului de cale atacat de la vîrf sau de la marca de siguranţă a aparatului de cale atacat de la călcîi.

Semnalele luminoase de intrare instalate anterior la distanţa pînă la 50 m, dar nu mai mică de 15 m de la aparatul de cale, pot să nu fie reamplasate.

Pe sectoarele electrificate ale căii ferate semnalele luminoase de intrare, precum şi indicatoarele de semnalizare "Hotarul staţiei" trebuie să se instaleze înainte de intervalele aeriene (din partea liniei curente) care separă reţeaua de contact a liniilor curente de reţeaua de contact a staţiilor.

76. Semnalele luminoase de ieşire trebuie să fie instalate pentru fiecare linie de expediere înainte de locul destinat pentru staţionarea locomotivei trenului care pleacă.

În staţii, în cazul expedierii trenurilor de pe liniile care nu au lungime suficientă, cînd capul trenului se află după semnalul luminos de ieşire, se permite de a instala pe versoul lui o unitate de repetare a semnalului luminos. Lista staţiilor, în care este necesar de a instala unităţi de repetare pe semnalele luminoase de intrare şi modul de aplicare a semnalelor, în aceste cazuri, se stabileşte de directorul general al CFM.

Se admite instalarea în grup a semnalelor luminoase de ieşire şi de parcurs pentru un grup de linii, cu excepţia celora pe care se efectuează trecerea fără opriri a trenurilor. Semnalele luminoase de ieşire şi de parcurs în grup trebuie să fie suplimentate de indicatori de parcurs care indică numărul liniei de pe care se permite expedierea trenului.

77. Semnalele luminoase de trecere ale blocurilor automate se instalează la hotarele dintre sectoarele de bloc, iar semnalele luminoase de trecere ale blocurilor semiautomate - la hotarele intervalelor dintre posturi.

Pe sectoarele pe care semnalizarea automată pe locomotivă se aplică ca mijloc independent de semnalizare şi comunicaţie, la hotarele sectoarelor de bloc se instalează indicatoarele de semnalizare "Hotarul sectorului de bloc".

Pe liniile curente duble în cazul circulaţiei pe linia falsă conform indicaţiilor semnalului luminos pe locomotivă, hotar al sectorului de bloc este semnalul luminos al blocului automat stabilit pentru circulaţia pe linia normală a sensului de mers.

78. În staţii macazurile cuprinse în parcursul de primire şi expediere a trenurilor trebuie să se afle în interdependenţă cu semnalele luminoase de intrare, de ieşire şi de parcurs.

79. Macazurile ramificaţiilor de la linia principală pe liniile curente, în cazul existenţei dispozitivelor de blocare a liniei sau sistemului electric cu bastoane, trebuie să fie legate cu aceste dispozitive în aşa mod încît punerea pe liber a semnalului luminos de trecere sau de ieşire proxim sau scoaterea bastonului să fie posibilă doar în cazul poziţiei normale a macazului pe linia principală.

80. Intersectările într-un nivel şi încălecările de linii, precum şi podurile basculante trebuie să fie îngrădite cu semnale luminoase de acoperire instalate din ambele părţi la o distanţă de cel puţin 50 m respectiv de la mărcile de siguranţă sau de la începutul podului.

La intersectările într-un nivel şi încălecările de linii semnalele luminoase de acoperire trebuie să se afle în asemenea interdependenţă ca punerea la liber a unuia din ele să fie posibilă doar în cazul indicaţiilor restrictive ale semnalelor parcursurilor incompatibile.

Pe podurile basculante punerea la liber a semnalelor de acoperire trebuie să fie posibilă doar în cazul poziţiei închise a podului.

81. În staţiile amplasate pe sectoarele cu bloc automat sau semiautomat, unde se prevede trecerea fără oprire a trenurilor pe liniile principale şi de primire-expediere, la semnalele luminoase de intrare şi de parcurs, trebuie să se aplice semnalizarea trecerii fără oprire a trenurilor pe aceste linii.

82. Schemele de amplasare a semnalelor luminoase, precum şi tabelele interdependenţei poziţiei macazurilor şi indicaţiilor de semnalizare a semnalelor luminoase, pe parcurs, în staţii se aprobă de directorul general al CFM.

83. Locurile de instalare a semnalelor permanente se stabilesc de către comisia desemnată de directorul general al CFM.

Secţiunea 2

Bloc automat şi semiautomat de linie

84. Liniile curente, de regulă, trebuie să fie dotate cu bloc de linie, iar pe unele sectoare cu semnalizare automată de locomotivă aplicată ca mijloc independent de semnalizare şi comunicaţie, în cazul căreia circulaţia trenurilor pe intervale în ambele direcţii se efectuează conform indicaţiilor semnalelor luminoase de locomotivă.

85. Dispozitivele de blocare automată şi semiautomată nu trebuie să admită punerea la liber a semnalului luminos de ieşire sau de trecere pînă la eliberarea de către materialul rulant a sectorului de bloc îngrădit de ele (intervalului dintre staţii sau dintre posturi), precum şi punerea pe oprire spontană a semnalului luminos în rezultatul trecerii de la alimentarea de bază cu energie electrică la cea de rezervă sau invers.

86. Pe liniile curente simple dotate cu bloc automat sau semiautomat după punerea la liber în staţie a semnalului luminos de ieşire, trebuie să fie exclusă posibilitatea de punere la liber în staţia vecină a semnalelor luminoase de ieşire şi de trecere pentru expedierea trenurilor pe acelaşi interval în direcţia opusă.

Aceeaşi interdependenţă a semnalelor trebuie să fie şi pe liniile curente simple şi duble dotate cu bloc automat sau semiautomat pentru circulaţia în două direcţii pe fiecare linie.

Pe sectoarele de cale simple cu intercalaţii duble, dotate cu bloc automat sau semiautomat, precum şi pe liniile curente duble şi cu mai multe căi ale liniilor de cale ferată cu trafic intens, pe care circulaţia conform indicaţiilor semnalelor luminoase ale blocului automat se efectuează într-o direcţie, pot fi prevăzute dispozitive care permit de a asigura în direcţia opusă (pe linia falsă) circulaţia conform indicaţiilor semnalelor luminoase de locomotivă. Aceste dispozitive, în funcţie de deciziile tehnice aplicate, acţionează în permanenţă sau se includ pentru perioada executării lucrărilor de reparaţie, construcţie şi restabilire.

87. În cazul blocurilor automate toate semnalele luminoase trebuie să recepţioneze în mod automat indicaţiile restrictive la intrarea trenului pe sectoarele de bloc îngrădite de ele, precum şi la încălcarea integrităţii reţelei de şine a acestor sectoare.

88. În staţiile amplasate pe sectoare dotate cu blocuri de cale, aceste dispozitive trebuie să aibă chei-baston pentru trenurile de serviciu, iar în staţiile sectoarelor cu bloc semiautomat, unde are loc împingerea trenurilor cu restituirea locomotivei împingătoare, - chei-bastoane şi pentru acestea.

Pe liniile simple dotate cu bloc automat, precum şi pe liniile curente duble cu bloc automat bilateral pe fiecare linie, în staţii, unde se efectuează lucrări de manevră cu ieşirea garniturilor de manevră în afara hotarelor staţiei, dispozitivele de blocare automată, în caz de necesitate, se suplimentează cu semnale luminoase de manevră legate de ele.

89. În staţiile amplasate pe liniile dotate cu bloc automat şi semiautomat trebuie să fie dispozitive:

care nu admit punerea la liber a semnalului de intrare în cazul parcursului stabilit pe linia ocupată;

care asigură pe pupitru de comandă controlul ocupării liniilor şi macazurilor.

În cazul blocurilor semiautomate în staţii pot fi dispozitive care permit:

a) includerea controlului neocupării sectoarelor de macaz izolate pe parcursul de expediere din cauza defecţiunilor acestora;

b) redeschiderea semnalului luminos de ieşire pus pe oprire dacă trenul realmente nu a trecut pe lîngă el;

c) asigurarea controlului automatizat de sosire a trenului în erectiv complet.

90. Blocul automat trebuie, iar blocul semiautomat poate să fie suplimentat cu semnalizare automată de locomotivă şi dispozitive de control al dispecerului.

91. Dispozitivele de control prin dispeceri asupra circulaţiei trenurilor pe sectoare dotate cu bloc automat trebuie să asigure controlul direcţiei stabilite de circulaţie (pe liniile curente simple), neocupării sectoarelor de bloc, liniilor principale şi de primire-expediere în staţiile intermediare, indicaţiilor semnalelor luminoase de intrare şi de ieşire.

Sistemele controlului prin dispeceri noi implementate, cu excepţia cerinţelor enumerate la prezentul punct, trebuie să asigure controlul situaţiei tehnice a instalaţiilor SCB.

Secţiunea 3

Centralizarea electrică a macazurilor şi semnalelor luminoase

92. Dispozitivele de centralizare electrică trebuie să asigure:

a) blocarea reciprocă a macazurilor şi semnalelor luminoase;

b) controlul asupra atacării false a macazului cu punerea pe oprire concomitentă a semnalului luminos cu care este acoperit acest parcurs;

c) controlul poziţiei macazurilor şi ocupării liniilor şi secţiilor de macaz pe pupitru de comandă;

d) posibilitatea dirijării de parcurs sau separată a macazurilor şi semnalelor luminoase, executarea deplasărilor de manevră conform indicaţiilor semnalelor luminoase de manevră, în caz de necesitate, trecerea macazurilor la dirijare locală.

93. Dispozitivele de centralizare electrică nu trebuie să admită:

a) punerea la liber a semnalului luminos de intrare în cazul parcursului stabilit pe linia ocupată;

b) schimbarea macazului sub materialul rulant;

c) punerea la liber a semnalelor luminoase ce corespund parcursului în cauză, dacă macazurile nu sînt instalate în poziţia cuvenită;

d) schimbarea macazului de pe parcurs sau punerea la liber a semnalului luminos al parcursului incompatibil, semnalul luminos care acoperă parcursul fiind pus la liber.

94. Mecanismele de acţionare şi fixatoarele macazurilor centralizate trebuie:

a) să asigure în cazul poziţiilor marginale ale macazurilor alipirea compactă a acului macazului apăsat la contraac şi a miezului mobil al inimii la laba de iepure;

b) să nu admită blocarea acelor macazului sau miezul mobil al inimii în cazul jocului între acul macazului apăsat şi contraac sau între miezul mobil al inimii şi laba de iepure de 4 mm sau mai mare;

c) să îndepărteze alt ac de macaz de la contraac la o distanţă de cel puţin 125 mm.

Secţiunea 4

Centralizare a regulatorului de circulaţie

95. Instalaţiile de centralizare a regulatorului de circulaţie trebuie să asigure:

a) comanda dintr-un punct a macazurilor şi semnalelor luminoase ale unui şir de staţii şi liniilor curente;

b) controlul pe pupitru de comandă asupra poziţiei şi ocupării macazurilor, ocupării liniilor curente, liniilor în staţii şi pe sectoarele de bloc adiacente, precum şi repetarea indicaţiilor semnalelor luminoase de intrare, de parcurs şi de ieşire;

c) posibilitatea de trecere a staţiilor la comanda de rezervă a macazurilor şi semnalelor de primire, expediere a trenurilor şi executarea manevrelor sau trecerea macazurilor la comanda locală pentru executarea manevrelor;

d) înscrierea automată a graficului executării circulaţiei trenurilor;

e) îndeplinirea cerinţelor înaintate de prezentele Reguli şi instrucţiunile corespunzătoare faţă de centralizarea electrică, blocul automat şi semnalizarea automată de locomotivă utilizate ca mijloc independent de semnalizare şi comunicaţie şi faţă de blocarea semiautomată cu controlul automat de sosire a trenului în efectiv complet.

Noile sisteme de centralizare la regulatorul de circulaţie trebuie să asigure posibilitatea schimbării direcţiei de circulaţie a trenurilor de către dispecerul de tren în caz de ocupare falsă a sectorului de bloc şi controlul stării de funcţionare a semnalizării trecerilor de nivel.

Instalaţiile de telecomandă a macazurilor şi semnalelor staţiilor adiacente trebuie să asigure executarea cerinţelor înaintate faţă de instalaţiile de centralizare cu telecomandă dispecer prin prezentele Reguli, precum şi prin normele departamentale de proiectare tehnică aprobate de organul de specialitate al administraţiei publice centrale.

Secţiunea 5

Semnalizarea automată de locomotivă şi dispozitivele de siguranţă

96. În cazul semnalizării automate de locomotivă, semnalele luminoase de locomotivă trebuie să aibă indicaţii ce corespund indicaţiilor semnalelor luminoase de cale de care se apropie trenul.

În cazul circulaţiei doar conform indicaţiilor semnalelor luminoase ale locomotivelor, aceste semnale luminoase trebuie să aibă indicaţii în dependenţă de ocuparea sau neocuparea sectoarelor de bloc aflate în faţă.

Semnalele luminoase de locomotivă se instalează în cabina de comandă a locomotivei, trenului automotor, materialului rulant special autopropulsant şi dau indicaţii de semnalizare nemijlocit mecanicului de locomotivă şi ajutorului acestuia sau conducătorului drezinei şi ajutorului acestuia.

Semnalizarea automată de locomotivă pe locomotive, trenuri automotor şi material rulant special autopropulsant trebuie să fie suplimentată cu dispozitive de siguranţă care realizează controlul vitezelor de circulaţie stabilite, trecerii spontane a trenului şi verificarea periodică a gradului de vigilenţă a mecanicului de locomotivă. În caz de pierdere de către mecanicul de locomotivă a capacităţii de conducere a locomotivei, trenului automotor, materialului rulant special autopropulsant, iar a drezinei - de către conducătorul drezinei, instalaţiile menţionate trebuie să asigure oprirea automată a trenului înainte de semnalul de cale cu indicatorul de interzicere.

În staţiile amplasate pe sectoare dotate cu bloc automat sau semnalizare automată de locomotivă, aplicată ca mijloc independent de semnalizare şi comunicaţie, liniile principale, liniile de primire şi expediere a trenurilor de călători, precum şi liniile de primire-expediere pentru trecerea fără oprire a trenurilor, trebuie să fie dotate cu dispozitive de cale pentru semnalizare automată de locomotivă.

Lipsa dispozitivelor de cale pentru semnalizare automată de locomotivă pentru unele staţii se admite doar cu permisiunea CFM.

În cazul blocurilor semiautomate, cu dispozitive de cale pentru semnalizare automată de locomotivă pot fi dotate sectoarele de apropiere şi liniile principale ale staţiilor.

Secţiunea 6

Dependenţa prin chei a macazurilor şi semnalelor

97. Dispozitivele de dependenţă prin chei trebuie să asigure blocarea reciprocă a macazurilor şi a semnalelor prin intermediul încuietorii de control.

98. Încuietoarele de macaz de control trebuie:

a) să permită scoaterea cheii doar în cazul macazului închis;

b) să blocheze macazurile doar în poziţia indicată pe cheia scoasă din încuietoare, cu condiţia alipirii compacte a acului de macaz la contraac;

c) să nu admită posibilitatea blocării macazului în cazul jocului dintre acul de macaz păsat şi contraac de 4 mm şi mai mare.

Este interzisă aplicarea încuietoarelor de macaz de control din una şi aceeaşi serie în limita unei staţii, iar în staţiile mari - în limita unei zone de macaz şi a posturilor de macaz ale altor zone adiacente.

Secţiunea 7

Blocarea în staţie

99. Blocarea în staţie trebuie să asigure:

a) controlul din partea impiegatului de mişcare asupra corectitudinii pregătirii de către posturi a parcursurilor de primire şi expediere a trenurilor şi parcursurilor de pe teritoriul staţiei;

b) blocarea reciprocă a macazurilor şi semnalelor dirijate de la diferite posturi.

Secţiunea 8

Instalaţiile de mecanizare şi automatizare ale cocoaşelor de triere

100. Instalaţiile de mecanizare şi automatizare ale cocoaşelor de triere trebuie să asigure descompunerea continuă, fără întreruperi şi în siguranţă a garniturilor cu viteza calculată (proiectată) de descompunere, totodată, capacitatea mijloacelor de frînare în fiecare poziţie de frînare trebuie să permită realizarea acestei viteze şi să asigure siguranţa trierii vagoanelor.

La cocoaşele de triere mecanizate aparatele de cale, care participă în cazul descompunerii garniturilor la distribuirea grupurilor de vagoane detaşate pe liniile de triere, trebuie să fie incluse în centralizarea electrică de cocoaşă sau automată de cocoaşă.

Centralizarea de cocoaşă trebuie să asigure:

a) dirijarea individuală a macazurilor;

b) blocarea electrică a tuturor macazurilor atacate de la călcîi pe care se efectuează descompunerea garniturilor, precum şi a celor de siguranţă care exclud ieşirea materialului rulant în zona de descompunere;

c) controlul poziţiei macazurilor şi ocupării secţiilor de macaz pe pupitru de comandă.

Centralizarea de cocoaşă nu trebuie să admită schimbarea macazului sub materialul rulant.

Centralizarea automată de cocoaşă a macazurilor, pe lîngă aceasta, trebuie să asigure:

a) dirijarea automată a macazurilor zonei de distribuire a cocoaşei de triere în procesul de coborîre liberă a grupului de vagoane detaşate în regimul de lucru programat sau de parcurs;

b) schimbarea automată a macazului în poziţia controlată pînă la intrarea grupului de vagoane detaşate pe secţia izolată a macazului în cazul apariţiei în momentul trecerii obstacolului între acul macazului şi contraac;

c) posibilitatea trecerii în procesul de descompunere la dirijarea individuală a macazurilor.

Dispozitivele cocoaşelor automatizate de triere, pe lîngă îndeplinirea cerinţelor înaintate faţă de cocoaşele mecanizate cu centralizare de cocoaşă automată, trebuie să asigure:

a) dirijarea şi controlul împingerii şi descompunerii garniturilor;

b) reglarea automată a vitezei de rulare liberă a grupurilor de vagoane detaşate;

c) controlul rezultatelor descompunerii garniturilor;

d) schimbul de informaţii cu sistemul de informaţie planificată a staţiei de triere.

Secţiunea 9

Semnalizarea automată a trecerilor la nivel şi barierele automate

101. Semnalizarea automată a trecerilor la nivel trebuie să înceapă transmiterea semnalului de oprire în partea drumului, iar barierele automate să vină în poziţia de închidere în perioada de timp necesar pentru eliberarea oportună a trecerii feroviare la nivel de către mijloacele de transport pînă la intrarea trenului pe trecerea feroviară la nivel.

Semnalizarea automată a trecerilor la nivel trebuie să continue acţiunea, iar barierele automate trebuie să rămînă în poziţie închisă pînă la eliberarea totală a trecerii feroviare la nivel de către tren.

Secţiunea 10

Sistemele automate de anunţare despre apropierea trenului

102. Intervalele cu bloc automat şi staţiile cu centralizare electrică a macazurilor pot fi dotate cu sisteme automate de anunţare a lucrătorilor care execută lucrări pe linii, despre apropierea trenului, în conformitate cu planurile aprobate de CFM.

Secţiunea 11

Mijloacele de control automat a stării tehnice a materialului

rulant pe parcursul trenului

103. Mijloacele de control automat a stării tehnice a materialului rulant pe parcursul trenului trebuie să asigure:

a) transmiterea către impiegatul de mişcare din staţia proximă, iar pe sectoarele echipate cu centralizare cu telecomandă dispecer - dispecerului de tren, a informaţiei despre existenţa şi amplasarea în tren a materialului rulant defectat şi tipul defecţiunii;

b) transmiterea informaţiei mecanicului de locomotivă prin intermediul benzilor luminoase ale indicatorului despre existenţa defecţiunilor vagoanelor în trenuri sau comunicării informatorului fonator despre existenţa materialului rulant defectat în tren;

c) înregistrarea informaţiei despre existenţa şi amplasarea în tren a materialului rulant defectat şi tipul defecţiunii, transmisă impiegatului de mişcare din staţia proximă, iar pe sectoarele echipate cu centralizare cu telecomandă dispecer - dispecerului de tren.

Modul de utilizare, amplasare, deservire tehnică şi exploatare a dispozitivelor menţionate de control se stabileşte de organul de specialitate al administraţiei publice centrale.

Secţiunea 12

Instalaţii de identificare automată a rebuturilor

comerciale în trenuri şi vagoane

104. Instalaţiile de identificare a rebuturilor comerciale în trenuri şi vagoane (sistemul automatizat de examinare tehnică a trenurilor şi vagoanelor sau elemente separate ale acestuia - porţi electrice de gabarite, cîntare electrice pentru vagoane, sisteme de control video televizat) trebuie să asigure:

a) transmiterea informaţiei de pe dispozitivele de pardoseală către terminalul operatorului punctului examinării comerciale despre existenţa şi amplasarea în tren a vagoanelor cu defecţiuni (încălcarea gabaritelor de încărcare, condiţiilor tehnice de amplasare şi fixare a mărfurilor pe materialul rulant descoperit, supraîncărcarea vagoanelor, etc.);

b) fixarea informaţiei transmise în echipamentul de terminal al operatorului cu eliberarea pentru folosire şi păstrare pe suport de hîrtie şi alte suporturi (dischete, casete video);

c) întocmirea documentaţiei corespunzătoare.

Modul de utilizare, amplasare, exploatare şi deservire tehnică a dispozitivelor instalate se stabileşte de CFM, după coordonarea cu organul de specialitate al administraţiei publice centrale.

Secţiunea 13

Dispozitive pentru preîntîmpinarea ieşirii spontane a materialului

rulant pe parcursul de circulaţie a trenurilor

105. Instalaţiile: liniile de evitare, macazurile de protecţie, saboţii de deraiere, acele de deraiere, sau macazurile de deraiere trebuie să corespundă cerinţelor prezentelor Reguli la includerea acestora în centralizare (pentru liniile de evitare - macazul care duce spre linia moartă), să deţină controlul situaţiei de blocare şi să excludă ieşirea spontană a materialului rulant pe alte linii şi rute de primire, circulaţiei şi expediere a trenului.

În caz de necesitate locurile de montare a instalaţiilor de deraiere (saboţilor de deraiere, acelor de deraiere sau macazurilor de deraiere) se echipează cu indicatori în conformitate cu Instrucţiunea de semnalizare la calea ferată din Moldova.

Secţiunea 14

Telecomunicaţiile

106. Pe toate sectoarele căii ferate trebuie să existe telecomunicaţii: de tren dispecer, de tren între staţii, pentru staţii, pentru liniile de cale ferată, de macaz.

Pe sectoarele dotate cu bloc automat, centralizare dispecer şi pe toate sectoarele electrificate trebuie să existe telecomunicaţii de dispecer energetic şi de interval.

Sectoarele cu linii de legătură prin cablu trebuie să dispună de legătură de serviciu a electromecanicilor SCB şi de telecomunicaţii.

Pe lîngă aceasta, la calea ferată pot exista telecomunicaţii magistrale, feroviare, feroviare de dispoziţie, de bilete dispecer, de vagoane dispecer, de manevră dispecer, de informaţii şi calcul, locale şi alte tipuri de legătură telefonică şi telegrafică pentru conducerea circulaţiei trenurilor, vînzării de bilete şi activităţii subdiviziunilor de linie.

107. Toate sectoarele căii ferate trebuie să fie dotate cu radiocomunicaţii în tren.

Radiocomunicaţia în tren trebuie să asigure legătura bilaterală sigură a mecanicilor locomotivelor de tren, trenurilor automotor, materialului rulant specializat autopropulsant: cu dispecerul de tren în limita întregii secţii dispecer; cu impiegaţii de mişcare din staţiile care delimitează linia curentă; cu mecanicii de locomotive din faţă şi celor ce se deplasează din urmă, trenurilor automotor, materialului rulant special autopropulsant, care se află pe aceeaşi linie curentă; cu paznicii de barieră şi de depou; cu conducătorii lucrărilor de reparaţii şi semnalizatorii; cu puşcaşii pazei paramilitare (departamentale) în trenuri şi la obiecte; cu ajutorul mecanicului de locomotivă la ieşirea acestuia din cabină; cu şeful (mecanicul de echipă) al trenului de călători, cu revizorul-reparatorul de vagoane.

La majorarea distanţei liniilor curente mai mult de 15 km ca urmare a închiderii staţiei sau anulării serviciului de către impiegaţii de mişcare, pînă la implementarea noilor sisteme a radiocomunicaţiei în tren, se admite asigurarea radiocomunicaţiei mecanicilor locomotivelor de tren, vagoanelor automotor şi materialului rulant special la circulaţia pe linia curentă cu impiegaţii de mişcare ai staţiei proxime cu condiţia unei radiocomunicaţii stabile cu dispecerul de tren. Modul de interacţiune în acest caz a mecanicilor de locomotivă, dispecerului de tren şi impiegaţilor de mişcare, care realizează siguranţa circulaţiei trenurilor şi lista acestor linii curente se stabileşte de către directorul general al CFM.

Noile sisteme ale radiocomunicaţiei în tren implementate pe sectoarele căii ferate cu o circulaţie intensă a trenurilor şi cu centralizare cu telecomandă dispecer trebuie să asigure o legătură bilaterală sigură a lucrătorilor enumeraţi în prezentul punct, independent de lungimea liniilor curente.

Normativele tehnice şi regulile de utilizare a radiocomunicaţiei în tren se stabilesc de CFM după coordonarea cu organul de specialitate al administraţiei publice centrale, iar modul care realizează securitatea circulaţiei în caz de defecţiune a radiocomunicaţiei în tren este prevăzut în Instrucţiunea privind circulaţia trenurilor şi lucrările de manevră la calea ferată din Moldova.

108. În staţii, în funcţie de necesităţile tehnologice, trebuie să se aplice radiocomunicaţii în staţie, instalaţii de legătură bilaterală cu parcul şi telecomunicaţii pentru informarea călătorilor.

Radiocomunicaţia de staţie trebuie să asigure legătura bilaterală în reţelele: de radiocomunicaţie de manevră şi de cocoaşă, de radiocomunicaţie ale centrelor tehnologice de staţie, punctelor de deservire tehnică a vagoanelor şi locomotivelor, de radiocomunicaţie ale punctelor de examinare comercială a vagoanelor, raioanelor de marfă, platformelor pentru containere, personalului pentru deservirea şi reparaţia mijloacelor tehnice (SCB, informatizare şi telecomunicaţii, ale liniilor, reţelei de contact etc), subdiviziunilor pazei paramilitare (departamentale).

Nu se admite aplicarea frecvenţelor radio similare pentru diverse regiuni de manevră în limita unei staţii. Pentru fiecare regiune de manevră a staţiei şi a locomotivelor care le deservesc se alocă o frecvenţă radio separată.

Instalaţiile pentru legătura bilaterală de parc trebuie să asigure un grad înalt de sonoritate în limita parcului. Aceste dispozitive trebuie să aibă acţiune orientată pentru reducerea zgomotului în afara teritoriului căii ferate.

Instalaţiile pentru legătura bilaterală de parc utilizate pentru transmiterea indicaţiilor despre lucrările de tren şi de manevră, precum şi pentru informarea călătorilor, trebuie să fie incluse în permanenţă, să asigure funcţionarea neîntreruptă a canalelor de legătură, să dispună de controlul stării de funcţionare.

109. Instalaţiile de radiocomunicaţii în tren şi de staţie în staţii (conform listei stabilite de directorul general al CFM) şi în secţiile dispecer trebuie să fie dotate cu sistem de înregistrare documentată a convorbirilor.

Modul de utilizare a sistemului de înregistrare documentată a convorbirilor se stabileşte de CFM.

110. Pentru dirijarea lucrărilor de reparaţie pe liniile curente şi în staţii a liniilor cu trafic intens trebuie să se aplice radiocomunicaţia operativă pentru reparaţii destinată pentru asigurarea legăturii sigure bilaterale în interiorul subdiviziunilor de reparaţie cu conducătorul lucrărilor, a conducătorului lucrărilor cu mecanicii de locomotivă, cu mecanicii materialului rulant special autopropulsant şi cu aparatul de serviciu al serviciului respectiv al CFM.

Lista subdiviziunilor pentru reparaţii dotate cu acest tip de legătură se aprobă de directorul general al CFM.

111. Este interzisă utilizarea telecomunicaţiilor de tren dispecer şi de macaz pentru convorbiri pe probleme ce nu ţin de circulaţia trenurilor.

Este interzisă includerea în reţeaua telecomunicaţiei de macaz a altor telefoane, cu excepţia telefoanelor posturilor executive de centralizare, posturilor de macaz şi a impiegatului de mişcare.

În reţeaua telecomunicaţiei de tren dispecer se admite includerea doar a telefoanelor impiegaţilor de mişcare, dispecerilor de manevră, operatorilor, operatorilor de serviciu ai depourilor de locomotive, punctelor de schimb, dispecerilor energetici şi dispecerilor de locomotivă, dispecerilor serviciilor de semnalizare şi telecomunicaţii. Pe sectoarele cu centralizare dispecere în reţeaua de telecomunicaţie a dispecerului de tren se admite, cu permisiunea conducerii CFM, de a include telefoanele paznicilor de barieră.

În staţiile, în care conform schemei de încadrare nu sînt persoane de serviciu ale serviciului mişcare al CFM sau acestea sînt în schemă, dar nu este prevăzut serviciul acestora timp de 24 de ore, se permite includerea în reţeaua de telecomunicaţii dispecer a telefoanelor (instalaţiilor de convorbire) instalate în apartamentele şefilor de staţie, electromecanicilor şi electromontorilor SCB.

Includerea telefoanelor (instalaţiilor de convorbire), instalate în apartamente, în aceste cazuri este efectuată de către dispecerul de tren doar pentru perioada convorbirilor.

Se admite conectarea temporară la firele telecomunicaţiei de tren dispecer pe liniile curente a telefoanelor portative ale conducătorilor de drezine (în caz de oprire forţată), şefilor trenurilor de intervenţie şi de pompieri, electromecanicilor SCB şi conducătorilor lucrărilor de restabilire a liniilor de cale ferată şi lucrărilor pentru instalarea alimentării cu energie electrică, mecanicilor de locomotivă.

În telecomunicaţiile de tren între staţii se admite conectarea doar a telefoanelor impiegaţilor de mişcare, iar pe sectoarele cu bloc automat, pe lîngă aceasta, a telefoanelor pentru telecomunicaţii de interval şi ale paznicilor de barieră.

Secţiunea 15

Sistemul informaţional şi de calcul al transportului feroviar

112. Sistemul informaţional şi de calcul trebuie să asigure posibilitatea:

a) introducerii, transmiterii, prelucrării şi păstrării datelor;

b) eliberării rezultatelor calculelor către beneficiari în termenele stabilite;

c) rezolvării problemelor de planificare, management operativ, evidenţă, statistică în toate subramurile transportului feroviar.

Mijloacele tehnice şi de program trebuie să fie menţinute permanent în stare de funcţionare şi activă, să asigure siguranţa şi veridicitatea necesară.

Conectarea utilajului terminal şi de alt gen la sistemul informaţional şi de calcul al transportului feroviar trebuie să fie realizată în conformitate cu documentele aprobate CFM, după coordonarea cu organul de specialitate al administraţiei publice centrale.

Secţiunea 16

Liniile de telecomunicaţii şi SCB

113. Liniile de cablu ale telecomunicaţiei şi SCB pe liniile curente trebuie să fie aşezate ca regulă în zona de expropriere a căii ferate în afara limitelor terasamentului. În anumite cazuri se admite aşezarea liniilor de cablu în terasament cu respectarea regulilor în vigoare. Liniile de telecomunicaţii în baza cablurilor fibro-optice pot fi realizate prin metoda suspendării pe stîlpii reţelei de contact sau ai liniilor de bloc automat.

Liniile de cablu ale telecomunicaţiei realizate prin metoda suspendării, în cazul săgeţii maxime trebuie să se afle la o înălţime nu mai puţin de:

a) 5,0 m - de la pămînt în localităţile nepopulate;

b) 6,0 m - de la pămînt în localităţile populate;

c) 4,5 m - de la suprafaţa peronului de călători;

d) 7,0 m - de la banda drumurilor la trecerile feroviare la nivel.

Liniile aeriene de telecomunicaţii şi SCB în cazul săgeţii maxime trebuie să se afle la o înălţime nu mai puţin de:

a) 2,5 m - de la pămînt în localităţile nepopulate;

b) 3,0 m - de la pămînt în localităţile populate;

c) 5,5 m - de la terasamentul drumurilor intersectat;

d) 7,5 m - de la suprafaţa ciupercii şinei ale liniilor de cale ferată neelectrificate intersectate.

114. În cazul deteriorării liniilor de telecomunicaţii şi SCB restabilirea acestora trebuie să se efectueze în următoarea consecutivitate:

a) canalele şi circuitele care asigură acţiunea telecomunicaţiei de tren dispecer;

b) canalele blocului de cale, telecomunicaţiilor dispecerilor energetici, sistemului electric cu bastoane, telecomunicaţiilor de tren între staţii şi de telecomandă a instalaţiilor de alimentare cu energie electrică;

c) canalele de telecomunicaţii ale sistemului "Express", canalele schimbului de date între maşini, canalele de telecomunicaţii ale sistemului ASOUP cu locurile de muncă automatizate ale staţiilor de transmitere a vagoanelor (ARM SPV), canalele schimbului dintre maşini ale sistemului ASOUP cu ASOUP ale căilor ferate vecine şi CCP FR;

d) canalele telecomunicaţiei magistrale;

e) restul canalelor de telecomunicaţii şi SCB.

În cazul deteriorării în acelaşi timp a două sau mai multe linii de telecomunicaţii şi SCB care funcţionează pe sector, prioritatea restabilirii se determină prin intensitatea liniilor şi trebuie să fie următoarea:

a) linii fibro-optice de telecomunicaţii;

b) linii de telecomunicaţii pe bază de cablu metalic;

c) linii aeriene de telecomunicaţii şi SCB.

115. Construcţiile şi instalaţiile de telecomunicaţii şi SCB trebuie să fie protejate de influenţa deranjatoare şi periculoasă a curentului de tracţiune, liniilor de curent electric şi descărcărilor în timpul furtunilor.

Secţiunea 17

Deservirea tehnică a instalaţiilor de SCB şi de telecomunicaţii

116. Aparatajul de SCB, cu ajutorul căruia se efectuează diverse dependenţe, precum şi aparatajul de radiocomunicaţii de tren şi de staţie trebuie să fie închise şi sigilate; deschiderea lor se admite să fie efectuată doar de către lucrătorul împuternicit special din cadrul serviciului de semnalizare şi telecomunicaţii a CFM, cu înscrierea obligatorie preliminară în registrul controlului acestor instalaţii. Pentru integritatea sigiliilor pe aparatele SCB şi de radiocomunicaţii poartă răspundere persoanele de serviciu care utilizează aceste aparate (impiegaţii de mişcare, operatorii posturilor de centralizare, persoanele de serviciu la postul de macaz, mecanicii de locomotivă etc.).

117. Secţiile de semnalizare şi telecomunicaţii ale CFM trebuie să dispună de desene şi descrieri ale instalaţiilor SCB şi de telecomunicaţii care se află la secţie şi ale altor instalaţii deservite standarde şi norme corespunzătoare. în aceste documente trebuie să se introducă la timp toate modificările.

Proiectele model ale instalaţiilor SCB, precum şi de telecomunicaţii şi tehnicii de calcul se aprobă de către directorul general al CFM. Utilizarea deciziilor tehnice, care nu corespund modelului în instalaţiile SCB, de telecomunicaţii şi tehnicii de calcul se permite în cazuri excepţionale de către directorul general al CFM, după coordonarea cu organul de specialitate al administraţiei publice centrale.

118. Modificările temporare ale dependenţelor instalaţiilor SCB pentru o perioadă de pînă la 5 zile şi mai mare pot fi admise doar în baza deciziei conducerii CFM.

119. Lucrările planificate privind reutilarea, reamplasarea, reparaţia, încercarea şi înlocuirea instalaţiilor şi dispozitivelor SCB şi alte lucrări planificate, care provoacă încălcarea dependenţelor stabilite sau încetarea temporară a acţiunii acestora, trebuie să se efectueze cu denumirea conducătorilor responsabili pentru realizarea siguranţei circulaţiei şi executarea lucrărilor în conformitate cu graficele aprobate de directorul general al CFM, care preconizează termene minime de executare a acestora, în oricare caz, asemenea lucrări în staţii trebuie să se execute cu acordul impiegatului de mişcare şi cu întocmirea preliminară de către conducătorul acestor lucrări în Registrul privind revizia căii, aparatelor de cale, instalaţiilor SCB, de telecomunicaţii şi a reţelei de contact. Pe sectoarele cu centralizarea dispecer, lucrările analogice trebuie să se efectueze doar cu acordul dispecerului de tren.

În cazul amplasării instalaţiilor la o distanţă considerabilă de la încăperea impiegatului de mişcare, înscrierea despre punerea în funcţiune a acestor instalaţii, precum şi înscrierea despre deconectarea temporară a acestor instalaţii pentru executarea lucrărilor neprevăzute de înlăturare a defecţiunilor poate fi înlocuită cu înscrierea în acest registru a telefonogramei transmise impiegatului de mişcare sub semnătura ulterioară personală a conducătorului lucrărilor în Registrul privind revizia căii, aparatelor de cale, instalaţiilor SCB, de telecomunicaţii şi a reţelei de contact.

Înlocuirea şi deconectarea unor instalaţii şi dispozitive SCB, în cazul în care dependenţele stabilite nu se încalcă, pot fi efectuate cu acordul impiegatului de mişcare (pe sectoare cu centralizarea dispecer - a dispecerului de tren) fără înscrierea în Registrul privind revizia căii, aparatelor de cale, instalaţiilor SCB, de telecomunicaţii şi a reţelei de contact. Lista lucrărilor de înlocuire şi deconectare a acestor instalaţii şi aparate se stabileşte de directorul general ala CFM.

Încercarea instalaţiilor SCB în funcţiune în toate cazurile trebuie să se efectueze cu acordul şi sub supravegherea impiegatului de mişcare, iar pe sectoarele cu centralizare dispecer - cu acordul dispecerului de tren.

120. Iluminarea aparatelor de semnalizare trebuie să asigure vizibilitatea clară a indicaţiilor semnalelor.

Asigurarea iluminării la timp şi fără întreruperi se pune în sarcina:

a) şefilor secţiilor de semnalizare şi telecomunicaţii - pentru semnalele luminoase şi indicatorii de parcurs;

b) şefilor de staţii - pentru indicatorii de macaz, indicatorii dispozitivelor de deraiere, îngrădirea de linie şi coloanele hidraulice în staţii;

c) conducătorilor subdiviziunii respective - pentru aparatele de semnalizare pe liniile serviciilor de locomotive, de vagoane, de întreţinere a căii şi ale altor servicii.

Alimentarea cu energie electrică a aparatelor de semnalizare pe liniile din staţie este asigurată de secţiile de alimentare cu energie electrică ale CFM.

121. Lucrătorii secţiilor de semnalizare şi telecomunicaţii ale CFM sînt obligaţi să asigure vizibilitatea normală permanentă a indicatorilor de semnalizare a semnalelor luminoase şi indicatoarelor de parcurs.

Vizibilitatea indicaţiilor semnalelor luminoase trebuie să fie controlată de pe liniile de cale ferată de către electromecanic după fiecare înlocuire a lămpilor semnalelor luminoase.

Vizibilitatea semnalelor pe liniile principale ale liniilor curente şi staţiilor trebuie să fie controlată de pe locomotivă de către electromecanicul principal nu mai rar decît o dată în lună şi de către şeful secţiei de semnalizare şi telecomunicaţii - nu mai rar decît o dată în trimestru.

Şefii secţiilor de semnalizare şi telecomunicaţii şi ai depourilor de locomotive ale CFM sau adjuncţii lor nu mai rar decît o dată în trimestru trebuie să controleze de pe locomotivă funcţionarea semnalizării automate pe locomotivă, a radiocomunicaţiei şi a dispozitivelor de siguranţă.

Funcţionarea semnalizării automate pe locomotivă şi a radiocomunicaţiei de tren cu înregistrare documentată a rezultatelor se controlează periodic de către vagonul-laborator conform graficului aprobat de şeful serviciului de semnalizare şi telecomunicaţii al CFM sau de către adjunctul acestuia pentru telecomunicaţii.

Rezultatele controlului se examinează în comun cu serviciile de semnalizare şi telecomunicaţii şi de locomotive ale CFM.

122. Instalaţiile de cale, SCB, alimentare cu energie electrică, materialul rulant, materialul rulant special autopropulsant trebuie să asigure funcţionarea permanentă şi sigură a circuitelor electrice de cale.

Modul de deservire tehnică şi normele întreţinerii instalaţiilor de cale, SCB, de alimentare cu energie electrică, a materialului rulant şi a materialului rulant special autopropulsant, care asigură funcţionarea neîntreruptă a circuitelor electrice de cale se stabileşte de CFM, după coordonarea cu organul de specialitate al administraţiei publice centrale.

123. Lucrătorii care utilizează instalaţiile SCB şi de telecomunicaţii trebuie să însuşească modul de utilizare a acestora şi cunoştinţele lor urmează a fi controlate.

Şeful secţiei de semnalizare şi de telecomunicaţii a CFM asigură instruirea lucrătorilor altor servicii care utilizează instalaţiile SCB şi de telecomunicaţii.

Responsabil de instruirea şi controlul periodic al cunoaşterii acestor instalaţii este fiecare şef în raport cu subalternii săi.

Capitolul VIII

CONSTRUCŢII ŞI INSTALAŢII DE ALIMENTARE

CU ENERGIE ELECTRICĂ A CĂII FERATE

124. Instalaţiile de alimentare cu energie electrică trebuie să asigure alimentarea sigură cu energie electrică a:

a) materialului rulant electric pentru circulaţia trenurilor cu norme de greutate, viteze şi intervale între ele stabilite, în cazul volumului necesar al traficului;

b) instalaţiilor SCB, de telecomunicaţii şi de tehnică de calcul în calitate de consumatori de energie electrică de categoria I. Cu permisiunea CFM, coordonată cu organul de specialitate al administraţiei publice, pînă la finisarea reinstalării se admite alimentarea cu energie electrică a acestor instalaţii conform categoriei II;

c) tuturor celorlalţi beneficiari ai transportului feroviar în conformitate cu categoria stabilită de CFM, după coordonarea cu organul de specialitate al administraţiei publice.

În cazul dispunerii de rezervă de acumulator a sursei de alimentare cu energie electrică a blocul automat şi semiautomat, aceasta trebuie să fie în stare permanentă de pregătire şi să asigure funcţionarea fără întreruperi a instalaţiilor SCB şi de semnalizare de trecere în decursul nu mai puţin de 8 ore, cu condiţia că alimentarea nu a fost întreruptă în decursul a ultimelor 36 de ore.

Perioada de trecere de la sistemul principal de alimentare cu energie electrică a blocului automat şi semiautomat la cel de rezervă sau invers nu trebuie să depăşească 1,3 secunde.

În scopul asigurării aprovizionării sigure cu energie electrică trebuie să se efectueze controlul periodic al stării construcţiilor şi instalaţiilor de alimentare cu energie electrică, măsurarea parametrilor cu ajutorul vagoanelor-laboratoare, aparatelor de diagnosticare şi să se realizeze lucrări de reparaţie planificate.

125. Nivelul tensiunii la receptorul de curent al materialului rulant electric trebuie să fie nu mai puţin 21 kV în cazul curentului alternativ şi 2,7 kV în cazul curentului continuu şi de cel mult 29 kV în cazul curentului alternativ şi 4 kV în cazul curentului continuu.

Pe unele sectoare ale căii ferate, cu permisiunea directorului general al CFM, după coordonarea cu organul de specialitate al administraţiei publice centrale, se admite tensiunea de cel puţin 19 kV în cazul curentului alternativ şi 2,4 kV în cazul curentului continuu.

Tensiunea nominală a curentului alternativ la instalaţiile SCB trebuie să fie de 220 sau 380 V.

Devieri de la mărimile menţionate ale tensiunii nominale se admit în partea diminuării pînă la 10%, iar în partea majorării - pînă la 5%.

126. Instalaţiile de alimentare cu energie electrică trebuie să fie protejate de curentul scurtcircuitelor, supratensiuni şi suprasarcini peste normele stabilite.

Instalaţiile subterane metalice (conducte, cabluri etc.), precum şi podurile metalice şi din beton armat, viaductele, suporturile reţelei de contact, semnalele luminoase, coloanele hidraulice etc. care se află în preajma liniilor electrificate cu curent continuu trebuie să fie protejate de coroziunea electrică.

Substaţiile de tracţiune ale liniilor electrificate cu curent continuu, precum şi materialul rulant electric trebuie să fie protejate de pătrunderea în reţeaua de contact a curenţilor care perturbează funcţionarea normală a instalaţiilor SCB şi telecomunicaţii.

127. Înălţimea de suspensie a firului de contact deasupra nivelului ciupercii şinei trebuie să fie pe liniile curente şi în staţii de cel puţin 5750 mm, iar la trecerile la nivel de cel puţin 6000 mm.

În cazuri de excepţie pe liniile existente această distanţă în limita lucrărilor de artă amplasate pe liniile de staţie pe care nu este prevăzută staţionarea materialului rulant, precum şi pe liniile curente, cu permisiunea directorului general al CFM, după coordonarea cu organul de specialitate al administraţiei publice centrale, poate fi redusă pînă la 5675 mm în cazul electrificării liniei cu curent alternativ şi pînă la 5550 mm - cu curent continuu.

Înălţimea de suspensie a firului de contact nu trebuie să depăşească 6800 mm.

128. În limita lucrărilor de artă, distanţa de la elementele conductoare de curent electric ale receptorului de curent şi părţilor reţelei de contact ce se află sub tensiune pînă la părţile construcţiilor şi materialului rulant, care au priză de pămînt, trebuie să fie de cel puţin 200 mm pe liniile electrificate cu curent continuu şi de cel puţin 350 mm - cu curent alternativ.

În cazuri deosebite la lucrările de artă existente, cu permisiunea directorului general al CFM, după coordonarea cu organul de specialitate al administraţiei publice centrale, poate fi admisă reducerea distanţelor menţionate.

129. Distanţa de la axa liniei de margine pînă la muchia interioară a suporturilor reţelei de contact pe liniile curente şi în staţii trebuie să fie de cel puţin 3100 mm.

Suporturile în debleuri trebuie să se stabilească în afara limitelor chiuvetelor.

În debleurile supuse înzăpezirilor puternice (în afara celor de pe stînci) şi la ieşirile din ele (la o depărtare de 100 m) distanţa de la axa liniei de la margine pînă la muchia interioară a suporturilor reţelei de contact trebuie să fie de cel puţin 5700 mm. Lista acestor locuri se stabileşte de directorul general al CFM.

Pe liniile existente pînă la reconstrucţia lor, precum şi în condiţii extrem de dificile pe liniile noi electrificate, distanţa de la axa liniei de la margine pînă la muchia interioară a suporturilor reţelei de contact se admite de cel puţin: 2450 mm - în staţii şi 2750 mm - pe liniile curente.

Toţi parametrii menţionaţi sînt stabiliţi pentru liniile în aliniament. În curbe aceste distanţe trebuie să fie majorate în conformitate cu supralărgirea de gabarit stabilită pentru suporturile reţelei de contact.

Amplasarea reciprocă a suporturilor reţelei de contact, liniilor aeriene şi semnalelor luminoase, precum şi indicatoarelor de semnalizare trebuie să asigure vizibilitatea bună a semnalelor şi semnelor.

130. Toate construcţiile metalice (podurile, viaductele, suporturile) de care se fixează elementele reţelei de contact, elementele de fixare a reţelei de contact pe suporturile din beton armat pe lucrările de artă din beton armat şi nemetalice, precum şi construcţiile amplasate separat (coloanele hidraulice, semnalele luminoase, elementele podurilor şi viaductelor, etc.) amplasate la o distanţă mai mică decît 5 m de la părţile reţelei de contact ce se află sub tensiune, trebuie să aibă priză de pămînt sau să fie dotate cu instalaţii de deconectare de protecţie în cazul pătrunderii pe edificii şi construcţii a tensiunii înalte.

Prize de pămînt urmează să fie instalate, de asemenea, la toate edificiile metalice amplasate în zona de influenţă a reţelei de contact şi a liniilor aeriene cu curent alternativ, la care pot apărea tensiuni periculoase.

Pe viaducte şi pe podurile de călători amplasate deasupra liniilor electrificate trebuie să fie instalate panouri de protecţie şi un înveliş compact în locurile de trecere a persoanelor pentru îngrădirea părţilor reţelei de contact care se află sub tensiune.

131. Reţeaua de contact, liniile de bloc automat şi de alimentare longitudinală cu energie electrică de tensiune mai înaltă de 1000 V trebuie să se împartă în sectoare (secţii) separate cu ajutorul intervalelor aeriene (cuplare izolatoare), inserărilor neutre, izolatorilor de secţionare şi de pătrundere, separatorilor.

Suporturile reţelei de contact sau panourile instalate la hotarele intervalelor aeriene trebuie să fie vopsite în culoare distinctivă. între aceste suporturi sau panouri este interzisă oprirea materialului rulant electric cu receptorul de curent ridicat.

132. Schema de alimentare şi secţionare a reţelei de contact, liniilor de bloc automat şi de alimentare longitudinală trebuie să fie aprobată de directorul general al CFM. Extrasele din această schemă se includ în actul tehnic dispozitiv al staţiei.

133. Comutarea separatoarelor reţelei de contact ale depourilor electrice şi instalaţiilor de echipare, precum şi a liniilor pe care se examinează utilajul de acoperiş al materialului rulant electric se efectuează de către lucrătorii depoului de locomotive. Comutarea celorlalte separatoare se efectuează doar conform ordinului dispecerului energetic.

În acest caz comutarea separatoarelor şi întrerupătoarelor poate fi efectuată la ordinul dispecerului energetic şi de către lucrătorii altor servicii care au fost instruiţi.

Mecanismele de acţionare ale separatoarelor cu dirijare manuală trebuie să fie închise cu lacăte.

Modul de comutare a separatoarelor reţelei de contact, precum şi a întrerupătoarelor şi separatoarelor liniilor cu bloc automat şi de alimentare longitudinală cu energie electrică, de păstrare a cheilor de la mecanismele de acţionare ale separatoarelor, care asigură alimentarea cu energie electrică fără întreruperi şi siguranţa executării lucrărilor se stabileşte de conducerea CFM.

134. Distanţa dintre punctul inferior al firelor liniilor aeriene de transmisie a energiei electrice cu tensiunea de peste 1000 W pînă la suprafaţa pămîntului, în cazul săgeţii maxime, trebuie să fie de cei puţin:

a) pe liniile curente - 6,0 m, inclusiv în locurile greu accesibile - 5,0 m;

b) la intersecţiile cu drumurile, la staţii şi în localităţi - 7,0 m.

În cazul intersectărilor liniilor de cale ferată, distanţa de la punctul inferior al cablurilor liniilor aeriene de transmisie a curentului electric cu tensiunea de peste 1000 W ale liniilor de cale ferată neelectrificate trebuie să fie de cel puţin 7,5 m pînă la nivelul crestei ciupercii şinei. Pe liniile de cale ferată electrificate această distanţă pînă la cablurile reţelei de contact se stabileşte în funcţie de nivelul tensiunii liniilor intersectate în conformitate cu Regulile de montare a instalaţiilor electrice şi cu condiţiile tehnice ale căii ferate.

Capitolul IX

REVIZIA CONSTRUCŢIILOR ŞI INSTALAŢIILOR ŞI

REPARAREA ACESTORA

Secţiunea 1

Revizia construcţiilor şi instalaţiilor

135. Revizia construcţiilor, instalaţiilor şi clădirilor tehnice de serviciu se efectuează de către lucrătorii care le deservesc nemijlocit, precum şi de către şefii de staţii, depouri, secţii sau sectoare ale CFM de competenţa cărora sînt aceste construcţii şi instalaţii, în conformitate cu modul şi termenele stabilite prin regulamentele şi instrucţiunile respective.

Aparatele de cale pe liniile principale şi de primire-expediere, pe lîngă aceasta, nu mai rar decît o dată în lună trebuie să fie revizuite de către şeful staţiei în comun cu picherul şi electromecanicul SCB.

Rezultatele reviziei şi măsurile necesare pentru lichidarea defecţiunilor depistate se înscriu într-un registru special, în care se fixează, de asemenea, termenele de eliminare a defecţiunilor şi de realizare a măsurilor stabilite.

136. Directorul general al CFM, şefii serviciilor şi conducătorii subdiviziunilor structurale ale CFM trebuie să controleze sistematic în subdiviziunile subordonate starea gospodăriei, respectarea disciplinei de muncă şi să ia măsuri necesare, care să garanteze întreţinerea tuturor construcţiilor şi instalaţiilor în stare bună, respectarea tehnologiei de lucru, realizarea siguranţei circulaţiei trenurilor şi protecţia muncii.

Modul efectuării acestor controale cu examinarea construcţiilor, instalaţiilor, clădirilor tehnice de serviciu şi periodicitatea lor se stabileşte de directorul general al CFM. Directorul general al CFM efectuează nemijlocit examinarea nu mai rar decît de două ori pe an.

Secţiunea 2

Reparaţia construcţiilor şi instalaţiilor

137. Reparaţia construcţiilor şi instalaţiilor se efectuează asigurîndu-se, totodată, siguranţa circulaţiei şi protecţia muncii, ca regulă, fără încălcarea graficului de circulaţie a trenurilor.

În scopul executării lucrărilor de reparaţie şi construcţie voluminoase, în graficul de circulaţie a trenurilor trebuie să fie prevăzute ferestre şi să fie luate în considerare restricţiile de viteză condiţionate de aceste lucrări.

În scopul executării lucrărilor de întreţinere curentă a căii, lucrărilor de artă, reţelei de contact şi instalaţiilor SCB trebuie să fie acordate ferestrele tehnologice prevăzute în graficul de circulaţie a trenurilor, cu durata de 1,5 - 2 ore, iar în cazul executării acestor lucrări de către complexele de maşini, echipele specializate şi coloanele mecanizate - cu durata de 3-4 ore, în conformitate cu modul stabilit de directorul general al CFM.

Lucrările de reparaţie a căii, reţelei de contact, instalaţiilor SCB şi telecomunicaţii şi altor construcţii şi instalaţii executate în perioada de timp neprevăzută în graficul de circulaţie a trenurilor trebuie să fie realizate, de regulă, fără închiderea liniei curente.

Dacă executarea acestor lucrări necesită întreruperea circulaţiei, termenul precis de începere şi încheiere a acestora se stabileşte de conducerea CFM în comun cu conducătorul lucrărilor.

Pe perioada executării lucrărilor care necesită întreruperea circulaţiei, precum şi pentru executarea cărora în graficul de circulaţie sînt prevăzute ferestre, conducătorul lucrărilor este obligat să instaleze legătură permanentă (telefonică sau prin radio) cu dispecerul de tren.

Pe sectoarele, pentru care ferestrele în graficul de circulaţie sînt preconizate în timpul de noapte, conducătorul lucrărilor este obligat să asigure iluminarea locului de executare a lucrărilor.

138. În scopul deservirii tehnice şi reparaţiei instalaţiilor de mecanizare şi automatizare a cocoaşelor de triere, liniilor şi altor construcţii şi instalaţii pe cocoaşe trebuie să fie prevăzute ferestre tehnologice cu durata de 0,7-1,5 ore, în conformitate cu modul stabilit de directorul general al CFM.

139. Orice obstacol pentru circulaţie (locul care necesită oprire) pe linii curente şi în staţii, precum şi locul de efectuare a lucrărilor periculoase pentru circulaţie, care necesită opriri sau reducerea vitezei, trebuie să fie acoperit cu semnale din ambele părţi, indiferent de faptul dacă se aşteaptă sau nu trenul (garnitura de manevră).

Este interzis:

a) de a începe lucrările pînă la acoperirea cu semnale a obstacolului sau locului de executare a lucrărilor care este periculos pentru circulaţie;

b) de a scoate semnalele care acoperă obstacolul sau locul executării lucrărilor, pînă la înlăturarea obstacolului, încheierea deplină a lucrărilor, controlul stării liniei, reţelei de contact şi respectării gabaritului.

Modul de acoperire a obstacolelor şi locurilor de executare a lucrărilor se stabileşte de Instrucţiunea privind semnalizarea pe calea ferată din Moldova.

140. Pentru instalarea şi paza semnalelor mobile care acoperă locul executării lucrărilor pe linii, conducătorul lucrărilor desemnează semnalizatori din rîndul lucrătorilor echipei care au susţinut încercările respective. Semnalizatorii trebuie să aibă caschete diferite de cele pentru restul lucrătorilor din transportul feroviar şi trebuie să fie îmbrăcaţi în jachete de semnalizare.

În cazul executării lucrărilor pe linie în front desfăşurat, precum şi în curbe cu rază mica, în debleuri şi în alte locuri cu vizibilitate redusă a semnalelor şi pe sectoarele cu circulaţie intensivă a trenurilor, conducătorul lucrărilor este obligat să stabilească legătură (telefonică sau prin radio) cu lucrătorii care se află la semnalele ce acoperă locul lucrărilor. Semnalizatorii şi conducătorii lucrărilor trebuie să dispună de staţii radio portative. Modul asigurării cu comunicaţii a locurilor de executare a lucrărilor se stabileşte de directorul general al CFM.

141. Pe liniile de staţie este interzisă executarea lucrărilor care necesită acoperire cu semnale de oprire sau reducere a vitezei, fără acordul impiegatului de mişcare şi fără înscrierea preliminară de către conducătorul lucrărilor în Registrul privind revizia căii, aparatelor de cale, instalaţiilor SCB şi telecomunicaţii şi a reţelei de contact. Pe sectoarele dotate cu centralizare dispecer, asemenea lucrări trebuie să fie executate în modul indicat, însă doar cu acordul dispecerului de tren. În cazul executării acestor lucrări pe reţeaua de contact cu deconectarea tensiunii, dar cu respectarea integrităţii liniei şi lucrărilor de artă, precum şi în cazul executării lucrărilor de lichidare a defecţiunilor apărute inopinat, înscrierea despre începutul şi încheierea lucrărilor poate fi înlocuită cu înregistrarea în acest registru a telefonogramei transmise de către conducătorul lucrărilor impiegatului de mişcare (pe sectoare cu centralizare dispecer - dispecerului de tren).

Punerea în funcţiune a instalaţiilor după încheierea lucrărilor se efectuează de către impiegatul de mişcare în temeiul înscrierii conducătorului lucrărilor în Registrul privind revizia căii, aparatelor de cale, instalaţiilor SCB, telecomunicaţii şi reţelei de contact sau a telefonogramelor înscrise în acelaşi registru, care a fost transmis impiegatului de mişcare şi semnat personal ulterior de către conducătorul lucrărilor.

142. Închiderea liniei curente pentru executarea lucrărilor pe un sector cu cale simplă, iar pe sectoarele cu cale dublă sau multiplă a unei sau cîtorva linii se efectuează cu permisiunea directorului general al CFM, dacă aceasta nu necesită modificarea volumului traficului coordonat cu căile ferate vecine. Dacă asemenea închidere necesită modificarea volumului stabilit al traficului pe căile ferate vecine, ea poate fi permisă de către directorul general al CFM de comun acord cu administraţiile căilor ferate vecine.

Închiderea liniei curente sau a liniilor, care impune necesitatea trecerii trenurilor în ocolire pe alte sectoare a acestei căi ferate sau pe alte căi ferate, se admite doar în cazuri excepţionale cu permisiunea directorului general al CFM de comun acord cu administraţia căilor ferate vecine corespunzătoare.

143. Despre închiderea ce urmează a fi efectuată pe sectorul cu cale simplă, iar pe cel cu cale dublă sau multiplă a uneia sau cîtorva linii, conducerea CFM, nu mai tîrziu decît cu 24 ore, înştiinţează conducătorii de lucrări respectivi.

Închiderea sau deschiderea liniei curente sau liniilor se efectuează în conformitate cu ordinul dispecerului de tren înainte de începere şi după încheierea lucrărilor.

Este interzis de a începe lucrările pînă la primirea de către conducătorul lucrărilor a ordinului dispecerului de tren (sub formă de înştiinţare în scris, telefonogramă sau telegramă) despre închiderea efectuată a liniei curente sau a liniilor şi pînă la acoperirea cu semnale a locului lucrărilor.

144. Deschiderea liniilor curente sau a liniilor se efectuează doar după primirea înştiinţării scrise, telefonogramei sau telegramei şefului secţiei de întreţinere a căii a CFM sau lucrătorului împuternicit de acesta, care deţine funcţie nu mai jos de picher, despre încheierea lucrărilor de cale sau operaţiunilor la lucrările de artă şi în lipsa impedimentelor pentru circulaţia fără întreruperi şi sigură a trenurilor, indiferent de organizaţia care a executat aceste lucrări.

Restabilirea funcţionării instalaţiilor existente SCB şi telecomunicaţii sau instalaţiilor de alimentare cu energie electrică se efectuează după primirea înştiinţării respectiv de la electromecanicul superior SCB şi telecomunicaţii sau dispecerul energetic.

TITLUL III

MATERIALUL RULANT Şl MATERIALUL RULANT SPECIAL

Capitolul X

CERINŢE GENERALE

145. Materialul rulant şi materialul rulant special autopropulsant trebuie să fie supus în timp util reparaţiei planificate preventive, deservirii tehnice şi să fie menţinut în exploatare în stare bună de funcţionare care le asigură activitatea fără întreruperi, siguranţa circulaţiei şi respectarea condiţiilor pentru protecţia muncii.

Preîntîmpinarea apariţiei defecţiunilor şi asigurarea termenelor stabilite de exploatare a materialului rulant şi a materialului rulant special trebuie să constituie scopul principal în activitatea persoanelor responsabile de deservirea lor tehnică şi reparaţie. Vagoanele de călători pe boghiuri ŢMV pot circula în trenuri cu viteza de cel mult 120 km/h.

Cerinţe suplimentare faţă de materialul rulant care circulă în trenuri de călători cu viteza de peste 140 km/h se stabilesc prin instrucţiunea respectivă a organului de specialitate al administraţiei publice centrale.

146. Tipurile şi caracteristicile principale ale materialului rulant nou construit se aprobă în modul stabilit de organul de specialitate al administraţiei publice centrale.

Sarcina tehnică pentru materialul rulant nou construit se aprobă de furnizor de comun acord cu conducerea CFM, iar desenele ansamblurilor şi elementelor şi condiţiile tehnice - de comun acord cu serviciile respective CFM.

147. Toate elementele vagoanelor după rezistenţă, stabilitate şi starea tehnică trebuie să asigure circulaţia sigură şi lină a trenurilor cu viteze maxime stabilite prin construcţiile acestora.

Vagoanele noi construite trebuie să asigure circulaţia sigură şi lină cu viteze maxime de construcţie ale locomotivelor de perspectivă destinate pentru deservirea categoriilor respective de trenuri.

Vagoanele care nu dispun de platforme de trecere, trebuie să aibă scări şi bare de sprijinire speciale.

148. Introducerea modificărilor în construcţia ansamblurilor principale ale materialului rulant şi a materialului rulant special autopropulsant primit în exploatare se admite doar cu permisiunea organului de specialitate al administraţiei publice centrale după coordonarea cu Direcţia Consiliului pentru transportul feroviar al ţărilor-membre ale CSI.

149. Materialul rulant trebuie să satisfacă cerinţele gabaritului materialului rulant stabilit de standardul în vigoare şi coordonat cu Direcţia Consiliului pentru transportul feroviar al ţărilor-membre ale CSI.

150. Depoul CFM care realizează reparaţiile capitale şi capitale de reabilitare, precum şi reparaţii capitale cu prelungirea termenului de exploatare utilă, poartă răspundere de garanţie pentru rezistenţa şi starea de funcţionare a materialului rulant reparat şi a pieselor acestuia pe parcursul termenelor de garanţie în ani, calculaţi de la data semnării actului despre preluarea acestuia de la reparaţie.

151. Fiecare unitate de material rulant şi material rulant special autopropulsant trebuie să aibă următoarele semne şi inscripţii clare: semnul tehnic CFM, iniţialele căii ferate (cu excepţia vagoanelor), numărul (pentru vagoanele de călători conţine codul căii de reşedinţă), planşa uzinei producătoare pe care este indicată data şi locul construcţiei, data şi locul producerii tipurilor stabilite de reparaţii, greutatea tarei (cu excepţia locomotivelor şi a materialului rulant special autopropulsant). Pe lîngă aceasta, trebuie să fie aplicate următoarele inscripţii: pe locomotive, pe materialul rulant automotor şi material rulant special autopropulsant - viteza de construcţie, seria, denumirea depoului sau a altei întreprinderi de reşedinţă, planşe şi inscripţii despre revizia rezervoarelor, aparatelor de control şi cazanului; pe vagoanele de călători, pe materialul rulant automotor şi material rulant special autopropulsant - numărul de locuri; pe vagoanele de marfă - capacitatea de încărcare.

Alte semne şi înscrieri pe materialul rulant, materialul rulant special se aplică în modul stabilit de CFM după coordonarea cu organul de specialitate al administraţiei publice centrale.

152. Pe fiecare locomotivă, vagon, unitate de material rulant automotor şi special trebuie să fie întocmit paşaport tehnic (formular), care să conţină caracteristicile cele mai importante tehnice şi de exploatare.

153. Locomotivele şi materialul rulant automotor, precum şi materialul rulant special autopropulsant trebuie să fie dotate cu staţii radio, vitezometre cu înregistrarea indicaţiilor stabilite de CFM, semnalizare automată pe locomotivă, şi de asemenea, să fie utilate şi cu alte dispozitive de siguranţă în conformitate cu lista şi modul stabilit de CFM după coordonarea cu organul de specialitate al administraţiei publice centrale.

Locomotivele de călători trebuie să fie dotate cu instalaţii de dirijare a frînei electrice cu aer comprimat, iar locomotivele pentru trenurile de marfă trebuie să fie echipate cu dispozitive de control a integrităţii magistralei de frînare.

Locomotivele trenurilor la deservirea acestora de către un mecanic trebuie să fie echipate suplimentar cu următoarele mijloace şi dispozitive de siguranţă, aprobate de CFM după coordonarea cu organul de specialitate al administraţiei publice centrale:

a) sisteme de control automatizat de frînare a trenului sau a dispozitivelor de siguranţă complexe a locomotivelor, precum şi sisteme de supraveghere a mecanicului de locomotivă;

b) retrovizoare;

c) sisteme de stingere a incendiilor - locomotive diesel;

d) blocare a frînei.

Trenurile automotoare se echipează cu sisteme de autoconducere cu asigurarea controlului vitezei de circulaţie şi cu informaţie verbală la accesul spre semafoarele de trecere, treceri la nivel şi staţii, cu comunicaţii "călător-mecanic", cu semnalizare de control a închiderii uşilor, cu semnalizare automatizată pentru incendii.

Locomotivele de manevră trebuie să fie dotate cu instalaţii pentru decuplarea lor la distanţă de la vagoane, iar locomotivele deservire de către un mecanic, pe lîngă aceasta, cu al doilea pupitru de comandă, retrovizoare şi instalaţii care asigură oprirea automată în cazul pierderii spontane de către mecanic a capacităţii de conducere a locomotivei.

154. Cerinţele tehnice faţă de materialul rulant special şi unităţile mobile detaşabile, precum şi modul de deservire tehnică, reparaţie şi exploatare a acestora se stabilesc de organul de specialitate al administraţiei publice centrale.

155. Locomotivele şi vagoanele, care nu aparţin CFM şi care ies pe liniile ferate de folosinţă publică, trebuie să corespundă cerinţelor prezentelor Reguli. Modul de circulaţie a acestui material rulant pe liniile CFM, precum şi modul de ieşire a locomotivelor în staţiile de joncţiune, se stabilesc de către conducerea CFM.

Capitolul XI

OSII MONTATE

156. Fiecare osie montată trebuie să satisfacă cerinţele stabilite de Instrucţiunea privind revizia, inspectarea, reparaţia şi formarea osiilor montate ale materialului rulant, aprobată de organul de specialitate al administraţiei publice centrale şi să aibă pe osii semne aplicate clar despre timpul şi locul formării şi inspectării depline a osiei montate, de asemenea, eticheta despre primirea ei la formare.

Semnele şi etichetele se aplică în locurile prevăzute de regulile de marcare.

Osiile montate trebuie să fie supuse, în modul stabilit, examinării sub materialul rulant, inspectării obişnuite şi totale, iar în cazul rulării să fie înscrise în registrele şi paşapoartele respective.

157. Distanţa dintre feţele interioare ale roţilor la osiile montate nesupuse sarcinii trebuie să fie de 1440 mm. La locomotive şi vagoane, precum şi la materialul rulant special autopropulsant care circulă în trenuri cu viteza de peste 120 km/h pînă la 140 km/h, devieri se admit în partea majorării pînă la 3 mm şi în partea diminuării pînă la 1 mm, cu viteze de pînă la 120 km/h devieri se admit în partea majorării şi diminuării pînă la 3 mm.

158. Este interzisă darea în exploatare şi admiterea pentru circulaţie în trenuri a materialului rulant şi a materialului rulant special cu fisură pe oricare parte a osiei roţilor sau cu fisură în obadă, discul şi butucul roţii, în cazul dispunerii de podină ascuţită pe buza bandajului, precum şi în cazul următoarelor uzuri şi deteriorări la osiile montate care creează dificultăţi în interacţiunea normală a liniei şi materialului rulant:

a) în cazul vitezelor de circulaţie de peste 120 km/h pînă la 140 km/h:

trecerea pe cercul de rulare la locomotive, materialul rulant automotor, vagoanele de călători de peste 5 mm;

grosimea bandajelor de peste 33 mm sau pînă la 28 mm la locomotive în cazul măsurării la distanţa de 20 mm de la vîrful bandajului, bandajul fiind de 30 mm, iar la materialul rulant cu bandajul de înălţimea 28 mm în cazul măsurării la distanţa de 18 mm de la vîrful bandajului;

b) în cazul vitezelor de circulaţie de pînă la 120 km/h:

trecerea pe cercul de rulare la locomotive, precum şi la materialul rulant automotor şi la vagoanele de călători în trenuri de lung parcurs - de peste 7 mm, la materialul rulant automotor şi la materialul rulant special autopropulsant, precum şi la vagoanele de călători în trenuri de trafic local şi suburban - de peste 8 mm, la vagoanele parcului refrigerent şi vagoanele de marfă - de peste 9 mm;

grosimea bandajului de peste 33 mm sau pînă la 25 mm la locomotive în cazul măsurării la distanţa de 20 mm de la vîrful bandajului, bandajul fiind de 30 mm, iar la materialul rulant cu bandajul de înălţimea 28 mm - în cazul măsurării la distanţa de 18 mm de la vîrful bandajului;

c) subţierea verticală a buzei bandajului cu înălţimea de peste 18 mm măsurată cu ajutorul unui şablon special;

d) alunecător (adîncitură) pe suprafaţa de rulare la locomotive, materialul rulant automotor şi special, precum şi la tenderele locomotivelor şi vagoanelor cu rulmenţi pe role ai cutiei de unsoare de peste 1 mm, iar la tendere de peste 2 mm.

În cazul depistării pe parcurs la vagon, cu excepţia automotorului materialului rulant automotor sau al tenderului cu rulmenţi pe role ai cutiei de unsoare, a alunecătorului (adînciturii) de peste 1 mm, dar nu mai mare de 2 mm se admite aducerea acestui vagon (tender) fără decuplare de la tren (de călători cu viteza pînă la 100 km/h, de marfă - pînă la 70 km/h) pînă la punctul proxim de deservire tehnică care dispune de mijloace pentru schimbarea osiilor montate.

Dacă mărimea alunecătorului la vagoane, cu excepţia automotorului materialului rulant automotor, este de la 2 pînă la 6 mm, la locomotiva şi automotorul materialului rulant automotor, precum şi la materialul rulant special autopropulsant de la 1 pînă la 2 mm, se admite parcursul trenului pînă la staţia proximă cu viteza 15 km/h, iar dacă mărimea alunecătorului este respectiv de peste 6 pînă la 12 mm şi peste 2 pînă la 4 mm - cu viteza de 10 km/h, unde osia montată va fi schimbată. Dacă alunecătorul este de peste 12 mm la vagon şi tender, peste 4 mm la locomotiva şi automotorul materialului rulant automotor, se admite parcursul cu viteza de 10 km/h cu condiţia suspendării sau excluderii posibilităţii rotirii osiei montate. Locomotiva în acest caz trebuie să fie decuplată de la tren, cilindrii de frînare şi motorul electric de tracţiune (grupul de motoare) al osiei montate defectate-deconectaţi.

La includerea vagoanelor de marfă în trenurile de călători, normele de întreţinere a osiilor montate trebuie să satisfacă normele stabilite pentru trenurile de călători prin instrucţiunea corespunzătoare a CFM, coordonată cu organul de specialitate al administraţiei publice centrale.

Capitolul XII

INSTALAŢII DE FRÎNARE ŞI APARATE DE CUPLARE AUTOMATĂ

159. Materialul rulant şi materialul rulant special trebuie să fie dotat cu frîne automate, iar vagoanele de călători şi locomotivele, pe lîngă aceasta, cu frîne electrice cu aer comprimat.

Frînele automate şi cu aer comprimat ale materialului rulant şi materialului rulant special trebuie să fie întreţinute în conformitate cu normele stabilite de CFM şi coordonate de organul de specialitate al administraţiei publice centrale şi să aibă manevrabilitate şi fiabilitate în diferite condiţii de exploatare, să asigure frînarea lină, iar frînele automate, de asemenea, şi oprirea trenului în caz de decuplare sau rupere a magistralei conductoare de aer şi în cazul deschiderii semnalului de alarmă (robinetului de frînare urgentă).

Frînele automate şi cu aer comprimat ale materialului rulant şi materialului rulant special trebuie să asigure acţionarea de frînare care să garanteze oprirea trenului în cazul frînării de urgenţă la o distanţă nu mai mare decît distanţa de frînare stabilită conform calculelor aprobate CFM, după coordonarea cu organul de specialitate al administraţiei publice centrale.

160. Frînele automate trebuie să asigure posibilitatea utilizării diverselor regimuri de frînare în funcţie de gradul de încărcare a vagoanelor, lungimea garniturii şi profilului liniei.

Semnalele de alarmă în vagoanele de călători şi în materialul rulant automotor se instalează în culoarul frontal, în interiorul vagoanelor şi se sigilează.

În materialul rulant special autopropulsant în caz de necesitate se instalează semnale de alarmă sau alte instalaţii pentru frînarea urgentă.

161. Locomotivele, vagoanele de călători, materialul rulant automotor şi special autopropulsant se dotează cu frîne de mînă. O parte din vagoanele de marfă, conform normelor CFM, coordonate cu organul de specialitate al administraţiei publice centrale, trebuie să aibă platformă de trecere cu semnale de alarmă şi frînă de mînă.

Se admite exploatarea vagoanelor de poştă şi bagaje, construite pînă la 1 ianuarie 1970, fără frîne de mînă.

Frînele de mînă ale materialului rulant şi ale materialului rulant special autopropulsant trebuie să fie întreţinute conform normelor stabilite şi să asigure acţionarea de frînare calculată stabilită de CFM după coordonarea cu organul de specialitate al administraţiei publice centrale.

162. Toate părţile timoneriei frînei, decuplarea sau ruperea cărora poate provoca ieşirea din gabarit sau căderea pe linie, trebuie să fie dotate cu dispozitive de siguranţă.

163. Materialul rulant şi materialul rulant special trebuie să fie dotat cu cuplare automată.

Înălţimea osiei cuplării automate deasupra nivelului vîrfului ciupercii şinei trebuie să fie:

a) la locomotive, vagoanele de călători şi marfă goale - nu mai mare de 1080 mm;

b) la locomotive, vagoanele de călători cu persoane - nu mai mică de 980 mm;

c) la vagoanele de marfă (încărcate) - nu mai mică de 950 mm;

d) la materialul rulant special:

- gol - nu mai mult de 1080 mm,

- încărcat - nu mai puţin de 980 mm.

Pentru materialul rulant şi materialul rulant special ieşit de la reparaţie, înălţimea axei cuplei automate deasupra nivelului vîrfului ciupercii şinei se stabileşte de CFM, după coordonarea cu organul de specialitate al administraţiei publice centrale şi trebuie să asigure respectarea normelor menţionate în exploatare (în cazul uzurii maxime şi suprasolicitării).

Diferenţa de înălţime între axele longitudinale ale cuplei automate se admite pînă la:

a) în trenul de marfă - 100 mm;

b) între locomotivă şi primul vagon încărcat al trenului de marfă - 110 mm;

c) în trenul de călători ce se deplasează:

- cu viteză pînă la 120 km/h - 70 mm;

- cu viteză 121 - 140 km/h - 50 mm;

d) între locomotivă şi primul vagon al trenului de călători - 100 mm;

e) între locomotivă şi unităţile rulante ale materialului rulant special - 100 mm.

Cuplarea automată a vagoanelor de călători trebuie să aibă limitator al deplasărilor verticale.

Cuplarea automată a materialului rulant special, care funcţionează conform tehnologiei cuplării împreună, trebuie să dispună de limitator al deplasărilor verticale.

164. Responsabil de starea tehnică a instalaţiilor cuplărilor automate şi cuplarea corectă a vagoanelor în garnitura trenului este revizorul de vagoane, care îndeplineşte deservirea tehnică a garniturii de tren înainte de expediere.

La cuplarea vagoanelor la tren în staţiile, unde nu sînt revizori de vagoane, precum şi în cazul lucrărilor de manevră, responsabil de cuplarea corectă a vagoanelor este conducătorul manevrelor.

Responsabil de cuplarea corectă a locomotivei sau a materialului rulant special autopropulsant, utilizat în calitate de locomotivă, corespunzător cu primul vagon al trenului sau alt material rulant special este mecanicul locomotivei sau materialului rulant special autopropulsant, utilizat în calitate de locomotivă. Decuplarea locomotivei de tren de la garnitură şi cuplarea la garnitură (inclusiv deszăvorîrea, conectarea şi suspendarea acuplărilor de frînă, deschiderea şi închiderea robinetelor terminale) se efectuează de către lucrătorii echipei de locomotivă.

Decuplarea locomotivei de tren de la garnitura de călători dotată cu încălzire electrică se efectuează de către lucrătorii echipei de locomotivă, iar la deservirea locomotivei de către un singur mecanic - de către revizorul de vagoane doar după deszăvorîrea de către electromecanicul de tren a conexiunilor electrice de înaltă tensiune dintre vagoane. Deconectarea circuitelor electrice ale încălzirii se efectuează cînd receptorul de curent este lăsat în jos.

Executarea operaţiunilor de cuplarea locomotivei de tren la garnitură şi decuplare a acesteia de la garnitura trenului de mărfuri sau de călători la deservirea locomotivei de un singur mecanic, se pune în sarcina revizorului vagoanelor, iar în staţiile unde nu sunt prevăzuţi revizori de vagoane şi pe liniile curente - în trenurile de călători - în sarcina şefului (mecanicului şef de echipă) a trenului de călători, în trenul de mărfuri - în sarcina mecanicului de locomotivă.

Capitolul XIII

DESERVIREA TEHNICĂ ŞI REPARAŢIA MATERIALULUI RULANT

ŞI A MATERIALULUI RULANT SPECIAL AUTOPROPULSANT

Secţiunea 1

Condiţii generale

165. Se interzice darea în exploatare şi introducerea în trenuri a materialului rulant şi materialului rulant special autopropulsant care are defecte ce prezintă pericol pentru siguranţa circulaţiei, precum şi a vagoanelor de marfă, starea cărora nu asigură integritatea mărfurilor transportate.

Nu se admite introducerea în trenuri a vagoanelor de călători care au defecte la frîna electrică cu aer comprimat, la sistemul de încălzire, echipamentul electric, ventilaţie şi alte defecţiuni care provoacă deranjamente în condiţiile de transportare a călătorilor, precum şi vagoanele de călători cu radio-compartimente (pentru echipa de tren) cu radiocomunicaţiile defectate ale şefului (mecanicului şef de echipă) trenului de călători cu mecanicul de locomotivă.

Vagoanele incluse în trenurile de călători cu încălzire electrică trebuie să fie echipate cu sistemul controlului automat a încălzirii electrice, iar locomotivele electrice - cu instalaţii pentru prize de putere pentru încălzirea de înaltă tensiune.

Cerinţele faţă de starea tehnică a materialului rulant, precum şi modul de deservire tehnică şi reparaţie a acestuia se stabilesc de CFM, după coordonarea cu organul de specialitate al administraţiei publice centrale.

166. Sistemul deservirii tehnice şi reparaţiei materialului rulant, normele parcursului dintre reparaţii şi modul de plasare în reparaţie se stabileşte de CFM.

Indicaţiile tehnice şi procesele tehnologice tipice referitor la deservirea tehnică şi reparaţia materialului rulant de aprobă de CFM, după coordonarea cu organul de specialitate al administraţiei publice centrale.

167. Responsabili pentru calitatea deservirii tehnice şi reparaţiei executare şi siguranţa circulaţiei materialului rulant şi a materialului rulant special sunt lucrătorii care îndeplinesc nemijlocit deservirea tehnică şi reparaţia acestora, maiştrii şi conducătorii uzinelor, depourilor, inclusiv depourilor pentru materialul rulant special, maşinilor de cale, staţiilor, atelierelor şi punctelor de deservire tehnică respective.

Secţiunea 2

Deservirea tehnică şi reparaţia locomotivelor,

materialului rulant automotor şi special

168. Starea tehnică a locomotivelor, materialului rulant automotor şi special autopropulsant trebuie să se verifice sistematic în cazul deservirii tehnice de către echipele de locomotivă sau echipele materialului rulant special autopropulsant, echipele complexe şi specializate în punctele de deservire tehnică şi în depourile principale, maşinile de cale ale staţiilor şi în depourile pentru materialul rulant special dotate cu mijloace contemporane de diagnosticare, de asemenea, precum şi să se controleze periodic de către conducerea depoului, serviciului locomotive sau a serviciului căruia în aparţine materialul rulant special autopropulsant şi de către aparatul de revizori ai CFM.

În cadrul deservirii tehnice se controlează:

a) starea şi uzura echipamentului, ansamblurilor şi elementelor şi corespunderea lor dimensiunilor stabilite;

b) funcţionarea corectă a dispozitivelor de siguranţă şi instalaţiilor de radiocomunicaţie, echipamentului de frînare şi instalaţiei de cuplare automată, aparatelor de control, măsurare şi semnalizare, circuitelor electrice.

Nu se admite de a pune în exploatare locomotivele, materialul rulant automotor şi special autopropulsant, dacă au măcar una din defecţiunile ce urmează:

a) defectarea aparatului pentru semnalizarea sonoră;

b) defectarea frînelor cu aer comprimat, electrice cu aer comprimat, electrice, de mînă sau a compresorului;

c) defectarea sau deconectarea a cel puţin unuia dintre motoarele electrice de tracţiune, defectarea mecanismelor de deplasare;

d) defectarea ventilatorului frigiderului diesel, motorului electric de tracţiune sau instalaţiei de redresare;

e) defectarea semnalizării automate a locomotivei sau a instalaţiilor de siguranţă;

f) defectarea vitezometrului şi dispozitivului de înregistrare;

g) defectarea dispozitivelor de radiocomunicaţie cu trenul sau de manevră, iar la materialul rulant automotor - defectarea legăturii "călător - mecanic";

h) defectarea instalaţiei de cuplare automată, inclusiv ruperea laţului pîrghiei de decuplare şi deformarea acestuia;

i) defectarea sistemului de alimentare cu nisip;

j) defectarea proiectorului, felinarului de tampon, iluminării, aparatelor de control şi măsurare;

k) fisură în dispozitivul de prindere, în suspensia cu arcuri sau în foaia de arc principală, ruperea foii de arc;

l) fisură în corpul cutiei de unsoare;

m) defectarea lagărului cutiei de unsoare sau lagărului axial de motor;

n) lipsa sau defectarea dispozitivului de siguranţă prevăzut de construcţie de la căderea pe parcurs a pieselor;

o) fisură sau ruperea a cel puţin unui dinte a angrenajului de tracţiune;

p) defectarea carcasei angrenajului care provoacă scurgerea unsorii;

q) defectarea blocului de protecţie al camerei de înaltă tensiune;

r) defectarea receptorului de curent;

s) defectarea mijloacelor de stingere a incendiului;

t) defectarea dispozitivelor de protecţie contra curenţilor de scurtcircuit, suprasolicitării şi supratensiunii, opririi de avariere a dieselului;

u) apariţia ţăcănitului, zgomotului străin în diesel;

v) defectarea aparatului de alimentare al supapei de siguranţă, aparatului indicator al nivelului apei;

w) lipsa mantalelor de protecţie ale echipamentului electric;

x) defectarea amortizoarelor hidro, bateriilor de acumulatoare.

169. Locomotivele şi materialul rulant automotor, precum şi materialul rulant special autopropulsant în cazul exploatării pe parcursul întregului an se examinează de către comisie de două ori pe an (primăvara şi toamna) în conformitate cu modul stabilit de CFM.

170. Dispozitivele de siguranţă şi de radiocomunicaţie de pe locomotivă, precum şi cele instalate pe materialul rulant automotor şi special autopropulsant trebuie să fie examinate periodic în punctul de control cu verificarea funcţionării şi regularea acestor instalaţii.

Aceste puncte de control trebuie să se afle în depourile principale, în depourile pentru materialul rulant special, iar în caz de necesitate - în punctele de deservire tehnică şi de întoarcere a locomotivelor şi materialului rulant special autopropulsant.

171. Manometrele şi supapele de siguranţă instalate pe locomotive şi pe materialul rulant automotor, precum şi pe materialul rulant special autopropulsant, trebuie să fie sigilate. Pe locomotivele electrice şi pe locomotivele diesel trebuie să fie sigilate, de asemenea, aparatele şi dispozitivele care înregistrează consumul de energie electrică şi combustibil.

Instalaţiile de protecţie electrică, mijloacele de stingere a incendiilor, semnalizarea de incendiu şi automatica pe locomotivele electrice, diesel şi pe materialul rulant automotor, manometrele, supapele de siguranţă, rezervoarele aeriene pe locomotive, pe materialul rulant automotor şi special autopropulsant şi cazanele cu aburi pe locomotive trebuie să fie supuse încercărilor şi inspectării în termenele stabilite.

172. Componenţa echipelor de locomotivă şi modul de deservire de către ele a locomotivelor şi trenurilor automotor, inclusiv modul concret la deservirea locomotivelor de către un singur mecanic, se stabilesc de directorul general al CFM în funcţie de tipul locomotivelor şi trenurilor automotor, precum şi de condiţiile locale în baza sistemelor de deservire, aprobate de CFM după coordonarea cu organul de specialitate al administraţiei publice centrale. Componenţa brigăzilor materialului rulant special autopropulsant se stabileşte în dependenţă de tipul şi destinaţia acestuia cu condiţia repartizării lucrătorilor pentru conducerea acestui material rulant special autopropulsant şi deservire în regim de transport.

În cazul tracţiunii electrice şi diesel o echipă de locomotivă poate deservi cîteva locomotive sau secţii unite permanent dirijate dintr-o singură cabină.

Se admite introducerea pe etape a deservirii locomotivelor de către un singur mecanic pe măsura asigurării şi echipării acestora cu instalaţii de siguranţă în conformitate cu punctul 153 şi cu alte cerinţe stabilite de prezentele Reguli.

Se admite deservirea de către un singur mecanic a locomotivelor antrenate la lucrări de transportare, transmitere, dispecerat şi economice, la împingere, la lucrările de manevră, în circuitul de mărfuri pe sectoarele puţin rentabile, care nu dispun de pante şi rampe continue, precum şi a locomotivelor de tren în traficul de călători cu tracţiune de locomotive.

173. Este interzis de a lăsa pe liniile din depou şi pe liniile întreprinderilor locomotive, material rulant automotor şi special autopropulsant în stare de funcţionare fără supravegherea lucrătorului care cunoaşte regulile deservirii lor şi este capabil să le oprească, iar pe restul liniilor de staţie - fără mecanicul de locomotivă sau ajutorul acestuia.

Secţiunea 3

Deservirea tehnică şi reparaţia vagoanelor

174. Deservirea tehnică şi reparaţia vagoanelor se efectuează în punctele de deservire tehnică a vagoanelor de mărfuri şi de călători, în direcţiile de deservire a călătorilor, în depourile de vagoane şi la uzine.

În cadrul deservirii tehnice se controlează:

a) starea şi uzura ansamblurilor şi elementelor şi corespunderea lor dimensiunilor;

b) starea bună de funcţionare a echipamentului de frînare, dispozitivelor tampon şi de frînare automată, dispozitivelor de acţionare a generatorului şi de fixare echipamentului de sub vagoane. Concomitent trebuie de atras o atenţie deosebită la starea bună de funcţionare a lanţurilor pîrghiilor de decuplare, cuplărilor automate, precum şi eliberării frînelor automate;

c) starea şi buna funcţionare a aparatelor de rulare (boghiurilor) - jocul sumar, între glisiere din ambele părţi ale boghiului la toate tipurile de vagoane de marfă cu patru osii, inclusiv hopper-dozatoare de tipul ŢNII-DVZ, trebuie să fie nu mai mare de 20 mm şi nu mai mic de 4 mm, cu excepţia hopperelor pentru transportarea cărbunelui, aglomeratului fierbinte, apatitelor şi hopper-dozatoarelor ŢNII-2, ŢNII-3, vagoanelor basculante VS-50, la care jocul trebuie să fie nu mai mare de 12 mm şi nu mai mic de 6 mm, iar la vagoanele basculante VS-80, VS-82, VS-85 - nu mai mare de 20 mm şi nu mai mic de 12 mm;

d) jocul dintre glisierele traverselor de legătură şi de pivot din ambele părţi ale unui capăt al cisternei pe opt osii în sumă trebuie să fie de la 4 pînă la 15 mm;

e) starea bună a caroseriilor şi cazanelor cisternelor care garantează integritatea mărfurilor transportate;

f) starea bună a platformelor de trecere, scărilor speciale şi parapetelor;

g) existenţa şi starea bună a dispozitivelor care protejează de căderea pe linie a pieselor şi utilajului materialului rulant.

Este interzisă tragerea pentru încărcarea mărfurilor şi îmbarcarea călătorilor a vagoanelor defectate şi fără a le prezenta pentru deservire tehnică. Nota despre recunoaşterea stării ca bună pentru utilizare trebuie să se facă în registrul special.

Vagoanele goale trase pentru încărcare în staţia în care lipsesc punctele de deservire, precum şi vagoanele încărcate preconizate pentru a fi utilizate în asemenea staţii pentru operaţiuni duble, trebuie să fie examinate, iar în caz de necesitate şi reparate în punctul de deservire proxim amplasat înainte de staţia de încărcare.

Modul prezentării vagoanelor pentru deservirea tehnică şi înştiinţare despre utilitatea lor se stabilesc de directorul general al CFM.

175. În staţiile de formare şi deformare, pe parcurs - în staţiile prevăzute de graficul de circulaţie a trenurilor, fiecare vagon de tren trebuie să fie supus deservirii tehnice, iar în caz de depistare a defecţiunilor - să fie reparat. În aceste staţii se organizează reparaţia fără decuplare a vagoanelor.

În staţiile în care lipsesc punctele de deservire tehnică fiecare vagon înainte de includere în tren trebuie să fie examinat şi pregătit pentru deplasarea pînă la staţia proximă care dispune de punct de deservire tehnică.

Modul de prezentare a trenurilor pentru deservirea tehnică şi de înştiinţare despre utilitatea lor, precum şi modul examinării şi reparaţiei vagoanelor înainte de includere în tren la staţiile în care lipsesc punctele de deservire tehnică, se stabilesc de directorul general al CFM.

176. Lucrătorii punctelor de deservire tehnică a vagoanelor de mărfuri şi de călători trebuie la timp şi în conformitate cu procesul tehnologic şi graficul de circulaţie a trenurilor, să efectueze deservirea tehnică şi reparaţia vagoanelor.

Responsabili pentru siguranţa circulaţiei şi deplasarea vagoanelor în stare bună de funcţionare în componenţa trenului în limita sectorului de garanţie sunt lucrătorii punctelor menţionate.

Sectoarele de garanţie pentru trenurile de marfă în limitele căii ferate din Moldova se stabilesc de către directorul general al CFM.

Lucrătorii staţiilor de formare a garniturilor trenurilor de călători şi ale staţiilor de întoarcere a garniturilor, poartă răspundere pentru circulaţia în siguranţă a vagoanelor de călători în componenţa trenurilor de la punctul de formare pînă la punctul terminus de deformare (destinaţie) a trenului.

TITLUL IV

ORGANIZAREA CIRCULAŢIEI TRENURILOR

Capitolul XIV

GRAFICUL DE CIRCULAŢIE A TRENURILOR

177. Baza organizării circulaţiei trenurilor este graficul de circulaţie, care reuneşte activitatea tuturor subdiviziunilor şi exprimă volumul prescris al activităţii de exploatare a căii ferate. Graficul de circulaţie a trenurilor este lege incontestabilă pentru lucrătorii din transportul feroviar, respectarea căreia este unul dintre principalii indici calitativi ai activităţii căii ferate. Graficul de circulaţie a trenurilor se aprobă de directorul general al CFM.

Respectarea graficului de circulaţie a trenurilor şi preîntîmpinarea încălcării acestuia trebuie să constituie obiectivul principal pentru toţi lucrătorii activitatea cărora este legată de organizarea circulaţiei trenurilor.

Circulaţia trenurilor conform graficului se asigură prin respectarea normelor în vigoare, organizarea corectă şi îndeplinirea procesului tehnologic al staţiilor, depourilor, substaţiilor de tracţiune, punctelor de deservire tehnică şi altor subdiviziuni ale CFM legate de circulaţia trenurilor.

Nu se admite încălcarea graficului de circulaţie a trenurilor. În cazuri excepţionale, cînd din cauza refuzului mijloacelor tehnice sau fenomenelor de calamităţi naturale are loc încălcarea graficului de circulaţie a trenurilor, lucrătorii tuturor serviciilor CFM sînt obligaţi să ia măsuri operative pentru includerea în grafic a trenurilor de călători şi de mărfuri care întîrzie şi să asigure parcursul lor în siguranţă.

178. Graficul de circulaţie a trenurilor trebuie să asigure:

a) satisfacerea necesităţilor de transportare a călătorilor şi mărfurilor;

b) siguranţa circulaţiei trenurilor;

c) eficienţa maximă de utilizare a capacităţii de trecere şi transportare a sectoarelor şi capacităţii de prelucrare a staţiei;

d) utilizarea raţională a materialului rulant;

e) respectarea duratei stabilite de funcţionare neîntreruptă a echipelor de locomotivă;

f) posibilitatea executării lucrărilor de întreţinere curentă şi reparaţie a liniei, edificiilor, instalaţiilor SCB, telecomunicaţii şi alimentare cu energie electrică.

179. Punerea şi scoaterea din circulaţie a trenurilor se efectuează pentru:

a) trenurile de călători locale şi suburbane, de poştă şi bagaje, de mărfuri şi călători care circulă în limita căii ferate din Moldova - de către directorul general al CFM, iar trenurile de lung parcurs în limitele a două sau mai multe căi ferate - după coordonarea cu conducătorii administraţiilor căilor ferate corespunzătoare, care asigură trecerea trenurilor; directorul general al CFM este în drept să pună şi să scoată din circulaţie trenurile suburbane suplimentare, precum şi trenurile de circulaţie permanentă;

b) trenurile militare, de persoane, accelerate de mărfuri şi de mărfuri, care circulă în limita căii ferate din Moldova în conformitate cu modul stabilit de directorul general al CFM, iar în limitele a două sau mai multe căi ferate - în modul stabilit de conducătorii administraţiilor căilor ferate respective;

c) trenurile de intervenţie şi de pompieri, plugurilor de zăpadă, locomotivelor fără vagoane, materialului rulant special autopropulsant, trenurilor de serviciu şi de alt gen, care nu sînt prevăzute de graficul de circulaţie, - de către dispecerul de tren; punerea în circulaţie a fiecărui tren neprevăzut de graficul de circulaţie se anunţă de către dispecerul de tren cu indicarea consecutivităţii parcursului trenului.

180. Fiecărui tren i se atribuie număr stabilit de graficul de circulaţie. Trenurilor care circulă într-o direcţie li se atribuie numere pare, iar celor care circulă în direcţia opusă - impare.

Pe lîngă număr, fiecărui tren de mărfuri la staţia de formare i se atribuie indice, care nu se schimbă pînă la staţia de descompunere.

Trenurilor neprevăzute de graficul de circulaţie li se atribuie numere la punerea lor în circulaţie.

181. Trenurile se împart în:

a) extraordinare - de intervenţie, de pompieri, pluguri de zăpadă, locomotive fără vagoane, material rulant special autopropulsant, puse în circulaţie pentru restabilirea circulaţiei normale a trenurilor şi pentru stingerea incendiilor.

b) regulate - în ordinea priorităţilor:

1. rapide de călători;

2. accelerate de călători;

3. de călători cu restul destinaţiilor;

4. de poştă şi bagaje, militare, de mărfuri şi călători, de persoane şi de mărfuri accelerate;

5. de mărfuri (directe, de sectoare, din diferite vagoane, de tragere şi ridicare, de transmitere), trenuri de serviciu şi locomotive fără vagoane;

c) puse în circulaţie în cazuri de necesitate, consecutivitatea cărora se stabileşte la punerea în circulaţie.

182. Circulaţia trenurilor se efectuează conform orei locale zonale, luînd în calcul 24 de ore.

Indicaţiile timpului pe ceasornice trebuie să fie aceleaşi pe toată reţeaua CFM.

În încăperile de serviciu, în parcurile de linii ale staţiilor, pe peroanele de călători şi în încăperile pentru călători trebuie să fie instalate ceasuri. Instalarea, reparaţia şi întreţinerea ceasurilor de perete şi electronice externe care se află în locurile de muncă ale persoanelor, activitatea cărora este legată de circulaţia trenurilor şi deservirea trenurilor, se atribuie lucrătorilor secţiei de semnalizare şi telecomunicaţii a CFM.

Capitolul XV

PUNCTELE DE SECŢIONARE

183. Circulaţia trenurilor se efectuează cu delimitarea lor prin punctele de secţionare.

Puncte de secţionare sînt staţiile, haltele de încrucişare, punctele de depăşire şi posturile de mişcare, semnalele luminoase de trecere ale blocului de linie automat, precum şi hotarele sectoarelor de bloc în cazul semnalizării automate de locomotivă, utilizate în calitate de mijloc de semnalizare şi telecomunicaţie independent.

184. Hotare ale staţiei sînt:

a) pe sectoarele cu linie simplă - semnalele luminoase de intrare;

b) pe sectoarele cu linie dublă pe fiecare linie principală separat pe de o parte - semnalul luminos de intrare, iar pe de altă parte - indicatorul de semnalizare "Hotarul staţiei" instalat la distanţa de cel puţin 50 m după ultimul aparat de cale de ieşire.

Pe sectoarele cu linie dublă dotate cu bloc automat în două sensuri, precum şi pe liniile pe care sînt instalate semnale luminoase de intrare pentru primirea trenurilor pe linia falsă, hotar al staţiei pe fiecare linie principală în parte se consideră semnalele luminoase de intrare.

185. Fiecare punct de secţionare, punct de mişcare auxiliar şi punct de oprire pentru călători trebuie să aibă denumire sau număr. Denumirea se amplasează pe clădirea pentru călători (clădirea postului) pe faţadă, pe ambele părţi de intrare a trenului, iar în caz de necesitate, de asemenea, la capetele peroanelor pentru călători.

În punctele de oprire pentru călători amplasate pe sectoare cu circulaţie intensivă de trenuri suburbane denumirea punctului, pe lîngă aceasta, se indică în cîteva locuri de-a lungul peronului pentru călători.

186. Liniile ferate se împart în principale pe linii curente, de staţie (inclusiv principale în staţii) şi cu destinaţie specială.

Toate liniile în limita teritoriului staţiei, cu excepţia liniilor transmise în subordonarea altor servicii şi organizaţii, se află la dispoziţia şefului staţiei.

187. În staţii fiecare linie, aparat de cale, post de centralizare şi post de macaz, iar pe liniile curente fiecare linie principală trebuie să aibă număr.

Este interzis de a atribui aceleaşi numere liniilor, aparatelor de cale şi posturilor în limita unei staţii. În staţiile care dispun de parcuri separate este interzis de a atribui aceleaşi numere liniilor în limita unui parc.

Modul de numerotare a liniilor şi aparatelor de cale se stabileşte de CFM.

Capitolul XVI

ORGANIZAREA ACTIVITĂŢII TEHNICE ÎN STAŢII

Secţiunea 1

Condiţii de bază

188. Modul utilizării mijloacelor tehnice ale staţiei se stabileşte prin actul tehnic de dispoziţie care reglementează primirea, expedierea şi parcursul în siguranţă şi fără obstacole a trenurilor prin staţie, siguranţa lucrărilor de manevră în staţie şi respectarea cerinţelor protecţiei muncii.

Ordinea stabilită prin actul tehnic de dispoziţie este obligatorie pentru lucrătorii tuturor serviciilor CFM.

189. Actul tehnic de dispoziţie al staţiei se întocmeşte de şeful staţiei în temeiul şi în deplină concordanţă cu prezentele Reguli, Instrucţiunea cu privire la semnalizare pe calea ferată din Moldova, Instrucţiunea privind circulaţia trenurilor şi lucrările de manevră pe calea ferată din Moldova, aprobate de organul de specialitate al administraţiei publice centrale, precum şi Instrucţiunea CFM privind întocmirea actelor tehnice de dispoziţie ale staţiilor de cale ferată.

Actul tehnic de dispoziţie al staţiei se verifică de către revizorul de mişcare şi se aprobă de către şeful serviciului mişcare al CFM. Pentru staţiile de triere şi de călători, precum şi pentru cele de marfă şi de sector în conformitate cu nomenclatorul aprobat de directorul general al CFM, actul tehnic de dispoziţie al staţiei se coordonează cu conducătorii depourilor de locomotive şi vagoane, secţiei de întreţinere a căii, semnalizare şi telecomunicaţii, alimentare cu energie electrică şi cu direcţia de deservire a călătorilor pentru staţiile de călători.

La actul tehnic de dispoziţie se anexează planul schematic al staţiei şi, în dependenţă de condiţiile locale, instrucţiunile necesare.

Extrasele din actul tehnic de dispoziţie, iar pentru impiegatul de mişcare, copiile confirmate de şeful staţiei, trebuie să se afle în încăperea impiegatului de mişcare, dispecerului de manevre, operatorului de serviciu în parcuri şi operatorului de cocoaşă, persoanelor de serviciu ale posturilor executive de centralizare, posturilor de macaz, operatorului depoului de locomotive şi revizorilor de vagoane. Extrasele trebuie să conţină datele necesare lucrătorilor respectivi.

Instrucţiunile pentru întocmirea actelor tehnice de dispoziţie ale staţiilor de cale ferată şi formele actelor menţionate se aprobă de CFM, după coordonarea cu organul de specialitate al administraţiei publice centrale.

Secţiunea 2

Exploatarea macazurilor

190. Macazurile amplasate pe liniile principale şi pe liniile de primire-expediere, precum şi cele de siguranţă trebuie să se afle în poziţie normală.

Poziţie normală pentru macazurile:

a) de intrare pe liniile principale simple ale staţiilor este direcţia de la fiecare capăt al staţiei pe diferite linii;

b) de intrare pe liniile principale duble ale staţiilor este direcţia pe liniile principale respective;

c) restul macazurilor pe liniile curente principale şi pe liniile principale ale staţiilor, cu excepţia macazurilor care duc spre liniile de evitare şi pe liniile de scăpare este direcţia pe liniile principale respective;

d) care duc spre liniile de evitare şi pe liniile de scăpare este direcţia spre aceste linii.

În staţiile liniilor cu trafic mic, unde deservirea a două posturi de macaz se efectuează de către operatorul de serviciu la postul de macaz, precum şi unde nu sînt prevăzuţi în statele de personal lucrători ai serviciului mişcare, poziţia normală a macazurilor de intrare pe liniile principale simple se stabileşte de către conducerea CFM.

Poziţia normală a macazurilor se indică cu semnul plus în tabelul interdependenţei poziţiei macazurilor şi indicaţiilor de semnalizare ale semnalelor luminoase pe parcursuri. Pentru staţiile cu macazuri necentralizate poziţia lor normală, pe lîngă acesta, se indică în actul tehnic de dispoziţie al staţiei şi în extrasele din el.

În cazuri de necesitate şeful staţiei stabileşte poziţia normală a macazurilor necentralizate neincluse în dependenţă cu semnalele şi parcursurile care duc spre liniile de staţie alocate pentru staţionarea trenurilor de intervenţie şi de pompieri, vagoanelor cu mărfuri periculoase de clasa I (materiale explozive) etc.

Poziţia normală stabilită se marchează pe carcasa macazurilor şi pe mantaua mecanismelor de acţionare ale macazurilor electrice centralizate.

Macazurile în altă poziţie pot fi schimbate în cazul:

a) pregătirii parcursurilor pentru primirea şi expedierea trenurilor;

b) lucrărilor de manevră;

c) ocupării liniilor de către materialul rulant;

d) necesităţii acoperirii locurilor cu obstacole şi de executare a lucrărilor pe liniile de staţie;

e) curăţirii, controlului şi reparaţiei macazurilor.

În staţiile cu centralizare electrică instalarea macazurilor în poziţie normală nu este obligatorie, cu excepţia macazurilor care duc spre liniile de evitare şi de scăpare, macazurile de deraiere care trebuie să se instaleze în poziţie normală cu ajutorul aparatelor de rapel automate, iar în lipsa acestora - de către impiegatul de mişcare.

191. Aparatul de cale instalat pe linia curentă se înregistrează în una din staţiile vecine sau în locul ramificării se instalează un post.

Modul de deservire tehnică, iluminare, pază a acestor aparate de cale, precum şi modul de păstrare a cheilor de la aceste macazuri se stabileşte de conducerea CFM.

192. Fiecare post de comandă al macazurilor şi semnalelor trebuie să se afle în administrarea doar a unui lucrător, care este responsabil de schimbarea macazurilor şi semnalelor administrate de el şi de siguranţa circulaţiei: postul de centralizare al staţiei - în administrarea impiegatului de mişcare, executiv - în administrarea operatorului de serviciu a postului de centralizare, operatorului postului de centralizare, postul de macaz - în administrarea operatorului de serviciu al postului de macaz, postul central al cocoaşei de triere mecanizate şi automatizate - în administrarea operatorului de serviciu al cocoaşei de triere sau a operatorului cocoaşei de triere.

Se admite deservirea în staţii a două macazuri de către un operator de serviciu al macazului, iar a unor macazuri şi posturi - nemijlocit de impiegatul de mişcare. Lista acestor staţii se stabileşte de conducerea CFM.

În staţiile amplasate pe sectoare cu centralizarea dispecer, responsabil de schimbarea macazurilor şi administrarea semnalelor este dispecerul de tren.

193. Pentru controlul asupra activităţii operatorilor de serviciu ai postului de macaz în staţii, în funcţie de ansamblul liniilor, caracterul şi volumul lucrărilor de manevră, se desemnează operatori de serviciu principali ai posturilor de macaz. În staţii, lista cărora se stabileşte de conducerea CFM, operatori de serviciu principali ai posturilor de macaz pot fi desemnaţi nemijlocit pentru deservirea postului sau concomitent pentru deservirea postului şi controlul asupra activităţii altor operatori de serviciu ai posturilor de macaz amplasate în zona macazului. La posturile principale ale centralizării dispecer şi la posturile de staţii ale centralizării în staţii, pe lîngă dispecerii de tren sau impiegaţii de mişcare, pot fi desemnaţi operatori ai postului de centralizare.

194. Înainte de primirea şi expedierea trenului trebuie încuiate macazurile care intră nemijlocit pe parcursul de primire şi expediere, precum şi cele de siguranţă.

Schimbarea macazurilor centralizate la pregătirea parcursului pentru primirea şi expedierea trenurilor se efectuează de către impiegatul de mişcare sau, la indicaţia acestuia, de către operatorul postului de centralizare. Schimbarea şi încuierea macazurilor necentralizate la pregătirea parcursului pentru primirea sau expedierea trenurilor se efectuează de către operatorul de serviciu al postului de macaz, operatorul de serviciu principal al postului de macaz sau impiegatul de mişcare la deservirea de către el a macazurilor.

195. Cheile de la macazurile încuiate necentralizate de pe parcursurile de primire şi expediere a trenurilor şi nedotate cu dependenţe prin chei trebuie să se păstreze la impiegatul de mişcare sau la operatorul de serviciu principal al postului de macaz, iar la cele dotate - în aparatul executiv la postul de macaz sau în aparatul dispozitiv al impiegatului de mişcare.

Cheile de la macazurile încuiate nedotate cu dependenţă prin chei, pe liniile curente, precum şi pe liniile de primire-expediere ale staţiilor intermediare, în cazul ocupării acestor linii cu garnituri (fără locomotive) sau cu vagoane separate, trebuie să se păstreze la impiegatul de mişcare. Modul de păstrare a cheilor de la alte macazuri de importanţă majoră (care duc spre liniile alocate pentru staţionarea vagoanelor cu mărfuri periculoase de la clasa I (materiale explozive), trenurilor de intervenţie şi de pompieri, de la bretelele macazurilor dintre liniile principale, liniile de scăpare etc.) şi lista acestor macazuri pe fiecare staţie se stabileşte în actul tehnic de dispoziţie al staţiei.

196. Schimbarea macazurilor în cazul deplasărilor de manevră se efectuează de către semnalizatori sau operatorii de serviciu ai posturilor de macaz conform dispoziţiei persoanei care conduce manevrele.

În cazul deplasărilor de manevră în staţiile cu centralizare electrică schimbarea macazurilor se efectuează de către impiegatul de mişcare sau operatorul postului de centralizare.

În cazul transmiterii macazurilor de la comanda centrală la cea locală, precum şi la efectuarea manevrelor pe macazurile necentralizate nedeservite de operatorul de serviciu al postului de macaz, se admite schimbarea macazurilor de către lucrătorii echipelor de manevră sau de locomotivă, conductori, operatorii de serviciu în parcuri, impiegaţii de mişcare, şefii de staţie, primitor-predătorii mărfurilor şi bagajelor, lucrătorii depourilor de locomotive, de vagoane şi de alte persoane. Lista staţiilor cu indicarea numerelor acestor macazuri, precum şi lucrătorilor cărora li se permite schimbarea macazurilor la efectuarea manevrelor şi modul de schimbare a macazurilor se stabileşte de către conducerea CFM.

Înainte de schimbarea macazului centralizat lucrătorul care îl deserveşte trebuie, în conformitate modul stabilit prin Instrucţiunea cu privire la circulaţia trenurilor şi lucrările de manevră la calea ferată din Moldova, să se convingă de faptul că aparatul de cale nu este ocupat de materialul rulant.

197. În caz de necesitate de executare a lucrărilor de reparaţie la aparatul de cale, semnalizatorul sau operatorul de serviciu al postului de macaz (operatorul de serviciu principal al postului de macaz) poate admite la executarea reparaţiei lucrătorii secţiei de întreţinere a căii sau secţiei de semnalizare şi telecomunicaţie, doar cu permisiunea impiegatului de mişcare.

După încheierea reparaţiei semnalizatorul, operatorul de serviciu al postului de macaz (operatorul de serviciu principal al postului de macaz) este obligat să se convingă de faptul că starea macazului asigură siguranţa circulaţiei, şi să raporteze despre aceasta impiegatului de mişcare.

198. Aparatele de cale pe liniile din staţii, inclusiv aparatele de cale ale liniilor adiacente, transmise în administrarea altor servicii şi organizaţii, se află la dispoziţia şefului staţiei.

Aparatele de cale de pe liniile altor servicii şi organizaţii se află la dispoziţia şefilor subdiviziunilor respective ale CFM şi organizaţiilor.

Şefii staţiilor şi subdiviziunilor respective ale CFM sînt obligaţi să asigure menţinerea aparatelor de cale ce se află în administrarea lor în stare curată şi de bună funcţionare, precum şi curăţenia, funcţionarea normală şi iluminarea bună a indicatoarelor macazurilor.

199. Controlul stării tehnice, curăţirea, ungerea, fixarea şi schimbarea unor buloane se efectuează:

a) la aparatele de cale necentralizate - de către operatorii de serviciu ai postului de macaz care le deservesc;

b) la aparatele de cale centralizate - de către lucrătorii secţiei de întreţinere a căii.

Modul controlului stării tehnice, curăţirii, ungerii, fixării şi schimbării unor buloane la aparatele de cale centralizate şi necentralizate, care nu se află în administrarea operatorilor de serviciu ai posturilor de macaz, se stabilesc de către conducerea CFM.

Secţiunea 3

Efectuarea manevrelor

200. Manevrele pe liniile de staţie trebuie să se efectueze la indicaţia doar a unui lucrător - impiegatului de mişcare, dispecerului de manevre, operatorului de serviciu a cocoaşei de triere sau a parcului, iar pe sectoarele dotate cu centralizarea dispecer - de către dispecerul de tren. Repartizarea obligaţiilor de dispunere a manevrelor se indică în actul tehnic de dispoziţie al staţiei.

201. Mijlocul principal de transmitere a indicaţiilor în cazul lucrărilor de manevră trebuie să fie radiocomunicaţia, iar în caz de necesitate - instalaţiile de legătură bilaterală de parc.

În cadrul lucrărilor de manevră se admite semnalizarea cu ajutorul dispozitivelor manuale de semnalizare.

202. Mecanicului de locomotivă, materialului rulant special autopropulsant, care efectuează manevrele i se interzice de a pune în funcţiune locomotiva sau materialul rulant special autopropulsant fără a primi indicaţiile personale ale conducătorului manevrelor prin radiocomunicaţie, instalaţiile de legătură bilaterală de parc sau semnalului transmis prin dispozitivele de semnalizare manuale. Pe lîngă indicaţie sau semnalul conducătorului de manevră, înainte de ieşirea pe macazurile parcursurilor centralizate de manevră, mecanicul trebuie să se convingă de existenţa indicaţiei permisive a semnalului luminos de manevră, iar pe macazurile necentralizate - să primească de la operatorul de serviciu al postului de macaz semnalul sau comunicaţia (personal, prin radiocomunicaţie, instalaţiile de legătură bilaterală de parc) despre pregătirea macazurilor pentru deplasările de manevră. În lipsa semnalelor luminoase de manevră înainte de ieşirea pe macazurile centralizate, mecanicul trebuie să primească comunicaţia despre pregătirea macazurilor pentru deplasările de manevră de la impiegatul de mişcare (personal, prin radiocomunicaţie, instalaţiile de legătură bilaterală de parc sau transmisă prin intermediul conducătorului de manevre).

În staţiile cu centralizare electrică a macazurilor şi semnalelor, în cazurile de transmitere a macazurilor de la comanda centrală la cea locală, ieşirea pe macazuri se admite în conformitate cu indicaţia sau semnalul lucrătorului în atribuţiile căruia intră schimbarea acestor macazuri.

Principiile de bază privind utilizarea radiocomunicaţiei şi instalaţiilor de legătură bilaterală de parc în cazul lucrărilor de manevră sînt prevăzute în Instrucţiunea cu privire la circulaţia trenurilor şi lucrările de manevră la calea ferată din Moldova.

203. Manevrele se efectuează cu viteze de pînă la:

60 km/h - în cazul parcursului pe liniile libere a locomotivelor singure sau locomotivelor cu vagoane ataşate din urmă cu frînele automate cuplate şi verificate;

40 km/h - la circulaţie locomotivei cu vagoanele ataşate din urmă, precum şi la parcursul materialului rulant special autopropulsant singur pe liniile libere;

25 km/h - la circulaţia cu vagoane înainte pe linii libere, precum şi a trenurilor de intervenţie şi de pompieri;

15 km/h - la circulaţia cu vagoane ocupate de persoane, precum şi cu mărfuri agabaritice cu grad 4, 5 şi 6 de depăşire laterală şi inferioară a gabaritului;

5 km/h - în cazul manevrelor prin împingere, în cazul apropierii grupului de vagoane de alt grup în parcul cu cocoaşă;

3 km/h - în cazul apropierii locomotivei (cu vagoane sau fără ele) de vagoane.

Viteza de deplasare a materialului rulant pe cîntarele de vagoane, în dependenţă de construcţia cîntarelor, se stabileşte în actul tehnic de dispoziţie al staţiei.

Viteza de descompunere a vagoanelor pe cocoaşele de triere în cazul diverselor indicaţii ale semnalelor luminoase, precum şi condiţiile de realizare a siguranţei circulaţiei şi integrităţii materialului rulant, se stabilesc de către directorul general al CFM în funcţie de dotarea tehnică a cocoaşelor şi condiţiile locale.

Manevrele prin împingere şi descompunerea pe cocoaşele de triere a vagoanelor cu mărfuri de unele categorii specificate în regulile transportării mărfurilor pe calea ferată din Moldova, aprobate de organul de specialitate al administraţiei publice centrale, Regulile de transportare a mărfurilor periculoase pe căile ferate, aprobate la cea de-a 15 şedinţă a Consiliului pentru transportul feroviar al ţărilor-membre ale CSI la 5 aprilie 1996, precum şi în conformitate cu Regulamentul cu privire la transportarea încărcăturilor periculoase pe teritoriul Republicii Moldova şi lichidarea consecinţelor eventualelor avarii, aprobate de Ministerul Transporturilor şi Gospodăriei Drumurilor al Republicii Moldova din 24 august 1994, vagoanelor şi secţiilor frigorifice trebuie să se efectueze cu o precauţie deosebită în conformitate cu modul stabilit prin Instrucţiunea cu privire la circulaţia trenurilor şi lucrările de manevră pe calea ferată din Moldova şi cu normele minime de acoperire a vagoanelor cu mărfuri periculoase la aşezarea acestora în trenuri şi manevre.

204. Manevrele pe liniile principale sau cu intersectarea acestora, precum şi cu ieşirea după macazurile de ieşire, pot fi admise în fiecare caz aparte doar cu permisiunea impiegatului de mişcare, semnalele luminoase de intrare respective care acoperă intrarea pe linia fiind puse pe oprire şi macazurile pe care se efectuează manevrele închise.

Sînt interzise manevrele cu ieşirea garniturii în afara hotarelor staţiei pe liniile curente cu cale simplă şi pe liniile false cu cale dublă, fără acordul dispecerului de tren şi impiegatului de mişcare din staţia vecină şi fără permisiunea stabilită dată mecanicului de locomotivă. Manevrele cu ieşirea după hotarele staţiei pe linia normală pe sectoarele cu cale dublă se admit cu acordul dispecerului de tren conform permisiunii verbale a impiegatului de mişcare.

În staţiile, în care pe catargul semnalului luminos de intrare în partea axei staţiei este un semnal luminos special de manevră, ieşirea garniturii de manevră după hotarele staţiei se efectuează la indicaţia acestuia.

205. Manevrele pe liniile de staţie amplasate pe pante, unde se creează pericolul ieşirii garniturii pe linia curentă şi itinerarele de circulaţiei a trenurilor, se efectuează cu plasarea locomotivei din partea coborîrii cu cuplarea şi verificarea frînelor automate ale vagoanelor. În cazul imposibilităţii plasării locomotivei din partea coborîrii, manevrele pe aceste linii trebuie să se efectueze prin presare, iar frînele automate ale vagoanelor trebuie să fie cuplate şi verificate. Modul efectuării manevrelor care realizează siguranţa circulaţiei în staţiile ce dispun de asemenea linii se stabileşte în Instrucţiunea cu privire la circulaţia trenurilor şi lucrările de manevră la calea ferată din Moldova şi se indică în actul tehnic de dispoziţie al staţiei.

206. În staţiile care dispun de instalaţii de cocoaşă pentru trierea vagoanelor, manevrele trebuie să se efectueze în conformitate cu instrucţiunile aprobate de conducerea CFM.

Este interzis de a efectua manevre prin împingere şi de a descompune de pe cocoaşă:

a) vagoane ocupate de către persoane, cu excepţia vagoanelor cu însoţitori (echipe) de mărfuri;

b) vagoane cu mărfuri de anumite categorii specificate în regulile de transportare a mărfurilor pe calea ferată din Moldova, Regulile de transportare a mărfurilor periculoase pe căile ferate şi Regulamentul cu privire la transportarea încărcăturilor periculoase pe teritoriul Republicii Moldova şi lichidarea consecinţelor eventualelor avarii;

c) platforme şi semivagoane încărcate cu mărfuri cu gradul 4, 5 şi 6 de depăşire laterală şi inferioară a gabaritului şi mărfuri cu gradul 3 de depăşire superioară a gabaritului, transportori încărcaţi;

d) locomotive care nu sînt în stare de funcţionare, material rulant automotor, garnituri de tren frigorifice, vagoane de călători, macarale pe şine;

e) vagoane şi material rulant special pe care este aplicat şablonul "A nu descompune pe cocoaşă".

Materialul rulant menţionat poate trece pe cocoaşa de triere doar însoţit de locomotiva de manevră.

207. Este interzisă trecerea pe cocoaşa de triere a transportorilor, cu şi fără încărcătură, care au 12 şi mai multe osii, transportorilor încărcaţi de tip cuplat cu capacitatea de 120 t în cazul existenţei în cuplaj a unei sau două platforme intermediare, precum şi materialului rulant pe care este aplicat şablonul "A nu trece pe cocoaşă".

208. Materialul rulant pe liniile de staţie se amplasează în limita hotarelor marcate cu ajutorul mărcilor de siguranţă.

Garniturile de tren care staţionează pe liniile de staţie fără locomotivă, vagoanele şi materialul rulant special trebuie să fie bine fixate contra fugirii cu ajutorul saboţilor de frînă, instalaţiilor din staţii pentru fixarea vagoanelor, frînelor manuale sau altor mijloace de fixare stabilite de CFM, după coordonarea cu organul de specialitate al administraţiei publice centrale.

Modul fixării vagoanelor şi garniturilor se stabileşte în Instrucţiunea cu privire la circulaţia trenurilor şi lucrările de manevră pe calea ferată din Moldova şi se indică în actul tehnic de dispoziţie al staţiei, luîndu-se în considerare condiţiile locale.

La vagoanele care staţionează în staţie şi nu sînt implicate în operaţiunile cu mărfuri şi nu se află la curăţire, dezinfectare şi reparaţie, uşile trebuie să fie închise.

209. Vagoanele cu mărfuri de unele categorii specificate în regulile de transportare a mărfurilor pe calea ferată din Moldova, Regulile de transportare a mărfurilor periculoase pe căile ferate şi Regulamentul cu privire la transportarea încărcăturilor periculoase pe teritoriul Republicii Moldova şi lichidarea consecinţelor eventualelor avarii, la efectuarea manevrelor trebuie să aibă o acoperire corespunzătoare din partea locomotivei cu abur care funcţionează pe bază de combustibil solid, din vagoane cu mărfuri altele decît cele periculoase sau vagoane goale.

Vagoanele cu mărfuri periculoase de la clasa I (materiale explozive) şi cisternele cu gaze lichefiate în cazul staţionării în staţie în afara trenurilor, cu excepţia celor ce se află spre acumulare pe liniile parcurilor de triere trebuie să se amplaseze pe linii deosebite. Asemenea vagoane trebuie să fie cuplate, fixate bine contra fugirii şi îngrădite cu semnale portative de oprire.

Macazurile care duc spre linia de staţionare a asemenea vagoane se instalează în poziţia care exclude posibilitatea intrării pe această linie.

În cazul aflării vagoanelor cu mărfuri periculoase de la clasa I (materiale explozive) şi a cisternelor cu gaze lichefiate spre acumulare pe liniile parcurilor de triere trebuie respectate măsuri deosebite de precauţie stabilite de regulile de transportare a mărfurilor pe calea ferată din Moldova, Regulile de transportare a mărfurilor periculoase pe căile ferate, Regulamentul cu privire la transportarea încărcăturilor periculoase pe teritoriul Republicii Moldova şi lichidarea consecinţelor eventualelor avarii şi Instrucţiunea cu privire la circulaţia trenurilor şi lucrările de manevră la calea ferată din Moldova.

210. Deplasarea locomotivei care efectuează manevre este dirijată doar de un singur lucrător - conducătorul manevrelor (şef de manevră), responsabil de îndeplinirea corectă a acestora.

Conducătorul de manevre este obligat:

a) să îndeplinească precis şi în timp util sarcinile de manevră;

b) să asigure consecutivitatea şi concordanţa corectă a acţiunilor tuturor lucrătorilor implicaţi în manevre prin familiarizarea acestora cu planul şi metodele de îndeplinire a lucrărilor de manevră apropiate;

c) să compună trenurile în strictă concordanţă cu cerinţele prezentelor Reguli şi instrucţiunilor respective şi altor acte ale organului de specialitate al administraţiei publice centrale şi CFM;

d) să organizeze lucrările de manevră în aşa mod ca să fie realizată siguranţa circulaţiei trenurilor şi siguranţa personală a lucrătorilor implicaţi în manevre, integritatea materialului rulant şi mărfurilor. Manevrele cu vagoane ocupate cu persoane, mărfuri agabaritice şi cu mărfuri periculoase de la clasa I (materiale explozive) urmează a fi efectuate cu o precauţie deosebită.

În staţii, în funcţie de ansamblul liniilor, caracterul şi volumul lucrărilor de manevră, liniile se împart în zone de manevră.

În staţiile intermediare lucrările de manevră pot fi efectuate sub conducerea conductorului principal sau lucrătorului care îndeplineşte obligaţiile acestuia.

Deplasările de manevră ale locomotivei care nu este deservită de către echipa de manevră sau conductorul principal, sînt dirijate de către lucrătorul abilitat cu dreptul de a dispune efectuarea manevrelor în zona respectivă sau, la indicaţia acestuia, semnalizatorul (operatorul de serviciu la postul de macaz).

Deplasările de manevră ale materialului rulant special autopropulsant pe liniile de staţii se efectuează în conformitate cu Instrucţiunea privind circulaţia trenurilor şi lucrările de manevră pe calea ferată din Moldova.

211. Echipa de locomotivă la efectuarea manevrelor este obligată:

a) să îndeplinească precis şi în timp util sarcinile de manevră;

b) să urmărească cu atenţie semnalele transmise, să îndeplinească precis şi în timp util semnalele şi indicaţiile referitoare la deplasări;

c) să supravegheze cu atenţie persoanele ce se află pe linii, poziţia macazurilor şi amplasarea materialului rulant;

d) să realizeze siguranţa manevrelor şi integritatea materialului rulant.

212. Personalul de locomotivă care lucrează cu trenurile din grupuri de vagoane diferite, precum şi conductorii şi echipele de manevră desemnate pentru efectuarea lucrărilor de manevră, este obligat să cunoască modul de efectuare a lucrărilor de manevră în staţie, care sînt indicate în actul tehnic de dispoziţie. Modul de familiarizare a personalului de locomotivă, echipelor de manevră şi conductorilor cu condiţiile manevrelor indicate în actul tehnic de dispoziţie al staţiei se stabileşte de către conducerea CFM.

Secţiunea 4

Formarea trenurilor

213. Trenurile trebuie să fie formate în strictă concordanţă cu prezentele Reguli, graficul de circulaţie şi planul de formare a trenurilor. Normele de greutate şi lungime a trenurilor de marfă pe direcţii şi pe fiecare sector se stabilesc în graficul de circulaţie şi planul de formare a trenurilor şi trebuie să corespundă tipului locomotivei, profilului liniei pe sectoarele de circulaţie a trenurilor şi lungimii utile a liniilor de primire-expediere în staţiile de pe aceste sectoare, iar pe liniile electrificate - condiţiilor de alimentare cu energie electrică.

Modul de formare şi trecere a trenurilor lungi, de mare tonaj, cuplate, precum şi a trenurilor de marfă cu greutatea şi lungimea depăşită, se stabileşte de directorul general al CFM în corespundere cu instrucţiunea coordonată cu organul de specialitate al administraţiei publice centrale.

Normele de greutate şi lungime a trenurilor de călători de parcurs lung şi locale şi modul de amplasare a vagoanelor în ele se indică în culegerile mersurilor trenurilor.

Modul de ataşare supranormă a vagoanelor la trenurile de călători şi de circulaţie a trenurilor de călători lungi se stabileşte de CFM după coordonare cu organul de specialitate al administraţiei publice centrale.

La includerea în tren a materialului rulant, precum şi a materialului rulant special, greutatea şi lungimea acestuia se determină după tabelele normativelor graficului de circulaţie a trenului, aprobate de CFM. Aceste tabele se plasează şi în culegerile mersurilor trenurilor.

214. Se interzice de a include în trenuri:

a) vagoane defectate din punct de vedere tehnic, care periclitează siguranţa circulaţiei, şi vagoane, starea cărora nu asigură integritatea mărfurilor transportate;

b) vagoane încărcate peste capacitatea de încărcare;

c) platforme şi semivagoane încărcate cu încălcarea condiţiilor tehnice de încărcare şi fixare a încărcăturilor pe material rulant descoperit;

d) vagoane cu resorturi uzate care provoacă dezaxarea caroseriei sau lovirea cadrului şi caroseriei vagonului de mecanismul de rulare, precum şi vagoane cu acoperişul defectat cu pericol de desprindere a foilor acestuia;

e) vagoane care anterior au deraiat sau s-au aflat în trenul deraiat pînă la examinarea acestora şi recunoaşterea ca utile pentru circulaţie;

f) vagoane fără şablonul despre executarea reparaţiilor stabilite, cu excepţia vagoanelor cu parcurs în baza documentelor speciale (ca marfă pe osii proprii);

g) platforme, transportori şi semivagoane cu mărfuri agabaritice, dacă referitor la parcursul acestor vagoane nu vor fi date indicaţii speciale;

h) platforme cu borduri neînchise, cu excepţia cazurilor prevăzute în instrucţiunile speciale ale CFM, coordonate cu organele de specialitate ale administraţiei publice centrale, vagoane cu buncăre nefixate, cisterne, hoppere, pentru transportul de cereale, ciment şi materialul rulant similar cu capacul dispozitivelor superioare şi inferioare de încărcare-descărcare deschise;

i) vagoane descoperite cu uşi şi guri de încărcare deschise sau guri de încărcare închise doar cu un singur zăvor al mecanismului de închidere;

j) vagoane goale acoperite cu uşi deschise şi zăvor de la uşă neîncuiat, vagoane pentru transportarea bitumului petrolier cu perechile de roţi necurăţite de bitum pe cercul de rulare.

215. Se admite de a cupla la trenurile de călători de parcurs lung şi locale vagoane incomplet metalice de destinaţie tehnică de serviciu.

În toate trenurile de călători în primul şi ultimul vagon uşile frontale de la margine trebuie să fie încuiate, iar platformele de trecere fixate în poziţie ridicată.

216. Nu se admite de a include în trenuri de călători şi de poştă şi bagaje:

a) vagoane cu mărfuri periculoase;

b) vagoane cu termen de reparaţie periodică sau de revizie tehnică unică expirat.

În trenuri de călători (cu excepţia celor rapide şi accelerate) pot fi incluse cu permisiunea administraţiilor feroviare respective, în cazul circulaţiei trenului în limita a două sau mai multe căi ferate, sau a directorului general al CFM - în limita unei căi ferate, vagoane de mărfuri:

a) acoperite, cu patru osii;

b) cisterne pentru transportul de lapte;

c) refrigeratoare autonome;

d) pentru transportul de peşte viu. Totodată, se admite cuplarea la trenurile de călători de parcurs lung a cel mult unui vagon de mărfuri sau unei secţii din două vagoane pentru transportul de peşte viu, la trenul local sau suburban - cel mult trei vagoane.

În trenurile de poştă şi bagaje se admite, cu permisiunea administraţiilor feroviare ale ţărilor implicate, de a include vagoane de marfă specificate la prezentul punct pentru cuplarea la trenurile de călători, precum şi vagoane specializate: termos, secţii frigorifice din cinci secţii şi vagoane separate din secţii frigorifice, vagoane acoperite pe patru osii pentru mărfuri uşoare şi vagoane complet metalice (ŢMGV) în număr de pînă la şase vagoane. Se admite, în caz de necesitate, includerea în trenuri de poştă şi bagaje şi a altor vagoane de marfă, cu permisiunea şi în conformitate cu modul stabilit de directorul general al CFM, după coordonarea cu organul de specialitate al administraţiei publice centrale. Construcţia şi starea tehnică a vagoanelor de marfă cuplate şi fixarea în ele a mărfurilor trebuie să realizeze circulaţia în siguranţă a trenului de călători (poştă şi bagaje).

Viteza circulaţiei trenurilor de călători şi de poştă şi bagaje în care este inclus materialul rulant al altor construcţii şi tipuri nu trebuie să depăşească vitezele stabilite pentru acest material rulant.

217. Amplasarea vagoanelor în trenurile de poştă şi bagaje se efectuează în modul stabilit pentru trenurile de călători, iar în trenurile de marfă şi călători - în modul stabilit pentru trenurile de marfă.

218. Este interzis de a include în trenuri de marfă şi călători vagoane cu mărfuri periculoase, precum şi cisterne goale în care s-au aflat gaze lichefiate. În cazuri excepţionale pe liniile cu trafic redus pe care alte trenuri decît de mărfuri şi călători nu circulă, poate fi admisă includerea în ele a vagoanelor cu mărfuri periculoase (cu excepţia vagoanelor cu mărfuri periculoase de la clasa 1 "materiale explozive") cu permisiunea şi în conformitate cu modul stabilit de directorul general al CFM.

219. Formarea trenurilor de marfă se efectuează fără selectarea vagoanelor după numărul de osii şi greutate.

La formarea trenurilor de mare capacitate şi lungi, vagoanele goale trebuie să fie plasate în ultima treime din tren.

În trenurile compuse din vagoane diferite, vagoanele se sortează în grupe conform staţiilor de destinaţie, iar vagoanele de colectare - distribuţie se plasează într-o grupă.

Vagoanele cu mărfuri periculoase se includ în trenurile de marfă în conformitate cu condiţiile de transportare stabilite în regulile de transportare a mărfurilor pe calea ferată din Moldova, Regulile de transportare a mărfurilor periculoase pe căile ferate şi Regulamentul cu privire la transportarea încărcăturilor periculoase pe teritoriul Republicii Moldova şi lichidarea consecinţelor eventualelor avarii.

Materialul rulant automotor la transportarea la reparaţie sau de la reparaţie se amplasează la capătul trenului de mărfuri într-o grupă.

220. Vagoanele de călători şi de marfă ocupate de către persoane, cu excepţia celor de serviciu şi cu însoţitori (echipe) de mărfuri, se includ în trenurile de marfă într-un grup şi trebuie să aibă acoperire din partea locomotivei, materialului rulant deschis cu şine, grinzi, bîrne şi alte mărfuri similare, care se pot deplasa în cazul loviturilor bruşte şi opririlor, şi din partea capătului trenului cu cel puţin un vagon.

Modul de transportare a persoanelor în trenurile de marfă se stabileşte de organul de specialitate al administraţiei publice centrale.

221. Nu se admite includerea în trenurile de personal vagoane cu mărfuri periculoase, precum şi cisterne în care s-au aflat gaze lichefiate.

Modul de includere a vagoanelor cu mărfuri periculoase în trenurile militare de personal se stabileşte în Regulile de transportare a mărfurilor periculoase pe căile ferate, Regulamentul cu privire la transportarea încărcăturilor periculoase pe teritoriul Republicii Moldova şi lichidarea consecinţelor eventualelor avarii şi regulamentele speciale ale organului de specialitate al administraţiei publice centrale.

222. La includerea în trenurile de marfă vagoanele ocupate de persoane, precum şi vagoanele cu mărfuri de unele categorii specificate în regulile de transportare a mărfurilor pe calea ferată din Moldova, Regulile de transportare a mărfurilor periculoase pe căile ferate şi în Regulamentul cu privire la transportarea încărcăturilor periculoase pe teritoriul Republicii Moldova şi lichidarea consecinţelor eventualelor avarii, trebuie să aibă acoperire respectivă din vagoane cu mărfuri nepericuloase sau vagoane goale. Plasarea în trenurile de călători a vagoanelor menţionate se efectuează în conformitate cu modul stabilit prin Instrucţiunea cu privire la circulaţia trenurilor şi lucrările de manevră la calea ferată din Moldova, reieşind din cerinţele regulile de transportare a mărfurilor pe calea ferată din Moldova, Regulilor de transportare a mărfurilor periculoase pe căile ferate şi Regulamentul cu privire la transportarea încărcăturilor periculoase pe teritoriul Republicii Moldova şi lichidarea consecinţelor eventualelor avarii şi altor acte normative ale organului de specialitate al administraţiei publice centrale şi CFM.

223. Modul plasării şi circulaţiei în trenuri a vagoanelor cu mărfuri agabaritice şi a materialului rulant special se stabileşte de Instrucţiunea privind transportul mărfurilor agabaritice şi masive pe căile ferate ale ţărilor-membre din CSI, Letonia, Lituania şi Estonia, aprobate la cea de-a XIII-a şedinţă a Consiliului pentru transportul feroviar la 19 octombrie 2001.

224. În trenurile de serviciu care se deplasează de la lucrări pe linia curentă, pentru transportarea conductorilor şi conducătorilor lucrărilor trebuie să se includă vagoane cu platforme de trecere în conformitate cu modul stabilit de conducerea CFM.

Secţiunea 5

 Modul de frînare în trenuri

225. În funcţie de dotarea tehnică a materialului rulant, materialului rulant special cu mijloace de frînare CFM, după coordonare cu organul de specialitate al administraţiei publice centrale stabileşte:

a) procentul de masă frînată minim a apăsării pe frînă pentru fiecare 100 tone din masa pentru trenurile de marfă şi de călători şi panta caracteristică maximă, la care se admite circulaţia trenurilor cu viteze maxime stabilite;

b) dependenţele dintre viteza de circulaţie, mărimea pantei, procentul de masă frînată şi drumul de frînare.

c) normele calculate de apăsare a saboţilor de frînă pe osiile materialului rulant şi materialului rulant special, normele de asigurare a trenurilor cu frîne de mînă şi alte date necesare pentru efectuarea calculelor de frînă.

Normele şi datele menţionate se plasează în culegerile mersurilor trenurilor şi în instrucţiunile corespunzătoare CFM, coordonate cu organul de specialitate al administraţiei publice centrale.

226. Vitezele de circulaţie a trenurilor stabilite pe sectoare şi indicate în grafic se coordonează de către administraţia CFM şi se anunţă prin ordinul directorului general al CFM.

227. În trenurile de călători în reţeaua de frînare automată se includ toate vagoanele cu frîne automate de tip călători, iar în trenurile de marfă şi de serviciu - toate vagoanele şi materialul rulant special cu frîne automate de tip marfă. Trenurile de călători şi de poştă şi bagaje trebuie să fie exploatate pe bază de frînare electro-pneumatică. La includerea în trenurile de călători şi de poştă şi bagaje a vagoanelor de gabarit RIŢ, precum şi a vagoanelor cu frînă de tip marfă, se permite parcursul acestor trenuri cu frînare pneumatică în conformitate cu modul stabilit de CFM, după coordonarea cu organul de specialitate al administraţiei publice centrale.

În toate trenurile frînele automate ale tuturor locomotivelor şi tenderelor locomotivelor cu abur (cu excepţia tenderelor care se deplasează în stare defectă şi nu au regim de frînare în gol), precum şi materialului rulant special autopropulsant trebuie să fie incluse în reţeaua de frînare automată.

Modul de includere în comun a vagoanelor cu frîne automate de tip călători şi marfă în reţeaua de frînare automată în toate trenurile, precum şi modul de includere a distribuitorilor de aer ale vagoanelor, locomotivelor şi materialului rulant special în regimul respectiv de frînare, se stabilesc de organul de specialitate al administraţiei publice centrale.

În trenurile de marfă şi de serviciu poate fi inclus materialul rulant, precum şi materialul rulant special cu conductă magistrală de trecere, dar nu mai mult decît pe 8 osii în grup, iar în coada trenului înainte de ultimele două vagoane - nu mai mult de 4 osii. Ultimele două vagoane trebuie să aibă frîne automate cuplate, în stare bună de funcţionare.

228. Verificarea frînelor automate în trenuri se efectuează:

a) deplină cu verificarea stării conductei principale a frînei şi funcţionării frînelor la toate vagoanele:

în staţiile de formare înainte de expedierea trenurilor;

după schimbarea locomotivei;

la staţii care separă sectoarele adiacente de garanţie ale parcursului trenurilor de mărfuri, în cazul deservirii tehnice a garniturii fără schimbarea locomotivei;

înainte de eliberarea trenului automotor din depou sau după gararea acestuia fără echipă în staţie;

în staţiile precedente liniilor curente cu pante îndelungate, în care oprirea trenului este prevăzută de graficul de circulaţie. Înainte de pantele îndelungate de 0,018 şi cu declivitate mai mare verificarea deplină se efectuează cu reţinerea timp de zece minute în stare de frînare. Lista acestor staţii se stabileşte de directorul general al CFM.

Verificarea deplină a frînelor electro-pneumatice se efectuează în staţiile de formare şi de întoarcere ale trenurilor de călători de la instalaţia fixă sau de la locomotiva de tren.

b) simplificată cu verificarea stării conductei principale de frînare după funcţionarea frînelor la două vagoane din coadă, iar în trenurile automotor după funcţionarea frînei vagonului din coadă:

după cuplarea locomotivei de tren la garnitură, dacă în staţie s-a efectuat în prealabil verificarea deplină a frînelor automate de la instalaţiile staţionare sau locomotivă;

după schimbarea cabinei de comandă a trenului automotor şi după schimbarea personalului de locomotivă, cînd locomotiva de la tren nu se decuplează;

după oricare decuplare a unuia din braţe în garnitura de tren, închiderea robinetului frontal în garnitură, după unirea braţelor în urma cuplării materialului rulant (în ultimul caz cu controlul funcţionării frînei la fiecare vagon cuplat);

în trenurile de călători după staţionarea trenului peste 20 minute, în cazul scăderii presiunii în rezervoarele principale mai jos decît 5,5 kgf/cm², în cazul înlocuirii cabinei de comandă sau după transmiterea comenzii către mecanicul locomotivei a doua în linia curentă, după oprirea trenului în legătură cu imposibilitatea dirijării ulterioare a parcursului trenului din cabina frontală;

în trenurile de marfă, dacă în cazul staţionării a avut loc acţionarea spontană a frînelor automate sau modificarea densităţii cu peste 20% faţă de cea indicată în certificatul de forma VU - 45;

în trenurile de marfă după staţionarea trenului mai mult de 30 minute, unde sunt revizori de vagoane sau lucrători instruiţi pentru efectuarea operaţiunilor de verificare a frînelor automate, şi care au în sarcina lor asemenea obligaţiuni.

Verificarea simplificată a frînelor electro-pneumatice se efectuează în punctele de schimbare a locomotivei, echipelor de locomotivă, după cuplarea vagoanelor cu controlul funcţionării frînei la fiecare vagon cuplat, precum şi după cuplarea locomotivei de tren la garnitură, dacă preventiv la staţie a fost efectuată verificarea completă a frînelor electro-pneumatice de la instalaţia staţionară sau locomotivă.

După efectuarea verificării depline sau simplificate a frînelor, pe lîngă aceasta, pe parcurs trebuie să se efectueze controlul funcţionării frînelor în modul stabilit de instrucţiunea respectivă a CFM, coordonată cu organul de specialitate al administraţiei publice centrale.

La deservirea locomotivelor trenurilor de călători de către un mecanic la staţiile unde nu sunt prevăzuţi revizori de vagoane şi în liniile curente pentru verificarea simplificată a frînelor sunt atraşi şeful (mecanicul şef de echipă) al trenurilor de călători şi însoţitorii de vagon (din cap, din coadă) la indicaţia mecanicului transmisă prin radiocomunicaţie.

Modul de includere în reţeaua frînei automate a vagoanelor în trenurile cu greutate şi lungime sporită şi unite, a materialului rulant special în componenţa trenurilor de mărfuri şi de serviciu, precum şi verificarea frînei automate în asemenea trenuri se stabileşte prin instrucţiunile corespunzătoare ale CFM, coordonate cu organul de specialitate al administraţiei publice centrale.

229. După verificarea totală a frînelor în tren, precum şi după verificarea simplificată, dacă preventiv la staţie a fost efectuată verificarea deplină a frînelor de la instalaţiile staţionare sau locomotive, revizorul de vagoane înmînează mecanicului care conduce locomotiva certificatul de forma stabilită de CFM despre asigurarea trenului cu frîne şi stare lor bună de funcţionare. În certificatul pentru tren se indică şi numărul vagonului din coadă.

Despre fiecare verificare totală a frînelor automate în trenurile automotor se face înscriere în registrul special.

La fiecare verificare simplificată a frînelor automate revizorul de vagoane, iar unde această funcţiune nu este prevăzută - impiegatul de mişcare, conductorul principal sau şeful de manevră face înscrierea despre verificarea simplificată a frînelor automate (inclusiv nota despre modificarea garniturii) în certificatul despre frîne de care dispune mecanicul de locomotivă.

În cazul în care la verificarea simplificată a frînelor automate nu funcţionează frînele a două vagoane din coadă, lucrătorul de competenţa căruia este verificarea frînelor automate este obligat să ia măsuri în vederea neadmiterii expedierii trenului.

În staţiile în care nu este prevăzută funcţiunea de revizor de vagoane la verificarea funcţionării frînelor automate în trenurile de călători se implică însoţitorii de vagoane, iar în trenurile de marfă - lucrătorii instruiţi în efectuarea operaţiunilor de verificare a frînelor automate (lista funcţiunilor se stabileşte de directorul general al CFM).

230. Pentru controlul (cu descifrarea benzilor vitezometrului) regimurilor de comandă a frînelor în trenuri se utilizează vagoane-laboratoare de testare a frînelor. Modul de verificare menţionate se stabileşte: pentru trenurile de marfă şi locale de călători - de către directorul general al CFM, pentru trenurile de călători de lung parcurs - de către CFM, după coordonarea cu organul de specialitate al administraţiei publice centrale.

Secţiunea 6

Echiparea şi deservirea trenurilor

231. Trenurile de călători, de poştă şi bagaje, de mărfuri şi călători, militare şi de personal se echipează cu mijloace de stingere a incendiilor, mijloace pentru acordare de prim ajutor medical.

Garniturile de tren de călători se echipează cu staţii de radio pentru legătura cu mecanicul de tren.

Normele asigurării trenurilor cu mijloacele menţionate se aprobă de CFM după coordonarea cu organul de specialitate al administraţiei publice centrale.

232. Locomotivele trebuie să fie dotate cu două staţii de radio portative, mijloace de stingere a incendiilor şi de ridicare a materialului rulant pe linie, instalaţii de semnalizare necesare, instrumente şi alt inventar în concordanţă cu normele aprobate de CFM după coordonarea cu organul de specialitate al administraţiei publice centrale.

Locomotivele şi trenurile automotor, pe lîngă aceasta, trebuie să fie dotate cu patru saboţi de frînă pentru cazul necesităţii de fixare a garniturii pe linia curentă.

Pe sectoarele cu declivitate mai mare de 0.012 modul fixării garniturii de tren de călători şi de marfă-călători pe linia curentă în cazul defectării frînelor automate se stabileşte de directorul general al CFM.

Materialul rulant special autopropulsant trebuie să fie echipat cu dispozitive, instalaţii şi inventar în conformitate cu nomenclatorul şi normele stabilite de CFM, după coordonare cu organul de specialitate al administraţiei publice centrale.

233. Trenul se deserveşte de către echipa de locomotivă sau de echipa pentru conducerea materialului rulant special autopropulsant în regim de transport. Trenul de călători, pe lîngă aceasta, se deserveşte de către însoţitorii de vagoane şi alţi lucrători în conformitate cu indicaţiile CFM, coordonate cu organul de specialitate al administraţiei publice centrale. Materialul rulant special autopropulsant, pe lîngă aceasta, se deserveşte de echipa desemnată pentru conducerea şi deservirea acestui material rulant în regim de lucru în conformitate cu instrucţiunea de exploatare a acestuia.

Pe trenurile cu care se efectuează lucrările de manevră în staţiile intermediare, pentru conducerea acestor lucrări la indicaţia conducerii CFM poate fi desemnat conductorul principal (şef de manevră) sau echipa de conductori (de manevră). Dirijarea deplasării trenurilor de serviciu pe liniile curente se efectuează de către conducătorul lucrărilor sau de către persoana împuternicită de acesta. Obligaţiile acestor lucrători sînt stabilite în Instrucţiunea cu privire la circulaţia trenurilor şi lucrările de manevră la calea ferată din Moldova.

Pentru odihna personalului echipelor de locomotivă şi conductorilor în punctele de întoarcere trebuie să fie încăperi speciale.

Secţiunea 7

Includerea locomotivei în tren

234. Locomotivele electrice şi termice în stare de funcţiune se plasează în capul trenului şi se conduc de către mecanic din cabina frontală. Locomotivele termice cu o singură cabină de comandă şi locomotivele cu abur se plasează în capul trenului pentru circulaţia cu mers înainte.

În trenurile care se deplasează cu două sau trei locomotive în funcţiune pe întreg sectorul de circulaţie, în capul trenului se plasează locomotiva care dispune de compresoare mai puternice (pompe de aer-abur). Modul de includere a locomotivelor în funcţiune în trenurile cu tonaj şi lungime sporite, precum şi cuplarea la trenuri a locomotivelor în funcţiune ce parcurg o parte de sector şi condiţiile de întoarcere a acestora prin care se realizează siguranţa circulaţiei, se stabilesc de directorul general al CFM.

Pentru deplasările de manevră ale locomotivelor cu două şi mai multe cabine de comandă sau care lucrează după sistemul multor unităţi, directorul general al CFM, în dependenţă de condiţiile locale stabileşte modul dirijării locomotivei care realizează siguranţa circulaţiei trenurilor şi a persoanelor.

Locomotivele antrenate în lucrările cu trenuri şi materialul rulant special autopropulsant trebuie să fie exploatate în limita sectoarelor de circulaţie. Ieşirea locomotivelor şi a materialului rulant special autopropulsant pe sectoare neautorizate, în cazuri excepţionale, se efectuează cu permisiunea CFM.

235. Circulaţia cu mers înapoi a locomotivelor şi a materialului rulant special autopropulsant, care au o singură cabină de comandă se admite doar:

a) în trenuri: suburbane, de serviciu, de intervenţie, de pompieri, de transmitere şi de tragere şi ridicare;

b) în cazul circulaţiei pe linii ferate de acces şi de joncţiune;

c) în cazul efectuării manevrelor;

d) în cazul parcursului cu tracţiune dublă în calitate de locomotivă secundă;

e) în cazul expedierii trenului din staţia în care nu există instalaţii pentru întoarcerea locomotivelor;

f) în cazul returului cu trenul în staţia de expediere după împingere;

g) în cazul împingerii trenurilor dintr-un punct în ambele direcţii, precum şi împingerii trenurilor în limita staţiilor;

h) în cazul scoaterii trenului de pe linia curentă cu locomotiva de ajutor;

i) în cazul parcursului fără vagoane.

236. Locomotivele şi materialul rulant special autopropulsant expediate în stare neactivă trebuie să fie pregătite pentru includerea în trenuri şi să fie incluse în ele în conformitate cu instrucţiunile organului de specialitate al administraţiei publice centrale.

Locomotivele în stare neactivă pot fi incluse după locomotiva conducătoare în cazul parcursului pe două şi mai multe căi ferate în număr stabilit de administraţiile corespunzătoare ale căilor ferate, iar în limitele căii ferate din Moldova - de către directorul general al CFM.

Capitolul XVII

CIRCULAŢIA TRENURILOR

Secţiunea 1

Condiţii generale

237. Circulaţia trenurilor pe sector este condusă doar de un singur lucrător - dispecerul de tren care răspunde de îndeplinirea graficului de circulaţie a trenurilor pe sectorul deservit.

Ordinele dispecerului de tren urmează a fi îndeplinite în mod incontestabil de către lucrătorii activitatea cărora este legată de circulaţia trenurilor pe sectorul în cauză.

Nu se admite altor persoane de a da dispoziţiile operative privind circulaţia trenurilor pe sector, afară de dispecerul de tren.

La deservirea locomotivelor trenurilor de călători de către un mecanic, dispecerul de tren, la aflarea unui asemenea tren pe sectorul deservit de el este obligat să asigure controlul asupra parcursului acestuia şi să informeze despre aceasta impiegaţii de mişcare ai acestui sector.

238. Fiecare staţie şi post de mişcare în privinţa conducerii circulaţiei trenurilor şi fiecare tren trebuie să fie concomitent sub conducerea unei singure persoane, astfel: în staţie şi postul de mişcare - impiegatului de mişcare, iar pe sectoarele cu centralizarea dispecer - dispecerului de tren, în tren - mecanicului locomotivei conducătoare (a trenului automotor), materialului rulant special autopropulsant.

În staţii, în dependenţă de ansamblul liniilor, pot fi cîţiva impiegaţi de mişcare, operatorii de serviciu în parc, fiecare dintre ei dirijînd personal circulaţia trenurilor în limita zonei sale de activitate. Delimitarea zonelor de dirijare în aceste staţii şi sfera obligaţiilor legate de circulaţia trenurilor ale fiecărui impiegat de mişcare, fiecărei operator de serviciu la post sau în parc se indică în actul tehnic de dispoziţie al staţiei.

În staţii mecanicul locomotivei conducătoare (a trenului automotor), materialului rulant special autopropulsant şi toţi restul lucrătorilor care deservesc trenul se conformează dispoziţiilor impiegatului de mişcare, iar în staţiile de pe sectoare cu centralizarea dispecer - ale dispecerului de tren.

Directorului general al CFM, pe sectoarele puţin fiabile la anularea timpului de serviciu a impiegaţilor de mişcare, i se permite de a pune conducerea circulaţiilor trenurilor la aceste staţii în sarcina impiegatului de mişcare din staţia vecină, dacă staţia este echipată cu instalaţii de telecomandă a macazurilor şi semnalelor staţiilor adiacente, sau în sarcina dispecerului de tren pe sectoarele care au instalaţii de control de dispecer, cu stabilirea modului care asigură siguranţa circulaţiei trenurilor, inclusiv deservite de un singur mecanic de locomotivă.

239. Fiecare tren de călători, de poştă şi bagaje, de marfă-călători şi de personal trebuie să fie primit, de regulă, pe o anumită linie, iar trenurile de marfă - pe un anumit grup de linii.

Trecerea trenurilor fără oprire, de regulă, se face pe liniile principale.

Modul de utilizare a liniilor de primire şi expediere a trenurilor trebuie să fie indicat în actul tehnic de dispoziţie al staţiei.

240. Impiegatul de mişcare este obligat să asigure existenţa liniilor libere pentru primirea la timp a trenurilor şi să nu admită reţinerea trenului la semnalul de intrare pus pe oprire fără orice necesitate nejustificată.

Nu se admite de a ocupa liniile de primire-expediere cu vagoane separate sau grupe de vagoane decuplate de la trenurile care trec şi destinate pentru tragerea spre încărcare, descărcare, reparaţie şi alte operaţiuni.

În staţiile intermediare ocuparea provizorie a liniilor de primire-expediere cu vagoane separate sau grupe de vagoane poate fi admisă doar cu permisiunea dispecerului de tren.

Nu se admite de a ocupa liniile de scăpare cu oricare material rulant, iar liniile de evitare - cu vagoane de călători şi de marfă ocupate de persoane, vagoane cu mărfuri periculoase.

Înainte de primirea, expedierea trenului de călători, deservit de către un singur mecanic, impiegatul de mişcare, iar pe sectoarele echipate cu centralizare dispecer, - dispecerul de tren este obligat să informeze mecanicul despre pregătirea itinerarului şi deschiderea semnalelor. Nomenclatorul staţiilor unde impiegatul de mişcare, reieşind din condiţiile locale şi mărimea circulaţiei trenurilor, nu poate transmite la timp asemenea comunicare mecanicului, şi modul de asigurare în asemenea caz a realizării circulaţiei trenurilor se stabileşte de directorul general al CFM.

241. Şeful de staţie este obligat să controleze activitatea impiegaţilor de mişcare, operatorilor posturilor de centralizare din staţii, operatorilor posturilor de centralizare, semnalizatorilor şi operatorilor de serviciu ai postului de macaz în vederea îndeplinirii operaţiunilor legate de primire şi expedierea trenurilor şi efectuarea manevrelor, îndeosebi în condiţiile de încălcare a funcţionării normale a instalaţiilor SCB. Şeful de staţie trebuie să organizeze activitatea impiegaţilor de mişcare în aşa mod ca în cazul realizării incontestabile a siguranţei circulaţiei să nu se admită reţinerea trenurilor.

Încăperea impiegatului de mişcare trebuie să fie izolată. De dreptul de a intra în încăperea impiegatului de mişcare beneficiază doar şeful staţiei, persoanele care activează în comun sau îşi exercită obligaţiile de funcţiune în comun cu impiegatul de mişcare şi lucrătorii care controlează acţiunile impiegatului de mişcare şi buna funcţionare a aparatelor de comandă.

În staţiile în care nu sînt prevăzute în statele de personal lucrători ai serviciului de mişcare, operaţiunile de primire şi expediere a trenurilor, efectuare a manevrelor, deservire tehnică a macazurilor, deservire a călătorilor, primire şi eliberare a mărfurilor sînt îndeplinite de către lucrătorii altor servicii în modul stabilit de directorul general al CFM.

Secţiunea 2

Primirea trenurilor

242. Primirea trenurilor în staţie trebuie să se facă pe liniile libere preconizate pentru acest scop în actul tehnic de dispoziţie al staţiei şi doar la semnalul luminos de intrare pus pe liber, iar a trenurilor de călători, pe lîngă aceasta, pe liniile dotate cu instalaţii de semnalizare automată de locomotivă.

Modul prin care se realizează siguranţa circulaţiei trenurilor de călători la primirea pe liniile care nu sînt dotate cu aceste instalaţii se stabileşte de directorul general al CFM.

În unele staţii pe lungimea liniei suficientă pentru plasarea a două trenuri automotoare se permite despărţirea liniei cu ajutorul semnalului luminos de parcurs în două sectoare pe care pot fi primite aceste trenuri.

În cazul în care sectorul de linie este ocupat de trenul automotor după semnalul luminos de parcurs care desparte linia de primire, al doilea tren automotor este primit pe sectorul liber pînă la aceste semnal luminos la indicaţia specială a semnalului luminos de intrare (de parcurs). Indicaţiile semnalului luminos de intrare (de parcurs) trebuie să depindă de indicaţiile semnalului luminos care desparte linia de primire.

Se interzice pe asemenea linie primirea simultană a două trenuri automotoare din direcţi opuse.

Lista staţiilor în care se admite primirea trenurilor automotor pe unele sectoare de linie şi modul prin care se realizează siguranţa călătorilor şi siguranţa circulaţiei trenurilor se stabilesc de directorul general al CFM.

Modul de primire a trenurilor automotor stabilit pentru aceste staţii, se permite de a fi aplicat la primirea în staţie a locomotivelor fără vagoane, motolocomotivelor şi a drezinelor.

Pentru primirea în staţie a locomotivelor împingătoare şi a locomotivelor ce se deplasează spre depoul amplasat în staţie sau a locomotivelor care se deplasează din depou pentru a fi incluse în garniturile de tren pot fi stabilite anumite sectoare de linii. Staţiile şi modul de primire prin care se realizează siguranţa circulaţiei trenurilor se stabilesc de conducerea CFM.

În caz de necesitate se admite primirea trenurilor de intervenţie şi de pompieri, locomotivelor de ajutor, locomotivelor fără vagoane, plugurilor de zăpadă, materialului rulant special autopropulsant, precum şi trenurilor de serviciu (la efectuarea lucrărilor cu închiderea liniilor curente) pe sectoarele libere ale liniilor de staţie. Modul de primire a acestor trenuri prin care se realizează siguranţa circulaţiei trenurilor se stabileşte prin Instrucţiunea cu privire la circulaţia trenurilor şi lucrările de manevră pe calea ferată din Moldova.

243. Impiegatul de mişcare nu are dreptul de a pune pe liber semnalul luminos de intrare, fără a se convinge de faptul că parcursul pentru primirea trenului este gata, macazurile sînt închise, linia de primire este liberă şi manevrele pe macazurile parcursului de primire sînt stopate.

Semnalul luminos de intrare trebuie să fie pus la liber de către impiegatul de mişcare personal sau la indicaţia lui de către operatorul postului de centralizare. Pe sectoarele dotate cu centralizare dispecer, semnalul luminos de intrare se pune la liber de către dispecerul de tren.

Semnalul luminos de intrare trebuie să se pună pe oprire în mod automat după trecerea pe lîngă el a primei osii montate a trenului care soseşte, iar în staţiile care nu dispun de circuite de cale electrice - de către impiegatul de mişcare, operatorul postului de centralizare sau operatorul de serviciu al postului de macaz, după trecerea pe lîngă semnalul luminos a întregii garnituri de tren care soseşte.

244. Nu se admite primirea trenului în staţie în cazul indicaţiilor restrictive sau în cazul stingerii luminilor principale ale semnalului luminos de intrare. Primirea trenului în staţie în cazul indicaţiei restrictive sau în cazul luminilor principale stinse ale semnalului luminos de intrare poate fi efectuată la semnalul de chemare, cu permisiunea specială a impiegatului de mişcare doar în cazuri excepţionale şi în conformitate cu modul prevăzut de Instrucţiunea cu privire la circulaţia trenurilor şi lucrările de manevră pe calea ferată din Moldova.

Viteza de deplasare a trenului la primirea în staţie la semnalul de chemare sau cu permisiunea specială a impiegatului de mişcare trebuie să fie de pînă la 20 km/h, totodată mecanicul de locomotivă este obligat să conducă trenul cu o vigilenţă deosebită şi să fie pregătit pentru oprirea neîntîrziată, dacă va apărea un obstacol pentru parcursul ulterior.

245. Impiegatul de mişcare, iar pe unele sectoare cu centralizare dispecer - dispecerul de tren, înainte de primirea trenului este obligat:

a) să se convingă că linia de primire a trenului este liberă;

b) să stopeze manevrele cu ieşirea pe linia şi parcursul de primire a trenului;

c) să pregătească parcursul pentru primirea trenului;

d) să pună pe liber semnalul luminos de intrare.

Consecutivitatea acţiunilor impiegaţilor de mişcare şi dispecerilor de tren la îndeplinirea operaţiunilor legate de primirea trenului se stabileşte prin Instrucţiunea cu privire la circulaţia trenurilor şi lucrările de manevră la calea ferată din Moldova.

246. Primirea simultană în staţie a trenurilor de direcţie opusă este interzisă, dacă accesul spre staţie măcar dintr-o singură parte este amplasat pe pantă îndelungată şi, totodată, parcursul de primire a trenului din partea opusă acestei pante nu este izolat de parcursul de primire a altui tren (prin linie de evitare sau amplasare reciprocă a liniilor).

În staţiile intermediare cu linii simple şi duble, primirea concomitentă a trenurilor de direcţii opuse, pe lîngă aceasta, este interzisă în timpul cînd continuarea parcursului de primire a trenului care soseşte din partea care are pe distanţa de frînare pantă cu declivitate mai mare de 0,006, intersectează parcursul de primire a trenului de călători, de poştă şi bagaje, marfă-călători sau de persoane.

În staţiile în care nu se admite primirea concomitentă a trenurilor, în cazul apropierii concomitente, primul este primit trenul pentru care condiţiile de oprire la semnalul luminos de intrare pus pe oprire sau de pornire din loc sînt mai puţin favorabile.

247. Trenul care soseşte în staţie trebuie să fie oprit între semnalul luminos de ieşire şi marca de siguranţă a liniei de primire, iar unde nu este instalat semnal luminos de ieşire - între mărcile de siguranţă.

În cazul în care coada trenului rămîne după mărcile de siguranţă, semnalizatorul sau operatorul de serviciu la postul de macaz trebuie să raporteze imediat despre aceasta impiegatului de mişcare, care ia măsuri de plasare a trenului în limitele lungimii utile a parcursului de primire.

În staţiile cu centralizare electrică a macazurilor controlul asupra plasării trenului în limitele utile ale parcursului de primire este exercitat de impiegatul de mişcare, iar pe sectoarele cu centralizare dispecer - de dispecerul de tren conform indicaţiilor aparatelor de control.

Dacă este imposibil de a plasa trenul în limitele lungimii utile a liniei de primire, impiegatul de mişcare este obligat să ia măsuri prin care se realizează siguranţa în timpul deplasării materialului rulant pe liniile adiacente.

248. Impiegatul de mişcare întîmpină fiecare tren care soseşte, supraveghind starea acestuia, disponibilitatea de semnale şi indicaţiile corecte a semnalelor.

În staţiile în care liniile de primire a trenurilor sînt îndepărtate sau în care conform condiţiilor locale impiegatul de mişcare nu poate întîmpina trenurile, acestea trebuie să fie întîmpinate de semnalizatori sau operatorii de serviciu ai postului de macaz.

Despre sosirea în formaţie completă a trenului în staţie impiegatul de mişcare se convinge reieşind din raportul semnalizatorului, operatorului de serviciu la postul de macaz sau personal, iar în staţiile cu centralizarea macazurilor (pe sectoare nedotate cu bloc automat) - şi din raportul altor lucrători desemnaţi de conducerea CFM.

După sosirea în staţie a trenului de călători, de poştă şi bagaje, de personal sau de marfă-călători impiegatul de mişcare, iar pe sectoarele dotate cu centralizare dispecer - dispecerul de tren, ia măsurile necesare întru realizarea siguranţei acestor trenuri preconizate în actul tehnic de dispoziţie al staţiei.

Pe sectoarele dotate cu centralizare dispecer pe care nu sînt impiegaţi de mişcare, iar în staţiile amplasate pe sectoare cu bloc automat în care impiegatul de mişcare reieşind din condiţiile locale nu poate întîmpina trenul şi nu sînt alţi lucrători (semnalizatori, operatori de serviciu la postul de macaz), sosirea trenului este controlată după indicaţiile aparatelor de comandă, pe lîngă aceasta, sosirea în staţie a trenului în formaţie completă trebuie să se controleze de către mecanicul locomotivei de tren după indicaţiile aparatelor care caracterizează integritatea magistralei de frînare.

Lista staţiilor în care impiegaţii de mişcare pot să nu întîmpine trenurile şi condiţiile realizării siguranţei circulaţiei la primirea trenurilor se stabilesc de conducerea CFM.

249. Impiegatul de mişcare este obligat să fixeze timpul sosirii efective sau parcursului fiecărui tren şi numărul lui în registrul circulaţiei trenurilor şi să informeze imediat impiegaţii de mişcare din staţia vecină care a expediat trenul şi dispecerul de tren şi, pe lîngă aceasta, să asigure transmiterea informaţiei respective în sistemul automat de comandă.

Pe sectoarele cu trafic intens modul transmiterii informaţiei despre sosirea şi expedierea trenurilor se stabileşte prin Instrucţiunea cu privire la circulaţia trenurilor şi lucrările de manevră la calea ferată din Moldova.

Secţiunea 3

Expedierea trenurilor

250. Impiegatul de mişcare nu are dreptul de a expedia trenurile pe linii cu cale simplă şi pe linii false pe sectoare cu cale dublă fără acordul impiegatului de mişcare din staţia spre care se expediază trenul. Pe sectoarele cu cale simplă dotate cu bloc automat trenurile se expediază la indicaţia dispecerului de tren, fără acordul preliminar al impiegatului de mişcare din staţia vecină, după eliberarea primului sector de bloc.

Pe sectoarele cu cale dublă expedierea trenurilor se efectuează la indicaţia impiegatului de mişcare al staţiei din care se expediază pe linia de cale ferată normală a sensului de mers după primirea înştiinţării despre sosirea trenului expediat anterior, iar în cazul blocului automat - după eliberarea primului sector de bloc. Acordul preliminar al impiegatului de mişcare din staţia spre care se expediază trenul nu este necesar.

Pe sectoarele dotate cu centralizare dispecer expedierea trenurilor se face doar la indicaţia dispecerului de tren.

Expedierea de la staţie a materialului rulant special autopropulsant neechipat în conformitate cu punctul 153 al prezentelor Reguli cu instalaţii de siguranţă, se face la dispoziţia dispecerului de tren pe linia curentă dintre staţii liberă de trenuri.

Modul de expediere a trenurilor de serviciu şi a materialului rulant special autopropulsant de la staţiile care limitează linia curentă, parcurgerea acestora pe linia curentă pînă la locul de efectuare a lucrărilor, prin care se realizează siguranţa circulaţiei, se stabileşte de Instrucţiunea privind circulaţia trenurilor şi lucrările de manevră la calea ferată din Moldova.

251. Impiegatul de mişcare, iar pe sectoarele cu centralizare dispecer - dispecerul de tren, înainte de expedierea trenului este obligat:

a) să se convingă că linia curentă este liberă, iar în cazul blocului automat - primul sector de bloc;

b) să suspende manevrele cu ieşirea pe parcursul de expediere a trenului;

c) să pregătească parcursul de expediere;

d) să pună pe liber semnalul luminos de ieşire sau să înmîneze mecanicului de locomotivă altă permisiune de ocupare a liniei curente.

Consecutivitatea acţiunilor impiegaţilor de mişcare şi dispecerilor de tren la îndeplinirea operaţiunilor legate de expedierea trenului se stabileşte prin Instrucţiunea cu privire la circulaţia trenurilor şi lucrările de manevră pe calea ferată din Moldova.

252. Este interzisă expedierea trenului pe linia curentă fără permisiunea impiegatului de mişcare.

Permisiune de ocupare a liniei curente pentru mecanicul trenului care pleacă este indicaţia permisivă a semnalului luminos de ieşire, iar în cazul defecţiunii acestuia sau în cazul expedierii trenului de pe linii pe care nu sînt semnale luminoase de ieşire - permisiunea scrisă de forma stabilită, ordinul impiegatului de mişcare transmis prin staţia de radio sau bastonul.

I se interzice mecanicului trenului de călători şi de poştă şi bagaje de a pleca din staţie înainte de timpul stabilit în mersul trenurilor, precum şi să treacă fără oprire prin staţia în care, prin mersul trenurilor este prevăzută oprirea pentru îmbarcarea şi debarcarea călătorilor.

În punctele de secţionare în care oprirea trenului de călători sau de poştă şi bagaje este prevăzută pentru îndeplinirea operaţiunilor tehnologice (încrucişare, depăşire) şi nu este destinată pentru îmbarcarea, debarcarea călătorilor şi încărcarea, descărcarea bagajelor şi poştei, aceasta la indicaţia dispecerului de tren transmisă mecanicului de locomotivă şi impiegatului de mişcare poate fi redusă sau anulată.

În mersurile de serviciu ale trenurilor asemenea opriri se marchează cu semne deosebite, iar în afişe şi graficele de circulaţie emise pentru călători aceste opriri nu se indică.

253. I se interzice impiegatului de mişcare, iar pe sectoarele dotate cu centralizare dispecer - dispecerului de tren, de a pune pe liber semnalul luminos de ieşire sau de a da altă permisiune pentru ocuparea liniei curente, pînă nu s-a convins că parcursul pentru expedierea trenului este gata, macazurile sînt închise, manevrele pe macazurile de pe parcursul de expediere sînt stopate, deservirea tehnică şi controlul comercial al garniturii este încheiat. În cazul expedierii trenului din staţiile de formare, staţiile în care la garnitură s-a efectuat cuplarea şi decuplarea vagoanelor sau staţiile în care este prevăzută înlocuirea discurilor de semnalizare care marchează coada trenului, impiegatul de mişcare înainte de punerea pe liber a semnalului luminos de ieşire sau eliberarea către mecanicul de locomotivă, a materialului rulant special autopropulsant a permisiunii pentru ocuparea liniei curente este obligat să se convingă de existenţa semnalului de tren pe ultimul vagon în conformitate cu modul stabilit de actul tehnic de dispoziţie al staţiei.

Semnalul luminos de ieşire trebuie să fie deschis de către impiegatul de mişcare personal sau, la indicaţia acestuia, de către operatorul postului de centralizare. Pe sectoarele dotate cu centralizare dispecer, semnalul luminos de ieşire se pune pe liber de către dispecerul de tren.

În cazul încălcării graficului de circulaţie a trenurilor, impiegatul de mişcare, înainte de punerea pe liber a semnalului luminos de ieşire pentru trenul care urmează după un tren de călători, de poştă şi bagaje, de personal sau marfă-călători, informează mecanicul de locomotivă despre parcursul în urma trenului de călători.

Semnalul luminos de ieşire trebuie să se pună pe oprire în mod automat după trecerea pe lîngă el a primei osii montate a trenului care pleacă, iar în staţiile care nu au circuit electric de cale - de către impiegatul de mişcare, operatorul postului de centralizare sau operatorul de serviciu al postului de macaz după trecerea pe lîngă semnalul luminos a întregii garnituri de tren expediate.

254. În cazul expedierii trenului de pe liniile de staţie la indicaţie de restricţie a semnalului luminos de ieşire, precum şi de pe liniile care nu au semnale luminoase de ieşire, mecanicul locomotivei conducătoare, materialului rulant special autopropulsant, dacă are permisiunea de a ocupa linia curentă, nu are dreptul să pună în mişcare trenul fără indicaţia impiegatului de mişcare transmis prin radio sau semnalul de plecare transmis de impiegatul de mişcare sau la indicaţia acestuia de către operatorul de serviciu la post, în parc, operatorul postului de centralizare, persoana de serviciu la postul de macaz, semnalizator sau conductorul principal de tren (şef de manevre). Modul transmiterii semnalului de expediere se stabileşte de conducerea CFM.

Înainte de punerea în mişcare a trenului, mecanicul locomotivei conducătoare, materialului rulant special autopropulsant şi ajutorul lui este obligat să controleze dacă nu se transmit de pe tren sau de către lucrătorii staţiei semnale de oprire.

Însoţitorii de vagoane din trenul de călători, în cazul obstacolului pentru parcursul în siguranţă a trenului, trebuie să ia imediat măsuri întru oprirea trenului.

În cazul opririi pe linia curentă a trenului de călători (cu excepţia celui automotor) din cauza aplicării robinetului de oprire sau în urma frînării spontane, însoţitorii trebuie să examineze vagoanele deservite de către ei şi, în caz de necesitate, să transmită imediat semnalul de oprire în partea locomotivei. În cazul opririi trenului automotor pe linia curentă, ajutorul mecanicului de locomotivă este obligat să depisteze cauza şi să raporteze mecanicului de locomotivă. În restul trenurilor în cazul opririlor similare ajutorul mecanicului de locomotivă trebuie să examineze trenul, să se clarifice dacă el este în formaţie completă după numărul ultimului vagon şi să controleze existenţa semnalului de tren pe acest vagon.

Circulaţia trenului de călători se restabileşte după scoaterea semnalelor de oprire de către toţi însoţitorii de vagoane, iar restul trenurilor - conform raportului ajutorului de mecanic. Modul de punere în mişcare a trenului pe linia curentă în alte cazuri de oprire neprevăzute de graficul de circulaţie (pentru îmbarcarea sau debarcarea persoanelor, încărcarea sau descărcarea mărfurilor) se stabileşte prin Instrucţiunea cu privire la circulaţia trenurilor şi lucrările de manevră la calea ferată din Moldova.

La deservirea locomotivelor trenurilor de călători de către un mecanic de locomotivă înainte de punerea trenului în mişcare la staţie sau pe linia curentă, mecanicul de locomotivă trebuie să primească prin radiocomunicaţie de la şeful (mecanicul şef de echipă) trenului de călători informaţia despre pregătirea trenului pentru expediere.

255. Permisiunea pentru ocuparea liniilor curente în locurile în care nu sînt semnale de ieşire, precum şi în cazurile de expediere a trenurilor la indicaţia de restricţie a semnalului de ieşire se înmînează mecanicului locomotivei conducătoare, materialului rulant special autopropulsant de către impiegatul de mişcare personal sau prin intermediul unuia din lucrătorii echipei de locomotivă a acestui tren, operatorului de serviciu în parc, operatorului, operatorului de serviciu la postul de macaz, semnalizatorului sau conductorului principal (şefului de manevră).

Mecanicul este obligat să se convingă de corectitudinea permisiunii primite pentru ocuparea liniei curente.

Modul înmînării către mecanicii de locomotivă a permisiunilor pentru ocuparea liniei curente prin care se realizează siguranţa circulaţiei se indică în actul tehnic de dispoziţie al staţiei.

256. Expedierea simultană şi primirea în staţie a trenului care se deplasează în aceeaşi direcţie nu se admite, dacă accesul spre staţie din partea trenului primit este amplasat pe pantă îndelungată şi, totodată, parcursul trenului primit nu este izolat de parcursul trenului expediat (prin linia de evitare sau amplasarea reciprocă a liniilor de primire-expediere).

257. Impiegatul de mişcare conduce fiecare tren expediat sau care se deplasează fără oprire prin staţie, supraveghind starea acestuia, disponibilitatea şi corectitudinea indicaţiilor semnalelor de tren.

De expedierea trenului în formaţie completă impiegatul de mişcare se convinge reieşind din raportul semnalizatorului, operatorului de serviciu la postul de macaz sau personal.

În staţiile în care liniile de expediere sînt îndepărtate sau în care din cauza condiţiilor locale impiegatul de mişcare nu poate conduce trenurile, ele sînt conduse de către semnalizatori sau operatorii de serviciu la postul de macaz.

Pe sectoarele cu centralizare dispecer pe care nu sînt impiegaţi de mişcare şi în staţiile care dispun de izolaţie electrică a liniilor şi macazurilor, unde impiegatul de mişcare din cauza condiţiilor locale nu poate să conducă trenurile şi lipsesc alţi lucrători (semnalizatori, operatori de serviciu la posturile de macaz), expedierea trenurilor este controlată după indicaţiile aparatelor de comandă.

Lista staţiilor, în care impiegaţii de mişcare pot să nu însoţească trenurile, şi condiţiile realizării siguranţei circulaţiei la expedierea trenurilor se stabilesc de conducerea CFM.

Lucrătorul care însoţeşte trenul este obligat să se convingă că trenul a parcurs distanţa în ordine deplină.

În cazul depistării în tren a defecţiunilor care periclitează siguranţa circulaţiei, precum şi în cazul parcursului trenului fără semnalele de tren stabilite lucrătorul care însoţeşte trenul este obligat să ia măsuri de oprire a acestuia.

258. Răspundere pentru corectitudinea forării trenurilor poartă lucrătorii staţiei.

Lucrătorii staţiei, înainte de expedierea trenului trebuie, în strictă corespundere cu procesul tehnologic de funcţionare a staţiei, actul tehnic de dispoziţie, graficul de circulaţie şi planul de formare a trenurilor, să controleze corectitudinea compunerii trenului, corectitudinea şi rezistenţa fixării mărfurilor pe materialul rulant deschis, să se convingă că integritatea mărfurilor este asigurată în măsură deplină, trenul are semnalele instalate şi este dotat cu inventarul necesar de tren.

Deservirea tehnică a aparatelor de semnalizare de tren care marchează coada trenului de marfă şi de marfă-călători, instalarea aparatelor de semnalizare pe aceste trenuri şi scoaterea acestora se pune pe seama lucrătorilor punctelor de deservire tehnică a vagoanelor.

Modul de control al trenului şi răspunderea lucrătorilor respectivi ai staţiei, în dependenţă de condiţiile locale, se stabileşte de directorul general al CFM.

259. Pentru toate trenurile de marfă şi de marfă-călători în staţiile de compunere, înainte de expediere a trenului, mecanicului locomotivei conducătoare i se eliberează lista vagoanelor de forma stabilită de Consiliul pentru transportul feroviar al ţărilor-membre ale CSI la cea de-a XXXIV-a şedinţă din 12 februarie 2003, şi documentele de transport sigilate. Este interzisă expedierea trenurilor, în componenţa cărora sînt vagoane fără documente de transport.

Pentru trenurile de călători (cu excepţia trenurilor automotor) şi trenurile de poştă şi bagaje lista vagoanelor se eliberează mecanicului locomotivei conductoare şi şefului (mecanicului şef de echipă) al trenului de călători la staţiile de formare şi la staţiile de întoarcere.

Pentru trenurile în care este conductor principal (şef de manevră) lista vagoanelor şi documentele de transport i se eliberează acestuia. În acest caz conductor principal (şeful de manevră) este obligat să familiarizeze mecanicul de locomotivă cu componenţa trenului expediat în conformitate cu lista vagoanelor.

În cazul cuplării şi decuplării vagoanelor pe parcurs, lucrătorii staţiei trebuie să introducă modificările respective în lista vagoanelor.

260. Timpul expedierii efective sau parcursului fiecărui tren, numărul lui, iar în caz de necesitate şi alte date care caracterizează garniturii trenului, impiegatul de mişcare este obligat să le fixeze în registrul de circulaţie a trenurilor şi să comunice neîntîrziat impiegatului de mişcare din staţia vecină în care este expediat trenul şi dispecerului de tren. Pe lîngă aceasta, impiegatul de mişcare trebuie să asigure transmiterea datelor necesare despre tren în sistemul automat de comandă.

Secţiunea 4

Mijloacele de semnalizare şi telecomunicaţie

în timpul circulaţiei trenurilor

261. Mijloacele principale de semnalizare şi telecomunicaţie în timpul circulaţiei trenurilor sînt blocurile de linie automate şi semiautomate.

În cazul organizării circulaţiei în două direcţii pe linii curente cu două şi mai multe căi dotate cu bloc automat într-o singură direcţie, circulaţia trenurilor în direcţia opusă (pe linia falsă) poate fi efectuată în conformitate cu indicaţiile semnalelor luminoase de locomotivă.

Pe unele sectoare poate fi aplicat în calitate de mijloc de semnalizare şi telecomunicaţie independent semnalizarea automată pe locomotivă.

Pe sectoarele cu trafic redus şi pe liniile ferate de acces în calitate de mijloace de telecomunicaţie în timpul circulaţiei trenurilor se admite de a aplica sistemul electric cu bastoane şi telefonul.

În cazuri excepţionale la indicaţia CFM se admite de a expedia trenurile cu delimitarea timpului.

Pe flecare cale a liniei curente dintre staţii poate funcţiona concomitent un mijloc de semnalizare şi telecomunicaţie.

Modul de organizare a circulaţiei trenurilor în cazul semnalizării automate de locomotivă utilizate în calitate de mijloc independent de semnalizare şi telecomunicaţie, în cazul parcursului conform indicaţiilor semnalelor luminoase de locomotivă, în cazul sistemului electric cu bastoane şi mijloacelor telefonice de comunicaţie, precum şi modul expedierii trenurilor cu delimitarea timpului se stabilesc prin Instrucţiunea cu privire la circulaţia trenurilor şi lucrările de manevră pe calea ferată din Moldova.

262. Pe unele sectoare cu trafic redus şi linii ferate de acces circulaţia trenurilor se admite:

a) în conformitate cu dispoziţiile dispecerului de tren transmise nemijlocit mecanicului locomotivei conducătoare prin intermediul radiocomunicaţiei de tren;

b) cu ajutorul unui baston;

c) cu ajutorul unei locomotive.

Lista sectoarelor şi liniilor ferate de acces şi modul de organizare a circulaţiei trenurilor în cazul acestor mijloace se stabilesc de directorul general al CFM.

263. În cazul blocului automat;

a) permisiune pentru ocuparea de către tren a sectorului de bloc serveşte indicaţia permisivă a semnalului luminos de ieşire sau de trecere;

b) ca excepţie, pe semnalele luminoase de trecere (cu excepţia celor ce se află înainte de semnalele luminoase de intrare) amplasate pe urcuş îndelungat se admite în flecare caz aparte cu permisiunea directorului general al CFM instalarea semnalului permisiv condiţional - panoului cu semnul reflectorizant sub formă de litera T.

Prezenţa acestui semnal serveşte drept permisiune pentru trenul de marfă de a trece la culoarea roşie a semnalului luminos fără oprire.

Totodată, mecanicul de locomotivă trebuie să conducă trenul în aşa mod ca să treacă pe lîngă semnalul luminos la culoarea roşie cu viteza de cel mult 20 km/h cu vigilenţă deosebită şi să fie gata de a opri trenul imediat, dacă va apărea obstacol pentru deplasarea ulterioară;

c) după oprirea trenului înainte de semnalul luminos de trecere cu lumină de culoare roşie, precum şi cu indicaţii neînţelese sau stinse, dacă mecanicul vede sau ştie că sectorul de bloc amplasat în faţă este ocupat de tren, lui i se interzice să continue deplasarea pînă la momentul cînd sectorul de bloc va fi eliberat. Dacă mecanicul nu este informat despre aflarea trenului pe sectorul de bloc din faţă, el după oprire trebuie să aplice frînele automate şi, dacă în acest timp pe semnalul luminos nu va apărea indicaţia permisivă, să conducă trenul pînă la următorul semnal luminos cu viteza de pînă la 20 km/h cu vigilenţă deosebită şi să fie gata de a opri trenul, dacă va apărea obstacol pentru deplasarea ulterioară.

În cazul în care următorul semnal luminos de trecere va fi în aceeaşi poziţie deplasarea trenului după oprire continuă în acelaşi mod.

În cazul în care după trecerea în modul stabilit la semnalul luminos de trecere cu indicaţie restrictive pe semnalul luminos de locomotivă va apărea indicaţia permisivă, mecanicul de locomotivă poate continua deplasarea conducîndu-se de indicaţiile semnalului luminos pe locomotivă însă cu viteza de pînă la 40 km/h pînă la următorul semnal luminos.

Dacă semnalul luminos de locomotivă are indicaţie permisivă, se permite de a trece fără oprire pe lîngă semnalele luminoase de trecere cu lumina stinsă, conducîndu-se de indicaţiile semnalului luminos de locomotivă.

264. În cazul blocului semiautomat:

a) permisiune pentru ocuparea de către tren a liniei curente serveşte indicaţia permisivă a semnalului luminos de ieşire sau de trecere;

b) pe sectoarele cu cale simplă pentru punerea pe liber a semnalului luminos de ieşire este necesar de a primi în prealabil prin intermediul aparatul de bloc de la impiegatul de mişcare din staţia vecină spre care a fost expediat trenul semnalul de blocare de acord sau să comute sistemul de bloc pe direcţia respectivă de circulaţie.

265. În cazul semnalizării automate pe locomotivă aplicată în calitate de mijloc independent de semnalizare şi telecomunicaţie:

a) permisiune pentru ocuparea primului sector de bloc serveşte indicaţia permisivă a semnalului luminos de ieşire;

b) permisiune pentru ocuparea următorului sector de bloc serveşte indicaţia permisivă a semnalului luminos de locomotivă.

În cazul întreruperii în funcţionarea tuturor mijloacelor de semnalizare şi telecomunicaţie, circulaţia trenurilor se efectuează pe sectoarele cu cale simplă în baza înştiinţărilor scrise, iar pe cele cu cale dublă - cu delimitarea timpului cuvenit pentru parcurgerea de către tren a liniei curente dintre staţii.

Modul de organizare a circulaţiei trenurilor în cazul întreruperii funcţionării tuturor mijloacelor de semnalizare şi telecomunicaţie se stabileşte prin Instrucţiunea cu privire la circulaţia trenurilor şi lucrările de manevră la calea ferată din Moldova.

Secţiunea 5

Modul de circulaţie a trenurilor

266. Vitezele maxime admise pe reţeaua căii ferate pentru trenurile de călători şi de marfă în dependenţă de construcţia liniei şi tipul materialului rulant se stabilesc de organul de specialitate al administraţiei publice centrale.

Vitezele de circulaţie a trenurilor în liniile curente şi prin staţii se stabilesc de directorul general al CFM şi sînt prevăzute în graficul de circulaţie a trenurilor. Totodată, viteza de circulaţie a trenurilor peste aparatele de cale în abatere cu inima de cale ferată de marca 1/11 şi cu declivitate mai mare trebuie să fie de pînă la 40 km/h, pe aparatele de cale de marca 1/9 a trenurilor de călători - pînă la 25 km/h, pe aparatele de cale din şine de tipul R 65 cu inima de cale ferată de marca 1/11 - pînă la 50 km/h, pe aparatele de cale simetrice cu inima de cale ferată de marca 1/11 - pînă la 70 km/h, pe aparatele de cale de marca 1/18 - pînă la 80 km/h.

Viteza de trecere la semnalul luminos cu o lumină de culoare galbenă (neclipitoare) nu trebuie să depăşească 60 km/h pentru trenurile de călători şi de marfă.

Semnalul luminos cu o lumină de culoare galbenă (neclipitoare) amplasat pe sectorul dotat cu bloc automat pe o distanţă mai mică decît distanţa de frînare necesară de la următorul semnal luminos, iar pe sectorul nedotat cu bloc automat amplasat de la semnalul principal la o distanţă mai mică decît distanţa de frînare în cazul frînării de serviciu depline, se permite de a se deplasa cu viteza nu mai mare decît cea stabilită de directorul general al CFM.

Viteza de circulaţie a trenurilor cu vagoanele în faţă se admite pînă la 25 km/h, pentru trenurile de serviciu în cazul dispunerii de radiocomunicaţie în locomotivă şi în materialul rulant special autopropulsant în funcţie de construcţia materialului rulant special autopropulsant, trenurilor de intervenţie şi de pompieri - pînă la 40 km/h. Viteza de circulaţie a plugurilor de zăpadă se stabileşte de CFM.

La primirea pe liniile moarte ale staţiei viteza de circulaţie a trenurilor la începutul distanţei de primire trebuie să fie pînă la 25 km/h.

Viteza de circulaţie a trenului automotor la primirea pe sectorul liber, cînd următorul sector al acestei linii este ocupat de alt tren automotor, se admite pînă la 20 km/h.

Viteza de deplasare pe locul pe care este necesară reducerea vitezei trebuie să corespundă celei indicate în aviz sau în ordinul directorului general al CFM, iar în lipsa acestor indicaţii - pînă la 25 km/h.

267. În cazurile în care în timpul deplasării trenurilor este necesar de a asigura vigilenţă deosebită a personalului de locomotivă şi de a-i preîntîmpina despre executarea lucrărilor pentru trenuri se eliberează aviz în scris.

Avizele se eliberează în cazul:

a) defecţiunii liniei, instalaţiilor reţelei de contact, semnalizării trecerilor la nivel, lucrărilor de artă şi a altor instalaţii, precum şi la executarea lucrărilor de reparaţie şi de construcţie care necesită reducerea vitezei sau opriri pe parcurs;

b) punerii în exploatare a noilor tipuri de mijloace de semnalizare şi telecomunicaţie, precum şi includerii noilor semnale luminoase, permutarea sau lichidarea celor existente şi în cazul defectării lor, cînt este imposibil de a pune pe oprire semnalul luminos;

c) defecţiunii instalaţiilor de linie ale semnalizării automate de locomotivă;

d) expedierii trenului cu mărfuri care depăşesc limitele gabaritelor de încărcare, cînd este necesar de a reduce pe parcurs viteza acestui tren sau de a respecta condiţii speciale;

e) lucrului pe linia curentă cu cale dublă a plugului de zăpadă, maşinilor de balastat, de pozat calea, macaralei, maşinilor de curăţat piatra spartă sau altor maşini;

f) includerii în tren a materialului rulant, care nu se poate deplasa cu viteza stabilită pentru sectorul în cauză;

g) lucrului unităţilor rulante demontabile, precum şi transportării pe vagonetele de cale a mărfurilor grele;

h) în celelalte cazuri în care este necesară reducerea vitezei sau oprirea trenului pe parcurs, precum şi în care este necesar de a preîntîmpina personalul de locomotivă despre condiţiile deosebite de circulaţie a trenului.

Eliberarea avizelor pentru tren se efectuează în conformitate cu modul stabilit prin Instrucţiunea cu privire la circulaţia trenurilor şi lucrările de manevră la calea ferată din Moldova.

268. Pe liniile curente cu cale dublă fiecare linie principală, de regulă, serveşte pentru circulaţia trenurilor într-o direcţie anumită.

Pe liniile cu multe căi modul de circulaţie pe fiecare linie principală în limita a două şi mai multe căi ferate se stabileşte de administraţiile corespunzătoare ale căilor ferate, iar în limitele căii ferate din Moldova - de către directorul general al CFM.

Modul de organizare a circulaţiei trenurilor pe sectoarele de linii cu trei sau patru fire (în cazul încălecării de linii) se stabileşte de directorul general al CFM.

269. Pentru regularea circulaţiei trenurilor conform dispoziţiei dispecerului de tren poate fi aplicată expedierea trenurilor pe linia falsă.

Expedierea trenurilor de călători pe linia falsă se admite doar ca excepţie, în fiecare caz aparte conform dispoziţiei dispecerului de cale al serviciului mişcare al CFM.

Măsurile de realizare a siguranţei circulaţiei în cazul parcursului trenului pe linia falsă se stabileşte prin Instrucţiunea cu privire la circulaţia trenurilor şi lucrările de manevră pe calea ferată din Moldova.

270. În caz de necesitate poate fi aplicată cuplarea trenurilor şi parcursul acestora în stare cuplată cu locomotiva în funcţiune în capul fiecăruia dintre aceste trenuri.

Organizarea circulaţiei acestor trenuri se stabileşte de directorul general al CFM în conformitate cu instrucţiunea CFM, coordonată cu organul de specialitate al administraţiei publice centrale.

271. Parcursul trenurilor cu vagoanele înainte se admite în cazul:

a) deplasării pe liniile ferate de acces şi retur;

b) deplasării trenurilor de serviciu, de intervenţie şi de pompieri.

În capul unui asemenea tren se plasează vagonul cu platforma de trecere orientată în direcţia circulaţiei, pe care trebuie să se afle lucrătorul care este obligat să urmărească ocuparea liniei şi, în caz că este periclitată siguranţa circulaţiei sau viaţa oamenilor, să ia măsuri de oprire a trenului.

Secţiunea 6

Modul de conducere a trenurilor de către mecanicii locomotivelor

şi trenurilor automotor, materialului rulant special autopropulsant

272. Mecanicul de locomotivă este obligat:

a) să cunoască bine construcţia locomotivei (trenului automotor), materialului rulant special autopropulsant, profilul sectorului deservit amplasarea pe el a semnalelor permanente, indicatorilor de semnalizare, semnele de cale şi semnificaţia lor, precum şi locul amplasării trecerilor feroviare de nivel pe sectorul deservit, să dispună de mersul trenurilor;

b) la primirea locomotivei (trenului automotor), materialului rulant special autopropulsant, să se convingă de starea bună de funcţionare, atrăgînd atenţie deosebită funcţionării frînelor, nisiparelor şi radiocomunicaţiei, aparatelor pentru transmiterea semnalelor sonore, iar reieşind din înscrierile din registrul stării tehnice a locomotivei să se convingă de funcţionarea normală a semnalizării automate de locomotivă şi instalaţiilor de siguranţă; să verifice disponibilitatea echipamentului de semnalizare şi mijloacelor de stingere a incendiilor;

c) să asigure siguranţa parcursului trenurilor, respectînd cu stricteţe graficul de circulaţie.

273. După cuplarea locomotivei la garnitura de tren, iar a materialului rulant special autopropulsant la garnitura trenului de serviciu, mecanicul de locomotivă este obligat:

a) să se convingă de corectitudinea cuplării locomotivei, materialului rulant special autopropulsant, cu primul vagon al garniturii şi cuplării braţelor de aer, precum şi în deschiderea robinetelor de la capetele dintre ele;

b) să încarce conducta generală a frînei cu aer comprimat, să se convingă de faptul că scăderea presiunii nu depăşeşte normele stabilite de direcţia căii ferate şi să verifice frînele automate;

c) să primească certificatul privind dotarea trenului cu frîne, să verifice numărul vagonului din coadă indicate în el cu lista vagoanelor şi să se convingă de corespunderea masei frînate în tren normelor stabilite;

d) să facă cunoştinţă, în conformitate cu lista vagoanelor, cu garnitura de tren de marfă şi de marfă şi călători - existenţa vagoanelor ocupate de persoane, mărfuri de anumite categorii, menţionate în regulile transportului de mărfuri pe calea ferată şi Regulile de transportare a mărfurilor periculoase pe căile ferate, precum şi materialului rulant descoperit;

e) să ia cunoştinţă în baza listei de vagoane cu garnitura trenului de călători şi de poştă şi bagaje - despre existenţa vagoanelor de mărfuri, încărcate cu mesagerii şi bagaje;

Dacă locomotiva este echipată cu staţie radio cu chemare individuală să stabilească numărul atribuit al trenului pe panoul de comandă al staţiei radio.

După cuplarea locomotivei la garnitura trenului de călători cu încălzire electrică a vagoanelor, mecanicul de locomotivă este obligat să coboare colectorul de curent pentru conectarea de către electromecanic a bornelor de legătură electrice de înaltă tensiune între vagoane.

Pe sectoarele dotate cu semnalizare automată de locomotivă mecanicul locomotivei conducătoare, trenului automotor, materialului rulant special autopropulsant este obligat înainte de plecarea din staţie să conecteze aceste instalaţii, iar pe sectoarele dotate cu radiocomunicaţie - să se convingă că staţia de radio este deschisă şi prin apel să controleze legătura radio cu şeful (mecanicul şef de echipă) trenului de călători şi corespunzător cu conducătorul lucrărilor în trenul de serviciu.

274. În timpul conducerii trenului mecanicul de locomotivă şi ajutorul lui sînt obligaţi:

a) să urmărească ocuparea liniei, semnalele, indicatoarele de semnalizare şi semnele de cale, să îndeplinească cerinţele acestora şi să repete unul pentru altul toate indicaţiile transmise de semnalele luminoase, semnalele de oprire şi reducere a vitezei transmise de pe linie şi trenuri;

b) să supravegheze starea şi integritatea trenului, iar pe sectoarele electrificate, pe lîngă acesta, şi starea reţelei de contact;

c) să urmărească indicaţiile aparatelor care controlează funcţionarea fără întreruperi şi în siguranţă a locomotivei, materialului rulant special autopropulsant;

d) să asigure utilizarea raţională a capacităţii locomotivei, economisind energia electrică şi combustibilul;

e) la intrarea în staţie şi la trecerea pe liniile din staţie, să transmită semnalele stabilite, să urmărească după indicatoarele de macaz corectitudinea parcursului, ocuparea liniei şi semnalelor transmise de lucrătorii staţiilor, precum şi circulaţia trenurilor şi deplasările de manevră pe liniile învecinate, luînd măsuri urgente de oprire a trenului în cazul periclitării siguranţei circulaţiei.

După oprirea trenului în staţie, dacă au fost depistate oricare defecţiuni, mecanicul de locomotivă este obligat să raporteze imediat despre acesta impiegatului de mişcare, iar pe sectoarele dotate cu centralizare dispecer - dispecerului de tren.

Dacă este necesară oprirea în staţie mecanicul de locomotivă este obligat să oprească trenul fără a trece semnalul luminos de ieşire (în lipsa acestuia - marca de siguranţă) al liniei de primire. Totodată locomotiva trenului de marfă trebuie să fie oprită la semnalul de ieşire (în lipsa acestuia - marca de siguranţă). Fără ca să ajungă la ele mecanicul de locomotivă poate opri trenul doar dacă s-a convins prin intermediul impiegatului de mişcare prin legătura radio de tren că întreaga garnitură este oprită în limita lungimii utile a liniei de primire.

În cazul depistării pe parcurs a defecţiunilor la semnalele luminoase ale blocurilor automate, defecţiuni de cale, la reţeaua de contact şi alte construcţii şi instalaţii, în trenurile care se deplasează pe liniile adiacente, mecanicul de locomotivă este obligat să informeze despre acesta impiegatul de mişcare din staţia proximă sau dispecerul de tren. În cazul dispunerii de radiocomunicaţie de tren informaţia despre aceste defecţiuni mecanicul de locomotivă trebuie să o transmită prin radio impiegatului de mişcare din staţie proximă sau dispecerului de tren, iar în caz de necesitate şi mecanicului trenului care se deplasează pe linia adiacentă.

La parcursul în condiţiile limitării vizibilităţii (ceaţă, averse de ploaie, viscol, etc.), semnalelor, indicatorilor de semnalizare şi semnelor, pentru realizarea siguranţei circulaţiei mecanicului de locomotivă i se permite să reducă viteza de circulaţie a trenurilor stabilită.

275. În timpul conducerii trenului mecanicul de locomotivă trebuie:

a) să menţină instalaţiile de frînare în stare permanentă de funcţionare, să le controleze pe parcurs, să nu admită căderea presiunii în rezervorul principal şi în conducta principală mai jos de normele, stabilite prin instrucţiunea în vigoare cu privire la frîne;

b) în cazul indicaţiilor de restricţie ale semnalelor permanente, indicaţiilor semnalelor de reducere a vitezei şi altor semnale care necesită reducerea vitezei, aplicînd frînarea de serviciu, să oprească trenul fără a trece semnalul de oprire, iar la semnalul de reducere a vitezei să treacă cu viteza nu mai mare decît cea stabilită pentru aceste semnal;

c) să treacă pe lîngă indicatorul de semnalizare care acoperă sectorul neutru (întru evitarea opririi pe el a locomotivei) cu viteza de cel puţin 20 km/h;

d) în caz de transmitere bruscă a semnalului de oprire sau apariţie bruscă a obstacolului să aplice imediat mijloacele de frînare de urgenţă pentru oprirea trenului.

276. Pe parcurs mecanicului de locomotivă i se interzice:

a) de a depăşi vitezele stabilite prin prezentele Reguli, ordinului directorului general al CFM, precum şi prin avizele primite şi indicaţiile semnalelor;

b) să se sustragă de la conducerea locomotivei, trenului automotor, materialului rulant special autopropulsant, deservirea acesteia şi supravegherea semnalelor şi stării liniei;

c) să deconecteze instalaţiile de siguranţă care funcţionează normal sau să se implice în funcţionarea lor;

d) să plece în linia curentă în caz de refuz pe locomotivă, material rulant special autopropulsant, a echipamentului de tracţiune care asigură conducerea trenului şi de imposibilitate de a lichida cauza refuzului.

277. Circulaţia trenului este dirijată de mecanicul locomotivei conducătoare. Mecanicii altor locomotive, inclusiv împingătoare, sînt obligaţi să se conformeze tuturor indicaţilor şi semnalelor mecanicului locomotivei conducătoare şi să le repete.

Modul funcţionării locomotivelor împingătoare se stabileşte prin instrucţiunile aprobate de directorul general al CFM.

278. Este interzisă călătoria în cabina de lucru a locomotivei a persoanelor care nu intră în componenţa echipelor de locomotivă, cu excepţia conductorilor (echipei de manevră), precum şi a persoanelor oficiale care dispun de autorizare eliberată în modul stabilit de CFM după coordonare cu organul de specialitate al administraţiei publice centrale, însă nu mai mult de două persoane concomitent.

Secţiunea 7

Ordinea acţiunilor lucrătorilor în caz de oprire

forţată a trenului pe interval

279. În caz de oprire forţată a trenului pe linia curentă mecanicul de locomotivă este obligat:

a) să oprească trenul, în măsura posibilităţilor, pe platformă şi în aliniament, dacă nu este necesară oprirea de urgenţă;

b) să pună în funcţiune frînele automate ale trenului şi frîna auxiliară a locomotivei, la materialul rulant special autopropulsant - frînele automate, iar în cazul disponibilităţii aparatelor de conducere - şi frîna ajutătoare;

c) să informeze imediat prin radiocomunicaţie despre oprire mecanicii locomotivelor şi trenurilor automotor care circulă pe linia curentă şi impiegaţii de mişcare din staţiile care se află în limita liniei curente, care trebuie imediat să raporteze dispecerului de tren. În plus mecanicul trenului de călători este obligat să comunice despre cauza opririi şefului (mecanicului şef de echipă) trenului de călători prin radiocomunicaţie, iar mecanicul materialului rulant special autopropulsant - conducătorului lucrărilor în trenul de serviciu;

d) dacă oprirea nu este legată de reţinerea trenului la semnalul luminos cu indicaţie restrictivă, să se clarifice care este cauza şi posibilitatea parcursului ulterior;

e) dacă circulaţia trenului nu poate fi restabilită în decursul a 20 de minute şi mai mult şi nu este posibil de a menţine trenul în loc cu ajutorul frînelor automate, să pună în funcţiune frîna de mînă a locomotivei, materialului rulant special autopropulsant, şi să transmită semnalul pentru punerea în funcţiune a frînelor de mină de care dispune garnitura (de către însoţitorii vagoanelor de călători, conductorii, conducătorul lucrărilor în trenul de serviciu).

În trenurile în care asemenea lucrători lipsesc ajutorul mecanicului de locomotivă trebuie să instaleze sub roţile vagoanelor saboţii de frîna care se află pe locomotivă, iar în caz că numărul acestora este insuficient, pe lîngă acesta, să pună în funcţiune frînele de mină ale vagoanelor în număr şi în conformitate cu modul stabilit de directorul general al CFM;

f) să comunice suplimentar prin intermediul radiocomunicaţiei de tren impiegatului de mişcare sau dispecerului de tren despre cauzele opririi şi măsurile necesare întru lichidarea obstacolelor pentru circulaţie. În caz de defecţiune a radiocomunicaţiei de tren să transmită comunicaţia către impiegatul de mişcare sau dispecerul de tren din punctul proxim care dispune de legătură telefonică (prin intermediul ajutorului mecanicului de locomotivă, conductorului vagonului de călători, conducătorului lucrărilor în trenul de serviciu);

g) în comun cu toţi lucrătorii ce deservesc trenul să ia măsuri de lichidare a obstacolului pentru circulaţie, iar în caz de necesitate să asigure îngrădirea trenului şi liniei învecinate.

La deservirea locomotivei trenurilor de călători de către un mecanic de locomotivă, executarea operaţiilor de fixare şi protecţie (îngrădire) a trenului se realizează de către şeful (mecanicul şef de echipă) trenului de călători şi însoţitorii de vagoane la indicaţia mecanicului de locomotivă, transmisă prin radiocomunicaţie.

280. Îngrădirea trenului care s-a oprit pe linia curentă se efectuează:

a) la trenul de călători - în cazul solicitării trenului de intervenţie sau de pompieri, precum şi a locomotivei de ajutor - imediat după chemare;

b) dacă trenul a fost expediat cu întreruperea funcţionării tuturor mijloacelor de semnalizare şi telecomunicaţie stabilite - imediat după oprirea trenului.

În toate cazurile trebuie să fie îngrădit în mod de urgenţă locul obstacolului pentru deplasarea trenului pe linia adiacentă a liniei curente cu două sau mai multe căi şi, în primul rînd, din partea trenului aşteptat.

Modul îngrădirii se stabileşte prin Instrucţiunea cu privire la semnalizarea pe calea ferată din Moldova, iar ordinea acţiunilor lucrătorilor - prin Instrucţiunea cu privire la circulaţia trenurilor şi lucrările de manevră pe calea ferată din Moldova.

281. Pe sectoarele dotate cu bloc automat, în cazul opririi pe linia curentă a trenului de călători, însoţitorul ultimului vagon de călători este obligat să controleze vizibilitatea semnalelor de tren, să supravegheze cu atenţie linia curentă şi, în caz de apariţie a trenului care se deplasează din urmă, să ia măsuri de oprire a acestuia.

282. Dacă trenul s-a oprit pe urcuş şi în coadă nu este o locomotivă de împingere, mecanicul de locomotivă, în caz de necesitate, poate presa trenul pe un profil mai uşor pe aceiaşi linie curentă.

În acest caz înaintea trenului presat trebuie să se afle un lucrător din echipa de locomotivă, şeful de tren sau conducătorul lucrărilor în trenul de serviciu. Viteza de oprire a trenului trebuie să fie nu mai mare de 5 km/h.

Nu se admite presarea:

a) trenurilor de călători în toate cazurile;

b) pe liniile curente dotate cu bloc automat sau semnalizare automată de locomotivă;

c) în timp de ceaţă, viscol şi în alte condiţii nefavorabile, cînd semnalele sînt greu de desluşit;

d) dacă trenul oprit a fost expediat cu întreruperea funcţionării tuturor mijloacelor de semnalizare şi telecomunicaţie stabilite.

În cazul opririi pe urcuş a trenului, greutatea căruia depăşeşte norma pentru pornirea din loc pe acest urcuş şi presarea căruia nu se admite, mecanicul trebuie imediat să ceară o locomotiva de ajutor.

Lista acestor locuri şi norme de greutate se stabileşte de directorului general al CFM.

283. Trenul poate fi întors de pe linia curentă în staţia de expediere doar la indicaţia impiegatului de mişcare din această staţie în conformitate cu modul stabilit prin Instrucţiunea cu privire la circulaţia trenurilor şi lucrările de manevră pe calea ferată din Moldova.

284. Dacă trenul nu poate de sine stătător să se deplaseze după oprire, el se scoate de pe linia curentă cu ajutorul locomotivei ajutătoare în conformitate cu modul stabilit prin Instrucţiunea cu privire la circulaţia trenurilor şi lucrările de manevră pe calea ferată din Moldova. În această instrucţiune se stabilesc şi acţiunile echipelor de locomotivă în caz de descompunere a trenului.

Pe sectoarele dotate cu bloc automat şi radiocomunicaţie de tren, pentru acordarea de ajutor trenului oprit pe linia curentă, poate fi utilizată locomotiva trenului de marfă care se deplasează din urmă şi, în cazuri excepţionale, se permite de a efectua împingerea cu ajutorul trenului de masă şi lungime normale, care se deplasează din urmă.

În cazul opririi forţate pe linia curentă a trenului automotor şi imposibilităţii deplasării ulterioare de sine stătătoare se permite cuplarea la el a trenului automotor care se deplasează din urmă pentru aducerea garniturii duble în staţie.

285. Dacă a fost solicitat trenul de intervenţie sau de pompieri, precum şi locomotiva de ajutor, trenul oprit nu poate începe deplasarea pînă cînd nu va sosi ajutorul solicitat sau nu va fi dată permisiunea respectivă pentru deplasare.

Modul de solicitare, punere în circulaţie şi circulaţie a trenurilor de intervenţie sau de pompieri şi locomotivelor de ajutor, precum şi modul cuplării pe linia curentă a două trenuri automotor şi parcursul lor ulterior se stabileşte în conformitate cu modul stabilit prin Instrucţiunea cu privire la circulaţia trenurilor şi lucrările de manevră pe calea ferată din Moldova.

Secţiunea 8

Circulaţia unităţilor rulante demontabile

286. Circulaţia unităţilor rulante demontabile se efectuează fără eliberarea documentelor de tren pentru dreptul de a ocupa linia curentă. Pe liniile curente pe care sunt tuneluri sau poduri mari, precum şi condiţii dificile de plan şi profil, modul circulaţiei unităţilor rulante se stabileşte de directorul general al CFM. Circulaţia unităţilor rulante nu trebuie să creeze impedimente pentru parcursul trenurilor conform graficului.

Toate unităţile rulante demontabile trebuie să dispună de osie cu izolaţie electrică.

Modul circulaţiei unităţilor rulante demontabile se stabileşte în conformitate cu modul stabilit prin Instrucţiunea cu privire la circulaţia trenurilor şi lucrările de manevră pe calea ferată din Moldova.

Anexă

la Regulile de exploatare

 tehnică a căii ferate din

Republica Moldova

TERMENII UTILIZAŢI ÎN REGULILE DE EXPLOATARE TEHNICĂ

A CĂII FERATE DIN REPUBLICA MOLDOVA

Aparat de cale - instalaţie care serveşte pentru trecerea materialului rulant de pe o linie pe alta. Aparatele de cale constau din macazuri, inimi de cale ferată şi linii de joncţiune între ele. Inimile de cale ferată pot fi cu miezul mobil şi fixe.

Certificarea producţiei, serviciilor şi altor obiecte (certificarea) - procedura de confirmare a conformităţii prin intermediul căreia organizaţia independentă de producător (vînzător, executor) şi consumator (cumpărător) stabileşte în scris că producţia corespunde cerinţelor stabilite.

Circulaţie extrem de intensivă a trenurilor - volum de circulaţie a trenurilor de călători şi de marfă (în sumă) conform graficului pe sectoare cu linie dublă peste 100 perechi şi pe sectoare simple - peste 48 perechi pe zi.

Circulaţie intensivă a trenurilor - volumul de circulaţie a trenurilor de călători şi de marfă (în sumă) conform graficului pe sectoare cu cale dublă peste 50 de perechi şi cu cale simplă - peste 24 perechi pe zi.

Conducător de lucrări - persoană de răspundere căreia i s-a atribuit dirijarea lucrărilor pe liniile ferate, la construcţiile şi instalaţiile exploatate.

Conducător de manevre - lucrător care conduce nemijlocit acţiunile tuturor persoanelor implicate în manevre, fără indicaţia căruia mecanicul de locomotivă, materialului rulant special autopropulsant care efectuează manevrele nu are dreptul să pună locomotiva, materialul rulant special autopropulsant în funcţiune.

Conducerea trenului cu vigilenţă deosebită - atenţie permanentă sporită a echipei de locomotivă asupra condiţiilor de circulaţie a trenului.

Declivitate - element al profilului longitudinal al liniei ferate care are declivitate spre linia orizontal. Declivitatea pentru trenul care se deplasează din punctul de jos spre punctul mai înalt se numeşte urcuş, invers - pantă.

Distanţă de frînare - distanţă parcursă de tren în timpul de la momentul întoarcerii mînerului robinetului mecanicului sau robinetului frînării de urgenţă în poziţia de frînare pînă la oprirea deplină. Distanţele de frînare se deosebesc în dependenţă de tipul frînării (de serviciu, deplină de serviciu şi de urgenţă).

Echipa materialului rulant special autopropulsant - lucrătorii, desemnaţi pentru conducerea şi deservirea materialului rulant special autopropulsant.

Pentru conducerea materialului rulant special autopropulsant se desemnează o echipă - mecanicul de locomotivă şi ajutorul mecanicului de locomotivă sau şoferul şi ajutorul şoferului de drezină (în conformitate cu instrucţiunea corespunzătoare de exploatare a maşinii respective).

Echipă de locomotivă - lucrători desemnaţi pentru deservirea locomotivelor, precum şi a trenurilor automotor.

Fereastră - timp în decursul căruia se sistează circulaţia trenurilor pe linia curentă, pe linii separate ale liniilor curente sau staţiilor pentru executarea lucrărilor de reparaţie-construcţie.

Frînare de serviciu - frînare progresivă de orice valoare pentru reducerea lentă a vitezei sau oprirea trenului într-un loc stabilit în prealabil.

Frînare de urgenţă - frînare aplicată pentru oprirea imediată a trenului prin descărcarea de urgenţă a magistralei şi realizarea forţei de frînare maxime.

Gabarit de încărcare - conturul limită transversal (perpendicular axei liniei), în care trebuie să se încadreze marfa fără a-l depăşi (cu luarea în calcul a ambalajului şi fixajului) pe material rulant descoperit în cazul aflării acestuia în aliniament orizontal.

Gabaritul de apropiere al clădirilor - conturul limită transversal (perpendicular osiei liniei), înăuntrul căruia nu trebuie să intre nici una din părţile construcţiilor şi instalaţiilor.

Excepţii pot constitui doar instalaţiile destinate pentru interacţiunea nemijlocită a acestora cu materialul rulant (frîne de cale în stare de funcţionare, fire de contact cu elementele de fixare, partea mobilă a coloanei la alimentarea cu apă etc.).

Gabaritul materialului rulant - conturul limită transversal (perpendicular axei liniei), în care neieşind în afară, trebuie să se încadreze atît materialul rulant încărcat, cît şi cel gol, plasat în aliniament orizontal.

Garnitură de manevră - grup de vagoane cuplate între ele şi cu locomotiva care efectuează manevre.

Locomotiva cuplată cu un singur vagon de asemenea este privită ca garnitură de manevră.

Haltă de încrucişare - punct de secţionare pe liniile simple care dispune de ansamblu de linii destinat pentru încrucişarea şi depăşirea trenurilor.

Impiegat de mişcare la staţiile feroviare - ajutor de tură al şefului de staţie care dispune de sine stătător primirea, expedierea şi trecerea trenurilor, precum şi alte deplasări ale materialului rulant pe liniile principale şi de primire-expediere ale staţiei (iar unde nu este dispecer de manevre - şi pe restul liniilor).

Indicatoare de cale speciale - hotarele zonei de expropriere feroviare, indicatorul numărului macazului, indicatorul axei clădirii de călători, indicatoarele pe clădirile de linie, reperele începutului şi sfîrşitului curbelor circulare, precum şi începutul, mijlocul şi capătul curbelor de racordare, construcţiilor ascunse ale terasamentului, orizontului superior al apelor şi înălţimii maxime a valului.

Indicator de semnalizare - semn vizibil condiţional, cu ajutorul căruia se transmite ordinul sau indicaţia anumitei categorii de lucrători. La indicatorii de semnalizare se referă mărcile de siguranţă care indică hotarele staţiei, acţionarea fluierului, conectarea şi deconectarea curentului etc.

Indicele trenului de marfă - cod special care constă din 10 cifre atribuit tuturor trenurilor de marfă în staţia de compunere. Primele patru cifre - marcarea unică de reţea (ESR) a staţiei de compunere a trenului, următoarele două - numărul de rînd al garniturii compuse în această staţie, iar ultimele patru - ESR a staţiei de destinaţie a trenului.

Informator fonator - instalaţie electrică care asigură transmiterea automată a informaţiei programate din timp către canalele de comunicaţie.

Interval aerian (cuplare izolatoare) - cuplare a sectoarelor învecinate ale reţelei de contact, cu izolaţie electrică (distribuitor de curent).

Cuplarea izolatoare se execută în aşa mod ca la trecerea receptorului de curent al materialului rulant electric sectoarele cuplate să se cupleze electric.

Linia curentă dintre posturi - intervalul delimitat de posturi de mişcare sau post de mişcare şi staţie.

Linia curentă dintre staţii - intervalul delimitat de staţii, halte de încrucişare şi puncte de depăşire.

Linie curentă - parte din linia ferată delimitată de staţiile vecine haltele de încrucişare, punctele de depăşire sau posturile de mişcare.

Linie de scăpare - linie moartă destinată pentru oprirea trenului care a pierdut comanda sau a unei părţi de tren în cazul deplasării de panta îndelungată.

Linie ferată de acces - linie de cale ferată destinată pentru deservirea anumitor întreprinderi, organizaţii şi expeditori de mărfuri şi destinatari de mărfuri determinaţi, legată de reţeaua magistrală a căii ferate printr-o cale cu şine continue şi care aparţine căii ferate sau întreprinderii, organizaţiei.

Linie în abatere - linie pentru deplasarea pe care materialul rulant se abate pe aparat de cale.

Linii cu destinaţie specială - linii de evitare, de scăpare şi de acces pe liniile curente şi în staţii.

Linii de evitare - linie moartă destinată pentru preîntîmpinarea ieşirii materialului rulant pe parcursurile de circulaţie a trenurilor.

Linii de staţie - linii în limitele staţiei - principale, de primire-expediere, de triere, de încărcare-descărcare, de tragere, de depou (ale parcurilor de locomotive şi vagoane), de joncţiune (care unesc unele parcuri în staţie, duc spre punctele de containere, depozitele de combustibil, baze, platforme de triere, punctele de curăţire, spălare, dezinfectare a vagoanelor, reparaţie a materialului rulant şi executarea altor operaţiuni), precum şi restul liniilor, punerea în funcţiune a cărora se determină de operaţiunile efectuate pe ele.

Linii principale - căile liniilor curente, precum şi liniile din staţii care sînt continuare nemijlocită a liniilor intervalelor adiacente şi, de regulă, nu au abateri pe aparate de cale.

Locomotivă de împingere - locomotivă pusă în circulaţie pe unele linii curente sau părţi ale liniilor curente întru ajutor locomotivei conducătoare (în coada trenului).

Locomotive - locomotive electrice, termice, cu turbină cu gaz, cu aburi.

Macaz - parte a aparatului de cale, care constă din contraace, ace şi mecanism de schimbare. În cazul inimilor de cale ferată cu miezul inimii mobile în noţiunea de macaz intră şi inima de cale ferată.

Macaz centralizat - macaz, acele căruia (în cazul inimii de cale ferată cu miezul inimii mobil şi miezul inimii) se schimbă de către instalaţiile speciale dirijate de la o cabină centrală.

Macaz de siguranţă - macaz instalat în cazul pregătirii parcursului de primire sau expediere a trenului în poziţia care exclude posibilitatea ieşirii materialului rulant pe parcursul pregătit.

Macaz necentralizat - macaz, acul căruia se transferă manual cu ajutorul mecanismului de schimbare nemijlocit la ac.

Maşini feroviare de construcţie - unul din tipurile materialului rulant special, care are unul sau mai multe organe de lucru care realizează lucrările de construcţii, toate tipurile de reparaţii, întreţinere şi deservire tehnică a construcţiilor şi instalaţiilor căilor ferate.

Material rulant - locomotive, vagoane şi material rulant automotor.

Material rulant automotor - vagoane cu motoare şi remorcate din care se compun trenuri automotor (trenuri electrice, trenuri diesel şi automotoare (autobuse pe şine)), destinate pentru transportul călătorilor.

Material rulant special - unităţi rulante fixe pe şine:

material rulant special autopropulsant - motolocomotive, drezine, automotoare speciale pentru transportarea materialelor necesare pentru realizarea lucrărilor sau pentru transportarea lucrătorilor unităţilor structurale ale CFM la locul de muncă, maşinile feroviare de construcţie care dispun de motor autonom cu acţionarea de tracţiune în regim de transport;

material rulant special neautopropulsant - maşinile feroviare de construcţie fără acţionarea de tracţiune în regim de transport, remorci şi alt material rulant special destinat pentru realizarea lucrărilor de întreţinere, deservire şi reparaţiei a construcţiilor şi instalaţiilor căii ferate, inclus în trenul de serviciu.

Pantă conducătoare - pantă cu declivitatea cea mai mare (luînd în calcul rezistenţa curbelor) cu lungime cel puţin egală cu distanţa de frînare.

Pantă îndelungată - pantă cu următoarele semnificaţii de declivitate şi lungime:

Post auxiliar - post pe linia curentă care nu are ansamblu de linii şi este destinat doar pentru deservirea punctului de joncţiune al liniei de acces (pentru trenuri care circulă pe întreaga linie curentă acesta nu se consideră punct de secţionare).

Post de centralizare în staţie - post în staţie, în care este concentrată comanda unui grup de macazuri şi semnale centralizate.

Post de macaz - unul sau cîteva macazuri necentralizate deservite de un operator de serviciu al postului de macaz.

Post de mişcare - punct de secţionare pe liniile ferate care nu dispune de ansamblu de linii (bloc-post în cazul bloc semiautomat, post de joncţiune pe linia curentă cu cale simplă cu sectoare duble, post înainte de nodul feroviar etc.)

Punct de oprire pentru călători - punct pe linia curentă care nu dispune de ansamblu de linii şi destinat în exclusivitate pentru îmbarcarea şi debarcarea călătorilor (acesta nu se consideră punct de secţionare).

Punct de secţionare - punct care desparte linia ferată în linii curente sau sectoare de bloc.

Punct de secţionare - punct de secţionare pe linii cu cale dublă care dispune de ansamblu de linii ce permite depăşirea trenurilor şi în caz de necesitate - trecerea trenului de pe o linie principală pe alta.

Reţea de contact - totalitatea firelor, construcţiilor şi utilajului care asigură transmiterea de energie electrică de la substaţiile de tracţiune la receptoarele de curent ale materialului rulant electric.

Sectoare cu trafic redus - sectoare cu volum de circulaţie a trenurilor de călători şi de marfă (în sumă) conform graficului nu mai mult de 8 perechi pe zi.

Sector de bloc - partea de linie curentă dintre staţii în cazul blocului automat sau semnalizării automate pe locomotivă aplicată ca mijloc independent de semnalizare şi telecomunicaţie delimitată de semnalele luminoase de trecere (hotarele sectoarelor de bloc) sau semnalul luminos de trecere (hotarul sectorului de bloc) şi staţia.

Sector de garanţie - sector în limitele unei căi ferate sau a căilor ferate adiacente, limitat de punctele de deservire tehnică, lungimea căruia se determină reieşind din necesitatea parcursului în siguranţă a vagoanelor în stare de funcţionare în componenţa trenului.

Sector neutru - sector de suspensie de contact între două intervale aeriene (cuplări izolatoare), pe care în mod normal lipseşte tensiunea. Sectorul neutru se execută în aşa mod că la trecerea receptorilor de curent ale materialului rulant electric se asigură izolarea electrică a sectoarelor cuplate.

Semn de cale - indicator permanent de profil şi lungime a liniilor ferate.

Semnal - semnal condiţional vizibil sau sonor, cu ajutorul căruia se transmite un anumit ordin.

Semnale de tren - semnale aplicate pentru marcarea trenurilor, locomotivelor şi altor unităţi rulante.

Semnalizarea automată de locomotivă ca mijloc independent de semnalizare şi telecomunicaţie (ALSO) - sistem, în cadrul căruia circulaţia trenurilor pe linia curentă se efectuează conform indicaţiilor semnalelor luminoase de locomotivă, iar puncte de secţionare sînt hotarele marcate ale sectoarelor de bloc.

Staţie - punct de secţionare care dispune de ansamblu de linii care permite de a efectua operaţiuni de primire, expediere, încrucişare şi depăşire a trenurilor, operaţiuni de primire, predare a mărfurilor, bagajelor şi mesageriilor şi deservire a călătorilor, iar în cazul instalaţiilor de cale dezvoltate - lucrările de manevră de compunere şi descompunere a trenurilor şi operaţiuni tehnice cu trenuri.

__________

Notă:

În textul prezentelor Reguli în toate cazurile în care se specifică punctele de secţionare care dispun de ansamblu de linii sau deservite de operatori de serviciu (staţie, halte de încrucişare, punct de depăşire, post de mişcare) sînt aplicaţi termenii comuni "Staţie" sau "Impiegat de mişcare", cu excepţia locurilor în care, reieşind din caracterul cerinţelor, este necesar de a indica cu precizie despre care puncte de secţionare se vorbeşte.

Trecere la nivel - locul de intersecţie a liniilor de cale ferată la un nivel de către drumurile auto şi liniile de tramvai.

Tren - garnitură de vagoane compusă şi cuplată cu una sau mai multe locomotive în funcţiune sau automotoare, care dispune de indicatoare stabilite. Locomotivele fără vagoane, automotoarele şi materialul rulant special autopropulsant expediate pe linia curentă se consideră tren.

Tren de călători - tren pentru transportarea călătorilor, bagajului şi poştei, compus din vagoane de călători. După tipul de trafic trenurile de călători se împart în trenuri de parcurs lung, care se deplasează la distanţă de peste 700 km, locale - pînă la 700 km şi suburbane - pînă la 150 km.

Tren de călători cu lungime sporită - tren de călători care are în garnitură 20 şi mai multe vagoane.

Tren de călători cuplat - tren compus din două trenuri de călători, cuplate între ele, cu locomotivele în funcţiune în capul fiecărui tren.

Tren de călători lung - tren de călători, lungimea căruia depăşeşte norma stabilită de schema de compunere a trenului în cauză.

Tren de călători rapid - tren de călători care circulă cu viteze ce corespund circulaţiei rapide a trenurilor de călători cu vitezele pe intervale, km/h: 141-160 şi 161-200.

Tren de marfă cu greutate sporită - tren de marfă cu greutatea de peste 6 mii tone cu una sau mai multe locomotive în funcţiune - în capul garniturii, în cap şi în coadă, în cap şi în ultima treime a garniturii.

Tren de marfă cu lungime sporită - tren de marfă, lungimea căruia este de 350 osii şi mai mult.

Tren de marfă cu supratonaj - tren de marfă, greutatea căruia pentru seriile respective de locomotive pentru 100 tone şi mai mult depăşeşte norma de greutate stabilită de graficul de circulaţie pe sectorul de parcurs al acestui tren.

Tren de marfă cuplat - tren compus din două şi mai multe trenuri de marfă cuplate între ele, cu locomotive în funcţiune în capul fiecărui tren.

Tren de marfă lung - tren de marfă, lungimea căruia (în vagoane condiţionale) depăşeşte norma maximă stabilită de graficul de circulaţie pe sectorul de parcurs al acestui tren.

Tren de marfă şi călători - se compune pe sectoare cu trafic redus din vagoane de marfă şi de călători destinate pentru transporturi de marfă şi de călători.

Tren de personal - tren de marfă în care se află 10 şi mai multe vagoane ocupate de persoane.

Tren de poştă şi bagaje - se compune din vagoane de călători şi de marfă destinate, pentru transportul de poştă, bagaje şi mesagerii, precum şi unele vagoane pentru transportul de călători, ataşate numai pe sectoarele unde nu circulă trenurile de călători.

Tren de serviciu - tren compus din locomotiva în funcţiune sau materialul rulant special autopropulsant, utilizat în calitate de locomotivă, vagoane repartizate pentru necesităţile speciale şi tehnice ale căii ferate, materialul rulant autopropulsant şi neautopropulsant special, destinat pentru realizarea lucrărilor de întreţinere, deservire şi reparaţie a construcţiilor şi instalaţiilor căii ferate.

Tren frigorific - tren compus din vagoane frigorifice.

Unităţi rulante demontabile - drezine demontabile, turnuri de reparaţie pe sectoare electrificate, vagoane de cale, boghiuri şi unităţi rulante de măsurat calea, defectoscope şi de alt tip care pot fi scoase manual de pe linie de către lucrătorii care le deservesc.

Vagoane de călători - vagoane destinate pentru transportul de călători. La ele se referă, de asemenea, vagoanele de poştă, de bagaje, vagoanele-restaurante, tehnice de serviciu (de serviciu, cluburi, sanitare, de cercetări şi de măsurat, laboratoare şi alte vagoane specializate de tip călători).

Vagoane de marfă - vagoane destinate pentru transportul de mărfuri. La ele se referă vagoanele acoperite, semivagoanele, platformele, cisternele, vagoanele specializate pentru transporturi de mărfuri: vagoane de tip buncăr, termos, vagoane frigorifice, inclusiv ARV, de cereale, transportoare, pentru containere, precum şi vagoane speciale de tip marfă.

Zonă a macazului - un grup de posturi de macaz adiacente care se află sub controlul unui operator de serviciu principal al postului de macaz.