Ordin nr.98 din 20.12.2014 cu privire la aprobarea Ghidului pentru întocmirea Studiului de fezabilitate pentru proiectele de apă şi apă uzată

MINISTERUL MEDIULUI

O R D I N

cu privire la aprobarea Ghidului pentru întocmirea Studiului

de fezabilitate pentru proiectele de apă şi apă uzată

nr. 98  din  20.12.2014

 (în vigoare 23.01.2015) 

Monitorul Oficial nr. 11-21 art. 59 din 23.01.2015

* * *

În scopul eficientizării planificării şi îmbunătăţirii infrastructurii de alimentare cu apă şi sanitaţie, în conformitate cu prevederile Hotărîrii Guvernului nr.199 din 20.03.2014 cu privire la aprobarea Strategiei de alimentare cu apă şi sanitaţie (2014 – 2028),

ORDON:

1. Se aprobă Ghidul pentru întocmirea Studiului de fezabilitate pentru proiectele de apă şi apă uzată, conform anexei.

2. Prezentul ordin intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

Anexă

la Ordinul ministrului mediului

nr.98 din 20 decembrie 2014

GHID

PENTRU ÎNTOCMIREA STUDIULUI DE FEZABILITATE

PENTRU PROIECTELE DE APĂ ŞI APĂ UZATĂ

VOLUMUL I.

STUDIU DE FEZABILITATE

PREAMBUL

Scopul elaborării unui Studiu de fezabilitate constă în indicarea soluţiei optime din punct de vedere tehnico-economic, pentru asigurarea îndeplinirii obiectivelor propuse prin activitatea preconizată. Fiind un element de bază în documentaţia de finanţare, Studiul de fezabilitate reprezintă instrumentul care permite investitorului, deţinătorului ideii de proiect sau analistului financiar să decidă fundamentat, bazîndu-se pe informaţii exhaustive, dacă este rezonabilă/fezabilă sau nu investiţia respectivă şi cînd sau cum anume să se efectueze finanţarea /implementarea proiectului. Depistarea la timp a imposibilităţii de derulare a proiectului, sau a imposibilităţii de derulare a acestuia în perioada determinată sau locaţia specificată de proiect, în rezultat economiseşte timp, bani şi scuteşte de problemele de mai tîrziu; probleme care în practică se identifică anume atunci, cînd obstacolele devin de netrecut.

Studiul de fezabilitate reprezintă realizarea unei analize complexe asupra aspectelor economico-financiare, tehnice, de management etc. ale unui proiect de investiţii precum şi a factorilor implicaţi: cum ar fi criteriile de protecţie a mediului, aspecte sociale şi juridice, factori de timp şi de risc etc.

Ministerul Mediului (MM) este responsabil pentru monitorizarea implementării Strategiei de Alimentare cu Apă şi Sanitaţie (AAS) pentru anii 2014-2028 în Republica Moldova. Aceasta înseamnă coordonarea, monitorizarea şi evaluarea progresului în realizarea proiectelor de infrastructură AAS pentru localităţile de pe întreg teritoriul ţării, implementate cu finanţare din bugetul naţional şi cu suportul financiar al comunităţii donatorilor.

Pentru a elabora o listă de proiecte privind alimentarea cu apă şi sanitaţie gata să fie finanţate, procesul de planificare a infrastructurii trebuie să fie susţinut de o planificare generală la nivel regional/raional printr-un plan regional/raional, care vor fi avizate de organul central al administraţiei publice în domeniul mediului.

Proiectarea şi construcţia oricărei infrastructuri de alimentare cu apă şi sanitaţie urmează a fi precedată de un Studiu de fezabilitate (SF), care documentează aspectele tehnice, financiare, economice, instituţionale, urbanistice, impactul asupra mediului şi viabilitatea investiţiei propuse.

Studiul de fezabilitate este un document în baza căruia se elaborează documentaţia de proiect, care include şi furnizează informaţia privind impactul multidimensional al proiectului, precum şi viabilitatea economică şi durabilitatea financiară a proiectului de investiţii capitale.

Legea cu privire la apa potabilă nr.272 din 10.02.1999, prevede că proiectarea, construirea şi reconstruirea sistemelor centralizate şi necentralizate de alimentare cu apă potabilă se pun în seama beneficiarului sau a proprietarului, după caz, şi se realizează conform planurilor urbanistice generale, planurilor de amenajare a teritoriului în corespundere cu normele şi regulile în construcţii, cu standardele de stat, cu regulile şi normele sanitare, aprobate în modul stabilit. Prin urmare, Studiul de fezabilitate şi a documentaţiei de proiect privind alimentarea cu apă şi sanitaţie se va elabora în conformitate cu Planul Urbanistic General al localităţii.

Autorităţile administraţiei publice locale sunt responsabile de întocmirea şi aprobarea SF. Acesta se elaborează de persoane juridice specializate, care deţin licenţa de executare a unor astfel de lucrări, la cererea autorităţilor publice responsabile.

Ghidulpentru întocmirea Studiului de fezabilitate pentru proiectele de apă şi apă uzată este elaborat de către Ministerul Mediului, în scopul eficientizării planificării şi îmbunătăţirii infrastructurii de alimentare cu apă şi sanitaţie, în conformitate cu prevederile Hotărîrii Guvernului nr.199 din 20.03.2014 cu privire la aprobarea Strategiei de alimentare cu apă şi sanitaţie (2014 – 2028).

TITLUL I.

OBIECTIVUL ELABORĂRII STUDIULUI DE FEZABILITATE

Capitolul I.

INFORMAŢII GENERALE

Secţiunea 1. Contextul proiectului

1. Se prezintă informaţia generală de confirmare a perceperii şi acceptării proiectului. (Numărul maxim de pagini - 10).

2. Introducere în studiul de fezabilitate (max. 1 pagină).

1) Se argumentează conformarea la standardele UE, condiţiile Acordului de Asociere cu UE cu privire la sectorul de mediu;

2) Se expune structura SF.

Secţiunea 2. Zona stabilită pentru proiectare

3. Se prezintă localizarea proiectului, regiunea, raionul în cauză şi aglomerările, populaţia care beneficiază de proiect (din totalul populaţiei) şi alocarea per aglomerări (2-3 paragrafe);

4. Se furnizează o hartă pentru a indica zona de proiect (harta generală a Republicii Moldova indicînd zona de proiect) şi o hartă mai detaliată pentru zona de proiect (regiunea, raionul, localitatea aferentă).

Capitolul II.

CADRUL GENERAL AL PROIECTULUI

Secţiunea 1. Cadrul general al proiectului, documentele naţionale strategice şi obiectivele relevante pentru proiect.

5. Cadrul general al proiectului se prezintă într-o manieră concisă luînd în consideraţie:

1) Rezultatele Planului de Alimentare cu Apă şi Sanitaţie (PAAS) (numit şi Master Plan - MP);

2) Obiectivele şi ţintele definite în cadrul Acordului de Asociere, Planurile Naţionale de Dezvoltare şi Planurile Sectoriale precum şi ţintele definite în cadrul PAAS (MP);

3) Caracteristicile naturale, socioeconomice şi cadrul instituţional (un scurt rezumat).

6. Se prezintă o scurtă descriere a documentelor naţionale strategice şi obiectivele relevante pentru proiect (1-2 pagini).

1) Se rezumă obiectivele naţionale în conformitate cu Acordul de Asociere – cu includerea capitolelor relevante ale Acordului de Asociere şi sublinierea datelor de conformare;

2) Se face referire la Strategia de alimentare cu apă şi sanitaţie pentru anii 2014-2028, Strategia de mediu pentru anii 2014-2023, Strategia regională de dezvoltare, Programele operaţionale sectoriale etc;

3) Se face referire la PAAS (MP) pregătite pentru a prioritiza necesităţile de investiţii pe termen lung la nivel regional/raional/municipal în conformitate cu documentele naţionale strategice.

Secţiunea 2. Rezultatele PAAS

7. Se prezintă rezultatele PAAS (MP) (maxim 3-4 pagini de text, exclusiv hărţi), şi anume:

1) Se face referire la PAAS (MP) de mai sus ca bază pentru selecţia proiectului;

2) Se face referire la orizontul de timp al PAAS (MP) (30 de ani), caracteristica dinamică a PAAS (MP) (care urmează a fi revizuită regulat);

3) Se face referire la scopul PAAS (MP) (se vor cere lămuriri, dacă este necesar);

4) Se rezumă rezultatele analizei la nivel regional, raional, municipal conectată cu necesitatea de conformare cu obligaţiile referitoare la apă şi apă uzată din Acordul de Asociere; a se sublinia principalele deficienţe şi necesităţi care vor fi îndeplinite pentru ca situaţia curentă să respecte obligaţiile. Prezentarea trebuie realizată în termeni specifici - cantitativi (numărul de locuitori în zona rurală şi în zona urbană, numărul şi mărimea aglomerărilor, în conformitate cu Directiva relevantă de apă uzată, numărul şi mărimea principalelor componente de infrastructură, servicii oferite, rata de acoperire etc.), calitativi (impactul asupra mediului, condiţiile, echipamentul disponibil pentru managementul apei, starea infrastructurii în termeni de conformitate legală - referire la Acordul de Asociere şi la parametrii Directivelor din domeniul apei etc.) precum şi investiţiile necesare pentru conformitate (precum lista principalelor acţiuni şi a pachetelor de investiţii majore etc.). Cuantificarea situaţiei curente şi a necesităţilor, precum şi necesităţile sunt cele mai importante;

5) Se includ hărţi sau se va face referire la hărţile relevante în anexe pentru prezentarea situaţiei curente (una pentru apă, una pentru apă uzată);

6) Se prezintă pe scurt prognoza pentru trendurile socioeconomice relevante pentru regiune, raion, localitate inclusiv, populaţie, cererea de apă, încărcările şi fluxurile de apă, apă uzată etc., precum şi lista principalelor supoziţii (inclusiv, consideraţii privind permisivitatea); proiecţiile şi supoziţiile trebuie să fie foarte clare. Se preferă formatul - tabel;

7) Se prezintă situaţia obiectivelor naţionale şi a ţintelor regionale/raionale relevante pentru PAAS (MP);

8) Se prezintă rezultatele analizei opţiunilor pregătite la nivel de PAAS (MP); se va ţine cont de faptul că opţiunile strategice relevante trebuie incluse aici (ex. 1 staţie de tratare a apei uzate vs 2 staţii de tratare a apei uzate pentru a asigura tratament adecvat în cadrul aglomerărilor sau sisteme centralizate vs sisteme locale în zona rurală etc.);

9) Se expune un sumar al strategiei regionale/raionale pentru dezvoltarea infrastructurii de apă şi apă uzată; se enumeră principalele direcţii strategice cît mai clar posibil, împreună cu perioada, responsabilul, rezultatele aşteptate;

10) Se menţionează fazele investiţiilor din PAAS (MP) în relaţie cu sumele totale necesare pentru orizontul de timp al PAAS (MP) (30 de ani);

11) Se indică principalele criterii utilizate pentru prioritizarea şi selecţia aglomerărilor şi investiţiilor, odată ce au fost identificate ca priorităţi, au făcut subiectul unor serii de consultaţii cu autorităţile locale şi instituţiile precum şi cu instituţiile cointeresate;

12) Se descrie succint Programul de Investiţii pe Termen Scurt - aglomerările acoperite, populaţia beneficiară, principalele acţiuni şi investiţii, principalele rezultate aşteptate în cazul implementării (tabele agregate specificate în ghidul PAAS (MP) vor fi ataşate);

13) Se includ hărţi pentru a ajuta la înţelegerea componentelor proiectului (una pentru apă, şi alta pentru apă uzată).

Secţiunea 3. Caracteristicile naturale ale zonei pentru care se elaborează proiectul

8. Se descriu pe scurt caracteristicile naturale ale zonei pentru care se elaborează proiectul (principalele elemente din Ghidul PAAS (MP) (nu există cerinţe particulare pentru numărul de pagini, dar acestea trebuie să fie concise şi specifice).

1) Mediu;

2) Climă;

3) Relief şi topografie;

4) Geologie şi hidrogeologie;

5) Ecologie şi zone sensibile.

Secţiunea 4.Evaluarea socioeconomică

9. Se descrie evaluarea Socioeconomică (nu există cerinţe particulare pentru numărul de pagini, dar informaţia trebuie să fie concisă şi specifică). Se rezumă analiza socio-economică (principalele elemente pregătite deja disponibile în PAAS (MP) cu accent asupra:

1) Dezvoltării actuale şi viitoare a populaţiei;

2) Dezvoltării actuale şi viitoare a activităţilor economice şi industriale principale (consumatori nondomestici de apă şi poluatori);

3) Alte elemente relevante – PIB, venit per gospodărie etc.

Notă: i) Tabele comune care să reflecte, în cifre, prognoza trecută, actuală, viitoare, pentru o referire exactă; ii) Referire la statisticile oficiale cît mai mult posibil; Compararea informaţiilor dacă există documente care să prezinte informaţii diferite; studiile adiţionale şi investigaţiile trebuie realizate acolo unde este cazul.

Secţiunea 5. Cadrul legal şi instituţional

10. Se prezintă cadrul legal, general administrativ precum şi cadrul instituţional al sectorului de AAS din Republica Moldova.

1) Cadrul legislativ al sectorului alimentare cu apă şi apei uzate (se recomandă o pagină);

a) Referire la legislaţia europeană de mediu şi la elementele cheie relevante pentru acest proiect (Directivele de apă şi apă uzată, referire la utilizarea în agricultură a nămolului etc.);

Notă: Descrierea condiţiilor detaliate ale Directivelor nu este necesară.

b) Prezentarea pe scurt a legislaţiei naţionale relevante, prin care sînt transpuse prevederile Directivelor relevante menţionate mai sus;

Notă: prezentarea listelor lungi de legi nu este necesară. Se vor menţiona doar legile relevante, normele şi comentariile referitoare la corespondenţa legilor naţionale relevante cu directivele aferente. Dacă este necesar, o listă a unor legi naţionale şi norme de acest fel poate fi inclusă în anexă dar nu în textul principal al SF).

c) Prezentarea pe scurt a legislaţiei naţionale relevantă referitoare la serviciile publice din sectorul AAS.

2) Cadrul Administrativ General (nu mai mult de o pagină);

Descrierea pe scurt a cadrului administrativ din Republica Moldova, la nivel local şi structurile municipale relevante pentru sectorul AAS, cu referire la rolul şi responsabilităţile lor:

a) Instituţii de mediu;

b) Servicii publice de AAS.

3) Politică regională – Cadrul instituţional în sectorul AAS.

Se descriu pe scurt aspectele regionalizare în sectorul AAS (1-2 pagini).

Notă: Această secţiune va face referire la politicile naţionale de regionalizare a serviciilor AAS (rezumatul, principiile, principalele prevederi). Se vor solicita informaţii actuale, dacă este necesar, deşi acestea sunt prezentate pe site-urile instituţiilor responsabile de sectorul AAS.

TITLUL II.

CONŢINUTUL DOCUMENTULUI

Capitolul I.

SITUAŢIA CURENTĂ ŞI PROGNOZE

Secţiunea 1. Analiza situaţiei curente şi prognoze

11. Se includ informaţii privind analiza situaţiei curente şi proiectarea dezvoltării viitoare cu specificarea următoarelor elemente cheie:

1) Situaţia curentă şi prognozele referitoare la resursele de apă şi cererea de apă pentru a evalua lipsa actuală a apei şi disponibilitatea viitoare (bilanţul apei);

2) Situaţia curentă privind poluarea resurselor de apă şi prognoza tendinţei acesteia în viitor (ca o condiţie principală pentru susţinerea dezvoltării resurselor de apă);

3) Infrastructura existentă de apă şi apă uzată pentru a defini principalele deficienţe ca justificare pentru proiectul de investiţii.

Notă: Evaluarea se va baza pe informaţii suficiente şi reale. Investigaţiile la faţa locului şi măsurătorile reprezintă elemente cheie ale evaluării şi au o importanţă foarte mare pentru paşii următori. Măsurătorile la faţa locului vor fi importante pentru a evalua calitatea apei, pierderile de apă, infiltrarea apei, sarcina de apă uzată şi fluxul hidraulic al apei uzate, precum şi pentru orice alt domeniu în care informaţiile furnizate sunt insuficiente şi considerate nereale sau inconsistente.

Secţiunea 2. Informaţii Generale despre sistemul de alimentare cu apă şi sistemul de canalizare

12. Se furnizează suficiente informaţii pentru fiecare aglomerare şi se realizează un sumar al tuturor aglomerărilor:

1) Cantitatea şi calitatea apei;

2) Consumul curent de apă şi dezvoltarea cererii de apă;

3) Evaluarea pierderilor curente de apă;

4) Flux curent şi viitor al apei uzate precum şi sarcina, inclusiv apa de inflitrare;

5) Informaţii despre apa receptoare şi impactul poluării apei asupra utilizatorilor din aval;

6) Nivelul serviciilor pentru toate aglomerările cu apă şi apă uzată;

7) Informaţii de bază adiţionale relevante pentru evaluarea fezabilităţii măsurilor de investiţii precum disponibilitatea terenului, studii geotehnice şi alte studii de bază relevante.

Notă: Este important de a prezenta informaţia relevantă într-o manieră concisă, utilizînd informaţii cuantificate. În acest scop, o serie de tabele cu sumarul sunt prezentate în paginile următoare pentru referire şi orientare.

13. Resursele de apă. Informaţii generale. Se furnizează o informaţie privind situaţia resurselor curente de apă în zona stabilită pentru proiectare (asigurarea coerenţei cu PAAS (MP).

14. Aglomerarea x.

1) Cantitatea de apă. Se descrie pe scurt resursele curente de apă disponibile pentru cuantificarea alimentării cu apă:

a) dezvoltarea producţiei de apă anuale pentru ultimii 5 ani (împărţită pe resurse de apă);

b) variaţia lunară a producerii de apă;

c) reîmbogăţirea resurselor naturale de apă;

d) deficitul de apă şi constrîngerile (deficienţe de apă);

e) tendinţa pentru disponibilitatea resurselor de apă (ex. tabelul cu scăderea cantităţii de apă);

Se identifică şi cuantifică resursele de apă adiţionale potenţiale pentru dezvoltarea ulterioară.

2) Calitatea apei. Se descrie pe scurt calitatea apei provenită din resursele de apă potenţiale şi existente:

a) descrierea pe scurt a sistemului de monitorizare curent al calităţii apei şi comentaţi informaţiile de mai jos;

b) rezumarea statisticilor referitoare la analiza calităţii apei (evoluţia din ultimii ani, dacă este disponibilă) într-un tabel;

c) pentru fiecare sursă de apă brută (indicator, unitate, concentraţie măsurată, valoare maximă admisă), se furnizează un tabel cu analiza calităţii apei;

d) furnizarea unui tabel cu analiza calităţii apei, după tratarea acesteia (indicator, unitate, concentraţie măsurată, valoare maximă admisă);

e) furnizarea unui tabel cu statisticile referitoare la analiza calităţii apei măsurată în sistemul de distribuţie (ex. racordul consumatorului);

f) concentrare în special asupra parametrilor referitori la calitatea apei din actele internaţionale şi a altor parametri cu risc mare de neconformare (pesticide, nitraţi, amoniac etc.);

g) descrierea zonelor de protecţie sanitară curente (deficienţe);

h) evaluarea motivului pentru calitatea inadecvată a apei (geogenică, antropogenică – industrie, agricultură, sistem de canalizare etc.);

i) oferirea unei concluzii referitoare la conformarea cu standardele apei potabile şi legislaţia naţională şi indicaţi în mod clar într-un tabel datele respective de conformitate care trebuie respectate pentru parametrii nonconformi.

15. Aglomerarea y.

16. Aglomerarea z ş.a. – aceeaşi structură ca pentru pct.14).

17. Poluarea apei. Se furnizează o situaţie a stării actuale şi a tendinţelor pentru evoluţia poluării apei în regiune/raion/localitate prin rezumatul PAAS (MP).

1) Surse majore de poluare;

2) Impactul deversărilor de apă uzată.

18. Se furnizează informaţii specifice cu privire la fiecare aglomerare în cauză.

19. Consumul curent de apă şi estimarea cererii de apă. Se furnizează o situaţie generală a consumului curent de apă pentru toate aglomerările în cauză în conformitate cu PAAS (MP) şi luaţi în considerare următoarele:

1) Cuantificarea consumului curent de apă şi evoluţia acestuia din ultimii 3-5 ani pentru fiecare aglomerare utilizînd informaţii existente şi măsurători;

2) Realizarea măsurătorilor (cu un metru de flux ultrasonic portabil sau alte metode) la tipurile de consumatori reprezentativi (contorizate/necontorizate, blocuri de apartamente, gospodării individuale, etc.) şi verificaţi citirile realizate de consumatorii actuali prin măsurători;

3) Clasificarea consumului în funcţie de categoria consumatorilor (casnici, noncasnici).

20. Pierderile de apă.

1) Se estimează pierderile de apă după cum urmează:

a) aplicarea metodologiei existente pentru a determina bilanţul de apă curentă (vezi exemplul mai jos) şi indicarea acurateţii informaţiilor (marja de eroare);

b) estimarea componentelor bilanţului de apă pe baza informaţiilor existente, a măsurătorilor în teren, şi estimărilor experţilor pentru fiecare aglomerare;

c) dacă nu sunt disponibile măsurători ale pierderilor, estimarea pierderilor de apă reale (fizice) în funcţie de (i) măsurătorile fluxului din timpul nopţii şi/sau (ii) condiţia fizică a căderii reţelei (iii), a se estima pierderile aparente;

d) calcularea/estimarea pierderilor tehnologice în cadrul staţiilor de tratare a apei;

e) calcularea indexurilor infrastructurii de scurgere şi pierderile în litri/conexiune/zi (sau m³/km de reţea pe zi).

Se realizează o concluzie a pierderilor curente indicînd importanţa pentru reabilitarea reţelei.

2) Stabilirea ţintelor realiste pentru estimarea viitoarelor pierderi de apă luînd în considerare:

a) măsuri viitoare de investiţii (măsuri prioritare şi investiţii pe termen lung);

b) îmbunătăţirea practicilor de reducere a pierderilor de apă la nivelul companiei de apă.

3) Se furnizează informaţii pentru tabelul cu indicatorii referitori la pierderile de apă de mai jos:

Notă: stabilirea ţintelor pentru pierderile de apă vor fi necesare pentru a calcula fluxurile de apă estimate. Deoarece măsurile de investiţii propuse (reabilitarea reţelei) vor determina viitoarele pierderi de apă, stabilirea ţintelor pentru pierderile de apă reprezintă un proces iterativ.

21. Estimarea cererii de apă.

1) Furnizarea unui tabel cu sumarul proiecţiei componentelor cererii de apă viitoare pentru toate aglomerările, după cum apare în tabelul de mai jos:

2) Pregătirea pentru fiecare aglomerare a unui tabel cu sumarul proiecţiei componentelor cererii viitoare de apă, aşa cum apare în tabelul de mai jos:

3) Pregătirea unui tabel cu sumarul fluxului/cererii proiecţiei de apă aşa cum apare în tabelul de mai jos:

Cererea proiectată de apă va fi calculată pe baza standardelor existente în vigoare.

Tabele mai detaliate pentru calcularea cererii proiectată pentru fiecare aglomerare vor fi ataşate la SF.

22. Fluxuri de apă şi încărcări. Se prezintă metodologia detaliată pentru calcul în anexe. Se prezintă sumarul rezultatelor în punctul de mai jos.

1) Apa uzată menajeră. Fluxul de apă uzată şi sarcina:

a) Se calculează fluxul mediu curent şi fluxul maxim de apă uzată pentru consumatorii casnici în m³/zi sau/şi m³/oră;

b) Se pregăteşte un scenariu pentru evoluţia fluxului de apă menajeră pînă la finalul orizontului de planificare;

c) Se prezintă rezultatele măsurătorilor fluxului de apă uzată (prezentare detaliată în anexă) atît în perioada în care există precipitaţii cît şi în perioada uscată (inclusiv fluxurile de vîrf (maximale);

d) Pentru reţelele (parţiale) combinate de apă uzată, se indică măsurile prevăzute pentru a opri influxul de apă pluvială (i.e. bazinele pluviale de supraflux); măsura trebuie să fie bazată pe o analiză a opţiunilor, luînd în calcul impactul asupra mediului al deversărilor subsecvente. Dacă este necesar, se utilizează modelul de canalizare dinamic pentru calcularea bazinelor suprafluxului pluvial şi se indică în mod clar cantitatea deversată de supraflux precum şi frecvenţa suprafluxului. Se va asigura că nu există supraflux în apa recipientului pe parcursul fluxului perioadei uscate;

e) Pentru sisteme separate, se propun măsuri pentru a evita conectările ilegale/greşite (apa pluvială în canalizare) în special pentru principalele canale în viitor. Planul de acţiune pentru companiile apa-canal ar trebui să includă seminare în tehnici pentru detectarea conectărilor ilegale/greşite şi să furnizeze echipament corepunzător.

2) Apa uzată nonmenajeră.

a) Se furnizează un tabel cu toţi beneficiarii nonmenajeri (comerciali/industriali) care deversează în acest moment apa uzată în sistemul de canalizare indicînd fluxul de apă uzată în m³/zi;

b) Se pregăteşte un scenariu pentru evoluţia industrială pînă la finalul orizontului de planificare;

c) Se pregăteşte un tabel cu fluxul proiectat de apă uzată pentru apa uzată nonmenajeră;

d) Se prezintă rezultalele măsurătorilor fluxului apei uzate (prezentare detaliată în anexă).

3) Apa infiltrată.

a) Se descriu măsurătorile pentru a identifica rata actuală de infiltrare în reţeaua de canalizare;

b) Se prezintă rezultatele măsurătorilor fluxului apei uzate (prezentare detaliată în anexă):

- se realizează o campanie de măsurare pentru apa infiltrată pe parcursul perioadelor uscate şi umede. Realizaţi de asemenea măsurătorile fluxului maxim pe parcursul perioadelor de inundaţii;

- se definesc ratele de infiltrare pe baza metodelor de evaluare corespunzătoare (ex. fluctuaţii zi-noapte, diluarea parametrilor precum MS, CBO₅, P sau N etc.);

- rezultatele campaniei de măsurare trebuie să furnizeze informaţii cu privire la volumul actual al apei infiltrate (volum mediu pe an) şi rata de infiltrare, fluctuaţii anuale, locaţia ratelor de infiltrare (cele mai mari/mici din reţea, principalele motive pentru ratele foarte mari de infiltrare;

c) Se dezvoltă o proiecţie a volumului de infiltrare şi rata de infiltrare pentru scenarii (i) fără proiect şi (ii) cu proiect, luînd în considerare lungimea reţelei de canalizare înlocuită cu măsura proiectului şi reducerea pierderilor de apă în reţeaua de distribuţie (efect indirect asupra infiltrării);

d) Ratele de infiltrare pentru secţiunile de canalizare noi sau renovate trebuie să fie aproape de 0% pe parcursul perioadei uscate (după comisionarea lucrărilor trebuie certificată duritatea apei). În orice caz, un procent mic de apă infiltrată ar putea fi rezonabil în ceea ce priveşte supoziţia referitoare la fluxul de apă uzată;

e) Se furnizează indicatorii referitori la eficienţa măsurilor de reabilitare propuse (costuri de investiţie per cantitate de infiltrare redusă de apă => de văzut tabelul costurilor unitare de mai jos). Acesta ar trebui să furnizeze o limită pentru a evalua oportunitatea cererii beneficiarului;

4) Sumarul fluxului hidraulic de apă uzată şi încărcarea. Se prezintă fluxul hidraulic de apă uzată proiectat (sprijinit de campania de măsurare care va fi anexată la SF).

Notă: stabilirea ţintelor fluxului de apă vor fi necesare pentru a calcula fluxurile de apă uzată proiectată. Deoarece măsurile de investiţii propuse (reabilitarea reţelei de canalizare) va influenţa cantitatea viitoare de apă care se infiltrează în reţeaua de canalizare, stabilirea ţintelor fluxului de apă uzată este un proces iterativ.

a) Se furnizează un tabel cu sumarul proiecţiei componentelor fluxului viitor de apă uzată pentru toate aglomerările aşa cum apar în tabelul de mai jos:

b) Se pregăteşte un tabel cu sumarul fluxului proiectat de apă uzată aşa cum apare în tabelul de mai jos:

Tabele mai detaliate pentru calcularea fluxului de apă uzată proiectat pentru fiecare aglomerare vor fi ataşate SF.

c) Se utilizează indicatorii următori pentru a rezuma informaţiile referitoare la fluxul de apă uzată (ţintă înainte şi ţintă după finalizarea implementării proiectului).

d) Pentru fluxul de apă pluvială din sisteme de canalizare separate, se prezintă informaţii conform următorului tabel şi se adaugă alte informaţii relevante (ţinte înainte şi ţinte după implementarea proiectului):

23. Bilanţul ciclului apei. Se pregăteşte un bilanţ al apei pentru întregul ciclu de apă (apă şi apă uzată), inclusiv:

1) Producţia de apă (apa de suprafaţă şi apa subterană);

2) Distribuţia apei (consum + pierderi):

a) Consumul de apă (menajer şi nonmenajer)

b) Pierderile de apă (pierderi aparente şi pierderi reale).

3) Colectarea apei uzate:

a) Menajeră;

b) Nonmenajeră (comercială, industrială);

c) Percolare (infiltrare/exfiltrare din/către apa subterană + infiltrare din pierderile de apă în reţeaua de alimentare cu apă).

4) Influx către staţia de epurare a apei uzate.

Un exemplu poate fi urmărit în tabelul de mai jos.

24. Emisar. Se prezintă pentru fiecare aglomerare următoarele informaţii:

1) Descriere generală a colectorului şi zona de drenare (nume, locaţie, cursul rîului etc.);

2) Se va furniza o hartă aval şi amonte (i) consumatori de apă (consumatori municipali şi industriali sau agricoli) precum şi (ii) punctele de deversare ale celorlalţi poluatori (industriali, apa uzată netratată care deversează direct din reţeaua de canalizare etc.);

3) Informaţii despre calitatea curentă a apei (clasificarea calităţii apei de rîu "starea rîului");

4) Volum de deversare al apei (variaţia fluxului sezonier);

5) Diluarea fluxului apei uzate (rata deversării apei uzată/deversată).

25. Impactul deversării apei uzate asupra consumatorilor din aval. Se va evalua:

1) Riscul pentru degradare a calităţii apei din aval (i.e. eutroficare). În cazul unui risc mare pentru degradare (ex., lacul de retenţie cu flux redus şi risc mare de eutrofizare), se vor evalua soluţii alternative pentru punctele de deversare (vezi analiza opţiunilor);

2) Impactul estimat al măsurilor luate pentru apa uzată asupra calităţii apei emisarului (îmbunătăţirea stării calităţii apei).

26. Nivelul serviciului. Se prezintă nivelul actual al serviciilor pentru AAS aplicînd următorii indicatori şi concluzii:

27. Ocuparea terenului şi statutul legal. Se descrie statutul disponibilităţii terenului pentru infrastructura propusă (proprietatea actuală a terenului; constrîngeri pentru construcţie şi extinderi viitoare, achiziţionarea terenului adiţional (dacă există), riscuri pentru implementare.

28. Rezumatul studiilor geotehnice. Se rezumă investigaţiile geotehnice incluzînd:

1) Condiţia subsolului în zonele de construcţie;

2) Zone seismice;

3) Evaluarea riscurilor datorate condiţiilor geotehnice defavorabile.

29. Alte informaţii de bază relevante. Se rezumă alte studii şi investigaţii inclusiv:

1) Informaţii hidrogeologice pentru evaluarea riscului de inundaţii;

2) Informaţii privind precipitaţiile.

Studii detaliate vor fi prezentate în cadrul Anexei.

Secţiunea 3. Infrastructura de alimentare cu apă

30. Pentru fiecare aglomerare, se evaluează infrastructura existentă de alimentare cu apă şi prezentaţi rezultatele după cum urmează:

1) Se furnizează o situaţie a infrastructurii de apă şi apă uzată pentru fiecare aglomerare (ex. hărţi cu infrastructură);

2) Se descrie şi se cuantifică alimentarea curentă cu apă şi componentele sistemului de apă uzată;

3) Se furnizează o concluzie referitoare la deficienţele cheie pentru fiecare componentă a sistemului şi furnizaţi un rezumat pentru toate aglomerările;

4) Se descrie pe scurt şi se cuantifică eficienţa întreţinerii şi operării pentru toate componentele sistemului.

31. Aglomerarea x.

1) Localizarea infrastructurii existente

- Se descrie locaţia aglomerării în cauză;

- Se furnizează o hartă cu situaţia generală (A4 sau max. A3) ale aglomerării alimentată cu apă, indicînd infrastructura existentă:

• limitele delimitate ale aglomerării;

• zona stabilită actuală şi viitoare (planul de dezvoltare urbană sau alte investigaţii);

• limitele administrative şi caracteristici generale (rîuri, drumuri principale etc.);

• captare existentă / prize subterane;

• reţele de conducte existente şi staţii de pompare importante;

• reţea de alimentare cu apă existentă;

• staţii de tratare existente.

Adiţional: puncte de deversare a apei uzate de la staţiile de epurare a apei uzate sau poluatorilor industriali.

2) Descrierea infrastructurii curente.

a) Informaţii generale.

- Se descrie pe scurt şi se cuantifică sistemul de alimentare cu apă (de la gura de captare la consumatori):

• extracţia apei;

• staţii de pompare;

• staţii de tratare a apei;

• reţea de transmisie a apei;

• reţea de distribuţie a apei.

- Se prezintă o hartă (A4) cu situaţia locaţiilor şi informaţiilor cheie referitoare la infrastructura de apă curentă pentru aglomerare. Adiţional, se indică locaţia staţiilor de epurare a apei uzate şi alte elemente relevante (rîuri, drumuri principale, dacă este posibil topografie etc.).

b) Extragerea apei.

- Se descrie pe scurt şi cuantificaţi dotarea curentă pentru extragerea apei brute (de la captare la tratare) indicînd locaţia/altitudinea, parametri principali, condiţia curentă, pentru:

• zonele de protecţie sanitară a apei (proiectul tehnic pentru delimitarea zonelor de protecţie sanitară a prizelor de apă);

• rezervoarele de apă şi barajele;

• captări de apă de suprafaţă;

• sonde şi staţii de pompare a apei brute;

• alte dotări.

Se va concluziona asupra deficienţelor cheie.

- Staţii de pompare.

- Se descriu pe scurt şi se cuantifică dotările curente pentru staţiile de pompare (pentru staţii de pompare de apă) indicînd locaţia, parametrii principali, condiţia fizică actuală şi eficienţa:

• structuri civile;

• echipament electromecanic (eficienţă, risc de avarie etc.);

• sistem de automatizare (sistem SCADA).

Se va concluziona asupra deficienţelor cheie.

Un exemplu este oferit mai jos:

- Costurile pentru repararea pompelor au crescut substanţial (x % pe parscursul a x ani) deoarece pompele sunt depreciate;

- Accesul la piesele de schimb nu este asigurat (siguranţa alimentării);

- Costuri mari pentru operarea sistemului datorată supradimensionării pompelor existente şi pompelor uzate;

- Structurile civile sunt uzate şi necesită renovări capitale;

- Sistemul SCADA lipseşte sau cel existent este vechi şi nu furnizează informaţii comprehensive pentru a opera eficient sistemul.

d) Staţiile de tratare a apei.

- Se descrie pe scurt şi se cuantificpă dotările curente pentru staţiile de tratare (pentru toate etapele procesului de tratare) indicînd locaţia, parametrii principali, condiţia fizică actuală şi eficienţa pentru:

• structurile civile;

• echipamentul electromecanic (eficienţă, risc de avarie etc.);

• sistem de automatizare (sistem SCADA).

- Se descrie eficienţa sistemului de tratare curent prin prezentarea calităţii apei de la intrare la ieşire pentru parametrii critici.

- Se descrie procesul de spălare inversă de la staţia de tratare a apei.

Se concluzionează asupra deficienţelor cheie.

e) Reţelele de transmisie a apei.

- Se descrie pe scurt şi cuantificaţi dotările curente pentru staţiile de tratare (pentru toate etapele procesului de tratare) indicînd locaţia, parametrii principali, condiţia fizică actuală şi eficienţa pentru:

• conductor;

• structuri civile (poduri etc.);

• armături (valve poartă etc.).

- Se cuantifică cît mai mult pierderile de apă din reţeaua de transmisie şi evoluţia avariilor reţelei în timpul ultimilor 5 ani de exploatare (securitatea alimentării).

Concluzionaţi asupra deficienţelor cheie.

f) Reţeaua de distribuţie şi rezervoare.

- Se descriu pe scurt şi se cuantifică dotările curente pentru staţiile de pompare indicînd locaţia, parametrii principali, condiţia fizică actuală pentru:

• reţeaua de conducte şi armături (vezi exemplul de mai jos);

• rezervoare;

• conectări domestice şi contorizare.

- Se descrie eficienţa sistemului de distribuţie actual prin evaluarea principalelor motive pentru pierderile de apă cuantificate în punctele precedente. Se descriu informaţiile utilizate şi măsurătorile realizate pentru a estima pierderile de apă (informaţii furnizate de către operator, estimările consultanţilor, măsurătorile consultanţilor etc.).

- Se prioritizează necesitatea renovării reţelei pentru diferite zone ale reţelei şi/sau materiale de ţevi (pe baza informaţiilor furnizate de operator, informaţii privind pierderile de apă şi informaţii referitoare la avariile reţelei). Din acest motiv, se va încerca să se aloce pierderile de apă la zone şi/sau materialele de conducte (vezi tabelul de mai jos).

Se va concluziona asupra deficienţelor cheie.

Exemplu:

- Garnitură de etanşare din cauciuc uzat din reţelele AC ce cauzează avarii frecvente ale reţelelor şi pierderi majore de apă;

- Presiune scăzută a reţelei cauzată de diametrele insuficiente ale reţelei;

- Conducte galvanizate din oţel cu diametre mici (3/4" - 11/2") sunt corodate şi cauzează avarii frecvente precum şi deteriorarea apei.

Operare şi întreţinere

- Se descrie pe scurt şi se cuantifică eficienţa de operare şi menţinere pentru toate componentele de mai sus ale sistemului de alimentare cu apă după cum urmează:

• monitorizarea calităţii apei şi prevenirea poluării accidentale;

• monitorizarea şi menţinerea zonelor de protecţie;

• costuri de Operare şi Întreţinere (energie, substanţe chimice, personal, materiale) pentru toate componentele;

• avarii conducte (evoluţia în ultimii 5 ani de exploatare) şi securitatea alimentării;

• practici de reducere a pierderilor de apă şi eficienţa operării.

Se va concluziona asupra deficienţelor cheie.

3) Deficienţe cheie în sistemul de alimentare cu apă

- Se rezumă concluziile punctului de mai sus (descrierea infrastructurii existente a operării şi menţinerii) în următoarele tabele.

Tabel: Rezumatul principalelor deficienţe în sistemul de alimentare cu apă

32. Aglomerarea x, y, z ş.a.

Se prezintă informaţia similar pct.31.

Secţiunea 4. Infrastructura existentă de apă uzată

33. Se evaluează pentru fiecare aglomerare infrastructura existentă de apă uzată şi se prezintă rezultatele aşa cum sunt descrise în secţiunea de mai sus.

34. Aglomerarea x.

1) Locaţia infrastructurii curente şi propuse.

a) Se descrie locaţia aglomerării în cauză;

b) Se furnizează o hartă cu situaţia generală (A4 sau A3) a aglomerării cu infrastructura existentă şi propusă. Harta ar trebui să indice:

- limitele detaliate ale aglomerării;

- zonele actuale şi viitoare stabilite (de la planul de dezvoltare urbană sau alte investigaţii);

- limite administrative şi caracteristici generale (rîuri, drumuri principale etc.);

- colectoare propuse sau existente şi staţii importante de pompare;

- reţeaua de apă uzată propusă şi existentă;

- staţiile de epurare actuale şi propuse.

Adiţional: localizarea şi gura de admisie

2) Descrierea infrastructurii curente.

a) Reţeaua de apă uzată.

- Se descrie colectorul de apă uzată, reţeaua de apă uzată secundară şi reţeaua de apă pluvială, inclusiv structurile suprafluxului apei pluviale (lungime, capacităţi, locaţie, sistem combinat/sistem separat etc.);

- Se furnizează un tabel detaliat cu lungimile reţelei de canalizare actuale, materiale şi diametru.

- Se evaluează condiţia fizică a infrastructurii (pe cît posibil aplicaţi inspecţia pentru a identifica secţiunile critice);

- Se rezumă parametrii sistemului reţelei de apă uzată utilizînd următorul tabel cu indicatori:

b) Staţii de pompare a apei uzate.

- Se descriu staţiile de pompare:

• tabel cu echipamentul electromecanic (capacitatea pompelor; Q, H, P);

• evaluarea condiţiei fizice actuale a echipamentului staţiilor de pompare (indicatori pentru eficienţa energetică – kWh/m³);

• evaluarea condiţiei fizice a structurilor civile a staţiilor de pompare.

c) Staţiile de epurare a apei uzate.

- Descrierea principalelor componente ale staţiilor de epurare a apei uzate:

• staţii de pompare;

• staţii de preepurare;

• decantoare primare;

• epurare biologică;

• decantoare secundare;

• tratarea nămolului.

Alte componente (evacuarea etc,).

- Evaluarea performanţei tratamentului utilizînd următorul tabel:

- Se rezumă performanţa staţiei de epurare a apei uzate cu următorii indicatori (înainte şi după implementarea proiectului):

Operare şi întreţinere

- Se descrie pe scurt şi se cuantifică eficienţa operării şi menţinerii pentru toate componentele de mai sus ale sistemului de apă uzată:

• monitorizarea cantităţii efluentului de apă uzată;

• monitorizarea poluanţilor industriali de apă uzată (motiv şi frecvenţă a problemelor de operare în staţiile de epurare a apei uzate datorate procedurii de încălcare a condiţiilor legale cu privire la deversările industriale);

• descrierea procedurilor actuale cu privire la menţinerea echipamentului, a structurilor civile şi reţelei precum şi principalele consecinţe asupra infrastructurii existente (degradarea infrastructurii datorată menţinerii inadecvate);

• avariile reţelelor precum suprafluxuri, înfundarea canalelor (în ultimii 5 ani de exploatare, motivele avariilor, ex: proiectare incorectă, construcţie, deteriorare sau operare insuficientă);

• performanţa curentă a tratamentului (motive pentru performanţa ineficientă ex. Operarea insuficientă a ventilatoarelor etc.);

• proceduri curente pentru îmbunătăţirea eficienţei de operare (ex. Campanii de măsurare pentru infiltrarea în canalizare sau optimizarea procesului de tratare);

- Se evaluează costurile de întreţinere şi operare (energie, substanţe chimice, personal, materiale) pentru toate componentele (vezi tabelul de mai jos):

- Se concluzionează asupra deficienţelor cheie.

- Se rezumă pe scurt principalele deficienţe cheie identificate;

- Se rezumă performanţa curentă utilizînd următorul tabel cu indicatorii pentru eficienţa sistemului de canalizare.

- Se va asigura că planul de acţiune propus pentru companiile de apă include măsuri (pregătire suficientă) pentru a îmbunătăţi operarea şi întreţinerea bunurilor;

- Adiţional, se va lua în considerare strategia de achiziţii a sarcinilor operaţionale (inclusiv seminare de instruire intensive) ca opţiune (ex. Proiectare - Construcţie - Operare - Contract).

3) Principalele deficienţe ale sistemului de apă uzată

- Se rezumă concluziile astfel:

- Se rezumă conformitatea situaţiei curente cu Directiva 91/271 EEC şi cu alte directive de mediu relevante (i.e. Directiva Cadru privind Apa).

Notă: cele mai multe investiţii în reţea sunt justificate de uzura bunurilor actuale. Pentru a evita situaţiile similare, se propune (plan de acţiune pentru companiile de apă) o strategie de întreţinere şi înlocuire cu resurse financiare dedicate.

35. Aglomerarea y, z ş.a.

- Se prezintă informaţia aşa cum este definită în pct.34.

Secţiunea 5. Deversare industrială a apei uzate.

Observaţie cheie: Se recomandă ca un document separat să fie pregătit în acest sens şi să includă apoi rezumatul raportului de apă uzată industrial în SF.

36. Se prezintă scopul lucrării; se structurează după cum urmează:

1) Investigarea cantităţii şi calităţii, gradul de preepurare, cadrul legal şi instituţional (ex. acorduri între industrii şi compania de apă au fost realizate cu privire la deversarea şi epurarea apei uzate industriale);

2) Evaluarea facilităilor de epurare a apei uzate existente, inclusiv prelucrarea nămolului şi depozitarea: tipul procesului, capacitate, flux, conformitate tehnologică, eficienţa tratamentului, condiţie, practici de menţinere, calitatea materialelor şi echipamentului;

3) Standarde de calitate: conformitatea analizei cu standarde aplicabile efluentului şi regulamente aplicabile;

4) Sustenabilitate: ce fel de investigaţii şi investiţii sunt recomandate pentru a asigura sustenabilitatea măsurii în reducerea costurilor operaţionale?;

5) Perspectiva consultantului referitoare la sarcinile industriale şi caracteristici trebuie să includă o situaţie a mecanismelor curente pentru licenţierea şi consolidarea deversării în reţeaua de canalizare, cu privire la managementul riscului referitor la viitoarele cazuri de poluare accidentală care vor afecta viitoarea staţie, sau substanţe toxice ori nocive ale procesului care sunt deversate. Luaţi în calcul conformitatea cu Directiva Poluare Integrată şi Controlul Prevenţiei (IPPC) (96/61/EC) care face referire la poluarea cauzată de instalaţiile industriale;

6) Se va pregăti un scurt raport referitor la deversările de apă uzată şi planul de acţiune draft.

Notă: raportul apei uzate industriale este un produs specific.

37. Structura raportului.

1) Introducere.

2) Obiective.

a) Se pregăteşte un raport referitor la deversările industriale de apă uzată şi un draft al planului de acţiune cu următoarele obiective:

- Preepurarea adecvată a apelor uzate industriale în conformitate cu directivele UE şi cu legislaţia naţională şi/sau reciclată corespunzător;

- Preepurarea va fi monitorizată;

- Sarcinile de efluenţi industriali nu vor îngreuna tehnologia proiectată a staţiilor de epurare a apei uzate;

- Se vor introduce taxe corespunzătoare pentru apa uzată din industrie, pe baza cantităţii şi calităţii efluenţilor produşi şi pe baza costului tratamentului.

3) Legislaţie referitoare la apa uzată industrială

a) Directivele UE şi legislaţia naţională;

b) Prevenirea şi controlul poluării accidentale;

c) Principiul Poluatorul Plăteşte;

d) Restricţii referitoare la deversarea apei uzate în sistemele de canalizare municipale.

4) Abordare şi metodologie. Se descriu pe scurt abordarea şi metodologia studiului:

a) Inventarul activităţilor industriale (bază de date cu informaţii specifice referitoare la producţie şi poluare);

b) Performanţa curentă a companiilor de apă;

c) Impactul deversărilor industriale.

5) Investigaţii referitoare la deversările de apă uzată.

a) Inventarul industriilor.

b) Volumul apei uzate şi al încărcării.

c) Staţii de preepurare a apei uzate industriale.

Se prezintă lista cu industriile dotate cu o staţie de preepurare (vezi tabelul de mai jos).

6) Performanţa actuală a operatorilor de servicii cu privire la controlul deversărilor industriale ale apei uzate:

a) Se descrie performanţa operatorilor de servicii cu privire la monitorizarea poluatorilor industriali (programul de monitorizare în cauză);

b) Se facilitează pentru analiza calităţii şi monitorizarea frecvenţei (laborator etc.);

c) Contractarea şi tarifarea agenţilor industriali;

d) Se va indica ce a fost realizat pentru a identifica deversările industriale: contractul semnat pentru a monitoriza cantitatea şi calitatea deversărilor, acordînd atenţie metalelor grele.

7) Impactul deversărilor de apă uzată industrială asupra unui influent al staţiei de epurare a apei uzate şi utilizatorii din aval:

a) Impactul poluării industriale asupra reţelei de canalizare şi staţiei de epurare a apei uzate (impactul lipsei preepurării);

b) Impactul asupra utilizatorilor din aval (utilizatori agricoli, captarea pentru alimentarea cu apă etc.);

c) Impactul asupra industriilor care nu sunt conectate încă la sistemul de canalizare.

8) Propunere pentru managementul şi monitorizarea deversărilor de apă uzată.

Se descriu pe scurt rolurile:

a) Companiilor de apă pentru monitorizarea deversărilor industriale;

b) Comitetelor districtelor bazinelor hidrografice;

c) Organelor de control de stat pentru deversările efluenţilor staţiei de epurare a apei uzate.

9) Planul de acţiune pentru deversările apei uzate industriale.

Se elaborează un plan de acţiune pentru a reduce/controla deversările de apă uzată, cu acţiuni pe termen mediu şi scurt. Planul de acţiune pe termen scurt defineşte scopurile şi activităţile care vor fi întreprinse, se adresează responsabilităţilor şi stabileşte termenele-limită pentru executarea acestora pe parcursul acestei perioade:

a) Elaborarea bazei de date;

b) Definirea substanţelor poluatoare şi potenţialul;

c) Iniţierea programului de monitorizare;

d) Elaborarea şi implementarea unui plan pentru situaţiile neprevăzute/accidentale.

În concluzie, planul de acţiune pe termen scurt se concentrează asupra creării unui sistem de colectare eficient al informaţiilor şi asupra implementării unor programe de monitoring corespunzătoare. Complexitatea măsurilor necesită cooperare între toate autorităţile implicate.

10) Concluzii şi recomandări.

Se prezintă concluzii şi recomandări cu privire la:

a) Impactul potenţial asupra utilizatorilor din aval;

b) Impactul potenţial asupra staţiilor de epurare a apei uzate;

c) Facilităţi preepurare (existente şi necesare);

d) Principiul Poluatorul Plăteşte.

Se utilizează următorul tabel pentru a rezuma informaţiile pentru poluarea industrială pentru toate* aglomerările (actuale şi viitoare**):

*Tabele detaliate pentru fiecare aglomerare vor fi prezentate in anexa SF-ului.

**Se indică anul şi supoziţiile pentru evoluţia proiectului referitor la poluarea industrială.

Secţiunea 6. Managementul Nămolului

Observaţie cheie: cerinţele de mai jos sunt pregătite avînd în vedere faptul că o strategie de management al nămolului reprezintă un produs specific. Recomandăm ca un document separat să fie pregătit în acest scop şi apoi să se includă opţiuni privind Managementul Nămolului în capitolul 6 al SF-ului.

38. Conform scopului definit de ToR:

1) Se pregăteşte un studiu specific referitor la strategia de depozitare a nămolului. Acest studiu necesită atenţie deosebită şi dezvoltare în conformitate cu Studiul Evaluării Impactului asupra Mediului (EIM).

2) Există costuri semnificative asociate acestui aspect. Cadrul politicii de mediu cu referire la utilizarea nămolului în agricultură nu este încă elaborat, prin urmare, adaptaţi practica europeană la utilizarea locală.

3) Se pregăteşte o strategie sustenabilă de depozitare a nămolului şi sigură conform directivelor UE şi în concordanţă cu alte proiecte referitoare la deşeurile solide din zonă.

Note:

1) Managementul corespunzător al nămolului reprezintă un element important al SF şi trebuie să fie luată în considerare drept o problemă adiţională a epurării apei uzate.

2) Este important să existe opţiuni specifice de depozitare a nămolului pentru fiecare regiune/raion/localitate.

3) Se discută opţiunile cu autorităţile locale – se doreşte urgentarea procesului de decizie înainte de depunerea aplicaţiei; decizia trebuie să se reflecte în aplicaţie împreună cu motivele deciziei (analiza opţiunilor) şi etapele/acţiunile care vor fi urmate pe parcursul implementării proiectului (înainte ca staţia de epurare a apei uzate să fie inaugurată).

4) Reutilizarea în agricultură a nămolului ar trebui să reprezinte o soluţie preferată (capacitatea suficientă de stocare trebuie prevăzută).

39. Structura raportului.

1) Introducere.

2) Obiective.

3) Cadrul legislativ.

a) Procesul de tranziţie legislativă;

b) Parametrii care fac subiectul clauzelor Directivelor.

4) Abordare şi metodologie.

a) Managementul existent al nămolului;

b) Abordare:

- Parametri economici, tehnici şi ecologici;

- Criterii specifice (practicabilitate, flexibilitate, acceptabilitate, mediu, siguranţă şi viabilitate, eficienţa costului).

5) Depozitare actuală a nămolului.

a) Descrieţi depozitarea actuală a nămolului şi cuantificaţi-o pe cît posibil;

b) Probleme actuale cu privire la depozitarea nămolului (mediu etc.).

6) Volumul nămolului şi calitatea nămolului. Se pregăteşte un tabel cu volumul de nămol proiectat şi actual (evoluţia anuală) pe baza unei sarcini generate pentru fiecare aglomerare şi conţinut.

a) Se va evalua calitatea nămolului pentru fiecare staţie de epurare a apei uzate pe cît posibili să existe o serie de cel puţin 3 analize);

b) Se va evalua sursa poluării (tipul industriei care deversează substanţe periculoase în reţeaua de canalizare);

c) Se va comenta asupra evoluţiei calităţii nămolului (evoluţia calităţii nămolului dacă măsurile propuse în planul de acţiune vor fi implementate - ex, i.e. deconectarea preepurării pentru industriile critice). Evaluaţi riscul pentru degradare (sau neîmbunătăţire) a calităţii nămolului (ex. consecinţe socioeconomice dacă principiul poluatorul plăteşte va fi aplicat pentru cele mai importante sectoare industriale). Pentru staţiile de epurare a apei uzate, evaluaţi riscul potenţial degradării calităţii nămolului şi pregătiţi supoziţii rezonabile pentru proiectare (ex., clasificaţi conform gradului de industrializare şi, dacă este posibil, în funcţie de tipul industriilor).

7) Capacităţi disponibile pentru depozitarea nămolului. Se evaluează capacităţile curente şi viitoare pentru:

a) Siturile municipale:

Se evaluează capacitatea curentă şi viitoare a siturilor luînd în considerare proiectele pentru siturile regionale care sunt în pregătire. În special, acordaţi atenţie clauzelor directivei referitoare la situri (volum maxim admisibil de deşeu biologic per an) care va limita capacitatea pentru depozitarea nămolului în viitor).

b) Reutilizarea în agricultură:

- se evaluează aplicarea potenţială şi curentă a nămolului în zonele agricole în funcţie de suprafaţa disponibilă a terenului pentru reutilizarea nămolului (criterii: tipuri de recolte, tipuri de sol, înclinarea terenului etc.);

- se evaluează disponibilitatea fermierilor pentru utilizarea nămolului (a îndeplinirii standardelor calitative) şi emiteţi supoziţii referitoare la evoluţia disponibilităţii acestora; includeţi în măsuri o campanie pentru a îmbunătăţi disponibilitatea fermierilor în ceea ce priveşte aplicarea nămolului;

- se evaluează acordurile actuale (şi prevăzute) între companiile de apă şi fermieri (asociaţiile de fermieri) sau operatorii de terenuri pentru a primi nămol;

- pe baza utilizării unui potenţial maxim al nămolului şi a supoziţiilor referitoare la disponibilitatea fermierilor, se pregăteşte o estimare pentru cererea de nămol în viitor;

c) Reducerea termică (incinerare/coincinerare):

- se ia în calcul coincinerarea (ex., industria cimentului) ca o alternativă pe termen scurt; o investiţie pe termen lung a incineratoarelor de nămol şi utilizarea proiectată a volmului nămolului precum şi utilizarea proiectată pentru depozitare şi agricultură.

d) Reutilizarea în reîmpădurire (suprafaţa unei păduri disponibile pentru reutilizarea nămolului);

e) Compostare;

f) Alte tipuri de reutilizare (ex., utilizarea nămolului pentru recultivarea terenului sau produse specifice).

8) Alternative strategice de depozitare a nămolului.

a) Se evaluează alternativele de depozitare prezentate mai sus şi se compară capacităţile viitoare şi curente pentru depozitarea nămolului şi calitatea produsă (evoluţie actuală şi viitoare);

b) Se desiriu constrîngerile legale pentru fiecare opţiune şi se evaluează impactul asupra mediului şi asupra sănătăţii (avantaje, dezavantaje);

c) Opţiuni precum reciclarea şi reutilizarea în agricultură sunt încurajate de Directiva CE 86/278/CEE. Costurile de depozitare definesc şi limitează opţiunile de tratare care ar putea fi dezvoltate;

d) Se va previziona capacitatea de stocare suficientă (în cazul utilizării agricole pentru o stocare de 6 luni). Indicaţi performanţa estimată a deshidratării;

e) Se va asigura că nu există probleme cu mirosul cauzat de depozitarea nămolului (distanţă suficientă pînă la stabilimente);

f) Se va compara analiza opţiunilor luînd în calcul următoarea metodologie:

- se vor compara normativele şi standardele pentru diferite opţiuni (ex., reutilizare agricolă şi depozitare);

- se va selecta soluţia cea mai eficientă din punctul de vedere al costurilor (opţiunea cu cel mai mic cost);

- se va pregăti un plan de acţiune pentru a garanta viabilitatea măsurii selectate (ex., dacă reutilizarea agricolă este soluţia cea mai eficientă din punctul de vedere al costului, măsuri precum (i) deconectare/preepurare poluatori industriali, (ii) campanii pentru a creşte disponibilitatea fermierilor de a primi nămolul etc.);

- întreaga justificare este necesară dacă o altă opţiune (nu opţiunea referitoare la costul cel mai mic) este selectată (ex., constrîngerile socioeconomice şi politice sunt prea mari pentru a implementa măsurile stringente– ex., deconectarea).

9) Costurile de depozitare a nămolului.

Se evaluează costurile curente şi viitoare (dezvoltarea anuală a preţurilor pentru fiecare aglomerare) pentru aruncarea nămolului şi transportul acestuia pentru alternativele de depozitare selectate ale nămolului şi combinaţiile relevante (scenariile referitoare la nămol).

10) Strategia propusă de depozitare a nămolului.

Se evaluează strategiile propuse de depozitare a nămolului pe baza următoarelor criterii (sau a unor criterii similare):

a) Practicabilitate;

b) Impact de mediu relevant;

c) Regulamente clare şi mecanisme de control implementate;

d) Acceptabilitate din partea potenţialilor utilizatori;

e) Costuri;

f) Tendinţa în alte ţări europene.

11) Concluzii şi recomandări. Se prezintă concluziile şi recomandările pe baza rezultatelor punctelor de mai sus. Rezumatul trebuie să prezinte pe scurt conceptul de management al nămolului propus şi trebuie să aibă în vedere:

a) Alternativele de depozitare a nămolului;

b) Cantităţile şi ratele pentru fiecare alternativă propusă;

c) Costuri pentru depozitarea nămolului.

Se rezumă rezultatul strategiei de depozitare a nămolului (prezentaţi detalii pentru fiecare aglomerare din anexă*) pe baza următorilor indicatori (dezvoltare curentă şi viitoare a proiectului**):

* şi/sau grafice bazate pe aceste date.

** estimarea iterativă a situaţiei după implementarea proiectului pe baza fluxului de apă uzată estimate şi proiectarea staţiei de epurare a apei uzate.

Secţiunea 7. Parametri de proiectare

40. Se pregătesc parametrii de proiectare pentru pregătirea SF pentru următoarele subsecţiuni:

Notă: Se justifică orice deviere de la standardele şi supoziţiile de mai sus.

Creşterea populaţiei

Baza de date: BNS, proiecţia populaţiei ţării în medie pînă în anul 2025 realizată în 2005; statistici oficiale raionale.

41. Alimentarea cu apă. Se pregătesc parametrii de bază de proiectare pentru orizontul de planificare al PAAS (MP) şi mărimea populaţiei localităţilor în cauză.

1) Cererea de apă menajeră. Baza pentru calculul fluxului este standardul naţional.

a) Consumul specific de apă:

- Conectarea menajeră: litri/cap loc/zi

- Conectarea grădinilor: litri/cap loc/zi

- Alimentare publică: litri/cap loc/zi;

b) Coeficienţii de variaţie care vor fi aplicati pe baza standardelor naţionale:

- Coeficient zilnic de variaţie (valoare medie) – Kzi = 1.25

- Coeficient zilnic de variaţie (valoare medie) – Kzi = 1.40

Supoziţie:

- Consumurile specifice curente de apă menajeră vor fi reduse/crescute la nivelurile de mai sus după întroducerea contorizării apei şi a costurilor tarifare;

- Rata elasticităţii consumului va fi luată în considerare.

2) Cererea de apă nonmenajeră. Se va determina fluxul specific şi coeficientul de variaţie pe baza informaţiilor specifice referitoare la tipul entităţii de natură industrială /comercială/ instituţională:

a) Flux specific– conform tipului specific de industrie;

b) Coeficient zilnic de variaţie – în funcţie de zilele lucrătoare per săptămînă;

c) Coeficient de variaţie pe oră – în funcţie de orele lucrate per zi.

Supoziţie:

- Reducerea cererii pentru irigarea grădinii la minim (înlocuită de sursele de apă locale dacă sunt disponibile) după introducerea contorizării apei şi a costurilor tarifare.

Prezentare într-un tabel a valorilor propuse pentru anii stabiliţi cu justificări reale. Se va acorda atenţie robusteţii supoziţiilor pentru cererea de apă (nivelurile actuale şi viitoare, atît domestice cît şi nondomestice).

3) Informaţii hidrogeologice

Atunci cînd există studii geologice, se vor utiliza pentru a determina principalii parametri ai captărilor de apă subterană. Dacă nu există astfel de studii, se colectează informaţii referitoare la sondele existente din zonă sau se realizează măsurători şi investigaţii.

4) Calitatea apei şi tratarea

Calitatea apei potabile pentru consumul uman este definită în legislaţia în vigoare. Colectaţi date suficiente referitoare la calitatea apei pentru a respecta conformitatea cu Directiva 98/83/CE şi legislaţia naţională. Dacă nu există informaţii suficiente, se va realiza o campanie de analiză a calităţii.

Se prezintă în anexă parametrii de proiectare pentru fiecare etapă a tratării (preoxidare, coagulare şi floculare, sedimentare, filtrare, absorbţie postoxidare şi dezinfecţie finală). În momentul proiectării unei staţii de tratare, se va lua în considerare:

- Precauţiile pentru tratamentul de procesare al nămolului (impactul asupra mediului);

- Pentru sustenabilitatea staţiei, asiguraţi-vă că companiile de apă dispun de capacitate suficientă şi know-how pentru operarea staţiilor (se vor evita staţiile complexe de tratare pentru aglomerările mici, asiguraţi-vă că compania de apă este suficient sprijinită în primii ani de operare a sistemului (ex., contracte, asistenţă tehnică suficientă, pregătirea contractorului).

5) Reţelele de transmisie. Se prezintă criteriile de proiectare pentru dimensionarea reţelei de transmisie:

a) Se optimizează diametrul conductei cu privire la investiţie şi costurile de operare;

b) Fluxul proiectat este fluxul maxim zilnic.

Material recomandat pentru conducte (care va fi stabilit împreună cu operatorul) urmează a fi prevăzute de preferinţă din materiale nemetalice:

- Pentru diametru mai mic (ex., pînă la DN 500 mm) se selectează conductele de oţel protejat ca materiale preferate etc.

- Pentru diametre mai mari (peste DN 500 mm) se selectează alte materiale preferate.

6) Staţii de pompare şi rezervoare. Se prezintă criteriile cheie de proiectare pentru dimensionarea staţiilor de pompare:

a) Se va prevedea capacitatea de rezervă suficientă.

b) Manevrabilitatea automată a pompelor în sistem SCADA ar trebui să permită monitorizarea continuă a informaţiilor privind cantitatea apei şi energiei.

c) Se va acorda prioritate reducerii energiei (pompe cu eficienţă mare, pierderi de presiune etc.) şi costuri de întreţinere cînd se selectează parametrii de proiectare. Se vor selecta pompele cu eficienţă mare.

d) Se vor considera convertorii de frecvenţă pentru operarea pompelor în cazurile de fluctuaţii flux şi/sau presiune.

e) Se va furniza capacitatea suficientă pentru rezervoare pentru a garanta securitatea alimentării (în funcţie de riscul poluării accidentale a apei).

7) Reţea de distribuţie. Se prezintă criteriile cheie de proiectare pentru dimensionarea reţelei:

a) Viteză maximă;

b) Fluxul proiectat este fluxul maxim pe oră;

c) Se stabileşte un acord cu operatorul cu privire la materialul preferat pentru diametrele mai mici şi pentru diametrele mai mari.

42. Apa uzată. Sistemul de colectare a apei uzate. Se prezintă criteriile cheie de proiectare utilizate pentru dimensionarea reţelei de canalizare.

Fluxul proiectat al reţelei de canalizare este fluxul maxim pe oră:

1) Interconectări între apa pluvială şi reţelele de canalizare;

2) Reţelele de canalizare mai noi trebuie proiectate ca sisteme separate;

3) Dacă reţeaua este prea lungă, cu staţiile intermediare de pompare, furnizaţi informaţii referitoare la riscul creării H₂S şi măsurările corective posibile subsecvente luate (injecţie cu oxigen), în particular, cînd materialul conductei este vulnerabil la asemenea riscuri;

4) Materialul preferat al ţevii este de diametru mai mic (sub … mm), iar … pentru diametrele mai mari;

5) Diametrul minim pentru canalizare în sistem separat este de … mm;

6) Viteza admisă în canale: 0.7 x 3 m/s; dacă valoarea minimă admisă de 0.7 m/s (rata de curăţare proprie) nu poate fi îndeplinită datorită fluxurilor scăzute în anumite sectoare, trapele trebuie curăţate în sectoarele respective ale canalului;

7) Verificarea trapelor trebuie realizată pe întreaga lungime conform standardelor naţionale;

8) Minimumul admis pentru pantele inversate: 0.007%.

43. Epurarea apei uzate:

1) Apa uzată epurată trebuie să fie conformă cu normele şi standardele naţionale, care transpun Directiva 91/271/CEE.

Tratamentul este conform cu standardele naţionale pentru staţiile de epurare a apei uzate, tratare biologică, tratare avansată şi tratarea nămolului. Se va descrie tipul staţiilor de epurare a apei uzate (tehnologia) în funcţie de sarcinile hidraulice şi biologice.

44. Depozitarea şi tratarea nămolului. Se prezintă criteriile de proiectare pentru tratarea şi depozitarea nămolului.

Secţiunea 8. Analiza opţiunilor

45. Analiza opţiunilor în SF trebuie să se bazeze pe opţiunile strategice generale pregătite în PAAS (MP). Analiza opţiunilor compară soluţiile alternative pentru a garanta soluţia cea mai eficientă din punctul de vedere al eficienţei costului.

46. Se va începe prin revizuirea opţiunilor strategice pregătite la nivel de PAAS (MP). Analiza opţiunilor este conectată cu definirea aglomerărilor. Revizuiţi limitele pentru aglomerările prioritare şi definiţi-le detaliat pe baza analizei opţiunilor în stadiul de fezabilitate.

1) Se dezvoltă opţiunile generale (diferite opţiuni tehnologice) aplicabile pentru toate aglomerările;

2) În final, pentru fiecare aglomerare, se pregăteşte o analiză a opţiunilor prin (1) vizualizarea opţiunilor şi (2) realizarea unei evaluări a opţiunilor;

3) Se justifică opţiunea selectată cu o evaluare economică şi financiară.

Notă: se vor diferenţia opţiunile prevăzute la nivel de PAAS (MP) (corelate cu strategia raională) şi opţiunile necesare la nivel de SF (Comparaţi opţiunile tehnice, costurile operaţionale şi de investiţie etc.).

47. Opţiuni privind alimentarea cu apă.

1) Opţiuni strategice şi definirea limitelor aglomerării. Se rezumă opţiunile strategice prezentate în PAAS (MP):

a) Se utilizează rezumatele fiecărui capitol concentrîndu-vă asupra tabelelor agregate pentru opţiunile analizate la nivel de PAAS (MP);

b) Se revizuiesc opţiunile strategice pentru aglomerările prioritare selectate pe baza noilor informaţii disponibile;

c) Se definesc în detaliu limitele aglomerărilor pe baza unei evaluări detaliate (definiţi în detaliu ce părţi din zonele stabilite vor fi conectate la reţeaua de alimentare cu apă);

d) Se prezintă o hartă generală cu opţiunile strategice (ex., opţiunea centralizată vs opţiunea descentralizată);

e) Se prezintă o hartă cu limitele revizuite/confirmate ale aglomerărilor luînd în considerare rezultatele analizei opţiunilor pentru fiecare aglomerare (ex., opţiunea centralizată vs opţiunea descentralizată).

2) Opţiunile generale. Se evaluează pe scurt opţiunile generale pentru toate aglomerările (dacă este cazul), precum:

a) Procesul tehnologic pentru tratarea apei;

b) Compararea diferitelor materiale, dacă acestea sunt considerate relevante.

3) Opţiuni Aglomerarea x.

a) Opţiuni identificate.

- Opţiuni generale privind alimentarea cu apă (pe baza evaluării generale la nivel de PAAS (MP).

Exemple:

• Opţiunea 1: Sursă de apă subterană.

• Opţiunea 2: Sursă de apă de suprafaţă.

• Opţiunea 3: Filtrarea patului de apă şi reîncărcarea apei (mix între apa de suprafaţă şi apa subterană).

• Opţiunea 4: Transportul apei de la aglomerarea x.

- Opţiuni tehnice specifice.

Pentru componentele specifice ale sistemului (extragerea apei, tratarea apei, distribuţia apei) identificaţi opţiunile tehnice relevante:

Exemplu:

• Sonde arteziene orizontale versus sonde verticale

• Adîncimea sondelor (strat hidrogeologic)

• Gura de admisie plutitoare versus gură de admisie fixă pentru extragerea apei de suprafaţă

• Locaţia extracţiei de apă

• Pompe submersibile versus pompe orizontale

• Reabilitare versus construcţia a noi facilităţi de extracţie

• Etc.

b) Descrierea opţiunilor.

Descrieţi pe scurt fiecare dintre opţiunile identificate şi prezentaţi următoarele informaţii:

- Se rezumă baza de date (ex., calitatea apei, hidrogeologia);

- Se face referire la datele referitoare la costurile unitare din anexă (costuri de investiţie, costuri de operare şi întreţinere);

- se estimează costul (costuri de operare şi investiţie);

- principala caracteristică a opţiunii.

c) Clasificarea opţiunilor:

- Clasificarea opţiunilor (prima etapă pentru eliminarea opţiunii nonfezabile);

- Comparaţi avantajele şi dezavantajele opţiunilor (după exemplul de mai jos).

d) Evaluarea detaliată a opţiunilor.

Pentru opţiunile reţinute, se pregăteşte o evaluare detaliată cu privire la:

- Avantajele şi dezavantajele tehnice;

- Alocarea costului investiţiilor (calculări de cost detaliate vor fi prezentate în cadrul anexei);

- Calcularea costului de operare (calculări detaliate de costuri vor fi prezentate în cadrul anexei).

Se prezintă hărţi şi schiţe pentru a sprijini înţelegerea opţiunilor.

e) Evaluarea financiară şi economică.

Pentru opţiunile reţinute, se pregăteşte o evaluare financiară care va calcula valoarea netă financiară actuală (pentru diferite cantităţi) ale costurilor de investiţie şi costurilor de operare şi întreţinere.

Supoziţii:

• Rata de reducere propusă: 5%;

• Reinvestiţie pentru echipament: după 15 ani;

• Reinvestiţie pentru reţea: după 40 ani;

• Reinvestiţie pentru structurile civile: 30 ani.

Se pregăteşte o evaluare economică care va lua în calcul externalităţile pentru o anumită opţiune:

• Impactul asupra sănătăţii;

• Efecte ale evoluţiei;

• Efecte ale resurselor (utilizarea terenului, efecte asupra valorii imobiliare);

• Efecte asupra angajării;

• Efecte asupra mediului.

f) Opţiune selectată.

Se compară opţiunile reţinute pe baza rezultatelor pentru costurile de operare şi întreţinere. Argumentele tehnice şi externalităţile (securitatea alimentării etc.) poate fi utilizată pentru opţiunea selectată.

4) Opţiuni aglomerare y.

Se pregăteşte o analiză a opţiunilor pentru toate aglomerările aşa cum sunt definite în pct.de mai sus.

48. Opţiunile privind apa uzată.

Se pregăteşte o analiză a opţiunilor similară cu cea prezentată în punctul anterior pentru alimentarea cu apă.

Exemple specifice pentru apa uzată sunt date mai jos:

1) Opţiunile strategice şi definirea limitelor aglomerării:

a) Se definesc în detaliu limitele aglomerărilor pe baza unei evaluări detaliate (definiţi în detaliu ce părţi ale zonelor cu locuinţe vor fi conectate la reţeaua de canalizare şi care părţi vor rămîne în afara limitelor aglomerării pentru sistemul de epurare individuală);

b) Se utilizează rezumatele fiecărui capitol concentrîndu-se asupra tabelelor agregate pentru opţiunile analizate la nivel de PAAS (MP);

c) Se revizuiesc opţiunile strategice pentru aglomerările prioritare dacă există informaţii în acest sens;

d) Se definesc în detaliu limitele aglomerărilor pe baza unei evaluări detaliate (definiţi în detaliu care părţi din zonele locuite vor fi conectate la reţeaua de canalizare şi care părţi rămîn în afara aglomerării pentru sistemele de epurare individuală);

e) Se prezintă o hartă generală pentru opţiunile strategice (ex., opţiunea centralizată versus opţiunea descentralizată);

f) Se prezintă harta cu limitele revizuite/confirmate ale aglomerărilor luînd în considerare rezultatele analizei opţiunilor pentru fiecare aglomerare (ex. opţiunea centralizată versus opţiunea descentralizată).

2) Opţiuni generale.

3) Opţiuni aglomerarea x.

a) Opţiuni identificate.

- Opţiuni generale.

Pe baza evaluării generale la nivel de PAAS (MP), se confirmă sau se revizuieşte opţiunea iniţială pregătind evaluarea economică şi tehnică detaliată a următoarelor opţiuni:

• Sistemul centralizat de apă uzată (o staţie de epurare pentru aglomerările "cluster")

• Sistem descentralizat de apă uzată (o staţie de epurare pentru fiecare aglomerare)

• În cazuri excepţionale pentru zonele insuficient concentrate din cadrul unei aglomerări: epurare individuală şi alt tratament corespunzător (rezervoare septice, etc.).

Notă: pentru o aglomerare definită, cel puţin 90 % trebuie să fie conectată la o reţea de canalizare. Maximumul de 10% rămas poate fi deservit cu sisteme individuale şi corespunzătoare (ex., rezervoare septice).

Notă: în cazul unei cereri crescute (dacă capacitatea de alimentare adiţională este necesară), comparaţi creşterea capacităţii de alimentare cu opţiunile alternative pentru a reduce pierderile de apă sau pentru a realiza interconectarea cu alte sisteme de alimentare cu apă.

Rezultatul analizei opţiunilor este confirmarea/revizuirea limitelor aglomerării "cluster" demonstrînd dacă interconectarea cu un rezervor de canalizare şi epurare într-o staţie de epurare a apei uzate nu reprezintă cea mai favorabilă soluţie sau staţiile individuale de epurare a apei uzate sunt mai eficiente din punctul de vedere al costului.

Se va baza, dar nu se va limita, la evaluarea detaliată tehnică şi economică pe următoarele criterii:

• Caracteristici topografice (altitudine, distanţă între aglomerări)

• Mărimea aglomerărilor

• Rezervoare de canalizare existente şi staţii de epurare a apei uzate

• Costuri de investiţie pentru rezervoarele de canalizare şi staţiile de epurare

• Costuri de operare pentru rezervoarele de canalizare şi staţiile de epurare

• Teren disponibil pentru staţiile de epurare a apei uzate şi pentru rezervoarele de canalizare

b) Exemple de opţiuni tehnice specifice pentru apa uzată:

• Reţea de canalizare combinată versus reţea de canalizare separată

• Etanşarea (sistemele care nu dispun de fundaţie) versus reţelele de canalizare convenţionale (tranşee)

• (Parţial) Reabilitarea staţiilor de epurare a apei uzate versus noile staţii de epurare a apei uzate

• Tipul staţiei de epurare a apei uzate (process tehnologic)

• Construcţii separate sau staţii de epurare a apei uzate prefabricate (compacte)

• Compararea diferitelor materiale de conducte (Beton/PVC/GRP/PE/PP)

• Diferite locaţii şi puncte pentru staţiile de epurare a apei uzate

• Deshidratarea nămolului (deshidratare centralizată, decentralizată, unităţi mobile de deshidratare)

• Tranşee adînci de canalizare şi număr mic de staţii de pompare versus tranşee puţin adînci de canalizare şi număr mare de staţii de pompare

• Conducte sub presiune versus canale gravitaţionale

Etc.

с) Descrierea opţiunilor.

d) Clasificarea opţiunilor.

e) Evaluarea detaliată a opţiunilor

f) Evaluarea financiară şi economică

g) Opţiune selectată

4) Opţiuni aglomerarea y.

Se pregăteşte analiza opţiunilor pentru toate aglomerările aşa cum este definită în secţiunea de mai sus.

49. Rezumat pentru analiza opţiunilor. Se rezumă opţiunile din secţiunea de mai sus pentru alimentarea cu apă şi aglomerările de apă uzată;

1) Compararea tehnică a opţiunilor;

2) Evaluarea financiară şi economică;

3) Opţiune selectată.

Secţiunea 9. Prezentarea proiectului

50. Se prezintă proiectul de investiţie descriind:

1) Caracteristicile generale, justificări şi impactul proiectului;

2) Măsuri de investiţie, inclusiv o justificare pentru fiecare măsură de investiţie;

3) Măsurile de asistenţă tehnică propuse pentru acompanierea măsurilor de investiţii;

4) Alocarea costurilor pentru toate investiţiile;

5) Costurile de operare şi întreţinere înainte şi după implementarea proiectului;

6) Costurile unitare în formă agregată ca rezultat al costurilor de investiţie şi cantităţilor infrasructurii implementate.

51. Prezentare generală a proiectului. Se prezintă rezumatul proiectului:

- Principalele caracteristici ale investiţiei;

- Principalele justificări;

- Strategia de investiţii;

- Principalul impact al măsurilor de investiţie.

O alocare a investiţiilor per aglomerări şi per contract trebuie furnizate. De asemenea un rezumat pentru gruparea investiţiilor trebuie să fie explicat adecvat în cadrul SF.

Investiţiile trebuie prezentate pentru fiecare aglomerare cu privire la cerinţele următoare.

1) Alimentarea cu apă

Se rezumă măsurile de investiţii propuse pentru îmbunătăţirea sistemului de alimentare cu apă:

a) Principalele caracteristici ale componentelor investiţiei vor avea următoarea structură:

- Extragerea apei

- Staţiile de pompare

- Tratarea apei

- Reţelele de apă

- Reţeaua de distribuţie

b) Cantităţi propuse ale componentelor infrastructurii (indicatori)

c) Principala justificare pentru componentul de investiţie (ex., pierderi de apă, numărul avariilor la reţele, condiţia conductelor etc.); se cuantifică pe cît posibil deficienţele cheie identificate în capitolele anterioare referitoare la măsurile de investiţii propuse.

d) Descrierea caracteristicilor tehnice (ale opţiunii selectate) cu detalii suficiente (se va face referire la prezentări mai detaliate în anexă).

Se justifică investiţiile luînd în calcul următoarele indicaţii/recomandări.

Extragerea apei

Se indică măsuri preventive pentru:

- Detectarea şi reducerea susrselor de poluare:

• Pregătirea unui program pentru monitorizarea permanentă a calităţii apei brute

• Implementarea unui sistem de informare asupra surselor posibile de poluare

• Îmbunătăţirea contactului cu instituţiile care supraveghează calitatea apei din aval

- Garantarea siguranţei alimentării în cazul poluării accidentale (siguranţa capacităţii de stocare, sistemul de avertizare din aval, interconectarea). În particular, în cazul resurselor vulnerabile (captări din rîuri).

Staţii de pompare

- Măsurile propuse vor lua în considerare eficienţa crescută a SP.

Staţiile de tratare a apei

- Descrieţi depozitarea/deversarea propusă a apei spălată în contracurent de la staţiile de epurare a apei uzate (deversarea netratată în emisar sau orice altă soluţie vătămătoare pentru mediu nu este permisă).

Reţelele de transmisie

- Măsurile propuse trebuie justificate adecvat în funcţie de priorităţile cheie, de eficienţă-cost şi de insuficienţa apei pentru zona de proiect a calităţii non-conforme a apei (în acest caz, ce parametri nu sunt conformi?)

- Orice investiţie care nu este suficient justificată nu va fi eligibilă pentru finanţare.

Reţeaua de distribuţie a apei

- Trebuie acordată prioritate extinderii reţelelelor pentru a garanta întreaga conformitate cu standardele şi normele în vigoare în aglomerările selectate (populaţia acoperită şi caracteristicile calităţii apei);

- Reabilitarea reţelelor se va baza pe o evaluare critică a infrastructurii existente şi a prioritizării necesităţilor; gradul de reabilitare trebuie să ţină cont de priorităţile critice pentru a garanta o operare optimă a sistemului;

- Pentru reabilitarea reţelei de distribuţie:

• se furnizează informaţii referitoare la contorizarea măsurilor care stau la baza identificării scurgerilor principale

• se indică rezultatele aşteptate în termene de reducere a ratei pierderilor reţelei

• se indică măsurile care vor fi luate de către operator pentru a detecta scurgerile difuze şi pentru a păstra o performanţă rezonabilă în acest sens. Dacă este necesar, prevedeţi echipamentul necesar în aplicaţie (contorizare, SCADA, material acustic de detectare etc.).

- Dacă nu sunt propuse măsuri pentru înlocuirea reţelei în scopul reducerii pierderilor de apă (ex., prioritate scăzută în PAAS (MP), se acordă prioritate reducerii pierderilor de apă în Planul de Acţiune pentru compania de apă şi de prevăzut echipament de detectare a scurgerilor conform proiectului pentru a garanta faptul că compania de apă va fi capabilă să reducă pierderile de apă la un nivel acceptabil (ex. 20 – 30 %) după încheierea investiţiilor.

- Se furnizează indicatori referitori la eficienţa măsurilor propuse de reabiltare (măsurile de investiţie în valută naţională per cantitate de pierderi de apă reduse. Acest lucru trebuie să furnizeze o bază de date pentru evaluarea oportunităţii cererii beneficiarului. Dacă indicatorul demonstrează costuri unitare mari pentru reabilitarea reţelei (ex., deoarece pierderile de apă sunt deja la un nivel relativ mic şi reducerea ulterioară a pierderilor prin înlocuirea conductelor poate să nu fie eficientă din punctul de vedere al costului), trebuie luat în considerare faptul că investiţia nu este oportună financiar sau reducerea scurgerilor este o problemă operaţională, în responsabilitatea operatorului.

- Se vor recomanda măsuri pentru reducerea pierderilor de apă (controlul scurgerilor, managementul presiunii etc.) pentru a îmbunătăţi în mod constant pierderile de apă din reţea după implementarea proiectului.

- Se defineşte o ţintă realistă pentru pierderile de apă - implementarea proiectului şi reducerea continuă a pierderilor de apă).

2) Apa uzată.

Se rezumă măsurile de investiţie propuse pentru a îmbunătăţi sistemul de canalizare:

- Principalele caracteristici ale componentelor de investiţie vor avea următoarea structură:

• Reţeaua de apă uzată,

• Staţiile de pompare a apei uzate

• Staţia de epurare a apei uzate

• Tratarea nămolului

- Cantităţile propuse ale componentelor infrastructurii (indicatori).

- Principala justificare pentru fiecare componentă de investiţie (ex., pierderi de apă, numărul de avarii ale conductelor etc.); se va cuantifica pe cît posibil avînd în vedere deficienţele-cheie identificate în capitolele anterioare pentru măsurile de investiţie propuse.

- Descrierea caracteristicilor tehnice (ale opţiunii selectate cu detalii suficiente) se va face referire la prezentările detaliate din anexă).

Avînd în vedere situaţia actuală, se vor justifica investiţiile, luînd în calcul următoarele indicaţii/recomandări.

Reţeaua de apă uzată

- Se va acorda prioritate extinderii reţelelor pentru a garanta conformitatea cu documentele de politici naţionale în aglomerările selectate.

- Reabilitarea reţelelor trebuie să se bazeze pe o evaluare critică a infrastructurii existente şi prioritizarea necesităţilor, gradul de reabilitare propus trebuie să aibă în vedere priorităţile critice necesare care vor fi tratate pentru a garanta proiectarea adecvată şi operarea staţiei de epurare a apei uzate.

Staţiile de pompare a apei uzate

Măsuri propuse trebuie să ia în considerare eficenţa mărită a SP.

Staţiile de epurare a apei uzate

- A asigura măsuri pentru garantarea conformităţii maxime cu Acordul de Asociere; nivelul conformării necesare pentru fiecare aglomerare selectată trebuie verificat.

- Coerenţa cu alte programe trebuie verificată şi descrisă în SF (ex., dacă extinderea reţelelor şi/sau construcţia staţiei de epurare este propusă pentru finanţare din 2 programe paralele, SF trebuie să fie orientate spre ambele investiţii; in particular, proiectarea şi nivelul conformităţii staţiilor de epurare a apei uzate pregătit în cadrul altor programe trebuie să fie verificat)

- A descrie în mod clar ceea ce este prevăzut pentru deşeurile generate de staţiile de epurare a apei uzate (spălarea nisipului, reciclarea uleiului etc.) şi modul în care nămolul provenit de la curăţarea canalului este tratat.

- A revizui cerinţele pentru managementul nămolului şi garantaţi jusificarea adecvată şi descrierea facilităţilor pentru tratarea nămolului.

Managementul nămolului

- Se vor include măsuri de investiţie necesare pentru asigurarea unui management al nămolului adecvat (ex., facilităţi de stocare în cazul reutilizării în agricultură a nămolului).

4) Strategia de investiţie

Descrierea strategiei de investiţie propusă pentru îmbunătăţirea sistemului de alimentare cu apă:

- Referire la priorităţile pentru implementarea componentelor investiţiei. Coordonarea măsurilor propuse – se va furniza o situaţie a tuturor componentelor de investiţie (lista cu sumarul componentelor de investiţie agregate).

- Referire la strategia de implementare (ex., combinaţi construcţia reţelei de apă uzată şi a celei de apă pentru a evita tranşeele duble).

- Cadrul de timp general pentru implementare.

- Principalele dificultăţi şi constrîngeri aşteptate pe parcursul implementării sistemului de apă (ex., capacitatea operatorului etc.).

- Se vor sublinia riscurile implementării şi măsurile propuse de negociere – ex., se va face referire la capacitatea de implementare adecvată, disponibilitatea terenului, măsurile complementare necesare etc.

Notă: se va confirma disponibilitatea terenului în stadiul de fezablitate.

52. Impactul aşteptat al proiectului şi indicatorii de performanţă. Prezentaţi impactul principal al măsurilor de investiţie astfel:

1) Se descriu principalele rezultate şi cuantificaţi pe cît posibil utilizînd indicatorii de performanţă pentru măsurile propuse, ex., creşterea ratei de conectare, reducerea infiltrării. Populaţia care beneficiază de măsură etc.)

2) Se prezintă îmbunătăţirile aşteptate după implementarea componentelor de investiţie selectate cu indicatorii de performanţă în tabelul de mai jos (înainte şi după implementarea proiectului):

Se va descrie contribuţia măsurilor la ţintele şi angajamentele luate de RM.

Notă: a nu se confunda ţintele ţării cu ţintele raionului.

O serie de tabele pentru prezentarea performanţei şi impactului proiectului sunt prezentate mai jos:

- Se prezintă impactul estimat al fiecărei măsuri de investiţie menită să reducă costurile de operare (ex., economisiri de energie prin înlocuirea pompelor şi alt echipament electromecanic sau reducerea pierderilor de reţea) asupra costurilor de energie. Nu se va lua în considerare costurile adiţionale datorate îmbunătăţirii nivelului de servicii (ex. creşterea cantităţii de apă pentru alimentarea beneficiarilor sau creşterea presiunii reţelei) în următoarele tabele.

Ca exemplu, impactul renovării reţelei de alimentare cu apă asupra pierderilor de apă se află în tabelul de mai jos. Tabele similare trebuie să prezinte impactul altor măsuri de investiţie asupra îmbunătăţirii eficienţei (ex., renovarea pompelor pentru consumul de electricitate).

3) Se va rezuma impactul măsurilor de investiţii asupra costurilor de electricitate după cum apar în tabelul de mai jos.

4) Se va rezuma impactul tuturor măsurilor de investiţie asupra costurilor de operare şi menţinere în tabelul de mai jos

5) Se va prezenta impactul estimat al fiecărei măsuri de investiţie pentru reducerea costurilor de operare (ex., economii de energie prin înlocuirea pompelor şi alt echipament electromecanic). Nu se va lua în considerare costurile adiţionale datorate îmbunătăţirii serviciilor (ex., îmbunătăţirea calităţii efluentului) în următorul tabel.

6) Se va rezuma impactul tuturor măsurilor de investiţie pentru costurile de operare şi întreţinere în tabelul de mai jos.

53. Asistenţă Tehnică. Asistenţa Tehnică trebuie să ajute la implementarea proiectului prin stabilirea unui sistem disponibil şi eficient pentru îmbunătăţirea serviciilor de apă. Asistenţa Tehnică trebuie sa aibă în vedere:

1) Managementul proiectului;

2) Supravegherea lucrărilor.

O Asistenţă Tehnică pentru Managementul Proiectului poate include:

- Suport acordat beneficiarului în implementarea proiectului, raportare şi publicitate;

- Suport acordat beneficiarului în documentarea reţelelor de alimentare cu apă şi în dezvoltarea modelelor reţelei hidraulice şi realizarea măsurătorilor de calibrare (pentru a garanta sustenabilitatea măsurilor propuse şi pentru a pregăti a doua etapă a investiţiei);

- Dezvoltarea modelelor reţelei de canalizare inclusiv studiul gurilor de vizitare, pregătirea registrelor digitale, studii de impermeabilitate, măsurători ale fluxului cu măsurătorile asociate ploilor, inspecţia, dezvoltarea modelului şi verificarea acestuia (cu privire la garantarea sustenabilităţii măsurilor propuse şi pentru a pregăti a doua etapă a investiţiei aşa cum a fost prevăzut);

- Suport acordat beneficiarului în achiziţionarea echipamentului;

- Pregătirea în domeniul noilor tehnologii a echipamentului şi a instrumentelor. AT va fi responsabilă pentru supravegherea şi controlul contractelor de lucrări şi va îndeplini în general toate îndatoririle inginerului.

54. Costuri estimate ale proiectului.

1) Costuri de investiţie.

Scopul lucrărilor este definit în ToR:

a) Se va furniza în anexe estimările de costuri detaliate pentru construire (în Lei/EUR) pentru componentele propuse ale proiectului. Estimările de costuri trebuie să fie suficient detaliate, subîmpărţite în elemente logice ale proiectului şi susţinute de supoziţii şi baze pentru cifre pentru a permite analiza detaliată. Estimările şi orice alte revizuiri trebuie datate şi trebuie să arate costurile locale şi străine, taxele şi îndatoririle locale, proiectare, supervizare, costuri legale şi de administrare asociate cu proiectele, taxele consultantului şi alocaţiile pentru creşterea preţurilor şi cheltuielilor neprevăzute.

b) Se va furniza un grafic estimat al cheltuielilor, pe an, pentru fiecare proiect. Datele cheltuielilor trebuie să coincidă cu datele pînă la care se vor face plăţile. Se va etapiza graficul pentru a demonstra cerinţele părţilor majore ale proiectelor şi a coordona cu graficul de construcţie estimat.

Se va pregăti o alocare a costului detaliată pentru fiecare aglomerare separat în principalele componente ale proiectului. Se va completa şi ataşa la SF modelul pentru alocarea costurilor de investiţie.

2) Costuri de Operare şi Menţinere (O&M).

Se prezintă costurile de operare şi întreţinere luînd în considerare următoarele aspecte:

a) Se vor furniza detalii referitoare la costurile de operare şi întreţinere şi managementul operatorului;

b) Se vor furniza detalii referitoare la variaţia preconizată pentru costurile O&M în viitor;

c) Se vor lua în calcul modul de calculare a costului de mai jos drept bază pentru calculele din secţiunile economice şi financiare ale SF.

Costurile de operare şi menţinere pentru sistemul

de alimentare cu apă

- Se furnizează calculul costului O&M înainte şi după implementarea proiectului, iar la finalul orizontului de planificare (de explicat clar supoziţiile pentru evoluţie) pentru fiecare aglomerare şi un tabel cu sumarul tuturor aglomerărilor.

Prezentarea indicativă a costurilor O&M este prezentată mai jos:

Se va furniza o calculare mai detaliată pentru fiecare componentă a costului (ex., extracţia apei, staţia de tratare a apei, reţelele de apă, reţeaua de pompare, sistemul de distribuţie) în anexă.

Costurile de Operare şi Menţinere pentru sistemul

de apă uzată

- Se va furniza calcularea costului O&M înainte şi după implementarea proiectului, precum şi la finalul orizontului de planificare (de explicat în mod clar supoziţiile) pentru fiecare aglomerare şi de pregătit un tabel cu sumarul pentru toate aglomerările.

Prezentarea costurilor O&M pentru sistemul de apă uzată este în tabelul de mai jos:

- Se va furniza un calcul mai detaliat pentru fiecare cost în anexă (ex., clasificarea componentului costului: staţia de epurare a apei uzate, managemetul nămolului, colectorul principal, staţii de pompare, reţeaua de apă uzată).

Rezumatul costurilor O&M

Se va furniza un tabel cu rezumatul costurilor O&M pentru apă şi apă uzată (agregate pentru toate aglomerările). Se vor prezenta informaţii detaliate în cadrul anexei.

Tabelul de mai jos separă schimbarea costurilor O&M (înainte şi după încheierea proiectului) în 2 componente: (i) datorită eficienţei îmbunătătţirii (ex., reducerea costurilor specifice de energie) şi (ii) creşterea costurilor O&M datorată creşterii nivelului de servicii (creşterea alimentării, a presiunii etc.).

1) Costuri unitare agregate

În baza rezultatelor estimărilor de costuri de mai sus:

- Se pregăteşte un tabel cu costurile specifice pentru a furniza o bază de date pentru componentele investiţiilor propuse;

- Se compară informaţiile dintre toate aglomerările şi de comentat în cazul devierilor majore ale costurilor unitare, cu informaţiile din baza de date;

- Se prezintă un tabel cu sumarul costurilor de investiţii unitare (minim, maxim, medie a tuturor aglomerărilor pentru indicatorii selectaţi);

- Se completează tabelul de mai jos în format Excel.

Capitolul II.

REZULTATELE ANALIZELOR

Secţiunea 1. Rezultatele analizei economico-financiare

Se va adăuga un rezumat care va prezenta principalele rezultate ale analizei economico-financiare (pregătită ca un document separat).

Nr.maxim de pagini: 20.

Secţiunea 2. Rezultatele analizei instituţionale

Se va adăuga un rezumat care va prezenta principalele rezultate ale analizei instituţionale (pregătită ca un document separat).

Nr.maxim de pagini: 20.

Secţiunea 3. Rezultateleevaluării impactului asupra mediului

Se va adăuga un rezumat care va prezenta principalele rezultate ale analizei EIM (pregătită ca un document separat).

Nr.maxim de pagini: 20

Capitolul III.

STRATEGIA DE ACHIZIŢII ŞI PLANUL DE IMPLEMENTARE

Scopul lucrării definit de ToR:

- Se va recomanda (pe baza unei evaluări a riscului) cele mai bune condiţii ale contractului şi abordarea ulterioară pentru contractare/licitare pentru fiecare contract de lucrări.

- Se va pregăti strategia de achiziţii şi planul de implementare după ce proiectarea, costul, scopul lucrărilor şi obiectivele fiecărui proiect au fost definite în mod clar în etapele anterioare ale proiectului şi după ce proiectul a primit opinii favorabile din parte autorităţilor competente.

- Se va realiza un plan de achiziţii asigurîndu-vă că proiectul este implementat în modul cel mai eficient şi rapid posibil. Sunt acceptate proceduri de licitare deschise şi restricţionate; de recomandat o procedură optimă pentru situaţiile proiectului şi de stabilit un acord cu factorii relevanţi.

Secţiunea 1. Introducere.

1) Informaţii generale

2) Definiţii

A defini cei mai importanţi termeni precum:

a) Planul de implementare

b) Planul de achiziţii

c) Strategia de achiziţii

d) Etc.

3) Legislaţie

A face referire la regulile de achiziţii.

4) Procesul de achiziţii

Se va rezuma procesul de achiziţii definit de legislaţia naţională şi a enumera paşii şi constrîngerile de timp:

- A dezvolta un program anual al achiziţiilor publice;

- A edita contracte/documentaţie de selecţie;

- A finaliza contractul – preluare finală.

Secţiunea 2. Strategia de achiziţii

1) Criterii pentru gruparea licitaţiilor

A defini criteriile pentru gruparea licitaţiilor luînd în considerare:

a) Natura achiziţiei, ex., dacă acestea sunt pentru servicii, lucrări sau alimentări.

b) Valoare – ex., dacă acestea sunt deschise sau restricţionate ori locale/internaţionale.

c) Pentru scopul planificat al lucrărilor, a utiliza următoarele tipuri de contracte lucrări.

d) "Proiectare-Construire" pentru reabilitarea staţiilor de epurare a apei şi apei uzate existente.

e) "Construire" pentru reabilitarea şi extinderea sistemelor existente de distribuţie şi canalizare.

f) "Mărimea şi numărul contractelor de lucrări va determina numărul licitanţilor interesaţi. În principiu, valoarea mai mare a licitaţiilor ar trebui să rezulte în preţuri mai mici datorită economiilor şi a costurilor reduse. Dacă, dintr-un motiv anume, pachete mai mici de contracte (şi un număr mare de contracte) sunt considerate drept cea mai favorabilă opţiune, măsurile trebuie prevăzute în procesul de achiziţii pentru a evita preţuri mari de licitare (ex., trebuie de asigurat că există competiţie).

g) Pentru a garanta faptul că toti contractorii pot îndeplini condiţiile, este necesară împărţirea lucrărilor în loturi sau pachete, ce conţin tipuri similare de lucrări, care pot fi furnizate mai uşor de companiile specializate.

h) Dacă este necesar să se realizeze acest lucru, luînd în calcul condiţiile pieţei pentru lucrările în cauză, limitările contractorilor, aspectele geografice ale proiectului, capacitatea supervizării precum şi monitorizarea şi capacitatea de management a companiiei de apă.

Notă: De proiectat strategia de achiziţii în lumina răspunsului aşteptat al pieţei: pe cît posibil, de grupat contractile identice sau simple (ex., extinderea reţelei/reabilitări) pentru a stimula competiţia (şi a evita acordurile locale).

2) Potenţialul companiilor naţionale de construcţii

a) A evalua experienţa, capacitatea generală şi capacitatea disponibilă a companiilor locale de construcţii pe parcursul perioadei de implementare preconizată.

b) A utiliza cantitatea de lucrări similare (ex., relevantă pentru construcţia reţelei) realizată pe parcusrul anilor anteriori ca indicator al capacităţii generale a companiillor locale de construcţii - al doilea criteriu este capacitatea financiară a companiilor de construcţii din Moldova (de estimat numărul de companii şi capacitatea lor care trebuie respectată ex., minimum de criteria care nu sunt îndeplinite).

c) A utiliza interesul companiilor de construcţii pentru a participa la licitaţii similar şi/sau criteriile pentru evaluarea potenţialelor companii naţionale de construcţii şi interesul de a participa în cadrul procedurilor de licitare.

3) Strategia propusă de achiziţii

a) Pe baza criteriilor de mai sus pentru gruparea proiectelor şi companiile potenţiale de construcţii, de propus o strategie pentru:

b) Proceduri de achiziţii;

c) Mărime/valoare şi număr de contracte;

d) Condiţii standard pentru contracte;

e) Tipul contractului ((i) staţie şi tip proiectare-construcţie; (ii) tipul construcţiei; (iii) contracte de alimentare; şi (iv) contracte de servicii, Contracte de AT);

f) Timp şi secvenţiere pentru implementare (perioadă de timp minimă pentru fiecare etapă definită de legea privind achiziţiile în funcţie de tipul contractului şi lucrărilor, timp propus luînd în calcul strategia de implementare şi justificarea pentru perioada de timp selectată).

Secţiunea 3. Licitaţii propuse

1) Lista contractelor inclusiv informaţiile minime:

2) Nume/cod/contract

3) Descriere sumară

4) Condiţia contractului (ex., cartea de proiectare şi construire)

5) Tipul contractului (ex., contracte lucrări, contract servicii)

6) Procedura de licitare (ex., deschisa)

7) Lucrări realizate

8) Localizarea lucrării (ex., aglomeraţia XX)

9) Împărţirea propusă în loturi

10) Valoarea estimată a contractelor de lucrări

Secţiunea 4. Planul propus de implementare şi achiziţii

1) Se va pregăti:

a) Planul general de achiziţii pentru toate contractele

b) Planul de achiziţii specific şi detaliat pentru fiecare contract

c) Orarul de implementare pentru toate contractele

d) Orarul de implementare specific şi detaliat pentru fiecare contract

e) Tabelul cu rezumatul limitelor

2) Planul de achiziţii va include:

a) Nume/cod contract

b) Data notei de informare pentru achiziţii

c) Data depunerii documentelor de licitaţii

d) Aprobarea documentelor de licitare

e) Data notei de participare conform contractului

f) Pregătirea propunerilor de către cei care licitează

g) Evaluarea propunerilor

h) Aprobarea raportului de evaluare

i) Notificare

j) Semnare contract

3) Orarul de implementare va include:

a) Nume contract/activitate

b) Durata sarcinii

c) Data de început

d) Data de final

e) Graficul cu durata activităţilor

4) Tabelul cu limitele va include:

a) Nume contract/activitate

b) Data de început

c) Data de finalizare

Secţiunea 5. Documente necesare pentru implementarea proiectului

Se va pregăti o listă cu autorizaţiile necesare pentru implementarea proiectului înainte de începerea construcţiei.

Copiile disponibile ale documentelor vor fi prezentate în cadrul unei anexe la SF.

Secţiunea 6. Supoziţii şi riscuri

Se vor descrie toate supoziţiile referitoare la implementarea contractelor şi riscurile care ar putea afecta execuţia cu succes a proiectului:

1) Disponibilitatea finanţării

2) Dificultăţi asociate lipsei cooperării

3) Începerea tîrzie a contractelor de lucrări datorată dificultăţilor asociate licitării şi selectării contractorilor

Secţiunea 7. Concluzii şi recomandări

Se vor rezuma capitolele de mai sus şi se va prezenta un tabel ce include:

1) Nume/cod/contract

2) Tipul contractului

3) Scurtă descriere a lucrărilor

4) Valoarea estimată a contractelor

5) Dată previzionată a lansării procedurilor de licitaţie