Plan de contingenţă (necesitate) din 02.11.2005 al Republicii Moldova pentru influenţa aviară (extras)

MINISTERUL AGRICULTURII
ŞI INDUSTRIEI ALIMENTARE

P L A N

de contingenţă (necesitate) al Republicii Moldova

pentru influenţa aviară (extras)

din  02.11.2005

 (în vigoare 02.12.2005) 

Monitorul Oficial al R.Moldova nr.161-163 art.555 din 02.12.2005

* * *

PREVEDERI GENERALE

SCOP ŞI OBIECTIVE

Pătrunderea gripei aviare în populaţiile de păsări din Moldova poate cauza pierderi serioase de producţie pentru industria avicolă, poate periclita comerţul cu păsări vii şi cu unele produse de la acestea şi de asemenea, poate impieta costurile pentru ouăle de consum şi carnea de pasăre, aducînd prejudicii financiare consumatorilor.

Frecvenţa sporită a acestei boli, considerate o boală emergentă de înaltă patogenitate prin variantele H5N1, H7N3 şi H7N7 ale virusului acestei boli, şi răspîndirea panzootică a variantei H9N2 a virusului, toate acestea putînd fi potenţial transmise la oameni, implică din plin atît serviciile veterinare, cît şi serviciile de sănătate publică umane pentru stoparea şi monitorizarea acestei evoluţii.

Scopul de a pregăti serviciile veterinare pentru a face faţă cu succes unor focare de influenţă aviară conform cerinţelor internaţionale, este obiectivul primordial al elaborării şi punerii în aplicare a prezentului plan de necesitate. Moldova are statut de ţară indemnă de gripa aviară. Scopul acestui plan de contingenţă este de a stabili conduita de alertă şi intervenţie în caz de necesitate pentru gripa aviară.

ASPECTE CLINICE

Semnele clinice sînt foarte variabile şi gripate de factori ca virulenţa virusului infectant, specia afectată, vîrstă, sex, boli concurenţiale şi mediu.

În cazul tulpinilor înalt virulente de influenţă aviară, care sînt asociate în mod tradiţional cu evoluţiile epizootice ale bolii şi cu afectări grave ale sănătăţii publice, boala apare brusc într-un efectiv de păsări şi mai multe animale mor fără să prezinte semne premonitorii sau semne minime de afectare generală, ca depresie, inapetenţă, înfoierea penelor şi febră. Alte păsări prezintă slăbire şi imobilitate. Găinile ouătoare pot iniţial să producă ouă cu modificări ale cojii, după care urmează sistarea ouatului.

Păsările afectate prezintă deseori o stare comatoasă, atingînd cu capul pămîntul şi cu scurgeri abundente şi sangvinolente din cavităţile nazale şi bucale. Crestele şi bărbiţele sînt cianotice şi edematoase şi pot prezenta hemoragii peteşiale sau echimotice.

De asemenea, acestea prezintă, în mod frecvent, diaree apoasă, uneori cu urme de sînge, iar păsările manifestă o sete acută.

Respiraţia este greoaie şi pot apărea hemoragii pe pielea fără pene. Mortalitatea variază între 50-100%, dar în ultimele epizootii din Asia de Sud-Est şi Asia centrală, precum şi în cele din Europa (Olanda şi Italia) rata de mortalitate s-a situat, în mod frecvent, între 90-100%, demonstrînd o modificare a patogenităţii virusului.

În formele mai puţin grave, semnele respiratorii sînt predominante. Acestea pot fi însoţite de depresie profundă, scăderea consumului de hrană şi a ouatului. Semnele respiratorii constau în tuse, strănut, raluri respiratorii şi sînt însoţite de semne nervoase şi diaree.

Semnele clinice pot apărea într-o formă specifică sau într-o combinaţie de manifestări.

DIAGNOSTIC

Gripa aviară trebuie să fie diferenţiată de: holera aviară forma acută, boala de Newcastle produsă de tulpinile velogene, precum şi de alte afecţiuni respiratorii specifice ale păsărilor, în special laringotraheita infecţioasă şi bronşita infecţioasă.

Pentru identificarea agentului etiologic al evoluţiilor epizootice de gripă aviară, trebuie să fie prelevate tampoane traheale şi cloacale (sau din fecale) de la păsări sau de la combinaţii de organe şi fecale provenite de la păsări moarte sau muribunde.

Pentru testele serologice este necesar sînge integral sau ser sanguin. Se realizează prin efectuarea testelor de hemaglutinare şi inhibare a hemaglutinării, precum şi prin imunodifuzie în gel de agar.

PREVENIRE ŞI CONTROL

Nu există un tratament al bolii. Se pot utiliza măsurile de profilaxie sanitară: izolarea strictă a focarelor, distrugerea tuturor păsărilor bolnave, suspecte de îmbolnăvire şi a celor expuse; curăţarea şi dezinfecţia riguroasă a adăposturilor şi a tuturor spaţiilor de cazare, ecarisarea şi procesarea carcaselor şi a tuturor surselor posibile de contaminare, controlul vectorilor în populaţiile de păsări, depopularea şi repopularea după 21 de zile; interzicerea contactului cu păsări cu un status de sănătate necunoscut, controlul traficului de persoane. Se recomandă creşterea în sistemul "totul plin totul gol".

În cazuri excepţionale (vezi Italia) Oficiul Internaţional de Epizootii a permis utilizarea unui vaccin, dar numai în scop de testare pilot. Pentru oameni, s-a elaborat deja un vaccin în SUA. Vaccinarea reprezintă principala măsură de prevenire a gripei şi reducere a impactului epizootiilor, însă schimbările genetice frecvente în cazul virusurilor gripale necesită o ajustare anuală a componenţei vaccinului, ceea ce face costul acestuia foarte ridicat şi inabordabil, pentru moment, ca metodă de imunizare de rutină.

MĂSURI DE PROFILAXIE GENERAL

Pentru supravegherea şi prevenirea pătrunderii gripei aviare în exploataţii avicole se vor institui şi menţine permanent următoarele măsuri de profilaxie generală:

1. Supravegherea clinică şi anatomopatologică permanentă a tuturor păsărilor de fermă şi de agrement aflate pe teritoriul Republicii Moldova.

2. Respectarea regulilor sanitare veterinare şi de zooigienă privind popularea, hrănirea, exploatarea şi transportul păsărilor.

3. Împrejmuirea exploataţiilor avicole, astfel ca în incinta acestora să nu pătrundă persoane, vehicule şi alte animale, decît printr-o intrare special amenajată, aflată sub controlul sanitar-veterinar.

4. Construirea şi amenajarea la intrarea în exploataţia avicolă a unui filtru sanitar veterinar dimensionat în raport cu numărul personalului, în care să se efectueze schimbarea obligatorie a hainelor şi a încălţămintei cu echipament de protecţie antiepizootică.

5. Interzicerea intrării în exploataţia avicolă a persoanelor care nu lucrează direct în procesul de producţie, cu excepţia organelor de control, care vor respecta condiţiile obligatorii de filtru sanitar.

6. Interzicerea introducerii în ferme a altor animale decît cele care constituie proprietatea exploataţiei, precum şi desfăşurarea altor activităţi diferite de specificul acesteia.

7. Menţinerea obligatorie în carantina profilactică a păsărilor ce urmează să fie introduse în exploataţie.

8. Asigurarea mijloacelor de transport ce vor fi folosite numai în incintă.

9. Organizarea şi amenajarea, conform regulilor sanitare veterinare, a locurilor de depozitare a produselor de origine animală şi a furajelor.

10. Evacuarea dejecţiilor şi depozitarea lor astfel încît să nu constituie surse de poluare.

11. Aplicarea periodică a măsurilor de dezinfecţie, deratizare şi dezinsecţie.

12. Solicitarea avizului autorităţii sanitare veterinare la fiecare introducere de noi efective în exploataţiile avicole.

13. Anunţarea imediată a medicului veterinar oficial la apariţia sau suspiciunea unei boli transmisibile.

14. Pînă la sosirea medicului veterinar se vor lua măsuri de izolare a păsărilor bolnave, moarte sau sacrificate de necesitate.

15. Se interzice vînzarea şi scoaterea din incintă a produselor de origine animală, furajelor, gunoiului şi altor materiale.

16. Se va urmări permanent şi în mod sistematic starea de sănătate a efectivelor prin examene clinice şi necropsice în vederea depistării la timp a primelor suspiciuni de boală.

17. În exploataţiile indemne se vor introduce ouă de incubat, pui de o zi şi tineret, numai din unităţi indemne.

18. În zona de protecţie a exploataţiei, cu o rază de cel puţin 3 km, se va asigura supravegherea şi menţinerea sănătăţii efectivelor de păsări prin depistări periodice.

19. Orice mişcare interraională a efectivelor de păsări va fi avizată de către Direcţia Medicină Veterinară prin serviciile sanitare veterinare raionale (municipale) implicate.

20. Exploataţiile avicole au obligaţia să respecte tehnologia de creştere şi tehnologia sanitară veterinară, conform legislaţiei în vigoare.

21. Se va organiza supravegherea sanitară veterinară permanentă a păsărilor ce se aduc în tîrguri, pieţe, expoziţii.

22. Periodic, la intervale de cel mult o săptămînă, din exploataţiile avicole se vor trimite probe la laborator pentru examene de supraveghere sanitară veterinară.

23. Supravegherea specială a păsărilor sălbatice din Delta Dunării şi a Nistrului, în special în timpul şi după migraţia păsărilor migratoare în aceste biotopuri.

24. Expedierea probelor şi interpretarea rezultatelor revin autorităţii sanitare veterinare competente prin intermediul medicului veterinar oficial.

MĂSURI DE PROTECŢIE

Respectarea cerinţelor sanitare veterinare privind exportul, importul şi tranzitul animalelor şi produselor de origine animală, mişcarea animalelor, notificarea internă şi internaţională, prelevarea de probe şi examinarea de laborator, curăţirea şi dezinfecţia, sacrificarea şi uciderea păsărilor.

PREVEDERI FINANCIARE

A. Fonduri bugetare de urgenţă

1. În cazul acţiunilor de importanţă deosebită ce se întreprind pentru lichidarea rapidă a focarelor de boli transmisibile, prin sacrificarea unor animale şi prin alte măsuri ce se impun pentru prevenirea difuzării epizootiilor şi pentru apărarea sănătăţii efectivelor de animale, se acordă despăgubiri proprietarilor animalelor sacrificate sau altfel afectate, indiferent dacă animalele respective sînt asigurate sau nu;

2. Plata despăgubirilor se face din fondurile prevăzute pentru combaterea epizootiilor, valoarea de înlocuire la preţul de piaţă al păsărilor sacrificate, după caz, în suma pierderii suportate de proprietar prin redarea, indisponibilizarea ori afectarea în alt fel a păsărilor, la data cînd a avut loc acţiunea de lichidare a focarelor de boală sau de asanare a acestora, cu respectarea prevederilor legale în vigoare.

3. Totalitatea pierderilor suportate de proprietarul de păsări prin sacrificarea, retardarea, indisponibilizarea efectivelor la data cînd a avut loc acţiunea de lichidare sau de asanare a focarului de boală, se stabileşte de o comisie de apreciere constituită din medicul veterinar de stat al circumscripţiei sanitare veterinare teritoriale, un specialist de la Centrul local de consultanţă agricolă, un specialist de la Oficiul de reproducţie şi selecţie a animalelor, agentul agricol, primarul localităţii sau reprezentantul acestuia. Valoarea de înlocuire se stabileşte în funcţie de valoarea genetică, zootehnică, sex, vîrstă, greutate, stare fiziologică, categoria de producţie, la preţul de piaţă la data cînd a avut loc acţiunea de lichidare sau de asanare a focarului de boală.

4. Constatarea pagubelor se face în prezenţa producătorului agricol afectat şi a comisiei nominalizate.

B. Cheltuieli prevăzute

1. În bugetul anual al Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare şi al Direcţiei Medicină Veterinară se alocă fonduri speciale care să acopere cheltuielile destinate lichidării focarelor de boală care apar.

2. Cheltuielile prevăzute se acordă pentru:

a) plata suplimentară pentru salarii (ore suplimentare, angajări temporare, cheltuieli de transport şi diurnă);

b) echipament şi alte materiale de protecţie;

c) consumabile;

d) uciderea păsărilor şi distrugerea cadavrelor acestora;

e) dezinfectarea sau distrugerea materialelor contaminate;

f) curăţarea şi dezinfecţia adăposturilor, curţilor, vehiculelor şi echipamentelor;

g) măsuri de protecţie a animalelor;

h) compensaţii pentru păsările ucise, produse de origine animală şi alte materiale confiscate şi distruse;

i) campanii de vaccinări de necesitate.

3. Cheltuieli pentru pregătirea combaterii bolii:

a) instruirea echipelor de lucru;

b) susţinerea grupului de experţi;

c) pregătiri generale pentru combaterea bolii în focare.

4. În dependenţă de evoluţia şi extinderea geografică şi în timp a îmbolnăvirii păsărilor, pentru intervenţii extinse în caz de necesitate, "Centrul Naţional de Criză" pentru gripa aviară va solicita Guvernului alocaţii suplimentare din Fondul de Intervenţie al Guvernului.

5. Retribuirea personalului angajat al Direcţiei Medicină Veterinară este asigurată de Direcţie. În cazul în care este necesar personal suplimentar pe perioadă determinată, cheltuielile ocazionate de plata manoperei, diurnei, transportului, cazării etc. se vor face din fondul pentru combaterea epizootiilor.

6. Costurile cu echipamentele, ustensilele şi materialele consumabile pentru intervenţii în caz de urgenţă se fac tot din Fondul pentru combaterea epizootiilor. Trebuie prevăzută decontarea cheltuielilor auxiliare determinate de repararea sau înlocuirea unor utilaje şi echipamente utilizate în focarul de boală. Direcţia Medicină Veterinară va cuantifica cheltuielile grevate de dotarea Centrului Naţional de Combatere şi a centrelor locale de combatere a gripei aviare, cu toate echipamentele, utilajele şi materialele necesare ce trebuie să existe şi să rămînă în permanenţă la aceste niveluri.

7. Cheltuielile alocate pentru acoperirea costurilor normale ale activităţilor pe care serviciile veterinare le efectuează în scopul prevenirii introducerii bolii şi supravegherii în scop preventiv a efectivelor de păsări sînt asigurate din fonduri bugetare.

8. Sistemul intern şi internaţional de notificare se realizează cu fonduri bugetare, incluse în "Programul de supraveghere, profilaxie şi combatere a bolilor la animale, de prevenire a transmiterii de boli de la animale la om şi de protecţie a mediului".

9. Prelevarea de probe suplimentare şi transportul acestora la laborator se face conform "Programului de supraveghere, profilaxie şi combatere a bolilor la animale, de prevenire a transmiterii de boli de la animale la om şi de protecţie a mediului".

10. Sacrificarea, transportul carcaselor, transportul şi distrugerea materialelor contaminate vor fi acoperite din Fondul pentru combaterea epizootiilor.

11. Totalitatea pierderilor suferite de proprietarul de păsări prin sacrificarea, retardarea, indisponibilizarea efectivelor la data cînd a avut loc acţiunea de lichidare sau de asanare a focarului de boală, se stabileşte de o comisie de apreciere, constituită din medicul veterinar de stat al circumscripţiei sanitare veterinare teritoriale, un specialist de la Centrul local de consultanţă agricolă, un specialist de la Oficiul de reproducţie şi selecţie a animalelor, agentul agricol, primarul localităţii sau reprezentantul acestuia. Valoarea de înlocuire se stabileşte în funcţie de valoarea genetică, zootehnică, sex, vîrstă, greutate, stare fiziologică, categoria de producţie, la preţul de piaţă la data cînd a avut loc acţiunea de lichidare sau de asanare a focarului de boală.

12. Cheltuielile ocazionate de elaborarea programului de intervenţie în situaţii de necesitate şi, în general, toate cheltuielile de pregătire a operaţiunilor sînt finanţate din fondurile bugetare destinate serviciilor veterinare pentru activităţi curente.

13. Costurile privind vaccinarea păsărilor vor fi acoperite din Fondul pentru combaterea epizootiilor.

14. Costurile privind operaţiunile de curăţenie, sanitaţie, dezinfecţie, deratizare sînt, de asemenea, acoperite prin fonduri bugetare.

15. În contextul legal privind legislaţia muncii, trebuie prevăzute modalităţile de plată pentru orele suplimentare şi modalităţile de plată pentru personalul necalificat angajat temporar pentru punerea în aplicare a planului mai sus menţionat.

LANŢ DE COMANDĂ

La nivel guvernamental

1.1. Comisia Extraordinară Antiepidemică Republicană, aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr.919 din 30.08.2005.

1.2. Comisia Antiepizootică Excepţională Republicană, aprobată prin Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr.30 din 14.01.94 modificată prin Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr.267 din 28.04.95.

La nivelul Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare

Comisia antiepizootică excepţională republicană, aprobată prin Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr.30 din 14.01.94, modificată prin Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr.267 din 28.04.95.

La nivelul Direcţiei Medicină Veterinară

a) Direcţia Medicină Veterinară din cadrul Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare care are responsabilitatea să coordoneze toate activităţile de supraveghere, prevenire şi control al bolilor la animale şi să asigure salubritatea produselor şi subproduselor de origine animală, atît cele destinate consumului uman, cît şi cele destinate unor scopuri industriale.

De asemenea, această structură este responsabilă de elaborarea cadrului legislativ pentru toate activităţile ce sînt de competenţă sanitară veterinară, de controlul şi inspectarea aplicării corecte şi la timp a acestor prevederi legislative.

b) Centrul Republican de Diagnostic Veterinar este instituţia ce asigură cadrul tehnic privind supravegherea stării de sănătate a animalelor, respectarea cadrului tehnic privind supravegherea produselor şi subproduselor de origine animală, fie destinate consumului uman, fie destinate unor scopuri industriale, aici fiind localizate laboratoarele de diagnostic şi laboratoarele alimentare.

La nivel raional

a) Comisiile Antiepizootice Excepţionale Raionale (municipale), create în conformitate cu Hotărîrea Guvernului nr.30 din 14.01.94.

b) Comisiile Extraordinare Antiepidemice Raionale (municipale), create în conformitate cu Hotărîrea Guvernului nr.919 din 30.08.2005.

c) Serviciile sanitare veterinare raionale şi municipale.

STRUCTURI SPECIFICE DE NECESITATE

La nivel central

1. Centrul Naţional de Combatere contra Gripei Aviare

Se constituie în baza prezentului Program. Are următoarea componenţă:

a) preşedinte – ministrul agriculturii şi industriei alimentare;

b) vicepreşedinţi: – viceministru al agriculturii şi industriei alimentare;

– şeful Direcţiei Medicină Veterinară;

c) secretar – şeful Secţiei Antiepizootice;

d) membri:

(i) directorul Centrului Republican de Diagnostic Veterinar;

(ii) directorul tehnic al Centrului Republican de Diagnostic Veterinar;

(iii) specialist epizootolog pe probleme de patologie aviară din cadrul Direcţiei Medicină Veterinară;

(iv) specialist virusolog din cadrul Centrului Republican de Diagnostic Veterinar;

(v) specialist în patologia aviară din cadrul Centrului Republican de Diagnostic Veterinar;

(vi) director general al Întreprinderii de Stat pentru Cercetare şi Producţie "Avicola-Moldova";

(vii) specialist responsabil cu monitorizarea.

Centrul Naţional de Combatere a Gripei Aviare este condus de ministrul agriculturii şi industriei alimentare.

2. Centrul Naţional de Combatere a Gripei Aviare are următoarele responsabilităţi principale:

a) stabileşte, împreună cu celula de criză, măsurile veterinare specifice, pentru elucidarea suspiciunii gripei aviare, precum şi măsurile sanitare veterinare de combatere, în cazul confirmării bolii;

b) monitorizează aplicarea măsurilor veterinare specifice, împreună cu centrele locale de combatere a gripei aviare;

c) elaborează şi îmbunătăţeşte strategia de intervenţie în caz de necesitate pentru gripa aviară;

d) elaborează şi realizează programul de instruire a centrelor locale de combatere a gripei aviare şi a grupelor de experţi de la nivel central şi local privind conduita de intervenţie în cazul unei situaţii de necesitate create de gripa aviară;

e) asigură şi gestionează materialele necesare la nivel central şi la nivelul centrelor locale de combatere a gripei aviare;

f) stabileşte eventualitatea utilizării vaccinării cu aprobarea OIE, în cazul aplicării vaccinării de necesitate pentru controlul bolii;

g) coordonează toate acţiunile din prezentul Program, pe teritoriul Republicii Moldova;

h) asigură dotarea cu mijloace de comunicare – computere, telefoane fixe şi mobile, fax-uri, ale căror coordonate trebuie cunoscute de centrele locale de combatere a gripei aviare, de către celula de criză şi de grupele de experţi centrali şi locali;

i) stabileşte lista cu numele, adresa, numărul de telefon, fax, e-mail, calificarea şi experienţa în combaterea bolilor din lista A a OIE a persoanelor responsabile de la centrele locale şi toate structurile centrale, raionale (municipale) şi locale implicate în controlul gripei aviare.

Centrul Naţional de Combatere a Gripei aviare are următoarele coordonate:

a) Direcţia Medicină Veterinară – bd. Ştefan cel Mare 162, tel.(037322) 210159, Fax: (037322) 210158; E-mail: erhan@vetdirector.mldnet.com

3. Celula de Criză pentru Gripa Aviară

a) Se constituie în baza prezentului Program şi este compusă din:

(i) Ministrul agriculturii şi industriei alimentare – preşedintele Comisiei Republicane Antiepizootice;

(ii) şeful Direcţiei Medicină Veterinară;

(iii) şeful adjunct al Direcţiei Medicină Veterinară;

(iv) şeful Direcţiei Finanţe şi Contabilitate al MAIA;

(v) ministrul finanţelor;

(vi) ministrul transporturilor;

b) Se reuneşte ori de cîte ori există o suspiciune a gripei aviare şi rămîne operaţională pînă la ridicarea măsurilor de carantină şi repopularea exploataţiilor;

c) împreună cu Centrul Naţional de Combatere a Gripei Aviare, aceasta are ca principală atribuţie stabilirea şi urmărirea modului de aplicare a măsurilor specifice şi nespecifice pentru combaterea gripei aviare;

d) Celula de criză se organizează la nivelul Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare.

Coordonatele acesteia sînt: bd. Ştefan cel Mare 162, tel.(037322) 210159, Fax: (037322) 210158; E-mail:erhan@vetdirector.mldnet.com

4. Grupul Naţional de Experţi

Are următoarea componenţă:

a) directorul Centrului Republican de Diagnostic Veterinar;

b) directorul tehnic al Centrului Republican de Diagnostic Veterinar;

c) specialist virusolog – şeful Secţiei Virusologie a Centrului Republican de Diagnostic Veterinar;

d) specialist în patologia aviară;

e) specialist epizootolog;

f) specialist în diagnosticul gripei aviare;

g) specialist în epizootologia moleculară;

h) specialist în probleme de biosecuritate;

i) specialist în igienă, protecţia şi bunăstarea animalelor;

j) specialist responsabil de monitorizare;

k) alţi specialişti existenţi la nivel naţional, care pot exercita competenţele de expert al grupului.

Grupul naţional de experţi se împarte în două subgrupuri:

(i) Subgrupul care se deplasează în teren la Centrul raional (municipal) de Combatere a Gripei Aviare şi coordonează activitatea grupului de experţi locali;

(ii) Subgrupul care rămîne la Centrul Republican de Diagnostic Veterinar.

Grupul naţional de experţi are următoarele atribuţii:

a) conduce ancheta epizootologică şi evaluează riscul indus de focar;

b) acordă asistenţă şefului Direcţiei Medicină Veterinară pentru evaluarea situaţiei, evoluţiei bolii şi a eficienţei măsurilor de control aplicate;

c) efectuează expertizarea riscului potenţial în relaţie cu gripa aviară;

d) dezvoltă noi strategii de control al evoluţiei bolii;

e) instruieşte şi asistă structurile locale şi centrale implicate în lichidarea focarelor de boală.

Echipa de specialişti de sănătate animală se deplasează la postul de comandament operaţional pentru a efectua următoarele:

a) în cazul unui focar primar, să conducă imediat ancheta epizootologică pentru a realiza o evaluare detaliată a riscului indus de focar;

b) în timpul evoluţiei bolii şi al controlului acesteia, se ocupă de problemele particulare ce apar şi acordă asistenţă şefului Direcţiei Medicină Veterinară privind evaluarea situaţiei;

c) efectuează permanent expertizarea riscului potenţial în relaţie cu gripa aviară şi dezvoltă noi strategii de control al bolii;

d) instruieşte şi asistă structurile locale şi centrale implicate în lichidarea unui focar de influenţă aviară privind măsurile în caz de necesitate.

Are coordonatele: Centrul Republican de Diagnostic Veterinar, str.Murelor nr.3, Chişinău, tel.(037322) 742311; Fax: (037322) 742908; E-mail: crdv@rambler.ru.

La nivel teritorial

1. Centrele locale de combatere a gripei aviare

Sînt instituite în baza prezentului program.

Se organizează la nivelul serviciilor sanitare veterinare raionale (municipale) şi este compus din:

a) şeful adjunct al serviciului sanitar veterinar raional (municipal) – şeful grupului;

b) specialist virusolog şi specialist epizootolog;

c) specialist în patologia aviară;

d) specialist igienă, protecţie şi bunăstare animală;

e) specialist responsabil de prelevarea şi transportul probelor la laborator;

f) alţi specialişti la nivel raional (municipal) compatibili cu funcţia de expert al grupului.

Responsabilităţi:

1. Impun, monitorizează (urmăresc şi controlează) punerea în aplicare a:

a) măsurilor specifice veterinare impuse de "Centrul Naţional de Combatere a Gripei Aviare" prin intermediul serviciului sanitar veterinar raional (municipal);

b) măsurilor generale nespecifice impuse de "Comisia Excepţională Antiepizootică Republicană", prin comisiile raionale (municipale) şi locale (orăşeneşti, comunale) şi de "Comisia Extraordinară Antiepidemică Republicană" prin comisiile raionale (municipale);

c) coordonarea tuturor acţiunilor cuprinse în prezentul Program de alertă şi de intervenţie, în raza raionului (municipiului) respectiv;

d) definirea unei exploataţii ca fiind contaminată, după consultarea cu grupurile de experţi centrali şi locali şi cu Centrul Naţional de Combatere a Gripei Aviare;

e) autorizarea mişcărilor de animale, oameni şi alte materiale ce pot constitui vectori ai virusului gripei aviare;

f) organizarea transportului şi tăierea sau uciderea păsărilor bolnave, a celor suspecte de îmbolnăvire şi a celor suspecte de contaminare şi ulterior a celorlalte animale din speciile sensibile;

g) impunerea, urmărirea şi controlul efectuării dezinfecţiilor şi dezinsecţiilor, dezinfecţia spaţiilor de cazare şi a incintelor, precum şi a mijloacelor de transport, a ustensilelor şi echipamentelor dintr-o exploataţie contaminată cu virusul gripei aviare ori dezinfecţia unor subproduse obţinute în focarul de boală;

h) stabilirea zonei de protecţie şi a zonei de supraveghere, nominalizînd: limitele, căile de acces şi punctele de control din aceste zone; planul deplasărilor de animale în interiorul acestor zone; interzicerea accesului de animale din exteriorul acestor zone; organizarea aglomerărilor temporare de animale; ecarisarea, colectarea şi procesarea păsărilor moarte sau ucise şi a deşeurilor animaliere;

i) asigurarea legăturii cu autorităţile locale pentru impunerea măsurilor de carantină;

j) sensibilizarea crescătorilor, medicilor veterinari, celor care intervin în exploataţii din domeniul public sau privat, populaţiei rurale prin exploatarea tuturor suporturilor mediatice, recomandînd drumul de parcurs pe lîngă organismele din teren (administraţia raională (municipală), serviciile veterinare, laboratoarele veterinare, fermele crescătorilor de păsări);

k) evaluarea şi participarea la întocmirea planului raional (municipal) de alertă şi intervenţie de urgenţă în caz de influenţă aviară;

l) analiza factorilor şi situaţiilor particulare ce implică un risc de propagare a unei epizootii;

m) adaptarea planului naţional-cadru de alertă şi intervenţie de necesitate în caz de influenţă aviară, la particularităţile raionale (municipale şi locale);

n) aprobarea planului raional (municipal) de alertă şi intervenţie în caz de necesitate pentru gripa aviară;

o) evaluarea costurilor directe şi indirecte induse de un focar de boală susţinute de bugetul public, a celor suportate de crescători sau de asociaţiile de crescători;

p) efectuarea bilanţului acţiunilor întreprinse şi emiterea de noi măsuri ce trebuie să conducă la eliminarea focarului;

r) evaluarea prejudiciilor, sancţiunilor şi punctelor slabe ce trebuie corijate (evaluarea şi controlul punctelor critice);

s) instruirea trimestrială a personalului din posturile de comandament fix şi operaţional şi a grupelor de experţi privind gripa aviară.

2. La nivelul centrelor locale de luptă contra gripei aviare, localizate la nivelul serviciilor sanitare veterinare raionale şi, respectiv, municipale trebuie să existe:

a) mijloace de comunicare: computere, telefoane fixe şi mobile, fax cu linie directă cu Centrul Naţional de Combatere a Gripei Aviare;

b) mijloace de deplasare în teritoriu;

c) sistem informatizat de colectare, procesare şi stocare a datelor;

d) o hartă a teritoriului, în detaliu;

e) lista unităţilor ce trebuie contactate la o suspiciune de influenţă aviară (abatoare, pieţe, autorităţi locale – poliţie, primărie, vamă, medicii veterinari de liberă practică, transportatorii de animale şi produse de origine animală, unităţile de dezinfecţie, dezinsecţie şi deratizare, fabricile de preparate din carne, unităţi ale MAI, unităţile de ecarisare, aglomerările temporare de animale, parcurile şi rezervaţiile naturale de animale);

f) un plan de intervenţie, mijloace de informare mass-media;

g) stoc de materiale şi echipament de intervenţie.

3. La nivelul Centrului Local de Combatere a Gripei Aviare se organizează trei grupuri:

A) postul de comandament fix – localizat la nivelul serviciilor sanitare veterinare raionale (municipale);

B) postul de comandament operaţional – organizat în/lîngă exploataţia contaminată;

C) o celulă de informare la nivelul primăriei.

Aceste structuri au următoarele responsabilităţi:

A) Postul de comandament fix

a) centralizarea tuturor informaţiilor, în special a celor provenite de la diferite instituţii şi organisme implicate în gestionarea focarului şi din anchetele epizootologice;

b) analizarea datelor şi identificarea punctelor critice;

c) evaluarea situaţiei şi evoluţia focarului;

d) definirea zonelor de protecţie şi de supraveghere, împreună cu posturile de dezinfecţie şi de control;

e) contactarea primăriei situate în zona de supraveghere pentru instituirea măsurilor de către postul de comandament operaţional;

f) pregătirea deciziilor administraţiei locale;

g) asigurarea transmiterii, urmăririi şi execuţiei deciziilor Comisiei Antiepizootice Excepţionale Raionale (Municipale) şi ale Comisiei Raionale (Municipale) Antiepidemice;

h) întocmirea raportului epizootic şi a altor rapoarte;

i) ţinerea la zi a bilanţului mijloacelor materiale, financiare şi de personal angajate în focarul de boală.

B) Postul de comandament operaţional (la nivelul focarului de boală)

a) colectarea datelor privind importanţa focarului şi evoluţia bolii, evaluarea prejudiciilor produse de prezenţa acesteia, reacţiile vecinilor, starea de spirit a crescătorilor şi a celor care intervin în focar;

b) organizarea şi dirijarea operaţiunilor veterinare şi de supraveghere, urmărind efectuarea acestora;

c) asigurarea că echipele specializate (grupele de experţi centrali şi locali) pot, la sfîrşitul zilei: să se decontamineze; să evalueze acţiunile întreprinse în timpul zilei; să primească informaţiile necesare pentru a doua zi;

d) angajarea tuturor mijloacelor disponibile pentru eliminarea focarului;

e) ţinerea la zi a tabloului operaţiunilor ce se efectuează;

f) solicitarea a noi mijloace de intervenţie;

g) contactarea postului de comandament fix pentru a-i furniza informaţiile necesare, pentru a-i transmite solicitările de noi mijloace materiale, financiare şi de personal;

h) punerea în aplicare a dispoziţiilor şi deciziilor Comisiei Antiepizootice Excepţionale Raionale (Municipale) şi ale Comisiei Raionale (Municipale) Antiepidemice transmise prin intermediul postului de comandament fix;

i) postul de comandament operaţional este situat în zona de supraveghere a focarului şi conlucrează strîns cu echipele de experţi ce activează în zona de protecţie a focarului;

j) postul de comandament operaţional trebuie să dispună de:

1. o sală de lucru;

2. magazie care să se poată închide cu cheie;

3. un local pentru repararea materialelor;

4. un loc de decontaminare cu duş şi maşină de spălat;

5. un loc de odihnă;

6. un loc pentru spălarea şi dezinfecţia vehiculelor;

7. echipamente: post de telefon şi materiale radio pentru legătura cu poliţia, cu pompierii, cu primăria;

8. pompe de curăţenie mecanică cu apă sub presiune;

9. substanţe letale şi alte mijloace de ucidere a păsărilor;

10. panouri de avertizare;

11. mijloace de deplasare;

12. materiale de recoltare a probelor (conform anexei II);

13. mijloace de transport a cadavrelor de păsări;

14. materiale de birotică;

15. avize speciale pentru măsuri restrictive;

16. avize de afişare şi informare a publicului.

k) Postul de comandament operaţional trebuie să aibă în stoc:

1. echipament de protecţie complet, cizme, mănuşi de cauciuc, combinezoane, şosete, chiloţi, bonete, bluze groase în trei exemplare: una pentru focar, una pentru ancheta epizootologică şi una de schimb;

2. materiale de contenţie, pentru prelevare de probe şi pentru abatorizarea animalelor;

3. materiale şi produse pentru spălare şi dezinfecţie.

l) Postul de comandament operaţional deţine un registru, unde sînt consemnate sistematic:

1. dispoziţiile transmise de postul de comandament fix;

2. informaţiile furnizate de grupurile de experţi;

3. informaţiile transmise postului de comandament fix;

4. dispoziţiile transmise grupurilor de experţi;

5. solicitările de resurse materiale şi de personal ale grupelor de experţi.

m) Centrele locale de combatere a gripei aviare sînt trimestrial instruite la nivelul "Centrului Naţional de Combatere a Gripei Aviare" privind:

1. responsabilităţile grupului de experţi centrali;

2. responsabilităţile grupului de experţi locali;

3. responsabilităţile postului de comandament fix;

4. responsabilităţile postului de comandament operaţional;

5. procedurile de anunţare şi notificare a suspiciunii de boală;

6. procedurile de stamping-out şi ucidere a păsărilor;

7. procedurile de ecarisare, colectare şi procesare a cadavrelor păsărilor ucise şi a deşeurilor;

8. procedurile de dezinfecţie, deratizare, dezinsecţie şi de decontaminare a echipamentelor şi utilajelor;

9. procedurile de prelevare de probe, prelucrare şi transmitere a probelor la Laboratorul Naţional de Referinţă pentru gripa aviară (Centrul Republican de Diagnostic Veterinar).

2. Grupurile locale de experţi

Grupurile locale de experţi sînt constituite din specialişti din structura serviciilor sanitare veterinare raionale (municipale), serviciile veterinare private locale şi alte persoane suplimentare specializate pe diferite domenii.

Un grup local de experţi este constituit din cinci echipe de experţi:

1) Grupul de epizootologi care este format din:

a) epizootologul şef de la nivelul serviciului sanitar veterinar raional (municipal);

b) un medic veterinar, reprezentant al circumscripţiei sanitare veterinare teritoriale;

c) medicul veterinar responsabil de exploataţia respectivă.

Grupul de epizootologi lucrează împreună şi sub coordonarea echipei de epizootologi de la nivel central; evaluează eficienţa acţiunilor de dezinfecţie şi dezinsecţie şi are următoarele responsabilităţi: pe baza informaţiilor furnizate de echipa de specialişti de sănătate animală şi de echipa de trasabilitate, combinate cu informaţiile primite despre exploataţiile din jur – asistă postul de comandament operaţional la:

(i) stabilirea posibilei origini a infecţiei;

(ii) stabilirea perioadei iniţiale de contaminare a exploataţiei;

(iii) determinarea punctelor de risc din exploataţia contaminată şi riscul pentru exploataţiile din apropiere, ţinînd cont de răspîndirea agentului etiologic pe calea aerului sau prin mişcări de păsări infectate;

(iv) determinării limitelor de posibilă răspîndire a agentului gripei aviare.

2) Grupul de screening care este format din:

a) screening-ul de inventariere se efectuează la începutul fazei de prealertă, pentru a avea o evaluare exactă a răspîndirii virusului în zona de protecţie, cît de repede posibil şi inventarierea numărului de păsări din această zonă;

b) screening-ul în perioada de suspiciune şi control se efectuează pentru a avea o situaţie exactă a păsărilor moarte, ucise, suspecte de boală, suspecte de contaminare şi a animalelor nereceptive din zona de protecţie;

c) screening-ul final: realizarea screening-ului serologic în fermele din zona de protecţie şi zona de supraveghere. Acesta este obligatoriu pentru a motiva ridicarea măsurilor de carantină.

3) Grupul de trasabilitate realizează, în funcţie de mişcările de animale vii, produse de origine animală, persoane, furaje şi alte materii şi materiale ce pot constitui purtători de virus ai gripei aviare şi în funcţie de perioada maximă a posibilei contaminări:

(i) trasabilitatea "amonte" şi trasabilitatea "aval" de exploataţia contaminată, în timp şi spaţiu, pentru a evalua posibilele contacte ale exploataţiei înainte de perioada de contaminare, în perioada de incubaţie şi după suspiciunea bolii în exploataţie;

(ii) ţine sub observaţie exploataţiile "de contact" şi toate exploataţiile suspecte pînă la eliminarea suspiciunii gripei aviare;

(iii) recoltează probele necesare examenului de laborator şi utilizează probele prelevate din exploataţia contaminată pentru a determina originea virusului gripei aviare prin metode de biotehnologie şi durata în timp între contaminare, suspiciune şi diagnostic;

4) Grupul de stamping-out şi evaluare are următoarele responsabilităţi:

(i) coordonează uciderea păsărilor susceptibile din exploataţia contaminată;

(ii) determină valoarea păsărilor, a furajelor, a ustensilelor şi a altor materiale ce se supun distrugerii;

(iii) determină valoarea produselor de origine animală ce se distrug;

(iv) supervizează prima dezinfecţie, dezinfecţiile periodice şi controlează eficienţa dezinfecţiei şi a dezinsecţiei finale.

5) Grupul de instruire realizează instruirea personalului din focar privind depistarea şi aplicarea măsurilor de control al bolii. Grupul local de experţi realizează, de asemenea:

(i) întocmirea, împreună cu şeful Centrului Local de Combatere a Gripei Aviare, a raportului epizootic periodic;

(ii) avizarea recoltărilor de probe în zonele de protecţie şi de supraveghere.

RESURSE DE PERSONAL

La nivelul Direcţiei Medicină Veterinară va exista situaţia la zi nominală şi coordonatele (telefon, fax, e-mail) pentru:

a) Comisia Excepţională Antiepizootică Republicană;

b) Comisia Extraordinară Antiepidemică Republicană aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr.919 din 30.08.2005;

c) Direcţia Medicină Veterinară – conducerea activităţii de coordonare şi conducerea executivă:

d) şeful Direcţiei Medicină Veterinară;

(i) şeful adjunct al Direcţiei Medicină Veterinară;

(ii) şefii secţiilor şi specialiştii Direcţiei Medicină Veterinară;

e) Instituţiile centrale de profil:

(i) Centrul Republican de Diagnostic Veterinar;

(ii) Serviciul Veterinar de Stat pentru Frontieră şi Transport;

(iii) Serviciul Poliţie Veterinară Carantină al Ministerului Afacerilor Interne;

f) Celula de criză;

g) Centrul Naţional de Combatere a Gripei Aviare;

h) Grupul Naţional de Experţi:

(i) echipa de epizootologi;

(ii) echipa de specialişti de sănătate animală.

La nivelul serviciilor sanitare veterinare raionale (municipale), va exista situaţia la zi şi coordonatele (telefon, fax, e-mail) pentru:

a) Comisia Antiepizootică Excepţională raională (municipală);

b) Comisia Extraordinară Antiepidemică raională (municipală);

c) Serviciul sanitar veterinar raional (municipal);

1. conducerea:

- medicul veterinar şef;

- medicul veterinar epizootolog;

- şeful laboratorului veterinar;

- medicii veterinari şefi ai circumscripţiilor;

- ceilalţi specialişti.

d) Centrul Local de Combatere a Gripei Aviare e) Grupul local de experţi:

(i) echipa de epizootologi;

(ii) echipa de screening;

(iii) echipa de trasabilitate;

(iv) echipa de stamping-out şi evaluare;

(v) echipa de instruire;

(vi) alţi experţi.

GRUPELE DE INFORMARE

Grupele de informare au următoarele responsabilităţi:

1. preiau toate informaţiile referitoare la situaţia din focar;

2. răspund la apelurile populaţiei şi furnizează informaţii pentru mass-media.

Raportul epizootic trebuie să conţină:

a) situaţia în zona infectată;

b) speciile de păsări sensibile şi metodele de creştere;

c) numărul de păsări cu semne clinice, suspecte de boală, suspecte de contaminare şi numărul de cazuri;

d) detalii privind mărimea şi amplasarea exploataţiei, relaţiile cu alte exploataţii, existenţa în apropiere a şoselelor naţionale ori a drumurilor principale;

e) situaţia meteorologică locală şi mijloacele de legătură cu cea mai apropiată staţie meteorologică;

f) evaluarea necesităţilor materiale şi de personal pentru punerea în aplicare a diferitelor măsuri dispuse de postul de comandament operaţional.

Grupul local de experţi este la dispoziţia postului de comandament operaţional şi în fiecare seară îl informează asupra:

a) evoluţiei focarului;

b) executării dispoziţiilor primite;

c) aspectelor particulare apărute;

d) solicită resursele materiale şi de personal pentru următoarele acţiuni;

e) preia de la postul de comandament operaţional dispoziţiile pentru a doua zi.

ACORDURI DE COLABORARE

1. Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare va încheia acorduri de colaborare cu:

a) Ministerul Transporturilor şi Comunicaţiilor;

b) Ministerul Afacerilor Interne;

c) Ministerul Apărării;

d) Ministerul Sănătăţii şi Protecţiei Sociale;

e) Ministerul Finanţelor;

f) Ministerul Ecologiei şi Resurselor Naturale;

g) Agenţia Pentru Sivicultură "Moldsilva".

2. Direcţia Medicină Veterinară şi serviciile sanitare veterinare raionale (municipale) au dreptul să angajeze temporar personal calificat şi necalificat pentru punerea în aplicare operativă a măsurilor specifice şi generale de control al bolii.

RESURSE DE ECHIPAMENTE ŞI FACILITĂŢI

1. Facilităţi materiale

La nivelul Centrului Naţional de Combatere a Gripei Aviare şi la nivelul Centrelor Locale de Luptă contra Gripei Aviare, trebuie sa existe suplimentar la cele menţionate deja, următoarele:

a) echipament de protecţie;

b) dezinfectante eficiente faţă de virusul gripei aviare, detergenţi şi săpun;

c) pompe de curăţare şi dezinfecţie, lopeţi, razuri;

d) personal instruit pentru uciderea păsărilor şi folosirea substanţelor letale;

e) echipament de necropsie şi prelevare de probe;

f) afişe şi pancarte de avertizare ori de interzicere;

g) hărţi detaliate;

h) echipament de vaccinare.

În stoc va trebui să existe:

a) echipament de protecţie;

b) dezinfectante eficiente faţă de virusul gripei aviare, detergenţi şi săpun;

c) pompe de curăţare şi dezinfecţie, lopeţi, razuri;

d) personal instruit pentru uciderea păsărilor şi folosirea substanţelor letale;

e) mijloace de ucidere şi eutanasiere;

f) echipament de necropsie şi de prelevare de probe;

g) afişe şi pancarte de avertizare ori de interzicere;

h) hărţi detaliate;

i) echipament de vaccinare.

Echipamentele şi materialele stocate vor fi menţinute corespunzător şi vor fi verificate periodic, pentru aprecierea gradului de deteriorare în vederea înlocuirii lor.

Echipamentele şi materialele care trebuie achiziţionate pe bază de precontracte sînt:

a) vehicule diferite;

b) escavatoare;

c) materiale combustibile;

d) pompe diferite pentru spălare sub presiune şi dezinfecţie;

e) cisterne pentru apă;

f) generatoare electrice;

g) arzătoare pentru flambare;

h) mijloace de procesare a cadavrelor şi deşeurilor.

2. Drepturi de acces

Medicii veterinari responsabili de punerea în aplicare a măsurilor specifice şi a celor generale trebuie să aibă acces la:

1) vehicule;

2) combustibili;

3) utilaje de dezgropare şi îngropare;

4) aruncătoare de flăcări (pentru sterilizarea metalelor);

5) echipament de pulverizare şi alte mijloace de sanitaţie.

3. Mijloace de transport al carcaselor şi deşeurilor

Dacă nu există posibilitatea ca deşeurile, cadavrele şi carcasele de păsări tăiate sau ucise să fie procesate şi distruse pe loc, acestea vor fi transportate, în condiţii de securitate, la unităţi de procesare specializate. Autoritatea sanitară veterinară trebuie să aibă acces la mijloacele de transport specializate pentru acest tip de transport.

4. Mijloace de transport al probelor la laborator

5. Mijloace de birotică şi instruire

a) materiale de birotică;

b) aparatură de birotică.

6. Mijloace materiale de instruire (vezi Manualul de Instrucţiuni)

7. Mijloace de curăţare, dezinfecţie şi dezinsecţie (vezi Manualul de Instrucţiuni)

8. Mijloace de ucidere şi eutanasie (vezi Manualul de Instrucţiuni)

9. Echipamente de protecţie

a) salopete sau combinezoane;

b) halate;

c) bonete;

d) mănuşi de examinare (cauciuc rezistent);

e) mănuşi prelevare probe;

f) galoşi sau cizme de cauciuc;

g) complet mască-ochelari.

Pentru personalul tehnic instruit, desemnat să efectueze la locul de intervenţie operaţiuni de decontaminare, în plus:

a) combinezon sau şorţ cauciucat;

b) ochelari de protecţie;

c) mască de protecţie;

d) mănuşi de dezinfecţie (rezistente la substanţe decontaminate uzual folosite).

Dimensiunile echipamentului destinat acestor acţiuni vor fi potrivite fiecărui membru al echipelor de experţi locali sau naţionali şi se vor păstra sub formă de set individual, în saci de plastic etichetaţi cu numele utilizatorilor, alături de trusele destinate recoltării de probe, în locuri special destinate şi închise, la care vor putea avea acces permanent persoanele desemnate sau, în afara orelor de program – ofiţerii de serviciu.

Este interzisă utilizarea în alte scopuri a echipamentului de intervenţie.

După utilizare, echipamentul folosit este, după caz, fie sterilizat prin fierbere şi rămîne în incinta cu păsări afectate în vederea utilizării în acţiuni de intervenţie în presupusul focar, fie se ambalează în saci de plastic dubli, care vor fi supuşi separat dezinfecţiei chimice exterioare şi se vor decontamina prin autoclavare în laborator.

PROCEDURĂ ŞI ACŢIUNI DE INSTITUIRE

A ZONELOR DE PROTECŢIE ŞI SUPRAVEGHERE

Zona de protecţie şi zona de supraveghere se stabilesc în conformitate cu Norma sanitară veterinară privind măsurile de profilaxie, supraveghere şi combatere a gripei aviare.

Serviciul sanitar veterinar raional (municipal) va institui în jurul exploataţiei infectate o zonă de protecţie cu o rază de cel puţin 3 km, care este inclusă într-o zonă de supraveghere cu o rază de cel puţin 10 km. Se vor stabili graniţele acestor zone, căile de acces şi punctele de control. Se va interzice accesul în aceste zone şi organizarea de tîrguri, expoziţii, pieţe de păsări.

1. În zona de protecţie se aplică următoarele măsuri:

a) identificarea tuturor exploataţiilor din zonă care deţin păsări domestice şi sălbatice în captivitate.

b) inspecţii periodice la toate exploataţiile din zonă care deţin păsări, examinarea clinică a acestora, iar dacă este necesar – recoltarea de probe pentru examen de laborator.

c) păsările să fie crescute în hale şi adăposturi care să poată fi izolate.

d) la intrarea şi ieşirea din exploataţie să existe mijloace de dezinfecţie corespunzătoare.

e) să fie pusă sub control circulaţia persoanelor care manipulează păsări, carcase de pasăre şi ouă, vehiculele cu care se transportă păsările, carcasele şi ouăle în interiorul zonei; transportul păsărilor va fi interzis, cu excepţia tranzitului pe autostrăzi sau calea ferată.

f) se va interzice transferul de păsări sau ouă de incubat din exploataţia de origine, cu excepţia celui autorizat de autoritatea sanitară veterinară.

g) transportul aşternutului sau a dejecţiilor se va face numai cu aviz sanitar veterinar.

h) vor fi interzise tîrgurile, pieţele, expoziţiile sau alte forme de aglomerare a păsărilor domestice sau a altor păsări.

i) supravegherea activă specială a palmipedelor.

j) supravegherea activă specială pentru păsările migratoare şi păsările sălbatice din biotop, în cazul în care zona se constituie în acest areal.

Măsurile se vor menţine cel puţin 21 zile de la efectuarea măsurilor de curăţenie şi dezinfecţie preliminară în zona infectată; după această perioadă zona de protecţie va fi inclusă în zona de supraveghere sanitară veterinară.

2. În zona de supraveghere sanitară veterinară se vor aplica următoarele măsuri:

a) identificarea tuturor exploataţiilor din zonă care deţin păsări domestice.

b) controlul circulaţiei păsărilor şi ouălor de incubat din interiorul zonei.

c) interzicerea circulaţiei păsărilor domestice în afara zonei pe parcursul primelor 15 zile, cu excepţia transportului direct către un abator desemnat de autoritatea sanitară veterinară; carnea provenită de la aceste păsări va fi însoţită de un marcaj special de salubritate.

d) interzicerea circulaţiei ouălor de incubat în afara zonei, cu excepţia celor destinate unei staţii de incubaţie desemnate de autoritatea sanitară veterinară; înainte de expediere ouăle şi ambalajele trebuie dezinfectate.

e) interzicerea circulaţiei aşternutului şi dejecţiilor în afara zonei.

f) interzicerea tîrgurilor, pieţelor, expoziţiilor şi altor aglomerări de păsări.

g) se interzice transportul păsărilor, cu excepţia tranzitului pe autostrăzi sau căi ferate.

h) supravegherea activă specială a palmipedelor.

i) supravegherea activă specială a păsărilor migratoare şi păsărilor sălbatice din biotop, în cazul în care zona se constituie în acest areal.

Măsurile se aplică cel puţin în 30 de zile de la efectuarea operaţiunilor de curăţenie şi dezinfecţie în exploataţia infectată.

PROCEDURI DE REPOPULARE

1. Reintroducerea păsărilor în exploataţii se va face numai după cel puţin 30 de zile de la efectuarea operaţiunilor finale de curăţenie şi dezinfecţie;

La reintroducerea păsărilor în exploataţie trebuie respectate următoarele măsuri:

a) Acţiunea începe cu introducerea păsărilor-santinelă care au fost controlate şi care au reacţionat negativ în ceea ce priveşte prezenţa anticorpilor contra virusului gripei aviare, sau care provin din exploataţii libere de restricţii legate de această boală. Păsările-santinelă trebuie plasate în întreaga exploataţie, iar după 40 de zile de la introducere trebuie examinate în ceea ce priveşte prezenţa anticorpilor specifici, conform manualului de diagnostic. Repopularea completă se va face numai în condiţiile în care nici una din păsările-santinelă nu a dezvoltat anticorpi contra virusului gripei aviare.

b) Păsările din efectivul repopulat nu pot părăsi exploataţia înainte de efectuarea examenelor serologice, conform manualului de diagnostic şi numai dacă rezultatele examenelor au fost negative.