Procuratura Generală \rOrdin nr.20 din 28.02.2022 cu privire la instituirea mecanismului interministerial de monitorizare şi analiză a cazurilor de violenţă în familie soldate cu deces sau cu vătămare gravă a integrităţii corporale a victimelor

MINISTERUL AFACERILOR INTERNE, MINISTERUL MUNCII

ŞI PROTECŢIEI  SOCIALE, MINISTERUL  SĂNĂTĂŢII,

MINISTERUL JUSTIŢIEI, PROCURATURA GENERALĂ

ŞI MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII

O R D I N

cu privire la instituirea mecanismului interministerial de monitorizare

 şi analiză a cazurilor de violenţă în familie soldate cu deces sau

cu vătămare gravă a integrităţii corporale a victimelor

nr. 20  din  28.02.2022

 (în vigoare 25.03.2022) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 80-87 art. 318 din 25.03.2022

* * *

Abrogat: 03.07.2025

Ordinul Procuraturii Generale nr.73 din 20.06.2025

ÎNREGISTRAT:

Ministerul Justiţiei

al Republicii Moldova

nr.1698 din 10 martie 2022

Ministru _______ Sergiu LITVINENCO

În temeiul art.7 şi 8 din Legea nr.45/2007 cu privire la prevenirea şi combaterea violenţei în familie (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2008, nr.55-56, art.178), precum şi al art.27 lit.b) din Legea nr.98/2012 privind administraţia publică centrală de specialitate (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2012, nr.160-164, art.537),

ORDONĂM:

1. Se instituie mecanismul de monitorizare şi analiză a cazurilor de violenţă în familie soldate cu deces sau cu vătămare gravă a integrităţii corporale a victimelor.

2. Se aprobă Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea Comisiei de monitorizare şi analiză a cazurilor de violenţă în familie soldate cu deces sau cu vătămare gravă a integrităţii corporale a victimelor (în continuare – Comisie) şi se anexează.

3. Autoritatea publică centrală, responsabilă de organizarea şi funcţionarea Comisiei, este Ministerul Afacerilor Interne.

4. Ministerul Afacerilor Interne asigură:

1) publicarea pe pagina web oficială https://mai.gov.md a anunţului privind încurajarea organizaţiilor necomerciale, abilitate cu competenţe în domeniul prevenirii şi combaterii violenţei în familie, de a desemna reprezentanţi în calitate de membri ai Comisiei;

2) emiterea, în termen de 30 de zile lucrătoare de la aprobarea prezentului ordin, a actului administrativ privind componenţa nominală a membrilor Comisiei.

5. Conducătorii entităţilor menţionate la pct.9 şi 10 din Anexă, în termen de 15 zile lucrătoare de la aprobarea prezentului ordin, vor desemna, în calitate de membri ai Comisiei, specialişti profesionişti în domeniu, în funcţie de structura organizaţională şi aria de competenţă.

6. În caz de eliberare din funcţiile deţinute a membrilor Comisiei, angajatorii acestora vor delega persoanele nou-desemnate.

7. Controlul asupra executării prezentului ordin se pune în sarcina conducătorilor autorităţilor semnatare.

8. Prezentul ordin intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

Aprobat

prin Ordinul ministrului afacerilor interne, ministrului

muncii şi protecţiei sociale, ministrului sănătăţii,

ministrului justiţiei, procurorului general interimar

şi ministrului educaţiei şi cercetării

nr.89/22/172/56/20/121 din 28 februarie 2022

REGULAMENT

privind organizarea şi funcţionarea Comisiei de monitorizare şi

analiză a cazurilor de violenţă în familie soldate cu deces sau

cu vătămare gravă a integrităţii corporale a victimelor

Capitolul I

DISPOZIŢII GENERALE

1. Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea Comisiei de monitorizare şi analiză a cazurilor de violenţă în familie soldate cu deces sau cu vătămare gravă a integrităţii corporale a victimelor (în continuare - Comisie) stabileşte scopul, rolul, structura şi competenţa Comisiei, atribuţiile membrilor, drepturile şi obligaţiile acestora, modul de organizare şi funcţionare a Comisiei, procedura de selectare a cazurilor, mecanismul de cooperare interinstituţională a membrilor Comisiei şi procesul de emitere a Raportului de analiză a cazului supus examinării (în continuare – Raport de analiză) şi Raportului anual de activitate a Comisiei (în continuare – Raport anual).

2. Comisia reprezintă un mecanism independent intersectorial de monitorizare şi analiză a cazurilor de violenţă în familie, soldate cu decesul sau cu vătămarea gravă a integrităţii corporale a victimelor.

3. Scopul Comisiei este diminuarea fenomenului violenţei în familie, acordarea şi oferirea serviciilor calitative, prevenirea victimizării, precum şi reeducarea şi resocializarea agresorilor familiali, prin analiza cazurilor din competenţa sa, ca urmare a examinării obiective şi multilaterale ale circumstanţelor, în vederea relevării acţiunilor/inacţiunilor întreprinse de către autorităţile şi instituţiile competente.

4. Activitatea Comisiei nu implică: desfăşurarea procesului penal, cercetarea procesuală a cazului, efectuarea urmăririi penale, desfăşurarea cercetărilor/anchetelor de serviciu privind abaterile disciplinare comise de către angajaţii responsabili, şi nu influenţează la adoptarea deciziilor în instanţele de judecată, ci doar examinează constructiv şi multilateral circumstanţele şi modul de intervenţie şi interacţiune între autorităţi, într-un anumit caz concret.

5. Obiectivele Comisiei sunt:

1) acumularea, sistematizarea şi analiza informaţiilor referitoare la cazurile de violenţă în familie soldate cu deces sau cu vătămare gravă a integrităţii corporale a victimelor, după anul săvârşirii, consecinţele survenite, calificarea juridică a faptei, caracteristicile victimei şi agresorului (vârstă, gen, etnie, studii, loc de trai, ocupaţie, dependenţe etc.) locul, modul şi circumstanţele infracţiunii săvârşite, precum şi cauzele şi motivele care au condus la comiterea faptei;

2) identificarea deficienţelor de ordin instituţional, organizatoric-operaţional, şi normativ în ceea ce priveşte intervenţia şi cooperarea specialiştilor în cazurile de violenţă în familie;

3) stabilirea cauzelor şi condiţiilor care au determinat sau care au declanşat cazul de violenţă în familie;

4) identificarea factorilor individuali (sociali, economici, culturali etc.) şi organizaţionali care au favorizat săvârşirea infracţiunii;

5) înaintarea propunerilor privind înlăturarea deficienţelor de intervenţie, de interacţiune între specialiştii autorităţilor responsabile de gestionare a cazului studiat şi de cooperare interinstituţională, de prevenire a violenţei în familie şi a deceselor cauzate de aceasta, precum şi de resocializare sau reeducare a agresorilor, în vederea îmbunătăţirii procesului de intervenţie multidisciplinară şi asigurării cooperării între autorităţile cu competenţe de prevenire şi combatere a violenţei în familie;

6) înaintarea propunerilor privind perfecţionarea cadrului de reglementare, precum şi de elaborare a ghidurilor, instrucţiunilor, procedurilor standard de operare, produselor analitice, cât şi necesarul de instruire referitor la fenomenul violenţei în familie, care vor contribui la diminuarea numărului cazurilor de violenţă soldate cu deces sau cu vătămare gravă a integrităţii corporale a victimei, prevenirea victimizării şi revictimizării, precum şi reeducarea şi resocializarea agresorilor familiali;

7) promovarea cooperării, coordonării acţiunilor între instituţiile şi specialiştii implicaţi în prevenirea şi combaterea violenţei în familie;

8) consolidarea eforturilor orientate la desfăşurarea activităţilor pro-active de prevenire şi îmbunătăţire a mecanismelor de intervenţie multidisciplinară din partea autorităţilor competente;

9) înaintarea unui set de recomandări sub aspect de lege ferenda, întru sporirea ansamblului de măsuri preventive şi de combatere a infracţiunilor în sfera relaţiilor familiale, prin eficientizarea activităţii organelor de drept competente, amendarea cadrului normativ aferent, precum şi la perfecţionarea practicii de aplicare a actelor normative în domeniu.

Capitolul II

STRUCTURA COMISIEI

6. Instituţia coordonatoare a Comisiei este Ministerul Afacerilor Interne (în continuare – MAI).

7. Comisia este formată din preşedinte, doi vicepreşedinţi şi membri.

8. Funcţia de preşedinte al Comisiei (în continuare - Preşedinte) este exercitată de către secretarul de stat din cadrul MAI.

9. Vicepreşedinţii Comisiei (în continuare - Vicepreşedinte) sunt desemnaţi de către conducătorii Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale (în continuare – MMPS) şi Ministerului Sănătăţii la nivel de secretari de stat.

10. Membrii Comisiei sunt reprezentanţi ai autorităţilor şi instituţiilor abilitate cu competenţe de prevenire şi de combatere a violenţei în familie, precum şi ai organizaţiilor necomerciale, prestatori de servicii, după cum urmează:

1) Poliţie;

2) asistenţă socială;

3) sănătate, inclusiv sănătate mintală;

4) medicină legală;

5) Procuratură;

6) probaţiune, inclusiv sistemul penitenciar;

7) educaţie, inclusiv mediul academic;

8) asistenţă juridică garantată de stat;

9) organizaţii necomerciale, prestatori de servicii în domeniu.

11. Componenţa nominală a Comisiei se aprobă de conducătorul instituţiei coordonatoare a Comisiei.

12. În cadrul Comisiei se instituie Biroul de lucru, format din membrii indicaţi la pct.10.

13. Mandatul de membru al Comisiei este instituit pe un termen nelimitat, cu excepţia situaţiilor prevăzute la pct.17.

14. Autoritatea sau instituţia care a desemnat reprezentanţii în calitate de membri ai Comisiei, în funcţie de structura organizaţională şi aria de competenţă a subdiviziunilor, este în drept să desemneze numărul necesar de reprezentaţi, în măsură să acopere domeniile de competenţă funcţională.

15. Organizaţiile necomerciale, care desfăşoară activităţi şi prestează servicii în domeniul prevenirii violenţei în familie, pot fi reprezentate în cadrul Comisiei de cel mult cinci organizaţii, selectate de instituţia coordonatoare a Comisiei.

16. Persoanele desemnate în calitate de membri ai Comisiei urmează să deţină cunoştinţe şi aptitudini în domeniul prevenirii şi combaterii violenţei în familie, să cunoască şi să aplice cadrul normativ aferent domeniului, să posede cunoştinţe în domeniul de competenţă a instituţiei din care face parte.

17. Calitatea de membru al Biroului de lucru încetează în caz de:

1) eliberare din funcţie;

2) depunere a cererii;

3) revocare;

4) deces.

18. Mandatul membrului Biroului de lucru poate fi revocat de către autoritatea sau instituţia care l-a desemnat în circumstanţe care exclud posibilitatea executării atribuţiilor sale în calitate de membru.

Capitolul III

ATRIBUŢIILE ŞI OBLIGAŢIILE PREŞEDINTELUI ŞI BIROULUI DE LUCRU

19. În exercitarea mandatului său, Preşedintele are următoarele atribuţii:

1) convoacă şedinţele Comisiei;

2) la propunerea membrilor Comisiei, selectează în prealabil cazurile relevante, care prezintă interes pentru activitatea Comisiei şi le propune Comisiei pentru exprimarea votului de selectare a cazului propus spre analiză;

3) în funcţie de necesitate şi cazul selectat spre analiză, propune Comisiei exprimarea votului, privind stabilirea membrului/membrilor Biroului de lucru, responsabil de generalizarea informaţiilor şi elaborarea Notei informative privind cazul supus analizei (în continuare – Nota informativă) pe domeniul de competenţă;

4) propune spre aprobare proiectul agendei şedinţelor;

5) propune implicarea specialiştilor competenţi din cadrul altor autorităţi, instituţii, organizaţii sau experţi independenţi la examinarea cazului;

6) propune repartizarea sarcinilor potrivit competenţei membrilor Biroului de lucru;

7) semnează procesul-verbal al şedinţei Comisiei;

8) propune spre aprobare Raportul de analiză, urmare a deciziei Comisiei;

9) propune spre aprobare Raportul anual, urmare a deciziei Comisiei.

20. Preşedintele are următoarele obligaţii:

1) să asigure plasarea Raportului anual pe pagina web oficială a instituţiei coordonatoare;

2) să monitorizeze executarea atribuţiilor şi obligaţiilor de către membrii Comisiei;

3) să informeze autorităţile din care fac parte membrii Comisiei despre absenţa nemotivată a acestora în cadrul şedinţelor.

21. În absenţa Preşedintelui, atribuţiile acestuia sunt exercitate de către unul dintre Vicepreşedinţi, desemnat de către Preşedinte.

22. În activitatea sa, membrii Comisiei au următoarele atribuţii:

1) examinează cazurile de violenţă în familie soldate cu deces sau cu vătămare gravă a integrităţii corporale a victimei, inclusiv studiază, generalizează şi sistematizează informaţiile pe cazurile selectate şi supuse analizei în cadrul Comisiei, pe domeniul de competenţă;

2) expediază lunar, până la data de 10 a lunii următoare, sau în cazurile cu rezonanţă social sporită, în regim prioritar, în cel mult 5 zile lucrătoare de la comiterea incidentului, către Secretariat, informaţia pe domeniul de activitate, referitor la cazurile din competenţa Comisiei, menţionate la Capitolul V, în baza Formularului de colectare a datelor, întocmit conform anexei nr.1 (în continuare - Formular);

3) propune Preşedintelui prin intermediul Secretariatului, sau în cadrul şedinţelor Comisiei, cazuri relevante pentru a fi selectate spre analiză;

4) elaborează Nota informativă asupra cazului selectat spre examinare, în conformitate cu pct.50;

5) constată factori determinanţi ai comiterii faptelor supuse examinării;

6) exprimă votul pentru luarea deciziilor Comisiei şi aprobarea documentelor finale, aferente activităţii Comisiei;

7) formulează propuneri de înlăturare a lacunelor identificate şi a măsurilor eficiente de redresare a situaţiei, ca urmare a analizei cazului supus examinării;

8) înaintează propuneri în condiţiile pct.80.

9) contribuie la formularea recomandărilor specifice de amendare a cadrului normativ şi a documentelor de politici pe domeniul prevenirii şi combaterii violenţei în familie.

23. Obligaţiile membrilor Biroului de lucru sunt:

1) să studieze permanent sinteza cazurilor de violenţă în familie din competenţa Comisiei, în special cele cu rezonanţă social sporită şi în funcţie de caz, să înainteze Secretariatului propuneri de analiză, pentru a fi incluse în ordinea de zi a şedinţelor Comisiei, în baza Formularului;

2) să informeze Secretariatul despre motivul imposibilităţii participării în cadrul şedinţelor Comisiei;

3) să examineze şi să analizeze cazul selectat echidistant, obiectiv şi multilateral;

4) să supună dezbaterilor şi analizei cazurile selectate în cadrul Biroului de lucru;

5) să colecteze şi să prezinte în cadrul şedinţei Comisiei documente şi informaţii suplimentare, relevante pentru analiza cazului.

Capitolul IV

ATRIBUŢIILE, OBLIGAŢIILE ŞI DREPTURILE SECRETARIATULUI

24. Secretariatul Comisiei (în continuare - Secretariat) este exercitat de către subdiviziunea desemnată prin act administrativ, aprobat de conducătorul instituţiei coordonatoare a Comisiei.

25. Secretariatul exercită următoarelor atribuţii:

1) asigură suportul necesar în activitatea Comisiei şi organizarea activităţii acesteia;

2) recepţionează şi sistematizează informaţiile referitoare la cazurile aflate în competenţa Comisiei, expediate de către membrii Biroului de lucru;

3) prezintă informaţia acumulată Preşedintelui şi propune cazurile care urmează a fi supuse analizei;

4) recepţionează, în condiţiile pct.22 sbp. 4), Notele informative şi materialele aferente referitoare la cazurile selectate spre analiză, elaborate de membrii Biroului de lucru;

5) elaborează Raportul de analiză în conformitate cu pct.51;

6) propune Preşedintelui convocarea şedinţei Comisiei privind examinarea Raportului de analiză;

7) elaborează şi prezintă Preşedintelui agenda şedinţelor Comisiei;

8) organizează şi asigură desfăşurarea şedinţelor Comisiei;

9) asigură prezenţa membrilor Comisiei şi, după caz, a altor specialişti interesaţi în cadrul şedinţelor Comisiei;

10) informează membrii Comisiei despre data şi ora desfăşurării şedinţelor Comisiei, cu transmiterea agendei de lucru;

11) informează Preşedintele despre absenţa nemotivată a membrilor Comisiei în cadrul şedinţelor Comisiei sau motivul imposibilităţii participării acestora;

12) asigură întocmirea proceselor-verbale ale şedinţelor Comisiei şi le prezintă Preşedintelui spre semnare;

13) elaborează Raportul anual.

26. Secretariatul are următoarele obligaţii:

1) să asigure colaborarea între membrii Comisiei, precum şi interacţiunea cu alte autorităţi, instituţii şi organizaţii necomerciale interesate;

2) să asigure depersonalizarea informaţiilor în condiţiile pct.64;

3) să asigure consultarea proiectelor Raportului de analiză şi Raportului anual cu membrii Comisiei;

4) să asigure plasarea Raportului anual pe pagina web oficială a instituţiei coordonatoare;

5) să expedieze Raportul anual la adresa Consiliului coordonator interministerial în domeniul prevenirii şi combaterii violenţei în familie, instituit pe lângă MMPS.

27. În realizarea atribuţiilor şi obligaţiilor sale, Secretariatul are următoarele drepturi:

1) să propună implicarea specialiştilor competenţi din cadrul altor autorităţi, instituţii, organizaţii sau experţi independenţi la examinarea cazului;

2) să solicite de la membrii Biroului de lucru informaţii şi materiale suplimentare relevante pentru elaborarea Raportului de analiză, Raportului anual, cât şi pentru asigurarea lucrărilor de secretariat ale Comisiei;

3) să consulte propunerile, poziţiile formulate sau opiniile înaintate cu reprezentanţii autorităţilor, instituţiilor sau organizaţiilor din sectorul asociativ interesate;

4) să asigure sesizarea autorităţilor (organelor) competente, urmare a deciziilor adoptate în cadrul Comisiei;

5) să realizeze alte activităţi organizatorice în legătură cu activitatea Comisiei.

Capitolul V

COMPETENŢA COMISIEI

28. Comisia examinează şi analizează cazurile de deces sau de vătămare gravă a integrităţii corporale urmare a actelor de violenţă în familie săvârşite în temeiul prevederilor art.145 alin.(2) lit.e¹), art.201¹ alin.(3) lit.a), art.201¹ alin.(3) lit.b), art.201¹ alin.(4), art.146 şi art.156 din Codul penal.

29. Comisia examinează şi analizează cazurile de omucidere, sinucidere sau de cauzare a vătămării grave a integrităţii corporale a victimei pentru oricare din situaţiile în care agresorul şi victima:

1) sunt membri de familie în sensul art.133¹ Cod penal;

2) au locuit împreună la un moment dat;

3) au avut o relaţie asemănătoare relaţiei între parteneri;

4) făptuitorul urmărea sau persecuta victima din cauza sau în legătură cu natura intimă a relaţiilor între aceştia.

30. Prioritar urmează a fi analizate cazurile în care victima este partenerul de viaţă al agresorului, copilul sau părintele acestuia.

31. Comisia analizează cazurile indiferent de etapa de desfăşurare a procesului penal.

Capitolul VI

ACTIVITATEA COMISIEI

32. Comisia îşi desfăşoară activitatea în cadrul şedinţelor ordinare, de lucru şi şedinţelor extraordinare.

33. Şedinţele ordinare ale Comisiei se convoacă trimestrial în scopul planificării activităţii, selectării cazurilor şi audierii Rapoartelor de analiză.

34. Şedinţele de lucru ale Comisiei se organizează pentru examinarea cazului selectat spre analiză şi realizarea scopului şi obiectivelor Comisiei.

35. Şedinţele extraordinare ale Comisiei se convoacă la iniţiativa Preşedintelui, Vicepreşedinţilor sau a unui membru al Biroului de lucru.

36. Şedinţele extraordinare ale Comisiei se convoacă în termen de până la 10 zile de la apariţia necesităţii convocării ori de la comiterea faptei care a trezit interes sporit pentru societate sau mass-media, precum şi în cazurile în care se constată disfuncţionalităţi majore în activitatea instituţiilor responsabile de prevenire şi combatere a violenţei în familie.

37. Participarea membrilor Comisiei în cadrul şedinţelor este obligatorie.

38. Despre motivul imposibilităţii participării în cadrul Şedinţelor membrii Comisiei vor informa Secretariatul, în termen de cel puţin 5 zile lucrătoare, de la data convocării şedinţei.

39. La fiecare şedinţă a Comisiei se întocmeşte un proces-verbal. Copia procesului-verbal se expediază membrilor Comisiei, în cel mult 10 zile lucrătoare din momentul desfăşurării şedinţei.

40. Deciziile Comisiei se adoptă cu votul majorităţii membrilor prezenţi în cadrul şedinţei. Şedinţa se consideră deliberativă dacă la aceasta participă cel puţin 2/3 din numărul total de membri. Şedinţa Comisiei este deschisă de preşedinte sau de unul dintre Vicepreşedinţi. Preşedintele precizează dacă este întrunit cvorumul necesar de membri şi anunţă ordinea de zi.

41. Selectarea cazurilor spre analiză, care prezintă interes din punct de vedere al scopului şi obiectivelor Comisiei, precum şi examinarea Raportului de analiză definitivat, are loc în cadrul şedinţelor ordinare, în condiţiile pct.33 sau, după caz, în cadrul şedinţelor extraordinare.

42. Secretariatul, recepţionează şi generalizează informaţiile din competenţa Comisiei, expediate de către membrii Biroului de lucru şi le prezintă Preşedintelui, împreună cu propunerile referitoare la cazurile ce ar prezenta interes pentru activitatea Comisiei.

43. Preşedintele studiază informaţiile şi propunerile parvenite de la Secretariat şi selectează, în prealabil, cazurile care prezintă interes pentru a fi analizate, informând despre aceasta Secretariatul.

44. Secretariatul, cu cel puţin 3 zile lucrătoare înainte de convocarea şedinţei ordinare, expediază membrilor Comisiei informaţia recepţionată referitor la cazurile propuse spre selectare ce urmează a fi analizate.

45. Membrii Comisiei se prezintă la şedinţă având propuneri formulate referitor la cazurile care urmează a fi selectate şi analizate.

46. Cazul care urmează a fi selectat şi analizat se supune votului în cadrul şedinţei Comisiei.

47. După adoptarea deciziei, în condiţiile pct.46, în funcţie de circumstanţele cazului şi domeniul de competenţă, Preşedintele propune Comisiei exprimarea votului privind stabilirea membrului sau, după caz, membrilor Biroului de lucru responsabili de generalizarea informaţiilor şi elaborarea Notei informative.

48. Biroul de lucru stabileşte criteriile de analiză şi necesarul de informaţii pertinente pentru analiza cazului şi identificarea cauzelor şi condiţiilor care au condiţionat săvârşirea faptei.

49. Dacă informaţia deţinută de către Comisie referitor la caz, la momentul selectării acestuia este suficientă, analiza se iniţiază necondiţionat. Dacă informaţiile sunt insuficiente, se decide asupra particularităţilor informaţiilor suplimentare necesare instituţiilor competente şi termenelor de prezentare a acestora.

50. Membrii Biroului de lucru desemnaţi responsabili prezintă Secretariatului, în termenul stabilit, Nota informativă asupra cazului, ţinând cont de prevederile pct.5 şi 73 şi, după caz, informaţiile suplimentare necesare pentru elaborarea Raportului de analiză.

51. Secretariatul, în termen de 15 zile lucrătoare, elaborează Raportul de analiză, pe care îl prezintă pentru dezbateri în cadrul şedinţei Comisiei.

52. Membrii Biroului de lucru pot implica specialişti competenţi din cadrul altor autorităţi, instituţii, organizaţii sau experţi independenţi în procesul de analiză a cazului supus examinării.

53. Membrii Biroului de lucru pot organiza întruniri individuale cu caracter informal în vederea dezbaterii anumitor subtilităţi referitoare la cazul analizat, depăşirea divergenţelor existente, identificarea soluţiilor optime, atingerea consensului, precum şi formularea concluziilor.

54. Membrii Comisiei, sunt obligaţi să respecte principiile imparţialităţii şi obiectivităţii în activitatea Comisiei.

55. În funcţie de deciziile adoptate în cadrul şedinţelor Comisiei, Secretariatul elaborează şi înaintează sesizări pe adresa autorităţilor (organelor) competente privind înlăturarea lacunelor identificate, întreprinderea măsurilor eficiente de redresare a situaţiei, armonizarea cadrului normativ şi desfăşurarea activităţilor de prevenire primară, secundară sau terţiară.

56. Activitatea membrilor Comisiei nu este remunerată. Munca prestată în cadrul Comisiei poate fi retribuită prin intermediul programelor şi proiectelor comune dezvoltate cu partenerii externi sau prin supliment salarial, în condiţiile art.20 din Legea nr.270/2018 privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar.

Capitolul VII

SELECTAREA CAZURILOR PENTRU ANALIZĂ

57. Comisia, în funcţie de gravitatea, consecinţele şi rezonanţa cazului, examinează cazurile de deces sau de vătămare gravă a integrităţii corporale a victimei urmare a actelor de violenţă în familie, care prezintă interes din punct de vedere al scopului şi obiectivelor Comisiei.

58. Cazurile selectate pentru analiză urmează să difere şi să reflecte diverse scenarii, situaţii sau caracteristici specifice aferent relaţiei între victimă şi agresor, urmările survenite, vârstei şi stării victimei şi agresorului, numărului de victime şi de agresori, modului de comitere a faptei, circumstanţelor specifice ale cazului etc.

59. Comisia poate să decidă analiza cazurilor care întrunesc anumite criterii specifice (ex: în funcţie de amploare, metodă, mijloacele aplicate pentru comiterea faptei, scop, vârstă etc.). Criteriile de selectare se pot modifica anual în funcţie de scopul şi necesitatea studierii pe larg a unor particularităţi privind violenţa în familie, soldată cu deces sau cu vătămare gravă a integrităţii corporale a victimelor. În această situaţie, pot fi selectate şi analizate cazuri săvârşite în anii precedenţi.

60. Decizia privind tipul de cazuri care vor fi analizate pe parcursul anului, fie a diverselor cazuri, fie a cazurilor specifice, se va lua de către membrii Comisiei în cadrul primei şedinţe ordinare din an.

Capitolul VIII

PREZENTAREA INFORMAŢIILOR ŞI ASIGURAREA CONFIDENŢIALITĂŢII

61. Membrii Biroului de lucru expediază pe adresa Secretariatului informaţiile sistematizate şi generalizate pe domeniul de activitate, în baza Formularului care cuprinde:

1) date despre fapta comisă, victimă şi agresor;

2) circumstanţele stabilite la acel moment, măsurile întreprinse după comiterea faptei;

3) istoricul cazului – sesizările anterioare, măsurile întreprinse în cadrul sesizărilor anterioare, aplicarea sau dispunerea măsurilor de protecţie a victimei, referirea victimei la servicii specializate sau organizaţii neguvernamentale, referirea agresorului către servicii specializate;

4) rapoartele de constatare sau expertiză medico-legală;

5) înregistrări făcute de prestatorii de servicii specializate (medicale, medico-legale, sociale etc.) victimelor violenţei în familie sau care au oferit servicii pentru agresorii familiali;

6) informaţii despre examinarea şi asistenţa medicală acordată;

7) etapa de intervenţie în soluţionarea cazului, modul de sesizare despre fapt etc.;

8) alte date relevante pentru analiza complexă a circumstanţelor cazului.

62. Pentru fiecare caz selectat spre analiză este întocmit un Formular separat. Formularul se completează cu date care sunt cunoscute la momentul prezentării informaţiei. În cazul în care după expedierea Formularului apar circumstanţe noi şi care nu au fost reflectate anterior, membrul Biroului de lucru responsabil expediază un alt Formular cu datele noi relevate, fiind făcută menţiunea şi referinţa corespunzătoare.

63. Membrii Comisiei sunt în drept să solicite de la instituţiile şi autorităţile abilitate cu competenţe de prevenire şi de combatere a violenţei în familie, precum şi alte entităţi publice sau private, informaţii aferente cazului analizat. Entităţile vizate prezintă informaţiile solicitate în conformitate cu legislaţia.

64. După aprobarea Raportului de analiză, toate informaţiile care conţin date cu caracter personal ori a căror dezvăluire poate aduce prejudiciu sunt depersonalizate de către Secretariat, în condiţiile art.31 din Legea nr.133/2011 privind protecţia datelor cu caracter personal.

65. Circuitul informaţiei şi documentelor, inclusiv documentelor electronice, este asigurat prin intermediul Secretariatului cu utilizarea serviciilor poştale sau adreselor electronice oficiale (guvernamentale), în format electronic (PDF).

66. Se interzice circuitul documentaţiei şi fluxul informaţional referitor la cazurile din competenţa Comisiei între membrii Biroului de lucru şi Secretariat, prin intermediul adreselor electronice personale sau reţelelor de socializare.

67. Fiecare membru al Biroului de lucru asigură confidenţialitatea informaţiilor studiate (analizate) şi este responsabil de corectitudinea şi volumul informaţiei expediate, de veridicitatea datelor de contact prezentate pentru uz în activitatea Comisiei, precum şi de protecţia datelor cu caracter personal, prelucrate în procesul de colectare a datelor.

68. În caz de divulgare a datelor cu caracter personal, membrii Comisiei poartă răspundere în conformitate cu legislaţia.

69. Membrii Comisiei, precum şi persoanele invitate pentru participarea la şedinţele Comisiei, semnează o Declaraţie de confidenţialitate, în conformitate cu anexa nr.2.

70. Sunt considerate confidenţiale informaţiile:

1) prezentate în baza Formularelor;

2) privind datele cu caracter personal, obţinute în procesul de completare a Formularului;

3) înregistrările audio–video şi procesele-verbale ale şedinţelor Comisiei;

4) furnizate de către entităţile publice sau private, în baza solicitării membrilor Comisiei.

Capitolul IX

RAPORTUL DE ANALIZĂ

71. Membrii Comisiei participă la elaborarea Raportului de analiză şi Raportului anual.

72. Raportul de analiză reprezintă sumarul evaluării cazului care a fost selectat, fiind întocmit la finele procesului de examinare de către Secretariat.

73. În Raportul de analiză sunt reflectate aspecte privind:

1) modul de comitere a faptei, urmările survenite;

2) date despre victimă şi agresor, natura relaţiei;

3) autorităţile implicate în examinarea cazului;

4) circumstanţele stabilite, lacunele identificate în interacţiunea autorităţilor competente de examinarea cazului;

5) cauzele şi condiţiile care au contribuit, facilitat sau determinat apariţia decesului sau vătămării grave a integrităţii corporale urmare a actelor de violenţă în familie;

6) propunerile membrilor Biroului de lucru privind înlăturarea lacunelor şi deficienţelor identificate şi măsurile eficiente de redresare a situaţiei, armonizare a cadrului normativ şi desfăşurare a activităţilor de prevenire primară, secundară sau terţiară, precum şi îmbunătăţirea cooperării interinstituţionale.

74. Raportul de analiză se aprobă de Comisie.

75. Raportul anual reprezintă un sumar al activităţii desfăşurate de către Comisie în anul precedent. Raportul anual se întocmeşte până la data de 30 martie al anului următor.

76. În Raportul anual sunt prezentate informaţii privind:

1) numărul caz urilor analizate;

2) date generale ale cazurilor: fapta, modul de comitere, victima, agresorul;

3) circumstanţele stabilite;

4) lacunele şi deficienţele identificate;

5) carenţele care urmează a fi excluse din activitatea instituţiilor;

6) propunerile privind redresarea situaţiei, inclusiv de modificare a cadrului normativ existent.

77. Raportul anual se aprobă de Comisie şi se face public, cu plasarea acestuia pe pagina web oficială a instituţiei coordonatoare a Comisiei, cu respectarea prevederilor legale referitor la protecţia datelor cu caracter personal.

78. Raportul anual se expediază pe adresa Consiliului coordonator interministerial în domeniul prevenirii şi combaterii violenţei în familie, instituit prin Hotărârea Guvernului nr.72/2012.

79. Materialele aferente activităţii Comisiei (Rapoartele de analiză, Raportul anual, Formularul de colectare a datelor, informaţiile, notele informative, procesele-verbale ale şedinţelor etc.) se păstrează de către subdiviziunea competentă de management al documentelor a MAI, conform prevederilor actelor normative aplicabile în cadrul MAI (Secţiunea 13.1, pct.283 din Ordinul ministrului afacerilor interne nr.401/2016 "Cu privire la punerea în aplicare a Indicatorului documentelor şi al termenelor de păstrare a acestora pentru Aparatul central, autorităţile administrative şi instituţiile din subordinea Ministerului Afacerilor Interne"), pe un termen de 5 ani, după care se supune procedurii de nimicire.

80. Urmare a celor constatate, Biroul de lucru, după caz, va înainta propuneri de modificare/completare a cadrului normativ/documentelor de politici publice, de elaborare a ghidurilor de cercetare, produselor analitice şi a recomandărilor referitoare la cazurile de violenţă în familie, care vin să promoveze cooperarea şi coordonarea acţiunilor între instituţiile implicate în prevenirea şi combaterea violenţei în familie.

81. Documentele de corespondenţă între Comisie şi alte autorităţi (instituţii) sau organizaţii sunt semnate de către Preşedintele Comisiei.