1001/10.12.2014 Hotărîre cu privire la aprobarea Conceptului Sistemului informaţional "Registrul solurilor Republicii Moldova"

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

H O T Ă R Î R E

cu privire la aprobarea Conceptului Sistemului informaţional

"Registrul solurilor Republicii Moldova"

nr. 1001  din  10.12.2014

 (în vigoare 19.12.2014) 

Monitorul Oficial nr. 372-384 art.1085 din 19.12.2014

* * *

Notă: Pe tot parcursul hotărârii cuvintele "Agenţia Relaţii Funciare şi Cadastru", la orice formă gramaticală, se substituie cu cuvintele "Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare", la forma gramaticală corespunzătoare conform Hot.Guv. nr.959 din 06.12.2023, în vigoare 20.12.2023

Notă: În titlul şi textul hotărârii, precum şi în titlul şi textul anexei, cuvântul "concepţie", la orice formă gramaticală, se substituie cu cuvântul "concept", la forma gramaticală corespunzătoare conform Hot.Guv. nr.42 din 26.01.2022, în vigoare 11.03.2022

În scopul creării Sistemului informaţional "Registrul solurilor Republicii Moldova", conform Hotărîrii Guvernului nr.626 din 20 august 2011 "Cu privire la aprobarea Programului de conservare şi sporire a fertilităţii solurilor pentru anii 2011-2020" (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2011, nr.139-145, art.696) şi Legii nr.71-XVI din 22 martie 2007 cu privire la registre (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2007, nr.70-73, art.314), cu modificările ulterioare, Guvernul

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă Conceptul Sistemului informaţional "Registrul solurilor Republicii Moldova" (se anexează).

2. Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare va asigura realizarea prevederilor Conceptului Sistemului informaţional "Registrul solurilor Republicii Moldova".

[Pct.2 modificat prin Hot.Guv. nr.598 din 28.08.2024, în vigoare 07.03.2025]

3. Realizarea prevederilor prezentei hotărîri se va efectua din contul mijloacelor prevăzute anual în bugetul de stat, precum şi din alte surse, conform legislaţiei în vigoare.

4. Controlul asupra executării prezentei hotătîri se pune în sarcina Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare.

Aprobată

prin Hotărîrea Guvernului

nr.1001din 10 decembrie 2014

CONCEPTUL

Sistemului informaţional "Registrul solurilor Republicii Moldova"

INTRODUCERE

Solul reprezintă principala bogăţie naturală a Republicii Moldova.

După componenţa şi fertilitatea naturală, solurile Moldovei fac parte din categoria celor mai valoroase resurse, caracterizîndu-se printr-o remarcabilă diversitate, legată de variaţiile zonalităţii orizontale şi verticale locale, condiţiile climaterice şi geologice.

Unul dintre principalele obiective ale Republicii Moldova este păstrarea pe termen lung a calităţii învelişului de sol, concomitent cu protecţia mediului ambiant.

De nivelul calităţii solurilor depinde, în mare măsură, productivitatea culturilor agricole, dezvoltarea sectorului zootehnic, exportul de produse agroalimentare, bunăstarea populaţiei şi situaţia ecologică din ţară.

Exploatarea intensivă a resurselor de sol pe plan mondial a provocat, în ultimele decenii, degradarea accelerată a acestora.

Ţinînd cont de tendinţele globale, ritmurile de degradare şi pierderile irecuperabile de suprafeţe agricole, precum şi de dezvoltarea agriculturii, problema menţinerii calităţii învelişului de sol pe terenurile agricole devine, pentru statul nostru, o preocupare strategică de securitate naţională.

Degradarea solurilor în Republica Moldova este una dintre cele mai grave probleme existente la etapa actuală. Principalele forme de degradare a învelişului de sol sînt: eroziunea prin apă, dehumificarea, secătuirea solurilor de elemente nutritive, destructurarea şi compactarea excesivă, solonetizarea, sărăturarea etc. Procesele de degradare şi nerespectarea tehnologiilor agricole au cauzat scăderea capacităţii de producţie a solurilor.

Sistemul informaţional "Registrul solurilor Republicii Moldova" soluţionează, la un nivel avansat, următoarele probleme:

reglementarea datelor care determină starea învelişului de sol;

crearea bazei de date despre indicii şi parametrii principali ai solului, valoarea şi bonitatea lui;

prezentarea informaţiei consumatorilor.

Reprezentînd un sistem de colectare, procesare şi prezentare a informaţiei, Sistemul informaţional "Registrul solurilor Republicii Moldova" asigură:

acumularea şi administrarea informaţiei privind resursele de sol într-un spaţiu informaţional unic;

susţinerea informaţională a pieţei imobiliare;

oferirea informaţiei privind bonitatea solului în scopul impozitării;

baza informaţională pentru diferite sisteme geoinformaţionale;

garanţii pentru participarea ţării noastre la proiecte comune de dezvoltare economică şi siguranţă a investiţiilor.

I. DISPOZIŢII GENERALE

1. În sensul prezentului Concept se definesc următoarele noţiuni:

sol – partea superioară, afînată, a litosferei, care se află într-o continuă evoluţie sub influenţa factorilor pedogenetici, reprezentînd stratul superficial al Pămîntului în care se dezvoltă viaţa vegetală. Stratul fertil al solului conţine nutrienţi şi este alcătuit din humus şi din loess;

înveliş de sol (pedosferă) – învelişul discontinuu de la suprafaţa scoarţei terestre, alcătuit din totalitatea solurilor, adică stratul solificat de la suprafaţa Pămîntului, supus procesului de pedogeneză, care serveşte ca izvor de hrană pentru plante;

structură a învelişului de sol – aşezarea arealelor elementare de sol corelate genetic între ele şi formînd o anumită imagine geospaţială;

areal elementar de sol – component primar al învelişului de sol, care reprezintă suprafaţa unui sol, referindu-se la o unitate de clasificare de un rang inferior;

complexe de soluri – două sau mai multe areale elementare de sol care se rînduiesc unul cu altul, formînd o structură mai complicată a învelişului de sol. Cu cît scara cercetărilor este mai mare, cu atît necesitatea evidenţierii complexelor de sol este mai mică;

profil de sol – secţiune verticală în scoarţa terestră, de la suprafaţă pînă la roca parentală, unde se pot observa orizonturi genetice de formare a solurilor, care se deosebesc prin anumite proprietăţi;

orizont de sol – strat natural unitar din punctul de vedere al proprietăţilor morfologice şi analitice, format prin aceleaşi procese pedogenetice;

bonitate – aprecierea comparativă a calităţii solurilor, fertilităţii lor potenţiale în raport cu condiţiile naturale şi cerinţele diferitor culturi faţă de acestea;

eroziune a solului – procesul de desprindere, transport şi depunere a particulelor de sol sub acţiunea agenţilor exogeni (apa şi vîntul);

monitoring al solului – controlul permanent al solului, stabilirea evoluţiei şi estimarea proceselor de degradare, întocmirea prognozelor şi informarea factorilor de decizie privind necesitatea efectuării acţiunilor de combatere a fenomenelor negative.

2. Denumirea deplină a sistemului informaţional este Sistemul informaţional "Registrul solurilor Republicii Moldova". Denumirea prescurtată a acestuia este SI "RSRM".

3. Destinaţia principală a SI "RSRM" este formarea resursei informaţionale unice de ramură, conţinînd date veridice şi reale despre starea învelişului de sol, pentru prestarea serviciilor informaţionale de stat persoanelor juridice şi fizice, în conformitate cu legislaţia Republicii Moldova.

4. Crearea SI "RSRM" răspunde necesităţii de a asigura:

1) formarea resursei informaţionale privind solurile din republică;

2) evidenţa datelor referitoare la starea învelişului de sol al ţării;

3) prelucrarea şi punerea la dispoziţia celor interesaţi a informaţiei analitice şi statistice despre starea învelişului de sol;

4) monitorizarea schimbărilor ce se produc în sol, prin metoda acumulării informaţiei despre profilurile şi arealele de sol;

5) furnizarea informaţiilor pentru consumator.

5. Funcţionarea SI "RSRM" asigură formarea Registrului solurilor Republicii Moldova (în continuare – RSRM) ce reprezintă o totalitate de date sistematizate care descriu solul pe verticală şi pe orizontală, cu determinarea amplasării spaţiale, evaluarea calităţii solului şi/sau proprietăţile caracteristice.

[Pct.5 în redacţia Hot.Guv. nr.42 din 26.01.2022, în vigoare 11.03.2022]

6. SI "RSRM" este o sursă de informaţie oficială şi veridică despre solurile Republicii Moldova. Folosirea acestor date lărgeşte posibilitatea utilizării informaţiei geospaţiale pentru gestiunea altor resurse informaţionale de bază ramurale şi regionale şi a componentelor lor, asigurând integrarea cu alte date geospaţiale tematice.

[Pct.6 în redacţia Hot.Guv. nr.42 din 26.01.2022, în vigoare 11.03.2022]

[Pct.7-9 abrogate prin Hot.Guv. nr.42 din 26.01.2022, în vigoare 11.03.2022]

10. Crearea SI "RSRM" contribuie la realizarea următoarelor obiective:

1) ridicarea calităţii datelor despre sol, urgentarea şi simplificarea acordării serviciilor informaţionale;

2) asigurarea autorităţilor publice de toate nivelurile cu informaţii analitice şi statistice veridice în domeniul calităţii solurilor, necesare pentru luarea deciziilor în administrarea relaţiilor funciare;

3) asigurarea accesului actorilor de pe piaţa funciară, persoanelor juridice şi fizice la informaţia privind indicatorii calităţii şi potenţialului de producţie ai solurilor pe terenurile agricole (se evită obstacole birocratice la obţinerea informaţiei şi se exclud intermediarii la tranzacţii);

4) evidenţierea nivelului de calitate a solurilor şi a zonelor vulnerabile;

5) asigurarea efectuării monitoringului solurilor şi cercetărilor ştiinţifice;

6) întocmirea proiectelor de ameliorare funciară şi aplicarea tehnologiilor inofensive pentru sporirea capacităţii de producţie a solurilor;

7) asigurarea calculării corecte a impozitului şi altor taxe funciare.

11. Principiile care stau la baza creării SI "RSRM" sînt:

1) principiul legalităţii, care prevede crearea şi exploatarea SI în conformitate cu legislaţia în vigoare;

2) principiul primei persoane/centrului unic, care presupune existenţa unui conducător de rang înalt, abilitat cu împuternicirile necesare pentru adoptarea deciziilor şi coordonarea lucrărilor de creare şi exploatare a SI;

3) principiul temeiniciei datelor, care prevede introducerea datelor în SI numai în baza înscrierilor din documentele acceptate şi autentice ca surse de informaţii;

4) principiul integrităţii, plenitudinii şi veridicităţii datelor;

5) principiul identificării, care prevede atribuirea a unui număr de identificare unic pentru fiecare obiect al înregistrării, care nu se schimbă în decursul existenţei sale;

6) principiul exercitării controlului asupra formării şi utilizării SI "RSRM", care se realizează printr-un ansamblu de măsuri organizatorice de software şi hardware, menite să asigure calitatea înaltă a resurselor informaţionale de stat formate, siguranţa păstrării şi acumulării lor, precum şi utilizarea acestora în conformitate cu legislaţia în vigoare;

7) principiul stabilităţii, care reprezintă capacitatea SI de a funcţiona indiferent de modificarea cadrului legislativ;

8) principul modularităţii şi scalabilităţii, care semnifică posibilitatea dezvoltării SI fără modificarea componentelor create anterior.

II. CADRUL JURIDIC AL FUNCŢIONĂRII

SISTEMULUI INFORMAŢIONAL

12. Cadrul juridic al SI "RSRM" este constituit din actele legislative şi normative în vigoare din domeniul relaţiilor funciare, şi anume:

Codul funciar nr.828-XII din 25 decembrie 1991;

Legea nr.1247-XII din 22 decembrie 1992 privind reglementarea de stat a regimului proprietăţii funciare, cadastrul funciar de stat şi monitoringul funciar;

Legea nr.1308-XIII din 25 iulie 1997 privind preţul normativ şi modul de vînzare-cumpărare a pămîntului;

Hotărîrea Guvernului nr.24 din 11 ianuarie 1995 "Pentru aprobarea Regulamentului cu privire la conţinutul documentaţiei cadastrului funciar general";

Hotărîrea Guvernului nr.626 din 20 august 2011 "Cu privire la aprobarea Programului de conservare şi sporire a fertilităţii solurilor pentru anii 2011-2020".

13. Crearea şi funcţionarea SI "RSRM", în partea ce ţine de domeniul informatizării, sînt reglementate de următoarele acte:

Legea nr.982-XIV din 11 mai 2000 privind accesul la informaţie;

Legea nr.467-XV din 21 noiembrie 2003 cu privire la informatizare şi la resursele informaţionale de stat;

Legea nr.71-XVI din 22 martie 2007 cu privire la registre;

Legea nr.133 din 8 iulie 2011 privind protecţia datelor cu caracter personal;

Legea nr.254/2016 cu privire la infrastructura naţională de date spaţiale;

Legea nr.142/2018 cu privire la schimbul de date şi interoperabilitate;

Legea nr.91 din 27 iunie 2014 privind semnătura electronică şi documentul electronic;

Decretul Preşedintelui nr.1743-III din 19 martie 2004 "Privind edificarea societăţii informaţionale în Republica Moldova";

Hotărîrea Guvernului nr.1298 din 28 octombrie 2003 "Cu privire la crearea Sistemului Informaţional Geografic Naţional";

Hotărârea Guvernului nr.1090/2013 privind serviciul electronic guvernamental de autentificare şi control al accesului (MPass);

Hotărârea Guvernului nr.708/2014 privind serviciul electronic guvernamental de jurnalizare (MLog);

Hotărârea Guvernului nr.701/2014 cu privire la aprobarea Metodologiei publicării datelor guvernamentale deschise;

Hotărârea Guvernului nr.128/2014 privind platforma tehnologică guvernamentală comună (MCloud);

Hotărârea Guvernului nr.201/2017 privind aprobarea Cerinţelor minime obligatorii de securitate cibernetică;

Hotărârea Guvernului nr.414/2018 cu privire la măsurile de consolidare a centrelor de date în sectorul public şi de raţionalizare a administrării sistemelor informaţionale de stat;

Hotărârea Guvernului nr.211/2019 privind platforma de interoperabilitate (MConnect);

Hotărîrea Guvernului nr.632 din 8 iunie 2004 "Despre aprobarea Politicii de edificare a societăţii informaţionale în Republica Moldova";

Hotărîrea Guvernului nr.1123 din 14 decembrie 2010 "Privind aprobarea Cerinţelor faţă de asigurarea securităţii datelor cu caracter personal la prelucrarea acestora în cadrul sistemelor informaţionale de date cu caracter personal";

Hotărîrea Guvernului nr.710 din 20 septembrie 2011 "Cu privire la aprobarea Programului strategic de modernizare tehnologică a guvernării (e-Transformare)";

Hotărîrea Guvernului nr.656 din 5 septembrie 2012 "Cu privire la aprobarea Programului privind Cadrul de Interoperabilitate";

Hotărîrea Guvernului nr.857 din 31 octombrie 2013 "Cu privire la Strategia naţională de dezvoltare a societăţii informaţionale "Moldova Digitală 2020".

[Pct.13 completat prin Hot.Guv. nr.42 din 26.01.2022, în vigoare 11.03.2022]

14. În scopul perfecţionării cadrului juridic privind condiţiile creării, funcţionării şi exploatării SI, sînt necesare crearea şi modificarea actelor metodico-tehnologice privind:

1) elaborarea regulilor de înregistrare a obiectelor informaţionale în RSRM;

2) întocmirea şi conţinutul documentelor pentru înregistrarea obiectelor informaţionale în RSRM;

3) determinarea normelor de dezvoltare şi integrare a SI "RSRM" cu resursele informaţionale interramurale de bază;

4) stabilirea interconexiunii la crearea condiţiilor pentru utilizatorii informaţiei din SI "RSRM".

III. SPAŢIUL FUNCŢIONAL

15. SI "RSRM" are următoarele funcţii de bază:

1) ţinerea evidenţei primare, actualizarea şi scoaterea din evidenţă a datelor (schimbarea statutului sau arhivarea datelor);

2) integrarea şi administrarea bazei de date geospaţiale a SI;

3) siguranţa integrităţii datelor;

4) asigurarea informaţională;

5) asigurarea utilizatorilor cu funcţionalităţile şi informaţia stabilite conform rolului lor în SI;

6) asigurarea veridicităţii ghidurilor metodice, regulamentelor, clasificatoarelor etc., care se utilizează în SI pentru determinarea caracteristicii şi parametrilor solului;

7) elaborarea raporturilor statistice şi analitice;

8) asigurarea multilaterală şi multidimensională a funcţionării SI "RSRM" şi integrarea cu alte sisteme informaţionale.

16. Îndeplinirea funcţiilor SI "RSRM" este asigurată de contururile funcţionale (administrarea şi monitoringul acţiunilor utilizatorilor, profilul de sol, arealul de sol, cercetările pedologice, evidenţa administrativă), determinate conform destinaţiei sistemului. Fiecare contur funcţional înglobează o totalitate de funcţii specifice realizate de alte subsisteme automatizate ale SI "RSRM" integrate între ele.

17. Conturul funcţional "Administrarea şi monitoringul acţiunilor utilizatorilor" este un sistem integrat de control şi monitoring al formării şi utilizării resurselor informaţionale în domeniul evidenţei obiectelor ce caracterizează starea învelişului de sol.

Conturul dat include următoarele funcţii:

1) asigurarea logică a sistemului;

2) administrarea bazei de date a sistemului;

3) elaborarea şi mentenanţa clasificatoarelor;

4) delimitarea drepturilor de acces pentru utilizatori conform rolurilor stabilite, existenţa sistemului de parole;

5) asigurarea securităţii, protecţiei şi integrităţii informaţiei într-un sistem bazat pe standardele internaţionale ISO 17799 şi ISO 15408.

18. Conturul funcţional "Profilul de sol" dispune de un set de funcţii necesare pentru evidenţa profilurilor de sol (orizonturilor şi straturilor de sol), indicilor şi parametrilor lor:

1) înregistrarea şi evidenţa profilurilor de sol (orizonturi, straturi);

2) prelucrarea şi generalizarea datelor despre profilurile de sol;

3) legătura spaţială a elementelor de sol cu profilul respectiv;

4) vizualizarea profilurilor de sol conform regulilor stabilite.

19. Conturul funcţional "Arealul de sol", cuprinde un set de funcţii necesare pentru repartizarea spaţială a solurilor în raport cu proprietăţile lor:

1) înregistrarea şi evidenţa arealelor de sol;

2) amplasarea spaţială, topologia şi legăturile de resursă;

3) analiza spaţială şi modelarea tematică a învelişului de sol;

4) indexarea (reindexarea) solurilor conform clasificatoarelor în vigoare;

5) formularea recomandărilor privind corespunderea solurilor pentru diferite culturi;

6) calculul notelor de bonitate în conformitate cu clasificatorul în vigoare;

7) vizualizarea învelişului de sol conform regulilor stabilite.

20. Conturul funcţional "Cercetări pedologice" include următoarele funcţii:

1) înregistrarea şi evidenţa loturilor de cercetare şi a datelor acumulate de pe acestea;

2) evidenţa schimbărilor în timp ale datelor despre sol (monitoringul solurilor);

3) analiza datelor acumulate pe loturile de cercetare;

4) analiza spaţială şi modelarea tematică;

5) vizualizarea loturilor de cercetare conform regulilor stabilite.

[Pct.20 modificat prin Hot.Guv. nr.42 din 26.01.2022, în vigoare 11.03.2022]

21. Conturul funcţional "Evidenţa administrativă" are funcţii care prevăd:

1) evidenţa documentelor (informaţia despre documente, modelul documentelor);

2) înregistrarea lucrărilor care intră în SI (tipul şi statutul lucrărilor pedologice, monitoringul solurilor);

3) evidenţa persoanelor juridice şi persoanelor fizice care deţin drept de acces;

4) asigurarea interoperabilităţii cu alte sisteme informaţionale.

22. Descrierea tehnologiei lucrărilor, interacţiunea contururilor şi funcţiilor se efectuează pe parcursul realizării proiectului.

IV. STRUCTURA ORGANIZATORICĂ

23. SI "RSRM" reprezintă o suprastructură funcţională a registrului de date, care acumulează şi monitorizează toate datele despre sol şi procesele aferente acestuia pe teritoriul Republicii Moldova.

24. În procesul de creare, funcţionare a SI "RSRM" şi utilizare a datelor, structura organizatorică determină rolul fiecărui participant.

25. Proprietarul SI "RSRM" este statul, care îşi realizează dreptul de proprietate, gestionare şi utilizare a datelor din sistemul informaţional.

26. Posesorul SI "RSRM" este Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, iar deţinătorul acestuia este Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare care îşi exercită competenţele în conformitate cu prevederile Legii nr.467/2003 cu privire la informatizare şi la resursele informaţionale de stat.

[Pct.26 în redacţia Hot.Guv. nr.598 din 28.08.2024, în vigoare 07.03.2025]

[Pct.26 în redacţia Hot.Guv. nr.42 din 26.01.2022, în vigoare 11.03.2022]

27. Administratorul tehnic al SI "RSRM" este Instituţia Publică Serviciul Tehnologia Informaţiei şi Securitate Cibernetică, care va asigura administrarea tehnică şi menţinerea SI "RSRM".

[Pct.27 în redacţia Hot.Guv. nr.42 din 26.01.2022, în vigoare 11.03.2022]

28. Posesorul SI "RSRM" împuterniceşte, prin act administrativ, cu funcţii de înregistrare a datelor în sistemul informaţional entităţi de stat specializate în domeniu:

1) IP Institutul de Pedologie, Agrochimie şi Protecţia Solurilor "N. Dimo";

2) ÎS Institutul de Proiectări pentru Organizarea Teritoriului;

3) Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare.

[Pct.28 completat prin Hot.Guv. nr.598 din 28.08.2024, în vigoare 07.03.2025]

[Pct.28 în redacţia Hot.Guv. nr.42 din 26.01.2022, în vigoare 11.03.2022]

29. Furnizorii de date în Registru (în continuare – Furnizor) sunt:

1) IP Institutul de Pedologie, Agrochimie şi Protecţia Solurilor "N. Dimo";

2) ÎS Institutul de Proiectări pentru Organizarea Teritoriului;

3) alte entităţi publice autorizate cu dreptul de a efectua investigaţii pedologice;

4) Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare.

[Pct.29 completat prin Hot.Guv. nr.598 din 28.08.2024, în vigoare 07.03.2025]

[Pct.29 în redacţia Hot.Guv. nr.42 din 26.01.2022, în vigoare 11.03.2022]

30. Datele SI "RSRM" sînt de uz public şi sînt destinate unui cerc larg de utilizatori, inclusiv autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale, conform nivelului de acces determinat de statutul juridic al utilizatorului şi informaţiei solicitate.

V. DOCUMENTELE SISTEMULUI

31. Introducerea informaţiei în SI "RSRM" este efectuată numai în temeiul documentelor stabilite din domeniul pedologic, care confirmă veridicitatea ei. Tipul documentelor şi informaţia privind conţinutul lor sînt raportate la obiectele informaţionale corespunzătoare şi sînt păstrate în banca de date.

32. Plenitudinea şi conţinutul informaţiei din documentaţia de evidenţă depind de tipul lucrărilor efectuate. Întregul spectru al lucrărilor reglementate de SI este determinat la etapa elaborării acestuia şi se poate modifica pe parcursul ciclului de viaţă al resursei informaţionale.

33. Sursele principale ale datelor iniţiale pentru SI "RSRM" sînt materialele lucrărilor specializate (de teren şi de birou):

1) certificatele privind starea solului;

2) rapoartele despre efectuarea cercetărilor pedologice, agrochimice şi de alt gen;

3) diferite materiale topografice, planurile evidenţei grafice a terenurilor;

4) hărţile pedologice, planurile generale şi specializate (ecologice, ameliorative, agrochimice, erozionale, de poluare chimică a solurilor etc.), ca rezultat al lucrărilor efectuate privind cartografierea pedologică;

5) rapoartele privind lucrările cadastrale şi de organizare a teritoriului;

6) prospecţiunile pedologice de cîmp efectuare prin metode tradiţionale sau moderne, cu utilizarea utilajului GNSS şi alte măsurări instrumentale;

7) rapoartele cercetărilor pedologice la diferite scări şi destinaţii din anii precedenţi (hărţile şi planşeurile în format electronic ce conţin structura învelişului de sol la diferite scări şi destinaţii, listele sistematice ale solurilor cu notele de bonitate, listele cu datele analizelor fizico-chimice, jurnalul descrierii profilurilor de sol, planurile cadastrale şi geometrice);

8) hărţile tematice (evidenţa grafică, starea calităţii terenurilor, tipul proprietăţii etc.);

9) materialele telesondajului, inclusiv imagini aeriene şi prin satelit;

10) informaţii de comunicare (textuală, audio, video etc.);

11) alte surse.

34. Principalele documente de ieşire ale sistemului informaţional sînt:

1) rapoartele privind lucrările pedologice, agrochimice, ameliorative efectuate, inclusiv proiectele de plantare a culturilor multianuale şi al altor lucrări, aprobate în ordinea stabilită;

2) hărţile şi planurile pedologice generale şi specializate în format electronic la diferite scări şi destinaţii;

3) listele sistematice ale solurilor cu notele de bonitate;

4) listele cu datele analizelor fizico-chimice;

5) hărţile pedologice tematice;

6) recomandări privind utilizarea terenurilor;

7) tabelele de identificare (cantitative şi calitative) a factorilor şi proceselor care se soldează cu degradarea solurilor (monitorizarea degradării solurilor) şi măsurile de combatere a acestora.

35. Documentaţia tehnologică este reprezentată de:

1) cereri/demersuri;

2) registrul cererilor/demersurilor;

3) documente privind acordarea materialelor;

4) documente privind îndeplinirea lucrărilor de laborator;

5) extrase din registre (modelul se elaborează la etapa alcătuirii sarcinii tehnice);

6) registre, inclusiv pe suport de hîrtie, şi alte documente.

VI. SPAŢIUL INFORMAŢIONAL AL SISTEMULUI

Secţiunea 1.

Modelul datelor

36. Pentru SI se foloseşte modelul bazei de date geospaţiale, în care datele reprezintă modele de obiecte spaţiale reale.

Datele grafice se păstrează ca atribute, ce corespund obiectelor spaţiale structurate în clase şi sînt deţinute în format vectorial, de rastru, adrese/locaţii.

37. Baza datelor geospaţiale dispune de reguli de verificare a corectitudinii şi domene atributive care garantează că, la formarea şi actualizarea obiectelor spaţiale, atributele lor vor rămîne corecte în raport cu obiectele spaţiale şi nespaţiale unite.

38. În reprezentare vectorială, fiecare obiect spaţial are formă asociată cu geometria sa şi se referă la unul dintre tipurile geometrice de localizare primite: punct, multipunct, polilinie, poligon etc.

39. La vizualizarea obiectelor, conform regulilor de generalizare a imaginii, pentru fiecare dintre scările discrete se stabilesc condiţii corespunzătoare pentru reflectarea obiectului. Fiecare scară de vizualizare a reflectării obiectului este o combinaţie de primitive geometrice stabilite: simboluri convenţionale, inscripţii explicative, precum şi un şir de semne grafice: culoare, dimensiune, grosime, discontinuitate, haşurare, fundal, font etc.

Scările care determină regulile de reprezentare spaţială a obiectelor sînt următoarele:

1) detaliată – de la 1:200 pînă la 1:2.000;

2) de scară mare – de la 1:5.000 pînă la 1:50.000;

3) de scară medie – de la 1:10.0000 pînă la 1:200.000;

4) de scară mică – de la 1:300.000 pînă la 1:1.000.000;

5) de sinteză – 1:2500000 şi mai mică.

Secţiunea a 2-a.

Resursa modelată

40. Obiectul principal al SI "RSRM" este solul, a cărui reprezentare este imposibilă printr-un obiect unic. Descrierea lui în lumea reală se prevede prin profilul de sol şi arealul (contur) de sol, care în SI "RSRM" sunt prezentate prin modelarea spaţială realizată cu utilizarea primitivelor geometrice: punctul (multipunctele) – profilul de sol şi poligonul (multipoligon) – arealul de sol, reprezentate în figura nr.1.

Fig.1. Modelarea spaţială a solului realizată cu utilizarea setului de primitive geometrice.

[Pct.40 în redacţia Hot.Guv. nr.42 din 26.01.2022, în vigoare 11.03.2022]

41. Pentru descrierea resursei în SI "RSRM" sunt prevăzute obiectele informaţionale, cu realizarea aspectelor abordării orientate spre obiect, inclusiv dependenţele topologice şi/sau legăturile dintre ele:

1) profilul solului (SolulProfil) – în lumea reală noţiunea de "profil de sol" este definită ca o secţiune transversală (felie) a solului, de la suprafaţa acestuia până la roca parentală, care demonstrează consecutivitatea pe verticală a straturilor genetic conexe şi logic succesive (orizonturile de sol). În cadrul investigaţiilor pedologice sunt deschise profiluri sub forma unei secţiuni verticale (groapă), după care sunt descrise profilurile solului sau sunt recoltate mostre pentru analizele de laborator. Din punct de vedere informaţional, SolulProfil este un obiect informaţional reprezentat de totalitatea de date ce descriu solul în locul profilului săpat sau al recoltării mostrelor de sol. Amplasarea spaţială a SolulProfil este modelată prin primitivul geometric – punct, ce determină locul efectuării investigaţiilor pedologice, inclusiv al elementelor profilului ce se referă la el:

a) orizontul (ProfilOrizont) – asigură descrierea, împărţirea omogenă a profilului solului în funcţie de caracteristicile morfologice şi morfometrice ale acestuia, formate în procesul de pedogeneză (structură, grosime, culoare, textură, compoziţie, neoformaţiuni etc.);

b) stratul (ProfilStrat) – asigură descrierea suplimentară, împărţirea profilului solului în baza criteriilor diferite de procesele de pedogeneză, în scopuri tematico-analitice speciale;

2) arealul de sol (SolAreal) – obiect spaţial propriu sub forma unui poligon nedeterminat, în al cărui perimetru este evidenţiată o parte a învelişului de sol, omogenă în ceea ce priveşte anumite proprietăţi şi/sau structuri spaţiale ale solului. El este un identificator real al unităţii de cartografiere a solului, care, poate fi interpretat şi ca o unitate de cartografiere a solului acceptată la nivel naţional. În perimetrul poligonului arealului de sol este descris un set de proprietăţi care permit estimarea uniformităţii solului în limitele teritoriului observat. Hotarele poligonului sunt segmentate în dependenţa topologică a primitivelor ce asigură păstrarea şi vizualizarea în format vectorial a rezultatelor lucrărilor de cartografiere a solului;

3) lotul cercetat (LotulCercetat) – obiect spaţial propriu sub forma unui poligon, în cadrul căruia sunt generalizate informaţii despre mostrele de sol prelevate, oferind o caracteristică holistică pentru întregul teritoriu cercetat. Indicatorii loturilor cercetate sunt stabiliţi, de exemplu, ca valoarea medie a caracteristicilor colectate din mostrele incluse în lotul cercetărilor. Astfel, datele din lotul cercetat depind de cantitatea şi de conţinutul indicatorilor care au fost acumulate din mostrele cercetate;

4) hărţile tematice (TematicMap) – obiect informaţional propriu prezentat în RSRM în formă de date raster georeferenţiate, care asigură înregistrarea şi publicarea hărţilor cu tematică diversă (hărţi generale, specializate, analitice ş.a.);

5) metadatele (Metadate) – informaţii despre datele înregistrate în Registru şi despre alte surse de informaţii care caracterizează învelişul de sol;

6) proiectele (Proiect) – obiecte informaţionale care asigură înregistrarea şi evidenţa lucrărilor ce ţin de investigaţiile pedologice, agrochimice sau tematice;

7) clasificatoarele solului (SoilСlassification) – sisteme de clasificare a solului înregistrate şi utilizate în RSRM;

8) documentele (Documente) – obiect informaţional propriu, care asigură evidenţa şi înregistrarea:

a) actelor normative, normativ-tehnologice (inclusiv a instrucţiunilor şi a cerinţelor aprobate oficial) ce se referă la datele înregistrate în RSRM;

b) materialelor sub formă de documente, rapoarte şi planuri, create în rezultatul cercetărilor pedologice;

c) extraselor diverse, oficiale cu caracter informativ, din RSRM.

[Pct.41 în redacţia Hot.Guv. nr.42 din 26.01.2022, în vigoare 11.03.2022]

42. Setul de obiecte care descriu solul sînt prezentate în tabelul nr.1.

[Pct.43-89 abrogate prin Hot.Guv. nr.42 din 26.01.2022, în vigoare 11.03.2022]

Secţiunea a 4-a.

Scenariul de bază

90. Scenariul de bază include lista evenimentelor produse cu obiectul informaţional luat în evidenţă în SI "RSRM":

1) pentru obiectul SolulProfil:

a) înregistrarea este realizată prin introducerea inscripţiei primare în registrul de evidenţă a obiectelor profilului de sol;

b) actualizarea datelor se face prin introducerea modificărilor în inscripţiile despre profilul de sol sau elementele de profil, şi anume:

precizarea parametrilor amplasării obiectului;

completarea şi precizarea informaţiei despre profilul de sol;

c) scoaterea din evidenţă a obiectului (arhivarea) este posibilă în urma excluderii inscripţiilor despre profilul de sol prin pierderea actualităţii informaţiei primite din aceste locuri (de exemplu, după schimbarea categoriei de destinaţie a terenurilor);

2) pentru obiectul SolulOrizont:

a) înregistrarea este realizată prin introducerea inscripţiei primare în registrul de evidenţă a obiectelor, descriind unul dintre orizonturi, a cărui poziţie este legată de poziţia profilului de sol;

b) actualizarea şi modificarea datelor se efectuează în urma precizării sau completării parametrilor orizontului;

c) scoaterea din evidenţă (arhivarea) a obiectului se realizează după excluderea inscripţiei despre profilul de sol la care se referă orizontul dat sau a orizontului însuşi;

3) pentru obiectul SolulStrat:

a) înregistrarea este realizată prin introducerea inscripţiei primare în registrul de evidenţă a obiectelor, descriind stratul, a cărui poziţie este legată de poziţia profilului de sol;

b) actualizarea şi modificarea datelor se efectuează în baza precizării sau completării parametrilor stratului;

c) scoaterea din evidenţă (arhivarea) a obiectului se realizează după excluderea inscripţiei despre profilul de sol la care se referă stratul dat sau a stratului însuşi;

4) pentru obiectul Sol Areal:

a) înregistrarea este realizată prin formarea unui areal nou în urma:

introducerii inscripţiei primare în registrul evidenţei obiectelor;

formării unui nou obiect spaţial prin divizarea sau comasarea altor obiecte;

b) actualizarea datelor despre obiect se face în cazul schimbării denumirii, hotarelor, caracteristicilor şi altor date suplimentare despre obiect;

c) scoaterea din evidenţă (arhivarea) a obiectului se efectuează în cazul excluderii inscripţiei despre arealul de sol în urma lichidării obiectului, formării obiectelor prin divizarea sau comasarea altor obiecte;

5) pentru obiectul LotulCercetat:

a) perimetrul poligonului format ce determină hotarul lotului cercetat;

b) actualizarea datelor despre obiectul evidenţei se realizează în cazul schimbării denumirii, hotarelor, modificării caracteristicilor lotului cercetat şi a altor date suplimentare despre obiectul evidenţei;

c) scoaterea din evidenţă (arhivarea) se face în cazul excluderii inscripţiei despre lotul ce determină teritoriul cercetărilor efectuate;

6) pentru obiectul TematicMap:

a) înregistrarea obiectului se efectuează în cazul introducerii primare a hărţilor tematice de rastrul georeferenţiat;

b) actualizarea datelor se face prin modificarea şi/sau completarea hărţilor tematice de rastrul georeferenţiat;

c) scoaterea din evidenţă (arhivarea) se face în cazul excluderii hărţilor tematice de rastrul georeferenţiat;

7) pentru obiectul Metadata:

a) înregistrarea obiectului se efectuează în cazul introducerii metadatelor primare despre obiectul de descriere;

b) actualizarea datelor se face prin modificarea şi completarea metadatelor despre obiectul de descriere;

c) scoaterea din evidenţă (arhivarea) se face în cazul excluderii inscripţiei obiectului de descriere a metadatelor;

8) pentru obiectul Proiect:

a) înregistrarea obiectului se efectuează în cazul introducerii datelor primare ce determină descrierea proiectului şi/sau a zonei de efectuare a lucrărilor;

b) actualizarea datelor se face prin modificarea şi completarea datelor despre lucrările îndeplinite, teritoriul şi alte caracteristici posibile;

c) scoaterea din evidenţă (arhivarea) se face în cazul excluderii inscripţiei despre descrierea proiectului şi/sau a zonei de efectuare a lucrărilor;

9) pentru obiectul SoilСlassification:

a) înregistrarea obiectului se efectuează în cazul introducerii datelor primare cu privire la clasificatorul solurilor;

b) actualizarea datelor se face prin modificarea şi completarea datelor din clasificatorul solurilor;

c) scoaterea din evidenţă (arhivarea) a obiectului se face în cazul excluderii datelor din clasificatorul solurilor;

10) pentru obiectul Documente:

a) luarea în evidenţă se realizează prin introducerea datelor primare despre document în registru;

b) actualizarea datelor se face prin modificarea şi corectarea datelor în inscripţiile despre documente;

c) scoaterea din evidenţă (arhivarea) se face în cazul excluderii inscripţiei despre documente în legătură cu expirarea termenului de valabilitate.

[Pct.90 în redacţia Hot.Guv. nr.42 din 26.01.2022, în vigoare 11.03.2022]

Secţiunea a 5-a.

Datele

91. Datele registrului reprezintă o totalitate de informaţii geometrice şi descriptive, a căror conţinut şi completitudine depinde de cerinţele stabilite pentru tipul lucrărilor efectuate (cercetări agrochimice, pedologice tematice etc.). Toată informaţia atributivă corespunde semnificaţiilor (valorilor) elaborate în clasificatoarele specializate care descriu caracteristicile obiectelor.

[Pct.91 în redacţia Hot.Guv. nr.42 din 26.01.2022, în vigoare 11.03.2022]

[Pct.92 abrogat prin Hot.Guv. nr.42 din 26.01.2022, în vigoare 11.03.2022]

93. Obiectele sunt descrise de totalitatea datelor principale din următoarea listă:

1) "SolProfil":

a) identificatorul profilului de sol cercetat;

b) identificatorul proiectului;

c) setul de date care descrie profilul de sol;

d) setul de date care descrie locul amplasării;

e) conexiunea cu metadatele şi/sau proiectul;

f) data înregistrării;

g) data şi baza ultimei actualizări;

h) data şi baza arhivării/radierii obiectului;

i) statutul (activ, arhivat);

j) regulile de vizualizare;

2) "ProfilOrizont":

a) identificatorul de orizont;

b) simbolul convenţional al orizontului (A, B, BC, C etc.) şi al indicatorilor asociaţi;

c) principalele caracteristici morfogenetice ale orizonturilor (structură, densitate, textură, umiditate, porozitate, neoformaţiuni etc.), parametrii fizico-chimici (conţinutul de humus, carbonaţi, cationii de schimb etc.);

d) conexiunea cu profilul de sol;

e) conexiunea cu obiectul care defineşte locaţia (SoilPlot);

f) data efectuării analizelor de laborator;

g) statutul obiectului (activ, arhivat);

h) data înregistrării;

i) data şi motivul ultimei actualizări;

j) data şi motivul arhivării/radierii obiectului;

k) regulile de vizualizare,

3) "ProfilStrat":

a) identificatorul stratului de sol;

b) criteriul de determinare/evidenţiere a stratului de sol;

c) indicatorii dependenţi sau nu de procesul de pedogeneză (genetic sau antropogen), parametrii morfometrici, indicatorii chimici, fizico-chimici, fizici, hidrofizici, mecanici etc.;

d) conexiunea cu profilul solului;

e) conexiunea cu obiectul care defineşte locaţia (SoilPlot);

f) statutul obiectului (activ, arhivat);

g) data înregistrării;

h) data şi motivul ultimei actualizări;

i) data şi motivul arhivării/radierii obiectului;

j) regulile de vizualizare;

4) "SolAreal":

a) identificatorul obiectului;

b) identificatorul proiectului;

c) setul de date care descrie solul (codul de identificare a solului, în care se conţine informaţia despre tipul, subtipul de sol şi alte caracteristici specifice tipului de sol evidenţiat: gradul de eroziune, solonetizare, salinizare, gleizare, compoziţia granulometrică, codul clasificatorului de sol – SoilСlassification);

d) metoda de formatare a obiectului;

e) scara/precizia determinării;

f) conexiunea cu metadatele şi/sau proiectul;

g) data înregistrării;

h) data şi cauza ultimei actualizări;

i) data şi cauza arhivării/radierii obiectului;

j) descrierea geometrică;

k) statutul obiectului (activ, arhivat);

l) regulile de vizualizare.

5) "LotulCercetat":

a) identificatorul sectorului;

b) identificatorul proiectului;

c) denumirea sectorului;

d) tipul de cercetare;

e) scopul cercetării;

f) rezultatele observaţiilor care caracterizează locul cercetării;

g) data efectuării cercetărilor;

h) data înregistrării;

i) data şi motivul ultimei actualizări;

j) data şi motivul arhivării/radierii obiectului;

k) interacţiunea cu obiectele SoilPlot legate de locul de studiu;

l) interacţiunea cu metadatele;

m) descrierea geometrică;

n) statutul obiectului (activ, arhivat);

o) regulile de vizualizare;

6) "TematicMap":

a) identificatorul obiectului;

b) codul tematicii;

c) scara hărţii;

d) interacţiunea cu metadatele;

e) data creării hărţii;

f) data înregistrării;

g) data şi motivul ultimei actualizări;

h) data şi motivul arhivării/radierii obiectului;

i) statutul obiectului (activ, arhivat);

7) "Metadate":

a) identificatorul metadatelor;

b) conexiunea cu datele descrise;

c) regulile de creare şi actualizare a datelor descrise;

d) regulile de aplicare a datelor descrise;

e) condiţiile de acces şi utilizare a datelor;

f) calitatea şi fiabilitatea datelor descrise;

g) entitatea publică responsabilă pentru crearea, gestionarea şi distribuirea datelor descrise;

8) "Proiect":

a) identificatorul proiectului executat;

b) descrierea proiectului (numărul contractului, tipul cercetărilor, scara lucrărilor etc.);

c) identificatorul executorului lucrărilor;

d) identificatorul registratorului de date;

e) data înregistrării lucrărilor;

f) conexiunea cu datele referitoare la proiect;

g) data şi motivul ultimei actualizări;

h) data şi motivul arhivării/radierii obiectului;

i) descrierea geometrică (după caz);

j) statutul înregistrării (activă, arhivată);

k) regulile de vizualizare;

9) "SoilСlassification":

a) identificatorul sistemului de clasificare a solului;

b) codul solului (tipul, subtipul, genul ş.a.);

c) lista claselor, tipurilor, subtipurilor de sol;

d) gradul de evaluare a solurilor;

e) coeficienţii de rectificare la notele de bonitate a solului (gradul de eroziune, solonetizare, salinizare, gleizare, compoziţia granulometrică);

f) indicarea documentului normativ-juridic;

g) data aprobării;

h) data înregistrării în RSRM;

i) statutul (activ, arhivat);

10) "Documente":

a) identificatorul documentului;

b) denumirea documentului;

c) tipul documentului;

d) conexiunea cu metadatele;

e) numărul documentului;

f) data creării documentului;

g) statutul documentului (activ, arhivat).

[Pct.93 în redacţia Hot.Guv. nr.42 din 26.01.2022, în vigoare 11.03.2022]

Secţiunea a 6-a.

Identificarea obiectelor şi clasificatoarele

94. Bazele structurii sistemului de identificare sînt stabilite conform următoarelor principii:

1) SI "RSRM" este o sursă oficială de informaţie despre identificatorii obiectelor proprii pentru sistemele informaţionale de stat;

2) pentru identificarea obiectelor informaţionale proprii, fiecărui obiect informaţional i se atribuie identificatorul care îl recunoaşte univoc în cadrul sistemului informaţional.

95. Identificarea şi descrierea detaliată a obiectelor informaţionale, cu totalitatea datelor principale şi legătura dintre ele, se prezintă în specificaţiile de date spaţiale şi structura lor, pentru tematica soluri, aprobate de către Posesor.

[Pct.95 în redacţia Hot.Guv. nr.42 din 26.01.2022, în vigoare 11.03.2022]

96. Pentru evaluarea oficială a notei de bonitate a solului în SI "RSRM" se va utiliza clasificatorul solurilor Republicii Moldova cu notele de bonitate şi coeficienţii de rectificare la notele de bonitate, conform Regulamentului cu privire la conţinutul documentaţiei cadastrului funciar general, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.24/1995. De asemenea, sistemul asigură posibilitatea, după necesitate, de a folosi clasificatori internaţionali de soluri şi clasificatori naţionali de soluri din anii precedenţi adoptării clasificatorului solurilor Republicii Moldova, conform Regulamentului cu privire la conţinutul documentaţiei cadastrului funciar general, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.24/1995.

[Pct.96 în redacţia Hot.Guv. nr.42 din 26.01.2022, în vigoare 11.03.2022]

97. Clasificatoarele intrasistemice se elaborează şi se utilizează în cadrul SI "RSRM" doar în cazul absenţei clasificatoarelor naţionale şi internaţionale aprobate de Guvern.

98. Clasificatoarele atributelor obiectelor informaţionale se întocmesc la etapa elaborării caietului de sarcini şi a proiectului tehnic.

Secţiunea a 7-a.

Interacţiunea cu alte sisteme informaţionale

99. Pentru funcţionarea SI "RSRM" în condiţii optime, este necesar:

1) de a asigura utilizarea şi împrumutul seturilor de date spaţiale necesare (anexele 1, 2 şi 3 la Legea nr.254/2016 cu privire la infrastructura naţională de date spaţiale), în baza acordurilor sau a contractelor de cooperare încheiate cu entităţile publice responsabile de seturile de date spaţiale aprobate în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr.458/2017;

2) de a respecta condiţiile de partajare a datelor spaţiale proprii, de utilizarea şi împrumutul de către alte sisteme şi resurse informaţionale în conformitate cu Regulamentul cu privire la normele de partajare a seturilor de date spaţiale şi a serviciilor aferente între entităţile publice şi terţi, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.254/2018;

3) de a realiza posibilitatea utilizării şi schimbului informaţional de date între sistemele şi resursele informaţionale prin:

a) interfaţa geoportalului http://soluri.md (publicare, căutare, descărcare şi vizualizare);

b) serviciul de vizualizare a reţelei, descris la art.9 alin.(1) lit.b) din Legea nr.254/2016 cu privire la infrastructura naţională de date spaţiale;

c) serviciul de descărcare a reţelei, descris la art.9 alin.(1) lit.c) din Legea nr.254/2016 cu privire la infrastructura naţională de date spaţiale;

d) platforma de interoperabilitate (MConnect), în conformitate cu prevederile Legii nr.142/2018 cu privire la schimbul de date şi interoperabilitate şi ale Hotărârii Guvernului nr.211/2019 privind platforma de interoperabilitate (MConnect);

e) conexiunea nemijlocită cu baza de date utilizând aplicaţii specializate (inclusiv aplicaţiile GIS);

f) alte instrumente software specializate existente sau elaborate;

4) de asigura în perspectivă, în conformitate cu procedurile şi normele stabilite, realizarea şi introducerea în SI "RSRM" a unui mecanism de utilizare a următoarelor servicii:

a) MPass – serviciul electronic guvernamental de autentificare şi control al accesului, pentru autentificarea şi autorizarea utilizatorilor;

b) MSign – serviciul electronic guvernamental integrat de semnătură electronica, utilizat în calitate de mecanism integrator, securizat şi flexibil, al diferitelor soluţii de aplicare şi verificare a autenticităţii semnăturii electronice de către utilizatori, inclusiv în contextul utilizării sistemelor informaţionale şi a serviciilor electronice;

c) MLog – serviciul electronic guvernamental de jurnalizare, pentru a fi asigurată jurnalizarea proceselor;

d) MNotify – serviciul guvernamental de notificare electronică, destinat notificării destinatarilor: persoanelor fizice şi juridice prin intermediuldiverselor canale de notificare;

5) expunerea datelor publice prin interfeţe tehnice în scopul publicării datelor în Portalul datelor guvernamentale (date.gov.md), dar şi consumul de către sisteme informaţionale terţe, precum portalul cetăţeanului şi/sau antreprenorului.

[Pct.99 în redacţia Hot.Guv. nr.42 din 26.01.2022, în vigoare 11.03.2022]

[Pct.100 abrogat prin Hot.Guv. nr.42 din 26.01.2022, în vigoare 11.03.2022]

VII. SPAŢIUL TEHNOLOGIC

101. SI "RSRM" va fi găzduit pe platforma tehnologică guvernamentală comună (MCloud) în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr.128/2014 privind platforma tehnologică guvernamentală (MCloud).

[Pct.101 în redacţia Hot.Guv. nr.42 din 26.01.2022, în vigoare 11.03.2022]

102. Funcţia de bază a complexului informaţional de telecomunicaţii este asigurarea colectării, amplasării/înregistrării şi păstrării în baza de date a informaţiilor spaţiale, cu prezentarea acestora utilizatorului prin intermediul portalului informaţional şi altor standarde accesibile de publicare a datelor grafice.

103. Prezenţa componentelor produselor software şi mijloacelor tehnologice în complexul informaţional de telecomunicaţii este stabilită la etapa elaborării sarcinii tehnice şi proiectului tehnic.

[Pct.104 abrogat prin Hot.Guv. nr.42 din 26.01.2022, în vigoare 11.03.2022]

VIII. ASIGURAREA SECURITĂŢII INFORMAŢIEI

105. Sistemul complex al securităţii informaţionale reprezintă totalitatea măsurilor legislative, organizatorice şi economice, precum şi a mijloacelor software-hardware, care sînt orientate spre asigurarea unui nivel necesar al integrităţii, confidenţialităţii şi accesibilităţii resurselor informaţionale ale SI "RSRM" pentru minimalizarea prejudiciilor care ar putea fi suportate de utilizator şi proprietar.

106. Obiectivele principale ale securităţii sînt:

1) asigurarea integrităţii informaţiei – protecţia împotriva modificării şi distrugerii datelor;

2) asigurarea confidenţialităţii – protecţia împotriva accesării neautorizate a datelor;

3) asigurarea disponibilităţii – protecţia împotriva blocării accesului utilizatorilor autorizaţi la resursele informaţionale.

107. Cerinţele principale ale securităţii:

1) complexitate;

2) obiective orientate;

3) continuitate;

4) fiabilitate, durabilitate;

5) gestionare centralizată;

6) suficienţă rezonabilă.

108. Principalele pericole pentru securitatea informaţională a SI "RSRM" sînt:

1) colectarea şi utilizarea ilegală a informaţiei;

2) încălcarea tehnologiei de selectare şi prelucrare a informaţiei;

3) implementarea în produsele software şi hardware a componentelor care realizează funcţii neprevăzute în documentaţia cu privire la aceste produse;

4) elaborarea şi distribuirea programelor care afectează funcţionarea normală a sistemelor informaţionale şi telecomunicaţionale, precum şi a sistemelor informaţionale de securitate;

5) nimicirea, deteriorarea, suprimarea radioelectronică sau distrugerea mijloacelor şi sistemelor de prelucrare a informaţiei, de telecomunicaţii şi comunicaţii;

6) influenţa asupra sistemelor cu parolă-cheie de protecţie a sistemelor automatizate de prelucrare şi transmitere a informaţiei;

7) scurgerea informaţiei prin canalele tehnice;

8) implementarea dispozitivelor electronice pentru interceptarea informaţiei în mijloacele tehnice de prelucrare, păstrare şi transmitere a informaţiei prin canale de comunicaţie, precum şi în încăperile de serviciu ale organelor puterii de stat;

9) nimicirea, deteriorarea, distrugerea sau sustragerea suporturilor de informaţie mecanice sau de alt tip;

10) interceptarea informaţiei în reţelele de transmitere a datelor şi în liniile de comunicaţii, decodificarea acestei informaţii şi impunerea informaţiei false;

11) utilizarea tehnologiilor informaţionale necertificate, a mijloacelor de protecţie a informaţiei, a mijloacelor de informatizare, de telecomunicaţii şi comunicaţii necertificate la crearea şi dezvoltarea infrastructurii informaţionale;

12) accesul neautorizat la resursele informaţionale din băncile şi bazele de date;

13) încălcarea restricţiilor legale privind răspîndirea informaţiei.

109. Crearea sistemului complex de securitate informaţională include o serie de etape consecutive:

1) determinarea profilurilor de securitate;

2) clasificarea resurselor protejate;

3) analiza riscurilor;

4) dezvoltarea politicii de securitate;

5) dezvoltarea arhitecturii de securitate;

6) crearea şi implementarea sistemului securităţii informaţionale;

7) certificarea sistemului informaţional.

110. Problemele securităţii informaţionale şi ale sistemului informaţional integrat de securitate, în ansamblu, sînt examinate sub cîteva aspecte – juridic, organizaţional, tehnologic şi economic. Utilizarea mecanismelor de asigurare a securităţii informaţionale este planificată la etapa proiectării sistemelor informaţionale şi a infrastructurii informaţionale.

111. Componentele de bază ale sistemului securităţii informaţionale sînt:

1) protecţia informaţiei şi a infrastructurii de mentenanţă la conectarea la reţelele externe;

2) protecţia informaţiei în procesul interacţiunii dintre reţele;

3) protecţia fluxurilor de date;

4) protecţia serviciilor sistemului informaţional;

5) protecţia antivirus;

6) asigurarea securităţii mediului de program;

7) accesul autentificat;

8) protocolarea şi auditul.

112. Principalele mecanisme tehnologice de asigurare a protecţiei şi securităţii informaţionale sînt:

1) delimitarea accesului utilizatorilor la baza de date în funcţie de rolul lor;

2) accesul la date doar prin interfaţa unică a obiectului.

113. SI "RSRM" prevede un complex de măsuri privind protecţia datelor personale, elaborat de către Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare în conformitate cu Legea nr.133 din 8 iulie 2011 privind protecţia datelor cu caracter personal, aşa ca:

1) introducerea în sistemul informaţional a parolei de autentificare a utilizatorilor cu acces la datele personale;

2) stabilirea regulilor instructive şi tehnice, care asigură delimitarea dreptului de acces la datele personale;

3) elaborarea şi implementarea regulamentului privind instalarea/folosirea în sistemul informaţional doar a programelor de asigurare permise spre utilizare şi excluderea folosirii programelor neautorizate;

4) elaborarea normelor care reglementează modul de rezervare şi restabilire a programului de asigurare a bazei de date şi sistemului de protecţie a datelor;

5) elaborarea regulilor care asigură protecţia purtătorilor de date personale împotriva accesului şi utilizării neautorizate;

6) introducerea tehnologiilor care permit colectarea, înregistrarea, păstrarea şi analiza informaţiei privind securitatea în SI;

7) asigurarea programului cu un soft antivirus;

8) realizarea programelor sistematice privind analiza măsurilor de protecţie a SI "RSRM" şi testarea capacităţii de protecţie a datelor personale în SI;

9) asigurarea mijloacelor de protecţie a SI "RSRM", a sistemului de legătură şi transmitere a datelor la interconexiunea cu alte sisteme informaţionale şi reţele informaţionale;

10) elaborarea şi punerea în aplicare a registrului electronic al adresărilor utilizatorilor către datele SI "RSRM".

114. Securitatea informaţională se menţine pe parcursul întregului ciclu de viaţă SI "RSRM" şi se perfecţionează continuu pentru prevenirea noilor pericole.

ÎNCHEIERE

Crearea SI "RSRM" permite utilizatorilor interesaţi (organizaţii, întreprinderi, persoane juridice şi fizice, agenţi economici etc.) să aibă oricînd acces la informaţii actuale şi veridice despre calitatea solurilor de pe întreg teritoriu al Republicii Moldova.

Sistemul informaţional conţine toate datele despre soluri, sistematizate şi centralizate, în baza cărora se analizează particularităţile genetice şi pretabilitatea solurilor, bonitatea terenurilor agricole, se monitorizează solurile degradate etc. pe întregul teritoriu al ţării.

Datele sistemului informaţional servesc drept bază pentru elaborarea diferitor proiecte:

1) organizarea antierozională,

2) ameliorarea solurilor degradate,

3) evaluarea fondului irigaţional;

4) organizarea teritorială a gospodăriilor.

Crearea SI "RSRM" asigură posibilitatea interconexiunii cu alte sisteme informaţionale din spaţiul informaţional mondial şi permite participarea ţării, pe principii de egalitate, la proiectele comune de dezvoltare economică şi crearea garanţiilor pentru investiţii.