Hotărâre nr. 1049 din 21.12.2023

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

H O T Ă R Â R E

pentru aprobarea Programului naţional în domeniile

cercetării şi inovării pentru anii 2024 - 2027

nr. 1049  din  21.12.2023

 (în vigoare 18.01.2024) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 20-23 art. 21 din 18.01.2024

* * *

În temeiul art.27, art.59 alin.(1) lit.a) şi art.60 lit.a) din Codul cu privire la ştiinţă şi inovare al Republicii Moldova nr.259/2004 (republicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2018, nr.58-66, art.131), cu modificările ulterioare, Guvernul

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă Programul naţional în domeniile cercetării şi inovării pentru anii 2024-2027 (se anexează).

2. Finanţarea Programului naţional în domeniile cercetării şi inovării pentru anii 2024-2027 se efectuează din contul bugetului de stat, în limitele alocaţiilor aprobate în legea bugetului de stat anuală, precum şi din alte surse prevăzute de cadrul normativ.

3. Controlul asupra executării prezentei hotărâri se pune în sarcina Ministerului Educaţiei şi Cercetării.

4. Prezenta hotărâre intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

Aprobat

prin Hotărârea Guvernului nr.1049/2023

PROGRAMUL

naţional în domeniile cercetării şi inovării

pentru anii 2024-2027

I. INTRODUCERE

1. Prin aprobarea Strategiei naţionale de dezvoltare "Moldova Europeană 2030" (în continuare – SND), aprobată prin Legea nr.315/2022, au fost stabilite obiective de dezvoltare, direcţii de politici şi intervenţii prioritare care au drept scop modernizarea tuturor sferelor vieţii politice şi social-economice pentru a aduce Republica Moldova mai aproape de standardele şi valorile europene, care să asigure procesul de aderare a ţării noastre la Uniunea Europeană (UE). Programul naţional în domeniile cercetării şi inovării pentru anii 2024-2027 (în continuare – PNCI) este principalul document de politici care stabileşte priorităţile strategice şi obiectivele de dezvoltare în domeniile cercetării şi inovării, care fiind luate în considerare în mod prioritar în procesul de integrare europeană, vor contribui la pregătirea altor domenii şi sectoare către procesul de aderare a ţării noastre la UE.

2. Pentru realizarea obiectivelor de dezvoltare, în SND sunt stabilite mai multe direcţii de politici şi intervenţii prioritare care vizează domeniile cercetării şi inovării, dintre care evidenţiem următoarele: majorarea treptată a fondurilor alocate pentru cercetare şi dezvoltare cu 0,1 la sută din PIB în fiecare an; revizuirea modalităţilor de finanţare a ştiinţei în baza performanţelor organizaţiilor în domeniile cercetării şi inovării, inclusiv a proiectelor de cercetare conform utilităţii rezultatelor acestora; echilibrarea resurselor alocate pentru cercetarea fundamentală şi cea aplicativă; orientarea cercetărilor aplicate spre teme relevante pentru dezvoltarea socioeconomică; crearea condiţiilor pentru dezvoltarea şi consolidarea legăturilor dintre mediul de cercetare şi cel de afaceri; facilitarea transferului de tehnologii şi inovaţii pentru susţinerea antreprenorialului, eficientizarea utilizării resurselor şi creşterea competitivităţii economiei naţionale (SND, O1.1; O1.2; O5.1; O7.3; O10.1-O10.4).

3. Astfel, pentru perioada 2024-2027, prin PNCI se va urmări realizarea obiectivelor de dezvoltare stabilite în SND printr-un efort conjugat al autorităţilor centrale, al organizaţiilor din domeniile cercetării şi inovării, cu implicarea mediului de afaceri. Priorităţile şi direcţiile strategice ale PNCI au fost determinate în urma unui exerciţiu de consultare largă a comunităţii ştiinţifice şi a autorităţilor publice, de asemenea în urma analizei documentelor de politici publice în vigoare, tangente domeniului abordat: Programul de implementare a Strategiei de dezvoltare "Educaţia 2030" pentru anii 2023-2025 şi Programul naţional pentru promovarea antreprenorialului şi creşterea competitivităţii în anii 2023-2027. Un accent deosebit va fi pus pe integrarea în Spaţiul European al Cercetării (SEC) prin transformarea progresivă a funcţionării interne a organizaţiilor de cercetare şi inovare şi prin dezvoltarea legăturilor cu organizaţiile omoloage din UE, inclusiv prin valorificarea plenară a oportunităţilor ce rezidă din statutul de ţară asociată la Programul-cadru "Orizont Europa" (Acordul dintre Republica Moldova, pe de o parte, şi Uniunea Europeană, pe de altă parte, privind participarea Republicii Moldova la Programul Uniunii Europene "Orizont Europa" – Programul-cadru pentru cercetare şi inovare, aprobat prin Legea nr.193/2021).

II. ANALIZA SITUAŢIEI

4. În general, sistemul de cercetare şi inovare al Republicii Moldova se află într-o situaţie precară şi în cursul unui proces de contracţie, cu scăderea numărului de persoane din sistem, a numărului de absolvenţi de doctorat care s-ar putea angaja în sistem, numărul total de studenţi la studii superioare de doctorat fiind de 1601 de persoane în anul 2022, în scădere cu 4,7% în comparaţie cu anul 2021 (https://statistica.gov.md/ro/activitatea-de-doctorat-si-postdoctorat-in-anul-2022-9454_60406.html). În privinţa numărul de angajaţi, la 31 decembrie 2022, îşi desfăşurau activitatea în domeniile cercetării şi inovării 3889 salariaţi dintre care 2809 cercetători (https://statistica.gov.md/ro/activitatea-de-cercetare-dezvoltare-in-anul-2022-9454_60396.html). În comparaţie cu anii precedenţi, numărul angajaţilor din domeniile cercetării şi inovării este în continuă scădere, cu 6,4 % în comparaţie cu anul 2021. Cu toate acestea, sub aspectul rezultatelor ştiinţifice obţinute raportate la investiţii în cercetare, sistemul înregistrează performanţe.

Tabelul 1

Salariaţii din domeniile cercetării şi inovării după ocupaţii, în anii 2021-2022

Sursa: Biroul Naţional de Statistică

5. După nivelul de pregătire profesională, 41,7% dintre salariaţii antrenaţi în activităţile de cercetare-inovare aveau studii de doctorat şi postdoctorat, 43,5% studii superioare de master şi licenţă, 4,9% studii profesional tehnice postsecundare şi 9,9% alt nivel de pregătire. Totodată, ponderea cercetătorilor cu vârsta până la 35 de ani este mai mică decât 20 de puncte procentuale, iar ponderea cercetătorilor care au atins vârsta de 65 de ani este mai mare decât 21 de puncte procentuale.

Sursa: Biroul Naţional de Statistică

6. În prezent, nivelul de finanţare a cercetării în Republica Moldova este scăzut, fiind de 10 ori mai mic decât media UE. Nivelul actual de finanţare a cercetării este insuficient pentru a menţine un nivel de activitate de cercetare care să susţină învăţământul superior şi să răspundă nevoilor economiei. Bugetul pentru activităţile de cercetare-inovare în anul 2022 a fost de 630,2 milioane lei ceea ce a reprezentat 0,23 % din PIB-ul ţării, cu o creştere de 69,7 milioane lei sau cu 12,4% în comparaţie cu anul 2021, cheltuielile curente constituind 95%, restul cheltuielilor revenind celor capitale.

Sursa: Biroul Naţional de Statistică

Tabelul 2

Cheltuieli curente pentru activitatea cercetare-inovare

pe domenii ştiinţifice, milioane lei, în anul 2022

Sursa: Biroul Naţional de Statistică

7. Mecanismele de alocare a fondurilor pentru cercetare sunt în prezent ineficiente. În ultimii ani, finanţarea instituţională a fost redusă până la un nivel la care fluxul de resurse nu este suficient pentru a acoperi nevoile de bază ale organizaţiilor, în plus, finanţarea instituţională a depins de finanţarea prin proiecte, întrucât beneficiarii proiectelor naţionale de cercetare sunt singurii care pot beneficia de aceasta. Totodată, salariile medii din cercetare sunt semnificativ mai mici decât salariul mediu la nivel naţional, deşi nivelul de pregătire al personalului este semnificativ mai mare decât media naţională. Acest fapt implică un nivel extrem de ridicat de incertitudine pentru personalul din domeniile cercetării şi inovării şi afectează continuitatea cercetării.

8. Sistemul de cercetare din Republica Moldova este extrem de fragmentat. Conform datelor statistice, în anul 2022 activitatea de cercetare-inovare s-a desfăşurat în 67 de unităţi, inclusiv 39 institute şi centre de cercetare, 18 instituţii de învăţământ superior şi 10 alte tipuri de unităţi, ponderea instituţiilor publice constituind circa 75% (https://statistica.gov.md/ro/activitatea-de-cercetare-dezvoltare-in-anul-2022-9454_60396.html). Aceasta afectează în mod particular organizaţiile de cercetare, separă cercetarea fundamentală de cea aplicativă şi de dezvoltare, separă cercetarea de educaţie, dispersează echipamentele de cercetare şi afectează legăturile dintre cercetarea publică şi mediul de afaceri. Mai mult decât atât, Republica Moldova are un număr relativ mare de organizaţii de cercetare subcritice, care influenţează fragmentarea infrastructurii şi capacitatea generală de cercetare. Combinaţia dintre finanţarea scăzută şi fragmentarea contribuie la subminarea încrederii, stabilităţii şi predictibilităţii la nivelul întregului sistem.

9. În prezent, nu există o viziune strategică privind infrastructurile de cercetare din Republica Moldova şi alinierea acestora la priorităţile de cercetare şi economice ale ţării. Finanţarea pentru dezvoltarea şi întreţinerea infrastructurii de cercetare este suboptimală, iar mecanismele de finanţare disponibile în programul naţional anterior nu au cuprins finanţări semnificative pentru infrastructura de cercetare. Finanţarea publică din bugetul Republicii Moldova abia acoperă cheltuielile de personal şi cheltuielile indirecte aferente activităţii de cercetare. Situaţia nu a fost îmbunătăţită semnificativ prin accesul la alte surse de finanţare, incidentale şi de utilizarea ocazională a infrastructurii din alte ţări, în special din ţările UE, utilizare care încă nu este susţinută sistematic de către stat. Infrastructurile de cercetare sunt dispersate între instituţii, ceea ce împiedică atingerea masei critice necesare. Cu toate că nu există constrângeri legale în ceea ce priveşte deschiderea instalaţiilor şi a echipamentelor pentru cercetătorii din diferite instituţii, încă nu există o cultură a deschiderii adecvată. Acest lucru contravine ambiţiei de internaţionalizare, de a face cercetarea autohtonă mai vizibilă, de asemenea, creează obstacole în calea exploatării eficiente şi a introducerii şi integrării cel puţin a unora dintre infrastructurile de cercetare din Republica Moldova în ansamblul european al infrastructurilor de cercetare.

10. Sectorul privat al sistemului de cercetare, format din societăţi comerciale şi organizaţii neguvernamentale, nu este încă inclus în rapoartele din anuarul statistic, nici în statisticile privind personalul, nici în cele privind cheltuielile. Este însă prezent în statistica privind protecţia drepturilor intelectuale. Astfel, din cele 178 de solicitări de brevete de invenţie depuse în 2020 de către persoane juridice, trei, adică 1,7%, au provenit de la organizaţii private ("întreprinderi şi organizaţii" – tabelul 7.2.12, Anuarul Statistic al Republicii Moldova, 2021). În chestionarul solicitat de UE, din mai 2022, capitolul 25, pagina 35, este menţionată suma de 67,5 milioane lei ca reprezentând cheltuieli de "cercetare şi dezvoltare tehnologică" în sectorul privat. Astfel, putem concluziona faptul că există şi un sector privat de cercetare, dar este probabil mult mai restrâns decât cel public. Indicele Global al Inovaţiei, ediţia 2022, situează Republica Moldova pe locul 56 din 132 de state (The Gobal Innovation Index, GII, 2022). Prin urmare, se evidenţiază nevoia de a stimula inovarea în sectorul antreprenorial prin investiţii în cercetare şi dezvoltare, tehnologie (Programul naţional pentru promovarea antreprenoriatului şi creşterea competitivităţii în anii 2023-2027). Deoarece nu există date directe, oficiale, despre dimensiunile sectorului privat, Republica Moldova nu este menţionată în "European Innovation Scoreboard" (ediţia 2022), ţara noastră urmează a fi încadrată în această bază de date în procesul de integrare europeană. Ponderea întreprinderilor inovatoare din numărul total de întreprinderi incluse în cercetare fiind de 12,6% (https://statistica.gov.md/ro/statistic_indicator_details/44).

11. Legăturile dintre mediul de cercetare-inovare şi cel de afaceri, în pofida faptului că s-au regăsit în toate documentele de politici recente, reprezintă un punct slab al sistemului naţional de cercetare-inovare, fapt menţionat şi în raportul final "Cu ambiţie pentru transformare: Evaluarea finanţării cercetării, infrastructurilor de cercetare şi legăturilor dintre ştiinţă şi industrie în Republica Moldova" realizat prin intermediul mecanismului Facilităţii de Suport a Politicilor (Horizon Europe Policy Support Facility) al Comisiei Europene şi publicat la începutul anului 2023 (https://op.europa.eu/en/publication-detail/-/publication/ff106746-922a-11ed-b508-01aa75ed71a1/language-en/format-PDF/source-278626144). Conform raportului menţionat, acest aspect nu este o prioritate articulată pe agenda Guvernului, a universităţilor, a institutelor de cercetare, sau a întreprinderilor. Deşi promiţător, procesul de specializare inteligentă întreprins în prezent de Republica Moldova nu are un buget asociat pentru faza de implementare.

12. Pe de o parte, activitatea de cercetare şi rezultatele universităţilor şi ale institutelor de cercetare sunt inconsistente sistemic, capacitatea de comercializare este slabă şi există o lipsă de aliniere între priorităţile de cercetare şi inovare, cele de specializare inteligentă şi cele economice ale Republicii Moldova. În consecinţă, foarte puţine cercetări sunt în prezent aliniate la nevoile pieţei şi, prin urmare, au un potenţial comercial limitat în mod aprioric. Pe de altă parte, cea mai mare parte a mediului de afaceri din Republica Moldova este formată din IMM-uri din sectoare tradiţionale, cu un interes redus pentru cooperarea ştiinţifică şi cu o capacitate minimă de absorbţie a rezultatelor cercetării, i.e. abilitatea de a identifica, a asimila, a transforma şi a utiliza cunoştinţe, cercetări şi practici externe. Majoritatea universităţilor, institutelor de cercetare, întreprinderilor şi agenţiilor guvernamentale nu sunt conştiente de ceilalţi actori din ecosistem, de ceea ce oferă aceştia şi de modul în care îi pot contacta şi pot colabora. Doar unii dintre ei au experienţă de cooperare; şi există foarte puţine locuri/oportunităţi în care cercetătorii şi oamenii de afaceri se pot întâlni şi relaţiona. Cele mai multe întreprinderi nu văd universităţile şi institutele de cercetare ca potenţiali parteneri de colaborare. Prin urmare, această lipsă de conştientizare şi de relaţionare menţine la nivel scăzut încrederea în sistemul de cercetare şi inovare.

13. Nivelul foarte redus al infrastructurii de cercetare provoacă lipsa de atractivitate şi creează un obstacol pentru dezvoltarea dimensiunii experimentale a sistemului de cercetare, a cooperării cu sectorul de afaceri şi valorizarea capitalului intelectual creat, prin activităţi de cercetare, în economie şi societate. Numărul de talente din cercetare implicate în mediul de afaceri reprezentând doar 6,2 %, conform raportului din anul 2022 al Indicelui Global de Inovare (Global Innovation Index Report 2022 https://www.wipo.int/global_innovation_index/en/2022/index.html#:~:text=Switzerland%20is%20the%20most%20innovative,according%20to%20the%20GII%202022).

14. Sistemul de cercetare şi inovare al Republicii Moldova înregistrează puncte tari, puncte slabe, oportunităţi, dar şi ameninţări.

1) Puncte tari:

a) există un sistem public de cercetare, cu structuri funcţionale ale statului şi cu organizaţii de cercetare operaţionale şi care obţin rezultate ştiinţifice semnificative;

b) rezultatele ştiinţifice, atât sub forma articolelor în reviste ştiinţifice internaţionale, cât şi sub forma brevetelor, corespund sub aspect cantitativ, în raport cu finanţarea disponibilă;

c) legislaţia şi procedurile au fost îmbunătăţite în direcţia adoptării acquis-ului european, proces care continuă;

d) există o comunicare amplă între organismele de profil din Republica Moldova şi cele din UE;

e) sistemul de cercetare şi inovare are într-o anumită măsură o evidenţă internă a instituţiilor şi activităţilor, Biroul Naţional de Statistică realizează progrese rapide în direcţia aderării la standardele UE/OECD;

f) unele domenii, în special medicina clinică şi sectorul ingineriei software, au cunoscut o creştere accelerată a vizibilităţii internaţionale a rezultatelor ştiinţifice în ultimii ani, creştere care nu este explicată de finanţarea publică care a rămas aproximativ constantă, ceea ce dovedeşte prezenţa unor efecte secundare benefice ale investiţiilor publice;

g) o largă diasporă europeană, precum şi limba română, facilitează foarte mult interacţiunea cu ţările UE, în primul rând cu România şi cu celelalte ţări cu limbi romanice;

h) nivelul general de educaţie al populaţiei este relativ ridicat.

2) Puncte slabe:

a) salariile mici, sub salariul mediu pe economie şi mai mici decât cele aferente activităţilor de predare din învăţământul superior nu sunt atractive pentru cercetători, în special pentru cei cu experienţă;

b) infrastructura învechită. Lipsa echipamentelor necesare pentru efectuarea cercetărilor de performanţă;

c) persistă o percepţie a cercetării ca o activitate de execuţie, de exemplu, ca răspuns la o "comandă de stat", nu ca o activitate de creaţie; cercetătorul este văzut ca un executant, nu ca un creator; în contrast, la nivel OECD, creaţia este un atribut definitoriu, obligatoriu, al activităţilor de cercetare, iar libertatea cercetării ştiinţifice, parte a libertăţii academice, este unul din drepturile fundamentale în Carta Europeană a Drepturilor Fundamentale (art. 13);

d) cercetarea nu este instituţionalizată pe deplin în universităţi la ciclul I şi II, intervenind doar în perioada de elaborare a tezelor;

e) finanţarea publică a domeniilor cercetării şi inovării este foarte redusă, de 0,23% din PIB;

f) accesul limitat la finanţare pentru proiecte la iniţiativa liberă a cercetătorilor limitează libertatea academică şi scade atractivitatea sistemului pentru cei mai creativi cercetători;

g) imposibilitatea practică a finanţării investiţiilor din infrastructură şi nivelul foarte scăzut al acesteia în unele domenii face imposibil de abordat numeroase direcţii de cercetare experimentală şi duce la o atractivitate foarte redusă pentru segmente importante ale comunităţii ştiinţifice;

h) are loc o contracţie demografică, combinată cu un nivel foarte ridicat al emigrării, în special a emigrării tinerilor, ducând la scăderea numărului de studenţi;

i) nu este disponibilă o statistică oficială sau date de încredere privind situaţia sectorului privat din cercetare, care, foarte restrâns la acest moment, trebuie să devină principalul actor al inovării;

j) Republica Moldova este absentă din multe statistici internaţionale cum ar fi: situaţia familiilor triadice de brevete (OECD), cele mai multe ierarhizări ale universităţilor şi institutelor, European Innovation Scoreboard din diverse motive cum ar fi nivelul necuantificabil (de exemplu, în cazul brevetelor), în lipsa furnizării de date către organizaţiile care publică aceste statistici;

k) capacitatea administrativă la nivelul instituţiilor care dezvoltă şi implementează politici este insuficietă, datorită numărului redus de posturi în aceste organisme şi a lipsei resurselor financiare pentru creşterea capacităţii administrative şi pentru externalizarea unor activităţi;

l) rigiditatea dialogului instituţional între structurile de evaluare a proiectelor, inclusiv a grupurilor de experţi, şi autorii propunerilor de proiecte care generează considerabile nemulţumiri, uneori justificate;

m) lipsa cerinţelor privind cunoaşterea limbii engleze, ca limbă a comunicării ştiinţifice în cele mai multe domenii, sau a limbii specifice de comunicare ştiinţifică în anumite domenii de specialitate, de către doctoranzi şi cercetători limitează utilizarea literaturii ştiinţifice primare.

3) Oportunităţi:

a) în eventualitatea progresului Republicii Moldova în sensul aderării la UE este de aşteptat creşterea volumului investiţiilor străine în diverse ramuri economice. Aceste investiţii pot fi atrase şi în sectorul tehnico-ştiinţific, în particular al cercetării-dezvoltării, aşa cum arată experienţa noilor state membre ale Uniunii Europene, cu condiţia să existe personal suficient de calificat sau capabil de calificare, condiţie a cărei realizare depinde de performanţa universităţilor;

b) politica UE de deschidere a accesului la infrastructurile de cercetare, inclusiv prin programe de finanţare dedicate cercetătorilor din ţările dezavantajate (de exemplu: MSCA Cofund, programul de acces la infrastructura Centrului Comun de Cercetare (JRC)), precum şi politicile ştiinţei deschise, creează oportunităţi de acces la infrastructură şi date pentru cercetătorii din Republica Moldova;

c) oportunităţile oferite de Programul WIDENING din Horizon Europe, care este dedicat susţinerii ţărilor cu sisteme ştiinţifice mai puţin dezvoltate, inclusiv al Republicii Moldova;

d) sistemul public de cercetare şi inovare a fost consolidat prin fuziunea universităţilor şi institutelor de cercetare, ceea ce creează oportunităţi pentru dezvoltarea accelerată a sistemului în corelaţie cu predarea-învăţarea din învăţământul superior;

e) Republica Moldova ar putea deveni atractivă pentru anumite segmente ale "nomazilor digitali", care ar putea fi antrenaţi şi în proiecte de cercetare;

f) lipsa sau nivelul scăzut al multor domenii ştiinţifice poate crea în principiu oportunităţi pentru creatori de şcoală în aceste domenii, dacă sunt întrunite condiţiile pentru a fi atraşi în Republica Moldova de exemplu prin ERA Chairs sau ERC;

g) consolidarea universităţilor le-ar putea creşte poziţia în ierarhizările internaţionale, care ar duce la creşterea prestigiului şi a atractivităţii acestora;

h) mobilitatea studenţilor (ciclul I şi II) şi a personalului academic, inclusiv a doctoranzilor (ciclul III), precum şi a personalului administrativ sau tehnic poate îmbunătăţi funcţionarea universităţilor şi a altor organizaţii de cercetare;

i) crearea unei platforme centralizate de colectare şi procesare a datelor sistemului naţional de învăţământ superior şi cercetare-inovare va permite o mai bună informare pentru fundamentarea deciziilor şi a politicilor.

4) Ameninţări:

a) există riscul unor evoluţii politice, economice, naţionale şi/sau internaţionale care să întârzie sau să împiedice progresul Republicii Moldova de aderare la UE;

b) evoluţiile economice rapide, cum este creşterea salariului mediu, fac subsistemul economic al cercetării, cu reguli prea rigide, să treacă prin perioade de insuficientă adaptare (de exemplu, veniturile nu reuşesc să ţină pasul cu preţurile şi cu salariul mediu), ducând la părăsirea sistemului. Aceste procese, dificil de prognozat, creează riscuri de nerealizare a obiectivelor politicilor sectoriale;

c) un nivel ridicat de exod al talentelor, combinat cu dificultăţi în asigurarea unei circulaţii rezonabile, poate să limiteze extrem dezvoltarea cercetării. Nu dispunem de o monitorizare detaliată şi o înţelegere a resorturilor şi specificului acestui fenomen în Republica Moldova, dar acesta este cel mai previzibil scenariu dacă, în conformitate cu grilele actuale de salarizare, salariul mediu al cercetătorului, după minimum 8 ani de facultate, timp în care a trăit din resursele familiei, apoi după ani de experienţă rămâne sub salariul mediu pe economie;

d) ignorarea sau distorsionarea bunelor practici şi principii (de exemplu, principiul Haldane) în evaluarea colegială a proiectelor de cercetare poate duce la finanţarea unor proiecte pseudoştiinţifice, cu riscul irosirii fondurilor şi al demoralizării şi emigrării cercetătorilor;

e) deturnarea fondurilor de cercetare către activităţi care pot fi legitime, utile, dar care nu sunt activităţi de cercetare ar duce, de fapt, la agravarea subfinanţării cercetării reale;

f) există o anumită vulnerabilitate la agresivitatea în creştere a revistelor care se abat de la deontologia publicării ştiinţifice, vulnerabilitate care rezultă de obicei dintr-o presiune administrativă de a creşte numărul de publicaţii, combinată cu o lipsă de resurse pentru realizarea adecvată a cercetărilor respective;

g) tolerarea unui nivel critic de abateri deontologice, în special a celor grave – plagiat, falsificare sau fabricare a rezultatelor – poate, pe lângă daune directe, să creeze o masă critică de pseudocercetători care să dobândească o influenţă sistemică şi chiar controlul politic al sistemului;

h) riscul unor fenomene generale de corupţie; deturnarea activităţii şi a fondurilor în folos propriu, în special în cazurile în care cheltuirea fondurilor alocate pentru cercetare nu este legată de obţinerea unor rezultate ştiinţifice reale sau este permisă o inegalitate exagerată a salariilor.

III. OBIECTIVE GENERALE ŞI SPECIFICE.

PRIORITĂŢI ŞI DIRECŢII STRATEGICE

15. PNCI are drept scop stabilizarea sistemului naţional de cercetare-inovare şi transformarea progresivă a acestuia pentru creşterea eficienţei şi a impactului investiţiilor în cercetare, dezvoltarea şi modernizarea infrastructurilor de cercetare şi susţinerea colaborării dintre mediul ştiinţific şi mediul de afaceri pentru a creşte competitivitatea economiei naţionale, precum şi integrarea în Spaţiul European de Cercetare.

16. PNCI îşi propune să contribuie la realizarea obiectivelor de dezvoltare stabilite în SND şi obiectivelor de dezvoltare durabilă, să răspundă tendinţelor şi provocărilor globale, care se răsfrâng şi asupra Republicii Moldova, prin intermediul activităţilor de cercetare şi inovare.

17. Pentru atingerea scopului enunţat, PNCI stabileşte următoarele obiective generale şi obiective specifice:

1) Obiectivul general I: Consolidarea sistemului de cercetare şi inovare

a) obiectiv specific 1.1. Consolidarea instituţiilor din domeniile cercetării şi inovării

b) obiectiv specific 1.2. Consolidarea capitalului uman în domeniile cercetării şi inovării

c) obiectiv specific 1.3. Îmbunătăţirea accesului la infrastructura de cercetare de calitate

2) Obiectivul general II: Creşterea contribuţiei sistemului de cercetare şi inovare la dezvoltarea societăţii şi economiei naţionale

a) obiectiv specific 2.1. Dezvoltarea şi consolidarea legăturilor dintre mediul de cercetare şi cel de afaceri

b) obiectiv specific 2.2. Stimularea inovării şi transferului tehnologic

3) Obiectivul general III: Integrarea în Spaţiul European al Cercetării

a) obiectiv specific 3.1. Sporirea internaţionalizării cercetării

b) obiectiv specific 3.2. Valorificarea plenară a oportunităţilor ce rezidă din statutul de ţară asociată la Programul-cadru "Orizont Europa".

18. Prin realizarea obiectivelor generale şi a obiectivelor specifice se urmăreşte atingerea următorilor indicatori de rezultat:

Tabelul 3

Indicatori de rezultat şi valori-ţintă

19. În urma unui exerciţiu de consultare largă a comunităţii ştiinţifice, a autorităţilor publice centrale, cu implicarea Academiei de Ştiinţe a Moldovei, au fost determinate priorităţile şi direcţiile strategice pentru perioada 2024-2027 în domeniile cercetării şi inovării, incluse în tabelul de mai jos.

Tabelul 4

Priorităţi şi direcţii strategice

IV. IMPACT

20. În perspectivă Republica Moldova va fi recognoscibilă ca o ţară europeană sub aspectul funcţionării sistemului de cercetare şi inovare, o ţară care contribuie substanţial, în raport cu dimensiunile şi capacitatea sa economică, la cunoaşterea universală şi la dezvoltarea umană, nefiind doar un consumator al cunoaşterii produse de alţii.

21. Funcţionarea conform standardelor europene a sistemelor de cercetare-inovare şi de învăţământ va deschide oricărui tânăr, care trece prin acest sistem, oportunităţi de carieră asemănătoare celor de care se bucură orice tânăr din UE, inclusiv în privinţa accesului în cadrul elitelor ştiinţifice, tehnice şi manageriale globale.

22. Prin realizarea PNCI se urmăreşte atingerea indicatorilor de impact, conform tabelului de mai jos.

Tabelul 5

Indicatori de impact şi valori-ţintă

23. Prin procesul de aderare la UE va creşte atractivitatea Republicii Moldova, accesul companiilor pe pieţele globale, accesul la capital şi dacă va exista o capacitate suficientă a sistemului de cercetare, la creşterea segmentului inovativ al economiei.

V. COSTURI

24. PNCI se va realiza printr-un efort conjugat al autorităţilor publice centrale, al organizaţiilor din domeniile cercetării şi inovării, inclusiv prin programe instituţionale de cercetare, desfăşurate de organizaţiile de drept public din domeniile cercetării şi inovării în baza finanţării instituţionale şi prin proiecte de cercetare finanţate în rezultatul desfăşurării concursurilor de proiecte de către Agenţia Naţională pentru Cercetare şi Dezvoltare.

25. Finanţarea acţiunilor prevăzute în cadrul PNCI se va efectua din contul şi în limitele mijloacelor aprobate anual în bugetul public naţional, din veniturile colectate de către instituţii, precum şi din resursele proiectelor finanţate din surse externe. Estimarea generală a costurilor pentru implementarea PNCI este efectuată în baza priorităţilor strategice ale domeniilor cercetării şi inovării şi a obiectivelor şi acţiunilor identificate şi formulate în Planul de acţiuni pentru implementarea PNCI.

26. Costurile acţiunilor competitive şi a celor de consolidare instituţională în domeniile cercetării şi inovării cu acoperire din bugetul public naţional se vor ajusta anual în funcţie de mijloacele financiare disponibile prevăzute în cadrul bugetar pe termen mediu pentru perioadele respective.

27. Pentru realizarea pe deplin a scopului PNCI, autorităţile centrale şi organizaţiile de drept public din domeniile cercetării şi inovării, cu implicarea mediului de afaceri şi atragerea partenerilor externi, vor depune eforturi comune pentru a creşte investiţiile în cercetare şi inovare, având în calitate de limite minime de finanţare de atins datele din tabelul 6.

Tabelul 6

Volumul alocaţiilor estimate pentru realizarea obiectivelor

şi a priorităţilor strategice ale PNCI (mii lei)

VI. RISCURI DE IMPLEMENTARE

Tabelul 7

Riscuri în implementarea PNCI

VII. AUTORITĂŢI ŞI INSTITUŢII RESPONSABILE

28. Autorităţile şi instituţiile responsabile de implementarea PNCI sunt Ministerul Educaţiei şi Cercetării, Ministerul Sănătăţii, Ministerul Culturii, Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, Agenţia Naţională pentru Cercetare şi Dezvoltare, Agenţia Naţională de Asigurare a Calităţii în Educaţie şi Cercetare, organizaţiile de drept public din domeniile cercetării şi inovării. Instituţiile responsabile pentru fiecare acţiune în parte, inclusiv partenerii implicaţi, sunt menţionate în Planul de acţiuni pentru implementarea PNCI, conform anexei la prezentul Program.

VIII. PROCEDURI DE RAPORTARE

29. Monitorizarea implementării PNCI este asigurată de Ministerul Educaţiei şi Cercetării şi Agenţia Naţională pentru Cercetare şi Dezvoltare în conformitate cu prevederile legale.

30. Activitatea de evaluare a prezentului Program naţional va avea un caracter sistematic, fiind desfăşurată pe toată perioada de implementare şi include elaborarea, în baza indicatorilor de progres, a rapoartelor privind implementarea acestuia. În scopul asigurării transparenţei proceselor de implementare a PNCI, rapoartele anuale de monitorizare, precum şi rapoartele de evaluare intermediară şi finală vor fi publicate pe site-ul web oficial al Ministerului Educaţiei şi Cercetării.

31. Agenţia Naţională pentru Cercetare şi Dezvoltare va prezenta anual Ministerului Educaţiei şi Cercetării un raport de progres privind implementarea PNCI şi realizarea indicatorilor planificaţi. Agenţia Naţională de Asigurare a Calităţii în Educaţie şi Cercetare va prezenta anual Ministerului Educaţiei şi Cercetării un raport de progres privind implementarea acţiunilor în realizarea indicatorilor planificaţi.

32. Evaluarea activităţilor de cercetare efectuate în cadrul programelor instituţionale şi a proiectelor de cercetare se desfăşoară conform prevederilor metodologiilor de finanţare instituţională şi de finanţare a proiectelor în domeniile cercetării şi inovării.

Anexă

la Programul naţional în domeniile

cercetării şi inovării pentru

anii 2024-2027

PLANUL DE ACŢIUNI

pentru implementarea Programului naţional în domeniile

cercetării şi inovării pentru anii 2024-2027