1081/08.11.2018 Hotărîre cu privire la aprobarea Foii naţionale de parcurs pentru integrarea Republicii Moldova în Spaţiul european de cercetare pe anii 2019-2021 şi a Planului de acţiuni privind implementarea acesteia

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

H O T Ă R Î R E

cu privire  la aprobarea  Foii  naţionale  de  parcurs  pentru  integrarea

Republicii Moldova în Spaţiul european de cercetare pe anii 2019-2021

şi a Planului de acţiuni privind implementarea acesteia

nr. 1081  din  08.11.2018

 (în vigoare 11.01.2019) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 6-12 art. 2 din 11.01.2019

* * *

În conformitate cu prevederile art.140 alin.(1) lit.a) şi art.149 alin.(1) din Codul educaţiei al Republicii Moldova nr.152/2014 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2014, nr.319-324, art.634) şi art.47 alin.(1)-(3) şi art.49 din Codul cu privire la ştiinţă şi inovare al Republicii Moldova nr.259/2004 (republicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2018, nr.58-66, art.131), precum şi în scopul asigurării cadrului normativ pentru organizarea activităţilor de cercetare, dezvoltare şi inovare şi integrare a Republicii Moldova în Spaţiul european de cercetare, Guvernul

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă:

1) Foaia naţională de parcurs pentru integrarea Republicii Moldova în Spaţiul european de cercetare pe anii 2019-2021, conform anexei nr.1;

2) Planul de acţiuni privind implementarea Foii naţionale de parcurs pentru integrarea Republicii Moldova în Spaţiul european de cercetare pe anii 2019-2021, conform anexei nr.2.

2. Organizaţiile de drept public din domeniile cercetării şi inovării vor elabora planuri instituţionale de acţiuni în vederea implementării Foii naţionale de parcurs pentru integrarea Republicii Moldova în Spaţiul european de cercetare pe anii 2019-2021.

3. Ministerele şi alte autorităţi administrative centrale vor asigura, în limitele competenţei şi din contul mijloacelor aprobate prin legea bugetului de stat pe anul respectiv, precum şi din alte surse, realizarea prevederilor Foii naţionale de parcurs pentru integrarea Republicii Moldova în Spaţiul european de cercetare pe anii 2019-2021 şi a Planului de acţiuni privind implementarea acesteia şi vor prezenta semestrial Ministerului Educaţiei, Culturii şi Cercetării, pînă la data de 15 a lunii următoare semestrului de raportare, informaţia de rigoare. Procesul de raportare va fi asigurat prin platforma on-line de raportare elaborată şi menţinută de Ministerul Educaţiei, Culturii şi Cercetării.

4. Ministerul Educaţiei, Culturii şi Cercetării va prezenta Guvernului anual, pînă la 30 martie, raportul de evaluare a realizării în anul precedent a Planului de acţiuni privind implementarea Foii naţionale de parcurs pentru integrarea Republicii Moldova în Spaţiul european de cercetare pe anii 2019-2021.

5. Controlul asupra executării prezentei hotărîri se pune în sarcina Ministerului Educaţiei, Culturii şi Cercetării.

6. Prezenta hotărîre intră în vigoare la data publicării.

Anexa nr.1

la Hotărîrea Guvernului nr.1081/2018

FOAIA NAŢIONALĂ DE PARCURS

pentru integrarea Republicii Moldova în Spaţiul european de cercetare

pe anii 2019-2021

INTRODUCERE

Republica Moldova este prima din ţările Parteneriatului Estic şi Asiei Centrale care şi-a demonstrat intenţia de a se integra în Spaţiul european de cercetare (SEC) prin asociere la programele-cadru ale Uniunii Europene. În perioada implementării Codului cu privire la ştiinţă şi inovare al Republicii Moldova nr.259/2004 şi acordurilor de parteneriat între Academia de Ştiinţe a Moldovei şi Guvernul Republicii Moldova, în ţara noastră s-a schimbat în mod radical sistemul de organizare şi administrare a ştiinţei, de finanţare a activităţilor de cercetare şi inovare, au fost redirecţionate cardinal scopurile tactice şi strategice în domeniile cercetării şi inovării, vectorul principal fiind orientat spre sporirea şi concentrarea resurselor bugetare la realizarea celor mai importante direcţii de cercetare şi inovare, asigurarea competitivităţii şi nivelului calitativ înalt al produsului ştiinţific naţional în cadrul cooperării internaţionale. În acest context, documentele strategice existente în domeniile cercetării şi inovării au statuat dezvoltarea şi aprofundarea colaborării în cadrul programelor ştiinţifice regionale şi internaţionale, inclusiv participarea la programele comunitare europene care este una dintre cele mai importante sarcini strategice în politica de cercetare şi inovare a ţării.

Au urmat mai multe acţiuni menite să implementeze la nivel naţional priorităţile spaţiului european de cercetare, pregătind astfel obţinerea şi valorificarea statutului de ţară asociată la cel de-al şaptelea Program-cadru al Uniunii Europene pentru cercetare, dezvoltare tehnologică şi activităţi demonstrative (2007-2013), iar ulterior la Programul-cadru al Uniunii Europene pentru cercetare şi inovare (2014-2020) “Orizont 2020”.

În anul 2014 a fost aprobată Hotărîrea Guvernului nr.920/2014 cu privire la Strategia de cercetare-dezvoltare a Republicii Moldova pînă în 2020, în care au fost prevăzute etapele de reformare şi modul de administrare a sistemului de cercetare şi inovare.

În 2015-2016 a avut loc exerciţiul de evaluare a sistemului naţional de cercetare şi inovare din Republica Moldova (finanţat de către Comisia Europeană prin Instrumentul Policy Support Facility “Horizon 2020”), efectuat de către un grup de 7 experţi europeni, care au analizat sistemul naţional de cercetare şi inovare, formulînd 24 recomandări şi 7 mesaje de politici privind îmbunătăţirea acestuia. A fost pentru prima dată cînd o ţară asociată la UE utilizează în mod voluntar Facilitatea de Susţinere de Politici “Orizont 2020”, un instrument care oferă guvernelor susţinere practică în identificarea, implementarea şi evaluarea reformelor necesare pentru consolidarea calităţii sistemelor de cercetare şi inovare.

Toate documentele sus-menţionate reprezintă baza legală de organizare şi administrare a sistemului de cercetare şi inovare în Republica Moldova şi elucidează o parte din etapele parcursului pentru integrarea în SEC.

Luînd în considerare Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Comitetul Economic şi Social şi Comitetul Regiunilor “Un parteneriat consolidat al Spaţiului european de cercetare pentru excelenţă şi creştere” (COM (2012) 392 final), Concluziile din februarie ale Consiliului Competitivitate privind Raportul de progres pe 2014, Opiniile Comitetului pentru Spaţiul european de cercetare şi inovare referitor la Foaia de parcurs privind Spaţiul european de cercetare 2015-2020 (20.04.2015), statele membre ale Uniunii Europene au elaborat Foaia de parcurs privind Spaţiul european de cercetare (ERA Roadmap) la nivel european şi indicatorii pentru monitorizarea şi evaluarea impactului pozitiv al foii de parcurs pe durata anului 2015.

Concomitent, statele membre ale UE şi cele asociate la programul-cadru al UE pentru cercetare şi inovare (2014-2020) “Orizont 2020” au fost invitate să elaboreze strategii naţionale/foi naţionale de parcurs privind realizarea priorităţilor SEC pînă la mijlocul anului 2016.

Pornind de la scopul principal (integrarea în SEC), Republica Moldova a revizuit toate documentele sus-menţionate, elaborate la nivel naţional şi european, cu scopul de a elabora Foaia naţională de parcurs pentru integrarea în Spaţiul european de cercetare, document de interes naţional ce va contribui la realizarea priorităţilor SEC şi promovarea imaginii pozitive a sistemului autohton de cercetare şi inovare la nivel naţional şi european.

În procesul de elaborare a Foii naţionale de parcurs pentru integrarea în Spaţiul European de Cercetare a fost luată în considerare experienţa ţărilor dezvoltate din Europa, cum ar fi Germania, Norvegia, România şi altele.

I. VIZIUNEA DE INTEGRARE A DOMENIILOR CERCETĂRII ŞI INOVĂRII DIN

REPUBLICA MOLDOVA ÎN SPAŢIUL EUROPEAN DE CERCETARE

Ca urmare a semnării la 11 octombrie 2011 a Memorandumului de înţelegere între Uniunea Europeană şi Republica Moldova, ţara noastră a obţinut de la 1 ianuarie 2012 statutul de ţară asociată la cel de-al şaptelea Program-cadru al Uniunii Europene pentru cercetare, dezvoltare tehnologică şi activităţi demonstrative (2007-2013) (PC7), acesta fiind primul program comunitar la care ţara noastră a obţinut statutul de stat asociat.

Datorită activităţilor de informare şi stimulare a participării în proiecte întreprinse de comunitatea cercetătorilor pentru valorificarea statutului de ţara asociată la PC7 şi a drepturilor ce rezidă din noul statut, în anii 2011-2013 s-a constatat un trend pozitiv de implicare în programele europene. În total, în cadrul PC7, cu participarea grupurilor de cercetare din Republica Moldova au fost depuse peste 300 de propuneri de proiecte, 58 dintre care au fost susţinute de către Comisia Europeană, volumul de finanţare constituind suma de 4150 mii de euro.

În conformitate cu Strategia Comisiei Europene privind colaborarea tehnico-ştiinţifică internaţională, asocierea unei ţări din afara UE la programul-cadru comunitar în domeniile cercetării şi inovării reprezintă cea mai avansată formă de cooperare dintre UE şi statul respectiv în domeniul tehnico-ştiinţific.

Luînd în considerare faptul că din anul 2014 Uniunea Europeană a lansat un nou Program-cadru al Uniunii Europene pentru cercetare şi inovare (2014-2020) “Orizont 2020” (în continuare – Programul Orizont 2020), la iniţiativa Academiei de Ştiinţe a Moldovei, Guvernul a susţinut crearea premiselor de continuitate a integrării în Spaţiul european de cercetare pentru obţinerea statutului de ţară asociată la programul respectiv.

În data de 1 iulie 2014, concomitent cu statele din Balcanii de Vest (Republica Macedonia, Muntenegru, Serbia, Albania şi Bosnia şi Herţegovina), Republica Moldova a semnat Acordul de asociere la Programul-cadru al Uniunii Europene pentru cercetare şi inovare (2014-2020) “Orizont 2020”.

Graţie asocierii, Republica Moldova a obţinut drepturi de participare similare statelor membre ale UE, ceea ce îi permite să coopereze şi concureze în calitate de partener egal în toate concursurile anunţate în cadrul Programului Orizont 2020, să devină parte componentă a unei reţele europene a oamenilor de ştiinţă, a mediului de afaceri şi factorilor de decizie ce stabilesc obiectivele şi priorităţile europene în domeniile cercetării şi inovării, să beneficieze de potenţialul şi excelenţa ştiinţifică europeană pentru soluţionarea problemelor interne.

Astfel, valorificarea statutului de ţară asociată este una dintre cele mai importante acţiuni de pe agenda de lucru a Guvernului pentru preluarea şi transpunerea în practica naţională a cerinţelor şi standardelor general acceptate la nivelul UE în domeniile cercetării şi inovării.

Drept instrument de bază pentru realizarea acestui scop serveşte Spaţiul european de cercetare – un spaţiu de cercetare unificat, deschis spre lume, în care cercetătorii, cunoştinţele ştiinţifice şi tehnologia circulă liber şi prin intermediul căruia Uniunea Europeană şi statele membre îşi consolidează bazele ştiinţifice şi tehnologice, competitivitatea şi capacitatea de a aborda în mod colectiv marile provocări.

În scopul realizării principiilor SEC, au fost fixate 5+1 priorităţi şi au fost elaborate acţiuni orientate spre realizarea unor schimbări durabile pentru ca Republica Moldova să atingă nivelul performanţei şi a eficacităţii cercetării europene:

1. Prioritatea SEC 1: Sistem naţional de cercetare mai eficient

2. Prioritatea SEC 2: Cooperare şi competitivitate transnaţională optimă:

2a. planificarea şi implementarea cooperării transnaţionale

2b. racordarea infrastructurii de cercetare la nivel european

3. Prioritatea SEC 3: Locuri de muncă accesibile pentru cercetători

4. Prioritatea SEC 4: Egalitatea de gender în cercetare

5. Prioritatea SEC 5: Circulaţia optimă, accesul şi transferul cunoştinţelor

6. Prioritatea SEC 6: Cooperarea internaţională

În acest context, acţiunile întreprinse pentru integrarea în SEC sînt următoarele:

1. Sistem naţional de cercetare mai eficient

Potrivit comunicării Comisiei Europene cu privire la Spaţiul european de cercetare, statelor membre ale UE li se recomandă:

1) să introducă sau să sporească finanţarea competitivă prin intermediul cererilor de propuneri de proiecte şi evaluării instituţionale ca principalele modalităţi de alocare a fondurilor publice pentru cercetare şi inovare, prin realizarea reformelor legislative, dacă este relevant;

2) să se asigure că toate instituţiile publice responsabile de alocarea fondurilor pentru cercetare aplică principiile de bază ale evaluării internaţionale.

Prin Hotărîrea Guvernului nr.196/2018 a fost creată Agenţia Naţională pentru Cercetare şi Dezvoltare, care va gestiona fondurile naţionale alocate proiectelor de cercetare şi inovare şi fondurile din programe bilaterale şi multilaterale lansate în cadrul acordurilor de cooperare cu organizaţii şi fundaţii internaţionale, conform actelor normative ale Guvernului. Scopul creării Agenţiei Naţionale pentru Cercetare şi Dezvoltare constă în sporirea volumului de resurse financiare alocate pe baza principiului competitivităţii.

Academia de Ştiinţe a Moldovei este o instituţie publică de interes naţional în sfera ştiinţei şi inovării, care reuneşte personalităţi cu realizări deosebite în domeniile cercetării şi inovării. Academia de Ştiinţe a Moldovei exercită rolul de consultant strategic al Guvernului la stabilirea priorităţilor în domeniul cercetării fundamentale şi aplicative, precum şi acordă consultaţii Guvernului la crearea şi dezvoltarea infrastructurii publice în domeniile cercetării şi inovării.

În conformitate cu prevederile art.60 din Codul cu privire la ştiinţă şi inovare al Republicii Moldova nr.259/2004, organul central de specialitate al statului elaborează politici naţionale în domeniile cercetării şi inovării, cu impact direct asupra dezvoltării cooperării ştiinţifice internaţionale.

Finanţarea activităţilor în domeniile cercetării şi inovării efectuată de la bugetul de stat va fi administrată de către Agenţia Naţională pentru Cercetare şi Dezvoltare, în baza unui sistem competiţional prin: proiecte de cercetare, proiecte pentru tineri cercetători, proiecte bilaterale şi multilaterale, proiecte de infrastructură (inclusiv e-infrastructuri), proiecte de inovare şi transfer tehnologic etc.

Autoritatea responsabilă de evaluarea organizaţiilor din domeniile cercetării şi inovării, a personalului ştiinţific şi ştiinţifico-didactic este Agenţia Naţională de Asigurare a Calităţii în Educaţie şi Cercetare.

Luînd în considerare că mijloacele financiare alocate pentru domeniile cercetării şi inovării în Republica Moldova sînt considerabil mai mici în comparaţie cu ţările UE, se depun eforturi de stimulare a participării în programele UE pentru atragerea investiţiilor în sistemul naţional de cercetare şi inovare.

Pentru sporirea interesului de a participa la Programul Orizont 2020 şi accelerarea integrării în Spaţiul european de cercetare, Academia de Ştiinţe a Moldovei a propus suplimentar trei programe noi, şi anume: 1) Conectarea centrelor de excelenţă la infrastructura de cercetare europeană; 2) Stimularea participării la Programul Orizont 2020 prin susţinerea mobilităţii cercetătorilor şi 3) Bonus European pentru încurajarea elaborării propunerilor de proiect la Programul Orizont 2020. Expertiza proiectelor a fost organizată de către experţi străini independenţi.

Obiective specifice:

1) creşterea volumului finanţării acordate domeniilor de cercetare şi inovare din bugetul public şi stimularea atragerii resurselor private;

2) sporirea rolului şi statutului sistemului naţional de cercetare şi inovare în calitate de resursă pentru dezvoltare şi bunăstare, promovînd excelenţa în cercetare în contextul priorităţilor stabilite în SEC;

3) recunoaşterea, la nivel naţional, a ştiinţei autohtone ca o prioritate majoră pentru dezvoltarea economiei naţionale, iar la nivel european – consolidarea imaginii pozitive prin administrarea transparentă şi competitivă şi dezvoltarea cooperării reciproce internaţionale;

4) stabilirea unor priorităţi strategice pentru dezvoltarea ştiinţei din Republica Moldova, inclusiv domenii interdisciplinare prin adoptarea Programului naţional în domeniile cercetării şi inovării pentru anii 2019-2022. Identificarea, de o manieră participativă, cu implicarea mediului academic, celui de afaceri şi mediului asociativ, a nişelor de specializare inteligentă a Republicii Moldova va permite concentrarea resurselor în domenii în care ţara noastră dispune de potenţial de cercetare şi inovare dar şi capacităţi de asimilare a cunoştinţelor din partea sectorului real al economiei;

5) creşterea competitivităţii economiei Republicii Moldova prin inovare – susţinerea performanţei operatorilor economici, tranziţia de la competitivitatea bazată pe costuri la cea bazată pe inovare;

6) sporirea contribuţiei Republicii Moldova la progresul cunoaşterii de frontieră –creşterea vizibilităţii internaţionale a cercetării şi dezvoltării experimentale din Republica Moldova;

7) aplicarea standardelor internaţionale de evaluare pentru proiectele de cercetare şi pentru iniţiativele ştiinţifice de anvergură; implicarea experţilor străini în procesul de expertizare şi evaluare a propunerilor de proiecte;

8) aplicarea principiilor finanţării pe bază de performanţă pentru acordarea finanţării instituţionale;

9) desfăşurarea continuă a procesului de descoperire antreprenorială (Entrepreneurial Discovery Process), ca parte a procesului specializării inteligente, pentru a asigura conectarea cercetării şi inovării la procesul de dezvoltare economică;

10) concentrarea unei părţi importante a activităţilor de cercetare şi inovare pentru soluţionarea problemelor societale, pentru dezvoltarea capacităţii sistemului public de cercetare şi inovare de a capta necesităţile societăţii şi a răspunde la acestea;

11) atingerea masei critice de cercetători necesară pentru transformarea domeniilor cercetării şi inovării într-un factor al creşterii economice;

12) dezvoltarea unor organizaţii de cercetare performante, capabile să devină operatori regionali;

13) colaborarea strînsă între instituţiile de cercetare din Republica Moldova, precum şi a mediului ştiinţifico-academic cu cel privat, dar şi cu cel economic;

14) cooperarea dintre factorii de decizie (autorităţile centrale, locale) şi instituţiile de cercetare şi inovare.

Acţiuni principale:

1) adoptarea Programului naţional în domeniile cercetării şi inovării pentru anii 2019-2022 şi a Planului de acţiuni pentru implementarea acestuia;

2) ajustarea procedurilor de organizare şi desfăşurare a concursurilor finanţate de la bugetul de stat la practicile europene;

3) asimilarea experienţei de organizare şi administrare a sistemului de cercetare şi inovare din ţările UE şi perfecţionarea procesului de finanţare pe baza principiului competitivităţii;

4) elaborarea indicatorilor de performanţă a cercetării ştiinţifice;

5) formarea unei mase critice de cercetători în domeniile cercetării şi inovării şi identificarea domeniilor de nişă cu un avantaj sau o contribuţie considerabilă;

6) identificarea instrumentelor de antrenare a antreprenoriatului şi a oportunităţilor de comercializare a rezultatelor din domeniile cercetării şi inovării prin crearea parteneriatelor dintre operatorii publici şi cei privaţi;

7) concentrarea resurselor în domeniile de cercetare şi inovare cu relevanţă economică şi cu potenţial al cercetării şi inovării demonstrat, care să conducă la crearea şi consolidarea parteneriatelor public-public şi public-privat;

8) încurajarea parteneriatelor public-public şi public-privat, finanţarea ştiinţei şi evaluarea impactului acesteia, elaborarea noilor modele de finanţare pentru a facilita inovarea;

9) racordarea activităţilor din domeniile cercetării şi inovării la standardele europene;

10) evaluarea bazată pe performanţa instituţiilor de cercetare şi a cercetătorilor;

11) asimilarea experienţei europene de organizare şi administrare a e-infrastructurii naţionale de cercetare cu acces la reţeaua GEANT (reţea paneuropeană de cercetare şi educaţie care interconectează reţelele naţionale de cercetare şi educaţie din Europa).

2. Cooperare şi competitivitate transnaţională optimă

a) Iniţiative de programare comune

Potrivit comunicării Comisiei Europene cu privire la Spaţiul european de cercetare, statelor membre ale UE li se recomandă:

1) intensificarea eforturilor de punere în aplicare a unor agende comune de cercetare pentru abordarea unor provocări majore, schimbul de informaţii cu privire la activităţile din domeniile prioritare convenite, asigurîndu-se că finanţarea naţională adecvată este angajată şi aliniată strategic la nivel european în aceste domenii şi că se desfăşoară evaluarea ex-post comună;

2) asigurarea că recunoaşterea reciprocă a evaluărilor care sînt conforme cu standardele internaţionale de evaluare peer-review este luată ca bază pentru deciziile de finanţare la nivel naţional;

3) eliminarea barierelor legislative şi de altă natură din calea interoperabilităţii transfrontaliere a programelor naţionale pentru a permite finanţarea în comun a acţiunilor, inclusiv cooperarea cu ţările din afara UE, unde este relevant.

Competitivitatea internaţională a cercetării din Republica Moldova, prezenţa pe pieţele internaţionale a produselor inovatoare realizate în Republica Moldova şi deschiderea globală a pieţei de cercetare şi inovare depinde de susţinerea afilierii sau participării organizaţiilor de cercetare şi inovare din Republica Moldova la iniţiative, organisme, programe sau infrastructuri regionale, europene ori internaţionale.

Colaborarea bilaterală este una dintre cele mai eficiente şi tradiţionale căi de dezvoltare a cooperării ştiinţifice la nivel regional, european şi internaţional şi reprezintă o oportunitate pentru punerea în aplicare a unor agende comune, crearea şi consolidarea parteneriatelor de participare la programele de cercetare ştiinţifică şi tehnologică cu resurse financiare considerabile.

Ministerul Educaţiei, Culturii şi Cercetării alături de Academia de Ştiinţe a Moldovei, în temeiul celor peste 50 de acorduri de colaborare internaţională cu diferite organizaţii şi fonduri internaţionale din sfera cercetare şi inovare, susţin desfăşurarea anuală a circa 60 de proiecte bilaterale cu Belarus, Italia, Germania, Franţa, România, Rusia şi Ucraina.

Colaborarea multilaterală a fost posibilă odată cu asocierea la programele de cercetare ale Uniunii Europene. Republica Moldova face parte din două iniţiative de programare comună – “Provocările apei într-o lume a schimbărilor” (Water Challenges for a Changing World) şi “Patrimoniul cultural şi schimbările globale: o nouă provocare pentru Europa” (Cultural Heritage and a Global Change: A new Challenge for Europe). Pentru a avea un acces liber la oportunităţile europene comune de cercetare, este foarte important de a participa la toate iniţiativele de programare comună (IPC/JPIs).

Republica Moldova nu are suficientă experienţă de participare la apelurile comune ERA-NET (participare anterioară la BS-ERA.Net, ERA.Net RUS şi RUS Plus), ce constituie o platformă constantă de cooperare pentru participare la programele-cadru ale UE prin care pot fi dezvoltate parteneriatele multilaterale, inclusiv cele de parteneriat public-privat. Spre regret, Republica Moldova nu are experienţa cuvenită nici în participarea la iniţiativele care cad sub incidenţa art.185 şi art.187 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene (TFUE).

Obiectiv specific:

Scopul principal constă în intensificarea participării la parteneriatele, iniţiativele de programare în comun şi platformele tehnologice europene în domeniile în care Republica Moldova dispune de potenţial ştiinţific şi inovaţional relevant şi care sînt importante pentru soluţionarea problemelor cu care se confruntă societatea şi economia naţională.

Identificarea modalităţii de integrare a sistemului naţional de cercetare prin participarea mai activă în toate activităţile susţinute de programele-cadru ale UE (ERA-NET-uri, iniţiativele de programare în comun, în iniţiativele care cad sub incidenţa art.185: şi art.187 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene).

Acţiuni principale:

1) sporirea gradului de familiarizare a comunităţii ştiinţifice din Republica Moldova privind IPC/JPIs şi platformele tehnologice europene, desemnarea instituţiilor responsabile de relaţia cu fiecare IPC/JPIs, organizarea zilelor de informare şi a evenimentelor de diseminare a rezultatelor;

2) planificarea în Cadrul bugetar pe termen mediu a participării entităţilor din Republica Moldova în cadrul IPC/JPIs, ce ar acoperi costul participării în cadrul apelurilor pentru propuneri de proiecte anunţate în diferite programe;

3) elaborarea unui model-cadru de management unic, ce ar urmă sa fie aplicat în cazul participării entităţilor din Republica Moldova în apelurile multilaterale de proiecte;

4) optimizarea cooperării transnaţionale prin intensificarea eforturilor pentru a implementa agende comune de cercetare în domeniul provocărilor societale majore;

5) intensificarea participării în cadrul programelor transnaţionale;

6) eliminarea obstacolelor juridice şi de altă natură pentru a spori interoperabilitatea transfrontalieră a programelor naţionale;

7) înfiinţarea unor catedre de tip “ERA Chairs” pentru atragerea cercetătorilor sau cadrelor universitare de renume ca urmare a obţinerii proiectelor în domeniile cercetării şi inovării;

8) îndeplinirea angajamentelor, inclusiv a celor de natură financiară, asumate de către Republica Moldova în contextul programelor-cadru ale UE în domeniile cercetării şi inovării.

În vederea finanţării în mod operativ a acţiunilor din cadrul programelor naţionale elaborate pentru dezvoltarea activităţilor comune transnaţionale, Ministerul Educaţiei, Culturii şi Cercetării în cooperare cu alte autorităţi publice centrale precum Academia de Ştiinţe a Moldovei, Ministerul Finanţelor, Ministerul Economiei şi Infrastructurii şi Agenţia Naţională pentru Cercetare şi Dezvoltare etc. urmează să analizeze situaţia curentă în sistemul naţional de cercetare şi inovare pentru a depista şi a elimina barierele de ordin legal sau alte obstacole în managementul financiar.

b) Infrastructura de cercetare

Potrivit comunicării Comisiei Europene cu privire la Spaţiul european de cercetare, statelor membre ale Uniunii Europene li se recomandă:

1) confirmarea angajamentelor financiare pentru construcţia şi exploatarea Forumului ştiinţific european pentru infrastructura de cercetare (FŞEIC)/ European Scientific Forum for Research Infrastructure (ESFRI), infrastructurilor de cercetare globale, naţionale şi regionale de interes paneuropean, în special atunci cînd se realizează foi naţionale de parcurs şi programe de fonduri structurale;

2) eliminarea barierelor legislative şi de altă natură pentru accesul la infrastructura de cercetare transfrontalieră.

În Republica Moldova dezvoltarea infrastructurii de cercetare este susţinută în baza programului naţional pentru procurarea echipamentului de cercetare, finanţat de la bugetul de stat, şi a proiectelor internaţionale în cadrul cărora este achiziţionat echipament ştiinţific. În majoritatea instituţiilor din sistemul naţional de cercetare şi inovare, centrele sînt dotate cu echipament sofisticat, datorită participării colectivelor de cercetare în proiecte transfrontaliere: NATO, PC7, Programul Orizont 2020 etc. Cu regret, finanţarea bugetară alocată pentru dezvoltarea infrastructurii de cercetare nu este suficientă. De asemenea, lasă încă de dorit participarea în apelurile pentru infrastructură anunţate în cadrul programelor comunitare pentru cercetare şi inovare. În perioada de referinţă au existat probleme privind cofinanţarea de la bugetul de stat a unor proiecte transfrontaliere destinate procurării echipamentului de cercetare. Începînd cu anul 2018, asigurarea cofinanţării de la bugetul de stat a devenit una din priorităţile Ministerului Educaţiei, Culturii şi Cercetării. Planificarea cofinanţării proiectelor transfrontaliere în Cadrul bugetar pe termen mediu (2019-2021) va spori participarea comunităţii cercetătorilor din Republica Moldova în programele comunitare. Noile forme juridice, platforme, comitete, reţele şi consorţii europene (FŞEIC/ESFRI, Consorţiul pentru o infrastructură europeană de cercetare (ERIC), Consorţiul pentru o infrastructură central-europeană de cercetare (CERIC), programe de instruire de mediu (ETPs), reţele de cercetare (Research Networks) etc.) oferă un set de instrumente utile pentru stabilirea şi dezvoltarea infrastructurii de cercetare comune în Europa.

În acest context, a fost elaborat un nou program-pilot pentru conectarea centrelor de excelenţă din Republica Moldova la infrastructurile europene de cercetare tip ESFRI, ERIC, CERIC, ETPs, Research Networks etc. Această acţiune a fost posibilă cu suportul financiar oferit de UE pentru participarea Republicii Moldova în cadrul Programului Orizont 2020 şi necesită a fi continuată pentru asigurarea integrării centrelor de excelenţă naţionale în infrastructura UE.

Documentul va stabili o separare clară a responsabilităţii pentru investiţii în infrastructura de cercetare, distincţia între echipamente de bază şi infrastructura de cercetare la nivel naţional.

Obiectiv specific:

– dezvoltarea infrastructurii de cercetare la nivel naţional şi eliminarea barierelor legislative şi de altă natură pentru accesul la infrastructura de cercetare transfrontalieră; crearea şi consolidarea infrastructurii de cercetare şi utilizarea adecvată a celei disponibile, consolidarea resurselor în dezvoltarea infrastructurii de utilizare colectivă şi de interes major pentru mediul public şi privat;

– stimularea participării la apelurile pentru dezvoltarea infrastructurii de cercetare în cadrul Programului Orizont 2020 şi activităţile iniţiate în cadrul FŞEIC/ESFRI pentru integrarea în consorţiile tematice; conectarea infrastructurii naţionale la cea regională şi europeană.

Acţiuni principale:

1) cartografierea infrastructurii de cercetare în instituţiile de cercetare şi inovare naţionale şi elaborarea cadrului normativ necesar pentru dezvoltarea, administrarea şi menţinerea acestuia, precum şi evitarea duplicării acesteia;

2) elaborarea Foii de parcurs pentru dezvoltarea infrastructurii de cercetare în sistemul de cercetare şi inovare;

3) participarea activă la activitatea FŞEIC/ESFRI;

4) asocierea la programe de colaborare cu marile infrastructuri din regiune;

5) crearea condiţiilor de conectare la infrastructura europeană de cercetare;

6) folosirea diferitor instrumente pentru asigurarea accesului la infrastructura europeană de cercetare prin mobilităţi ale reprezentanţilor comunităţii ştiinţifice din Republica Moldova la centrele europene cu infrastructură de performanţă;

7) participarea la apelurile lansate în cadrul Programului Orizont 2020;

8) dezvoltarea infrastructurii electronice naţionale de cercetare integrate în spaţiul electronic european de cercetare;

9) susţinerea finanţării proiectelor şi a infrastructurii de cercetare şi inovare din sectorul public, precum şi crearea de noi infrastructuri (laboratoare, centre de cercetare etc.) şi extinderea infrastructurilor de cercetare paneuropene în Republica Moldova (infrastructuri deschise, de tip FŞEIC/ESFRI);

10) dezvoltarea instrumentelor de motivare a implicării mediului de afaceri în activitatea de cercetare şi inovare;

11) constituirea Registrului naţional electronic al infrastructurilor de cercetare şi inovare, care va asigura accesul sporit la infrastructuri atît pentru mediul public, cît şi pentru cel privat, va crea o piaţă a serviciilor ştiinţifice şi tehnice, va contribui la vizibilitatea internaţională a rezultatelor cercetării din Republica Moldova, precum şi la sustenabilitatea economică;

12) crearea oportunităţilor pentru excelenţă şi colaborare în domeniile cercetării şi inovării prin consolidarea e-infrastructurii NREN (Reţeaua Naţională de Cercetare şi Educaţie/ National Research and Education Network) RENAM (Asociaţia Reţelei de Cercetare şi Educaţie din Moldova/ Research and Educational Networking Association of Moldova) conectate la reţeaua GEANT.

3. Locuri de muncă accesibile pentru cercetători

Potrivit comunicării Comisiei Europene cu privire la Spaţiul european de cercetare, statelor membre li se recomandă:

1) înlăturarea obstacolelor legale şi de altă natură la aplicarea recrutării deschise, transparente şi merituoase a cercetătorilor;

2) eliminarea barierelor legislative şi de altă natură care împiedică accesul transfrontalier la granturile naţionale şi portabilitatea acestora;

3) sprijinirea implementării Declaraţiei de angajament a membrilor serviciilor reţelei EURAXESS de a oferi informaţii şi servicii personalizate coordonate pentru cercetători prin intermediul reţelei paneuropene EURAXESS;

4) crearea unui cadru favorabil pentru punerea în aplicare a principiilor din Carta europeană a cercetătorului şi din Codul de conduită pentru recrutarea cercetătorilor.

Pentru a îmbunătăţi condiţiile de mobilitate a cercetătorilor, o provocare-cheie este reducerea diferenţelor dintre sistemul autohton de asigurări sociale şi sistemele de asigurări sociale ale statelor UE. Pentru cercetătorii care decid să-şi continue cariera ştiinţifică într-un stat european, procedura de asigurare, iar în unele cazuri de transferare a drepturilor de asigurări sociale (în special, drepturile la pensie), reprezintă un dezavantaj competitiv. Prin urmare, obiectivul trebuie să fie evitarea eventualelor blocaje în furnizarea asigurărilor care rezultă din transferurile transfrontaliere şi oferirea de pensii mai atractive pentru cercetători mobili.

Accesul doctoranzilor, al proaspeţilor doctori în ştiinţe, precum şi al tinerilor cercetători la o carieră în cercetare rămîne, în mare măsură, limitat. Restrînse sînt şi posibilităţile în ceea ce priveşte schimbul de personal între instituţiile publice şi private.

În scopul îmbunătăţirii situaţiei, Republica Moldova a semnat la 3 octombrie 2011 Declaraţia de angajament a membrilor serviciilor reţelei EURAXESS. Declaraţia conţine prevederi referitoare la dezvoltarea serviciilor de reţea EURAXESS în vederea creării şi menţinerii unui portal naţional EURAXESS Republica Moldova (www.euraxess.md), ca instrument de promovare a acestei iniţiative pentru susţinerea carierelor în cercetare şi facilitarea mobilităţii cercetătorilor din întreaga Europă.

La data de 1 decembrie 2011, comunitatea ştiinţifică din Republica Moldova şi-a asumat angajamentul de a respecta principiile Cartei europene a cercetătorului şi Codului de conduită pentru recrutarea cercetătorilor, avansînd în procesul de integrare a ţării în Spaţiul european de cercetare. S-a creat astfel un mediu propice pentru dezvoltarea carierei cercetătorilor autohtoni, dar şi a celor din străinătate. Din anul 2012 Republica Moldova face parte din reţeaua statelor aderente la Strategia UE de resurse umane pentru cercetători (HRS4R), un for pentru schimb de experienţă în implementarea principiilor Cartei europene a cercetătorului şi Codului de conduită pentru recrutarea cercetătorilor în ţările membre ale UE şi cele asociate.

Pînă în prezent au fost nominalizare primele 16 puncte locale de contact şi 3 centre de servicii EURAXESS în Republica Moldova. De asemenea, au fost elaborate materiale informative şi s-au organizat mai multe zile de informare şi consultaţii pentru promovarea Programului reţelei EURAXESS, logoul EURAXESS fiind amplasat în diferite instituţii din sistemul naţional de cercetare şi inovare. Pentru a interacţiona cu tinerii cercetători, au fost create paginile EURAXESS Moldova pe reţelele de socializare www.facebook.com şi www.twiter.com, unde sînt plasate zilnic noutăţi ce ţin de activităţile în cadrul programului EURAXESS. A fost creat serviciul de asistenţă (help-desk) pe pagina www.euraxess.md în vederea furnizării de informaţii destinate vizitatorilor şi plasării periodice a noutăţilor pe site.

Ca urmare a măsurilor întreprinse privind implementarea prevederilor Cartei europene a cercetătorului şi Codului de conduită pentru recrutarea cercetătorilor, a demarat efectuarea analizei SWOT şi integrarea prevederilor respective în strategiile de resurse umane ale instituţiilor interesate. A fost distribuit un chestionar ce s-a axat pe cuantificarea indicatorilor pentru a determina nivelul la care sînt aplicate principiile Cartei şi Codului pe cele patru dimensiuni-cheie: 1) recrutarea deschisă a cercetătorilor şi portabilitatea granturilor; 2) securitatea socială; 3) atractivitatea condiţiilor de angajare şi de lucru; 4) dezvoltarea competenţelor profesionale şi oportunităţi de pregătire a cercetătorilor.

În luna decembrie 2014 Universitatea de Stat “Dimitrie Cantemir” a obţinut logoul “Excelenţă în Cercetare”, fiind prima instituţie de învăţămînt superior din Republica Moldova căreia Comisia Europeană i-a oferit acest logo (www.edu.asm.md). În iulie 2015 Universitatea de Stat din Moldova a obţinut dreptul de a utiliza logoul “Excelenţă în Cercetare” (www.usm.md), iar în septembrie 2015 acest drept l-a obţinut şi Institutul Naţional de Cercetări Economice (www.ince.md), fiind primul institut din domeniul cercetării şi inovării căruia Comisia Europeană i-a acordat acest logo. Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie “Nicolae Testemiţanu” a obţinut acest logo în luna aprilie anul 2016 (www.usmf.md). Institutul de Dezvoltare a Societăţii Informaţionale (www.idsi.md) a obţinut logoul “Excelenţă în Cercetare” în februarie 2017, iar în august 2017 acest logo a fost acordat Academiei de Studii Economice din Moldova (www.ase.md).

Obiective specifice:

1) elaborarea politicii de personal care activează în universităţi şi institutele de cercetare în contextul Strategiei UE de resurse umane pentru cercetători, care prevede dezvoltarea sistematică a strategiilor de dezvoltare a personalului;

2) crearea unui cadru favorabil pentru a permite dezvoltarea cu succes a carierei în domeniul ştiinţific şi în afara acestuia, în conformitate cu prevederile Cartei europene a cercetătorului şi Codului de conduită pentru recrutarea cercetătorilor.

3) eliminarea barierelor legislative şi de altă natură pentru recrutarea cercetătorilor şi care împiedică accesul transfrontalier la granturile naţionale.

4) regîndirea parţială a sistemului de pregătire doctorală, creşterea mobilităţii interne şi internaţionale ale cercetătorilor şi deschiderea mai largă a mediului de cercetare public către cercetătorii din mediul privat şi din străinătate.

Acţiuni principale:

1) implementarea principiilor din Carta europeană a cercetătorului şi din Codul de conduită pentru recrutarea cercetătorilor în scopul dezvoltării politicilor de resurse umane în cercetare;

2) implementarea sistematică a Declaraţiei de angajament a membrilor serviciilor reţelei EURAXESS în instituţiile de cercetare şi inovare şi alte structuri conexe domeniilor cercetării şi inovării în Republica Moldova;

3) ajustarea cadrului normativ instituţional în organizaţiile de cercetare şi inovare din Republica Moldova la principiile Carta europeană a cercetătorului şi din Codul de conduită pentru recrutarea cercetătorilor şi punerea în aplicare a Strategiei UE de resurse umane pentru cercetători;

4) integrarea doctoranzilor şi tinerilor cercetători în proiecte de cercetare şi inovare;

5) crearea Registrului electronic al cercetătorilor din Republica Moldova;

6) promovarea tinerilor cercetători în cariera ştiinţifică;

7) încadrarea cercetătorilor în mediul privat;

8) asigurarea transparenţei angajării şi promovării cercetătorilor.

4. Egalitatea gender în cercetare

Potrivit comunicării Comisiei europene cu privire la Spaţiul european de cercetare, statelor membre ale UE li se recomandă:

1) crearea unui mediu legal şi de politici şi oferirea stimulentelor pentru:

a) eliminarea barierelor legislative şi de altă natură care împiedică recrutarea, menţinerea şi dezvoltarea carierei cercetătorilor-femei în deplină conformitate cu legislaţia UE privind egalitatea gender;

b) evitarea dezechilibrelor gender în procesele de luare a deciziilor;

c) consolidarea dimensiunii gender în programele de cercetare;

2) angajarea în parteneriate cu agenţii de finanţare, organizaţii de cercetare şi universităţi pentru promovarea schimbărilor culturale şi instituţionale gender-statute, acorduri de performanţă, premii;

3) asigurarea că cel puţin 40% de femei sînt reprezentate în participarea la comisiile de recrutare/avansare în carieră, stabilire şi evaluare.

În Republica Moldova egalitatea gender în cercetare nu a fost reflectată ca o problemă majoră pînă în prezent. Tradiţional, în ştiinţă sînt angajate mai multe femei decît bărbaţi, dar în poziţii de conducere situaţia este inversă.

Conform datelor statistice publicate pe www.statistica.md/newsview, în anul 2017 numărul cercetătorilor cu grad ştiinţific de doctor a constituit 1331 de persoane, dintre care 633 persoane (47,55%) sînt femei. Numărul cercetătorilor cu grad ştiinţific de doctor habilitat este de 361 persoane, ponderea femeilor fiind de 20,22% sau 73 de femei. Ponderea femeilor în conducerea instituţiilor din sistemul de cercetare şi inovare constituie în jur de 10%.

La 100 bărbaţi cercetători revin 94 femei cercetători.

Obiectiv specific:

Crearea condiţiilor favorabile şi optimizarea procedurilor interne de angajare a personalului pentru promovarea egalităţii gender prin oferirea oportunităţilor egale pentru dezvoltarea carierei în cercetare şi participarea în luarea deciziilor.

Acţiuni principale:

1) dezvoltarea instrumentelor orientate spre asigurarea echilibrului gender în cercetare;

2) creşterea numărului de femei promovate în poziţiile de conducere, comitete şi grupuri de lucru în luarea deciziilor şi în alte genuri de activităţi organizate şi desfăşurate în domeniile cercetării şi inovării;

3) studierea şi aplicarea experienţei ţărilor dezvoltate în acest context prin iniţierea unui nou program naţional “Balanţa gender în cercetare”, care va asigura aprecierea femeii în cercetare şi în managementul cercetării;

4) studierea experienţei europene unde au fost elaborate standarde ale egalităţii gender în cercetare.

5. Circulaţia optimă, accesul şi transferul cunoştinţelor

Potrivit comunicării Comisiei Europene cu privire la Spaţiul european de cercetare, statelor membre ale UE li se recomandă:

1) definirea şi coordonarea politicilor privind accesul, inclusiv deschis, la informaţiile ştiinţifice şi păstrarea acestora;

2) asigurarea că cercetarea publică contribuie la inovarea deschisă şi transferul de cunoştinţe între sectorul public şi cel privat prin intermediul strategiilor naţionale de transfer al cunoştinţelor;

3) armonizarea politicilor de acces şi utilizarea în cercetare şi educaţie, legate de eInfrastructurile publice şi serviciile asociate de cercetare digitale, care permit crearea consorţiilor diferitelor tipuri de parteneri publici şi privaţi;

4) adoptarea şi implementarea strategiilor naţionale de identitate electronică pentru cercetători, oferindu-le acces transnaţional la servicii de cercetare digitale.

Transferul cunoştinţelor este cel mai eficient factor pentru transmiterea cu succes a ideilor şi rezultatelor ştiinţifice în inovaţii şi, ca rezultat, crearea valorii economice şi a competitivităţii. Transferul cunoştinţelor provoacă cooperarea transnaţională, iar SEC prezintă cel mai bun potenţial pentru creşterea impactului cercetării asupra economiei.

Luînd în considerare faptul că transferul de cunoştinţe se dezvoltă foarte rapid prin aplicarea tehnologiilor digitale în toate sectoarele vieţii, această prioritate SEC contribuie la dezvoltarea fenomenului “SEC digital” (Digital ERA) şi la extinderea accesului deschis (Open Acces) la rezultatele şi datele ştiinţifice finanţate din bani publici. Accesul deschis este o prioritate la nivel european în cadrul Programului Orizont 2020.

Pentru Republica Moldova este o prioritate majoră de a contribui la elaborarea politicilor pentru consolidarea legăturii între ştiinţă şi industrie şi ridicarea rolului cercetării în sectorul public şi privat în “inovaţii deschise” (Open Innovations) şi asigurarea accesului deschis la rezultatele şi serviciile ştiinţifice.

Această prioritate SEC se concentrează în special pe consolidarea reţelei dintre ştiinţă şi industrie şi pe componenta de cercetare din sectorul public în “inovare deschisă”. Acest lucru înseamnă că instituţiile de învăţămînt superior şi institutele de cercetare trebuie să acţioneze în conformitate cu Carta europeană a proprietăţii intelectuale, pe baza unor strategii corespunzătoare complete şi să demonstreze profesionalism în activităţile lor de transfer al cunoştinţelor şi tehnologiilor pentru a permite cooperarea cu industria pe picior de egalitate.

Cooperarea productivă în cercetare şi inovare, dar şi dezvoltare depinde de accesul la rezultatele ştiinţifice. În cazul în care cercetarea este susţinută integral sau parţial din mijloace băneşti publice, accesul la rezultatele cercetării şi la publicaţiile ştiinţifice trebuie să fie asigurat la maxim de structurile implicate în administrarea ştiinţei. Pentru asigurarea accesului liber, trebuie să fie elaborate politicile şi mecanismele corespunzătoare.

Obiective specifice:

1) asigurarea accesului deschis la rezultatele ştiinţifice finanţate de la bugetul de stat prin introducerea tehnologiilor digitale în toate sferele sistemului de cercetare şi inovare;

2) încurajarea şi promovarea cooperării şi transferului de cunoştinţe între ştiinţă, business şi societate la nivel naţional şi internaţional.

Acţiuni principale:

1) crearea unui registru al rezultatelor ştiinţifice;

2) intensificarea cooperării şi perfecţionarea schimbului de informaţii între ştiinţă, business şi societate;

3) asigurarea accesului eficient şi de lungă durată la informaţii şi publicaţii finanţate din bani publici (promovarea conceptului de ştiinţă deschisă (Open Science));

4) asigurarea transferului informaţiei, cunoştinţelor şi tehnologiilor către societate şi mediul de afaceri;

5) cooptarea potenţialilor beneficiari în procesul de elaborare a temelor de cercetare, dar şi audierii rezultatelor cercetărilor efectuate;

6) examinarea posibilităţii introducerii doctoratului industrial, o modalitate de transfer de cunoştinţe către mediul de afaceri;

7) dezvoltarea abilităţilor antreprenoriale, brokerajului tehnologic şi a cunoştinţelor în domeniul proprietăţii intelectuale ale cercetătorilor pentru a stimula apariţia startupurilor şi a spin-offurilor.

6. Cooperarea internaţională

Participarea Republicii Moldova în programele-cadru ale UE este cea mai importantă cale pentru internaţionalizarea sistemului naţional de cercetare şi inovare, precum şi pentru asigurarea procesului de integrare în Spaţiul european de cercetare. Prin aceasta vor fi create condiţii favorabile de reprezentare a Republicii Moldova pe lîngă structurile UE din domeniile cercetării şi inovării şi va fi promovată imaginea pozitivă a ştiinţei autohtone pentru atragerea în sistemul naţional de cercetare şi inovare a persoanelor tinere şi talentate, a cercetătorilor experimentaţi şi recunoscuţi, a investitorilor şi reprezentanţilor mediului de afaceri şi facilitarea accesului lor pe pieţele de desfacere

Ministerul Educaţiei, Culturii şi Cercetării consideră Forul strategic pentru cooperare ştiinţifică-tehnologică internaţională (SFIC) o platformă-cheie pentru cooperare internaţională şi, prin urmare, va participa activ la activitatea acestuia. Academia de Ştiinţe a Moldovei consideră că este foarte important să se consolideze dimensiunea internaţională a Spaţiului european de cercetare prin participarea la iniţiativele SFIC.

La nivel naţional, pentru valorificarea statutului de ţara asociată la Programul Orizont 2020, promovarea oportunităţilor Programului Orizont 2020 şi facilitarea integrării în SEC, a fost dezvoltată platforma funcţională care contribuie la: coordonarea şi asigurarea activităţilor reţelei punctelor naţionale şi locale de contact; participării reprezentanţilor oficiali ai comunităţii ştiinţifice şi a experţilor naţionali în comitetele de program ale Programului Orizont 2020, comitetele strategice şi grupurile de lucru pe lîngă UE; promovarea Programului EURAXESS şi Cartei europene a cercetătorului şi Codului de conduită pentru recrutarea cercetătorilor; organizarea evenimentelor de informare, instruire şi promovare a Programului Orizont 2020.

Obiectiv specific:

Obiectivul constă în dezvoltarea cooperării tehnico-ştiinţifice atît cu statele membre UE, alte state asociate, cît şi cu state din afara continentului european, şi aceasta include:

– participarea la implementarea foilor de parcurs multianuale ale Comisiei Europene de colaborare internaţională în sfera cercetării şi inovării cu ţările şi regiunile partenere. Reflectarea prevederilor acestora în procesul de încheiere a programelor bilaterale de granturi.

– fortificarea cooperării ştiinţifice cu ţările membre ale UE şi cele asociate pentru concentrarea eforturilor şi aplicarea cunoştinţelor privind implementarea priorităţilor SEC cu scopul de a:

1) răspunde la provocările globale;

2) ridica calitatea, promova excelenţa şi a contribui la creşterea imaginii sistemului naţional de cercetare şi inovare la nivel naţional şi internaţional;

3) fortifica legătura între cercetare şi inovare şi mediul de afaceri;

4) asigurarea şi amplificarea colaborării Republicii Moldova cu structurile Uniunii Europene din domeniile cercetării şi inovării prin aderarea la următorul Program-cadru al UE, precum şi prin procesul de integrare în Spaţiul european de cercetare.

Acţiuni principale:

Prin asocierea la programele-cadru europene, Republica Moldova a depus eforturi pentru a ridica nivelul de internaţionalizare a sistemului autohton de cercetare şi inovare. Pentru fortificarea cooperării internaţionale în contextul integrării în SEC, Republica Moldova îşi ia angajament în următoarele direcţii:

1) participarea activă la SFIC, care este foarte importantă pentru racordarea eforturilor naţionale cu abordarea strategică a cooperării internaţionale, unde priorităţile SFIC şi acţiunile naţionale de internaţionalizare în mare măsură se suprapun, iar participarea activă în calitate de observator la SFIC va promova coerenţa între politicile UE şi cele ale Republicii Moldova;

2) promovarea sistematică a cooperării multilaterale în ştiinţă şi tehnologii prin extinderea cooperării tradiţionale bilaterale spre o cooperare multilaterală cu ţările membre şi cele asociate.

3) ajustarea programelor naţionale la principiile SEC prin introducerea priorităţilor specifice, inclusiv conectarea la infrastructura de cercetare europeană, dezvoltarea reţelelor de cercetare, promovarea excelenţei în cercetare, respectarea egalităţii gender, susţinerea tinerilor cercetători etc.;

4) consolidarea dialogului cu structurile europene de cercetare şi inovare în vederea convergenţei politicilor naţionale din domeniile cercetării şi inovării cu cele europene;

5) instituţionalizarea platformei funcţionale pentru promovarea oportunităţilor în cadrul Asociaţiei pentru cooperarea europeană în ştiinţă şi tehnologie (COST); Asigurarea funcţionării reţelei punctelor naţionale de contact (NCP), participarea reprezentanţilor oficiali şi experţilor naţionali în comitetele de program ale Orizont 2020 şi alte comitete şi grupuri de lucru strategice: ERAC, SFIC, FŞEIC/ESFRI, IPC/JPIs, JRC/CCC (Centrul Comun de Cercetare) etc.

II. GUVERNANŢA: IMPLEMENTARE ŞI MONITORIZARE

În scopul implementării Foii naţionale de parcurs pentru integrarea în Spaţiul european de cercetare, trebuie să fie efectuate următoarele acţiuni:

1) implementarea modificărilor la Codul cu privire la ştiinţă şi inovare al Republicii Moldova, adoptate prin Legea nr.190/2017 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative;

2) asimilarea experienţei ţărilor membre ale UE şi celor asociate în implementarea priorităţilor SEC (misiuni de experţi străini, schimb de idei şi opinii);

3) ajustarea sistemului de guvernare a sistemului naţional de cercetare şi inovare în contextul priorităţilor SEC;

4) elaborarea cadrului normativ şi strategic pentru alinierea la priorităţile SEC;

5) evaluarea şi monitorizarea implementării Foii naţionale de parcurs pentru integrarea Republicii Moldova în Spaţiul european de cercetare, conform indicatorilor stabiliţi la nivel european;

6) prezentarea rapoartelor periodice Comisiei Europene privind progresul de integrare în SEC, conform indicatorilor stabiliţi la nivel european;

7) asumarea angajamentului pe termen lung privind asigurarea resurselor şi asumarea priorităţilor strategice;

8) dimensiunea socială a cercetării şi inovării: finanţarea din fonduri publice de resurse financiare pentru activităţile sistemului naţional de cercetare şi inovare se face în interesul societăţii, pentru bunăstarea cetăţeanului în vederea rezolvării problemelor societale importante;

9) asigurarea coordonării între operatori, politic şi programe atît pe verticală (distribuirea şi planificarea adecvată a rolurilor între instituţiile responsabile în toate etapele procesului strategic), cît şi pe orizontală (coordonarea unitară la nivel naţional a politicilor sistemului naţional de cercetare şi inovare elaborate de diverse ministere şi agenţii);

10) inteligenţa strategică şi expertiza în politicile de cercetare: asigurarea informării tuturor organismelor şi organizaţiilor implicate în implementarea Foii naţionale de parcurs pentru integrarea Republicii Moldova în Spaţiul european de cercetare, eventual printr-un centru de analiză strategică, cu rolul de a colecta şi analiza datele relevante şi de a oferi expertiză pe parcursul realizării obiectivelor acesteia;

11) interoperarea şi corelarea datelor: colectarea datelor relevante pentru politicile domeniilor cercetării şi inovării de la toate tipurile principale de operatori şi stocarea acestora într-un mediu şi format care să permită cu uşurinţă accesarea şi analiza lor;

12) transparenţa şi accesul la informaţia publică: asigurarea accesului public la informaţii privind politicile, instrumentele, oportunităţile de finanţare şi rezultatele obţinute în urma investiţiei în activităţile de cercetare şi inovare, cu respectarea proprietăţii intelectuale;

13) evaluarea performanţei şi separarea sa de implementare: evaluarea îndeplinirii obiectivelor strategice ale Foii naţionale de parcurs pentru integrarea Republicii Moldova în Spaţiul european de cercetare se raportează la fondurile publice angajate, cu evitarea autoevaluărilor. Evaluarea acoperă toate etapele acestor procese (anual, intermediar, final) şi integrează instrumentele principale de implementare (programe operaţionale, sectoriale).

Procesul de monitorizare constă în examinarea şi analiza regulată a contextului, a resurselor angajate şi utilizate, a rezultatelor înregistrate şi a intervenţiilor realizate pe parcursul implementării Foii naţionale de parcurs pentru integrarea Republicii Moldova în Spaţiul european de cercetare şi a instrumentelor de implementare a acesteia. Monitorizarea furnizează informaţii actualizate cu privire la realizarea indicatorilor şi la progresul intervenţiilor faţă de obiectivele stabilite în faza de planificare strategică/programare şi se efectuează în baza raportării de către entităţile responsabile.

Procesul de raportare va fi asigurat printr-o platformă online de raportare elaborată şi menţinută de Ministerul Educaţiei, Culturii şi Cercetării. Instituţiile responsabile vor include pe platformă informaţia privind gradul de realizare a acţiunilor, în măsura în care acestea se realizează conform indicatorilor şi termenelor stabilite în Planul de acţiuni privind implementarea Foii naţionale de parcurs pentru integrarea Republicii Moldova în Spaţiul european de cercetare. Completarea platformei se va realiza conform ghidului de completare. Ulterior, Ministerul Educaţiei, Culturii şi Cercetării va asigura sistematizarea informaţiei furnizate de instituţiile responsabile şi va genera rapoarte semestriale şi anuale, cu publicarea acestora pe pagina sa oficială.

Anexa nr.2

la Hotărîrea Guvernului nr.1081/2018

PLANUL DE ACŢIUNI

privind implementarea Foii naţionale de parcurs pentru integrarea

Republicii Moldova în Spaţiul european de cercetare pe anii 2019-2021