Hotărâre nr. 1085 din 27.12.2023

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

H O T Ă R Â R E

cu privire la aprobarea Avizului la proiectul de hotărâre a Parlamentului

privind aprobarea Programului naţional de integritate şi anticorupţie

pentru anii 2024 - 2028 şi a  Planului de  acţiuni  pentru

implementarea Programului naţional de integritate

şi anticorupţie pentru anii 2024 - 2028

nr. 1085  din  27.12.2023

 (în vigoare 28.12.2023) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 505 art.1269 din 28.12.2023

* * *

Guvernul HOTĂRĂŞTE:

Se aprobă şi se prezintă Parlamentului Avizul la proiectul de hotărâre a Parlamentului privind aprobarea Programului naţional de integritate şi anticorupţie pentru anii 2024-2028 şi a Planului de acţiuni pentru implementarea Programului naţional de integritate şi anticorupţie pentru anii 2024-2028.

Aprobat

prin Hotărârea Guvernului nr.1085/2023

AVIZ

la proiectul de hotărâre a Parlamentului privind aprobarea Programului

 naţional de integritate şi anticorupţie pentru anii 2024-2028 şi a

Planului de acţiuni pentru implementarea Programului naţional

de integritate şi anticorupţie pentru anii 2024-2028

Guvernul a examinat proiectul de hotărâre a Parlamentului privind aprobarea Programului naţional de integritate şi anticorupţie pentru anii 2024-2028 şi a Planului de acţiuni pentru implementarea Programului naţional de integritate şi anticorupţie pentru anii 2024-2028, înaintat cu titlu de iniţiativă legislativă (nr.460 din 8 decembrie 2023) de către un grup de deputaţi în Parlament, şi comunică următoarele.

Potrivit autorilor iniţiativei, proiectul de hotărâre a Parlamentului a fost elaborat în scopul asigurării continuităţii politicilor de prevenire şi combatere a corupţiei la nivel naţional. Actuala Strategie Naţională de Integritate şi Anticorupţie pentru anii 2017-2023 (aprobată prin Hotărârea Parlamentului nr.56/2017 şi modificată prin Hotărârea Parlamentului nr.241/2021 privind modificarea Hotărârii Parlamentului nr.56/2017 pentru aprobarea Strategiei Naţionale de Integritate şi Anticorupţie pentru anii 2017–2020) îşi încheie acţiunile planificate şi, respectiv, începând cu anul 2024 nu există un alt document de politici anticorupţie aplicabil la nivel naţional. Acest fapt a determinat elaborarea şi promovarea proiectului Programului, care a fost conceput în vederea consolidării sistemul naţional de prevenire şi combatere a corupţiei, prin continuarea dezvoltării unei culturi a integrităţii în sistemul public şi privat.

Corupţia a constituit şi continuă a fi o preocupare permanentă a autorităţilor guvernamentale, fapt confirmat prin înserarea în majoritatea programelor de guvernare a compartimentelor dedicate prevenirii şi combaterii acestui fenomen. Flagelul corupţiei în toate sectoarele de activitate constituie un risc la adresa securităţii naţionale care generează neîncrederea cetăţenilor în principalele instituţii ale statului şi în factorii politici de decizie, afectează relaţiile sociale, subminează fundamentele democratice ale societăţii şi credibilitatea statului pe plan internaţional.

Totodată, anticorupţia trebuie tratată ca o temă transversală care este interconectată cu mai multe domenii sectoriale. Prin urmare, măsurile necesare pentru eradicarea acestui fenomen nu pot fi separate de acţiunile planificate în cadrul politicilor publice sectoriale.

Astfel, comunicăm susţinerea proiectului de hotărâre a Parlamentului, iar cu referire la conţinutul propriu-zis al acestuia înaintăm următoarele comentarii şi propuneri de îmbunătăţire.

Denumirea proiectului de hotărâre a Parlamentului "privind aprobarea Programului naţional de integritate şi anticorupţie pentru anii 2024-2028 şi a Planului de acţiuni pentru implementarea Programului naţional de integritate şi anticorupţie pentru anii 2024-2028" se propune a fi expusă în următoarea redacţie "privind aprobarea Programului naţional de integritate şi anticorupţie pentru anii 2024-2028 şi a Planului de acţiuni pentru implementarea acestuia". Propunerea în cauză are la bază prevederile pct.10 şi 12 din Regulamentul cu privire la planificarea, elaborarea, aprobarea, implementarea, monitorizarea şi evaluarea documentelor de politici publice, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.386/2020, şi ale Ghidului metodologic privind integrarea prevederilor Strategiei naţionale de dezvoltare în documentele de planificare şi documentele de politici publice la nivel naţional, aprobat prin Ordinul secretarului general al Guvernului nr.65/2021, care prevăd că Planul de acţiuni prin care se implementează un Program este parte componentă a acestuia.

Literele a) şi b) din art.1 al proiectului de hotărâre se propun a fi comasate, punctul 1 fiind expus în următoarea redacţie: "1. Se aprobă Programul naţional de integritate şi anticorupţie pentru anii 2024-2028 (se anexează)."

Art.2 din proiectul de hotărâre urmează a fi revizuit, atât din perspectiva modificării denumirii, cât şi ţinând cont de necesitatea prevederii exprese a termenelor de raportare referitor la implementarea Programului, precum şi frecvenţa raportării progreselor obţinute, inclusiv indicarea autorităţilor responsabile de raportare.

Totodată, proiectul de hotărâre va fi completat cu un articol nou referitor la periodicitatea evaluării (intermediară şi finală) a rezultatelor implementării Planului.

De asemenea, proiectul urmează a fi completat şi cu un articol privind autoritatea în a cărei sarcină se pune responsabilitatea privind controlul asupra executării Programului şi a Planului de implementare a acestuia.

La art.3 dispoziţia "Prezenta hotărâre intră în vigoare la data adoptării" contravine art.76 din Constituţie, conform căruia "Legea se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova şi intră în vigoare la data publicării sau la data prevăzută în textul ei. Nepublicarea legii atrage inexistenţa acesteia." În Hotărârea nr.32/1998 privind interpretarea art.76 din Constituţia Republicii Moldova "Intrarea în vigoare a legii", Curtea Constituţională a statuat că data intrării în vigoare a legii, prevăzută în textul ei, nu poate preceda data publicării acesteia.

În continuare se prezintă unele propuneri/comentarii în raport cu partea descriptivă şi Planul de acţiuni.

În parafa de aprobare, textul "Anexa nr.1" se va substitui cu textul "Aprobat prin Hotărârea Parlamentului nr./2023", pentru a asigura conformitatea cu pct.1 din proiectul hotărârii Parlamentului.

Cu referire la partea descriptivă:

Potrivit Regulamentului cu privire la planificarea, elaborarea, aprobarea, implementarea, monitorizarea şi evaluarea documentelor de politici publice, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.386/2020, partea descriptivă a Programului este constituită din următoarele elemente structurale: 1) introducere; 2) analiza situaţiei; 3) obiectivele generale ale domeniului sau subdomeniului de activitate; 4) obiectivele specifice ale domeniului sau subdomeniului de activitate; 5) impact; 6) costuri; 7) riscuri de implementare; 8) autorităţi/instituţii responsabile; 9) proceduri de raportare.

Examinând partea descriptivă a Programului se constată că anumite aspecte urmează a fi ajustate.

Conform pct.9 din Regulamentul cu privire la planificarea, elaborarea, aprobarea, implementarea, monitorizarea şi evaluarea documentelor de politici publice, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.386 din 2020, "programul este un document de politici publice pe termen mediu (3-5 ani), care derivă din strategie şi, respectiv, contribuie la implementarea acesteia prin detalierea şi concretizarea acţiunilor ce urmează a fi realizate într-un domeniu sau subdomeniu". Prin urmare, nu există suficientă claritate privind Strategia din care derivă Programul naţional de integritate şi anticorupţie pentru anii 2024-2028. În acest sens, la cap. I "Introducere" se consideră necesar a se face referinţă şi la Strategia securităţii naţionale a Republicii Moldova, adoptată de către Parlament în data de 15 decembrie curent. Unul dintre imperativele strategice cele mai critice ale acestui document este combaterea corupţiei şi punerea în aplicare a legii.

Totodată, semnalăm că proiectul nu defineşte clar cine sunt grupurile-ţintă şi grupurile vulnerabile. Prin urmare, autorul va identifica şi va dezagrega principalele grupuri-ţintă şi grupuri vulnerabile pentru politicile planificate şi va descrie impactul problemelor asupra principalelor grupuri vulnerabile afectate, cu folosirea dovezilor cantitative şi calitative.

La pct.5, subpct. 1), textul "cum ar fi:" se va substitui cu "ţintele naţionale:".

Cu referire la indicatorii de impact, pentru fiecare obiectiv general vor fi completaţi cu valorile de referinţă, valorile-ţintă intermediare şi valorile-ţintă finale. În acest sens, recomandăm prezentarea indicatorilor în tabel. De asemenea, considerăm inoportună diferenţierea ţintelor şi a indicatorilor de impact, or, în fond, ţintele setate sunt, la fel, indicatori de impact. Mai mult, utilizarea mai multor noţiuni pentru aceleaşi elemente poate crea confuzii şi dificultăţi în procesul de monitorizare şi evaluarea a documentului de politici.

La pct.11, referinţa la "cele 9 angajamente spre deschiderea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană" se va indica corect, şi anume "cele 9 măsuri propuse de către Comisia Europeană în Avizul său privind cererea de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană".

În partea descriptivă la Capitolul I "Introducere", deşi în pct.13 este menţionat că proiectul a fost "elaborat în cadrul unui proces participativ", lipseşte informaţia referitoare la părţile implicate în elaborarea Programului. În context, se propune suplimentarea proiectului cu informaţia respectivă sau excluderea pct.13.

Deşi Capitolul II "Analiza situaţiei" este destul de complex, considerăm oportună completarea acestuia cu informaţii referitor la posibilele consecinţe, în cazul neintervenţiei pentru soluţionarea problemelor rămase nesoluţionate, dar şi care va fi impactul acestora asupra grupurilor-ţintă, folosind dovezi cantitative şi calitative.

De asemenea, se propune o nouă redacţie pentru pct.21 şi 22 din proiectul de program:

"21. Potrivit Barometrului Opiniei Publice (BOP), realizat de către Institutul de Politici Publice, se atestă că cetăţenii continuă să manifeste îngrijorare faţă de fenomenul corupţiei, ponderea acestora în anul 2023 constituind 6,4%. Comparativ cu 2019, acest indice a scăzut cu aproximativ cu 2,2%.

22. La capitolul încredere în organele de drept din Republica Moldova, datele BOR demonstrează o stagnare în 3 structuri analizate (Centrul Naţional Anticorupţie, Procuratura Generală şi judecătoriile), menţinând că cetăţenii Republicii Moldova declară că manifestă mai mare încredere în Centrul Naţional Anticorupţie (4,6% în anul 2021 şi 4,2% în anul 2023) în comparaţie cu restul structurilor analizate." Redacţia propusă este racordată la datele statistice în versiune actualizată şi va aduce un plus de valoare analitică întregului Program.

Totodată, din prima propoziţie a pct.24 (al acelaşi capitol), se propune excluderea din sintagma "analiza strategică" a cuvântului "strategică", deoarece analiza ratei condamnărilor pentru infracţiuni de corupţie nu cade sub incidenţa acestui cuvânt.

După pct.24, se propune completarea cu un punct nou:

"25. Procesul de efectuare a achiziţiilor publice este un domeniu expus riscurilor de corupţie. În perioada anilor 2019-2023, CNA a examinat în total 74 de cauze penale privind infracţiunile în domeniul achiziţiilor publice, 38 din aceste cazuri au fost clasate, 16 – expediate altor organe de urmărire penală, în timp ce 12 cauze au fost finalizate şi expediate instanţelor de judecată. Datele Registrului de Informaţie Criminalistică şi Criminologică al Ministerului Afacerilor Interne arată că în doar una din cele 12 cauze penale expediate în judecată a fost emisă o sentinţă de condamnare.", cu revizuirea numerică a punctelor proiectului programului, în mod corespunzător. Necesitatea acestei norme rezidă în completarea capitolului "Sinteza analitică a procesului de integritate şi anticorupţie" cu date analitice suplimentare, în special pe segmentul achiziţiilor publice, acest segment fiind ulterior abordat prin acţiuni exacte în proiectul Planului de acţiuni, anexă la Program.

Suplimentar, această prevedere va fortifica argumentarea acţiunilor propuse de Program, precum şi necesitatea intervenţiei pe segmentul menţionat.

Descrierea Capitolului III "Standarde internaţionale şi exemple de bune practici" într-un capitol separat considerăm că este de prisos. Informaţia în cauză ar putea fi încadrată la Capitolul I, cu atât mai mult că, potrivit Ghidului metodologic menţionat anterior, documentele de politici publice nu conţin asemenea compartimente (capitole). În acelaşi timp, informaţia din pct.38 ar putea fi expusă la Capitolul IV "Scopul Programului şi obiective generale".

Denumirea Capitolului IV "Scopul Programului şi obiective generale" se propune a fi expusă în "Obiective generale şi specifice", reieşind din faptul că acestea sunt redate într-un singur capitol. Adiţional, obiectivele specifice se vor reformula pentru a fi SMART. Totodată, propunem examinarea oportunităţii expunerii obiectivelor în capitole separate, conform Ghidului metodologic.

Cât priveşte informaţia referitoare la scop, aceasta poate constitui parte introductivă a capitolului dat. De asemenea, recomandăm completarea capitolului cu informaţie succintă privind rezultatele preconizate ca urmare a implementării obiectivelor.

Cu referire la Capitolul V "Impactul", tabelul 3 la obiectivul general 2, se va examina suplimentar oportunitatea menţinerii indicatorului de impact "valoarea asistenţei financiare şi tehnice externe […] în creştere până în 2028".

La pct.68 din proiectul de program, este imperios necesară prezentarea grupurilor-ţintă ale politicilor şi evoluţia anticipată a situaţiei prin implementarea acestora. La fel, este relevant de a se prezenta o imagine generală asupra felului în care se va îmbunătăţi calitatea vieţii cetăţenilor în cazul soluţionării problemelor identificate şi definite în proiect. Complementar, în ultima frază, se propune substituirea textului "pentru a identifica domeniilor" cu textul "pentru a identifica domeniile".

La Capitolul VI "Estimarea costurilor", dar şi analizând respectiva rubrică din Planul de acţiuni, se constată că acestea nu au fost estimate, fiind indicat doar că realizarea obiectivelor va fi efectuată din surse bugetare, dar şi surse externe. Mai mult, în timp ce în Planul de acţiuni la rubrica "Costuri de implementare" este indicat în raport cu toate acţiunile doar "În limitele bugetelor aprobate ale autorităţilor responsabile", la rubrica "Surse de finanţare" este indicat "Surse bugetare / alte surse".

La pct.69 din proiectul de program, în prima frază, se propune substituirea textului "identificare a" cu cuvântul "identificarea".

Suplimentar, menţionăm că este judicioasă completarea pct.71 şi a Tabelului 4 din Program cu valoarea estimată a costurilor acţiunilor propuse pentru realizare şi ajustarea compartimentului 5 din Nota informativă, pentru estimarea impactului real asupra bugetului de stat şi identificarea mijloacelor financiare necesare implementării programului.

Capitolul VII "Surse de finanţare" se va comasa cu Capitolul VI, din considerentul că vizează acelaşi aspect. La fel, la subpct. 3), care indică programul bugetar 43 "sistemul", se va indica care anume sistem. Totodată, amintim că capitolele nu pot fi constituite dintr-un singur punct, or potrivit art.53 din Legea nr.100/2017, acestea reprezintă o grupare a elementelor structurale ale actului normativ.

La Capitolul VIII "Riscuri de implementare", considerăm că nu au fost identificate toate riscurile care ar putea afecta implementarea Programului. Astfel, nu sunt identificate riscurile privind lecţiile învăţate în urma implementării documentelor de politici publice anterioare; evaluările ex-post ale documentelor similare; rapoartele elaborate de către instituţiile internaţionale şi partenerii de dezvoltare; conjunctura politică, socială, economică etc.

Suplimentar, în Tabelul 5, după cuvintele "localităţile din stânga Nistrului", se propune completarea cu cuvintele "şi municipiul Bender".

Capitolului IX "Autorităţi şi instituţii responsabile", la pct.74, se propune a fi completat cu lista tuturor autorităţilor implicate în implementarea Programului, similar pct.75, în care sunt menţionate autorităţile ce vor contribui la realizarea acestuia.

La pct.78 din Capitolul X "Proceduri de raportare", după cuvântul "monitorizare" se propune introducerea cuvântului "raportare". Totodată menţionăm că, potrivit Ghidului, monitorizarea unui program se recomandă a fi realizată trimestrial şi semestrial. În acest context, se propune revizuirea termenelor de monitorizare a Programului. De asemenea, sintagma "raport/rapoarte de monitorizare" din acest capitol se va substitui cu sintagma "raport/rapoarte de progres".

La pct.82 din proiectul de program se propune excluderea cuvintelor "în scris", iar după prima propoziţie se propune completarea cu următorul text: "Secretariatul va integra în platforma electronică de raportare a progresului PNIA 2024-2027, la care va conecta toate entităţile publice/instituţiile responsabile." Norma propusă vine să acorde o claritate asupra platformei electronice de raportare, care urmează să fie racordată la acţiunile Programului. În acest sens, se menţionează că în prezent, la fel, este aplicată această platformă electronică în cadrul procesului de raportare a acţiunilor din Strategia Naţională de Integritate şi Anticorupţie (2017-2023).

La pct.84 din proiectul de program se propune substituirea textului "- doi reprezentanţi ai asociaţiilor autorităţilor locale; - trei reprezentanţi ai societăţii civile selectaţi de către Centrul Naţional Anticorupţie; - câte un reprezentant al Camerei de Comerţ şi Industrie, al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din Moldova." cu textul " – doi vicepreşedinţi ai asociaţiei autorităţilor locale; - trei reprezentanţi ai societăţii civile în domeniul anticorupţie; - doi reprezentanţi ai mediul asociativ." O asemenea redare a normei va exclude abordarea preferenţială pentru o anumită asociaţie obştească, identificată expres în Program. Suplimentar, nu vor fi discriminaţi alţi reprezentanţi ai societăţii civile ce promovează antreprenoriatul, administraţia publică locală sau din domeniul anticorupţie, de a face parte din Grupul de monitorizare. Astfel, după aprobarea Programului va fi anunţat un concurs public de către Secretariatul Grupului de monitorizare, la care vor putea participa toţi doritorii din societatea civilă pe domeniile vizate.

La pct.87 din proiectul de program se propune substituirea textului "nivelului de realizare a Programului naţional" cu textul "nivelului de realizare a Planului de acţiuni al Programului naţional", aceasta fiind o racordare a normelor din punct de vedere a tehnicii legislative.

La proiectul Planului de acţiuni pentru implementarea Programului naţional de integritate şi anticorupţie pentru anii 2024-2028:

Constatăm că majoritatea acţiunilor planificate sunt recurente şi prevăd doar executarea acţiunilor deja existente şi asigurarea continuităţii proceselor. Astfel, pornind la de constatările prezentate la analiza situaţiei, considerăm imperioasă revizuirea acestora şi, după caz, completarea Planului cu măsuri noi pentru îmbunătăţirea proceselor, ridicarea nivelului de implementare a prevederilor actuale sau revizuirea mecanismelor actuale aplicate, considerate mai puţin eficiente. Or, prin definiţie, documentele de politici trebuie să prevadă în primul rând acţiuni de reformă pentru soluţionarea problemelor.

Pentru acţiunile specifice precum dezvoltarea proiectelor, organizarea instruirilor, elaborarea actelor normative ş.a. se vor cuantifica indicatori (indicarea numărului exact de proiecte, beneficiari, instruiri ş.a.), astfel făcând posibilă atât estimarea costurilor pentru realizare, cât şi monitorizarea calitativă a Programului şi aprecierea reală a impactului final.

La acţiunea 1.1.1. din proiectul de plan, compartimentul "Indicatori de monitorizare", indicatorul nr.1 "Numărul de agenţi publici angajaţi prin concurs de la alte entităţi publice" se propune a fi redat în următoarea redacţie: "Numărul de agenţi publici angajaţi prin concurs". Această modificare are drept scop excluderea interpretării subiective vizavi de termenul "alte entităţi publice", iar indicatorul va fi clar aplicabil tuturor entităţilor publice stabilite în acţiune.

La acţiunea 1.1.2., în scopul clarităţii normei, propunem următoarea redacţie: "1.1.2. Actualizarea resursei de instruire în domeniul anticorupţiei şi integrităţii plasată pe Platforma guvernamentală de instruire la distanţă (e-Learning) şi asigurarea procesului de instruire a agenţilor publici".

Subsecvent, în coloana "Autorităţi/instituţii responsabile", ca şi primi responsabili de realizarea acţiunii respective ar trebui să fie indicaţi "Centrul Naţional Anticorupţie", care are deja plasată de Platforma e-Learning resursa de instruire respectivă, şi, corespunzător, "Entităţile publice", definite în Legea integrităţii nr.82/2017. Totodată, Agenţia de Guvernare Electronică urmează a fi exclusă sau, ca o opţiune, transferată după Institutul de Administrare Publică, întrucât, în condiţiile Hotărârii Guvernului nr.411/2020 pentru aprobarea Conceptului Sistemului informaţional "Platforma guvernamentală de instruire la distanţă (e-Learning)" şi ale Regulamentului privind utilizarea şi administrarea acestuia, sarcina plasării pe platforma e-Learning a resurselor informaţionale, sarcina asigurării procesului de instruire prin intermediul platformei e-Learning le revine entităţilor publice, ca utilizatori ai resurselor de instruire plasate pe această platformă, iar sarcina plasării pe platforma e-Learning a resurselor de instruire şi actualizarea acestora revine nemijlocit furnizorilor resurselor respective, în speţă Centrului Naţional Anticorupţie.

La acţiunea 1.1.4 se va exclude, din compartimentul "Indicatori de monitorizare" - "Numărul de persoane suspendate pentru asemenea încălcări", deoarece, potrivit Legii nr.133/2016 privind declararea averii şi intereselor personale şi Legii nr.132/2016 cu privire la Autoritatea Naţională de Integritate, Autoritatea Naţională de Integritate nu aplică sancţiune de suspendare din funcţie. Conform art.23 alin.(3)-(5) din Legea nr.133/2016, fapta subiectului declarării în privinţa căruia s-a constatat încălcarea regimului juridic al averii, conflictelor de interese, incompatibilităţilor, restricţiilor şi limitărilor constituie temei pentru tragere la răspundere contravenţională şi/sau, după caz, pentru încetarea mandatului, a raporturilor de muncă ori de serviciu ale acestuia.

La acţiunea 1.1.6, la compartimentul "Acţiuni", se propune modificarea acţiunii după cum urmează: "Extinderea verificării / controlului asupra concubinului / concubinei, membrilor de familie, părinţilor / socrilor şi copiilor majori ai persoanei supuse verificării / controlului, precum şi asupra altor persoane (beneficiar efectiv, donator, comodant)" – a se vedea art.33 alin.(4)-(5) din Legea nr.132/2016.

De asemenea, considerăm că lista "Autorităţi/instituţii responsabile" trebuie completată cu poziţia "Posesorii de resurse informaţionale de stat şi private ce conţin date relevante privind cheltuielile, activele virtuale şi activele beneficiarilor efectivi", dată fiind potenţiala calitate a acestora de participanţi publici şi, respectiv, participanţi privaţi la schimbul de date prin intermediul platformei de interoperabilitate (MConnect).

La Acţiunea 1.1.7, la compartimentul ,,Acţiuni", se propune modificarea acţiunii după cum urmează: ,,Implementarea verificării automate a declaraţiilor de avere şi interese personale în partea ce ţine de depunerea în termen, verificarea respectării cerinţelor de formă a declaraţiilor şi verificarea existenţei aparenţei de încălcare a regimului juridic de declarare a averii şi a intereselor personale, astfel încât sistemul electronic să valideze formularul" – a se vedea art.27 alin.(1) din Legea nr.132/2016.

Totodată, la acţiunile 1.1.7 şi 1.1.8, din coloana "Autorităţi/instituţii responsabile" urmează a fi exclusă "Agenţia de Guvernare Electronică", deoarece realizarea activităţilor practice respective, ce ţin de dezvoltarea Sistemului informaţional automatizat "e-Integritate", nu ţine de competenţele proprii ale Agenţiei, ci nemijlocit de responsabilitatea ANI, în calitate de posesor al acestui sistem informaţional de stat.

Se consideră necesară excluderea acţiunii 1.2.2 "Elaborarea şi publicarea pe paginile web ale entităţilor publice a instrucţiunilor clare, destinate publicului, privind procedurile de angajare a răspunderii disciplinare a agenţilor publici (în special – modul de sesizare a comisiilor de disciplină)." În acest sens, menţionăm că procedura privind răspunderea disciplinară a agenţilor publici este stabilită în cadrul legislativ primar, şi anume în diferite acte legislative care reglementează activitatea specifică. Prin urmare, nu pot fi elaborate instrucţiuni distincte, astfel cum este menţionat în "indicatorul de monitorizare".

La acţiunea 1.2.5, având în vedere că întocmirea sintezelor obiecţiilor din rapoartele anticorupţie este o obligaţie legală, propunem următoarea formulare: "Publicarea pe site-urile web oficiale ale Guvernului / Parlamentului a sintezelor obiecţiilor reflectate în rapoartele de expertiză anticorupţie", indicator: "Sinteze ale obiecţiilor reflectate în rapoartele de expertiză anticorupţie publicate pe site-urile web oficiale ale Guvernului/ Parlamentului".

Se propune excluderea acţiunii 1.2.6 prin prisma reglementărilor Legii nr.132/2016 cu privire la Autoritatea Naţională de Integritate, care stabilesc atribuţia ANI de administrare a activităţilor de promovare a integrităţii subiecţilor declarării, inclusiv prin oferirea consultanţei organizaţiilor publice şi subiecţilor declarării în domeniul său de activitate.

Totodată, se propune examinarea oportunităţii utilizării de către autorităţile/organizaţiile publice a instrumentului de "lărgire a postului" prin stabilire sarcinii de consiliere în domeniul integrităţii pentru o funcţie cu atribuţii conexe domeniului, deja instituită în autorităţile/organizaţiile publice.

Acţiunea 1.3.1. din proiectul de plan va fi redată după cum urmează: "Asigurarea gestionării transparente şi responsabile a patrimoniului public", cu următorii indicatori de monitorizare: "Informaţia privind gestionarea patrimoniului entităţilor publice publicată; Cartele de audit intern, planurile strategice şi planurile anuale ale activităţii de audit, precum şi rapoartele anuale privind activitatea de audit intern aprobate de către entităţile publice; Declaraţii de răspundere managerială, publicate pe paginile web ale entităţilor publice; Raportul anual (consolidat) privind controlul financiar public intern, prezentat Guvernului".

După acţiunea 1.3.1., se propune completarea proiectului planului de acţiuni cu o acţiune nouă, în următoarea redacţie:

"1.3.2. Asigurarea gestionării transparente şi responsabile a asistenţei externe", cu următorii indicatori de monitorizare: "Informaţia privind atragerea şi gestionarea asistenţei externe, publicată; Rapoartele entităţilor publice care au atras fonduri externe cu privire la rezultatul obţinut în urma acestei asistenţe". Costurile de implementare: "În limitele bugetelor aprobate ale autorităţilor responsabile". Sursa de finanţare: "Surse bugetare, Alte surse". Termenul de realizare: "Trimestrul VI 2028 (cu raportare anuală a indicatorilor de progres). Instituţiile responsabile: "Ministerul Finanţelor; Entităţile publice (la nivel central şi local de nivelul II)". Această acţiune a fost separată de acţiunea precedentă nr.1.3.1 şi expusă în mod individual, pentru că sunt două domenii diferite ca conţinut (patrimoniul public versus asistenţa externă).

La acţiunea 1.4.1, cuvântul "schimbul" se va substitui cu cuvântul "schimbului". Totodată, urmează a fi stabilit modul în care va avea loc schimbul de informaţii între instituţiile vizate.

Acţiunile de la pct.1.4.3 şi 1.4.4, care vizează reglementarea "publicităţii politice şi a campaniilor electorale în mediul on-line" şi a "îmbunătăţirii mecanismului de monitorizare a cheltuielilor reale ale partidelor politice şi candidaţilor electorali", sunt acoperite de acţiunea de la pct.1.4.2.

La acţiunea 2.1.4 se propune a fi revizuiţi indicatorii de progres, după cum urmează: "Proiect de act normativ elaborat şi adoptat; Asigurarea cu resurse financiare şi tehnică necesară pentru buna activitate a CNA şi ANI; Numărul de resurse umane ale ANI cu atribuţii de control şi cu atribuţii de analiză, în creştere; Numărul de resurse umane ale CNA cu atribuţii de evaluare a integrităţii instituţionale, în creştere; Numărul de resurse umane ale CNA cu atribuţii de efectuare a expertizei anticorupţie asupra proiectelor de acte normative, în creştere." De asemenea, se va include şi Serviciul de Informaţii şi Securitate.

Acţiunea 2.1.5 se propune a fi expusă în următoarea redacţie: "Asigurarea colaborării cu unităţile administrativ-teritoriale în vederea consolidării integrităţii instituţionale", cu următorii indicatori de monitorizare: "Numărul de evenimente organizate; Numărul de persoane instruite."

Instituţiile responsabile urmează a fi indicate: "Centrul Naţional Anticorupţie, Congresul Autorităţilor Locale din Moldova, Unităţile administrativ-teritoriale (inclusiv unităţile amalgamate), ANI". Această revizuire are drept scop consolidarea măsurilor de prevenire a corupţiei în cadrul tuturor unităţilor administrativ teritoriale, inclusiv amalgamate.

La acţiunea 2.2.3 "Stabilirea şi menţinerea unui cadru eficient şi transparent de comunicare cu publicul în ceea ce priveşte investigarea şi urmărirea penală a cazurilor de corupţie" nu este clar indicatorul de monitorizare "Document de politici elaborat, aprobat şi publicat", şi anume ce documente de politici urmează a fi elaborate pentru asigurarea transparenţei de către Centrul Naţional Anticorupţie şi Procuratura Anticorupţie la investigarea cazurilor de corupţie. Se va nota că sub incidenţa noţiunii de "documente de politici" cad actele reglementate de Hotărârea Guvernului nr.386/2020.

Acţiunile de la pct.2.2.4 şi 2.2.5 se vor exclude din considerentul că acestea sunt deja incluse în Programul naţional de recuperare a bunurilor infracţionale pentru anii 2023–2027, aprobat prin Hotărârea Parlamentului nr.342/2022.

Cu referire la acţiunea 2.3.1, indicatorul "Mecanismul şi procedura de selecţie a judecătorilor, precum şi criteriile de integritate şi de salarizare sporite pentru aceşti judecători, elaborat şi adoptat de Guvern şi Parlament" se propune a fi exclus. Raţionamentul rezidă în faptul că întreaga procedura de selecţie şi aspectele de salarizare a judecătorilor din instanţa/completele specializate sunt reglementate în proiectul Legii cu privire la sistemul judecătoresc anticorupție și modificarea unor acte normative, adoptat de Parlament în I lectură în data de 30 noiembrie 2023. Mai mult, însăşi ordinea indicatorilor aferenţi acestei acţiuni nu sunt sincronizaţi. Or, nu poate fi instituită instanţa şi completele specializate, iar ulterior aprobate criterii de numire a judecătorilor.

Acţiunea 2.3.5 "Elaborarea mecanismului de reutilizarea socială a bunurilor confiscate" se va exclude din considerentul că se regăseşte în Programul naţional de recuperare a bunurilor infracţionale pentru anii 2023–2027 (pct. 1.4.1).

La acţiunea 2.3.6 "Fortificarea capacităţilor judecătorilor în examinarea cazurilor de corupţie şi conexe corupţiei" se consideră necesară includerea şi a procurorilor. De asemenea, Ministerul Justiţiei se va exclude din considerentul că acesta nu deţine competenţe care interferează cu instruirea judecătorilor şi a procurorilor.

Acţiunea 2.3.9, prin care se propune aducerea legislaţiei penale în conformitate cu mai multe hotărâri ale Curţii Constituţionale, se va exclude. Informăm că Ministerul Justiţiei a elaborat deja un proiect amplu de modificare a Codului penal, iar printre modificările operate se regăsesc şi cele care vizează executarea hotărârilor menţionate ale instanţei de contencios constituţional. Proiectul de lege a fost adoptat în I lectură de către Parlament la data de 23 iunie 2023.

Acţiunea 2.4.4 "Elaborarea unui studiu privind practica judiciară pe cauzele de corupţie şi cele conexe corupţiei" se consideră mai puţin relevantă în contextul în care astfel de informaţie ar putea fi reflectată în rapoartele anuale elaborate de către CNA. Mai mult, având în vedere că A.O. "Centrul de Resurse Juridice din Moldova" a elaborat în anul 2022 un studiu privind judecarea şi sancţionarea corupţiei, anul 2024 poate fi unul prea mic pentru a prezenta o altă situaţie. Prin urmare, în cazul în care se menţine acţiunea, se consideră oportună setarea anului 2026, pentru a putea reflecta veridic activitatea noii instanţe specializate pe examinarea cauzelor de corupţie.

Cu referire la acţiunea 2.5.1 care vizează cooperarea cu organizaţiile /instituţiile străine, inclusiv în domeniul recuperării bunurilor infracţionale, informăm că o acţiune similară se regăseşte în Programul naţional de recuperare a bunurilor infracţionale pentru anii 2023–2027.

Acţiunea 2.5.4, la coloana "Autorităţi/instituţii responsabile", se va completa cu Cancelaria de Stat, prin prisma rolului de autoritate naţională de management al programelor de cooperare transfrontalieră şi transnaţională, finanţate de UE, conform prevederilor Hotărârii Guvernului nr.657/2009.

De la acţiunea 3.1.2, Ministerul Justiţiei se va exclude din considerentul că acesta nu deţine competenţe în domeniul elaborării politicilor de remunerare.

Cu referire la acţiunea 3.2.1 "Instituirea unui cadru normativ unitar de reglementare a regimului de restricţii şi limitării în legătură cu încetarea mandatului, a raporturilor de muncă sau de serviciu şi migrarea agenţilor publici în sectorul privat (pantuflaj), a unor proceduri de control şi sancţionarea aferente încălcării interdicţiilor", menţionăm că la această etapă există anumite reglementări în Legea integrităţii nr.82/2017, precum şi este instituită răspunderea în Codul contravenţional (art.313⁶). Pentru a demara anumite intervenţii în cadrul legislativ, se consideră judicios la o primă etapă de a efectua o analiză pentru a constata deficienţele şi necesitatea unor ulterioare intervenţii. Totodată, urmează a fi indicată Cancelaria de Stat în calitate de executor primar, aceasta fiind instituţia care este mandatată cu competenţa de a asigura promovarea şi realizarea politicii statului în domeniul serviciului public, în special al managementului resurselor umane (Hotărârea Guvernului nr.657/2009).

Cu referire la acţiunea 3.2.4 "Efectuarea studiului privind oportunitatea creării instituţiei Business Ombudsman în Republica Moldova, după caz modificarea cadrului normativ" se comunică următoarele. Potrivit modificărilor operate la Legea nr.52/2014, a fost extins dreptul de adresare către Avocatul Poporului și a persoanelor juridice. În acelaşi timp, urmând raţionamentul acţiunii poate fi formulată concluzia că în raport cu fiecare categorie de persoane şi drepturi protejate urmează a fi instituită o instituţie specializată.

În opinia Biroului OSCE pentru Instituţii Democratice şi Drepturile Omului (INDO-MDA/392/2020 [AIC] din 19.03.2021), au fost menţionate următoarele:

1) Se recunoaşte că, la nivelul Consiliului Europei, persoanele juridice sau corporaţiile au fost considerate potenţiali deţinători de drepturi, în măsura în care drepturile şi libertăţile fundamentale acoperite de Convenţia Europeană a Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale (CEDO) pot să se aplice persoanelor juridice.

În această privinţă, nimic nu împiedică în prezent antreprenorii ca persoane fizice să depună o plângere la Oficiul Avocatului Poporului ca toate celelalte persoane, cu privire la potenţiale încălcări ale drepturilor lor de bază în contextul activităţii lor comerciale, pentru a-şi proteja, de exemplu, drepturile lor de acces la instanţă pentru a solicita căi de atac legale etc. Mai mult, acest lucru nu înseamnă că persoanele juridice beneficiază exact de acelaşi nivel de protecţie şi deţin aceleaşi drepturi ca şi persoane fizice, deoarece unele drepturi şi libertăţi fundamentale sunt inerente numai fiinţelor umane. În mod similar, aşa-numitele "drepturi ale antreprenorilor" nu pot fi pur simplu echivalate cu "drepturile omului" şi sunt astfel de altă natură.

2) Totodată, pare destul de problematic să se ridice aşa-numitele "drepturi ale antreprenorilor" la un set unic de drepturi care funcţionează la acelaşi nivel cu drepturile omului, în absenţa standardelor internaţionale care ar sprijini un astfel de pas. Înfiinţarea unui Avocat al Poporului pentru drepturile antreprenorilor poate transmite, de asemenea, unei ierarhii implicite, plasând drepturile antreprenorilor mai presus de cele ale altor grupuri, care nu au un astfel de titular de mandat dedicat. În plus, trimiterea la aşa-numitele "interese legitime" ale antreprenorilor (nedefinite) care trebuie apărate de Avocatul Poporului pentru drepturile antreprenorilor este foarte neclară. Acest lucru poate micşora mandatul general al drepturilor omului al Avocatului Poporului şi poate dilua greutatea şi valoarea acordată drepturilor omului, precum şi poate crea incertitudine cu privire la mandatul instituţiei naţionale a drepturilor omului şi poate provoca confuzie în rândul publicului. Mai mult, având în vedere rolul aşteptat al acestei instituţii în tratarea plângerilor legate de încălcarea drepturilor omului de către entităţile comerciale, acest mandat de a proteja şi interesele comerciale ale persoanelor juridice poate crea conflicte de interese în cadrul instituţiei şi poate face mai dificilă protejarea drepturilor persoanelor fizice faţă de entităţile comerciale.

La acţiunea 3.3.2. "Automatizarea şi anonimizarea procesului de evaluare iniţială a dosarelor de alocare a subvenţiilor şi ajutoarelor de stat", comunicăm că Organizaţia pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului, în procesul de acordare a suportului financiar solicitanţilor, inclusiv sub forma ajutorului de stat, adoptă în privinţa acestora anumite decizii de oportunitate.

În context, sunt analizate o serie de criterii legate de persoana solicitantului, cum ar fi, de exemplu, este sau nu antreprenorul afiliat într-un grup de întreprinderi al cărui număr de angajaţi şi venituri din vânzări sau active totale deţinute cumulativ depăşesc criteriile întreprinderilor mici şi mijlocii, dacă ajutorul acordat nu depăşeşte pragul ajutorului de minimis, dacă solicitantul nu a avut anterior cu ODA contract de suport financiar în care nu şi-a onorat obligaţiile etc. Astfel, se apreciază viabilitatea proiectului propus spre finanţare, lucru care ar fi imposibil în cazul în care dosarele solicitanţilor ar fi anonime. Din aceste motive, considerăm că este improprie măsura prevăzută la acţiunea 3.3.2 al planului şi se solicită excluderea acesteia.

La acţiunea 3.3.3 "Revizuirea şi racordarea cadrului legal naţional cu cerinţele legislaţiei Uniunii Europene privind acordarea ajutoarelor de stat", la rubrica autorităţi/instituţii responsabile se va include şi Consiliul Concurenţei în calitate de autoritate responsabilă, reieşind din atribuţiile Consiliului prevăzute la art.39 din Legea concurenţei nr.183/2012.

La acţiunea 3.3.3, din coloana "Autorităţi/instituţii responsabile" se va exclude Cancelaria de Stat, or conform Hotărârii Guvernului nr.657/2009, aceasta nu dispune de competenţe de elaborare a politicilor în domeniul ajutorului de stat. Totodată, potrivit art.36 din Legea nr.100/2017 cu privire la actele normative şi Hotărârii Guvernului nr.1171/2018 cu privire la armonizarea legislaţiei RM cu legislaţia UE, Cancelaria de Stat, prin intermediul Centrului de armonizare a legislaţiei, realizează expertiza de compatibilitate pentru toate proiectele de acte normative cu relevanţă UE elaborate de autorităţile naţionale interesate.

În rubrica "Indicatori de monitorizare", pe tot parcursul Planului, se propune substituirea textului "Act normativ elaborat şi adoptat" cu textul "Act normativ adoptat".

Totodată, se constată că nu toţi indicatorii de monitorizare sunt măsurabili (spre exemplu: 2.3.6, 2.3.7 etc.) şi, în context, se propune revizuirea acestora.

Se propune revizuirea acţiunii 4.1.3 din proiectul de plan, prin expunerea acesteia în următoarea redacţie:

"4.1.3 Efectuarea de sondaje şi activităţi de cercetare a fenomenului corupţiei şi a actelor conexe corupţiei", cu următorii indicatori de monitorizare: "Numărul de evaluări, sondaje efectuate; Rezultatele sondajelor sintetizate şi publicate". În calitate de instituţii responsabile la această acţiune urmează a fi indicat: "Organizaţii nonguvernamentale de profil".

Această revizuire are drept scop extinderea ariei de efectuare a sondajelor şi activităţilor de cercetare în domeniul anticorupţie, fără a le limita la prestarea serviciilor publice.

Adiţional, se consideră necesară reconsiderarea acţiunilor cu caracter continuu şi care derivă din prevederile legale. În acest sens, Ghidul metodologic privind integrarea prevederilor Strategiei naţionale de dezvoltare în documentele de planificare şi documentele de politici publice la nivel naţional, aprobat prin Ordinul Secretarului general al Guvernului nr.65/2021, stabileşte că acţiunile sunt măsurile concrete ce urmează a fi realizate pe termen scurt şi mediu pentru atingerea obiectivelor specifice. Planul va conţine doar acţiunile care reflectă reformele propuse în domeniul / subdomeniul de politici publice. Acţiunile de reformă reprezintă acţiuni de schimbare a sistemului şi nicidecum acţiuni recurente sau intermediare care sunt executate lunar / anual de către autorităţile publice şi care derivă din obligaţiile legale existente.

Într-un final, la definitivarea acestui document de politici se va reţine necesitatea luării în considerare a recomandărilor Grupului de state contra corupţiei (GRECO), în special cele formulate în cadrul rundei a V-a de evaluare privind prevenirea corupției și promovarea integrităţii în guvernele centrale (persoanele care exercită funcţii executive de top) și agențiilor de aplicare a legii (autorităţile poliţieneşti cu funcţii de asigurare și menţinere a ordinii publice) din Republica Moldova.