1101/14.11.2018 Hotărîre cu privire la aprobarea Strategiei naţionale de management integrat al frontierei de stat pentru perioada 2018-2023 şi a Planurilor de acţiuni privind implementarea acesteia

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

H O T Ă R Î R E

cu privire la aprobarea  Strategiei  naţionale  de management integrat al

frontierei de stat pentru perioada 2018-2023 şi a Planurilor de acţiuni

 privind implementarea acesteia

[Denumirea modificată prin Hot.Guv. nr.227 din 06.10.2021, în vigoare 15.10.2021]

nr. 1101  din  14.11.2018

 (în vigoare 07.12.2018) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 448-460 art. 1261 din 07.12.2018

* * *

Abrogat: 16.12.2022

Hotărîrea Guvernului nr.792 din 16.11.2022

În temeiul art.5 lit.a) şi art.6 lit.h) din Legea nr.136/2017 cu privire la Guvern (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2017, nr.252, art.412), Guvernul

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă:

1) Strategia naţională de management integrat al frontierei de stat pentru perioada 2018-2023, conform anexei nr.1;

2) Planul de acţiuni pentru anii 2018-2020 privind implementarea Strategiei naţionale de management integrat al frontierei de stat pentru perioada 2018-2023, conform anexei nr.2;

3) Planul de acţiuni pentru anii 2021-2023 privind implementarea Strategiei naţionale de management integrat al frontierei de stat pentru perioada 2018-2023, conform anexei nr.3.

[Pct.1 completat prin Hot.Guv. nr.227 din 06.10.2021, în vigoare 15.10.2021]

2. Autorităţile responsabile:

1) vor întreprinde măsurile ce se impun în vederea realizării obiectivelor Strategiei naţionale de management integrat al frontierei de stat pentru perioada 2018-2023;

2) vor implementa acţiunile incluse în Planurile nominalizate;

3) vor prezenta anual, pînă la 15 ianuarie, precum şi la solicitarea secretariatului Consiliului Naţional pentru Managementul Integrat al Frontierei de Stat, Ministerului Afacerilor Interne stadiul îndeplinirii acţiunilor incluse în Planurile nominalizate;

4) vor elabora şi vor prezenta, pînă la 1 octombrie 2020, Ministerului Afacerilor Interne propuneri la Planul de acţiuni pentru anii 2021-2023 privind implementarea Strategiei.

[Pct.2 modificat prin Hot.Guv. nr.227 din 06.10.2021, în vigoare 15.10.2021]

3. Ministerul Afacerilor Interne va prezenta Guvernului:

1) rapoartele prevăzute la punctul 29 din Strategie în termen de 2 luni de la sfîrşitul perioadei de raportare;

2) spre aprobare proiectul Planului de acţiuni pentru anii 2021-2023 privind implementarea Strategiei sus-numite pînă la 1 decembrie 2020.

4. Finanţarea acţiunilor prevăzute în prezenta hotărîre se va efectua din contul şi în limitele alocaţiilor aprobate în aceste scopuri în bugetele autorităţilor implicate, precum şi din alte surse, conform legislaţiei.

5. Controlul asupra executării prezentei hotărîri se pune în sarcina Ministerului Afacerilor Interne.

6. Prezenta hotărîre intră în vigoare la data publicării.

Anexa nr.1

la Hotărîrea Guvernului nr.1101/2018

STRATEGIA NAŢIONALĂ DE MANAGEMENT INTEGRAT

AL FRONTIEREI DE STAT PENTRU PERIOADA 2018-2023

I. DESCRIEREA SITUAŢIEI

1. Circumstanţele care au impus elaborarea Strategiei naţionale de management integrat al frontierei de stat pentru perioada 2018-2023

Elaborarea Strategiei naţionale de management integrat al frontierei de stat pentru perioada 2018-2023 (în continuare – Strategie) se impune în contextul finalizării celei de-a doua etape de implementare a Strategiei naţionale în domeniu, ale cărei obiective şi rezultate scontate au fost realizate în măsură de 92%. Evaluarea implementării Strategiei naţionale de management integrat al frontierei de stat pentru perioada 2015-2017 a scos în evidenţă problemele rămase nesoluţionate, principalele fiind: insuficienţa şi fluctuaţia de personal în cadrul autorităţilor din sistemul managementului integrat al frontierei de stat; cadrul incomplet al procedurilor operaţionale, în special în domeniul analitic; infrastructura insuficient dezvoltată a instituţiilor cu competenţe nemijlocite la frontiera de stat.

Un alt argument în acest sens este aprobarea şi punerea în aplicare a Regulamentului (UE) 2016/1624 Parlamentului European şi al Consiliului din 14 septembrie 2016 privind Poliţia de Frontieră şi Garda de Coastă la nivel european, în care conceptul de gestiune integrată a frontierelor (tradiţional cunoscut pînă la momentul actual) a fost extins şi diversificat cu un şir de componente nu atît de noi, pe cît de necesare, mai cu seamă în cadrul temporal şi situaţional creat la nivel mondial.

Problematica gestionării securităţii frontaliere a constituit unul dintre subiectele de importanţă majoră pe agenda relaţiilor dintre Republica Moldova şi Uniunea Europeană, iar asigurarea conexiunii dintre dezvoltarea conceptelor de management integrat al frontierelor la nivelul Uniunii Europene şi Republicii Moldova a condiţionat un şir de beneficii.

În Republica Moldova implementarea conceptului european de management integrat al frontierelor la nivel intrainstituţional, interinstituţional şi internaţional este în plin proces şi va fi dezvoltat în continuare prin alinierea acestuia la cele mai bune practici în domeniu.

Prevenirea şi contracararea infracţionalităţii transfrontaliere va contribui la asigurarea unui climat de securitate internă, ducînd la obţinerea veniturilor în bugetul de stat, la protecţia şi garantarea drepturilor şi libertăţilor omului.

La elaborarea prezentei Strategii au fost luate în considerare acquis-ul şi recomandările organismelor europene şi internaţionale ce susţin Republica Moldova în domeniul managementului integrat al frontierei de stat.

Prezenta Strategie constituie documentul principal de politici, ce reflectă priorităţile şi viziunea statului în domeniul managementului integrat al frontierei de stat pentru asigurarea securităţii frontaliere, prevenirea şi combaterea migraţiei ilegale şi a criminalităţii transfrontaliere.

2. Locul managementului integrat al frontierelor în sistemul naţional de securitate şi ordine publică. Corelarea cu alte politici naţionale

Actualmente domeniul de politici la nivel de ţară este unul destul de dezvoltat şi variat. Prezenta Strategie nu dublează şi nu se suprapune cu alte politici sectoriale, ci doar completează şi asigură punerea în aplicare a unor documente strategice: Acordul de Asociere dintre Republica Moldova–Uniunea Europeană, Strategia naţională de dezvoltare, Programul de activitate al Guvernului, Concepţia securităţii naţionale, Strategia securităţii naţionale a Republicii Moldova, Strategia naţională de apărare, Strategia naţională de ordine şi securitate publică, Strategia naţională de prevenire şi combatere a traficului de fiinţe umane ş.a.

În particular, Strategia securităţii naţionale a Republicii Moldova stabileşte managementul integrat al frontierei de stat ca unul dintre instrumentele-cheie în menţinerea (protejarea) stării de securitate naţională. Necesitatea consolidării managementului integrat al frontierei de stat este una evidentă, ceea ce se poate realiza prin: îmbunătăţirea capacităţilor de control al frontierei de stat şi a activităţii operaţionale specifice, în vederea gestionării integrate a problematicii frontaliere la nivel naţional; îmbunătăţirea compatibilităţii, interoperabilităţii şi integrării infrastructurii frontierei de stat, a sistemelor informaţionale şi bazelor de date ale autorităţilor din sistemul managementului integrat al frontierei de stat; dezvoltarea mecanismelor de cooperare internaţională în vederea asigurării corelării cu partenerii internaţionali.

Astfel, Strategia menţionată reflectă expres angajamentele Republicii Moldova privind aspectele frontaliere stipulate în Acordul de Asociere dintre Republica Moldova şi Uniunea Europeană, precum şi stabileşte elementele de sustenabilitate a procesului de liberalizare a regimului de vize cu Uniunea Europeană.

3. Scopul prezentei Strategii constă în oferirea unei clarităţi în aplicarea şi dezvoltarea ulterioară a managementului integrat al frontierei de stat în Republica Moldova şi este corelat cu ultimele evoluţii la nivel internaţional şi cu cele mai bune practici în domeniu.

4. Viziunea

Frontiera controlată de autorităţile constituţionale ale Republicii Moldova este o frontieră sigură. Implementarea managementului integrat al frontierei de stat contribuie substanţial la sporirea securităţii regionale şi a celei europene. Sistemul managementului integrat al frontierei de stat constituie totalitatea autorităţilor şi instituţiilor publice implicate în procesul de asigurare a securităţii frontierei şi de facilitare a comerţului. Autorităţile din sistemul managementului integrat al frontierei de stat sînt divizate în două categorii:

1) cu competenţe nemijlocite la frontieră:

a) Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră al Ministerului Afacerilor Interne;

b) Serviciul Vamal al Ministerului Finanţelor;

c) Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor;

2) cu atribuţii conexe domeniului managementului integrat al frontierei de stat:

a) Ministerul Finanţelor;

b) Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene;

c) Ministerul Apărării;

d) Ministerul Economiei şi Infrastructurii;

e) Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului;

f) Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale;

g) Serviciul de Informaţii şi Securitate;

h) Inspectoratul General al Poliţiei al Ministerului Afacerilor Interne;

i) Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă al Ministerului Afacerilor Interne;

j) Biroul migraţie şi azil al Ministerului Afacerilor Interne;

k) Instituţia publică "Agenţia Servicii Publice";

l) Biroul politici de reintegrare al Cancelariei de Stat.

Personalul pregătit, motivat şi cu un înalt grad de profesionalism, suportul logistic şi financiar, precum şi capacitatea administrativă dezvoltată a autorităţilor din sistemul managementului integrat al frontierei de stat garantează securitatea frontalieră şi libera circulaţie a persoanelor.

5. Principiile prezentei Strategii sînt următoarele:

1) principiul legalităţii – toate activităţile de realizare a obiectivelor, măsurilor şi acţiunilor specifice managementului integrat al frontierei de stat se desfăşoară în baza actelor normative în vigoare, conform competenţelor ce îi revin fiecărei autorităţi, precum şi acordurilor de cooperare interinstituţională;

2) principiul respectării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului – toate activităţile desfăşurate de autorităţile din sistemul managementului integrat al frontierei de stat sînt puse în aplicare cu respectarea prevederilor convenţiilor şi tratatelor internaţionale privind drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului la care Republica Moldova este parte;

3) principiul solidarităţii – autorităţile Republicii Moldova asigură controlul frontierei pe o porţiune importantă a frontierelor externe ale Uniunii Europene, contribuind prin aceasta la protecţia spaţiului de libertate, securitate şi justiţie, în care este asigurată libera circulaţie a persoanelor;

4) principiul subsidiarităţii – nivelul cel mai adecvat pentru implementarea prezentei Strategii este cel al fiecărei autorităţi din sistemul managementului integrat al frontierei de stat. Consiliul Naţional pentru Managementul Integrat al Frontierei (în continuare – Consiliu) intervine doar subsidiar în probleme ce pot fi mai eficient soluţionate la nivelul său;

5) principiul integrării, interoperabilităţii şi compatibilităţii – autorităţile din sistemul managementului integrat al frontierei de stat conlucrează pe bază de concepte, sisteme, echipamente şi proceduri standardizate;

6) principiul continuităţii şi coordonării – acţiunile adoptate în vederea realizării obiectivelor prezentei Strategii continuă măsurile întreprinse pentru implementarea precedentelor strategii naţionale, acestea fiind coordonate unitar de către Consiliu;

7) principiul egalităţii, parteneriatului şi cooperării – autorităţile din sistemul managementului integrat al frontierei de stat nu concurează între ele şi nu sînt superioare una alteia cooperînd pe bază de echitate şi respect reciproc;

8) principiul priorităţii şi alocării corelate a resurselor – autorităţile din sistemul managementului integrat al frontierei de stat coordonează solicitările şi alocările de resurse financiare şi materiale în funcţie de priorităţi, în scopul eliminării conflictelor, paralelismelor, suprapunerilor şi lacunelor privind interoperabilitatea şi integrarea.

6. Riscurile principale la securitatea frontalieră

Necesitatea consolidării controlului din partea autorităţilor constituţionale ale Republicii Moldova pe toate segmentele frontierei moldo-ucrainene impune adoptarea unor măsuri speciale pentru asigurarea unui nivel înalt de securitate.

Republica Moldova este o ţară-sursă, de tranzit şi de destinaţie a unor fenomene infracţionale transfrontaliere. Astfel, ca urmare a analizelor efectuate, rezultă un şir de riscuri cu impact major asupra securităţii frontaliere.

1) Migraţia ilegală – Republica Moldova se află pe "ruta de est" a migraţiei ilegale spre Uniunea Europeană, care îşi menţine în prezent intensitatea din direcţiile regiunilor cu un nivel scăzut de trai şi a celor în care se desfăşoară conflicte armate. Formele cele mai întîlnite sînt: traversarea ilegală a frontierei între punctele de trecere ale acesteia, ascunderea persoanelor în mijloace de transport, precum şi utilizarea documentelor de călătorie false, falsificate sau a documentelor veridice ce aparţin altor titulari.

Migraţia ilegală în masă spre statele Europei de Vest, cauzată de situaţia social-politică şi militară instabilă din Orientul Apropiat şi Africa de Nord, are efecte directe asupra situaţiei economice, sociale şi de securitate din statele de tranzit şi de destinaţie. Capacitatea-limită critică de primire a migranţilor şi refugiaţilor de către statele-membre ale Uniunii Europene, precum şi de către ţările din proximitatea acesteia îngrijorează din punctul de vedere al posibilităţii reale de amplificare a crimei organizate, al răspîndirii ideilor subversiv-extremiste şi al altor factori destabilizatori pentru Republica Moldova.

2) Traficul de fiinţe umane – una dintre problemele actuale cu care continuă să se confrunte Republica Moldova este traficul de fiinţe umane, ce constituie un fenomen negativ complex.

Principalele forme prin care se manifestă traficul de fiinţe umane în Republica Moldova sînt:

a) traficul de fiinţe umane în scopul exploatării prin muncă sau servicii forţate;

b) traficul de fiinţe umane în scopul exploatării sexuale;

c) traficul de fiinţe umane în scopul exploatării prin cerşetorie;

d) traficul de copii.

Majoritatea cazurilor de trafic de fiinţe umane, de regulă, sînt rezultatul activităţii unor grupări criminale organizate. Cel mai important factor de stimulare a practicării activităţii de trafic de fiinţe umane pentru grupările criminale rămîne a fi posibilitatea obţinerii rapide a unui profit considerabil.

Totodată, nivelul înalt al şomajului şi al sărăciei, interesul sporit al grupărilor criminale organizate, numărul cazurilor de trafic de fiinţe umane înregistrate (inclusiv post-factum), precum şi dificultatea depistării infracţiunii la momentul trecerii frontierei de stat, denotă menţinerea în continuare a fenomenului traficului de fiinţe umane.

3) Traficul ilegal cu produse accizabile şi produse de larg consum – constituie una dintre principalele manifestări ale infracţionalităţii la frontieră, fenomen generat de situaţia economico-financiară, cadrul de politici fiscale ale Republicii Moldova, care diferă de ţările din regiune.

4) Circulaţia ilegală a substanţelor narcotice, psihotrope şi a precursorilor – unul dintre cele mai complexe fenomene/riscuri din categoria infracţiunilor transfrontaliere, ce reprezintă o adevărată ameninţare asupra sănătăţii persoanelor, avînd şi efecte nefaste asupra principiilor economice, sociale şi culturale ale societăţii. Fenomenul este caracterizat de provocări tot mai mari, în special din cauza cîştigurilor importante obţinute de către grupările organizate şi de diversificarea categoriilor de droguri noi apărute în ultimii ani, prin apariţia substanţelor psihoactive.

5) Traficul ilegal cu mijloace de transport – activitatea infracţională pe direcţia din Vest spre Est (Ucraina, Federaţia Rusă), datorată cererii imense pe această piaţă, factorul principal reprezentînd decalajul de preţ de pe piaţa statelor Uniunii Europene şi statelor Europei de Est, precum şi accizele mari la importul autoturismelor.

6) Terorismul – deşi nu este o ţară-ţintă pentru atacuri teroriste, Republica Moldova poate fi o ţară de tranzit sau ţară-sursă pentru persoanele care doresc să se alăture Statului Islamic sau altor organizaţii teroriste.

7) Armele de distrugere în masă, mărfurile cu dublă destinaţie – armele utilizate tot mai activ de către diverse entităţi teroriste reprezintă astăzi una dintre cele mai importante ameninţări şi provocări la adresa securităţii internaţionale.

Principalii factori interni şi externi care determină amplificarea riscurilor menţionate sînt:

a) situaţia social-economică din ţară;

b) politica fiscal-vamală a Republicii Moldova, a Uniunii Europene şi a ţărilor din regiune;

c) existenţa pe frontiera moldo-ucraineană a segmentelor necontrolate de către autorităţile constituţionale ale Republicii Moldova, precum şi prezenţa forţelor militare străine în regiune;

d) luptele armate din regiunea de est a Ucrainei, care generează provocări pentru securitatea frontalieră, creînd posibile fenomene negative, printre care migraţia ilegală şi criminalitatea transfrontalieră;

e) evenimentele politice tensionate şi conflictele armate din ţările Asiei şi Africii.

Principalele tendinţe care definesc evoluţia fenomenului infracţionalităţii transfrontaliere sînt:

a) amplificarea şi diversificarea fenomenului infracţional transfrontalier privind migraţia ilegală, traficul de fiinţe umane, traficul ilegal cu produse accizabile (ţigări şi produse din tutun, alcool şi produse alcoolice etc.), circulaţia ilegală a substanţelor narcotice, psihotrope şi a precursorilor, traficul ilegal cu mijloacele de transport;

b) schimbarea rutelor utilizate şi a mărfurilor sau produselor traficate ilegal, în funcţie de formele de manifestare a infracţionalităţii internaţionale;

c) adaptarea specificului operaţional al reţelelor de migraţie ilegală, cu intenţia de a eluda sau a se sustrage de la controlul efectuat la trecerea frontierei, prin diverse metode, prin perfecţionarea organizării interne, precum şi prin conspirarea acţiunilor derulate;

d) falsul şi furtul de identitate (prin documente false, falsificate, acte eliberate prin substituire de persoană).

II. DEFINIREA PROBLEMELOR

7. Principalele probleme care afectează aplicarea şi dezvoltarea sigură a managementului integrat al frontierei de stat în Republica Moldova, pornind de la analiza domeniului şi descrierea situaţiei, confirmate de totalitatea riscurilor şi ameninţărilor identificate la adresa securităţii frontaliere, sînt următoarele:

1) neasigurarea suportului financiar necesar autorităţilor din sistemul managementului integrat al frontierei de stat, pentru implementarea deplină a Conceptului managementului integrat al frontierelor în Republica Moldova;

2) insuficienţa de personal în cadrul autorităţilor din sistemul managementului integrat al frontierei de stat;

3) infrastructura instituţiilor cu competenţe nemijlocite la frontiera de stat şi tehnologiile performante de control al frontierei insuficient dezvoltate;

4) cadrul incomplet al procedurilor operaţionale, în special în domeniul analitic;

5) capacitatea scăzută a sistemului de coordonare a securităţii frontaliere;

6) instrumentele existente de cooperare slab valorificate;

7) potenţialul nevalorificat pe deplin de către instituţiile naţionale de identificare, accesare şi implementare a programelor şi proiectelor de asistenţă externă.

8. Problemele identificate au generat un şir de idei şi măsuri noi privind dezvoltarea şi consolidarea proceselor de gestiune integrată a situaţiei frontaliere la nivel de ţară, dar au scos în evidenţă şi anumite riscuri, ce necesită implicare din partea Guvernului, pentru asigurarea unei politici proactive de abordare a acestora pe termen scurt şi mediu.

III. OBIECTIVELE STRATEGIEI

Secţiunea I

 Obiectivul general al prezentei Strategii

9. Obiectivul general al prezentei Strategii constă în consolidarea securităţii frontaliere şi facilitarea trecerii legale a frontierei de către persoane şi bunuri, în condiţiile prevenirii şi combaterii migraţiei ilegale, infracţionalităţii transfrontaliere şi a terorismului.

10. Obiectivul general va fi atins prin realizarea următoarelor obiective specifice:

1) dezvoltarea sistemului de coordonare a securităţii frontaliere, a cooperării interinstituţionale în vederea asigurării eficienţei şi coerenţei în acţiuni, precum şi a interoperabilităţii dintre autorităţile şi agenţiile naţionale şi internaţionale, realizarea schimburilor regulate de informaţii prin intermediul instrumentelor de cooperare;

2) consolidarea capacităţilor de control al frontierei, de prevenire şi combatere a infracţionalităţii transfrontaliere;

3) dezvoltarea capacităţilor de participare a autorităţilor din sistemul managementului integrat al frontierei de stat la misiuni şi operaţiuni internaţionale;

4) consolidarea domeniului analitic şi amplificarea rolului analizei de risc în procesul decizional;

5) eficientizarea acţiunilor statului în domeniul migraţiei, returnării şi al readmisiei, precum şi de asistenţă a persoanelor care solicită protecţie internaţională;

6) instituirea şi consolidarea mecanismelor de asigurare a calităţii la nivelul autorităţilor din sistemul managementului integrat al frontierei de stat, precum şi a mecanismelor naţionale de evaluare şi punere în aplicare a legislaţiei în domeniul gestionării frontierei;

7) consolidarea mecanismului sectorial de accesare şi implementare a programelor şi proiectelor internaţionale de asistenţă tehnică şi investiţională în domeniul managementului integrat al frontierei de stat;

8) consolidarea domeniului de management al resurselor umane, dezvoltarea şi perfecţionarea domeniului de formare profesională a angajaţilor autorităţilor din sistemul managementului integrat al frontierei de stat.

Secţiunea a II-a

Obiectivele specifice

11. Dezvoltarea sistemului de coordonare a securităţii frontaliere, a cooperării interinstituţionale în vederea asigurării eficienţei şi coerenţei în acţiuni, precum şi a interoperabilităţii dintre autorităţile şi agenţiile naţionale şi internaţionale, realizarea schimburilor regulate de informaţii prin intermediul instrumentelor de cooperare

Cooperarea la nivel naţional. Scopul colaborării dintre autorităţi este de a îmbunătăţi capacitatea de îndeplinire a sarcinilor în mod adecvat şi eficient. Colaborarea se bazează pe legislaţie şi acorduri guvernamentale.

La etapa iniţială de implementare a prezentei Strategii se impune o revizuire a sistemului de cooperare între principalii actori cu atribuţii în domeniu. Obiectivele prezentei Strategii urmează a fi definite drept prioritare în documentele de cooperare interinstituţionale.

Ca urmare a reformei instituţionale a Guvernului se conştientizează faptul că autorităţile din sistemul managementului integrat al frontierei de stat trebuie să depună eforturi comune clar direcţionate pentru sporirea eficacităţii cooperării. Pornind de la atribuţiile sale, Consiliul va asigura monitorizarea calităţii şi capabilităţii de cooperare a autorităţilor din sistemul managementului integrat al frontierei de stat.

Cooperarea dintre autorităţile din sistemul managementului integrat al frontierei de stat se va efectua prin acţiuni coordonate, pentru realizarea măsurilor prevăzute de acordurile de cooperare bilaterale şi/sau multilaterale.

Măsurile necesare:

1) revizuirea acordurilor/planurilor de cooperare dintre autorităţi, inclusiv dintre cele specializate;

2) perfecţionarea continuă a procedurilor şi formelor de cooperare atît bilaterale, cît şi multilaterale.

Sistemul de coordonare a securităţii frontaliere vizează corelarea activităţilor specifice, a acţiunilor şi operaţiunilor de frontieră, a celorlalte activităţi conexe, precum şi cooperarea în cadrul autorităţilor din sistemul managementului integrat al frontierei de stat, care se realizează prin: monitorizarea continuă a evenimentelor produse la frontiera de stat ori în legătură cu securitatea frontalieră în scopul cunoaşterii situaţiei şi sporirii capacităţii de acţiune; organizarea şi desfăşurarea în comun a acţiunilor şi operaţiunilor specifice; coordonarea cu alţi parteneri a acţiunilor şi măsurilor de prevenire şi combatere a criminalităţii transfrontaliere şi a migraţiei ilegale, a altor activităţi ilicite; desfăşurarea activităţilor de colectare, prelucrare, păstrare şi schimb de date şi informaţii; cooperarea interinstituţională, naţională şi internaţională; dezvoltarea şi menţinerea sistemelor informaţionale şi de comunicaţii.

Cooperarea, schimbul de date şi informaţii în domeniul frontalier dintre autorităţile din sistemul managementului integrat al frontierei de stat, precum şi cu centrele de coordonare ale altor state se realizează, la nivel naţional, prin Sistemul de coordonare a securităţii frontaliere, care transpune Regulamentul (UE) nr.1052/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 22 octombrie 2013 de instituire a Sistemului european de supraveghere a frontierelor (în continuare – EUROSUR).

Menţinerea capacităţii de reacţie asigură un răspuns concludent la apariţia eventualelor situaţii specifice şi de criză la frontieră. Implementarea unui cadru normativ relevant contribuie la stratificarea etapelor/măsurilor de reacţie în conformitate cu domeniul specific.

Conştientizarea situaţiei la frontieră asigură întreprinderea la timp a activităţilor de prevenire, depistare, constatare şi cercetare a acţiunilor ilegale la frontiera de stat, precum şi de combatere a criminalităţii transfrontaliere.

Măsurile necesare:

1) dezvoltarea Sistemului de coordonare a securităţii frontaliere, compatibil cu EUROSUR;

2) asigurarea interoperabilităţii sistemelor informaţionale ale autorităţilor din sistemul managementului integrat al frontierei de stat;

3) consolidarea mecanismului de colaborare privind schimbul de informaţii cu autorităţile competente din statele vecine;

4) dezvoltarea mecanismului de punere în aplicare şi supraveghere a măsurilor restrictive internaţionale;

5) asigurarea conştientizării situaţiei la frontieră în timp real prin dezvoltarea sistemului de telecomunicaţii radio în standard "TETRA".

Cooperarea internaţională constituie unul dintre pilonii ce fundamentează conceptul de gestionare integrată a frontierelor. Republica Moldova realizează în mare măsură cadrul de cooperare internaţională, întreprinde acţiunile planificate şi continuă dezvoltarea cooperării cu parteneri internaţionali.

Progresele recent înregistrate sînt: semnarea şi intrarea în vigoare a Acordului dintre Guvernul Republicii Moldova şi Cabinetul de Miniştri al Ucrainei privind controlul în comun al persoanelor, mijloacelor de transport, mărfurilor şi obiectelor în punctele comune de trecere a frontierei de stat moldo-ucrainene; Acordului dintre Guvernul Republicii Moldova şi Cabinetul de Miniştri al Ucrainei cu privire la organizarea schimbului de informaţii privind persoanele şi mijloacele de transport cu care persoanele traversează frontiera de stat moldo-ucraineană; a Protocoalelor interinstituţionale moldo-ucrainene privind organizarea controlului în comun în punctele comune de trecere "Palanca– Maiaki–Udobnoe", "Pervomaisk–Cuciurgan" şi "Giurgiuleşti–Reni", privind schimbul de informaţii statistice şi analitice, precum şi privind organizarea şi funcţionarea punctului de contact la frontiera de stat moldo-ucraineană. Este valorificat, de asemenea, sprijinul Misiunii Uniunii Europene de Asistenţă la Frontieră pentru Moldova şi Ucraina (în continuare – EUBAM) şi Agenţia Europeană pentru Poliţia de Frontieră şi Garda de Coastă (în continuare – FRONTEX), activităţi ce produc efecte pozitive şi evidente pe latura capacităţii operaţionale a instituţiilor cu atribuţii la frontieră.

Pentru perioada ulterioară rămîne a fi prioritară continuarea procesului de negociere şi semnare a: Acordului interstatal cu Ucraina privind regimul de frontieră; Protocoalelor privind organizarea controlului în comun în alte puncte de trecere a frontierei moldo-ucrainene; Acordului interstatal cu România privind controlul în comun al persoanelor, mijloacelor de transport şi mărfurilor; Acordului privind constituirea şi activităţile echipelor mixte de patrulare la frontiera de stat comună; Acordurilor şi planurilor de cooperare cu Ucraina, România, alte state-membre ale UE, precum şi alte ţări terţe.

Măsura necesară: extinderea colaborării dintre autorităţile din sistemul managementului integrat al frontierei de stat din Republica Moldova şi cele omoloage din statele vecine, Uniunea Europeană, Comunitatea Statelor Independente etc., precum şi valorificarea mecanismelor de cooperare cu FRONTEX, EUBAM, Interpol, Europol, Centrul Sud-Est European de Aplicare a Legii, Oficiul European de Luptă Antifraudă, Organizaţia Mondială a Vămilor, Organizaţia pentru Democraţie şi Dezvoltare Economică şi alte entităţi regionale şi internaţionale, a platformelor de cooperare multilaterală, a programelor şi a iniţiativelor internaţionale pe aspecte de securizare a frontierei de stat.

12. Consolidarea capacităţilor de control al frontierei, de prevenire şi combatere a infracţionalităţii transfrontaliere

Supravegherea frontierei. La nivel naţional, Poliţia de Frontieră este instituţia responsabilă de supravegherea frontierei Republicii Moldova pe uscat şi pe apele de frontieră. În limitele competenţelor atribuite prin lege, la realizarea activităţii vizate participă şi alte instituţii naţionale relevante.

Prin intermediul subdiviziunilor operaţionale şi tactice, al unităţilor fixe şi mobile ale Poliţiei de Frontieră se asigură monitorizarea continuă a frontierei de stat, în baza unei analize prealabile de risc.

În activitatea lor specifică, forţele Poliţiei de Frontieră sînt sprijinite de sisteme de supraveghere fixă şi mobilă, precum şi de alte mijloace speciale. Vectorul de dezvoltare a supravegherii frontierei constă în asigurarea mentenanţei capacităţilor existente şi implementarea în continuare a noilor tehnologii de supraveghere, sisteme informaţionale şi integrarea acestora cu alte sisteme existente.

Capacitatea de supraveghere pe timp de noapte şi dezvoltarea sistemelor aeriene fără pilot sînt principalele domenii de dezvoltare.

Măsurile necesare:

1) dezvoltarea capacităţilor de supraveghere a frontierei de stat; implementarea noilor tehnologii de supraveghere, a sistemelor de tehnologii informaţionale şi integrarea acestora cu alte sisteme existente;

2) dezvoltarea conceptului de patrulare comună la frontiera moldo-română şi cea moldo-ucraineană;

3) dezvoltarea componentei chinologice prin armonizarea/adaptarea/ revizuirea bazei normative de activitate, instruirea inspectorilor-chinologi şi dresarea cîinilor de serviciu;

4) dezvoltarea infrastructurii frontierei de stat şi îmbunătăţirea condiţiilor de muncă pentru personalul instituţiilor cu competenţe nemijlocite la frontiera de stat.

Controlul la trecerea frontierei reprezintă un complex de măsuri efectuate de către Poliţia de Frontieră şi Serviciul Vamal pentru a autoriza trecerea frontierei de stat de către persoanele şi mijloacele de transport, mărfurile şi alte bunuri. Asigurarea echilibrului dintre măsurile întreprinse pentru simplificarea proceselor de traversare a frontierei de stat de către persoane şi bunuri şi măsurile de constrîngere, realizate în scopul prevenirii, depistării şi al contracarării criminalităţii la frontieră rămîne a fi o prioritate şi pentru viitor.

Acest obiectiv poate fi atins prin dezvoltarea infrastructurii punctelor de trecere a frontierei de stat; dezvoltarea sistemelor/tehnologiilor informaţionale (APIS – Sistemul avansat pentru informaţii despre pasageri, FRS – Sistem de recunoaştere facială, ANPR – Sistem automatizat de recunoaştere a plăcuţelor cu numere de înmatriculare, E-gates – Sistem automatizat de control al paşapoartelor biometrice etc.); înregistrarea prealabilă la traversarea frontierei de stat; realizarea conceptului maritime single window (Interfaţa unică de raportare de la nave către autorităţi); realizarea şi implementarea ghişeului unic şi a noului Sistem computerizat de tranzit; dezvoltarea mecanismului de recunoaştere mutuală a statutului de agent economic autorizat; continuarea practicii de realizare a controlului în comun cu autorităţile statelor vecine.

Măsurile necesare:

1) dezvoltarea şi integrarea sistemelor informaţionale, precum şi automatizarea procedurilor de control la trecerea frontierei de stat;

2) consolidarea capacităţilor de contracarare a traficului cu arme de distrugere în masă, a tehnologiilor şi materialelor nucleare şi radiologice, prin dotarea autorităţilor competente cu mijloacele şi echipamentele necesare şi pregătirea personalului pentru utilizarea eficace a acestora;

3) extinderea conceptului de control comun la frontieră cu Ucraina şi implementarea acestuia la frontiera cu România;

4) modernizarea infrastructurii punctelor de trecere a frontierei de stat şi înzestrarea acestora cu echipament modern şi tehnică potrivit necesităţilor existente;

5) dezvoltarea capacităţilor autorităţilor naţionale în domeniul controlului fluvial/portuar;

6) asigurarea capacităţilor minime de supraveghere a sănătăţii publice în cadrul punctelor de trecere a frontierei de stat, în conformitate cu prevederile Regulamentului sanitar internaţional.

Prevenirea şi combaterea criminalităţii, inclusiv desfăşurarea operaţiunilor în interiorul ţării

Necesitatea securizării frontierei Republicii Moldova este determinată de: creşterea în complexitate a infracţionalităţii transfrontaliere, extinderea la nivel internaţional a fenomenului criminalităţii organizate, existenţa condiţiilor favorizante, cum ar fi crizele economice, conflictele sociale, etnice şi religioase, precum şi proliferarea ameninţărilor teroriste la adresa Republicii Moldova.

La nivel naţional, Poliţia de Frontieră, Serviciul Vamal şi Poliţia deţin competenţe şi cooperează în domeniul investigaţiilor speciale, al urmăririi penale, al analizei riscurilor şi al expertizei documentelor, în scopul prevenirii şi contracarării infracţionalităţii.

Totuşi, actualmente se atestă un nivel scăzut al capacităţii de investigare a subdiviziunilor din domeniu din cauza deficitului de pregătire a personalului şi a lipsei echipamentului.

Avînd în vedere caracterul complex al migraţiei ilegale şi al criminalităţii transfrontaliere, cooperarea se desfăşoară la nivel naţional şi internaţional. Autorităţile naţionale au creat mecanisme comune în domeniul prevenirii şi combaterii criminalităţii transfrontaliere; actualmente însă există deficienţe de cooperare între structurile specializate, precum şi în ceea ce priveşte coordonarea operaţională şi schimbul de informaţii la nivel interinstituţional.

Măsuri necesare:

1) consolidarea şi valorificarea mecanismelor de cooperare între autorităţile din sistemul managementului integrat al frontierei de stat, pentru coordonarea acţiunilor de prevenire şi contracarare a migraţiei ilegale şi a criminalităţii transfrontaliere; autorităţile cu sarcini operative la frontieră vor constitui grupuri comune interinstituţionale (operaţionale, de investigaţii şi de căutare), pentru coordonarea sub aspectul rolurilor şi responsabilităţilor, organizarea operaţiunilor şi investigaţiilor comune, elaborarea procedurilor standard de operare pentru activităţi de interes comun;

2) dotarea tehnică a structurilor de investigaţii speciale, urmărire penală, expertiză a documentelor în vederea consolidării capacităţilor acestora; dezvoltarea capacităţii profesionale a ofiţerilor specializaţi prin formarea şi participarea la activităţi relevante din ţară şi din străinătate;

3) intensificarea şi extinderea cooperării cu structurile corespondente din alte state, cu misiunile diplomatice şi consulare ale Republicii Moldova, ale ţărilor de origine şi terţe cu risc migrator, cu organismele europene şi ale Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU), în vederea desfăşurării de operaţiuni comune, a schimbului de informaţii şi analizei de risc.

13. Dezvoltarea capacităţilor de participare a autorităţilor din sistemul managementului integrat al frontierei de stat la misiuni şi operaţiuni internaţionale

În contextul realizării Politicii de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene, Republica Moldova participă activ la misiuni şi operaţiuni internaţionale, operate sub mandatul ONU sau al UE.

Iniţiativele vizate aduc beneficii la dezvoltarea relaţiilor bilaterale între ţările participante şi contribuie nemijlocit la promovarea stabilităţii şi securităţii globale şi regionale, ceea ce are o influenţă pozitivă asupra creşterii nivelului de securitate în Republica Moldova.

Avînd în vedere caracterul preponderent militar al misiunilor la care Republica Moldova participă, capacităţile autorităţilor din sistemul managementului integrat al frontierei de stat sînt mai puţin dezvoltate pentru a fi antrenate în misiuni şi operaţiuni internaţionale poliţieneşti şi civile.

La nivel naţional, cadrul juridic prestabilit pentru îndeplinirea angajamentelor asumate de către Republica Moldova în cadrul Cartei ONU, a tratatelor încheiate cu UE, cu alte organizaţii internaţionale şi state străine care să contribuie la menţinerea păcii, a securităţii şi a stabilităţii internaţionale, la supremaţia legii şi respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului este reglementat prin Legea nr.219/2015 privind participarea Republicii Moldova la misiuni şi operaţii internaţionale, Hotărîrea Guvernului nr.1009/2012 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la modul de participare a Poliţiei de Frontieră la misiuni şi operaţiuni internaţionale, precum şi Ordinul ministrului afacerilor interne nr.43/2018 privind aprobarea Regulamentului privind recrutarea, selectarea, pregătirea, desemnarea şi participarea personalului Ministerului Afacerilor Interne la misiuni şi operaţiuni internaţionale.

Participarea în cadrul operaţiunilor de frontieră internaţionale rămîne a fi una dintre priorităţile naţionale, deoarece reprezintă o dovadă a aspiraţiilor statului în promovarea ideilor păcii, stabilităţii şi securităţii atît în interiorul ţării, cît şi peste hotarele ei, devenind astfel un stat ce contribuie la fortificarea securităţii regionale.

Măsurile necesare:

1) ajustarea, elaborarea, aprobarea şi punerea în aplicare a cadrului normativ în domeniu cu referire la misiunile şi operaţiunile internaţionale;

2) consolidarea capacităţilor instituţionale de pregătire a personalului pentru aplicare şi participare în cadrul misiunilor şi operaţiunilor internaţionale, precum şi instruirea acestora în baza unor programe speciale comune ale autorităţilor de resort care deleagă angajaţi la operaţiuni şi misiuni internaţionale.

14. Consolidarea domeniului analitic şi amplificarea rolului analizei de risc în procesul decizional

Scopul sistemului de analiză a riscurilor în gestionarea frontierelor este de a sprijini procesul de luare a deciziilor la toate nivelurile organizaţionale şi de a asigura utilizarea flexibilă şi eficientă a resurselor şi concentrarea eforturilor în zonele în care riscurile sînt cele mai ridicate.

La nivel naţional au existat premise suficiente pentru a consolida domeniul prin dezvoltarea cadrului regulator, prin instituirea subdiviziunilor responsabile, precum şi prin asigurarea interacţiunii sistematice între acestea.

La momentul actual, este asigurată funcţionalitatea Grupului comun de analiză a riscurilor în domeniul combaterii criminalităţii transfrontaliere, a traficului de fiinţe umane şi a migraţiei ilegale, la care participă Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul de Informaţii şi Securitate, Procuratura Generală şi Serviciul Vamal.

Totodată, tendinţele de evoluţie a principalelor riscuri la frontieră şi tablourile situaţionale în domeniul criminalităţii transfrontaliere sînt descrise în produsele analitice elaborate inclusiv în comun cu experţii unităţilor de analiză a riscurilor din România, Ucraina, FRONTEX şi EUBAM.

Acţiunile de cooperare în domeniul analizei de risc urmează a fi dezvoltate şi în continuare cu statele vecine.

În vederea consolidării şi dezvoltării sistemului de analiză a riscurilor, urmează a fi dezvoltat cadrul de cooperare între autorităţile cu atribuţii în domeniu la nivel regional, prin dezvoltarea activităţii grupurilor comune de lucru interinstituţionale privind migraţia ilegală, traficul de fiinţe umane şi criminalitatea transfrontalieră.

Măsurile necesare:

1) consolidarea sistemului de analiză a riscurilor prin dezvoltarea activităţii grupurilor comune de lucru interinstituţionale;

2) elaborarea produselor analitice bazate pe CIRAM (Common Integrated Risk Analysis Model).

15. Eficientizarea acţiunilor statului în domeniul migraţiei, returnării şi al readmisiei, precum şi a acţiunilor de asistenţă a persoanelor care solicită protecţie internaţională

Eficientizarea acţiunilor statului în domeniul migraţiei, returnării şi readmisiei

Una dintre prerogativele Ministerului Afacerilor Interne ţine de controlul legalităţii intrării, şederii şi aflării străinilor pe teritoriul Republicii Moldova, precum şi aplicarea corespunzătoare a instrumentului readmisiei, a măsurilor de îndepărtare şi a celor restrictive. Combaterea migraţiei ilegale ţine de domeniul unor activităţi comune promovate de către toate autorităţile publice cu competenţe în domeniu, împreună cu statele Uniunii Europene, ţările vecine, statele de origine şi de destinaţie pentru migranţii în/din Republica Moldova. La etapa actuală, Republica Moldova s-a aliniat la politicile Uniunii Europene din domeniul respectiv.

Măsurile necesare:

1) consolidarea capacităţilor de depistare şi îndepărtare a migranţilor ilegali la traversarea frontierei sau în interiorul ţării pentru asigurarea unui sistem eficient şi funcţional;

2) consolidarea cooperării în domeniul readmisiei persoanelor, continuarea consultărilor bilaterale şi negocierea acordurilor de readmisie, în special cu statele cu un potenţial migraţional sporit, în scopul reducerii numărului migranţilor ilegali;

3) creşterea gradului de informare şi conştientizare a străinilor cu privire la riscurile migraţiei ilegale.

Acordarea asistenţei persoanelor care solicită protecţie internaţională

Ca urmare a circumstanţelor dificile de astăzi, tot mai mulţi oameni îşi părăsesc ţara de origine pentru a cere protecţie internaţională, conform Convenţiei de la Geneva din 1951 privind statutul refugiaţilor. În acest sens, pentru a gestiona frontiera statului într-o manieră coordonată, care să asigure securitatea şi facilitarea circulaţiei persoanelor, acţiunile autorităţilor trebuie să fie bazate pe principiile respectării depline a drepturilor omului şi a principiilor statului de drept.

Republica Moldova dispune de instrumente juridice şi instituţionale de funcţionare a sistemului de azil, în mare parte racordate la cerinţele dreptului internaţional. Legislaţia determină modul de acordare a unei forme de protecţie (statut de refugiat, protecţie umanitară, protecţie temporară, azil politic).

Acest obiectiv are drept scop consolidarea cooperării dintre autorităţile cu responsabilităţi în domeniu, pentru a asigura acordarea protecţiei internaţionale de cea mai înaltă calitate tuturor persoanelor care au solicitat o formă de protecţie din partea statului Republicii Moldova.

Măsurile necesare:

1) perfecţionarea cadrului legal în domeniul azilului;

2) consolidarea capacităţilor de acordare a asistenţei persoanelor care solicită protecţie internaţională din partea statului Republica Moldova.

16. Instituirea şi consolidarea mecanismelor de asigurare a calităţii la nivelul autorităţilor din sistemul managementului integrat al frontierei de stat, precum şi a mecanismelor naţionale de evaluare şi punere în aplicare a legislaţiei în domeniul gestionării frontierei

Obiectivul specific vizat urmează a fi implementat odată cu crearea şi punerea în aplicare a cadrului regulator şi instituţional relevant, aferent domeniului managementului integrat al frontierei de stat, conform reglementărilor UE adaptate la situaţia din Republica Moldova. Acest obiectiv presupune, în primul rînd, constituirea mecanismelor viabile de evaluare şi control al calităţii şi conformităţii proceselor, procedurilor, legislaţiei şi altor componente realizate la nivel naţional, cu cele efectuate şi puse în aplicare la nivelul UE în domeniul managementului integrat al frontierei de stat.

Chiar dacă anterior au fost realizate evaluări de sistem la nivelul Republicii Moldova cu participarea experţilor internaţionali, acestea au fost realizate fragmentar şi au ţintit scopuri separate, nefiind evaluată situaţia de ansamblu. Astfel de evaluări au fost realizate mai ales în procesul de reorganizare şi restructurare instituţională prin care au trecut autorităţile din sistemul managementului integrat al frontierei de stat.

În vederea evaluării calităţii serviciilor prestate, s-au organizat şi unele instruiri, dar care au fost într-un număr nesemnificativ şi pentru un cerc restrîns de persoane, din care puţine au mai rămas să activeze.

Altfel spus, prin acest obiectiv specific se urmăreşte, în primul rînd, instruirea personalului în domeniile aplicării legislaţiei, standardelor şi recomandărilor UE şi aplicării mecanismelor de evaluare aferente managementului frontalier, precum şi instituirea de grupuri/echipe de lucru interinstituţionale (angajaţi ai Poliţiei de Frontieră, Serviciului Vamal, Biroului migraţie şi azil etc.), care vor evalua sistematic situaţia în baza unor criterii prestabilite, vor elabora rapoarte şi vor înainta recomandări corespunzătoare pentru îmbunătăţirea activităţii, precum şi vor urmări modul în care acestea sînt îndeplinite.

Accentul prioritar va fi pus pe calitatea organizării controalelor la frontieră, asigurarea securităţii persoanei la traversarea frontierei, precum şi pe respectarea drepturilor fundamentale ale omului.

Măsurile necesare:

1) instituirea unui mecanism de evaluare la nivel naţional, în vederea verificării aplicării de către autorităţi a legislaţiei UE, a recomandărilor şi a bunelor practici din domeniul managementului integrat al frontierei de stat;

2) aplicarea aquis-ului, a recomandărilor şi a bunelor practici ale UE într-o manieră uniformă şi constantă.

17. Consolidarea mecanismului sectorial de accesare şi implementare a programelor şi proiectelor internaţionale de asistenţă tehnică şi investiţională în domeniul managementului integrat al frontierei de stat

Capacitatea redusă de absorbţie a fondurilor externe alocate în sectorul public, mai cu seamă în sectorul de securitate, este cauzată de mai mulţi factori, cum ar fi fluctuaţia de personal, mecanismele interne birocratice de programare, coordonare şi utilizare ineficientă a asistenţei oferite, limitarea în acţiuni a actorilor neguvernamentali.

De asemenea, în condiţiile situaţiei economice actuale şi bugetului auster, consumarea investiţiilor externe de către actorii sectorului de securitate devine mai puţin importantă decît implementarea proiectelor investiţionale care aduc venit pentru stat.

Deschiderea fondurilor externe şi a partenerilor de dezvoltare pentru sectorul de securitate naţională şi pentru autorităţile din sistemul managementului integrat al frontierei de stat, ca parte componentă a acestuia, creează premise pentru abordarea pragmatică a domeniului de referinţă, avînd ca rezultat scontat creşterea considerabilă a capacităţii instituţionale prin intermediul transferului de tehnologii moderne din exterior, precum şi investiţii în infrastructură din contul surselor extrabugetare.

Consiliul va asigura interacţionarea activă cu partenerii de dezvoltare, societatea civilă şi alţi actori interesaţi în vederea dezvoltării cooperării şi parteneriatelor, precum şi a asigurării acoperirii financiare a activităţilor din cadrul Strategiei.

Măsura necesară: consolidarea potenţialului instituţiilor naţionale de identificare, accesare şi implementare corespunzătoare a programelor şi proiectelor de asistenţă externă.

18. Consolidarea domeniului de management al resurselor umane, dezvoltarea şi perfecţionarea domeniului de formare profesională a angajaţilor autorităţilor din sistemul managementului integrat al frontierei de stat

Politicile de cadre aplicate de către autorităţile din sistemul managementului integrat al frontierei de stat trebuie să răspundă pe deplin tendinţelor de dezvoltare strategică a instituţiilor atît în mod particular, cît şi ca parte integrată în domeniul managementului integrat al frontierei de stat, sarcina de bază fiind asigurarea domeniilor din gestiune cu numărul necesar de angajaţi profesionişti, în conformitate cu cele mai bune practici.

În acest context, dezvoltarea managementului resurselor umane trebuie să cunoască două căi esenţiale de dezvoltare în paralel, asigurarea necesarului de angajaţi şi dezvoltarea profesională a angajaţilor.

Una dintre problemele de bază cu care se confruntă autorităţile din sistemul managementului integrat al frontierei de stat este anume insuficienţa de personal, în special în cadrul Poliţiei de Frontieră şi Serviciului Vamal.

Ajustarea numărului de angajaţi este necesar, în special pentru consolidarea capacităţii de control al frontierei pe segmentul central.

Consolidarea sistemului de formare profesională a angajaţilor trebuie să sporească abilităţile tehnice, cognitive şi interpersonale a acestora, fiind un element-cheie care contribuie la calitatea controlului frontierei de stat.

Măsurile necesare:

1) ajustarea numărului de angajaţi antrenaţi la controlul frontierei de stat (conform necesarului);

2) eficientizarea sistemelor de pregătire a personalului pe baza Curriculei de bază comune.

III. ESTIMAREA IMPACTULUI ŞI COSTURILOR AFERENTE IMPLEMENTĂRII STRATEGIEI

19. Implementarea prezentei Strategii va avea un impact pozitiv asupra securităţii frontaliere prin obţinerea unui climat favorabil la traversarea frontierei, consolidarea dialogului privind schimbul de informaţii cu statele vecine, precum şi menţinerea stabilităţii şi securităţii regionale, ceea ce va contribui la realizarea obiectivului strategic de aderare europeană a Republicii Moldova, inclusiv a reformelor ce derivă din procesul de liberalizare a regimului de vize cu UE pentru cetăţenii moldoveni (în vigoare din 28 aprilie 2014), precum şi din Acordul de Asociere cu UE (semnat la 27 iunie 2014).

20. Costurile financiare, precum şi necesarul de resurse externe sînt reflectate în planurile de acţiuni pentru implementarea prezentei Strategii. Sumele prevăzute pentru fiecare obiectiv vor fi corelate cu prevederile Cadrului bugetar pe termen mediu pentru perioada corespunzătoare şi legea bugetului de stat pe anul respectiv.

21. La planificarea bugetară, o atenţie deosebită se va atrage asistenţei externe, în contextul căreia se vor lua în calcul eventualele proiecte şi programe, care vor putea fi realizate în domeniul managementului integrat al frontierei de stat, în special cele ce implică o cotă de cofinanţare, pe care autorităţile Republicii Moldova urmează să o asigure în cadrul acestora.

IV. REZULTATELE SCONTATE ŞI INDICATORII DE PROGRES

22. Realizarea măsurilor necesare şi a acţiunilor planificate va spori multidimensional nivelul securităţii frontaliere, iar cumulativ va produce următoarele rezultate scontate:

1) asigurarea unui nivel de securitate corespunzător la frontiera de stat a Republicii Moldova, inclusiv pe segmentul central (transnistrean) al frontierei moldo-ucrainene;

2) consolidarea capacităţilor statului de identificare timpurie a cazurilor de trafic de fiinţe umane, migraţie ilegală şi criminalitate transfrontalieră;

3) nivelul de siguranţă maximă asigurat cetăţenilor şi bunurilor prin aplicarea unui regim facilitat de circulaţie peste frontiera Republicii Moldova;

4) creşterea veniturilor la bugetul de stat, astfel contribuind la dezvoltarea economiei naţionale.

23. Indicatorii de progres pentru măsurile menţionate supra sînt descrişi detaliat în Planurile de acţiuni pentru implementarea prezentei Strategii.

[Pct.23 modificat prin Hot.Guv. nr.227 din 06.10.2021, în vigoare 15.10.2021]

V. RISCURILE PRIVIND IMPLEMENTAREA STRATEGIEI ŞI MANAGEMENTUL ACESTORA

24. Principalele riscuri privind implementarea prezentei Strategii şi măsurile de contracarare a acestora sînt:

1) provocările cu impact negativ asupra situaţiei sociale, politice şi economice a ţării, care pot cauza reorientarea politicilor de dezvoltare – se va monitoriza permanent situaţia; vor fi revizuite măsurile şi vor fi identificate soluţiile de alternativă; vor fi intensificate acţiunile de cooperare cu organizaţiile şi agenţiile europene;

2) extinderea proceselor destabilizatoare şi a stării de conflict din proximitatea Republicii Moldova, cu efecte asupra climatului şi stabilităţii interne – va fi monitorizată permanent situaţia; vor fi intensificate măsurile de menţinere a securităţii frontaliere a Republicii Moldova; vor fi intensificate acţiunile de cooperare cu organizaţiile şi agenţiile europene, precum şi statele vecine, în vederea optimizării modului de gestionare a situaţiei;

3) neîndeplinirea acţiunilor din Plan şi/sau nerespectarea termenelor – va fi monitorizată evoluţia situaţiei; vor fi identificate şi evaluate motivele; vor fi luate măsuri de repunere în grafic a activităţilor şi de înlăturare a consecinţelor negative; vor fi intensificate acţiunile de cooperare cu misiunile, organizaţiile, agenţiile europene, în vederea obţinerii de asistenţă pentru gestionarea situaţiei;

4) întîrzierea finanţărilor – va fi monitorizată permanent situaţia; vor fi revizuite măsurile şi identificate soluţiile financiare de alternativă; vor fi intensificate acţiunile de cooperare cu organizaţiile, agenţiile europene, donatorii, în vederea obţinerii de finanţare pentru gestionarea situaţiei; va fi intensificată pregătirea personalului autorităţilor din sistemul autorităţilor din sistemul managementului integrat al frontierei de stat privind managementul de proiect şi accesarea finanţărilor externe;

5) destabilizarea situaţiei în localităţile din stînga Nistrului, generată de preluarea controlului asupra segmentul central (transnistrean) al frontierei moldo-ucrainene – va fi evaluată situaţia; se vor întreprinde măsurile de gestionare a acesteia, vor fi informaţi cetăţenii din stînga Nistrului cu privire la beneficiile şi efectele pozitive obţinute prin preluarea controlului total asupra frontierei de stat a Republicii Moldova de către autorităţile constituţionale.

25. Autorităţile din sistemul managementului integrat al frontierei de stat vor asigura gestionarea riscurilor proprii privind realizarea prezentei Strategii şi a Planurilor de acţiuni privind implementarea a acesteia. Acestea vor informa imediat Consiliul prin intermediul Ministerului Afacerilor Interne despre riscurile care pot crea impedimente în atingerea obiectivelor stabilite.

[Pct.25 modificat prin Hot.Guv. nr.227 din 06.10.2021, în vigoare 15.10.2021]

VI. ETAPELE DE IMPLEMENTARE, PROCEDURILE

DE RAPORTARE ŞI MONITORIZARE

26. Implementarea prezentei Strategii se va realiza în două etape:

1) etapa I – anii 2018-2020;

2) etapa a II-a – anii 2021-2023.

27. În scopul implementării prezentei Strategii a fost elaborat Planul de acţiuni pentru anii 2018-2020 (etapa I).

28. Planul de acţiuni pentru etapa a II-a va fi elaborat la sfîrşitul anului 2020, pentru perioada anilor 2021-2023, ulterior va fi aprobat de Guvern. Acest plan va reprezenta o continuitate a realizării primei etape, astfel încît să asigure eliminarea tuturor problemelor abordate în conţinutul prezentei Strategii.

29. Activităţile de monitorizare privind implementarea prezentei Strategii şi a planurilor de acţiuni vor fi realizate după cum urmează:

1) anual, prin elaborarea rapoartelor detaliate de analiză a gradului de implementare a prevederilor Strategiei, în baza indicatorilor şi a rezultatelor stabilite;

2) după prima etapă de implementare (la mijloc de termen), prin elaborarea unui raport de evaluare pentru 3 ani;

3) după finalizarea perioadei de realizare a prezentei Strategii, prin elaborarea unui raport de evaluare pentru 6 ani.

30. Rapoartele anuale şi periodice, precum şi raportul final privind evaluarea realizării prezentei Strategii vor fi elaborate de către secretariatul Consiliului, în baza informaţiilor şi datelor furnizate de către autorităţile din sistemul managementului integrat al frontierei de stat, autorităţile/instituţiile publice competente, partenerii de implementare, societatea civilă etc.

31. Rapoartele de monitorizare şi cele de evaluare vor fi prezentate spre examinare şi aprobare preşedintelui Consiliului şi, ulterior, vor fi transmise Guvernului. Rapoartele de monitorizare vor fi publice şi vor fi disponibile pe pagina web www.mai.gov.md.

Anexa nr.2

la Hotărîrea Guvernului nr.1101/2018

PLANUL

de acţiuni pentru anii 2018–2020 privind implementarea

Strategiei naţionale de management integrat al frontierei

de stat pentru perioada 2018–2023

Anexa nr.3

la Hotărârea Guvernului nr.1101/2018

 PLANUL

de acţiuni pentru anii 2021-2023 privind implementarea

Strategiei naţionale de management integrat al frontierei

de stat pentru perioada 2018-2023

[Anexa nr.3 introdusă prin Hot.Guv. nr.227 din 06.10.2021, în vigoare 15.10.2021]