Hotărâre nr. 792 din 16.11.2022

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

H O T Ă R Â R E

cu privire la aprobarea Programului de management

integrat al frontierei de stat pentru anii 2022-2025

nr. 792  din  16.11.2022

 (în vigoare 16.12.2022) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 402-408 art. 996 din 16.12.2022

* * *

În temeiul art.5 lit.a) şi al art.6 lit.h) din Legea nr.136/2017 cu privire la Guvern (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2017, nr.252, art.412), cu modificările ulterioare, Guvernul

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă Programul de management integrat al frontierei de stat pentru anii 2022-2025 (se anexează).

2. Autorităţile şi instituţiile responsabile:

1) vor realiza acţiunile incluse în Planul de acţiuni privind implementarea Programului de management integrat al frontierei de stat pentru anii 2022-2025;

2) vor prezenta anual Ministerului Afacerilor Interne, până la data de 10 februarie, precum şi la solicitare, informaţia privind stadiul realizării acţiunilor incluse în Planul nominalizat.

3. Ministerul Afacerilor Interne va prezenta Guvernului:

1) anual, până la data de 15 martie, raportul de progres privind implementarea Programului menţionat;

2) până la data de 15 aprilie 2024, raportul de evaluare intermediară pentru 2 ani;

3) până la data de 15 aprilie 2026, raportul de evaluare finală.

4. Finanţarea acţiunilor prevăzute în Planul de acţiuni privind implementarea Programului de management integrat al frontierei de stat pentru anii 2022-2025 se va efectua din contul şi în limitele alocaţiilor aprobate în aceste scopuri în bugetele autorităţilor implicate, precum şi din alte surse, conform legislaţiei.

5. Costurile estimative ale acţiunilor vor fi ajustate pe perioada implementării Planului sus-menţionat, în baza volumelor de alocaţii disponibile în bugetul de stat.

6. Controlul asupra executării prezentei hotărâri se pune în sarcina Ministerului Afacerilor Interne.

7. Hotărârea Guvernului nr.1101/2018 cu privire la aprobarea Strategiei naţionale de management integrat al frontierei de stat pentru perioada 2018-2023 şi a planurilor de acţiuni privind implementarea acesteia (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2018, nr.448-460, art.1261), cu modificările ulterioare, se abrogă.

8. Prezenta hotărâre intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

Aprobat

prin Hotărârea Guvernului nr.792/2022

PROGRAM

de management integrat al frontierei de stat

pentru anii 2022-2025

I. INTRODUCERE

1. Intenţia Republicii Moldova de a deveni stat membru al familiei europene a fost făcută publică la 4 martie 2022, odată cu depunerea cererii de aderare la Uniunea Europeană, reiterând prin aceasta angajamentul ferm faţă de valorile şi principiile democratice enunţate în articolul 2 din Tratatul privind Uniunea Europeană, totodată şi-a exprimat determinarea pentru realizarea agendei de reforme bazate pe prevederile Acordului de Asociere între Republica Moldova, pe de o parte, şi Uniunea Europeană şi Comunitatea Europeană a Energiei Atomice şi statele membre ale acestora, pe de altă parte, semnat la Bruxelles la 27 iunie 2014 (în continuare – Acord de Asociere). Iar la 23 iunie 2022, Consiliul European a recunoscut perspectiva europeană a Republicii Moldova şi a decis să‑i acorde statutul de ţară candidată pentru aderare la Uniunea Europeană. Oferirea acestui statut ţării noastre a fost precedată de un spectru larg de angajamente, inclusiv în domeniul securităţii frontaliere, acestea conţinându-se atât în Acordul de Asociere, cât şi în Agenda de Asociere între Uniunea Europeană şi Republica Moldova pentru anii 2021-2027 (în continuare – Agendă de Asociere).

2. Cadrul normativ european privind gestionarea integrată a frontierelor, Acordul de Asociere şi Agenda de Asociere servesc drept fundament în dezvoltarea managementului integrat al frontierei de stat în Republica Moldova, care, potrivit Regulamentului cu privire la organizarea şi funcţionarea Ministerului Afacerilor Interne, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.693/2017, constituie unul din principalele domenii de activitate a acestuia. Astfel, începând cu anul 2011, Republica Moldova a parcurs calea a trei cicluri de planificare a politicii în domeniul managementului integrat al frontierei, propunându-şi dezvoltarea acestuia şi pe viitor, în conformitate cu bunele practici europene, ceea ce va asigura libera circulaţie, va spori siguranţa persoanelor, securitatea naţională şi regională.

3. Experienţa implementării documentelor de politici publice anterioare relevă corelarea strânsă a acestora cu conceptul european de gestionare integrată a frontierelor, Republica Moldova beneficiind în acest sens de consultanţă în cadrul mai multor proiecte cu finanţare externă. În acelaşi timp, monitorizarea şi evaluarea strategiilor de management integrat al frontierei de stat au scos în evidenţă deficienţe legate de finanţare, precum şi necesitatea de a consolida eforturile pe aspectele de cooperare la nivel naţional şi internaţional.

4. În contextul războiului din Ucraina este tot mai vizibilă necesitatea şi importanţa aplicării modelului de gestionare europeană integrată a frontierelor, astfel încât să contribuie la fortificarea centurii extinse de securitate în regiune. Totodată, aplicarea şi dezvoltarea în continuare a conceptului de gestionare europeană integrată a frontierelor în Republica Moldova va spori capacitatea de identificare şi evaluare a riscurilor în permanentă schimbare, va asigura prestarea serviciilor de calitate cetăţenilor la frontiera de stat, va permite crearea unui echilibru între asigurarea unui nivel înalt de securitate la frontiera de stat şi un trafic transfrontalier fluent, în acelaşi timp reprezentând o condiţionalitate care asigură îndeplinirea continuă de către Republica Moldova a criteriilor de referinţă privind liberalizarea regimului de vize cu Uniunea Europeană.

5. Programul de management integrat al frontierei de stat pentru anii 2022‑2025 (în continuare – Program) prevede dezvoltarea în continuare a conceptului de gestionare europeană integrată a frontierelor în Republica Moldova, fiind adaptat la particularităţile Strategiei tehnice şi operative pentru gestionarea europeană integrată a frontierelor, aprobată prin Decizia nr.2/2019 a Consiliului de Administraţie al Agenţiei Europene pentru Poliţia de Frontieră şi Garda de Coastă (în continuare – FRONTEX).

6. Prezentul Program este în concordanţă cu Agenda de Dezvoltare Durabilă 2030 şi contribuie la realizarea Obiectivului de dezvoltare durabilă 10. Inegalităţi reduse, în special a ţintei 10.7. – Facilitarea migraţiei şi mobilităţii ordonate, sigure, regulate şi responsabile a persoanelor, inclusiv prin punerea în aplicare a politicilor de migraţie planificate şi bine gestionate, precum şi a Obiectivului de dezvoltare durabilă nr.16. Pace, justiţie şi instituţii puternice pentru dezvoltare durabilă, în special a ţintei 16.4. – Combaterea tuturor formelor de crimă organizată şi traficului de armament.

7. Programul este racordat şi corelat cu obiectivele proiectului Strategiei naţionale de dezvoltare "Moldova Europeană 2030", aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.653/2022, şi anume cu Obiectivul general 9. Promovarea unei societăţi paşnice şi sigure, Obiectivul specific 9.2. Reducerea vulnerabilităţii în faţa ameninţărilor şi riscurilor de toate tipurile şi Obiectivul specific 9.3. Sporirea securităţii în funcţionarea infrastructurilor şi sistemelor critice. Astfel, Programul contribuie la realizarea intervenţiei prioritare: Dezvoltarea unui sistem eficient de management al frontierei de stat şi asigurarea unui proces migraţional ordonat, sigur şi reglementat.

8. Programul derivă din Strategia de dezvoltare în domeniul afacerilor interne pentru anii 2022-2030 (în continuare – SDDAI), contribuind la implementarea acesteia, implicit a direcţiei prioritare "Consolidarea şi menţinerea unui nivel înalt de securizare a frontierelor", particularizată de următoarele obiective generale:

1) vulnerabilitate redusă a frontierei de stat bazată pe o cunoaştere deplină a situaţiei;

2) frontieră de stat sigură, securizată şi funcţională;

3) capabilităţi susţinute pentru realizarea eficientă a managementului integrat al frontierei de stat.

9. Programul nu se dublează şi nu se suprapune cu alte documente de politici publice, însă, în acelaşi timp, este corelat cu Concepţia securităţii naţionale, cu Strategia securităţii naţionale a Republicii Moldova şi cu Strategia naţională de apărare. Programul detaliază şi concretizează acţiunile ce urmează a fi realizate pentru atingerea obiectivelor din SDDAI, furnizând soluţii pe termen mediu şi lung pentru eradicarea celor mai stringente probleme din domeniul managementului integrat al frontierei de stat, descrise detaliat în capitolul II al prezentului Program, cum ar fi: migraţia ilegală şi criminalitatea transfrontalieră; formarea rândurilor la traversarea frontierei de stat; nivelul redus de asigurare a securităţii la obiectivele de importanţă majoră ale statului.

10. La elaborarea Programului a fost luată în considerare includerea în alte documente de politici publice naţionale a principiilor nondiscriminării şi egalităţii de gen în sistemul de securitate, respectării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale persoanelor, inclusiv ale celor cu dizabilităţi, sau ale grupurilor de persoane vulnerabile, context în care în Program nu se face o referire expresă la acestea. Totodată, aspectele transversale caracteristice sistemului de afaceri interne per general, cum ar fi managementul resurselor umane, digitalizarea proceselor şi aspectele de integritate, precum cele specifice domeniilor ordinii şi securităţii publice, prevenirii şi combaterii criminalităţii, gestionării situaţiilor de urgenţă şi excepţionale, gestionării fluxului migraţional, azilului şi integrării străinilor vor fi reflectate în programele sectoriale elaborate în vederea implementării SDDAI.

11. Programul a fost elaborat de către un grup de lucru format din reprezentanţii subdiviziunilor structurale din subordinea Ministerului Afacerilor Interne, cu suportul părţilor interesate în soluţionarea problemelor din domeniul managementului integrat al frontierei de stat (autorităţi publice responsabile de implementarea documentului de politici publice, organizaţii ale societăţii civile şi parteneri de dezvoltare), în cadrul unui proces transparent, activ şi participativ. Programul a fost consultat şi susţinut de către FRONTEX, Organizaţia Internaţională pentru Migraţie, Înaltul Comisariat al Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi şi Centrul Internaţional pentru Dezvoltarea Politicii Migraţionale, înaintând unele propuneri de îmbunătăţire care au fost acceptate.

II. ANALIZA SITUAŢIEI

12. Începând cu anii 1990, migraţia s-a transformat dintr-un proces regional într-un fenomen global, în care nici o ţară din lume nu a rămas în afara fluxurilor migratorii internaţionale. În prezent, în procesul migrator sunt cuprinse toate statele, indiferent de statutul lor de ţări de destinaţie, de tranzit sau de origine.

13. Conflictele, teroarea şi persecuţiile din statele lor de origine – Republica Arabă Siriană, Republica Islamică Afganistan, Libia, Republica Irak, şi mai nou Ucraina, au determinat şi determină în continuare migraţia spre Europa. Republica Federală Germania, Republica Austria, Regatul Ţărilor de Jos sunt destinaţiile preferate ale emigranţilor datorită faptului că aceste state sunt percepute ca având economii prospere cu bune oportunităţi educaţionale şi de angajare.

14. Dacă intrarea, şederea şi, respectiv, ieşirea se realizează cu respectarea tuturor prevederilor legale, atunci definim aspectual migraţia regulară, aceasta nefiind obiectul concentrării eforturilor autorităţilor statului. În cazul în care cel puţin o reglementare este încălcată, intenţionat sau nu, migraţia devine ilegală. Migraţia ilegală poate implica un spectru larg de aspecte, principalul fiind organizarea deplasărilor de către grupurile criminale, cum ar fi reţelele de traficanţi, în scopul obţinerii diferitelor beneficii.

15. În conformitate cu datele publicate de către FRONTEX în ultimii ani, fenomenul migraţiei ilegale este o ameninţare continuă la frontierele Uniunii Europene, însă, în tabloul general, frontierele de est ale Uniunii Europene (Eastern Borders Route) sunt cel mai puţin afectate de fenomenul imigraţionist. În acelaşi timp, este de remarcat faptul că în anul 2021 au fost înregistrate 7 915 detecţii de treceri ilegale, ceea ce constituie aproximativ de 10 ori mai mult decât în ultimii cinci ani (figura 1).

16. Frontierele de est ale Uniunii Europene alcătuiesc frontiera de aproximativ 6 000 de kilometri între Federaţia Rusă, Republica Belarus, Ucraina, Republica Moldova şi statele membre din estul Europei (Regatul Norvegiei, Republica Finlanda, Republica Estonia, Republica Letonia, Republica Lituania, Republica Polonă, Republica Slovacă, Ungaria, România şi Republica Bulgaria). Numărul relativ mic de detecţii la frontierele de est ale Uniunii Europene nu prezumă necesitatea scăderii intensităţii măsurilor desfăşurate de autorităţile de control pe această direcţie.

17. Este marcantă criza de la frontiera Republicii Belarus cu Uniunea Europeană din anul 2021, caracterizată de un aflux de zeci de mii de migranţi concentraţi în special la frontiera de est a Republicii Polone. Acest aflux de migranţi ilegali a determinat adoptarea de către Republica Polonă şi de alte ţări membre ale Uniunii Europene a unor măsuri extraordinare de consolidare a frontierei, inclusiv folosirea instalaţiilor genistice.

18. În contextul regional al migraţiei ilegale, Republica Moldova este cunoscută mai mult ca ţară de origine. Situaţia migraţională este caracterizată în principal de emigrarea cetăţenilor Republicii Moldova, cazurile imigranţilor străini constituind un număr nesemnificativ în tabloul general. Totodată, statistica denotă o tendinţă de diminuare a acestui fenomen, păstrând valori medii raportate la ultimii cinci ani (figura 2).

19. Poziţionarea geografică în estul continentului european, la frontiera externă a Uniunii Europene, constituie motivul pentru care Republica Moldova este şi un teritoriu de tranzit pentru migranţii străini. Fluxul migrator ilegal al cetăţenilor străini este reprezentat de cetăţenii proveniţi din statele afectate de conflicte (Republica Arabă Siriană, Republica Islamică Afganistan, Republica Irak), majoritatea fiind bărbaţi tineri (18-40 de ani). Deşi în anul 2021 unele ţări de pe traseul de est al Uniunii Europene s-au confruntat cu un aflux de migranţi ilegali şi solicitanţi de azil din Republica Islamică Afganistan sau Republica Arabă Siriană, situaţia din Republica Moldova s-a menţinut la cote minime, cifrele de referinţă fiind în scădere.

20. Un factor important care a impulsionat (începând cu 24 februarie 2022) creşterea migraţiei ilegale la frontiera de stat a Republicii Moldova îl constituie războiul din Ucraina. Acţiunile militare au destabilizat întreaga regiune, iar provocările cauzate de acest război pun presiune şi pe Republica Moldova. Astfel, în primele 5 luni de la declanşarea războiului, fluxul de persoane pe direcţia de intrare în Republica Moldova la frontiera moldo-ucraineană a constituit peste 550 000 de persoane, iar peste 75 000 de refugiaţi (mai mult de jumătate fiind minori) s-au adăpostit temporar pe teritoriul Republicii Moldova. Situaţia din estul şi sudul Ucrainei va duce în continuare la creşterea numărului cazurilor de migraţie ilegală, războiul fiind un motiv real pentru care populaţia este determinată spre emigrare, iar fluxurile de migranţi din Ucraina, cu siguranţă, nu vor ocoli teritoriul ţării.

21. Cele mai frecvente metode la care recurg migranţii pentru trecerea ilegală a frontierei de stat sunt:

1) folosirea, la traversarea frontierei, a actelor false, falsificate, străine sau obţinute prin fraudă;

2) folosirea a două acte de identitate, unul valabil pentru ieşirea legală din ţară şi unul fals, falsificat, străin sau obţinut prin fraudă, pentru a fi utilizat ulterior pe teritoriul ţării de destinaţie;

3) trecerea frontierei prin punctele de trecere a frontierei de stat ascunzându-se în anumite compartimente ale mijloacelor de transport;

4) obţinerea vizei de intrare, în scop turistic, urmată de rămânerea ilegală în ţară pentru identificarea de opţiuni şi metode în vederea traversării ilegale a frontierei spre Uniunea Europeană;

5) trecerea ilegală a frontierei de stat în afara punctelor de trecere.

22. Principalii factori care servesc drept motive ca Republica Moldova să fie predispusă riscurilor migraţiei ilegale sunt: existenţa frontierei comune cu România şi Ucraina; insuficienţa de forţe şi mijloace folosite la controlul frontierei de stat; breşa de securitate determinată de existenţa segmentului central (transnistrean) al frontierei moldo-ucrainene, necontrolat de către autorităţile constituţionale ale Republicii Moldova.

23. Migraţia ilegală este un fenomen multidimensional, cu consecinţe pentru întreaga societate, care se caracterizează printr-un impact negativ asupra mai multor domenii: securitatea frontierei de stat; securitatea persoanelor; interesele economice ale statului; combaterea crimei organizate; imaginea în plan internaţional a Republicii Moldova. Necesitatea intervenţiei statului în combaterea acestui flagel este determinată inclusiv de faptul că fluxurile ilegale de migranţi au efecte negative şi asupra securităţii regionale.

24. Criminalitatea transfrontalieră a devenit tot mai caracterizată de progresul tehnologic, elementele criminale folosind pe larg aeronave fără pilot la bord, dispozitive de vedere pe timp de noapte, inclusiv pe principiu de termoviziune, sisteme performante de legătură, dispozitive cu dublă destinaţie, toate acestea fiind destul de accesibile. În asemenea condiţii, autorităţile statului nu pot stagna din punctul de vedere al dotărilor, respectiv acestea trebuie să îşi sporească mobilitatea terestră, aeriană şi navală, precum şi să adopte tactici noi în combaterea criminalităţii transfrontaliere. Autorităţile statului, pentru realizarea atribuţiilor sale, în special de menţinere a unui nivel înalt de securitate la frontiere, a unui mediu prielnic de dezvoltare a coridoarelor comerciale, a fluxurilor legale şi fără incidente, sunt determinate să dezvolte continuu capacitatea de răspuns la fenomenul criminalităţii transfrontaliere.

25. Cauzele criminalităţii transfrontaliere sunt diverse, principalele fiind: perfecţionarea continuă a formelor şi a metodelor manifestării criminalităţii; climatul favorabil dezvoltării contrabandei; poziţia geografică favorabilă accesului direct în Uniunea Europeană; breşa de securitate determinată de existenţa segmentului central (transnistrean) al frontierei moldo-ucrainene, necontrolat de către autorităţile constituţionale ale Republicii Moldova.

26. În acelaşi timp, asupra capacităţii de răspuns eficiente la fenomenul criminalităţii transfrontaliere acţionează cauze instituţionale şi sistemice cum ar fi: capacităţi reduse de efectuare calitativă a controlului la trecerea frontierei; cooperarea defectuoasă între autorităţi; nereglementarea regimului frontierei de stat moldo-ucrainene; competenţe limitate ale organului de urmărire penală al Poliţiei de Frontieră; instrumente de prevenţie şi combatere slab dezvoltate; insuficienţa şi utilizarea ineficientă a resurselor umane şi a mijloacelor tehnice din dotare; implicare redusă a locuitorilor localităţilor de frontieră în combaterea acestui fenomen; capacitate de reacţie limitată a patrulelor la frontiera de stat, din cauza mobilităţii aeriene, terestre şi navale reduse (peste 35% din mijloacele de transport auto ale Poliţiei de Frontieră sunt învechite, iar poliţiştii de frontieră operează doar cu 27 de ambarcaţiuni şi o singură aeronavă fără pilot la bord); infrastructura genistică a frontierei de stat slab dezvoltată; accesul limitat al Poliţiei de Frontieră în fâşia de protecţie a frontierei de stat; componenta chinologică slab dezvoltată.

27. Fenomenul criminalităţii transfrontaliere, caracteristic pentru Republica Moldova, înglobează în sine traficul de fiinţe umane, traficul ilicit de ţigări şi produse din tutun, traficul ilicit de alcool şi produse alcoolice, circulaţia ilegală a drogurilor, etnobotanicelor sau analogilor acestora, traficul ilicit de armament, traficul ilicit cu mijloace de transport şi traficul ilicit de mărfuri, valori şi alte bunuri. Neintervenţia autorităţilor statului în prevenirea şi combaterea acestor ilegalităţi, indiferent de forma de manifestare, va genera apariţia elementelor de instabilitate la frontiera de stat şi va diminua calitatea controlului frontierei de stat, acestea având un impact substanţial asupra nivelului de securitate.

28. Traficul de fiinţe umane este unul dintre cele mai nocive fenomene, din cauza caracterului său ascuns şi complex. În cele mai multe cazuri, traficul de fiinţe umane are caracter transfrontalier, dat fiind faptului că exploatarea se produce peste hotarele ţării. Cu toate că datele statistice (figura 3) indică o descreştere a cazurilor traficului de fiinţe umane înregistrate de către autorităţile naţionale competente, în contextul războiului din Ucraina, atunci când o mare parte dintre copii şi femei au părăsit ţara şi se află în situaţii de risc, există toate probabilităţile ca acest grup vulnerabil să devină ţinta traficanţilor.

29. Traversarea frontierei de stat, atât pentru membrii reţelelor de traficanţi, cât şi pentru victime, constituie o etapă importantă în desfăşurarea activităţii criminale, respectiv autorităţile statului au şanse mai ridicate de a depista prin profilare traficanţii sau victimele. În acest sens, poliţiştii de frontieră trebuie să cunoască cu exactitate profilul atât al traficantului, cât şi al tuturor categoriilor de victime.

30. Cooperarea şi coordonarea între autorităţile statului cu competenţe în prevenirea şi combaterea traficului de fiinţe umane, indiferent de forma lui, schimbul de informaţii, operarea cu profiluri de risc ample şi actualizate sistematic, respectiv desfăşurarea profilării călătorilor în mod profesionist, sunt principalele direcţii asupra cărora este necesar a fi îndreptate eforturile.

31. Traficul ilicit de ţigări şi produse din tutun este una dintre manifestările principale ale infracţionalităţii transfrontaliere, combaterea acestui fenomen rămânând o preocupare esenţială a autorităţilor de frontieră la frontierele de est ale Uniunii Europene. Factorul-cheie care menţine acest fenomen este diferenţa de preţ considerabilă între Uniunea Europeană şi ţările terţe, datorat în mare parte politicilor fiscale europene, în raport cu aceste produse, Republica Moldova nefiind excepţie în acest sens.

32. Ţigările şi produsele din tutun sunt transportate ilegal atât prin punctele de trecere a frontierei de stat, cât şi în afara acestora, inclusiv pe cale aeriană. Modalitatea de transportare aleasă depinde de pregătirea logistică a grupărilor criminale, de formele şi de metodele agreate, în majoritatea cazurilor fiind implicaţi locuitorii localităţilor din zona de frontieră. Traficanţii de ţigări şi produse din tutun pot acţiona local şi la o scară mai largă, care implică traversarea mai multor frontiere spre vestul Europei.

33. Accesibilitatea de a achiziţiona aeronave fără pilot la bord, dispozitive de vedere pe timp de noapte, inclusiv pe principiu de termoviziune, şi diferenţa de preţ a ţigărilor de circa 3-10 ori mai mare, sunt factori ce determină o atractivitate continuă pentru acest flagel.

34. Traficul ilicit de ţigări şi produse din tutun în Republica Moldova înregistrează, în general, o descreştere (figura 4), însă vulnerabilităţile acestui fenomen se menţin. Descreşterea se datorează eficientizării acţiunilor statului pe linia combaterii acestui dezastru, dar şi accesul tot mai îngreunat al grupărilor criminale la loturi consistente de ţigări şi produse din tutun. Totodată, trebuie supuse analizei şi cantităţile estimative nedetectate de autorităţile competente ale Republicii Moldova şi ale statelor vecine, or piaţa neagră europeană a produselor de tutungerie continuă să fie alimentată. Astfel, conform studiului realizat de Compania Novel Research privind evoluţia pieţei ilegale de ţigarete din România, în luna ianuarie 2022, ponderea produselor din tutun provenite din Republica Moldova a constituit 3,5% din totalul comerţului ilegal cu ţigarete din România.

35. Traficul ilicit de alcool şi produse alcoolice are un caracter regional şi este mai accentuat la frontiera moldo-ucraineană, fiind la fel determinat de diferenţa de preţ şi de existenţa unei cereri permanente din partea grupărilor specializate în contrafacerea produselor alcoolice de diferite mărci comerciale. Deşi producerea alcoolului etilic atât în Republica Moldova, cât şi în Ucraina este reglementată de stat, totuşi sunt constatate cazuri când agenţii economici din Republica Moldova recurg la producerea nedeclarată a acestuia, astfel creând practic necesarul de cantităţi în conformitate cu cererea de pe piaţa neagră.

36. Transportarea alcoolului şi produselor de alcool peste frontiera de stat este diversă, la fel şi cantităţile, operarea cu recipiente mari efectuându-se prin traversarea ilegală prin punctele de trecere a frontierei de stat şi în afara acestora.

37. Dinamica traficului ilicit de alcool şi produse alcoolice arată cifre nu atât de semnificative, totuşi acesta are un caracter continuu (figura 5) şi necesită atenţie în continuare din partea autorităţilor de frontieră, iar evoluţia pieţei negre a produselor alcoolice din Ucraina este incertă din cauza războiului în plină desfăşurare.

38. Circulaţia ilegală a drogurilor, a etnobotanicelor sau a analogilor acestora se caracterizează prin dificultatea depistării acestora la trecerea frontierei de stat. În mare parte, profilarea în scopul depistării acestor ilegalităţi se bazează pe coincidenţa rutelor efectuate de mijloacele de transport, tăinuirea în locuri special amenajate este modul de operare de bază în acest flagel. Fluxul sporit, insuficienţa şi ineficienţa verificării fizice a mijloacelor de transport scad considerabil capacitatea de depistare la frontieră a drogurilor. Reţelele specializate în traficul de droguri şi etnobotanice folosesc teritoriul ţării în scop de tranzit, heroina, opiul, haşişul sau marijuana urmând să parcurgă rutele clandestine din statele unde se produc (Republica Islamică Afganistan, Republica Islamică Iran) în statele membre ale Uniunii Europene.

39. Dinamica detecţiilor de droguri, etnobotanice sau analogii acestora demonstrează, în general, o diminuare a acestui flagel (figura 6). Schimbul de date eficient, inclusiv cu partenerii externi, va permite dezvoltarea profilurilor de risc în domeniu şi eficientizarea măsurilor de combatere şi a capacităţii de depistare nemijlocit la frontiera de stat.

40. Datele istorice privind traficul ilicit de armament arată că acest flagel este constituit din cazuri izolate, diferite după modul de operare şi scop, şi nu poate fi catalogat ca fenomen (figura 7). Factorii care îl caracterizează sunt: prezenţa segmentului central (transnistrean) al frontierei moldo-ucrainene, necontrolat de către autorităţile constituţionale ale Republicii Moldova; staţionarea trupelor militare şi prezenţa armamentului străin în depozitele militare din localitatea Cobasna; neglijenţa persoanelor la traversarea frontierei de stat în raport cu regulile de circulaţie a armelor şi a muniţiilor pe teritoriul Republicii Moldova. În plus, în urma războiului din ţara vecină traficanţii de armament vor analiza Ucraina ca sursă posibilă de arme şi muniţii, iar Republica Moldova ar putea deveni teritoriu de tranzit pentru aceste ilegalităţi. Traficul ilicit de armament are un impact negativ asupra securităţii frontierei de stat şi duce la creşterea nivelului criminalităţii în societate şi totodată pune în pericol viaţa şi sănătatea populaţiei, inclusiv a angajaţilor organelor de ocrotire a normelor de drept.

41. Traficul ilicit cu mijloace de transport este cauzat de diferenţa mare de preţuri între statele Uniunii Europene şi statele Europei de est, ţinând cont de cuantumul drepturilor de import la plasarea mijloacelor de transport în regim vamal de import definitiv şi prohibiţia la introducerea în ţară a părţilor şi a accesoriilor uzate pentru autovehicule. În mare parte, pentru introducerea ilegală în ţară a mijloacelor de transport se folosesc certificate de înmatriculare falsificate sau modificarea elementelor de identificare ale mijloacelor de transport.

42. În Republica Moldova se atestă o scădere continuă a indicatorilor traficului ilicit cu mijloace de transport (figura 8), însă este de menţionat că un număr considerabil de mijloace de transport sunt depistate de autorităţile de frontieră din România, respectiv sunt interceptate înainte de a ajunge pe teritoriul vamal al ţării. Numărul mare de depistări, în special la frontiera moldo-română, constituie un factor de descurajare pentru acest tip de activitate ilegală, îndeosebi cu mijloace de transport de lux.

43. Traficul ilicit de mărfuri şi bunuri se caracterizează prin introducerea sau scoaterea din ţară a unui spectru larg de mărfuri şi bunuri, inclusiv contrafăcute, cum ar fi produse alimentare, produse agricole, mărfuri şi produse de larg consum, mărfuri cu dublă destinaţie, valori culturale, metale preţioase, bijuterii, articole electronice, produse cosmetice şi de parfumerie. Această ilegalitate este în mare parte determinată de eschivarea de la achitarea unor taxe sau impozite aferente deplasării acestor mărfuri peste frontiera de stat, însă, în general, este în descreştere (figura 9). Impactul acestui flagel duce la pierderea veniturilor legale la bugetul de stat şi totodată punerea în pericol a sănătăţii publice prin pătrunderea pe piaţa internă a produselor necalitative, contrafăcute, necorespunzătoare sau fără licenţă. De asemenea, acestui tip de activitate ilegală îi este caracteristică o diferenţă consistentă de preţ.

44. Formarea rândurilor la trecerea frontierei de stat constituie una dintre probleme, ale cărei consecinţe se răsfrâng direct asupra persoanelor care traversează frontiera de stat. În ultimii ani, din cauza dezvoltării insuficiente a infrastructurii punctelor de trecere, inclusiv a celei din statelor limitrofe, şi măririi constante a fluxului de persoane şi mijloace de transport care traversează frontiera de stat, au apărut deficienţe vizibile în gestionarea fluxurilor la frontiera de stat.

45. Cauzele care contribuie la mărirea timpului de aşteptare la traversarea frontierei sunt diverse şi de obicei acţionează multiplu, astfel identificarea soluţiilor de eficientizare a traficului fiind doar locale şi temporare. Problema însă necesită o abordare integrată şi concentrare maximă.

46. Valorile fluxului de persoane şi mijloace de transport prin punctele de trecere a frontierei de stat cresc continuu, fapt ce demonstrează o migraţie intensă a cetăţenilor Republicii Moldova şi a străinilor, acest lucru datorându-se, în principal, activităţii peste hotare a conaţionalilor şi dezvoltării relaţiilor comerciale a ţării. Datele statistice atestă o creştere a valorilor fluxului în medie cu 5% anual, atât în punctele de trecere terestre, cât şi în cele aeriene (figurile 10 şi 11).

47. Este cert că restricţiile de circulaţie în perioada pandemiei provocate de coronavirus au determinat scăderea valorilor fluxului, însă acest aspect are caracter temporar şi este iminentă creşterea până la valorile anilor 2017-2019. Creşterea valorilor fluxului, în esenţă, nu constituie o problemă, ci, dimpotrivă, aduce multe beneficii, însă afluxul de călători, uneori spontan şi de durată, devine problematic de gestionat.

48. Operativitatea şi eficienţa de degajare a afluxurilor de călători trebuie asigurată în aşa mod încât să nu se diminueze calitatea controlului efectuat la trecerea frontierei de stat. De multe ori afluxurile sunt percepute drept situaţii stresante pentru reprezentanţii autorităţilor care efectuează controlul la trecerea frontierei, dar şi pentru participanţii la trafic.

49. O atenţie deosebită necesită pregătirea anticipată a autorităţilor de control pentru gestionarea fluxurilor, prin abordare sistemică, bazată pe statisticile anterioare ale fluxurilor în perioada similară, luând în considerare un şir de factori importanţi, cum ar fi: perioada vacanţelor, sărbătorilor, evenimentelor social-culturale, starea vremii, destinaţiile turistice preferate şi altele. Această analiză urmează a fi efectuată pentru fiecare punct de trecere separat, de către Poliţia de Frontieră în cooperare cu Serviciul Vamal, precum şi în coordonare cu autorităţile de frontieră ale statelor vecine.

50. Se identifică mai multe cauze care determină formarea rândurilor, respectiv creşterea timpilor de aşteptare la traversarea frontierei de stat, principalele fiind: infrastructura slab dezvoltată a punctelor de trecere a frontierei de stat; insuficienţa de personal şi capacitatea scăzută de mobilizare a personalului în situaţii de criză; mijloace şi echipamente învechite, sisteme informaţionale vulnerabile la defecţiuni; funcţionarea defectuoasă a principiului opririi unice; comunicare ineficientă; participanţii la trafic optează pentru cele mai apropiate puncte de trecere a frontierei de stat şi comode din punctul de vedere al rutelor, nu însă pentru cele mai puţin aglomerate.

51. Soluţionarea integrată a problemei rândurilor la trecerea frontierei de stat va determina dezvoltarea coridoarelor comerciale, creşterea gradului de încredere a cetăţenilor în autorităţile statului, sporirea potenţialului turistic, creşterea economiei şi satisfacţia cetăţenilor, neintervenţia însă asupra problemei va genera diminuarea nivelului de securitate şi scăderea încrederii în autorităţi.

52. Actualmente, instituţia de frontieră nu deţine capacităţi suficiente pentru asigurarea securităţii obiectivelor de importanţă majoră, cauzele acestei problematici fiind unele deja istorice, asupra cărora instrumentele aplicate nu mai produc efecte. Astfel, în Aeroportul Internaţional Chişinău, standardele de securitate aeronautică nu sunt asigurate corespunzător în partea ce ţine de atribuţiile Poliţiei de Frontieră, instituţia neavând capacitatea de a asigura numărul necesar de operatori de securitate aeronautică certificaţi şi de a avea în dotare echipamentul de securitate necesar. Această situaţie persistă din cauza faptului că statul, efectiv, nu beneficiază de resursele financiare acumulate din taxa pentru asigurarea securităţii aeronautice, respectiv lipseşte posibilitatea de instituire a unui sistem propriu de instruire iniţială şi recurentă a poliţiştilor de frontieră. Nivelul scăzut al securităţii aeronautice poate genera acte de intervenţie ilicită şi, cel mai grav, tragedii aviatice, respectiv neintervenţia în excluderea acestor riscuri poate avea consecinţe extrem de grave.

53. Reţeaua de comunicaţii fixe şi mobile la standard european "TETRA" este utilizată de Poliţia de Frontieră, din anul 2012, pentru asigurarea comunicării. Totodată, până în prezent, unele părţi componente ale acesteia (turnuri de telecomunicaţii, cabine tehnice şi alte elemente de infrastructură) nu constituie proprietatea statului, deoarece nu sunt valorificate drepturile de proprietate. Acest lucru se întâmplă din cauza aspectelor litigioase dintre agenţii economici care au dezvoltat reţeaua, întrucât asupra unor componente ale acesteia sunt aplicate sechestre. Astfel, nu poate fi asigurată mentenanţa bunurilor, fiind periclitată funcţionarea şi securitatea sistemului de comunicaţii fixe şi mobile, ceea ce poate crea efecte negative atât asupra securităţii frontierei, cât şi asupra securităţii regionale.

54. Staţionarea pe segmentul de autostradă Odesa–Reni, care trece pe teritoriul Republicii Moldova în regiunea localităţii Palanca, a patrulelor grănicereşti, vamale şi a altor autorităţi ale Ucrainei, circulaţia personalului şi tehnicii militare ucrainene, care s-a intensificat odată cu izbucnirea războiului din Ucraina, generează multiple plângeri ale localnicilor şi autorităţilor publice locale privind situaţiile de conflict şi limitarea dreptului la libera circulaţie. Aspectele specifice de natură operaţională a managementului frontierei pe segmentul de autostradă Odesa–Reni, care trece pe teritoriul Republicii Moldova în regiunea localităţii Palanca, au fost în mod repetat subiectul întrevederilor reprezentanţilor de frontieră în ultimii ani. Astfel, se constată necesitatea elaborării cadrului normativ secundar de aplicare a Protocolului adiţional la Tratatul dintre Republica Moldova şi Ucraina cu privire la frontiera de stat, semnat la 18 august 1999 şi a Acordului dintre Guvernul Republicii Moldova şi Cabinetul de Miniştri al Ucrainei cu privire la regimul de utilizare a sectorului de autostradă ucraineană Odesa–Reni, care trece prin teritoriul Republicii Moldova, precum şi a sectorului de teren prin care trece acesta, semnat la 10 iulie 2001.

55. Asigurarea de către Poliţia de Frontieră a regimului frontierei de stat în regiunea Nodului Hidrotehnic de tampon Dnestrovsk-2, parte a Complexului Hidroenergetic Nistrean, este limitată din cauza îngrădirii de către partea ucraineană a unei părţi a teritoriului Republicii Moldova. Problema limitării accesului, în fond, la teritoriul de drept al Republicii Moldova urmează a fi soluţionată în regim prioritar cu partea ucraineană.

56. În zona Portului Internaţional Liber Giurgiuleşti se atestă un climat nefavorabil pentru asigurarea securităţii frontierei de stat, apariţia acestuia fiind acordarea unui spectru larg de facilităţi rezidenţilor portului şi stabilirea superficială a obligaţiunilor menite să contribuie la asigurarea securităţii frontierei de stat în acordul de investiţii şi în cadrul normativ relevant.

III. OBIECTIVELE PROGRAMULUI

57. Obiectivele generale ale prezentului Program sunt:

1) vulnerabilitate redusă a frontierei de stat bazată pe o cunoaştere deplină a situaţiei. Identificarea timpurie a riscurilor şi a vulnerabilităţilor va permite concentrarea pe domeniile critice şi respectiv utilizarea eficientă a resurselor în beneficiul statului şi comunităţii. Rezultatul scontat al acestui obiectiv general ţine de consolidarea capacităţilor de detectare, recunoaştere, urmărire şi combatere a activităţilor transfrontaliere ilegale, conducând astfel la reducerea vulnerabilităţii crizelor prin asigurarea evaluării riscurilor în mod cuprinzător şi prin schimbul adecvat de informaţii. Pe termen mediu, asigurarea coerenţei între componentele sistemului de coordonare a securităţii frontaliere va permite folosirea coordonată şi eficientă a resurselor;

2) frontieră de stat sigură, securizată şi funcţională. Rezultatul scontat al implementării acestui obiectiv general ţine de reducerea semnificativă a contrabandei, a migraţiei ilegale şi a altor fenomene ilicite la frontiera de stat. Totodată, obiectivul va contribui la diminuarea timpului de aşteptare în punctele de trecere a frontierei de stat, precum şi la închiderea breşei de securitate. Indirect, măsura respectivă ar avea şi un impact pozitiv asupra economiei naţionale şi, implicit, asupra bugetului de stat. În ultimă instanţă, siguranţa persoanei va creşte ca urmare a implementării acestui obiectiv;

3) capabilităţi susţinute pentru realizarea eficientă a managementului integrat al frontierei de stat. Personalul suficient, motivat şi instruit multidisciplinar, competent să ofere servicii calitative în procesul efectuării controlului frontierei, într-o manieră operativă şi calitativă, va fi capabil să identifice elementele criminogene la frontiera de stat. Totodată, asigurarea cu resursele necesare, utilizarea şi dezvoltarea tehnologiilor moderne de control al frontierei de stat, precum şi susţinerea capabilităţilor operaţionale vor contribui pentru a răspunde provocărilor actuale cu impact asupra securităţii frontierei de stat, precum şi necesităţilor ulterioare. Rezultatul scontat al acestui obiectiv general ţine de eficientizarea lucrului autorităţilor din sistemul managementului integrat al frontierei de stat.

58. Operaţionalizarea obiectivelor generale ale prezentului Program va fi realizată prin intermediul obiectivelor specifice incluse în tabelul 1.

IV. IMPACTUL PROGRAMULUI

59. Implementarea obiectivelor pe termen mediu stabilite în prezentul Program vor asigura un management efectiv, eficient şi coordonat al frontierei de stat în vederea atingerii scopului de a avea o frontieră deschisă, bine controlată şi securizată, ceea ce va avea un impact pozitiv atât asupra statului, cât şi asupra societăţii. Criza regională, determinată de războiul din Ucraina, poate genera efecte diverse tot mai imprevizibile, iar acest lucru impune extinderea centurii de siguranţă a Uniunii Europene. Evoluţia războiului a devenit un factor important la care trebuie racordate soluţiile şi deciziile cu referire la controlul frontierei de stat, iar instrumentele şi mecanismele aplicate în perioada de până la război necesită a fi revizuite, în vederea corespunderii acestora noilor riscuri şi ameninţări, inclusiv pentru perioada postcriză. Astfel, implementarea Programului va contribui indubitabil la asigurarea liberei circulaţii, va spori siguranţa persoanelor, securitatea naţională şi cea regională, fortificând totodată centura extinsă de securitate în regiune, ceea ce este foarte important în contextul aspectelor actuale de insecuritate.

60. Autorităţile din cadrul sistemului managementului integrat al frontierei de stat urmează să cunoască o transformare ireversibilă, devenind instituţii moderne, eficace şi eficiente, orientate către comunitate, poziţionate optim în mediul naţional şi internaţional, compatibile şi interoperabile cu structurile similare din alte state. Poliţia de Frontieră şi Serviciul Vamal, fiind actori principali în sistemul managementului integrat al frontierei de stat, îşi vor consolida capacităţile în domeniul analizei de risc şi procesare a informaţiilor, investigaţii, profilaxie şi combatere a fenomenelor infracţionale, precum şi în domeniul securităţii aeronautice, ceea ce va duce la creşterea siguranţei persoanei, diminuarea timpului de aşteptare în punctele de trecere a frontierei de stat, precum şi la reducerea semnificativă a contrabandei, a migraţiei ilegale şi a altor fenomene ilicite la frontiera de stat.

61. Spectrul de măsuri desfăşurate de către autorităţile din cadrul sistemului managementului integrat al frontierei de stat se vor alinia bunelor practici la nivel european, respectiv, Republica Moldova va fi recunoscută drept ţară cu un nivel ridicat de securitate frontalieră. Astfel, aplicarea modelului de gestionare europeană integrată a frontierelor, fiind o componentă fundamentală pentru asigurarea siguranţei şi securităţii spaţiului de libertate, securitate şi justiţie, este şi va fi în continuare unul dintre instrumentele datorită căruia Republica Moldova poate fi considerată drept garant de securitate în regiune. Calitatea controlului frontierei de stat va creşte datorită intervenţiilor planificate atât în materie de proceduri de operare, cât şi sub aspectul dotărilor, acestea însă necesită a fi susţinute prin asigurarea unui număr suficient de resurse umane motivate, pregătite şi instruite în conformitate cu ultimele evoluţii pe latura securităţii.

62. Frontiera de stat a Republicii Moldova trebuie să devină locul unde sunt aplicate armonios şi integrat resursele umane dedicate, mijloacele eficiente de control al frontierei, inclusiv tehnologii de ultimă generaţie, precum şi tehnicile şi procedeele europene de supraveghere a sectorului verde a frontierei şi control în punctele de trecere a frontierei de stat.

V. COSTURI

63. Estimarea generală a costurilor pentru implementarea şi realizarea prezentului Program a fost efectuată în baza priorităţilor şi activităţilor identificate, precum şi a instrumentelor disponibile în experienţa naţională şi internaţională. Programul este bazat pe principiile de sinergie şi complementaritate dintre resursele financiare publice şi cele atrase, inclusiv de la partenerii de dezvoltare.

64. Valoarea estimativă a resurselor financiare necesare pentru implementarea Programului este de 791583,1 mii de lei, dintre care 518247,4 mii de lei (65,5%) vor fi acoperite din bugetul Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră, 93509,5 mii de lei (11,8%) – din bugetul Serviciului Vamal, 179826,2 mii de lei (22,7%) – din asistenţa externă (resurse disponibile din partea partenerilor de dezvoltare). Implementarea Programului se va realiza prin intermediul următoarelor programe/subprograme bugetare:

1) Programul "35 - Afaceri Interne":

a) 3501 - Politici şi management în domeniul afacerilor interne;

b) 3502 - Ordine şi siguranţă publică;

c) 3503 - Migraţie şi azil;

d) 3505 - Servicii de suport în domeniul afacerilor interne;

e) 3506 - Managementul frontierei;

2) Programul "37 - Protecţie şi salvare în situaţii excepţionale":

a) 3702 - Protecţia civilă şi apărarea împotriva incendiilor;

b) 3703 - Protecţie şi salvare pe apă;

3) Programul "05 - Managementul finanţelor publice":

a) 0501 - Politici şi management în domeniul bugetar-fiscal;

b) 0502 - Administrarea veniturilor publice;

4) Programul "06 - Afaceri externe şi cooperarea externă":

a) 0601 - Politici şi management în domeniul relaţiilor externe;

b) 0604 - Cooperare externă;

5) Programul "08 - Domenii generale de stat":

a) 0803 - Reintegrarea ţării;

6) Programul "31 - Apărarea naţională";

7) Programul "36 - Securitatea naţională";

8) Programul "64 - Dezvoltarea transporturilor";

9) Programul "70 - Protecţia mediului".

65. Tabelul 2 cuprinde costul estimat pentru fiecare an de implementare, în funcţie de categorie, de sursa de finanţare şi de valorile cumulative ale costurilor preconizate pentru activităţile prezentului Program. Costul estimativ va servi drept argument şi instrument pentru accesarea atât a fondurilor naţionale, cât şi a celor internaţionale şi va fi ajustat pe perioada implementării Programului, ţinând cont de evoluţia economiei naţionale şi de bugetele disponibile la nivel naţional. Pentru implementarea unor acţiuni ce ţin de realizarea atribuţiilor funcţionale nu sunt necesare resurse financiare suplimentare, acestea fiind realizate din bugetul aprobat al autorităţilor şi al instituţiilor implicate. Totodată, realizarea unor acţiuni ale prezentului Program ar putea genera costuri suplimentare faţă de cele prevăzute, care nu pot fi estimate la momentul elaborării acestuia şi care urmează a fi determinate pe parcurs.

VI. RISCURI DE IMPLEMENTARE

66. Pentru a spori şansele unei implementări de succes a Programului, care ar putea fi afectate de o serie de riscuri, instituţiile responsabile trebuie să aplice un set de măsuri de diminuare a riscurilor identificate, menite să reducă impactul şi probabilitatea realizării acestora.

67. În tabelul 3 sunt sistematizate riscurile ce ţin de implementarea Programului şi măsurile de diminuare a riscurilor identificate.

VII. AUTORITĂŢI/INSTITUŢII RESPONSABILE

68. Responsabile de implementarea Programului sunt autorităţile şi instituţiile publice, implicate în procesul de asigurare a securităţii frontierei şi de facilitare a comerţului, definite ca autorităţi din sistemul managementului integrat al frontierei de stat, divizate în două categorii, precum şi alte autorităţi şi instituţii naţionale conform următoarelor domenii:

1) cu competenţe nemijlocite la frontieră:

a) Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră al Ministerului Afacerilor Interne;

b) Serviciul Vamal al Ministerului Finanţelor;

c) Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor;

2) cu atribuţii conexe domeniului managementului integrat al frontierei de stat:

a) Ministerul Afacerilor Interne;

b) Ministerul Finanţelor;

c) Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene;

d) Ministerul Apărării;

e) Ministerul Infrastructurii şi Dezvoltării Regionale;

f) Ministerul Mediului;

g) Ministerul Sănătăţii;

h) Serviciul de Informaţii şi Securitate;

i) Serviciul Consiliul Suprem de Securitate;

d) Inspectoratul General al Poliţiei al Ministerului Afacerilor Interne;

e) Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă al Ministerului Afacerilor Interne;

f) Biroul migraţie şi azil al Ministerului Afacerilor Interne;

j) Instituţia Publică Agenţia Servicii Publice;

k) Biroul politici de reintegrare al Cancelariei de Stat;

3) alte autorităţi şi instituţii naţionale:

a) Cancelaria de Stat;

b) Ministerul Justiţiei;

c) Agenţia Proprietăţi Publice;

d) Instituţia Publică Agenţia de Guvernare Electronică;

e) Instituţia Publică Serviciul Tehnologia Informaţiei şi Securitate Cibernetică.

67. În procesul de implementare a Programului, autorităţile responsabile vor coopera cu alte autorităţi ale administraţiei publice centrale şi locale, cu organizaţii neguvernamentale, precum şi cu parteneri de dezvoltare.

VIII. PROCEDURI DE RAPORTARE

68. Implementarea Programului se va realiza în conformitate cu Planul de acţiuni privind implementarea Programului de management integrat al frontierei de stat pentru anii 2022-2025 (se anexează), în două etape:

1) etapa I – anii 2022-2023;

2) etapa a II-a – anii 2024-2025.

69. Procesul de monitorizare şi de raportare se va realiza pe parcursul perioadei de implementare a Programului, în vederea stabilirii gradului de realizare a acţiunilor, gradului de conformitate a acţiunilor întreprinse cu cele planificate, identificării cauzelor nerealizării în termen a acţiunilor planificate şi a modificărilor pentru îmbunătăţirea procesului de implementare. Rezultatele implementării vor fi incluse în raportul de progres privind implementarea Programului, elaborat anual de Ministerul Afacerilor Interne, în baza informaţiilor prezentate de către autorităţile/instituţiile responsabile de implementare. În cazul acţiunilor cu mai mulţi responsabili de implementare, rolul de coordonator/executor primar al implementării îi revine primei autorităţi/ instituţii indicate. Executorul primar va generaliza informaţiile executorilor secundari şi le va prezenta în termenele stabilite Ministerului Afacerilor Interne. Rapoartele de progres trebuie să ofere inclusiv date cantitative cu privire la progresul realizării obiectivelor specifice şi a indicatorilor de rezultat.

70. Procesul de evaluare a implementării Programului se va desfăşura în vederea creării unei imagini obiective bazate pe relevanţa, efectivitatea, eficienţa, durabilitatea şi impactul Programului pe termen mediu. În procesul evaluării va fi analizată realizarea indicatorilor de impact stabiliţi în Program, vor fi identificaţi factorii care contribuie, împiedică sau periclitează obţinerea rezultatelor de politici în domeniul managementului integrat al frontierei de stat. Activităţile de evaluare privind implementarea Programului vor fi realizate în etape:

1) după prima etapă de implementare (la mijlocul termenului), prin elaborarea unui raport de evaluare intermediară pentru 2 ani;

2) după finalizarea perioadei de realizare a Programului, prin elaborarea unui raport de evaluare finală pentru 4 ani.

71. Rapoartele de evaluare vor conţine:

1) sumarul executiv (descrierea scopului şi obiectivelor Programului, rezultatele obţinute în procesul de implementare, concluziile şi recomandările principale);

2) introducere (descrierea succintă a Programului, a scopului evaluării, a metodelor de evaluare şi a constrângerilor în procesul de evaluare);

3) constatări (prezentarea detaliată a rezultatelor evaluării, în conformitate cu criteriile de relevanţă, eficacitate, eficienţă, durabilitate şi, în cazul evaluării finale, impactul Programului);

4) concluzii (descrierea succintă a concluziilor trase în baza evaluării);

5) recomandări (descrierea activităţilor recomandate pentru îmbunătăţirea situaţiei din domeniul sau subdomeniul inclus în Program şi a documentului propriu-zis, în cazul evaluării intermediare).

72. Rapoartele de evaluare internă vor fi elaborate de Ministerul Afacerilor Interne, cu suportul autorităţilor/instituţiilor responsabile de implementarea Programului.

73. În cazul în care evaluarea intermediară atestă devieri de la activităţile planificate (acţiunile, indicatorii de impact, de rezultat şi de monitorizare), raportul evaluării intermediare poate constitui temei pentru iniţierea procesului de modificare a Planului de acţiuni privind implementarea Programului de management integrat al frontierei de stat pentru anii 2022-2025.

74. Rapoartele de evaluare vor fi publicate pe pagina web-oficială a Ministerului Afacerilor Interne.

Anexă

la Programul de management integrat al

frontierei de stat pentru anii 2022-2025

PLAN DE ACŢIUNI

privind implementarea Programului de management

integrat al frontierei de stat pentru anii 2022-2025