Hotărâre nr. 115 din 05.03.2025

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

H O T Ă R Â R E

pentru aprobarea Regulamentului privind navigaţia pe căile

 navigabile interioare şi navigaţia pe fluviul Dunărea

nr. 115  din  05.03.2025

 (în vigoare 14.04.2026) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr.179-182 art. 201 din 14.04.2025

* * *

În temeiul art.3 alin.(2) din Legea nr.176/2013 privind transportul naval intern al Republicii Moldova (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2013, nr.238- 242, art.672), cu modificările ulterioare, şi al art.6 lit.h) din Legea nr.136/2017 cu privire la Guvern (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2017, nr.252, art.412), cu modificările ulterioare, Guvernul

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă Regulamentul privind navigaţia pe căile navigabile interioare (se anexează).

2. Navigaţia pe fluviul Dunărea se efectuează potrivit regulilor stabilite de către administraţiile fluviale, în conformitate cu art.23 din Convenţia despre regimul navigaţiei pe Dunăre din 18 august 1948.

3. Controlul asupra executării prezentei hotărâri se pune în sarcina Ministerului Infrastructurii şi Dezvoltării Regionale.

4. Prezenta hotărâre intră în vigoare la expirarea a 12 luni de la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

Aprobat

prin Hotărârea Guvernului nr.115/2025

REGULAMENT

privind navigaţia pe căile navigabile interioare

I. DISPOZIŢII GENERALE

1. Regulamentul privind navigaţia pe căile navigabile interioare (în continuare – Regulament) stabileşte normele privind traficul pe căile navigabile interioare din regiunea Comisiei Economice pentru Europa a Organizaţiei Naţiunilor Unite şi ale Republicii Moldova, semnele şi marcajele pe căile navigabile, regulile de navigaţie, regulile de acostare, de semnalizare, cerinţele de raportare, prevenirea poluării apei şi eliminarea deşeurilor.

2. Prezentul Regulament se aplică tuturor căilor de navigaţie interioare ale Republicii Moldova, bazinelor acvatice şi acvatoriilor porturilor şi cheiurilor temporare, locurilor de adăpost, locurilor de încărcare/descărcare şi locurilor de îmbarcare/debarcare situate pe acestea.

3. Prezentul Regulament se aplică tuturor navelor, convoaielor, bacurilor, ambarcaţiunilor şi aparatelor plutitoare, indiferent de proprietatea acestora, în cazul în care navighează pe căile navigabile interioare ale Republicii Moldova.

4. Prezentul Regulament nu exonerează conducătorii navelor de respectarea regulilor speciale de navigaţie, stabilite de către autorităţile competente, în limitele porturilor sau în zonele din afara porturilor unde se desfăşoară operaţiuni de încărcare-descărcare sau lucrări pe calea navigabilă.

5. Participanţii la traficul de nave pe căile navigabile interioare sunt obligaţi să respecte regulile de navigaţie, semnele şi marcajele pe căile navigabile, regulile de acostare, de semnalizare, precum şi cerinţele de raportare, condiţiile tehnice, regulile de prevenire a poluării apei şi eliminării deşeurilor ale prezentului Regulament şi, prin acţiunile lor, să nu cauzeze prejudicii altor participanţi la trafic, să nu-i expună pericolului, precum şi să nu creeze, neîntemeiat, obstacole pentru navigaţie, care să le depăşească pe cele provocate de circumstanţe iminente.

6. Monitorizarea traficului de nave pe căile navigabile interioare ale Republicii Moldova, în acvatoriile porturilor şi ale cheiurilor temporare, în locurile de adăpost şi în locurile de încărcare/descărcare situate pe acestea, precum şi respectarea prezentelor reguli se efectuează de către Agenţia Navală a Republicii Moldova (în continuare – ANRM).

7. Conducătorii navelor care urmează să intre între limitele amonte şi aval ale unui port sunt obligaţi să întreprindă măsuri de siguranţă corespunzătoare, în conformitate cu regulile şi condiţiile din zona de navigaţie respectivă, şi să informeze căpitănia de port prin radiotelefon la intrarea şi ieşirea navei pe acest sector.

8. În sensul prezentului Regulament se utilizează următoarele noţiuni:

8.1. ADN – Regulamentul anexat la Acordul European referitor la transportul internaţional al mărfurilor periculoase pe căile navigabile interioare (Comisia Economică pentru Europa a Organizaţiei Naţiunilor Unite, Geneva 2000);

8.2. ambarcaţiune mică – navă a cărei lungime a carenei, exclusiv cârma şi bompresul, este mai mică de 20 m, cu excepţia navelor care sunt construite şi amenajate pentru a remorca, a împinge sau a conduce în cuplu nave, altele decât ambarcaţiunile mici, şi cu excepţia navelor care sunt autorizate pentru transportul a mai mult de 12 pasageri, a bacurilor şi a barjelor de împingere;

8.3. ambarcaţiune sportivă sau de agrement – ambarcaţiune utilizată în scopuri sportive sau recreative şi fără scopul de a obţine un câştig financiar;

8.4. apă de santină – apă uleioasă, provenită din santina sălii maşinilor, a picului, a coferdamurilor şi a compartimentelor laterale;

8.5. apă uzată menajeră – apă uzată, provenită de la bucătării, săli de mese, săli de baie, duşuri şi toalete, precum şi apă cu fecale;

8.6. aparat plutitor – construcţie plutitoare, dotată cu instalaţii mecanice şi destinată să execute lucrări pe căi navigabile sau în porturi (drăgi, elevatoare, bigi, macarale etc.);

8.7. bac – navă care asigură un serviciu de traversare a căii navigabile şi care este clasificată ca bac de către autorităţile competente; navele care asigură un astfel de serviciu şi nu navighează liber trebuie să fie, în toate cazurile, clasificate în categoria "bacuri";

8.8. convoi – convoi remorcat, împins sau o formaţie în cuplu;

8.9. convoi împins – ansamblu rigid, compus din nave, dintre care cel puţin una este plasată în faţa navei autopropulsate şi asigură propulsia convoiului, fiind denumită împingător. Este considerat rigid un convoi compus dintr-o navă - împingător şi o ambarcaţiune împinsă, cuplată astfel ca să permită o articulaţie ghidată;

8.10. convoi remorcat – grupare compusă din una sau mai multe nave, instalaţii plutitoare sau materiale plutitoare, care sunt remorcate de una sau mai multe nave autopropulsate care fac parte din convoi şi sunt numite remorchere;

8.11. depăşire – manevră prin care o navă (care vine din urmă) se apropie de o altă navă venind dintr-o direcţie de mai mult de 22,50^o în sens opus traversului acesteia şi o întrece;

8.12. deşeuri care apar la bord – substanţe sau obiecte definite la subpunctele 8.4, 8.16, 8.19 şi 8.21, al căror deţinător scapă sau are intenţia de a scăpa de ele ori are obligaţia de a le preda;

8.13. deşeuri de încărcătură – resturi şi ape uzate care provin din cauza încărcăturii la bord; nu fac parte din acestea încărcătura restantă şi reziduurile de manipulare;

8.14. deşeuri menajere – resturi organice şi anorganice care provin din menajul şi gastronomia de la bord şi care nu conţin componente ale altor deşeuri descrise în punctul 8;

8.15. deşeuri speciale – resturi care provin din exploatarea navei, altele decât deşeurile uleioase şi grase;

8.16. deşeuri uleioase şi grase provenite din exploatarea navei – uleiuri uzate, ape de santină şi alte deşeuri uleioase şi unsuroase, cum ar fi grăsimile uzate, filtrele (de aer sau de ulei) uzate, cârpele uzate (vată şi ţesături poluate), recipientele (ambalaje goale poluate), precum şi ambalajele acestor deşeuri;

8.17. dispozitiv AIS pentru navigaţie interioară – dispozitiv instalat la bordul unei nave şi utilizat în conformitate cu standardul pentru sistemele de identificare şi urmărire a navelor pe căile navigabile interioare;

8.18. formaţie în cuplu – ansamblu compus din nave cuplate bord la bord, dar niciuna din ele nu este plasată în faţa navei autopropulsate care asigură propulsia formaţiei;

8.19. grăsimi uzate – grăsimi uzate provenite la scurgerea din gresoare, rulmenţi şi instalaţii de gresare, precum şi alte grăsimi care nu mai pot fi utilizate;

8.20. instalaţie plutitoare – ansamblu de construcţii plutitoare care, în mod normal, nu este destinat pentru a fi deplasat (de exemplu, ştrandurile, docurile, debarcaderele, hangarele pentru nave);

8.21. încărcătură restantă – marfă/încărcătură lichidă, rămasă în tancuri sau în tubulaturi după descărcare, fără utilizarea unui sistem de uscare vizat în ADN, precum şi încărcătura uscată care rămâne în cală, fără utilizarea unei măturări mecanice sau a instalaţiilor de aspiraţie;

8.22. întâlnire – moment de apropiere a două nave care navighează în direcţii opuse sau aproape opuse;

8.23. LNG – gaz natural lichefiat;

8.24. lumină intermitentă şi lumină intermitentă rapidă – lumină care pulsează cu un ritm de 40-60 de perioade de lumină/minut şi, respectiv, 100-120 de perioade de lumină/minut;

8.25. material plutitor – plută precum şi orice construcţie, ansamblu sau mijloc apt să navigheze, altele decât navele sau instalaţiile plutitoare;

8.26. navă autopropulsată – navă care utilizează propriile mijloace mecanice de propulsie, cu excepţia navelor al căror motor este folosit doar pentru a efectua deplasări pe distanţe scurte (în porturi sau locuri de încărcare şi descărcare) sau pentru a creşte manevrabilitatea lor în cazul în care remorchează sau împing;

8.27. navă de pasageri – navă construită şi amenajată pentru transportul a mai mult de 12 pasageri;

8.28. navă rapidă – navă autopropulsată, cu excepţia ambarcaţiunilor mici, capabilă să navigheze cu o viteză mai mare de 40 km/h în raport cu apa stătătoare;

8.29. nămoluri de epurare – reziduuri care apar la bordul navei în urma exploatării unei staţii de epurare la bord;

8.30. reziduu de manipulare – marfă care, în timpul manipulării, cade pe navă în exteriorul calei (de exemplu, pe punte de-a lungul bordajului);

8.31. reziduu de marfă – marfă lichidă care nu poate fi evacuată din tancurile de marfă sau din tubulaturi prin sistemul de uscare, precum şi marfă uscată de care nu poate fi debarasată cala prin utilizarea măturilor mecanice;

8.32. slop – amestec de reziduuri de marfă cu resturi de apă de spălare, rugină sau nămol, care pot sau nu pot fi pompate;

8.33. stare de ebrietate – stare survenită în urma consumului de alcool, droguri şi/sau alte substanţe care provoacă ebrietate şi care are drept urmare dereglarea psihofuncţională a organismului;

8.34. stare de oboseală – stare de diminuare a capacităţilor fizice de gândire şi de reacţie a organismului uman, cauzată de repaus insuficient sau de o îmbolnăvire, şi care se manifestă prin devieri în raport cu norma de comportament sau viteza de reacţie;

8.35. staţie de buncherare – instalaţie sau navă pentru aprovizionarea navelor cu combustibili lichizi şi/sau cu lubrifianţi;

8.36. tanc uscat – tanc de marfă, debarasat de încărcătura rămasă cu ajutorul unui sistem de uscare, conform ADN, şi unde subzistă doar reziduuri de marfă;

8.37. timp de noapte – perioadă cuprinsă între apusul şi răsăritul soarelui;

8.38. timp de zi – perioadă cuprinsă între răsăritul şi apusul soarelui;

8.39. viteză de siguranţă – viteză la care o navă sau un convoi poate să navigheze în deplină siguranţă, să efectueze manevre şi să se oprească în limitele de distanţă impuse de circumstanţele şi de condiţiile date;

8.40. mal stâng şi mal drept – parte a căii navigabile pentru un observator orientat cu faţa spre aval;

8.41. vizibilitate redusă – condiţii în care vizibilitatea este diminuată ca urmare a ceţii, a pâclei, a viscolului, a averselor de ploaie şi a altor cauze.

9. Conducătorul

9.1. Orice navă sau material plutitor, cu excepţia navelor unui convoi împins, altele decât împingătorul, trebuie să se afle sub autoritatea unei persoane care are calificarea necesară în acest scop (în continuare – conducător).

9.2. Orice convoi trebuie să se afle sub autoritatea unui conducător care are calificarea necesară în acest scop. Statutul de conducător al convoiului este atribuit în modul următor:

9.2.1. în cazul unui convoi care cuprinde doar o navă autopropulsată, conducătorul convoiului este conducătorul navei autopropulsate;

9.2.2. în cazul unui convoi remorcat care are în faţă două sau mai multe nave autopropulsate în linie de şir, conducătorul convoiului este conducătorul primei nave. Dacă prima navă este un remorcher de sprijin temporar, conducătorul convoiului este conducătorul celei de-a doua nave;

9.2.3. în cazul unui convoi remorcat care are în faţă două sau mai multe nave autopropulsate care nu navighează în linie una după alta (în linie de şir) şi dintre care una asigură tracţiunea principală, conducătorul convoiului este conducătorul navei care asigură tracţiunea principală;

9.2.4. într-un convoi împins care este propulsat de două împingătoare unul lângă altul, conducătorul împingătorului care asigură propulsia principală este conducătorul convoiului;

9.2.5. în toate celelalte cazuri conducătorul convoiului este desemnat.

9.3. În timpul marşului, conducătorul trebuie să se găsească la bord. Conducătorul unui aparat plutitor trebuie să fie întotdeauna la bord în timp ce aparatul plutitor este în lucru.

9.4. Conducătorul este responsabil de respectarea prevederilor prezentului Regulament pe nava lui, pe convoiul lui sau pe materialele plutitoare.

Într-un convoi remorcat, conducătorii navelor remorcate trebuie să se conformeze ordinelor conducătorului convoiului. Conducătorii navelor remorcate trebuie să asigure buna conducere a navelor pe care le comandă. Aceleaşi prevederi se aplică conducătorilor de nave dintr-o formaţie în cuplu care nu sunt conducători ai formaţiei.

9.5. Orice instalaţie plutitoare trebuie să se afle sub autoritatea unei persoane calificate. Această persoană poartă răspundere pentru respectarea dispoziţiilor prezentului Regulament pe instalaţia plutitoare.

9.6. Conducătorul nu trebuie să fie în stare de oboseală sau în stare de ebrietate în timpul conducerii navei.

9.7. Dacă o navă sau un material plutitor în staţionare nu are conducător, responsabili de respectarea dispoziţiilor prezentului Regulament sunt:

9.7.1. persoana însărcinată cu paza şi supravegherea, în conformitate cu dispoziţiile punctului 134;

9.7.2. operatorul care asigură exploatarea şi proprietarul navei sau proprietarul materialului plutitor.

10. Îndatoriri ale echipajului şi ale altor persoane aflate la bord

10.1. Membrii echipajului execută ordinele ce le sunt date de către conducătorul navei în cadrul responsabilităţii sale şi respectă dispoziţiile prezentului Regulament şi ale altor dispoziţii aplicabile.

10.2. Orice alte persoane aflate la bordul unei nave se conformeză ordinelor date de către conducătorul navei pentru siguranţa navigaţiei sau a ordinii la bord.

10.3. Membrii echipajului şi alte persoane aflate la bord, care determină temporar ei înşişi ruta şi viteza navei, poartă răspundere pentru respectarea dispoziţiilor prezentului Regulament.

10.4. Capacităţile membrilor de echipaj în serviciu şi ale altor persoane care se află la bord şi participă temporar la navigaţia navei nu trebuie să fie scăzute din cauza oboselii, a stării de ebrietate sau din alte cauze.

11. Îndatoriri

11.1. Navele în marş trebuie să respecte, în orice moment, viteza de siguranţă.

11.2. Conducătorii asigură respectarea măsurilor de precauţie impuse de dispoziţiile punctului 11 şi cele din practica profesională curentă, pentru a evita următoarele situaţii:

11.2.1. de a pune în pericol viaţa persoanelor;

11.2.2. de a cauza prejudicii navelor sau materialelor plutitoare, malurilor sau lucrărilor şi instalaţiilor de orice natură, aflate în calea navigabilă sau în imediata apropiere a acesteia;

11.2.3. de a crea piedici navigaţiei;

11.2.4. de a cauza prejudicii membrilor echipajului şi altor persoane care se află la bordul navelor sau al barjelor de care sunt legate, cheiurilor portuare şi de acostare cât şi mediului.

11.3. Dispoziţiile prezentului punct se aplică inclusiv persoanelor responsabile de pază şi supraveghere, în conformitate cu dispoziţiile punctului 134.

11.4. Conducătorul şi persoanele aflate la bordul unei ambarcaţiuni mici fără punte, aflată în marş, au obligaţia de a purta veste de salvare.

12. În executarea atribuţiilor sale, conducătorul este în drept să se abată de la prevederile prezentului Regulament, dacă acest lucru este necesar pentru menţinerea siguranţei navigaţiei.

13. Folosirea căii navigabile

Lungimea, lăţimea, pescajul, înălţimea deasupra planului apei şi viteza navelor, a convoaielor sau a materialelor plutitoare trebuie să fie compatibile cu caracteristicile căii navigabile şi ale structurilor sale artificiale.

14. Încărcarea maximă, numărul maxim de pasageri şi câmpul vizual

14.1. Navele nu trebuie să fie încărcate deasupra liniei de plutire care corespunde limitei inferioare a mărcilor de bord liber.

14.2. Încărcătura nu trebuie să limiteze sub 350 m vizibilitatea directă sau laterală înspre bordurile navei. Dacă vizibilitatea directă spre prova şi în lateral este împiedicată în timpul navigaţiei, această insuficienţă a câmpului vizual poate fi compensată prin utilizarea radarului.

14.3. Încărcătura nu trebuie să compromită stabilitatea navei şi nici rezistenţa carenei.

14.4. Înainte de plecarea în marş, conducătorul verifică stabilitatea navelor care transportă containere, în următoarele situaţii:

14.4.1. dacă lăţimea navei este mai mică de 9,5 m, iar încărcătura de containere depăşeşte un nivel;

14.4.2. dacă lăţimea navei este de 9,5 m sau mai mare, dar nu mai mare de 11 m, iar încărcătura de containere depăşeşte două nivele;

14.4.3. dacă lăţimea navei este 11 m sau mai mare, dar nu mai mare de 15 m, iar încărcătura de containere depăşeşte trei nivele sau mai mult de trei lăţimi;

14.4.4. dacă lăţimea navei este 15 m sau mai mare, iar încărcătura de containere depăşeşte trei nivele.

14.5. Navele destinate transportului de pasageri nu trebuie să aibă la bord un număr de pasageri mai mare decât cel autorizat de către autorităţile competente.

Navele rapide nu trebuie să aibă la bord un număr de pasageri mai mare decât numărul de locuri pe scaune.

15. Construcţia, echiparea şi echipajul navelor

15.1. Navele şi materialele plutitoare trebuie să fie construite şi echipate astfel încât să asigure securitatea persoanelor care se găsesc la bord, precum şi siguranţa navigaţiei, în conformitate cu prezentul Regulament.

15.2. Toate navele, exceptând navele din componenţa unui convoi împins, altele decât împingătorul, trebuie să aibă în componenţa echipajului un număr suficient de persoane calificate pentru a asigura securitatea persoanelor care se află la bord şi siguranţa navigaţiei. Navele nepropulsate ale unei formaţii în cuplu şi unele nave remorcate într-un ansamblu rigid nu sunt obligate să aibă echipaj în cazul în care numărul de persoane din cadrul echipajului altor unităţi ale formaţiei în cuplu sau ale ansamblului rigid este suficient de calificat pentru a asigura securitatea persoanelor care se află la bord şi siguranţa navigaţiei.

15.3. La bordul navei trebuie să se regăsească echipamente de salvare concepute pentru pasageri. Numărul echipamentelor de salvare de distribuit pasagerilor trebuie să corespundă cu numărul pasagerilor indicat în actul tehnic al navei.

16. Ţinerea cârmei

16.1. În timpul navigaţiei, cârma trebuie să fie ţinută obligatoriu de cel puţin o persoană calificată care are vârsta de cel puţin 16 ani. Prezentul punct nu se aplică persoanelor de la cârma ambarcaţiunilor mici fără propulsie.

16.2. Persoana de la cârmă trebuie să fie în măsură să primească şi să transmită toate informaţiile şi toate comenzile care sosesc la timonerie sau care pleacă de la aceasta, trebuie să fie în măsură să audă semnalele sonore şi să vadă în toate direcţiile.

16.3. În condiţii de vizibilitate redusă, pe navă este asigurată prezenţa unei persoane de veghe şi a unui post de ascultare cu scopul de a informa persoana de la cârmă, dacă acest lucru este necesar pentru siguranţa navigaţiei.

16.4. La bordul navelor rapide în marş, cârma trebuie ţinută de către o persoană cu vârsta de cel puţin 21 de ani, care să posede atât o diplomă, prin care se certifică că titularul are calificările prevăzute la subpunctul 9.1, cât şi certificatul privind dreptul de a conduce o navă cu radar, prevăzut la subpunctul 82.1.1.

La bordul navelor rapide trebuie să fie prezentă o persoană care să se afle, obligatoriu, în permanenţă în timonerie, cu excepţia perioadei de acostare şi a manevrei de plecare, precum şi în ecluze şi în avanporturi.

17. Documente de bord şi alte documente în navigaţia internaţională

17.1. La bordul navelor, cu excepţia navelor maritime, este obligatoriu să se găsească:

- certificatul de naţionalitate sau actul care atestă naţionalitatea navei, în cazul navelor cu pavilion străin;

- certificatul de tonaj;

- certificatul de echipaj minim, cu excepţia navelor fără echipaj;

- jurnalul de bord (numai pentru navele autopropulsate);

- actul care atestă calificarea conducătorului navei;

- actele care atestă starea tehnică, conform acordurilor internaţionale la care Republica Moldova este parte, şi documentele privind navigaţia, stabilite de tratatele internaţionale.

17.2. Ambarcaţiunile mici sunt eliberate de obligaţia de a deţine la bord certificatul de tonaj şi jurnalul de bord, menţionate la subpunctul 17.1.

Pentru ambarcaţiunile mici de agrement, certificatul de echipaj minim de siguranţă, menţionat la subpunctul 17.1, nu este obligatoriu, iar certificatul de naţionalitate, menţionat la subpunctul 17.1, va fi înlocuit cu actul de navigaţie în cazul în care nava este înscrisă în Catalogul naval.

17.3. La bordul materialelor plutitoare trebuie să se găsească certificatul de bunăstare de navigabilitate şi actul de navigaţie.

17.4. Documentele de bord trebuie să fie prezentate la orice cerere a inspectorilor ANRM, a reprezentanţilor căpităniilor de port, ai Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră, ai Serviciului Vamal şi ai Poliţiei.

17.5. Certificatul de naţionalitate, certificatul de tonaj şi actele care atestă starea tehnică, conform acordurilor internaţionale la care Republica Moldova este parte, nu este obligatoriu să se afle la bordul barjelor de împingere pe care există o placă cu următoarelor date:

17.5.1. numărul oficial de identificare…;

17.5.2. numărul actului de naţionalitate…;

17.5.3. autoritatea competentă…;

17.5.4. valabil până la… .

Aceste date trebuie să fie gravate sau poansonate, folosind caractere citeţe cu înălţimea de minimum 6 mm. Placa metalică trebuie să aibă înălţimea de minimum 60 mm şi lungimea de 120 mm. Placa trebuie să fie fixată definitiv într-un loc uşor vizibil, în apropiere de pupa, în bordul tribord.

Conformitatea indicaţiilor de pe placă cu cele din certificatul de naţionalitate al barjei trebuie să fie confirmată de către autoritatea competentă al cărei poanson va fi aplicat pe placă. Certificatul de naţionalitate şi certificatul de tonaj trebuie să fie păstrate la bordul remorcherului în timpul navigaţiei sau la proprietarul barjei, în cazul staţionării acesteia.

18. Prezenţa regulamentelor şi a ghidurilor de navigaţie la bordul navei

18.1. Un exemplar al prezentului Regulament, inclusiv regulile locale stabilite pentru sectorul pe care navighează nava, cu amendamentele ulterioare la acesta, şi prevederile cu caracter temporar, conform punctului 29, este obligatoriu să se găsească la bordul fiecărei nave, cu excepţia ambarcaţiunilor mici, a materialelor plutitoare şi a navelor care nu au echipaj.

18.2. La bordul navelor dotate cu o instalaţie de radiotelefonie este obligatoriu să se găsească Ghidul serviciului radiotelefonic în navigaţia interioară (Basel 2000), partea generală şi partea regională, Dunăre.

18.3. O versiune electronică a documentelor prevăzute în punctul 18 este acceptată cu condiţia de a fi accesibilă în orice moment.

19. Obiecte periculoase aflate la bord, pierderea obiectelor, obstacole

19.1. Este interzis să se lase ieşirea în afara bordurilor navelor sau ale materialelor plutitoare a obiectelor care ar putea să reprezinte un pericol pentru siguranţa navelor, a materialelor sau a instalaţiilor plutitoare ori a instalaţiilor aflate pe calea navigabilă sau în vecinătatea ei.

19.2. În cazul în care ancorele sunt ridicate, ele trebuie să fie mai jos de fundul sau de chila navei ori de planul cel mai de jos al materialului plutitor. În cazul în care ancorele nu se folosesc, acestea trebuie să fie ridicate la maximum.

19.3. În cazul în care o navă, un material plutitor sau o instalaţie plutitoare pierde un obiect ce ar putea să creeze un obstacol sau un pericol pentru navigaţie, conducătorul sau persoana responsabilă de instalaţia plutitoare este obligată să anunţe, fără întârziere, cea mai apropiată căpitănie de port şi ANRM, indicând, cât mai exact posibil, locul unde a fost pierdut obiectul. În măsura în care este posibil, este obligată să marcheze acest loc cu un reper.

19.4. În cazul în care o navă întâlneşte un obstacol necunoscut situat în calea navigabilă, conducătorul este obligat să anunţe fără întârziere cea mai apropiată căpitănie de port şi ANRM, indicând, cât mai exact posibil, locul unde a fost întâlnit obstacolul. Dacă acest obstacol prezintă un pericol pentru navigaţie, acesta trebuie să fie marcat în măsura în care este posibil.

20. Protejarea semnelor căii navigabile

20.1. Este interzis navelor şi materialelor plutitoare de a se folosi de semnalele căii navigabile (panouri, geamanduri, flotoare, balize etc.) în sensul de a se lega sau a se trage de acestea, de a le deteriora sau a le face improprii destinaţiei lor.

20.2. În cazul în care o navă sau un material plutitor a deplasat un semnal sau a deteriorat o instalaţie care face parte din semnalizarea căii navigabile, conducătorul este obligat să anunţe, fără întârziere, cea mai apropiată căpitănie de port şi ANRM.

20.3. Conducătorul este obligat să anunţe, fără întârziere, cea mai apropiată căpitănie de port şi ANRM cu privire la incidentele sau accidentele constatate la instalaţiile de semnalizare (stingerea unei lumini, deplasarea unei geamanduri, distrugerea unui semnal etc.).

21. Deteriorări cauzate structurilor artificiale

În cazul în care o navă sau un material plutitor a deteriorat o structură artificială (ecluză, pod, debarcader etc.), conducătorul este obligat să anunţe despre aceasta, fără întârziere, cea mai apropiată căpitănie de port şi ANRM.

22. Interzicerea deversării în calea navigabilă

22.1. Este interzis să se arunce, să se deverseze, să se lase să cadă sau să se scurgă pe calea navigabilă obiecte sau substanţe care pot crea piedici sau pericole pentru navigaţie ori pentru alţi utilizatori ai căii navigabile.

22.2. Este interzis să se arunce, să se deverseze sau să lase să se scurgă pe calea navigabilă reziduuri petroliere sub orice formă sau amestecuri ale acestor reziduuri cu apă.

22.3. În caz de deversare accidentală a uneia dintre substanţele prevăzute în subpunctele 22.1 sau 22.2 ori în caz de ameninţare cu o astfel de deversare, conducătorul este obligat să anunţe, fără întârziere, cea mai apropiată căpitănie de port şi ANRM, indicând, cât mai exact posibil, natura şi locul deversării.

23. Salvare şi asistenţă

23.1. În cazul unui accident care pune în pericol persoanele aflate la bord, conducătorul este obligat să facă uz de toate mijloacele aflate la dispoziţia sa pentru a salva aceste persoane.

23.2. Conducătorul navei aflate în apropierea unei nave sau a unui material plutitor – victimă a unui accident, care pune în pericol persoane sau ameninţă să producă o obstrucţionare a şenalului navigabil, este obligat, în măsura în care nu pune în pericol siguranţa propriei sale nave, să acorde asistenţă imediată.

24. Nave eşuate sau scufundate

24.1. Conducătorul unei nave eşuate sau scufundate ori al unui material plutitor eşuat sau dezmembrat este obligat să anunţe evenimentul, fără întârziere, celei mai apropiate căpitănii de port şi ANRM. În cazul unei nave eşuate sau scufundate, conducătorul sau unul dintre membrii echipajului este obligat să rămână la bord sau în imediata apropiere de locul accidentului până în momentul obţinerii permisului de părăsire a locului din partea organelor căpităniei de port şi/sau ale ANRM.

24.2. În cazul în care, în şenal sau în apropierea acestuia, o navă sau un material plutitor a eşuat sau s-a scufundat, conducătorul său are obligaţia, în cel mai scurt timp şi fără să renunţe la obligaţia de a arăta semnalele prevăzute la punctul 63, să avertizeze, din puncte corespunzătoare şi de la distanţă suficientă de locul accidentului, navele care se apropie.

24.3. În cazul producerii unui accident în timpul trecerii printr-o ecluză, conducătorul este obligat să anunţe imediat serviciul ecluzei despre evenimentul în cauză.

25. Obligaţia de a degaja şenalul

25.1. În cazul în care o navă sau un material plutitor eşuat sau scufundat sau un obiect pierdut de o navă sau de un material plutitor creează sau ameninţă să creeze o obstrucţionare totală sau parţială a şenalului, conducătorul navei sau al materialului plutitor asigură degajarea şenalului în termenul cel mai scurt.

25.2. În cazul în care o navă este în pericol să se scufunde sau să devină imposibil de manevrat, conducătorul navei asigură degajarea şenalului în termenul cel mai scurt.

26. Ordine speciale

Conducătorii sunt obligaţi să se conformeze ordinelor speciale ale reprezentanţilor căpităniilor de port şi ale ANRM, cu scopul de a asigura siguranţa şi buna ordine a navigaţiei.

27. Control

27.1. Conducătorii sunt obligaţi să acorde acces imediat la bord reprezentanţilor căpităniilor de port şi inspectorilor ANRM.

27.2. Căpitanul de port va interzice navigaţia unei nave care prezintă risc pentru siguranţa navigaţiei, prin intermediul unei dispoziţii, în următoarele cazuri:

27.2.1. nava nu are certificat de navă sau permis naţional de aprobare pentru navigaţie sau aceste documente au expirat;

27.2.2. nava nu îndeplineşte condiţiile vizate la punctul 14;

27.2.3. echipajul sau nava nu îndeplinesc condiţiile vizate la punctul 15;

27.2.4. aptitudinile conducătorului sau ale membrilor echipajului de serviciu au fost reduse din cauza unei stări de oboseală sau de ebrietate.

28. Transporturi speciale

28.1. Sunt considerate transporturi speciale:

28.1.1. deplasările navelor sau ale convoaielor care nu corespund dispoziţiilor punctelor 13 şi 15;

28.1.2. deplasările instalaţiilor plutitoare sau ale materialelor plutitoare, dacă prin deplasarea lor ar putea crea cu uşurinţă o piedică sau un pericol pentru navigaţie sau o deteriorare a structurilor artificiale.

28.2. Transporturile speciale sunt admise în navigaţie doar în baza unei dispoziţii emise de către ANRM.

28.3. Transporturile speciale se supun condiţiilor pe care ANRM le stabileşte ca fiind sigure pentru navigaţie.

28.4. Pentru fiecare transport special, este obligatoriu să fie desemnat un conducător.

29. Dispoziţii cu caracter temporar

Conducătorii sunt obligaţi să se conformeze dispoziţiilor cu caracter temporar, stabilite şi publicate sub formă de aviz de către căpitănia de port.

30. Desfăşurarea manifestaţiilor sportive şi altele

Manifestaţiile sportive, sărbătorile pe apă şi alte manifestaţii care pot afecta siguranţa sau buna desfăşurare a navigaţiei se desfăşoară cu aprobarea căpităniilor de port şi a ANRM.

31. Adăpostirea şi iernarea navelor

În cazul în care condiţiile meteorologice împiedică navele să-şi continue navigaţia, conducătorii pot să se folosească de porturi şi de locuri de adăpostire, cu respectarea dispoziţiilor căpităniilor de port, stabilite pentru astfel de porturi sau locuri de adăpost, impuse de condiţiile locale sau de operaţiunile de încărcare şi descărcare.

II. MĂRCI ŞI SCĂRI DE PESCAJ ALE NAVELOR.

DETERMINAREA CAPACITĂŢII NAVELOR

Secţiunea 1

Mărci de identificare

32. Mărci de identificare a navelor, cu excepţia ambarcaţiunilor mici

32.1. Navele, cu excepţia ambarcaţiunilor mici, trebuie să poarte, obligatoriu, pe corp sau pe panouri ori pe plăci fixate definitiv, următoarele mărci de identificare:

32.1.1. numele său sau deviza sa, numărul european unic de identificare a navei de navigaţie interioară (ENI) şi numărul de înregistrare vor fi înscrise pe ambele bordure. Totodată, acestea vor fi aplicate astfel încât să fie vizibile şi din pupa. Dacă într-o formaţie în cuplu sau într-un convoi împins una sau mai multe inscripţii ale navei care asigură propulsia sunt mascate, numele trebuie să fie repetat pe panouri amplasate astfel încât să fie vizibile din direcţiile în care inscripţiile sunt mascate. Pe navă se înscrie denumirea (sau denumirea prescurtată) obişnuită a organizaţiei sau a armatorului cărui îi aparţine nava. Dacă nava nu are nume sau deviză, pe ea se va înscrie un număr sau numărul de înmatriculare urmat de litera sau de literele prevăzute în anexa nr.1, pentru indicarea ţării în care se găseşte portul de ataş sau locul de înmatriculare;

32.1.2. numele portului de ataş sau al locului de înmatriculare va fi înscris fie pe ambele borduri ale navei, fie pe pupa şi trebuie să fie urmat de litera sau de literele care indică ţara în care se află portul de ataş sau locul de înmatriculare.

32.2. Cu excepţia ambarcaţiunilor mici:

32.2.1. orice navă destinată transportului de mărfuri este obligată să poarte indicaţia, în tone, a capacităţii sale de încărcare. Această indicaţie se aplică pe ambele borduri ale navei, pe corpul acesteia sau pe panouri, fixate definitiv;

32.2.2. orice navă destinată transportului de pasageri este obligată să poarte indicaţia numărului maxim autorizat de pasageri. Această indicaţie este obligatoriu să fie afişată la bord, într-un loc vizibil.

32.3. Mărcile de identificare menţionate mai sus se înscriu cu caractere latine, lizibil şi indelebil, înscrierea lor cu vopsea în ulei fiind considerată indelebilă.

Înălţimea caracterelor trebuie să fie de minimum 20 cm pentru nume/deviză şi de minimum 15 cm, pentru celelalte mărci. Lăţimea caracterelor şi grosimea trăsăturilor vor fi proporţionale cu înălţimea. Caracterele vor avea o culoare deschisă pe fond închis sau o culoare închisă pe fond deschis. Mărcile de identificare menţionate mai sus pot fi repetate cu litere din alfabetul naţional.

32.4. Fac excepţie de la prevederile prezentului punct navele maritime care îşi pot păstra mărcile de identificare.

32.5. Ziua, în marş, navele care au echipaj trebuie să arboreze la pupa navei pavilionul lor naţional. Navele de mare viteză pot purta în locul pavilionului naţional un panou care are forma şi culorile drapelului naţional.

33. Mărci de identificare ale ambarcaţiunilor mici

33.1. Ambarcaţiunile mici trebuie să poarte mărcile oficiale de înmatriculare. În cazul în care nu sunt prescrise astfel de mărci, ele trebuie să poarte:

33.1.1. numele sau deviza lor;

33.1.2. numele şi domiciliul proprietarului lor.

33.2. Numele sau deviza lor se aplică în exteriorul ambarcaţiunii, folosind caractere latine cu o înălţime de minimum 10 cm, lizibile şi indelebile; inscripţionarea lor cu vopsea în ulei fiind considerată indelebilă. În lipsa unui nume sau a unei devize pentru ambarcaţiune, se poate indica numele organizaţiei care deţine ambarcaţiunea, urmat, dacă este cazul, de un număr.

33.3. Numele şi domiciliul proprietarului se aplică într-un loc vizibil, în interiorul sau pe exteriorul ambarcaţiunii.

33.4. Totodată, bărcile de serviciu ale unei nave trebuie să poarte, în interior sau în exterior, numele acestei nave, completat opţional cu datele de identificare ale proprietarului.

Secţiunea a 2-a

Scări de pescaj

34. Determinarea capacităţii navelor

Navele de navigaţie interioară, cu excepţia ambarcaţiunilor mici, destinate transportului de mărfuri, trebuie să aibă măsurată capacitatea.

35. Mărci de încărcare şi scări de pescaj

35.1. Navele, cu excepţia ambarcaţiunilor mici, trebuie să poarte mărcile ce indică planul de afundare maximă. Modalităţile de determinare a liniei de încărcare maximă şi condiţiile de aplicare a mărcilor de încărcare pentru navele de navigaţie interioară trebuie să se realizeze în conformitate cu prevederile punctului 148. Pentru navele maritime, linia de apă dulce de vară ţine locul mărcii de încărcare.

35.2. Orice navă, cu excepţia ambarcaţiunilor mici al cărei pescaj poate atinge 1 m, trebuie să aibă scări de pescaj. Pentru navele de navigaţie interioară, condiţiile de aplicare a scărilor de pescaj sunt stabilite în conformitate cu recomandările Comisiei Dunării cu privire la prevederile tehnice aplicabile navelor de navigaţie interioară.

36. Mărci de identificare a ancorelor

Ancorele navelor trebuie să poarte mărci de identificare care au caractere indelebile. În cazul în care o ancoră este folosită pe o altă navă a aceluiaşi proprietar, marca iniţială poate fi păstrată. Dispoziţiile nu se aplică ancorelor navelor maritime şi ale ambarcaţiunilor mici.

37. Mărci de identificare a navelor care folosesc LNG în calitate de combustibil

37.1. Navele care folosesc LNG în calitate de combustibil trebuie să dispună de un marcaj de identificare.

37.2. Marcajul de identificare trebuie să fie rectangular, cu inscripţia "LNG" cu litere albe pe fond roşu şi un chenar alb cu lăţimea de cel puţin 5 cm.

Lungimea laturii lungi a dreptunghiului trebuie să fie de cel puţin 60 cm. Înălţimea caracterelor trebuie să fie de cel puţin 20 cm. Lăţimea caracterelor şi grosimea liniilor trebuie să corespundă înălţimii.

37.3. Plăcuţa de înmatriculare trebuie amplasată într-un loc vizibil.

37.4. Plăcuţa de înmatriculare trebuie să fie iluminată, dacă este necesar, astfel încât să fie vizibilă noaptea.

III. SEMNALIZAREA VIZUALĂ A NAVELOR

Secţiunea 1

Generalităţi

38. Aplicare

38.1. În situaţie de vizibilitate redusă, semnalizarea de noapte trebuie să fie purtată şi ziua.

38.2. Schiţele cu semnalizarea prevăzută în prezentul capitol sunt reprezentate în anexa nr.2.

39. Lumini

Luminile trebuie să fie uniforme ca formă şi intensitate luminoasă.

40. Panouri, pavilioane şi fanioane

40.1. Cu excepţia cazului în care se specifică altfel, panourile şi pavilioanele trebuie să fie dreptunghiulare.

40.2. Culorile lor nu trebuie să fie murdare şi decolorate.

40.3. Dimensiunile lor trebuie să fie suficiente pentru a asigura o vizibilitate bună. Această condiţie este considerată îndeplinită în următoarele cazuri:

40.3.1. lungimea şi lăţimea panourilor şi a pavilioanelor trebuie să fie de cel puţin 1 m sau de cel puţin 0,60 m, în cazul ambarcaţiunilor mici;

40.3.2. lungimea fanioanelor este de cel puţin 1 m, iar lăţimea bastonului este de cel puţin 0,50 m.

41. Cilindri, baloane, conuri şi biconuri

41.1. Cilindrii, baloanele, conurile şi biconurile pot fi înlocuite cu dispozitive care, de la distanţă, prezintă aceeaşi aparenţă.

41.2. Culorile lor nu trebuie să fie nici decolorate, nici murdare.

41.3. Dimensiunile lor trebuie să fie suficiente pentru a asigura o vizibilitate bună. Această condiţie este considerată îndeplinită în fiecare caz, dacă:

41.3.1. înălţimea cilindrilor este de cel puţin 0,80 m şi diametrul – de cel puţin 0,50 m;

41.3.2. diametrul baloanelor este de cel puţin 0,60 m;

41.3.3. înălţimea conurilor şi diametrul bazei lor sunt de cel puţin 0,60 m;

41.3.4. înălţimea biconurilor este de cel puţin 0,80 m, iar diametrul – de cel puţin 0,50 m.

41.4. Fără a aduce atingere dispoziţiilor subpunctului 41.3, ambarcaţiunile mici pot utiliza dispozitive de semnalizare ale căror dimensiuni sunt mai mici decât dimensiunile minimale prescrise, cu condiţia ca aceste dispozitive să fie destul de mari pentru a fi vizibile cu uşurinţă.

42. Lumini şi semnale interzise

42.1. Este interzisă folosirea luminilor sau semnalelor, altele decât cele menţionate sau admise în prezentul Regulament.

42.2. Pentru comunicările între nave sau între nave şi uscat, este admisă folosirea altor lumini şi semnale, cu condiţia ca acestea să nu poată fi confundate.

43. Lumini de rezervă

43.1. În cazul în care luminile de semnalizare nu funcţionează, ele trebuie să fie înlocuite, fără întârziere, cu lumini de rezervă.

43.2. În cazul în care lumina care nu funcţionează trebuie să fie puternică, lumina de rezervă poate fi puternică sau clară şi în cazul în care lumina care nu funcţionează trebuie să fie clară, lumina de rezervă poate să fie clară sau obişnuită.

43.4. Restabilirea luminilor la puterea prescrisă trebuie să se facă în cel mai scurt timp posibil.

44. Interzicerea folosirii luminilor, a proiectoarelor, a panourilor şi a pavilioanelor etc.

44.1. Se interzice folosirea luminilor, a proiectoarelor, a panourilor, a pavilioanelor sau a altor obiecte, dacă acestea pot fi confundate sau dacă acestea împiedică vizibilitatea ori complică identificarea luminilor sau a semnalelor.

44.2. Se interzice folosirea luminilor sau a proiectoarelor care pot produce o orbire ce ar constitui un pericol sau un impediment pentru navigaţie sau pentru circulaţia terestră.

Secţiunea a 2-a

Semnalizarea de noapte şi de zi

Subsecţiunea 1

Semnalizarea în marş

45. Semnalizarea navelor autopropulsate izolate în marş

45.1. Navele autopropulsate izolate trebuie să poarte pe timp de noapte:

45.1.1. o lumină de catarg, plasată în partea din faţă şi în axa navei, la o înălţime de cel puţin 5 m, care poate fi redusă la 4 m în cazul în care lungimea navei nu depăşeşte 40 m;

45.1.2. lumini din borduri, dispuse la aceeaşi înălţime şi în acelaşi plan perpendicular pe axa navei, la cel puţin 1 m mai jos faţă de lumina de catarg şi în spatele acesteia, fiind mascate spre interiorul navei, astfel încât lumina verde să nu poată fi văzută de la babord şi nici lumina roşie de la tribord;

45.1.3. o lumină de pupa, plasată în partea din spate şi în axa navei, la o înălţime suficientă pentru a fi văzută bine de navele care vin din urmă.

45.2. Orice navă autopropulsată izolată poate purta în plus, spre pupa, o a doua lumină de catarg, plasată în axa navei la cel puţin 3 m mai sus faţă de lumina de catarg dinspre prova, astfel încât distanţa orizontală dintre aceste lumini să fie cel puţin de trei ori mai mare decât distanţa verticală. Orice navă autopropulsată cu o lungime mai mare de 110 m trebuie să poarte a doua lumină de catarg.

45.3. Orice navă autopropulsată care, temporar, urmează după o navă autopropulsată de întărire trebuie să păstreze luminile menţionate la subpunctele 45.1 şi 45.2.

45.4. Navele rapide în marş trebuie să poarte atât ziua, cât şi noaptea două lumini galbene intermitente, puternice şi rapide. Aceste lumini intermitente trebuie plasate la aproximativ 1 m una deasupra celeilalte, într-un loc corespunzător şi la o înălţime astfel încât să fie vizibile pe tot orizontul.

45.5. La trecerea printr-o deschidere a unui pod fix, a unui pod mobil închis sau a unui baraj ori la trecerea prin ecluze, navele pot să poarte, la o înălţime mai mică, luminile de catarg menţionate la subpunctele 45.1 şi 45.2, astfel încât această trecere să se poată efectua fără dificultate.

45.6. Dispoziţiile punctului 45 nu se aplică ambarcaţiunilor mici şi bacurilor.

46. Semnalizarea convoaielor remorcate aflate în marş

46.1. Orice navă autopropulsată în marş din capul unui convoi remorcat şi orice navă autopropulsată de întărire care navighează în faţa altei nave autopropulsate, a unui convoi împins sau a unei formaţii în cuplu trebuie să poarte pe timp de noapte:

46.1.1. două lumini de catarg, suprapuse la o distanţă de aproximativ 1 m între ele, plasate în partea din faţă şi în axa navei. Lumina superioară trebuie să fie la o înălţime de cel puţin 5 m şi lumina inferioară trebuie plasată, pe cât este posibil, cu cel puţin 1 m mai sus de luminile din borduri;

46.1.2. lumini din borduri care corespund dispoziţiilor subpunctului 45.1.1;

46.1.3. o lumină galbenă de pupa, în locul luminii albe, dispusă pe axa navei la o înălţime suficientă pentru a fi bine vizibilă de pe convoiul remorcat care urmează nava sau de pe nava autopropulsată a convoiului împins sau a formaţiei în cuplu în faţa căreia navighează nava de întărire.

46.2. Orice navă autopropulsată în marş din capul unui convoi remorcat şi orice navă autopropulsată de întărire care navighează în faţa altei nave autopropulsate, a unui convoi împins sau a unei formaţii în cuplu, pe timp de zi, trebuie să poarte un cilindru galben mărginit, sus şi jos, de două benzi negre şi albe, benzile albe fiind la extremităţile cilindrului. Acest cilindru trebuie să fie dispus vertical la prova navei, la o înălţime suficientă pentru a fi vizibil din toate părţile.

46.3. Dacă în capul unui convoi remorcat navighează mai multe nave autopropulsate sau dacă în faţa unei nave autopropulsate, a un convoi împins sau a unei formaţii în cuplu navighează alături, una lângă alta, mai multe nave de întărire, cuplate sau nu, fiecare dintre aceste nave trebuie să poarte:

46.3.1. pe timp de noapte, în partea din faţă şi în axul navei, în locul luminilor de catarg prevăzute la subpunctul 46.1.1, trei lumini de catarg suprapuse, situate la aproximativ 1 m între ele. Lumina superioară şi lumina inferioară trebuie să fie dispuse la aceeaşi înălţime ca şi luminile de catarg prevăzute la punctul 46.1.1;

46.3.2. pe timp de zi, cilindrul menţionat la subpunctul 46.2, pentru situaţia în care o navă, un material plutitor sau o instalaţie plutitoare este manevrată de mai multe nave autopropulsate, aceeaşi prevedere se aplică fiecăreia dintre acestea.

46.4. Navele unui convoi remorcat care urmează nava sau navele vizate la subpunctele 46.1 şi 46.2 trebuie să utilizeze:

46.4.1. pe timp de noapte, o lumină albă, vizibilă din toate părţile, amplasată la o înălţime de cel puţin 5 m;

46.4.2. pe timp de zi, un balon galben, amplasat într-un loc corespunzător şi la o asemenea înălţime astfel încât să fie vizibil din toate părţile;

46.4.3. în cazul în care lungimea părţii remorcate a convoiului depăşeşte 110 m, acesta trebuie să poarte, pe timp de noapte, două dintre semnalele luminoase vizate mai sus, dintre care unul pe partea provei şi unul pe partea pupei;

46.4.4. în cazul în care partea remorcată a unui convoi cuprinde un rând format din mai mult de două nave cuplate, aceste semnale luminoase sau acest balon trebuie să fie purtate numai de cele două nave exterioare ale rândului;

46.4.5. semnalizarea tuturor navelor remorcate ale unui convoi trebuie, în măsura posibilităţilor, să fie amplasată la aceeaşi înălţime deasupra planului apei.

46.5. Nava sau navele situate în coada convoiului remorcat trebuie să poarte semnalizarea menţionată la subpunctul 46.4, pe timp de noapte, şi o lumină de pupa, conform dispoziţiilor subpunctului 45.1.3.

Dacă convoiul se termină printr-un rând format din mai mult de două nave cuplate, această lumină trebuie să fie purtată numai de către cele două nave aflate în partea exterioară a rândului. Dacă convoiul se termină cu ambarcaţiuni mici, nu trebuie să se ţină cont de aceste ambarcaţiuni pentru aplicarea prezentului punct.

46.6. La trecerea printr-o deschidere a unui pod fix, a unui pod mobil închis sau a unui baraj ori la trecerea prin ecluze, navele unui convoi remorcat pot să poarte luminile de catarg la o înălţime mai mică, conform subpunctelor 46.1.1, 46.2 şi 46.3, astfel încât această trecere să se poată efectua fără dificultate.

46.7. Dacă navele vizate la subpunctul 46.3 sunt nave care vin direct de pe mare sau care pleacă pe mare, acestea pot:

46.7.1. pe timp de noapte, în locul semnalizării luminoase albe, să utilizeze semnalizările luminoase laterale, conform luminii din borduri menţionate la subpunctul 45.1.2;

46.7.2. pe timp de zi, să utilizeze balonul galben.

46.8. Prevederile punctului 47 nu se aplică ambarcaţiunilor mici care remorchează numai ambarcaţiuni mici şi nici ambarcaţiunilor mici remorcate.

47. Semnalizarea convoaielor împinse în marş

47.1. Pe timp de noapte, convoaiele împinse trebuie să poarte:

47.1.1. trei lumini de catarg la prova navei aflate în capul convoiului. Aceste lumini trebuie să fie dispuse sub forma unui triunghi echilateral cu baza orizontală, într-un plan perpendicular pe axa longitudinală a convoiului. Lumina superioară trebuie să fie la o înălţime de cel puţin 5 m. Cele două lumini inferioare trebuie să fie dispuse la o distanţă de aproximativ 1,25 m una de alta şi la o distanţă de aproximativ 1,10 m sub lumina superioară;

47.1.2. o lumină de catarg în faţa oricărei alte nave a cărei lăţime totală este vizibilă din faţă. Această lumină/semnal luminos trebuie să fie plasată pe cât posibil cu 3 m mai jos de cele trei lumini de catarg.

47.1.3. lumini din borduri, conform dispoziţiei subpunctului 45.1.2. Aceste lumini trebuie să fie dispuse pe cea mai lată parte a convoiului, cât mai aproape posibil de împingător, la distanţa de cel mult 1 m de bordurile convoiului şi la o înălţime de cel puţin 2 m;

47.1.4. trei lumini de pupa pe împingător, care să corespundă dispoziţiei subpunctului 45.1.3, amplasate pe o linie perpendiculară pe axa longitudinală, la o distanţă de aproximativ 1,25 m una faţă de alta şi la o înălţime suficientă pentru ca ele să nu poată fi mascate de una dintre celelalte nave ale convoiului;

47.1.5. o lumină de pupa pe fiecare navă, a cărei lăţime totală este vizibilă din spate, în cazul în care mai mult de două nave, altele decât împingătorul, sunt vizibile din pupa. Această lumină trebuie să fie purtată doar de cele două nave care se găsesc în exteriorul convoiului. Este permisă mascarea acestor lumini de pupa, astfel încât să nu-l orbească pe conducătorul convoiului.

47.2. Catargele care poartă cele trei lumini de catarg la prova şi lumina de catarg din faţă, menţionate la subpunctele 47.1.1 şi 47.1.2, trebuie să fie plasate pe axa longitudinală a navei pe care acestea se află.

47.3. Dispoziţiile subpunctelor 47.1 şi 47.2 se aplică inclusiv convoaielor împinse noaptea, precedate de una sau de mai multe nave autopropulsate de întărire. Totodată, luminile de pupa prevăzute la subpunctul 41.1.4 trebuie să fie galbene, în locul celor albe.

În cazul în care un convoi de împingere este precedat, pe timp de zi, de mai multe nave autopropulsate de întărire, împingătorul trebuie să poarte balonul galben menţionat la punctul 46.

47.4. La trecerea printr-o deschidere a unui pod fix, a unui pod mobil închis sau a unui baraj ori la trecerea prin ecluze, convoiul împins poate purta, la o înălţime mai mică, cele trei lumini de catarg prevăzute la subpunctul 47.1.1, astfel încât această trecere să se poată efectua fără dificultate.

47.5. Convoaiele împinse cu două împingătoare în formaţie cu cuplu trebuie să poarte, pe timp de noapte, cele trei lumini de pupa, menţionate la subpunctul 47.1.4, pe împingătorul care asigură tracţiunea principală, celălalt împingător trebuie să poate o lumină de pupa, menţionată subpunctul 47.1.5.

47.6. Pentru aplicarea prezentului capitol, convoaiele împinse ale căror dimensiuni maximale nu depăşesc 110 m pe 12 m sunt considerate ca nave autopropulsate izolate.

48. Semnalizarea formaţiilor în cuplu aflate în marş

48.1. Formaţiile în cuplu trebuie să poarte noaptea:

48.1.1. o lumină de catarg pe fiecare navă autopropulsată, care să corespundă prevederilor subpunctului 45.1.1. Pe navele nepropulsate, această lumină de catarg poate fi înlocuită cu o lumină albă, vizibilă din toate părţile, care corespunde dispoziţiilor subpunctului 46.3, amplasată într-un loc corespunzător, dar nu mai sus decât lumina de catarg a navei sau a navelor autopropulsate;

48.1.2. luminile din borduri care corespund specificaţiilor dispoziţiilor subpunctului 45.1.2. Aceste lumini trebuie să fie situate în exteriorul formaţiei, pe cât este posibil, la aceeaşi înălţime şi cu cel puţin 1 m mai jos de cea mai joasă lumină de catarg;

48.1.3. pe fiecare navă, lumina de pupa menţionată la subpunctul 45.1.3.

48.2. Dispoziţiile subpunctului 48.1 se aplică inclusiv formaţiilor în cuplu care sunt precedate noaptea de una sau mai multe nave autopropulsate de întărire. În cazul în care o formaţie în cuplu este precedată, pe timp de zi, de una sau de mai multe nave de întărire, fiecare navă din formaţie trebuie să poarte balonul galben, conform dispoziţiilor subpunctului 46.3.

48.3. La trecerea printr-o deschidere a unui pod fix, a unui pod mobil închis sau a unui baraj sau la trecerea prin ecluze, formaţia în cuplu poate purta o lumină de catarg, prevăzută la subpunctul 48.1.1, la o înălţime mai mică, astfel încât această trecere să poată fi efectuată fără dificultăţi.

48.4. Dispoziţiile punctului 48 nu se aplică ambarcaţiunilor mici care duc în cuplu numai ambarcaţiuni mici şi ambarcaţiunilor mici care navighează în cuplu.

48.5. În scopul aplicării prezentei subsecţiuni, formaţiile în cuplu cu o lungime care nu depăşeşte 110 m şi cu o lăţime care nu depăşeşte 12 m sunt considerate ca fiind nave autopropulsate izolate.

49. Semnalizarea navelor cu vele aflate în marş

49.1. Navele cu vele trebuie să poarte pe timp de noapte:

49.1.1. luminile din borduri prevăzute la subpunctul 41.1.2. Aceste lumini pot fi lumini obişnuite în locul luminilor clare;

49.1.2. lumina de pupa menţionată la subpunctul 41.1.3.

49.2. O navă cu vele este în drept să poarte pe timp de noapte două lumini obişnuite sau clare, suprapuse, vizibile din toate direcţiile, dintre care lumina superioară trebuie să fie roşie şi lumina inferioară – verde Aceste lumini trebuie să fie amplasate într-un loc corespunzător, în vârful sau în partea superioară a catargului, la cel puţin 1 m una de alta.

49.3. Orice navă care navighează cu vele şi care, în acelaşi timp, utilizează propriile mijloace mecanice de propulsie trebuie să poarte:

49.3.1. pe timp de noapte, luminile prevăzute la subpunctul 49.1, precum şi o lumină de catarg, în locul luminilor prevăzute la subpunctul 49.2;

49.3.2. pe timp de zi, un con negru cu vârful în jos. Acest con trebuie să fie plasat cât mai sus posibil şi într-un loc unde va fi cel mai vizibil.

49.4. Dispoziţiile subpunctelor 49.1 şi 49.2 nu sunt aplicabile ambarcaţiunilor mici. Dispoziţiile subpunctului 49.2 nu sunt aplicabile navelor care pescuiesc.

50. Semnalizarea ambarcaţiunilor mici aflate în marş

50.1. Ambarcaţiunile mici autopropulsate izolate trebuie să poarte pe timp de noapte:

50.1.1. o lumină de catarg. Această lumină trebuie să fie dispusă în axa ambarcaţiunii la cel puţin 1 m deasupra luminilor din borduri şi trebuie să fie clară şi nu puternică;

50.1.2. lumini din borduri. Aceste lumini pot fi obişnuite în loc de clare şi trebuie să fie dispuse astfel cum prevede subpunctul 45.1.2 sau una lângă cealaltă sau în aceeaşi lampă (acelaşi felinar), în axa ambarcaţiunii, la prova sau aproape de prova;

50.1.3. o lumină de pupa care să corespundă dispoziţiilor subpunctului 45.1.3. Luminile din subpunctul 51.1 pot fi suprimate, dar în acest caz lumina de catarg prevăzută la prezentul subpunct trebuie să fie înlocuită cu o lumină albă clară, vizibilă din toate părţile.

50.2. Ambarcaţiunile mici autopropulsate, care navighează izolat, cu o lungime mai mică de 7 m, pot să poarte o lumină albă obişnuită în locul luminilor prevăzute la subpunctul 50.1, dispusă într-un loc corespunzător şi la o înălţime de la care să fie vizibilă din toate părţile.

50.3. Dacă o ambarcaţiune mică remorchează sau duce în cuplu numai ambarcaţiuni mici, ea trebuie să poarte luminile prevăzute la subpunctul 50.1.

50.4. Ambarcaţiunile mici remorcate sau duse în cuplu trebuie să poarte o lumină albă obişnuită, vizibilă din toate părţile. Această dispoziţie nu se aplică bărcilor de serviciu ale navelor.

50.5. Ambarcaţiunile mici cu vele trebuie să poarte pe timp de noapte:

50.5.1. fie luminile din borduri şi o lumină de pupa, însă luminile din borduri trebuie să fie dispuse una lângă alta sau în aceeaşi lampă (acelaşi felinar) în axa ambarcaţiunii, la prova sau aproape de prova, iar lumina de pupa trebuie să fie dispusă în partea din spate a ambarcaţiunii. Aceste lumini pot fi lumini obişnuite;

50.5.2. fie luminile din borduri şi o lumină de pupa, dispuse în aceeaşi lampă (acelaşi felinar), amplasate într-un loc corespunzător în vârful sau în partea superioară a catargului. Aceaste lumini pot fi obişnuite;

50.5.3. fie, în cazul ambarcaţiunilor cu o lungime mai mică de 7 m, o lumină albă obişnuită, vizibilă din toate părţile. La apropierea altor nave, aceste ambarcaţiuni sunt obligate să arate o a doua lumină albă obişnuită.

50.6. Ambarcaţiunile mici izolate, care nu sunt nici autopropulsate, nici cu vele, pe timp de noapte trebuie să poarte o lumină albă obişnuită, vizibilă din toate părţile. Bărcile de serviciu care se găsesc în aceleaşi condiţii trebuie să arate această lumină numai la apropierea altor nave.

50.7. La trecerea printr-o deschidere a unui pod fix, a unui pod mobil închis sau a unui baraj ori la trecerea prin ecluze, luminile de catarg prevăzute în subpunctul 50.1.1 pot fi purtate la o înălţime mai mică, astfel încât această trecere să poată fi efectuată fără dificultăţi.

51. Semnalizarea suplimentară a navelor în marş şi a celor care efectuează anumite transporturi de mărfuri periculoase

51.1. Navele care efectuează transporturi de substanţe inflamabile, conform ADN, trebuie să poarte următoarea semnalizare, conform subsecţiunilor 7.1.5.0 sau 7.2.5.0 din ADN:

51.1.1. pe timp de noapte – o lumină albastră;

51.1.2. pe timp de zi – un con albastru cu vârful în jos, astfel cum este indicat în coloana 12 tabelul A din capitolul 3.2 sau în coloana 19 tabelul C din ADN. Aceste semnale trebuie să fie plasate într-un loc adecvat şi suficient de sus pentru a fi vizibile din toate părţile. Conul albastru poate fi înlocuit de un con albastru în prova şi în pupa navei, la o înălţime de cel puţin 3 m.

51.2. Navele care efectuează transporturi de substanţe periculoase pentru sănătate, conform ADN, trebuie să poarte, următoarea semnalizare, în conformitate cu subsecţiunile 7.1.5.0 sau 7.2.5.0 din ADN:

51.2.1. pe timp de noapte – două lumini albastre;

51.2.2. pe timp de zi – două conuri albastre cu vârful în jos, astfel cum este indicat în coloana 12 tabelul A din capitolul 3.2 sau în coloana 19 tabelul C din ADN. Aceste semnale trebuie să fie plasate la o distanţă de aproximativ 1 m unul faţă de altul, într-un loc adecvat şi suficient de sus pentru a fi vizibile din toate părţile. Cele două conuri albastre pot fi înlocuite cu două conuri albastre în prova şi două conuri albastre în pupa navei, dintre care acestea din urmă sunt situate la o înălţime de cel puţin 3 m.

51.3. Navele care efectuează transporturi de substanţe explozibile trebuie să poarte următoarea semnalizare, conform subsecţiunii 7.1.5.0 din ADN:

51.3.1. pe timp de noapte – trei lumini albastre;

51.3.2. pe timp de zi – trei conuri albastre cu vârful în jos, astfel cum este indicat în coloana 12 tabelul A capitolul 3.2 din ADN. Aceste semnale trebuie să fie plasate la o distanţă de aproximativ 1 m unul faţă de altul, într-un loc adecvat şi suficient de sus pentru a fi vizibile din toate părţile.

51.4. În cazul în care un convoi împins sau o formaţiune în cuplu cuprinde una sau mai multe nave prevăzute la subpunctele 51.1, 51.2 şi 51.3, nava care asigură propulsia convoiului împins sau a formaţiunii în cuplu este cea care trebuie să poarte semnalizarea menţionată la subpunctele 51.1, 51.2 şi 51.3.

51.5. Convoaiele împinse propulsate de două împingătoare plasate unul lângă altul trebuie să poarte semnalizarea menţionată la subpunctul 51.4 pe împingătorul plasat la tribord.

51.6. Navele, convoaiele împinse sau formaţiunile în cuplu care transportă împreună mai multe substanţe periculoase prevăzute la subpunctele 51.1, 51.2 şi 51.3 trebuie să poarte semnalizarea relativă la substanţa periculoasă, care impune cel mai mare număr de semnale luminoase sau de conuri albastre.

51.7. Navele care nu sunt obligate să poarte semnalizarea prevăzută la subpubctele 51.1, 51.2 şi 51.3, dar care sunt prevăzute cu un certificat de aprobare, conform secţiunii 8.1.8 din ADN, sau cu un certificat provizoriu, în conformitate cu secţiunea 8.1.9 din ADN, şi care respectă dispoziţiile de securitate aplicabile navelor vizate la subpunctul 51.1 pot, la apropierea de ecluze, să poarte semnalizarea prevăzută la subpunctul 51.1, în cazul în care vor să fie ecluzate împreună cu o navă constrânsă să utilizeze semnalizarea la care face referire punctul 72.

51.8. Intensitatea luminilor albastre menţionate în punctul 51 trebuie să corespundă cel puţin cu cea a luminilor albastre obişnuite.

52. Navele autorizate pentru transportul a mai mult de 12 pasageri şi a căror lungime maximă a carenei este mai mică de 20 m trebuie să poarte, pe timp de zi, un bicon galben, amplasat într-un loc adecvat şi la o asemenea înălţime, astfel încât să fie vizibil din toate părţile.

53. Semnalizarea bacurilor în marş

53.1. Semnalizarea bacurilor în marş trebuie să corespundă următoarelor cerinţe:

53.1.1. pe timp de noapte, bacurile care nu navighează liber trebuie să poarte o lumină albă clară, vizibilă din toate părţile şi dispusă la o înălţime de cel puţin 5 m. Această înălţime poate fi redusă dacă lungimea bacului nu depăşeşte 20 m. De asemenea, trebuie să poarte şi o lumină verde clară, vizibilă din toate părţile şi dispusă la aproximativ 1 m deasupra luminii albe prevăzute la punctul 50;

53.1.2. pe timp de zi, bacurile care nu navighează liber trebuie să poarte un balon verde, dispus la o înălţime de cel puţin 6 m;

53.2. barca sau flotorul din capul unui bac cu cablu longitudinal trebuie să fie prevăzute, pe timp de noapte, cu o lumină albă clară, vizibilă din toate părţile, plasată la cel puţin 3 m deasupra planului apei;

53.3. Bacurile care navighează liber trebuie să poarte:

53.3.1. pe timp de noapte, o lumină albă clară, vizibilă din toate părţile, după cum prevede subpunctul 51.1.1, şi o lumină verde clară, vizibilă din toate părţile, după cum prevede subpunctul 51.1.2, precum şi luminile din borduri şi lumina de pupa, după cum este prevăzut la subpunctele 45.1.2 şi 45.1.3;

53.3.2. pe timp de zi, un balon verde, aşa cum este prevăzut la subpunctul 51.1.

54. Semnalizarea suplimentară a navelor care beneficiază de prioritate de trecere

Navele pentru care autoritatea competentă a eliberat un certificat de prioritate pentru trecerea prin locurile în care ordinea de trecere este reglementată de către aceasta trebuie să poarte, pe lângă semnalizarea prescrisă de celelalte dispoziţii ale prezentului Regulament, pe timp de zi, un fanion roşu înălţat la prova la o înălţime suficientă pentru a fi vizibil bine.

55. Semnalizarea suplimentară a navelor incapabile să manevreze

55.1. Orice navă incapabilă să manevreze trebuie să arate:

55.1.1. pe timp de noapte, fie o lumină roşie balansată; în cazul ambarcaţiunilor mici, această lumină poate fi albă în locul luminii roşii; fie două lumini roşii, suprapuse la aproximativ 1 m distantă una deasupra alteia, amplasate într-un loc adecvat şi la o asemenea înălţime încât să fie vizibile din toate părţile;

55.1.2. pe timp de zi, fie un pavilion roşu balansat, fie două baloane negre, suprapuse la aproximativ 1 m distanţă unul deasupra altuia, amplasate într-un loc adecvat şi la o asemenea înălţime încât să fie vizibile din toate părţile.

55.2. În caz de necesitate, o astfel de navă trebuie să emită suplimentar şi semnalele sonore regulamentare.

56. Semnalizarea în marş a materialelor plutitoare şi a instalaţiilor plutitoare

Fără a încălca dispoziţiile speciale ce s-ar putea impune în baza punctului 28, materialele plutitoare şi instalaţiile plutitoare trebuie să poarte pe timp de noapte lumini albe clare, vizibile din toate părţile, în număr suficient pentru a indica conturul lor.

Subsecţiunea a 2-a

Semnalizarea în staţionare

57. Semnalizarea navelor în staţionare

57.1. Orice navă în staţionare, cu excepţia navelor enumerate în punctele 59 şi 62, trebuie să poarte:

57.1.1. pe timp de noaptea, o lumină albă obişnuită, vizibilă din toate părţile şi dispusă la o înălţime de cel puţin 3 m. Această lumină poate fi înlocuită cu o lumină albă obişnuită la prova şi o lumină albă obişnuită la pupa, vizibile din toate părţile, amplasate pe partea şenalului la aceeaşi înălţime;

57.1.2. pe timp de zi, numai pentru navele care staţionează în larg fără acces direct sau indirect la mal, un balon negru, amplasat într-un loc adecvat la prova la o asemenea înălţime încât să fie vizibil din toate părţile.

57.2. Un convoi împins staţionat în larg, fără a avea acces direct sau indirect la maluri, trebuie să poarte:

57.2.1. pe timp de noapte, pe fiecare navă a convoiului, o lumină obişnuită albă, vizibilă din toate părţile, amplasată într-un loc adecvat la o înălţime de cel puţin 4 m. Totalul luminilor purtate de barje poate fi limitat la patru, sub rezerva ca conturul convoiului să fie bine indicat;

57.2.2. pe timp de zi, un balon negru pe nava din faţa convoiului sau pe navele exterioare din faţa convoiului şi pe împingător, dacă este cazul.

57.3. O ambarcaţiune mică în staţionare, cu excepţia bărcilor de serviciu ale navelor, poate purta în locul luminilor prevăzute la subpunctele 57.1 şi 57.2 o lumină albă obişnuită, dispusă într-un loc corespunzător şi la o înălţime de la care să fie vizibilă din toate părţile.

57.4. Semnalizarea prevăzută în punctul 57 nu este obligatorie în cazul în care:

57.4.1. nava sau convoiul este în staţionare pe o cale navigabilă unde navigaţia este temporar imposibilă sau interzisă;

57.4.2. nava staţionează de-a lungul malului şi este suficient luminată de la acest mal;

57.4.3. nava sau convoiul este în staţionare în afara limitei şenalului într-o poziţie nepericuloasă;

57.4.4. o ambarcaţiune mică este legată la mal.

58. Dispoziţiile punctului 51 se aplică inclusiv navelor în staţionare care efectuează anumite transporturi de mărfuri periculoase.

59. Bacurile care nu navighează liber, staţionate la debarcaderul lor, trebuie să poarte luminile de noapte prevăzute la subpunctul 51.1. În plus, barca sau flotorul din capul bacurilor cu cablu longitudinal trebuie să poarte lumina menţionată la subpunctul 51.2.

60. Bacurile care navighează liber şi cele în exploatare staţionate la debarcaderul lor trebuie să poarte noaptea luminile prevăzute la subpunctul 51.1. Pentru o staţionare de scurtă durată, ele pot purta luminile din borduri şi lumina din pupa, prevăzute la subpunctele 45.2 şi 45.3. Lumina verde prevăzută la subpunctul 51.3.2 trebuie să fie stinsă de îndată ce activitatea se întrerupe.

61. Materialele plutitoare şi instalaţiile plutitoare trebuie să poarte pe timp de noapte lumini albe obişnuite, vizibile din toate părţile, în număr suficient pentru a indica conturul lor din partea şenalului navigabil.

62. Dacă plasele sau alte unelte de pescuit ale navelor care pescuiesc sunt întinse în apropierea şenalului sau a altor căi navigabile şi constituie un pericol pentru navigaţie, acestea trebuie să fie semnalizate astfel:

62.1. pe timp de noapte, prin lumini albe obişnuite, vizibile din toate părţile, în număr suficient pentru a indica poziţia lor;

62.2. pe timp de zi, prin flotoare galbene sau pavilioane galbene în număr suficient pentru a indica poziţia lor.

63. Semnalizarea aparatelor plutitoare în lucru şi a navelor eşuate sau scufundate

63.1. Aparatele plutitoare în lucru şi navele care efectuează lucrări sau operaţiuni de măsurare ori lucrări hidrografice, în staţionare, trebuie să poarte:

63.1.1. în partea sau în părţile în care şenalul este liber, pe timp de noapte, două lumini verzi obişnuite sau două lumini verzi clare, dispuse la aproximativ 1 m una deasupra celeilalte, iar pe timp de zi – două biconuri verzi suprapuse, dispuse la aproximativ 1 m unul deasupra celuilalt;

63.1.2. în partea în care şenalul nu este liber, pe timp de noapte, o lumină roşie obişnuită sau o lumină roşie clară, dispuse la aceeaşi înălţime ca cea mai înaltă dintre cele două lumini verzi prevăzute la subpunctul 63.1, având aceeaşi intensitate, iar pe timp de zi – un balon roşu, dispus la aceeaşi înălţime cu biconul superior din cele două biconuri verzi prevăzute la subpunctul 63.1;

63.1.3. în cazul în care aceste nave trebuie să fie protejate împotriva valurilor, în partea sau în părţile în care şenalul este liber, pe timp de noapte – o lumină roşie obişnuită şi o lumină albă obişnuită sau o lumină roşie clară şi o lumină albă clară, dispuse la aproximativ 1 m una deasupra celeilalte, lumina roşie fiind mai sus, iar pe timp de zi – un pavilion a cărui jumătate superioară este roşie, iar cea inferioară este albă sau două pavilioane sau baloane dispuse unul deasupra celuilalt, dintre care cel superior este roşu iar cel inferior este alb;

63.1.4. în cazul în care aceste nave trebuie să fie protejate împotriva valurilor, în partea în care şenalul nu este liber, pe timp de noapte, o lumină roşie dispusă la aceeaşi înălţime cu lumina roşie prevăzută în subpunctul 63.1.3 şi de aceeaşi intensitate cu aceasta, iar pe timp de zi – un pavilion roşu dispus la aceeaşi înălţime ca şi pavilionul roşu şi alb sau pavilionul roşu dispus în cealaltă parte.

63.2. Pe timp de zi, semnalizarea prevăzută cu două biconuri verzi sau un balon roşu, conform subpunctului 63.1, poate fi înlocuită cu următoarele semnale:

63.2.1. pe partea sau părţile unde trecerea este liberă, panoul de autorizare E.1 din anexa nr.4;

63.2.2. pe partea unde trecerea nu este liberă, panoul de interdicţie A.1 din anexa nr.4 amplasat la aceeaşi înălţime ca şi panoul de autorizare menţionat la subpunctul 63.2.1.

63.3. Semnalizarea menţionată la subpunctele 63.1 şi 63.2 trebuie să fie plasată la o asemenea înălţime încât să fie vizibilă din toate părţile. Pavilioanele pot fi înlocuite cu panouri de aceeaşi culoare.

63.4. Navele eşuate sau scufundate trebuie să poarte luminile prevăzute în subpunctele 63.1.3 şi 63.1.4 pentru navele care trebuie să fie protejate împotriva valurilor. Dacă poziţia unei nave scufundate împiedică punerea semnalelor corespunzătoare, acestea trebuie să fie amplasate pe bărci, pe geamanduri sau pe alte mijloace corespunzătoare.

63.5. Căpităniile de port pot emite dispoziţii care eliberează navele de obligaţia de a purta luminile prevăzute în subpunctele 63.1.1, 63.1.2 şi 63.2, cu condiţia că aceste dispoziţii nu pun în pericol siguranţa navigaţiei.

64. Semnalizarea ancorelor care pot constitui un pericol pentru navigaţie

64.1. Dacă, în cazurile prevăzute la punctele 57 şi 61, noaptea ancorele navelor, a materialelor plutitoare, a aparatelor plutitoare şi a instalaţiilor plutitoare sunt fundarisite în aşa fel încât ele prezintă un pericol pentru navigaţie, luminile de staţionare care se găsesc cel mai aproape de aceste ancore trebuie să fie înlocuite cu două lumini albe obişnuite, vizibile din toate părţile, dispuse una deasupra celeilalte la o distanţă de aproximativ 1 m.

64.2. Navele, materialele plutitoare, aparatele plutitoare şi instalaţiile plutitoare trebuie să semnalizeze fiecare dintre ancorele lor care pot constitui un pericol pentru navigaţie:

64.2.1. pe timp de noapte, printr-un flotor cu reflector radar care să poarte o lumină albă obişnuită, vizibilă din toate părţile;

64.2.2. pe timp de zi, printr-un un flotor galben cu radar reflector.

64.3. În cazul în care cablurile sau lanţurile de ancoră ale unei ambarcaţiuni plutitoare pot prezenta un pericol pentru navigaţie, acestea trebuie semnalizate:

64.3.1. pe timp de noapte, printr-un flotor cu radar reflector care să poarte o lumină obişnuită albă, vizibilă din toate părţile;

64.3.2. pe timp de zi, printr-un flotor galben cu radar reflector.

Subsecţiunea a 3-a

Semnalizări speciale

65. Semnalizarea navelor de supraveghere fluvială, a navelor de stins incendii şi a navelor de salvare

65.1. Navele destinate supravegherii fluviale trebuie să poarte la prova pe ambele părţi ale corpului ca semn distinctiv un romb alb încadrat cu un chenar albastru. Suplimentar ele trebuie să poarte:

65.1.1. ziua, pavilionul lor naţional şi un pavilion alb în centrul căruia se găseşte semnul distinctiv menţionat;

65.1.2. ziua şi noaptea, o lumină albastră intermitentă, dacă aceasta este necesară pentru exercitarea atribuţiilor lor.

65.2. Cu aprobarea căpităniei de port, lumina albastră intermitentă prevăzută la subpunctul 65.1.2 poate fi purtată de navele de serviciu de incendiu, în cazul în care se duc să acorde ajutor, şi de navele care efectuează operaţiuni de salvare.

66. Semnalizarea suplimentară a navelor în marş care efectuează lucrări în calea navigabilă

Navele în marş care efectuează în calea navigabilă lucrări sau operaţiuni de sondaj ori măsurători pot purta noaptea şi ziua o lumină galbenă clară sau obişnuită intermitentă, vizibilă din toate părţile. Folosirea acestei semnalizări se limitează numai la navele care au o autorizaţie scrisă din partea căpităniei de port.

67. Semnalizarea suplimentară

67.1. Navele, materialele plutitoare şi instalaţiile plutitoare în marş sau în staţionare care trebuie să fie protejate împotriva valurilor cauzate de trecerea altor nave sau materiale plutitoare pot arăta:

67.1.1. pe timp de noapte, o lumină roşie obişnuită şi o lumină albă obişnuită sau o lumină roşie clară şi o lumină albă clară, dispuse la o distanţă de aproximativ 1 m una deasupra celeilalte, lumina roşie fiind deasupra, astfel încât aceste lumini să fie vizibile din toate părţile şi să nu poată fi confundate cu alte lumini;

67.1.2. pe timp de zi, un pavilion cu jumătatea superioară roşie şi cea inferioară albă, dispus într-un loc corespunzător şi la o astfel de înălţime încât să fie vizibil din toate părţile. Acest pavilion poate fi înlocuit cu două pavilioane suprapuse, dintre care cel superior este roşu şi cel inferior este alb. Aceste pavilioane pot fi înlocuite cu panouri de aceeaşi culoare.

67.2. Au dreptul de a folosi semnalizarea prevăzută la subpunctul 67.1:

67.2.1. navele, materialele plutitoare şi instalaţiile plutitoare grav avariate sau care participă la o operaţiune de salvare, precum şi navele care şi-au pierdut capacitatea de manevră;

67.2.2. navele, materialele plutitoare şi instalaţiile plutitoare care au o autorizaţie scrisă din partea căpităniei de port.

68. Semnale de pericol

68.1. În cazul în care o navă în pericol vrea să ceară ajutor, ea poate arăta:

68.1.1. un pavilion sau orice alt obiect corespunzător agitat circular;

68.1.2. un pavilion care are, deasupra sau dedesubt, un balon sau un obiect analog;

68.1.3. o lumină agitată circular;

68.1.4. rachete sau cartuşe care proiectează stele roşii lansate una câte una la intervale scurte;

68.1.5. un semnal luminos compus din grupul . . . - - - . . . (SOS) al Codului Morse;

68.1.6. flăcări, aşa cum pot fi produse prin arderea gudronului, a uleiului etc.;

68.1.7. rachete cu paraşută sau lanterne cu lumină roşie;

68.1.8. mişcări lente şi repetate, de sus în jos, cu braţele întinse lateral.

68.2. Semnalele prevăzute la subpunctul 68.1 înlocuiesc sau completează semnalele sonore menţionate la punctul 80.

69. Interzicerea accesului la bord

69.1. Dacă sunt dispoziţii regulamentare care interzic accesul la bord al persoanelor care nu aparţin personalului de serviciu, această interdicţie trebuie să fie semnalizată prin panouri albe de forma unui disc cu chenar roşu cu o diagonală roşie şi care au imaginea unui pieton de culoare neagră. Aceste panouri trebuie să fie plasate, în funcţie de necesitate, la bord sau la pasarelă. Diametrul panourilor trebuie să fie de aproximativ 0,60 m.

69.2. Aceste panouri trebuie să fie iluminate în aşa fel încât să fie vizibile noaptea.

70. Interzicerea fumatului sau a folosirii luminilor sau a lămpilor neprotejate

70.1. Dacă la bord este interzis fumatul sau folosirea luminilor sau lămpilor neprotejate, această interdicţie trebuie să fie semnalizată prin panouri albe de forma unui disc cu un chenar şi o diagonală roşie, care are la mijloc imaginea unei ţigări din care se degajă fum. Aceste panouri trebuie să fie dispuse, în funcţie de necesităţi, la bord sau la pasarelă. Diametrul panourilor trebuie să fie de aproximativ 0,60 m.

70.2. În timpul nopţii, panourile menţionate la subpunctul 70.1 trebuie să fie iluminate astfel încât să fie vizibile în ambele borduri ale navei.

71. Interzicerea staţionării laterale

71.1. Dacă dispoziţiile regulamentare sau prescripţiile speciale ale căpităniilor de port sau ale altor autorităţi competente interzic staţionarea laterală în apropierea unei nave, această navă trebuie să poarte pe punte în axa longitudinală un panou pătrat cu un triunghi în partea de jos, cu respectarea următoarelor cerinţe:

71.1.1. cele două feţe ale panoului pătrat trebuie să fie albe, cu marginile roşii şi cu o diagonală trasă din colţul superior din stânga până în colţul inferior din dreapta şi litera "P" în mijloc, de culoare neagră;

71.1.2. cele două feţe ale triunghiului trebuie să fie albe şi să aibă indicată cu cifre negre distanţa, în metri, până la care este interzisă staţionarea.

71.2. În timpul nopţii, panourile menţionate la subpunctul 71.1 trebuie să fie iluminate astfel încât să fie vizibile din ambele borduri ale navei.

71.3. Prevederile punctului 71 nu se aplică navelor, convoaielor împinse şi formaţiilor în cuplu prevăzute la punctul 58.

72. Semnalizarea suplimentară a navelor cu capacitate de manevră redusă

72.1. O navă a cărei capacitate de manevră este redusă în cazul în care efectuează lucrări sau operaţiuni subacvatice, dragaj, pune cabluri sau geamanduri şi a cărei poziţie poate împiedica navigaţia trebuie să poarte suplimentar:

72.1.1. pe timp de noapte, trei lumini clare sau obişnuite, lumina superioară şi cea inferioară fiind roşii, iar lumina din mijloc – albă, suprapuse la o distanţă de cel puţin 1 m, plasate la o asemenea înălţime, astfel încât să fie vizibile din toate părţile;

72.1.2. pe timp de zi, un balon negru, un bicon negru şi un balon negru, biconul fiind la mijloc, suprapuse la o distanţă de cel puţin 1 m, amplasate la o asemenea înălţime, astfel încât să fie vizibile din toate părţile.

72.2. Nava menţionată la subpunctul 72.1, în cazul în care operaţiunile pe care le efectuează creează o obstrucţionare, trebuie să poarte pe lângă semnalizarea prevăzută:

72.2.1. pe timp de noapte, două lumini clare sau obişnuite roşii, suprapuse la o distanţă de cel puţin 1 m, astfel încât să fie vizibile din toate părţile, plasate în partea sau părţile unde se află obstrucţia, şi două lumini clare sau obişnuite verzi, suprapuse la o distanţă de cel puţin 1 m, astfel încât să fie vizibile din toate părţile, plasate în partea sau în părţile unde trecerea este liberă;

72.2.2. pe timp de zi, două baloane negre suprapuse la cel puţin 1 m distanţă, plasate în partea sau în părţile unde se află obstrucţia, şi două biconuri negre suprapuse la o distantă de cel puţin 1 m, plasate în partea sau în părţile unde trecerea este liberă.

72.3. Luminile, baloanele şi biconurile trebuie să fie plasate la o distantă de cel puţin 2 m şi nu mai sus decât lumina inferioară sau balonul inferior, menţionate la subpunctul 72.1.

72.4. Dispoziţiile punctului 72 nu se aplică ambarcaţiunilor plutitoare de lucru în staţionare.

73. Semnalizarea suplimentară a navelor care pescuiesc

73.1. O navă care trage prin apă un năvod sau altă unealtă de pescuit trebuie să poarte, inclusiv:

73.1.1. pe timp de noapte, două lumini clare sau obişnuite, lumina superioară fiind verde, iar lumina inferioară – albă, suprapuse la o distantă de cel puţin 1 m, plasate la o asemenea înălţime, astfel încât să fie vizibile din toate părţile, şi dispuse în faţa luminii de catarg menţionate la subpunctul 45.1.1, lumina superioară fiind plasată mai jos decât aceasta, iar lumina inferioară – mai sus decât luminile din borduri menţionate subpunctul 45.1.2, cu o distanţă, cel puţin, egală cu dublul distanţei verticale vizate mai sus. Navele cu o lungime mai mică de 50 m nu trebuie, în acest caz, să poarte lumina de catarg menţionată la subpunctul 45.1.1;

73.1.2. pe timp de zi, două conuri suprapuse, opuse la vârf, plasate la o asemenea înălţime încât să fie vizibile din toate părţile.

73.2. O navă care pescuieşte, alta decât cea prevăzută la subpunctul 73.1, trebuie să poarte semnalizarea menţionată la subpunctul 73.2, cu excepţia luminii de catarg prescrise la subpunctul 45.1.1, şi în locul luminii verzi:

73.2.1. pe timp de noapte, o lumină roşie clară sau obişnuită, astfel încât să fie vizibilă din toate părţile. Dacă dispozitivul său de pescuit este desfăşurat pe o distanţă orizontală mai mare de 150 m de la navă, trebuie să poarte pe aliniamentul dispozitivului o lumină albă clară sau obişnuită, situată la o distanţă orizontală de cel puţin 2 m şi de cel mult 6 m faţă de cele două lumini (roşie şi albă) menţionate mai sus, şi plasate la o înălţime care să nu fie nici superioară luminii albe amintite, nici inferioară celor două lumini din borduri menţionate la subpunctul 45.1.2;

73.2.2. pe timp de zi, un con negru cu vârful în sus.

74. Semnalizarea suplimentară a navelor utilizate pentru practicarea plonjării subacvatice

74.1. Orice navă utilizată pentru practicarea plonjărilor subacvatice trebuie să poarte o reproducere rigidă, de cel puţin 1 m înălţime, a pavilionului "A" din Codul internaţional de semnale, plasată într-un loc adecvat şi la o înălţime, astfel încât să fie vizibilă din toate părţile atât noaptea, cât şi ziua.

74.2. Dacă nava menţionată în prezentul punct are capacitate de manevră redusă, ea trebuie să poarte semnalizarea vizată la subpunctul 72.1.

75. Semnalizarea suplimentară a navelor care fac dragajul minelor

O navă care efectuează operaţiuni de dragaj a minelor trebuie să poarte, pe lângă semnalizarea prescrisă de celelalte dispoziţii ale prezentului Regulament:

75.1. pe timp de noapte, trei lumini clare sau obişnuite verzi, vizibile din toate părţile, dispuse în formă de triunghi cu baza orizontală într-un plan perpendicular pe axa navei, lumina superioară găsindu-se deasupra trinchetului sau în apropierea acestuia, iar celelalte lumini – la fiecare extremitate a vergii trinchetului;

75.2. pe timp de zi, trei baloane negre, dispuse astfel cum este prescris pentru lumini.

76. Semnalizarea suplimentară a navelor în serviciu de pilotaj

O navă în serviciu de pilotaj trebuie să poarte, în locul luminii de catarg menţionate la subpunctul 45.1.1, două lumini clare sau obişnuite suprapuse, vizibile din toate părţile, lumina superioară fiind albă, iar lumina inferioară – roşie, şi plasate în vârful sau în apropierea vârfului catargului.

IV. SEMNALIZAREA SONORĂ A NAVELOR.

RADIOTELEFONIE, APARATE DE NAVIGAŢIE

Secţiunea 1

Semnalizare sonoră şi comunicare radiotelefonică

77. Generalităţi

77.1. La emiterea semnalelor sonore, altele decât loviturile de clopot, aceste semnale sonore trebuie să fie emise:

77.1.1. la bordul navelor autopropulsate, cu excepţia unor ambarcaţiuni mici prevăzute la subpunctul 77.1.2, cu ajutorul unor semnalizatoare sonore acţionate mecanic, dispuse suficient de sus, libere spre prova şi, în măsura posibilităţilor, spre pupa. Semnalele produse prin intermediul acestor semnalizatoare sonore trebuie să corespundă prevederilor definite la punctul 1 din anexa nr.3;

77.1.2. la bordul navelor nepropulsate şi la bordul ambarcaţiunilor mici autopropulsate care nu au dispozitive pentru emiterea semnalelor – cu ajutorul unei trompete sau al unui corn corespunzător. Aceste semnale trebuie să fie de o frecvenţă fundamentală mai mare de 350 Hz, iar nivelul intensităţii acustice ponderate trebuie să fie cuprins între 100-125 dB (A).

77.2. Semnalele sonore ale navelor autopropulsate, cu excepţia ambarcaţiunilor mici, trebuie să fie însoţite de semnale luminoase sincronizate cu acestea. Aceste semnale sunt de culoare galbenă, clare şi vizibile din toate părţile. Această prevedere nu se aplică ambarcaţiunilor mici şi nici semnalului sonor tritonal menţionat la subpunctul 121.4.1, emis de către navele care navighează în aval cu ajutorul radarului, şi nici loviturilor sau sunetelor de clopot.

77.3. În cazul unui convoi, semnalele sonore trebuie să fie emise doar de nava la bordul căreia se află conducătorul convoiului.

77.4. Sunetul produs de o lovitură de clopot trebuie să aibă o durată de aproximativ 4 secunde. Acest sunet poate fi înlocuit cu o serie de lovituri – metal pe metal – de aceeaşi durată.

78. Folosirea semnalelor sonore

78.1. Orice navă, cu excepţia ambarcaţiunilor mici prevăzute la subpunctul 78.2, trebuie să facă uz, la necesitate, de semnalele prevăzute în capitolul III din anexa nr.3.

78.2. Ambarcaţiunile mici izolate sau care nu remorchează ori nu duc în cuplu numai ambarcaţiuni mici pot să emită semnalele generale prevăzute în secţiunea 1 a capitolului III din anexa nr.3.

79. Semnale sonore interzise

79.1. Este interzisă folosirea altor semnale sonore decât cele prevăzute în capitolul IV sau folosirea semnalelor menţionate în alte condiţii decât cele prevăzute sau admise în capitolul IV.

79.2. Pentru comunicarea între nave sau între o navă şi mal, folosirea altor semnale sonore este admisă cu condiţia ca ele să nu fie confundate cu semnalele prevăzute în capitolul IV.

80. Semnale de pericol

80.1. În cazul în care o navă în pericol vrea să ceară ajutor, ea poate emite sunete de clopot sau sunete prelungite repetate.

80.2. Semnalele sonore prevăzute la subpunctul 80.1 pot înlocui sau pot completa semnalele vizuale prevăzute în punctul 88.

81. Radiotelefonie

81.1. Echipamentul de radiotelefonie care se găseşte la bordul navei sau a unei instalaţii plutitoare trebuie să fie în conformitate cu prevederile Aranjamentului Regional privind Serviciul de Radiotelefonie pe căile de navigaţie interioară (Basel 2000). Operarea echipamentelor de radiotelefonie se poate face numai de către persoanele deţinătoare de certificate de operatori radio, eliberate în conformitate cu dispoziţiile Aranjamentului menţionat.

81.2. Navele autopropulsate, cu excepţia micilor ambarcaţiuni, a bacurilor şi a instalaţiilor plutitoare, nu pot naviga dacă nu sunt dotate cu două instalaţii radiotelefonice a căror exploatare este sigură. În timpul navigaţiei, instalaţiile radiotelefonice trebuie să poată transmite şi recepţiona permanent mesaje radio pe canalele de comunicare navă/navă şi de informaţii nautice (pentru navigaţie). Canalul de informaţii nautice (pentru navigaţie) nu poate fi întrerupt decât temporar, pentru recepţionarea sau transmiterea mesajelor pe alte canale.

81.3. Bacurile şi instalaţiile plutitoare autopropulsate nu pot naviga dacă nu sunt echipate cu o instalaţie radiotelefonică în stare de funcţionare. Pe perioada rutei (marşului) navei instalaţia radiotelefonică trebuie să poată transmite şi recepţiona permanent, în reţea, mesaje radio pe canalele de comunicare navă/navă. Aceste canale nu pot fi întrerupte decât temporar pentru transmitere sau recepţionare de mesaje pe alte canale. Dispoziţiile menţionate mai sus se aplică în mod egal în timpul exploatării.

81.4. Înainte de a intra pe un sector în care vizibilitatea este redusă, pe un sector cu praguri în care circulaţia este dirijată sau pe un sector cu şenal îngust, toate navele dotate cu instalaţie radiotelefonică trebuie să notifice prezenţa lor pe canalele prevăzute pentru comunicarea navă/navă.

81.5. Semnalul B.11 din anexa nr.4 indică faptul că autorităţile competente cer utilizarea obligatorie a legăturii radiotelefonice.

Secţiunea a 2-a

Echipamente de navigaţie şi de identificare

82. Radar

82.1. Pentru navigaţia cu radarul, la vizibilitate redusă, este necesar ca:

82.1.1. nava să fie echipată cu o instalaţie radar aptă pentru utilizarea în navigaţia interioară şi, dacă e cazul, cu un sistem computerizat de navigaţie ECDIS Interior în regim de navigaţie, conform interpretării standardului ECDIS Interior în versiunea în vigoare, şi cu un indicator de viteză de giraţie. Acest echipament trebuie să fie în stare de funcţionare bună şi de un tip agreat pentru exploatare pentru necesităţile navigaţiei interioare, conform regulamentelor autorităţilor competente implicate şi prescripţiilor tehnice generale aplicabile echipamentului radar (a se vedea punctul 147). Bacurile care nu navighează liber nu sunt obligate să fie echipate cu un indicator de viteză de giraţie;

82.1.2. la bord să se afle o persoană deţinătoare a unui certificat privind dreptul de a conduce o navă cu radar, conform Recomandărilor Comisiei Dunării, sau a unui alt document echivalent. Fără a prejudicia dispoziţiile subpunctului 16.2, radarul poate fi utilizat pentru exerciţii, în condiţii de vizibilitate bună, pe timp de zi şi de noapte, chiar şi în absenţa unei asemenea persoane la bord;

82.1.3. nava să fie echipată, cu excepţia micilor ambarcaţiuni şi a bacurilor care nu se deplasează independent, cu o instalaţie pentru emiterea unui semnal sonor tritonal.

82.2. Ambarcaţiunile mici trebuie să fie echipate cu o instalaţie de radiotelefonie în stare bună de funcţionare pentru reţeaua navă-navă.

82.3. În cazul convoaielor, prescripţiile prezentului punct se aplică doar navei la al cărei bord se află conducătorul convoiului.

82.4. Navele rapide în deplasare trebuie să utilizeze radarul.

83. Sistemul Automat de Identificare în navigaţia interioară – AIS Interior

83.1. Navele, cu excepţia navelor maritime, pot să utilizeze sistemul de identificare automată (AIS) doar dacă sunt echipate cu un dispozitiv AIS pentru navigaţia interioară (AIS Interior), în conformitate cu prescripţiile autorităţilor competente. Dispozitivul trebuie să fie în stare bună de funcţionare. Micile ambarcaţiuni care utilizează un sistem AIS trebuie să fie echipate suplimentar cu o instalaţie de radiotelefonie în stare de funcţionare pentru reţeaua navă-navă.

83.2. Navele pot utiliza un sistem AIS doar dacă parametrii înregistraţi în dispozitiv corespund, în orice moment, parametrilor reali ai navei.

V. REGULI DE NAVIGAŢIE

Secţiunea 1

Semnalizarea şi balizajul căii navigabile

84. Semnalizare

84.1. Semnalele de interdicţie, de obligaţie, de restricţie, de recomandare şi de indicaţie, precum şi semnalele auxiliare ale căii navigabile, amplasate de către autoritatea competentă în interesul siguranţei şi al stabilirii ordinei în navigaţie, sunt definite în anexa nr.4. Aceasta defineşte în acelaşi timp semnificaţia acestor semnale.

84.2. Conducătorii trebuie să se supună prevederilor şi să ţină cont de recomandările sau indicaţiile ce le sunt aduse la cunoştinţă prin semnalele menţionate în subpunctul 84.1, care sunt amplasate pe calea navigabilă sau pe malurile sale.

85. Balizajul

Balizajul care poate fi instalat pentru înlesnirea navigaţiei este definit în anexa nr.5, unde sunt precizate condiţiile de utilizare a diferitelor semnale de balizaj.

Secţiunea a 2-a

Generalităţi

86. Nave rapide

Navele rapide trebuie să lase celorlalte nave spaţiul necesar pentru continuarea navigaţiei şi pentru manevrare. Ele nu pot pretinde ca acestea să se abată în favoarea lor.

87. Ambarcaţiuni mici

87.1. În sensul prezentului capitol, termenul ambarcaţiuni mici se aplică în egală măsură atât ambarcaţiunilor mici care navighează izolat, cât şi convoaielor compuse numai din ambarcaţiuni mici.

87.2. Dacă dispoziţiile prezentului capitol menţionează că o anumită regulă de navigaţie nu se aplică ambarcaţiunilor mici în raport cu celelalte nave, aceste ambarcaţiuni mici au obligaţia de a lăsa tuturor celorlalte nave, inclusiv navelor rapide, spaţiul necesar pentru a-şi urma drumul lor şi pentru a manevra. Ele nu pot pretinde ca acestea să se abată în favoarea lor.

Secţiunea a 3-a

Întâlniri, drumuri care se încrucişează şi depăşiri

88. Dispoziţii generale

88.1. Încrucişarea sau depăşirea este permisă numai în cazul în care şenalul are o lăţime absolut suficientă pentru trecerea simultană, ţinând cont de toate împrejurările locale şi de mişcările celorlalte nave.

88.2. Într-un convoi, semnalele vizuale prevăzute la punctele 54, 90 şi 96 trebuie să fie arătate sau emise de către nava la al cărei bord se află conducătorul convoiului.

88.3. În caz de întâlnire sau depăşire, navele care urmează drumuri ce exclud orice pericol de abordaj nu trebuie să-şi modifice drumul lor, astfel încât să apară un pericol de abordaj.

88.4. Orice conducător care constată un pericol de abordaj trebuie să emită o serie de semnale foarte scurte.

89. Drumuri care se încrucişează

89.1. În cazul în care două nave urmează drumuri care se încrucişează astfel încât există un pericol de abordaj, nava care vede cealaltă navă la tribord trebuie să-i cedeze drumul şi, dacă împrejurările îi permit, trebuie să evite încrucişarea drumului ei prin prova. Nava care navighează pe partea dreaptă a şenalului nu trebuie să-şi modifice drumul. Această regulă nu se aplică ambarcaţiunilor mici în raport cu alte nave.

89.2. Dispoziţiile punctului 89 nu se aplică în cazul în care unul dintre punctele 99, 100 şi 102 este aplicabil.

89.3. Neţinând cont de dispoziţiile subpunctului 89.1, în cazul ambarcaţiunilor mici de categorii diferite, în cazul în care două ambarcaţiuni mici urmează drumuri care se încrucişează în aşa fel încât să existe un pericol de abordaj, ambarcaţiunile mici autopropulsate vor trebui să se abată din drumul tuturor celorlalte ambarcaţiuni mici, iar ambarcaţiunile mici care nu sunt nici autopropulsate şi nici nu navighează cu vele vor trebui să se abată din drumul ambarcaţiunilor mici cu vele. Ambarcaţiunea care navighează pe partea dreaptă a şenalului trebuie să-şi menţină drumul său.

89.4. Neţinând cont de dispoziţiile subpunctului 89.1, în cazul navelor cu vele, dacă două nave urmează drumuri care se încrucişează astfel încât există un pericol de abordaj, una dintre ele trebuie să se abată din drumul celeilalte după cum urmează:

89.4.1. dacă fiecare dintre nave primeşte diferit vântul în bord, cea care primeşte vântul din babord trebuie să se abată din drumul celeilalte;

89.4.2. dacă ambele nave primesc vântul din acelaşi bord, cea care navighează în vânt trebuie să cedeze drumul celei care navighează sub vânt;

89.4.3. dacă o navă care primeşte vântul din babord vede o altă navă în vânt şi nu poate determina cu certitudine dacă această navă primeşte vântul din babord sau din tribord, atunci prima navă (cu vântul din babord) va trebui să se abată din drumul celeilalte.

89.5. Nava care navighează pe partea dreaptă a şenalului va continua să îşi menţină drumul. Prevederile punctului 89 nu se aplică ambarcaţiunilor mici în raport cu alte nave.

90. Reguli generale în cazul întâlnirilor

90.1. În cazul întâlnirii a două nave care ar putea genera un pericol de abordaj, fiecare trebuie să vină pe tribord pentru a trece la babordul celeilalte. Aceasta regulă nu se aplică ambarcaţiuni micilor în manevrele lor faţă de celelalte nave.

90.2. În cazul întâlnirii, navele care navighează în amonte, ţinând cont de împrejurările locale şi de mişcările celorlalte nave, trebuie să cedeze drumul navelor care navighează în aval.

90.3. Navele care navighează în amonte, cedând drumul la babord navelor care navighează în aval, nu dau nici un semnal.

90.4. Navele care navighează în amonte, cedând drumul la tribord navelor care navighează în aval, trebuie, în timp util şi la tribord:

90.4.1. pe timp de zi, fie să arate o lumină albă puternică intermitentă sau să agite un pavilion sau un panou de culoare albastră deschisă ori fie să arate un panou de culoare albastră deschisă în acelaşi timp cu o lumină albă clară intermitentă;

90.4.2. pe timp de noapte, să arate o lumină albă clară intermitentă şi în acelaşi timp cu aceasta poate agita un panou de culoare albastră deschisă.

90.5. Semnalele menţionate la subpunctul 90.4 trebuie să fie vizibile din faţă şi din spate şi să fie arătate până la sfârşitul întâlnirii. Este interzisă folosirea lor pe o durată mai mare decât durata întâlnirii, cu excepţia cazurilor în care o navă care navighează în amonte doreşte să arate că ea, intenţionat, continuă să lase să treacă navele care navighează în aval prin tribord. Panoul de culoare albastră deschisă trebuie să aibă o bandă albă pe margini, cu o lăţime de cel puţin 5 cm, rama şi tija de susţinere a panoului, precum şi felinarul luminii intermitente trebuie să fie de culoare închisă.

90.6. Dacă există temerea că intenţiile navelor care navighează în amonte nu au fost înţelese de către navele care navighează în aval, navele care navighează în amonte trebuie să emită un sunet scurt în cazul în care întâlnirea trebuie să se efectueze prin babord sau două sunete scurte în cazul în care întâlnirea trebuie să se efectueze prin tribord.

90.7. Fără a încălca dispoziţiile punctului 91, navele care navighează în aval trebuie să urmeze drumul indicat de navele care navighează în amonte, conform prevederilor de mai sus. Ele trebuie să repete semnalele vizuale şi semnalele sonore prevăzute la subpunctele 90.4, 90.5 şi 90.6, care sunt arătate sau emise în atenţia lor de către navele care navighează în amonte.

90.8. Dispoziţiile subpunctelor 90.2-90.7 nu se aplică ambarcaţiunilor mici în raport cu alte categorii de nave şi nici în cazurile în care ambarcaţiunile mici întâlnesc alte ambarcaţiuni mici.

90.9. Fără a aduce atingere subpunctului 90.8, în cazul ambarcaţiunilor mici de diferite categorii, dacă două ambarcaţiuni mici se întâlnesc în aşa fel încât apare un risc de coliziune, ambarcaţiunile mici motorizate trebuie să cedeze locul tuturor celorlalte ambarcaţiuni mici, iar ambarcaţiunile mici care nu sunt motorizate şi cele fără vele vor lăsa loc ambarcaţiunilor mici cu vele. Nava care navighează aproape de limitele unui şenal semnalizat, cu limita pe partea de tribord, va continua să urmeze graniţa canalului, cealaltă navă trebuie să cedeze.

91. Cazuri excepţionale privind întâlnirile

91.1. Navele pot cere, cu condiţia de a se asigura că este posibil, să li se permită manevra fără pericol, ca trecerea să se facă tribord la tribord.

91.2. Solicitarea ca navele care navighează în amonte să-şi modifice drumul care le revine poate fi înaintată de următoarele categorii de nave:

91.2.1. navele de pasageri care efectuează curse regulate, navigând în aval, şi al căror număr maxim autorizat de pasageri nu este mai mic decât numărul stabilit de către autoritatea competentă, dacă doresc să acosteze la debarcaderele amplasate la mal de-a lungul căruia navighează nave în amonte;

91.2.2. convoaiele remorcate care navighează în aval şi care, pentru a întoarce spre amonte, doresc să meargă de-a lungul unui mal determinat.

91.3. Navele menţionate la subpunctul 91.2 pot cere acest lucru doar cu condiţia de a se asigura că este posibil ca cererea lor să fie satisfăcută fără pericol.

91.4. În aceste cazuri navele care navighează în aval trebuie să folosească în timp util următoarele semnale:

91.4.1. să emită un sunet scurt, dacă doresc ca întâlnirea să se efectueze prin babord;

91.4.2. să emită două sunete scurte şi, în plus, să arate semnalele vizuale prevăzute la subpunctul 90.4, dacă doresc ca întâlnirea să se efectueze prin tribord.

91.5. Navele care navighează în amonte, în astfel de cazuri, trebuie să satisfacă cererea navelor care navighează în aval, lucru pe care trebuie să îl confirme în modul următor:

91.5.1. dacă întâlnirea trebuie să se efectueze prin babord, trebuie să emită un sunet scurt şi, în plus, să anuleze semnalele vizuale prevăzute la subpunctul 90.4;

91.5.2. dacă întâlnirea trebuie să se efectueze prin tribord, să emită două sunete scurte şi, în plus, să arate semnalele vizuale menţionate la subpunctul 90.4.

91.6. Dacă există temerea că intenţiile navelor care navighează în aval nu au fost înţelese de către navele care navighează în amonte, navele care navighează în aval trebuie să repete semnalele sonore prevăzute la subpunctul 91.4.

91.7. Dacă navele care navighează în amonte consideră că drumul cerut de către navele care navighează în aval nu este convenabil şi că ar apărea un pericol de abordaj, ele vor emite o serie de sunete foarte scurte.

91.8. Dispoziţiile punctului 91 nu se aplică ambarcaţiunilor mici în raport cu alte categorii de nave şi nici în cazurile în care ambarcaţiunile mici întâlnesc alte ambarcaţiuni mici.

92. Întâlnirile în cazul navelor rapide

Prevederile punctelor 90 şi 91 nu se aplică în cazul în care o navă rapidă întâlneşte o altă navă. Dacă această altă navă este o navă rapidă, cele două nave trebuie să se înţeleagă prin intermediul radiotelefoniei asupra întâlnirii lor.

93. Întâlniri în treceri înguste

93.1. Pentru a evita, în măsura posibilităţilor, o întâlnire în sectoarele sau în locurile unde şenalul nu prezintă o lăţime absolut suficientă pentru o astfel de întâlnire (treceri înguste), se aplică următoarele reguli:

93.1.1. toate navele trebuie să străbată trecerile înguste cât mai repede posibil;

93.1.2. în cazul în care câmpul vizual este restrâns, navele trebuie, înainte de a se angaja într-o trecere îngustă, să emită un sunet lung. În cazul în care trecerea îngustă este lungă, ele trebuie să repete de mai multe ori acest semnal în timpul trecerii;

93.1.3. navele sau convoaiele care navighează în amonte, în cazul în care constată că o navă sau un convoi care navighează în aval este pe punctul de a se angaja într-o trecere îngustă, trebuie să se oprească în aval de această trecere până nava sau convoiul care navighează în aval va străbate trecerea;

93.1.4. în cazul în care un convoi sau o navă care navighează în amonte s-a angajat deja într-o trecere îngustă, navele sau convoaiele care navighează în aval trebuie, pe cât este posibil, să se oprească în amonte de această trecere până convoiul sau nava care navighează în amonte va străbate trecerea.

93.2. În cazul în care întâlnirea într-o trecere îngustă a devenit inevitabilă, conducătorul asigură ca întâlnirea să se facă într-un loc şi în condiţii care să minimizeze pericolul.

93.3. Pentru toate ambarcaţiunile mici se solicită doar să străbată trecerile înguste cât mai repede posibil.

94. Întâlnire interzisă prin semnalele căii navigabile

94.1. La apropierea de sectoarele indicate prin semnalele de interzicere A.4 sau A.4.1 din anexa nr.4, navele sau convoaiele care navighează în amonte trebuie să se oprească la apropierea navelor sau a convoaielor care navighează în aval până acestea vor străbate sectorul.

94.2. În cazul în care, pentru a evita orice întâlnire, autorităţile competente impun trecerea cu sens unic alternativ:

94.2.1. interzicerea trecerii este indicată printr-un semnal general de interzicere a trecerii A.1 din anexa nr.4;

94.2.2. autorizarea trecerii este indicată printr-un semnal general de autorizare a trecerii E.1 din anexa nr.4.

94.3. În funcţie de împrejurările locale, semnalul de interzicere a trecerii poate fi anunţat prin semnalul de obligaţie B.8 din anexa nr.4, folosit ca semnal avansat.

94.4. Dacă o staţie destinată să arate semnalele prevăzute la subpunctul 94.2, dintr-un motiv oarecare, nu le arată, navele trebuie să oprească şi să aştepte până le este comunicată de către reprezentanţii autorităţilor competente, prin intermediul radiotelefoniei sau a semnalelor corespunzătoare, autorizaţia de trecere.

95. Prevederi generale privind depăşirile

95.1. Depăşirea este permisă numai când nava care ajunge din urmă s-a asigurat că această manevră poate avea loc fără pericol.

95.2. Nava ajunsă din urmă trebuie să înlesnească depăşirea atât cât este necesar şi posibil. Ea trebuie să îşi micşoreze viteza în cazul în care este necesar, pentru ca depăşirea să se efectueze fără pericol, iar durata sa să fie suficient de scurtă pentru ca mişcarea altor nave să nu fie stânjenită. Această dispoziţie nu se aplică în cazul în care o ambarcaţiune mică ajunge din urmă o navă, alta decât o ambarcaţiune mică.

96. Depăşirea

96.1. Nava care depăşeşte trebuie să treacă prin babordul navei ajunse din urmă. Dacă, în cazul unei depăşiri, nu există riscul de abordaj, nava care ajunge din urmă poate depăşi prin babord sau tribord. Dacă depăşirea este posibilă fără ca nava ajunsă din urmă să fie nevoită să-şi modifice drumul sau viteza, nava care ajunge din urmă nu emite niciun fel de semnal sonor.

96.2. În cazul în care depăşirea nu poate avea loc fără ca nava ajunsă din urmă să-şi modifice drumul său sau există teama ca nava ajunsă din urmă să nu fi înţeles intenţia navei care ajunge din urmă de a depăşi şi aceasta poate provoca un pericol de abordaj, nava care ajunge din urmă trebuie să emită:

96.2.1. două sunete lungi urmate de două sunete scurte, dacă doreşte să depăşească prin babordul navei ajunse din urmă;

96.2.2. două sunete lungi urmate de un sunet scurt, dacă doreşte să depăşească prin tribordul navei ajunse din urmă.

96.3. În cazul în care nava ajunsă din urmă poate îndeplini solicitarea navei care o ajunge din urmă, ea trebuie să lase spaţiul dorit pe partea cerută, abătându-se, la necesitate, spre partea opusă şi emiţând:

96.3.1. un sunet scurt, în cazul în care depăşirea trebuie să aibă loc prin babordul ei;

96.3.2. două sunete scurte, în cazul în care depăşirea trebuie să aibă loc prin tribordul ei.

96.4. În cazul în care depăşirea nu este posibilă prin partea cerută de către nava care ajunge din urmă, dar se poate face prin partea opusă, nava ajunsă din urmă trebuie să emită:

96.4.1. un sunet scurt, în cazul în care depăşirea este posibilă prin babordul ei;

96.4.2. două sunete scurte, când depăşirea este posibilă prin tribordul ei.

96.5. Dacă nava care ajunge din urmă intenţionează să efectueze depăşirea, ea trebuie să emită două sunete scurte, în cazul în care nava ajunsă din urmă emite un sunet scurt, sau un sunet scurt, în cazul când nava ajunsă din urmă emite două sunete scurte. Nava ajunsă din urmă trebuie să lase spaţiul dorit în partea pe unde trebuie să aibă loc depăşirea, abătându-se, în caz de necesitate, spre partea opusă.

96.6. În cazul în care depăşirea este imposibilă fără pericol de abordaj, nava ajunsă din urmă trebuie să emită cinci sunete scurte.

96.7. În cazul depăşirii între două nave cu vele, cea care vine din urmă trebuie să treacă prin partea prin care cea depăşită primeşte vântul. Această dispoziţie nu se aplică unei ambarcaţiuni mici cu vele, depăşite de o altă navă cu vele. În caz de depăşire a unei nave de către o navă cu vele, cea prinsă din urmă trebuie să faciliteze trecerea prin partea prin care primeşte vântul nava care depăşeşte. Această dispoziţie nu se aplică unei ambarcaţiuni mici care depăşeşte o altă navă.

96.8. Dispoziţiile subpunctelor 96.2-96.7 nu se aplică ambarcaţiunilor mici în raport cu navele de alte categorii şi nici în cazul depăşirii ambarcaţiunilor mici de către alte ambarcaţiuni mici.

97. Depăşirea interzisă prin semnalele căii navigabile

Fără a încălca dispoziţiile punctului 94, depăşirea este interzisă:

97.1. pe sectoarele delimitate prin semnalul A.2 din anexa nr.4;

97.2. între convoaie, pe sectoarele delimitate prin semnalul A.3 din anexa nr.4. Această interdicţie nu se aplică în cazul în care cel puţin unul dintre convoaie este un convoi împins ale cărui dimensiuni maxime nu depăşesc lungimea de 110 m şi lăţimea de 12 m.

Secţiunea a 4-a

Alte reguli de navigaţie

98. Navigaţia pe sectoarele în care drumul de urmat este obligatoriu

98.1. Pe sectoarele în care drumul de urmat este obligatoriu, acest drum este indicat prin semnalele de obligaţie B.1, B.2, B.3 sau B.4 din anexa nr.4. Finalizarea unor astfel de sectoare poate fi anunţată prin semnalul de indicaţie E.11 din anexa nr.4.

98.2. Într-un sector în care drumul de urmat este obligatoriu, navele care navighează în amonte trebuie să nu împiedice navigaţia navelor care navighează în aval, iar la apropierea de semnalul de obligaţie B.4 din anexa nr.4, ele trebuie să micşoreze viteza şi chiar să se oprească pentru a permite navelor care navighează în aval să-şi execute manevra lor.

99. Întoarcerea

99.1. Navele pot întoarce numai după ce s-au asigurat că mişcările celorlalte nave permit efectuarea manevrei fără pericol şi fără ca celelalte nave să fie obligate să-şi modifice brusc drumul sau viteza lor.

99.2. Dacă manevra de întoarcere va obliga alte nave să se abată de la drumul lor sau să-şi modifice viteza, nava care doreşte să întoarcă trebuie, înainte de a întoarce, să-şi anunţe manevra în timp util, emiţând:

99.2.1. un sunet lung urmat de un sunet scurt, dacă doreşte să întoarcă la tribord;

99.2.2. un sunet lung urmat de două sunete scurte, dacă doreşte să întoarcă la babord.

99.3. Celelalte nave trebuie, în măsura posibilităţilor şi a necesităţii, să-şi modifice viteza şi drumul pentru ca întoarcerea să se poată efectua în afara pericolului. În raport cu navele care doresc să întoarcă contra curentului, ele trebuie să contribuie ca această manevră să se poată efectua în timp util.

99.4. Dispoziţiile subpunctelor 99.1, 99.2 şi 99.3 nu se aplică ambarcaţiunilor mici în raport cu navele de alte categorii. Pentru ambarcaţiunile mici, în raport una cu alta, se aplică numai dispoziţiile subpunctelor 99.1, 99.2 şi 99.3.

99.5. Este interzisă orice întoarcere pe sectoarele marcate printr-un semnal de interzicere A.8 din anexa nr.4. Dacă pe o cale navigabilă există sectoare marcate prin semnalul de interzicere E.8 din anexa nr.4, conducătorilor li se recomandă să aleagă sectoarele respective pentru a efectua întoarcerea, aceasta rămânând supusă dispoziţiilor punctului 99.

100. Comportarea la plecare

Dispoziţiile punctului 99 se aplică, cu excepţia bacurilor, inclusiv în cazul navelor care îşi părăsesc locul de ancorare sau de acostare fără a efectua întoarcerea. Semnalele sonore prevăzute la subpunctul 99.2 sunt înlocuite cu următoarele semnale:

100.1. un sunet scurt, în cazul în care navele vin la tribord;

100.2. două sunete scurte, în cazul în care navele vin la babord.

101. Este interzisă angajarea în intervalele dintre unităţile unui convoi remorcat.

102. Intrarea şi ieşirea, ieşirea urmată de traversarea căii navigabile principale pentru porturi şi afluenţi

102.1. Navele pot să intre într-un bazin portuar sau într-un afluent, să iasă din acestea, să intre în calea navigabilă principală sau să o traverseze după ieşire, doar după ce s-au asigurat că aceste manevre se pot efectua fără pericol şi fără ca alte nave să fie obligate să-şi modifice brusc drumul sau viteza.

Dacă o navă care navighează în aval este obligată să efectueze o întoarcere şi să meargă în amonte pentru a putea intra într-un bazin portuar sau într-un afluent, ea trebuie să acorde prioritate oricărei nave care navighează în amonte şi vrea să intre în acelaşi bazin portuar sau afluent.

În anumite cazuri, căile navigabile considerate ca afluenţi pot fi indicate prin unul dintre semnalele de interzicere E.9 sau E.10 din anexa nr.4.

102.2. Navele care efectuează una dintre manevrele prevăzute la subpunctul 102.1, dacă prin manevra intenţionată pot sau trebuie să oblige alte nave să-şi modifice drumul sau viteza, trebuie să anunţe această manevră în timp util, emiţând:

102.2.1. trei sunete lungi urmate de un sunet scurt, în cazul în care, pentru intrare sau după ieşire, trebuie să se îndrepte la tribord;

102.2.2. trei sunete lungi urmate de două sunete scurte, în cazul în care, pentru intrare sau după ieşire, trebuie să se îndrepte la babord;

102.2.3. trei sunete lungi, în cazul în care, după ieşire intenţionează să traverseze calea navigabilă principală.

102.3. Înainte de finalizarea traversării, în caz de necesitate, trebuie să emită următoarele semnale:

102.3.1. un sunet lung urmat de un sunet scurt, dacă doresc să se îndrepte spre tribord;

102.3.2. un sunet lung urmat de două sunete scurte, dacă doresc să se îndrepte spre babord.

102.4. Celelalte nave trebuie, dacă este necesar, să-şi modifice drumul şi viteza. Această dispoziţie se aplică şi în cazul în care semnalul de obligaţie B.10 din anexa nr.4 este amplasat pe calea navigabilă lângă ieşirea dintr- un bazin portuar sau dintr-un afluent.

102.5. Dacă unul dintre semnalele de obligaţie B.9 din anexa nr.4 este instalat în apropierea ieşirii dintr-un bazin portuar sau dintr-un afluent, navele ce ies din port sau din afluent pot să intre pe calea navigabilă principală sau să o traverseze doar dacă această manevră nu obligă navele ce navighează pe aceasta să-şi modifice drumul sau viteza lor.

102.6. Navele nu pot intra într-un bazin portuar sau într-un afluent în cazul în care pe calea navigabilă principală este instalat semnalul de interzicere A.1 din anexa nr.4 în combinaţie cu semnalul auxiliar de la subpunctul 7.2 din anexa nr.4.

Navele nu pot ieşi dintr-un bazin portuar sau dintr-un afluent în cazul în care lângă ieşire este instalat semnalul de interzicere A.1 din anexa nr.4 în combinaţie cu semnalul auxiliar prevăzut la subpunctul 7.2 din anexa nr.4.

102.7. Navele pot intra într-un bazin portuar sau într-un afluent dacă semnalul de indicaţie E.1 din anexa nr.4, combinat cu semnalul auxiliar prevăzut la subpunctul 7.2 din anexa nr.4, este instalat pe calea navigabilă principală. Ele pot ieşi din bazinul portuar sau din afluent, dacă la ieşire este instalat semnalul de indicaţie E.1 din anexa nr.4, combinat cu semnalul auxiliar prevăzut la subpunctul 7.2 din anexa nr.4. În ultimul caz, semnalul de obligaţie B.10 din anexa nr.4 se instalează pe calea navigabilă principală.

102.8. Dispoziţiile subpunctelor 102.1-102.4 nu se aplică ambarcaţiunilor mici în raport cu nave de altă categorie, iar cele ale subpunctului 102.5 nu se aplică navelor care nu sunt ambarcaţiuni mici în raport cu acestea din urmă. Dispoziţiile subpunctelor 102.2 şi 102.3 nu se aplică ambarcaţiunilor mici în raport una cu alta.

103. Navigaţia la aceeaşi înălţime a navelor în marş, pe acelaşi drum şi interdicţia de apropiere între nave

103.1. Navele trebuie să navigheze la aceeaşi înălţime, doar dacă spaţiul disponibil le permite aceasta, fără a stânjeni sau a pune în pericol navigaţia.

103.2. Cu excepţia cazurilor de depăşire sau de încrucişare, este interzisă navigarea la o distanţă mai mică de 50 m de o altă navă, alt convoi împins sau altă formaţiune în cuplu care poartă două sau trei lumini sau conuri albastre prevăzute în punctul 51.

103.3. Fără a încălca dispoziţiile punctului 27, este interzisă acostarea navelor la o navă sau la un material plutitor în marş, agăţarea de acestea sau navigarea în siajul lor fără aprobarea expresă a conducătorului.

103.4. Schiorii nautici şi persoanele care practică un sport nautic, fără a utiliza nave în acest scop, trebuie să păstreze o distanţă suficientă faţă de navele şi materialele plutitoare în marş, precum şi faţă de aparatele plutitoare în lucru.

104. Interzicerea de a lăsa să se târască ancore, parâme sau lanţuri

104.1. Se interzice de a lăsa să se târască ancore, parâme sau lanţuri.

104.2. Această interdicţie nu se aplică în cazul mişcărilor mici la locurile de staţionare şi la manevre, ea se aplică în sectoarele indicate prin semnalul de interzicere A.6 din anexa nr.4. În acest caz interzicerea se aplică pe partea căii navigabile unde este instalat semnalul.

104.3. Această interzicere nu se aplică nici pe sectoarele semnalizate, conform dispoziţiilor subpunctului 129.2, cu semnalul de indicaţie E.6 din anexa 4.

105. Navigaţia în derivă

105.1. Navigaţia în derivă este interzisă fără a avea o autorizaţie din partea autorităţii competente.

105.2. Navele care se lasă să coboare cu prova în amonte, cu maşina înainte sunt considerate ca navigând în amonte şi nu în derivă.

106. Valuri

106.1. Navele trebuie să-şi regleze viteza pentru a evita crearea valurilor sau a efectelor de sucţiune exagerate, care pot fi de natură să provoace daune navelor în staţionare, navelor în marş sau lucrărilor. Navele trebuie să-şi reducă viteza în timp util, însă aceasta nu trebuie să scadă sub viteza necesară pentru a guverna în siguranţă, în următoarele cazuri:

106.1.1. înainte de intrarea în porturi;

106.1.2. în apropierea navelor acostate la mal sau la debarcadere sau care sunt sub operaţiuni de încărcare sau descărcare;

106.1.3. în apropierea navelor care se găsesc în staţionare în locurile obişnuite de staţionare;

106.1.4. în apropierea bacurilor care nu navighează liber;

106.1.5. pe sectoarele căii navigabile desemnate de către autorităţile competente. Aceste sectoare pot fi semnalizate cu semnalul de interzicere A.9 din anexa nr.4.

106.2. Fără a încălca dispoziţiile punctului 11, obligaţiile navelor în apropierea navelor acostate la mal sau la debarcadere sau care sunt sub operaţiuni de încărcare sau descărcare şi în apropierea navelor care se găsesc în staţionare în locurile obişnuite de staţionare, conform subpunctului 106.1, nu se aplică în raport cu ambarcaţiunile mici.

106.3. În apropriere de navele ce poartă o lumină roşie prevăzută în subpunctul 63.1.3 şi în apropiere de navele, de materialele plutitoare sau de instalaţiile plutitoare care poartă luminile prevăzute la subpunctul 67.1, celelalte nave trebuie să-şi reducă viteza, după cum este prevăzut la subpunctul 106.1, şi să se îndepărteze pe cât este posibil în lateral.

107. Convoaie

107.1. Navele autopropulsate care asigură propulsia unui convoi trebuie să aibă o putere suficientă pentru a asigura o bună manevrabilitate a convoiului.

107.2. Împingătorul unui convoi împins în aval trebuie să poată să oprească în timp util convoiul fără a-l întoarce, astfel încât să menţină o bună manevrabilitate a acestuia.

107.3. Navele autopropulsate pot, doar în caz de salvare sau de asistenţă pentru o navă în pericol, să fie utilizate pentru operaţiuni de remorcare sau de împingere sau pentru asigurarea propulsiei unei formaţiuni în cuplu, doar în măsura în care această utilizare este admisă în certificatul lor de navă. Se interzice oricărei nave autopropulsate care împinge, remorchează sau duce în cuplu alte nave să le părăsească în cursul operaţiunilor de acostare sau de ancorare înainte ca şenalul navigabil să fie degajat de respectivele nave şi conducătorul convoiului să se fi asigurat că ele sunt puse în deplină siguranţă.

107.4. Barjele pentru nave pot fi aşezate în capul unui convoi împins doar în cazul în care ancorele pot fi dispuse în capul convoiului.

107.5. Este interzisă navigaţia în cuplu sau în cadrul unui convoi remorcat de nave de pasageri care are pasageri la bord. Ea este autorizată numai în cazul în care nava de pasageri este remorcată în urma unei avarii.

108. Deplasarea barjelor în afara convoaielor

O barjă poate fi deplasată în afara unui convoi împins în următoarele situaţii:

108.1. doar în cazul în care este cuplată bord la bord cu o navă autopropulsată;

108.2. doar pe distanţe scurte, la formarea sau la dispersarea unui convoi împins;

108.3. doar dacă constituie o formaţiune în cuplu cu o navă dotată cu un dispozitiv de guvernare şi cu echipaj suficient.

109. Întreruperea temporară a navigaţiei

În cazul în care autorităţile competente fac cunoscut, printr-un semnal general de interzicere A.1 din anexa nr.4, că navigaţia este interzisă temporar, toate navele trebuie să oprească în faţa acestui semnal de interzicere.

110. Navigaţia în dreptul aparatelor plutitoare în lucru, al navelor eşuate sau scufundate şi al navelor cu capacitate de manevră redusă

Este interzis să se treacă, în timpul nopţii sau ziua, în dreptul navelor vizate la punctul 63, prin partea în care şenalul sau panoul semnalului A.1 din anexa nr.4 nu sunt libere sau să se treacă în dreptul navelor vizate la punctul 62 pe partea unde sunt amplasate cele două lumini roşii sau cele două baloane negre menţionate la subpunctul 72.2.2.

Secţiunea a 5-a

Bacuri

111. Reguli aplicabile bacurilor

111.1. Bacurile pot traversa calea navigabilă doar după ce s-au asigurat că mişcarea celorlalte nave permite efectuarea traversării fără pericol şi fără ca aceste alte nave să fie obligate să-şi modifice brusc drumul sau viteza lor.

111.2. Bacurile care nu navighează liber trebuie să se conformeze următoarelor reguli:

111.2.1. să staţioneze la locurile stabilite de către căpitănia de port, în cazul în care nu sunt în serviciu. Dacă nu s-au stabilit anumite locuri de staţionare, trebuie să staţioneze în aşa fel încât şenalul navigabil să rămână liber;

111.2.2. este interzisă navigaţia bacurilor pe cablul longitudinal;

111.2.3. să părăsească şenalul navigabil după terminarea serviciului lor.

Secţiunea a 6-a

Trecerea pe sub poduri, prin baraje şi ecluze

112. Generalităţi

112.1. Într-o deschidere a unui pod sau a unui baraj, dacă şenalul nu prezintă o lăţime suficientă pentru trecerea simultană, se aplică dispoziţiile punctului 93.

112.2. În cazul în care trecerea printr-o deschidere de pod sau baraj este autorizată şi dacă această deschidere poartă:

112.2.1. semnalul de interzicere A.10 din anexa nr.4, navigaţia este interzisă în afara spaţiului cuprins între cele două panouri care formează acest semnal;

112.2.2. semnalul de recomandare D.2 din anexa nr.4, este recomandat ca navigaţia să se facă în spaţiul cuprins între cele două panouri sau lumini care constituie acest semnal.

113. Trecerea pe sub poduri fixe

113.1. În cazul în care anumite deschideri de poduri fixe sunt semnalizate prin una sau mai multe lumini roşii sau panouri roşu – alb – roşu, navigaţia prin deschiderile respective este interzisă.

113.2. Dacă anumite deschideri de poduri fixe sunt semnalizate prin semnalul de recomandare D.1a din anexa nr.4, ele sunt deschise navigaţiei în ambele sensuri, iar dacă sunt semnalizate prin semnalul de recomandare D.1b din aceeaşi anexă, navigaţia în sens opus este interzisă. În acest caz deschiderea poartă, în cealaltă parte, semnalul de interzicere A.1 din anexa nr.4, instalat deasupra deschiderii. În ambele cazuri este recomandat să se folosească, de preferinţă, respectivele deschideri.

113.3. Dacă anumite deschideri de poduri fixe sunt semnalizate conform dispoziţiilor subpunctului 113.2, folosirea deschiderilor nesemnalizate pentru navigaţie este sub riscul şi răspunderea conducătorului.

114. Trecerea pe sub poduri mobile

114.1. Fără a încălca celelalte dispoziţii ale prezentului Regulament, la apropierea şi la trecerea pe sub podurile mobile, conducătorii trebuie să se conformeze ordinelor care le sunt date, eventual, de către personalul podului în vederea siguranţei şi a bunei ordini a navigaţiei sau în vederea trecerii rapide. Conducătorul trebuie să anunţe personalului podului despre intenţia sa de a trece pe sub pod prin intermediul unui sunet prelungit sau al radiotelefonului.

114.2. La apropierea de un pod mobil, navele trebuie să-şi reducă viteza de marş. Dacă nu pot sau nu doresc să treacă pe sub pod, în cazul în care pe mal sunt instalate panourile de obligaţie B.5 din anexa nr.4, ele trebuie să se oprească înainte de aceste panouri.

114.3. La apropierea de podurile mobile, depăşirea este interzisă.

114.4. Trecerea pe sub podurile mobile poate fi reglementată prin următoarele semnale:

114.4.1. una sau mai multe lumini roşii care semnifică "trecerea este interzisă";

114.4.2. o lumină roşie şi o lumină verde la aceeaşi înălţime sau o lumină roşie deasupra unei lumini verzi, semnificând "trecerea este încă interzisă, dar podul este în curs de deschidere şi navele trebuie să se pregătească pentru marş";

114.4.3. una sau mai multe lumini verzi care semnifică "trecerea este permisă";

114.4.4. două lumini roşii suprapuse semnifică "serviciul de deschidere a podului pentru navigaţie este întrerupt";

114.4.5. o lumină galbenă instalată pe pod, combinată cu una sau mai multe lumini roşii sau două lumini roşii suprapuse semnifică "trecerea interzisă cu excepţia navelor de înălţime redusă"; navigaţia este permisă în ambele sensuri;

114.4.6. două lumini galbene instalate pe pod, combinate cu una sau mai multe lumini roşii sau combinate cu două lumini roşii suprapuse, semnifică "trecerea interzisă, cu excepţia navelor de înălţime redusă", navigaţia este interzisă în celălalt sens.

114.5. Luminile roşii prevăzute la subpunctul 114.4 pot fi înlocuite cu semnalul de interzicere A.1 din anexa nr.4, luminile verzi pot fi înlocuite cu semnalul de indicaţie E.1 din anexa nr.4, iar luminile galbene – cu semnalul de indicaţie D.1 din anexa nr.4.

114.6. Operatorul podurilor trebuie să aibă pe/sau în proximitatea podului o instalaţie de radiotelefonie conformă cu dispoziţiile punctului 81. Instalaţia trebuie conectată pe toată durata navigaţiei, la înălţimea podului.

115. Trecerea prin baraje

115.1. Interzicerea trecerii printr-o deschidere de baraj poate fi semnalizată prin intermediul unei sau mai multe lumini roşii ori a unui semnal de interzicere A.1 din anexa nr.4.

115.2. Trecerea printr-o deschidere de baraj este permisă doar în cazul în care această deschidere este semnalizată la stânga şi la dreapta prin semnalul de indicaţie E.1 din anexa nr.4.

116. Trecerea prin ecluze

116.1. La apropierea de locurile de staţionare a navelor în faţa ecluzelor, navele trebuie să-şi reducă viteza de marş. Dacă nu pot sau nu vor să intre imediat în ecluză, în cazul în care pe mal este instalat un panou de obligaţie B.5 din anexa nr.4, navele trebuie să se oprească înainte de acest panou.

116.2. La locurile de staţionare a navelor în faţa ecluzelor şi în ecluze, navele echipate cu instalaţie radiotelefonică, care le permite să comunice pe canalele de informaţii pentru navigaţie, trebuie să păstreze legătura pe canalul de lucru al ecluzei respective.

116.3. Trecerea prin ecluze se face în ordinea sosirii navelor la locurile de staţionare din faţa ecluzelor. Ambarcaţiunile mici nu pot cere ecluzarea separat. Ele trebuie să intre în sas (camera ecluzei) doar după ce au fost chemate de către personalul ecluzei. În cazul în care ambarcaţiunile mici sunt ecluzate în comun cu alte nave, ele trebuie să intre în camera ecluzei doar după acestea din urmă.

116.4. Este interzisă orice depăşire la apropierea de ecluze, în locurile de staţionare a navelor din faţa ecluzelor.

116.5. În ecluze, ancorele trebuie să fie ridicate complet. Această condiţie este valabilă şi la locurile de staţionare a navelor din faţa ecluzelor, atât timp cât ancorele nu se folosesc.

116.6. La intrarea în ecluze, navele trebuie să-şi reducă viteza, astfel încât să evite orice coliziune cu porţile sau cu dispozitivele de protecţie ori cu alte nave, materiale plutitoare sau instalaţii plutitoare.

116.7. În timpul aflării navei în ecluză se aplică următoarele reguli:

116.7.1. dacă pe pereţii de rezistenţă ai camerei ecluzei sunt indicate limite, navele trebuie să se menţină între aceste limite;

116.7.2. în timpul umplerii şi golirii camerei ecluzei şi până în momentul primirii autorizaţiei de ieşire, navele trebuie să fie legate, iar manevrarea legăturilor trebuie să fie asigurată astfel încât să împiedice orice coliziune cu pereţii de rezistenţă, cu porţile sau cu dispozitivele de protecţie ori cu alte nave sau materiale plutitoare;

116.7.3. este obligatorie utilizarea apărătorilor, care trebuie să fie plutitoare, în cazul în care sunt mobile;

116.7.4. se interzice navelor şi materialelor plutitoare să deverseze sau să evacueze apă pe platforme sau pe alte nave ori materiale plutitoare;

116.7.5. din momentul în care nava este legată şi până în momentul primirii autorizaţiei de ieşire, mijloacele mecanice de propulsie ale navelor pot fi folosite doar în cazuri speciale, pentru siguranţa ecluzării;

116.7.6. ambarcaţiunile mici trebuie să se ţină la distanţă de celelalte nave.

116.8. În ecluze şi în avanporturile ecluzelor este obligatorie menţinerea unei distanţe laterale de minimum 10 m faţă de navele sau convoaiele care poartă lumina albastră sau conul albastru prevăzut la subpunctul 51.1. Această obligaţie nu se aplică navelor sau convoaielor care poartă această semnalizare şi nici navelor prevăzute la subpunctul 51.7.

116.9. Navele şi convoaiele care poartă două sau trei lumini albastre ori două sau trei conuri albastre prevăzute la subpunctele 51.2 sau 51.3 sunt ecluzate separat.

116.10. Navele şi convoaiele care poartă semnalizarea prevăzută la subpunctul 51.1 nu sunt ecluzate concomitent cu navele de pasageri.

116.11. În aproprierea ecluzelor, la sosirea sau plecarea din ecluze, navele rapide trebuie să se deplaseze cu o viteză care să permită evitarea oricărei deteriorări a ecluzelor, a navelor şi aparatelor plutitoare, precum şi evitarea oricărui pericol pentru persoanele de la bord.

116.12. În vederea asigurării securităţii şi a bunei ordini a navigaţiei, a rapidităţii trecerii prin ecluze sau a deplinei lor utilizări, personalul ecluzelor poate da instrucţiuni suplimentare, precum şi instrucţiuni care contravin prevederilor punctului 116. În ecluze şi la locurile de staţionare în faţa ecluzelor, navele trebuie să se conformeze instrucţiunilor respective.

117. Intrarea şi ieşirea din ecluze

117.1. Accesul într-o ecluză este reglementat atât ziua, cât şi noaptea, prin semnale vizuale amplasate pe o parte sau de ambele părţi ale ecluzei. Aceste semnale au următoarea semnificaţie:

117.1.1. două lumini roşii instalate una deasupra celeilalte: acces interzis, ecluza nu lucrează;

117.1.2. o lumina roşie izolată sau două lumini roşii instalate pe orizontală: acces interzis, ecluza este închisă;

117.1.3. una dintre cele două lumini roşii instalate pe orizontală este stinsă sau o lumină roşie şi una verde instalate pe orizontală sau o lumină roşie deasupra unei lumini verzi: acces interzis, ecluza se pregăteşte pentru deschidere;

117.1.4. o lumină verde izolată sau două lumini verzi instalate pe orizontală: acces permis.

117.2. Ieşirea dintr-o ecluză este semnalată atât ziua, cât şi noaptea cu una sau două lumini roşii pentru interzicerea ieşirii şi cu una sau două lumini verzi – pentru permiterea ieşirii.

117.3. Lumina sau luminile roşii prevăzute la subpunctele 117.1 şi 117.2 pot fi înlocuite cu un panou de interzicere A.1 din anexa nr.4. Lumina sau luminile verzi prevăzute la subpunctele 117.1 şi 117.2 pot fi înlocuite cu un panou de indicaţie E.1 din anexa nr.4.

117.4. În lipsa luminilor şi a panourilor, accesul şi ieşirea din ecluze sunt interzise fără un ordin special al personalului ecluzei.

118. Prioritate de trecere prin ecluze

118.1. Dispoziţiile subpunctului 117.3 nu se aplică în cazul subpunctului dat, iar dreptul prioritar de trecere prin ecluze se oferă:

118.1.1. navelor care aparţin căpităniilor de port, navelor de stins incendii, navelor de poliţie, vamă, salvare, servicii sanitare, care se deplasează din motive urgente de serviciu;

118.1.2. navelor cărora autoritatea competentă le-a acordat, în mod expres, prioritate şi care poartă flamura roşie prevăzută la punctul 54.

118.2. Dacă astfel de nave se apropie de locurile de staţionare din faţa ecluzelor sau se găsesc în aceste locuri în staţionare, celelalte nave trebuie, în limitele posibilităţilor, să faciliteze trecerea acestora.

Secţiunea a 7-a

Vizibilitate redusă, navigaţia cu ajutorul radarului

119. Reguli generale de navigaţie în condiţii de vizibilitate redusă, utilizarea radarului

119.1. În condiţii de vizibilitate redusă, toate navele trebuie să navigheze cu ajutorul radarului.

119.2. Navele care se deplasează în condiţii de vizibilitate redusă trebuie să navigheze la viteza de siguranţă, ţinând cont de vizibilitate, de prezenţa şi de mişcarea altor nave, precum şi de condiţiile locale. Navele trebuie să furnizeze celorlalte nave, prin intermediul radiotelefoniei, informaţiile necesare pentru securitatea navigaţiei. În cazul deplasării în condiţii de vizibilitate redusă, micile ambarcaţiuni trebuie să utilizeze canalul navă – navă sau canalul prescris de autorităţile competente.

119.3. În cazul în care se opresc, în condiţii de vizibilitate redusă, navele trebuie să degajeze şenalul, pe cât este posibil.

119.4. Navele care îşi continuă drumul trebuie, în caz de întâlnire, să ţină dreapta atât cât este necesar, pentru ca trecerea să se poată efectua babord la babord. Dispoziţiile punctelor 85 şi 86, în ceea ce priveşte emiterea unei serii de sunete foarte scurte, nu se aplică în condiţii de vizibilitate redusă. Trecerea tribord la tribord poate fi admisă de către căpitania portului dacă este necesară pentru siguranţa navigaţiei.

119.5. În cazul în care comunicarea vizuală între unităţile remorcate şi nava autopropulsată din faţa convoiului nu mai este posibilă, convoaiele remorcate trebuie să se ducă imediat la cel mai apropiat post sigur de amarare sau de ancorare. Pentru convoaiele remorcate care navighează în aval, este interzisă navigarea cu radarul, exceptând cazul în care trebuie să ajungă la cel mai apropiat post sigur de amarare sau de ancorare. Aceste convoaie se supun dispoziţiilor punctului 123.

120. Indicarea poziţiei navei în timpul staţionării

120.1. În condiţii de vizibilitate redusă, navele sau instalaţiile plutitoare în staţionare pe şenal sau în apropierea acestuia, în afara porturilor şi a locurilor special desemnate staţionării de către autorităţile competente, trebuie să stea pe ascultare pe canalul navă – navă. Imediat ce descoperă, prin radiotelefonie, că se apropie alte nave sau imediat şi pe toată durata perceperii unuia dintre semnalele sonore prescrise la subpunctul 121.4 sau la subpunctul 122.1.2, pentru cazul navelor izolate sau al navelor la bordul căror se găseşte conducătorul unui convoi, pentru o navă care se apropie, ele trebuie să-şi indice poziţia (km fluvial), prin radiotelefonie, sau să emită următoarele semnale sonore:

120.1.1. în situaţia în care se află pe partea stângă a şenalului (pentru un observator care stă cu faţa spre aval), o serie simplă de bătăi de clopot;

120.1.2. în cazul în care se află pe partea dreaptă a şenalului (pentru un observator care stă cu faţa spre aval), o serie dublă de bătăi de clopot;

120.1.3. în situaţia în care se află în poziţie nedeterminată, o serie triplă de bătăi de clopot.

Aceste semnale sonore trebuie să fie repetate la intervale de cel mult un minut.

120.2. Dispoziţiile subpunctului 120.1 se aplică doar pentru remorchere - împingătoare. În cazul unei formaţiuni în cuplu, ele se aplică numai unei singure nave din formaţiune. Într-un convoi remorcat, dispoziţiile punctului 210 se aplică remorcherului şi ultimei nave din convoi.

120.3. Dacă navele indicate la subpunctul 120.1 nu pot stabili o legătură radio cu navele care se apropie, ele trebuie, de îndată ce aud, de la o navă care se apropie, unul dintre semnalele sonore menţionate la subpunctele 121.4.1, 121.4.3 sau 122.1.2, să emită sunete de clopot. Aceste semnale sonore trebuie repetate la intervale de cel mult un minut.

120.4. Prevederile punctului 120 se aplică, inclusiv, navelor eşuate în şenal sau în apropierea acestuia, care pot constitui un pericol pentru celelalte nave.

121. Navigaţia cu radar

121.1. În cazul în care o navă navighează cu radarul, o persoană titulară a unui certificat cerut de către autorităţile competente, valabil pentru respectivul sector de Dunăre sau sector de navigaţie interioară şi pentru tipul respectiv de navă, precum şi a certificatului privind dreptul de a conduce o navă cu radar vizat la subpunctul 82.1.2, trebuie să se găsească în permanenţă în timonerie, precum şi o a doua persoană care este familiarizată cu această metodă de navigaţie. În cazul în care timoneria este amenajată pentru conducerea cu radarul de către o singură persoană, este suficient ca a doua persoană să poată, dacă este necesar, să fie chemată imediat în timonerie.

121.2. De îndată ce o navă care navighează în amonte cu radarul observă pe ecranul radarului nave care vin în sens invers sau în cazul în care se apropie de un sector unde ar putea să se găsească nave care încă nu sunt vizibile pe ecran, acesta trebuie să comunice, prin intermediul radiotelefoniei, navelor care vin în sens invers categoria sa, numele, sensul de circulaţie, poziţia sa (km fluvial), precum şi să convină cu aceste nave procedura de intersectare.

121.3. De îndată ce o navă care navighează în aval cu radarul observă pe ecranul radarului o navă a cărei poziţie sau al cărei traseu urmat ar putea provoca un pericol şi care nu a stabilit contactul radiotelefonic sau dacă se apropie de un sector unde pot să se găsească nave încă invizibile pe ecranul radarului, nava care coboară trebuie să atragă atenţia, prin intermediul radiotelefoniei, acestei nave despre situaţia periculoasă şi să convină cu aceasta asupra unei proceduri de intersectare.

121.4. În cazul în care nu poate fi stabilit contactul radiotelefonic cu navele care vin din sens invers, nava care navighează în aval trebuie:

121.4.1. să emită semnalul sonor tritonal şi să repete acest semnal sonor atât timp cât este necesar. Acesta dispoziţie nu se aplică micilor ambarcaţiuni;

121.4.2. să reducă viteza şi să se oprească cu prova către aval sau să vireze, dacă e necesar. Orice navă care navighează în aval, imediat ce aude semnalele vizate la subpunctul 121.4 sau vede pe ecran nave a căror poziţie sau deplasare ar putea provoca un pericol, sau când se apropie de un sector unde s-ar putea găsi nave care încă nu sunt vizibile pe ecran, trebuie:

121.4.2.1. să emită un sunet prelungit şi să repete acest semnal sonor atât timp cât este necesar;

121.4.2.2. să reducă viteza şi să se oprească, dacă e necesar.

121.5. Orice navă care navighează cu radarul, care este apelată prin intermediul radiotelefoniei, trebuie să răspundă tot prin intermediul radiotelefoniei, indicând categoria sa, numele, sensul de circulaţie, precum şi poziţia sa (km fluvial). Aceasta trebuie să convină o procedură de intersectare cu nava care vine din sens invers. În cazul unei mici ambarcaţiuni, aceasta trebuie doar să indice în ce parte se îndreaptă.

121.6. În cazul convoaielor, prescripţiile punctului 121 se aplică doar pentru nava la bordul căreia se găseşte conducătorul convoiului.

122. Prevederi pentru navele care nu navighează cu ajutorul radarului

122.1. În condiţii de vizibilitate redusă, navele şi convoaiele care nu navighează cu radarul trebuie, imediat, să se ducă la cel mai apropiat post sigur de amarare sau de ancorare. În timpul călătoriei până la postul sigur de amarare sau ancorare, acestea trebuie să respecte următoarele dispoziţii:

122.1.1. trebuie să navigheze, în măsura posibilităţilor, pe latura şenalului;

122.1.2. orice navă izolată sau orice navă la bordul căreia se găseşte conducătorul unui convoi trebuie să emită un sunet prelungit. Acest semnal sonor trebuie să fie repetat la intervale de cel mult un minut. Navele menţionate trebuie să aibă un post de observaţie în prova. Pentru convoaie, postul de observaţie este cerut doar pe prima unitate. El trebuie să se afle fie în raza vizuală sau auditivă a conducătorului navei sau al convoiului, fie în contact cu acest conducător printr-o legătură telefonică;

122.1.3. de îndată ce o navă este apelată, prin intermediul radiotelefoniei, de o altă navă, aceasta trebuie să răspundă prin radiotelefonie, indicând categoria sa, numele, sensul de circulaţie, precum şi poziţia sa (km fluvial), faptul că nu navighează cu radarul şi că este în căutarea unei zone de staţionare. În acest caz trebuie să convină asupra unei proceduri de intersectare cu această navă;

122.1.4. de îndată ce o navă remarcă semnalul sonor al altei nave cu care nu poate stabili niciun contact radiotelefonic, aceasta trebuie, dacă se află în apropierea unui mal, să se apropie cât mai mult de acest mal şi, la necesitate, să se oprească acolo până ce se face trecerea, iar dacă nu se găseşte în proximitatea unui mal şi, mai ales, dacă este în curs de schimbare a malului, trebuie să degajeze şenalul cât mai repede posibil;

122.2. Bacurile care nu navighează cu radar trebuie, în loc de semnalul prescris la punctul 219, să emită un semnal în caz de ceaţă, un sunet lung urmat de patru sunete scurte, acest semnal fiind repetat la intervale de cel mult un minut.

Secţiunea a 8-a

Reguli speciale

123. Priorităţi speciale

123.1. În cazul unei întâlniri sau al unor drumuri care se încrucişează, celelalte nave trebuie sa se îndepărteze din calea:

123.1.1. navei care poartă semnalizarea prevăzută la punctul 72;

123.1.2. navei care poartă semnalizarea prevăzută la punctul 73.

123.2. În caz unei întâlniri sau al unor drumuri care se încrucişează între o navă care poartă semnalizarea prevăzută la subpunctul 123.1.1 şi o navă care poartă semnalizarea prevăzută la subpunctul 123.1.2, aceasta din urmă trebuie să se îndepărteze din calea primei nave.

123.3. Navele nu trebuie să se apropie la mai puţin de 1000 m de pupa unei nave care poartă semnalizarea vizată la punctul 75.

124. Schiul nautic şi activităţi similare

124.1. Schiul nautic sau activităţile similare sunt permise numai în timpul zilei şi în condiţii de vizibilitate bună. Căpităniile de port stabilesc zonele în care aceste activităţi sunt permise sau interzise.

124.2. Conducătorul navei care asigură remorcarea trebuie să fie însoţit de o persoană însărcinată cu serviciul remorcii şi cu supravegherea schiorului şi care este aptă să-şi asume acest rol.

124.3. Navele care asigură remorcarea şi schiorii nautici trebuie să păstreze o distanţă suficientă faţă de alte nave, faţă de maluri şi înotători, cu excepţia cazurilor când navighează pe un şenal ce le este rezervat în mod exclusiv.

124.4. Parâma de tracţiune a schiorului nu trebuie sa fie lăsată să atârne în gol.

125. Activitatea navelor de pescuit

125.1. Pescuitul cu năvodul cu mai multe nave nu este permis.

125.2. Instalarea echipamentelor de pescuit în şenal sau în apropierea acestuia şi în zonele marcate prin semnale de staţionare a navelor nu este permisă.

125.3. Este interzis oricărei nave să treacă la distanţă mică prin pupa unei nave care pescuieşte şi care poartă semnalizarea vizată la punctul 73.

126. Comportamentul înotătorilor subacvatici sportivi şi acţiunile navelor cu privire la aceştia

126.1. Este interzisă practicarea înotului subacvatic sportiv fără aprobare în locurile în care navigaţia poate fi reglementată prin reguli speciale şi anume:

126.1.1. pe traseul obişnuit al navelor care poartă semnalizarea prevăzută la punctul 53;

126.1.2. la intrarea în porturi;

126.1.3. în apropierea locurilor de staţionare;

126.1.4. în zonele rezervate schiului nautic sau altor activităţi similare;

126.1.5. în canalele navigabile;

126.1.6. în porturi.

126.2. Toate navele trebuie să treacă la o distanţă suficientă faţă de o navă care poartă semnalizarea prevăzută la punctul 74.

VI. REGULI DE STAŢIONARE

Secţiunea 1

Reguli de staţionare, de ancorare şi legare

127. Dispoziţii generale de staţionare

127.1. Navele şi materialele plutitoare trebuie să îşi aleagă locul de staţionare cât mai aproape de mal, atât cât le permite pescajul, condiţiile locale şi, în toate cazurile, să nu împiedice navigaţia.

127.2. Independent de condiţiile speciale impuse de către autorităţile competente, instalaţiile plutitoare trebuie să fie amplasate astfel încât să lase şenalul liber pentru navigaţie.

127.3. Navele, grupările de nave şi materialele plutitoare în staţionare, precum şi instalaţiile plutitoare trebuie să fie ancorate sau legate astfel încât să nu-şi poată schimba poziţia, să nu constituie un pericol sau o stânjenire pentru alte nave, ţinând cont de curent, de vânt, de variaţiile nivelului apei, precum şi de efectele de sucţiune provocate de alte nave şi de valuri.

128. Staţionare

128.1. Navele şi materialele plutitoare, precum şi instalaţiile plutitoare nu pot staţiona în următoarele locuri:

128.1.1. în sectoarele căii navigabile, unde staţionarea este, de regulă, interzisă;

128.1.2. în sectoarele desemnate de către autorităţile competente;

128.1.3. în sectoarele indicate cu semnalul de interzicere A.5 din anexa nr.4, interzicerea se aplică în acest caz numai pe acea parte a căii navigabile unde acest semnal este instalat;

128.1.4. sub poduri şi sub liniile electrice aeriene de înaltă tensiune;

128.1.5. în trecerile înguste, conform dispoziţiilor punctului 93, şi în apropierea lor. În acele sectoare care, în cazul staţionării navelor, devin treceri înguste, precum şi în imediata apropiere de aceste sectoare;

128.1.6. la intrările şi ieşirile din căile afluente şi porturi;

128.1.7. pe traseul bacurilor;

128.1.8. pe traseul pe care-l urmează navele pentru a acosta sau pentru a pleca de la un debarcader;

128.1.9. în sectoarele de întoarcere indicate prin semnalul de indicaţie E.8 din anexa nr.4;

128.1.10. în dreptul unei nave care poartă semnalul prevăzut la punctul 71, la o distanţă, în metri, mai mică decât cifra indicată în triunghiul alb al semnalului respectiv;

128.1.11. în sectoarele de apă marcate prin semnalul de interzicere A.5.1 din anexa nr.4 şi a căror lăţime, măsurată de la semnal, este indicată, în metri, pe acesta;

128.1.12. în ecluze, fără aprobarea căpităniei.

128.2. În sectoarele în care staţionarea este interzisă în baza prevederilor subpunctelor 128.1.1-128.1.4, navele şi materialele plutitoare, precum şi instalaţiile plutitoare pot staţiona doar în zonele de staţionare indicate prin intermediul unui dintre semnalele de indicaţie E.5 din anexa nr.4, în condiţiile prevăzute de punctele 129-132.

129. Ancorarea

129.1. Navele şi materialele plutitoare, precum şi instalaţiile plutitoare nu pot ancora:

129.1.1. în sectoarele căii navigabile în care ancorarea este, de regulă, interzisă;

129.1.2. în sectoarele indicate prin semnalul de interzicere A.6 din anexa nr 4. În acest caz interzicerea se aplică pe partea căii navigabile unde este instalat semnalul.

129.2. În sectoarele căii navigabile în care ancorarea este, de regulă interzisă, navele şi materialele plutitoare, precum şi instalaţiile plutitoare pot ancora, doar în sectoarele indicate prin semnalul de indicaţie E.6 din anexa nr.4 şi numai pe partea căii navigabile unde este instalat acest semnal.

130. Legarea

130.1. Navele şi materialele plutitoare, precum şi instalaţiile plutitoare nu se pot fi legate la mal în următoarele locuri:

130.1.1. în sectoarele căii navigabile în care legarea este, de regulă, interzisă;

130.1.2. în sectoarele indicate prin semnalul de interzicere A.7 din anexa nr.4, interzicerea fiind aplicată, în acest caz, pe partea de cale navigabilă unde este instalat acest semnal.

130.2. În sectoarele căii navigabile în care legarea este, de regulă, interzisă, navele şi materialele plutitoare, precum şi instalaţiile plutitoare, se pot lega doar în sectoarele indicate prin semnalul de indicaţie E.7 din anexa nr.4 şi numai pe partea de cale navigabilă unde este instalat acest semnal.

130.3. Se interzice folosirea, pentru legare, a arborilor, a panourilor, a parapeţilor, a stâlpilor, a postamentelor, a coloanelor, a scărilor metalice, a balustradelor şi a altor obiecte.

Secţiunea a 2-a

Locuri de staţionare şi măsuri de siguranţă

131. Locuri de staţionare

131.1. În locurile de staţionare în care este instalat semnalul de indicaţie E.5 din anexa nr.4, navele şi materialele plutitoare pot staţiona doar pe partea de cale navigabilă pe care este instalat acest semnal.

131.2. În locurile de staţionare în care este instalat semnalul de indicaţie E.5.1 din anexa nr.4, navele şi materialele plutitoare pot staţiona numai în sectorul marcat de acest semnal şi la o distanţă de semnal indicată, în metri, pe acesta.

131.3. În locurile de staţionare în care este instalat semnalul de indicaţie E.5.2 din anexa nr.4, navele şi materialele plutitoare pot staţiona doar pe sectorul cuprins între cele două distanţe indicate, în metri, pe semnal. Aceste distanţe se măsoară de la semnal.

131.4. În locurile de staţionare în care este instalat semnalul de indicaţie E.5.3 din anexa nr.4, numărul navelor şi a materialele plutitoare staţionate bord la bord pe acea partea căii navigabile, unde acest semnal este instalat, nu poate fi mai mare decât numărul înscris cu cifre romane pe semnal.

131.5. În locurile de staţionare, în lipsa altor prevederi, navele trebuie să fie staţionate bord la bord, începând de la mal, pe acea parte a căii navigabile pe care este instalat semnalul.

131.6. În cazul în care, pentru completarea semnalelor de la mal, acvatoriul locului de staţionare este delimitat şi cu semnale plutitoare, acestea se marchează în partea dreaptă a şenalului cu geamanduri luminoase de interzicere prevăzute la figura 4a din anexa nr.5, iar în partea stângă a şenalului – cu geamanduri luminoase prevăzute la figura 4b din anexa nr.5. În acest caz, semnalele plutitoare separă şenalul de acvatoriul locului de staţionare.

132. Staţionarea pentru anumite categorii de nave

132.1. În locurile de staţionare în care este instalat unul dintre semnalele de indicaţie E.5.4 -E.5.15 din anexa nr.4, pot staţiona doar categoriile de nave pentru care este valabil semnalul şi numai pe acea parte a căii navigabile pe care este instalat semnalul.

132.2. În zonele de acostare marcate cu semnul de obligaţie B.12 din anexa nr.4, toate navele trebuie să fie conectate la un punct de alimentare cu energie electrică de pe uscat pentru a-şi acoperi pe deplin necesarul de energie în timpul acostării. Excepţiile de la cerinţa menţionată mai sus pot fi indicate printr-un panou alb dreptunghiular suplimentar, plasat sub semnul B.12.

132.3. Prevederile prezentului punct nu se aplică navelor care, în timp ce sunt acostate, utilizează exclusiv o sursă de energie care nu face zgomot şi nu emite gaze şi particule poluante.

133. Staţionarea în apropierea navelor, a convoaielor împinse şi a formaţiilor în cuplu care efectuează anumite transporturi de mărfuri periculoase

133.1. Distanţa minimă ce trebuie respectată între două nave, două convoaie împinse şi două formaţii în cuplu în staţionare este de:

133.1.1. 10 m – dacă una dintre acestea poartă semnalizarea prevăzută la subpunctul 51.1;

133.1.2. 50 m – dacă una dintre acestea poartă semnalizarea prevăzută la subpunctul 51.2;

133.1.3. 100 m – dacă una dintre acestea poartă semnalizarea prevăzută la subpunctul 51.3.

133.2. În cazul în care navele, convoaiele împinse şi formaţiile în cuplu poartă un număr diferit de conuri albastre sau lumini albastre, distanţa minimă care trebuie respectată este cea stabilită pentru numărul cel mai mare de conuri albastre sau lumini albastre.

133.3. Cerinţele de la subpunctul 133.1 nu se aplică navelor, convoaielor împinse şi formaţiilor în cuplu care poartă aceeaşi semnalizare, precum şi navelor care nu poartă această semnalizare, dar care deţin un certificat de agrement, conform articolului 8.1.8 din ADN, şi respectă dispoziţiile de siguranţă aplicabile navelor, prevăzute la subpunctul 51.1.

133.4. Pentru staţionare, căpităniile de port pot da dispoziţii în cazul în care este necesară asigurarea siguranţei navigaţiei.

134. Paza şi supravegherea

134.1. Navele care se găsesc în şenal şi navele-tanc în staţionare care transportă substanţe periculoase trebuie să aibă în permanenţă asigurată la bord pază.

134.2. Navele în staţionare care poartă semnalizarea vizată la punctul 51 trebuie să aibă asigurată la bordul acestora în permanenţă pază. Navele fără echipaj, care poartă semnalizarea conform punctului 51, trebuie să staţioneze în porturi sau în zone de staţionare unde este asigurată pază permanentă.

134.3. Navele de pasageri care transportă pasageri şi care se află în staţionare trebuie să aibă asigurată în permanenţă la bordul acestora pază.

134.4. Toate celelalte nave care nu sunt menţionate la subpunctele 134.1- 134.3, materialele plutitore şi instalaţiile plutitoare în staţionare trebuie să fie supravegheate de o persoană capabilă să intervină rapid în caz de necesitate, exceptând cazul în care această supraveghere nu este necesară şi ţinând cont de circumstanţele locale sau de faptul că autorităţile competente se dispensează de acest lucru.

134.5. În cazul în care nava nu are conducător, responsabilitatea instituirii acestei paze sau a supravegherii îi revine operatorului navei, iar dacă acesta nu poate fi identificat – proprietarului.

VII. SEMNALIZAREA ŞI CERINŢE DE RAPORTARE

Secţiunea 1

Acţiuni de siguranţă

135. Semnalul "Păstraţi distanţa"

135.1. În cazul unui accident sau al unei avarii în urma căreia se pot produce scurgeri ale mărfurilor periculoase transportate, este necesar să se dea semnalul "Păstraţi distanţa":

135.1.1. la bordul navelor-cisternă, care trebuie să poarte semnalizarea prevăzută la punctul 51, una sau două lumini albastre, sau la punctul 70, unul sau două conuri albastre, în cazul în care echipajul nu este în măsură să elimine pericolul apărut pentru viaţa oamenilor sau pentru navigaţie, ca urmare a deversării mărfurilor periculoase;

135.1.2. la bordul navelor care trebuie să poarte trei lumini albastre, în conformitate cu punctul 51, sau trei conuri albastre, în conformitate cu punctul 70, în cazul în care echipajul nu este în măsură să elimine pericolul apărut pentru viaţa oamenilor sau pentru navigaţie, ca urmare a deversării mărfurilor periculoase.

135.2. Prevederile punctelor 135 şi 136 nu se aplică barjelor împinse sau altor nave nepropulsate asemănătoare. În cazul în care ele fac parte dintr-un convoi sau o formaţiune în cuplu, semnalul "Păstraţi distanţa" trebuie dat de către nava la bordul căreia se găseşte conducătorul convoiului.

135.3. Semnalul "Păstraţi distanţa" este compus dintr-un semnal sonor şi un semnal luminos. Semnalul sonor este constituit dintr-un sunet lung şi un sunet scurt care se repetă pe o durată de cel puţin 15 minute.

Semnalul luminos prevăzut la subpunctul 77.2 trebuie dat în acelaşi timp cu semnalul sonor. După declanşarea sa, semnalul "Păstraţi distanţa" trebuie să continue automat până la final, întrerupătorul său trebuie să fie construit de o manieră care să excludă posibilitatea punerii sale în funcţiune accidental.

136. Măsuri de siguranţă

136.1. Navele care recepţionează semnalul "Păstraţi distanţa" întreprind măsuri pentru a evita pericolul care ameninţă, inclusiv în următoarele situaţii:

136.1.1. în cazul în care drumul pe care îl urmează este către zona periculoasă, să se menţină la o distanţă cât mai mare posibilă de aceasta şi, dacă este cazul, să întoarcă;

136.1.2. în cazul în care este nevoie să treacă prin zona periculoasă, să continue drumul cu viteza maximă posibilă.

136.2. Navele menţionate la subpunctul 136.1 trebuie să asigure în cel mai scurt timp:

136.2.1. închiderea tuturor geamurilor şi a deschiderilor;

136.2.2. stingerea tuturor focurilor neprotejate;

136.2.3. încetarea fumatului la bord;

136.2.4. oprirea tuturor motoarelor auxiliare care nu sunt necesare pentru exploatare. Odată ce nava este oprită, este bine să se oprească funcţionarea motoarelor şi a mecanismelor auxiliare încă în funcţiune şi apoi să fie debranşate;

136.2.5. evitarea producerii scânteilor.

136.3. Dispoziţiile subpunctului 136.2 se aplică inclusiv navelor care se găsesc în staţionare în apropierea zonei periculoase. În cele din urmă, în cazul în care se recepţionează semnalul "Păstraţi distanţa", echipajul trebuie să părăsească nava.

136.4. Pentru întreprinderea măsurilor prevăzute la subpunctele 136.1- 136.3, trebuie să se ţină cont de direcţia curentului fluviului, precum şi de direcţia vântului.

136.5. Navele sunt obligate să îndeplinească prevederile de la subpunctele 136.1-136.4, inclusiv în cazul în care semnalul "Păstraţi distanţa" a fost dat de la mal.

136.6. Conducătorul navei care a recepţionat semnalul "Păstraţi distanţa" trebuie să informeze imediat cea mai apropiată căpitănie de port.

Secţiunea a 2-a

Notificarea şi siguranţa navelor LNG

137. Obligaţia de notificare

137.1. Conducătorii navelor şi convoaielor, înainte de a intra în sectoarele respective sau de a trece prin dreptul unui post de control, al unui centru de dirijare sau al unei ecluze semnalizate de către autoritatea competentă sau, eventual, prin semnalul B.11 din anexa nr.4, trebuie să-şi notifice prezenţa pe calea navigabilă pe canalul de radiotelefonie indicat şi să comunice următoarele date despre:

137.1.1. navele şi convoaiele care transportă mărfuri periculoase, în conformitate cu prevederile din ADN;

137.1.2. navele-cisternă, cu excepţia vaselor mici de aprovizionare şi a vaselor separatoare de ulei, aşa cum sunt definite la secţiunea 1.2.1 din ADN;

137.1.3. navele care transportă mai mult de 20 de containere;

137.1.4. navele mai lungi de 110 m;

137.1.5. navele de pasageri cu cabină;

137.1.6. navele maritime, cu excepţia ambarcaţiunilor de agrement;

137.1.7. navele cu un sistem LNG la bord;

137.1.8. transportul special menţionat la punctul 28;

137.1.9. alte nave şi convoaie, conform cerinţelor autorităţilor competente.

137.2. Conducătorii navelor şi convoaielor menţionate la subpunctul 137.1 trebuie să comunice următoarele date:

137.2.1. tipul navei;

137.2.2. numele navei;

137.2.3. poziţia, direcţia marşului (aval, amonte);

137.2.4. numărul navei conform registrului navelor, pentru navele maritime – numărul OMI;

137.2.5. capacitatea de încărcare;

137.2.6. lungimea şi lăţimea;

137.2.7. tipul, lungimea şi lăţimea convoiului;

137.2.8. afundarea;

137.2.9. ruta;

137.2.10. portul de încărcare;

137.2.11. portul de descărcare;

137.2.12. tipul şi cantitatea mărfii (pentru mărfurile periculoase: aşa cum este prevăzut la alineatele a)-d) şi f) ale paragrafului 5.4.1.1.1 şi la alineatul a) al paragrafului 5.4.1.2.1 din Regulamentul anexat la ADN pentru transportul în vrac şi în colete sau la alineatele a)-e) ale paragrafului 5.4.1.1.2 din Regulamentul anexat la ADN pentru transportul în nave cisternă);

137.2.13. semnalizarea cerută pentru transportul mărfurilor periculoase;

137.2.14. numărul persoanelor care se găsesc la bord;

137.2.15. numărul de containere aflate la bord;

137.2.16. numărul de identificare al fiecărui container care transportă mărfuri periculoase.

137.3. La cerere, conform punctelor de notificare de la punctul 137.1, conducătorul navei trebuie să comunice datele cu privire la pescajul navei sau la convoiul pe care îl conduce.

137.4. Datele enumerate la subpunctele 137.1 şi 137.2, cu excepţia subpunctelor 137.2.3 şi 137.2.8, pot fi comunicate autorităţilor competente prin intermediul altor servicii sau persoane, fie în scris, fie prin telefon sau, dacă este posibil, online. În toate cazurile, conducătorul navei trebuie să anunţe când nava sau convoiul său intră în sectorul supus obligaţiei de notificare şi când părăseşte acest sector.

137.5. În cazul în care o navă îşi întrerupe voiajul pe un sector supus obligaţiei de notificare, pe o perioadă mai mare de două ore, conducătorul navei trebuie să indice începerea şi terminarea acestei întreruperi.

137.6. În cazul în care datele de la subpunctul 137.4 se schimbă în decursul voiajului pe sectorul supus obligaţiei de notificare, autoritatea competentă trebuie să fie anunţată imediat.

137.7. Aceste informaţii sunt confidenţiale şi nu trebuie comunicate de către autoritatea competentă altor persoane. În cazul unui accident, aceasta trebuie să furnizeze serviciilor de urgenţă informaţiile necesare pentru organizarea operaţiunilor de salvare.

138. Siguranţa la bordul navelor care utilizează în calitate de combustibil LNG

138.1. Înainte de a începe operaţiunile de buncherare cu LNG, comandantul navei de buncherare trebuie să se asigure că:

138.1.1. echipamentul necesar de stingere a incendiilor este gata să fie utilizat în orice moment;

138.1.2. echipamentul necesar pentru evacuarea persoanelor aflate la bordul navei buncherate a fost pus la locul dintre vas şi dig.

138.2. În timpul operaţiunilor de buncherare cu LNG, toate intrările sau deschiderile din spaţiile care sunt accesibile de pe punte şi toate deschiderile spaţiilor orientate spre exterior trebuie să rămână închise. Această prevedere nu se aplică prizelor de aer ale motoarelor în funcţiune, ale găurilor de ventilaţie ale camerelor maşinilor în timp ce motoarele sunt în funcţiune, prizelor de aer ale încăperilor prevăzute cu un sistem de suprapresiune şi prizelor de aer ale instalaţiilor de aer condiţionat, dacă aceste deschideri sunt prevăzute cu un sistem de detecţie a gazului. Aceste intrări şi deschideri se vor deschide numai în cazul în care este necesar şi pentru o perioadă scurtă de timp, cu permisiunea comandantului.

138.3. În timpul operaţiunilor de alimentare cu LNG, comandantul navei trebuie să asigure, în orice moment, interzicerea fumatului la bord şi în zona de buncherare. Interzicerea fumatului se aplică şi ţigărilor electronice, precum şi altor dispozitive similare. Această interdicţie a fumatului nu se aplică locaţiei sau timoneriei, cu condiţia ca ferestrele, uşile, luminatoarele şi trapele să fie închise.

138.4. Odată ce operaţiunile de buncherare cu LNG au fost finalizate, toate încăperile accesibile de pe punte trebuie aerisite.

VIII. PREVENIREA POLUĂRII APELOR ŞI ELIMINAREA

DEŞEURILOR APĂRUTE LA BORDUL NAVELOR

Secţiunea 1

Îndatoriri şi interdicţii privind deşeurile

139. Îndatoriri

Conducătorul, membrii echipajului, precum şi celelalte persoane care se găsesc la bordul navelor sunt obligaţi să manifeste toată vigilenţa necesară, impusă de circumstanţe, cu scopul de a evita poluarea căii navigabile, de a limita maximum cantitatea de deşeuri care apare la bord şi de a evita, pe cât este posibil, orice amestec a diferitelor categorii de deşeuri.

140. Interdicţia de deversare şi de aruncare

140.1. Se interzice aruncarea sau deversarea în Dunăre sau pe căile navigabile interioare ale Republicii Moldova a deşeurilor uleioase (uleiuri de santină) şi grase provenite din exploatarea navelor, precum şi a deşeurilor menajere, a nămolurilor de epurare, a slopurilor şi a altor deşeuri speciale.

140.2. Se interzice aruncarea sau deversarea în apă a părţilor din încărcătură, precum şi a deşeurilor de încărcătură de pe nave. Dintre acestea fac parte, inclusiv, ambalajele şi mijloacele de arimare.

140.3. Se interzice deversarea sau scurgerea apelor uzate menajere.

140.4. Se interzice deversarea sau scurgerea apelor de spălare provenite de la cale.

140.5. În caz de deversare sau de scurgere accidentală a deşeurilor prevăzute la subpunctele 140.1 şi 140.2 ori în caz de ameninţare a unei asemenea deversări, conducătorul trebuie să înştiinţeze, fără întârziere, cele mai apropiate autorităţi competente, indicând, cât mai exact posibil, natura, cantitatea şi locul deversării sau al scurgerii. În caz de deversare sau de scurgere accidentală a deşeurilor vizate la subpunctele 140.3 şi 140.4 ori în caz de ameninţare a unei asemenea deversări, conducătorul trebuie să înştiinţeze, fără întârziere, cele mai apropiate autorităţi competente, indicând, cât mai exact posibil, natura, cantitatea şi locul deversării sau al scurgerii.

141. Colectarea şi tratarea deşeurilor la bord

141.1. Conducătorul trebuie să asigure colectarea separată la bord a deşeurilor uleioase şi grase provenite din exploatarea navei, prevăzute la subpunctul 140.1, sau a apelor de santină din compartimentul maşini în recipiente prevăzute în acest scop. Recipientele trebuie să fie depozitate la bord în aşa fel încât orice scurgere de substanţă să poată fi uşor constatată şi împiedicată la timp.

141.2. Este interzisă:

141.2.1. utilizarea rezervoarelor mobile stocate pe punte ca rezervoare de colectare a uleiurilor uzate;

141.2.2. arderea deşeurile la bord;

141.2.3. introducerea în sala compartimentului maşini a produselor de curăţare care dizolvă uleiul sau grăsimea ori cu acţiune emulsifiantă, cu excepţia produselor care nu îngreunează epurarea apelor de santină de către staţiile de recepţie agreate.

141.3. Conducătorul trebuie să asigure colectarea la bord şi depozitarea separată într-o staţie de recepţie a deşeurilor vizate la subpunctul 140.1, cum ar fi deşeurile menajere, nămolurile de epurare, slopurile şi alte deşeuri speciale. Dacă este posibil, deşeurile menajere trebuie să fie depozitate separat, pe următoarele categorii: hârtie, sticlă, alte materiale reciclabile şi alte gunoaie.

Secţiunea a 2-a

Buncherarea şi întreţinerea navelor

142. Îndatoriri la buncherare

142.1. Pentru buncherarea navelor, cu excepţia ambarcaţiunilor mici, trebuie să fie utilizate staţiile de buncherare sau autocisternele.

142.2. În timpul operaţiunilor de buncherare care implică combustibil sau ulei de lubrifiere, comandantul vasului se asigură că:

142.2.1. nava buncherată este fixată astfel încât să nu creeze presiune asupra ţevilor şi furtunurilor pe durata întregii operaţiuni de buncherare;

142.2.2. cantitatea care urmează a fi furnizată se încadrează în limitele indicatorilor citibili ai dispozitivului de măsurare a capacităţii;

142.2.3. în cazul umplerii separate a rezervoarelor, supapele de închidere din conductele de legătură dintre rezervoare sunt închise;

142.2.4. operaţiunea de buncherare este supravegheată;

142.2.5. în timpul buncherării, rezervoarele de combustibil trebuie să fie protejate împotriva scurgerilor de combustibil, prin utilizarea dispozitivelor tehnice adecvate ale navei, care trebuie să fie înscrise în documentele navei, dacă este cazul. În cazul în care combustibilul este preluat din staţiile de buncherare cu dispozitive tehnice ale navei, pentru a preveni scurgerile de combustibil la bord în timpul buncherării, aceste cerinţe nu se mai aplică echipamentelor staţiei de buncherare.

142.3. Conducătorul navei trebuie să se asigure că, înainte de începerea operaţiunii de buncherare, operatorul staţiei de buncherare sau al autocisternei şi membrul echipajului navei responsabil de operaţiunea de buncherare au completat şi au semnat o listă de verificare (în două exemplare) pentru siguranţa procesului de buncherare, care corespunde modelului din anexa nr.6, şi au constatat următoarele:

142.3.1. dispozitivul de oprire automată (dacă există) este în stare de funcţionare corespunzătoare;

142.3.2. este asigurată o modalitate sigură şi directă de comunicare;

142.3.3. cantitatea care trebuie buncherată în fiecare rezervor şi rata de buncherare;

142.3.4. ordinea în care trebuie buncherate rezervoarele;

142.3.5. viteza de mişcare a navei, în caz de buncherare în timpul deplasării.

142.4. Conducătorul ambarcaţiunii şi operatorul staţiei de buncherare sau al autocisternei pot să înceapă operaţiunea de buncherare numai după ce au fost respectate prevederile subpunctului 142.3.

142.5. Operatorul staţiei de buncherare sau al autocisternei trebuie să întrerupă imediat buncherarea dacă membrul echipajului navei, responsabil de buncherare, părăseşte locul de buncherare sau dacă nu mai este asigurată o cale de comunicare sigură şi directă.

142.6. Lista de verificare trebuie păstrată cel puţin şase luni la bordul navei buncherate şi la staţia de buncherare sau de către autocisternă.

143. Îndatoriri la buncherarea cu LNG

143.1. La buncherarea cu LNG, se aplică îndatoririle generale de vigilenţă la buncherare, menţionate la punctul 142, în limitele posibilităţii tehnice de aplicare a acestora. Nu sunt aplicabile prevederile subpunctelor 142.2.3, 142.2.4, 142.3.1 şi 142.3.5.

143.2. Buncherarea cu LNG nu este permisă în cazul în care nava este în mers, în timpul transbordării mărfurilor sau în timpul îmbarcării şi debarcării pasagerilor.

143.3. Buncherarea cu LNG poate fi efectuată numai în condiţii de respectare a siguranţei navigaţiei.

143.4. În zona de buncherare, este permisă prezenţa doar a membrilor echipajului navei buncherate, a angajaţilor staţiei de buncherare şi a căpităniei de port.

143.5. Înainte de începerea operaţiunilor de buncherare cu LNG, conducătorul ambarcaţiunii buncherate trebuie să se asigure că nava a fost amarată, astfel încât cablurile, inclusiv cablurile de alimentare cu energie electrică, bornele de legare la pământ şi furtunurile să nu fie supuse presiunii şi ca nava să poată fi dezamarată rapid, în caz de urgenţă. Se completează o listă de verificare a operaţiunilor de buncherare cu LNG pentru navele care afişează marcajul de identificare prevăzut la punctul 37. Această listă trebuie semnată de către conducătorul ambarcaţiunii şi de către persoana responsabilă de staţia de buncherare, iar toate întrebările incluse trebuie să primească un răspuns pozitiv. Întrebările nerelevante trebuie barate. Dacă nu este posibil să se răspundă afirmativ la toate întrebările, alimentarea este permisă doar cu permisiunea autorităţii competente.

143.6. Lista de verificare pentru siguranţa procesului de buncherare, menţionată la subpunctul 142.3, trebuie să fie completată în două exemplare şi păstrată la bordul navei timp de trei luni.

143.7. În timpul operaţiunii de buncherare cu LNG, conducătorul navei se asigură că presiunea şi temperatura din rezervorul de combustibil LNG rămân în limitele normale de operare, nivelul de umplere al rezervoarelor de combustibil cu LNG rămâne în limitele permise şi că sunt întreprinse măsuri pentru împământarea navei buncherate şi a staţiei de alimentare, în conformitate cu metoda prevăzută în manualul de operare.

143.8. În timpul operaţiunilor de buncherare cu LNG, pe lângă marcajul de identificare prevăzut în punctul 37, nava buncherată trebuie să afişeze un semn vizibil pentru alte nave, care interzice staţionarea la o distanţă mai mică de 10 m de nava buncherată, în conformitate cu punctul 71. Latura semnului trebuie să aibă cel puţin 60 cm. În plus faţă de marcajul de identificare prevăzut în punctul 37, nava buncherată trebuie să afişeze, într-un loc vizibil pentru alte nave, semnul A.9 din anexa nr.4, care avertizează alte nave să nu creeze valuri. Latura cea mai lungă a semnului trebuie să aibă cel puţin 60 cm. Pe timp de noapte, semnele trebuie iluminate astfel încât să fie clar vizibile de pe ambele părţi ale navei.

143.9. După operaţiunile de buncherare cu LNG, trebuie întreprinse următoarele măsuri: furtunurile de buncherare cu LNG trebuie golite până la rezervorul de combustibil cu LNG, valvele de închidere trebuie închise, iar furtunurile şi cablurile care conectează nava la staţia de buncherare cu LNG trebuie deconectate. Trebuie să se notifice căpităniei de port cu privire la finalizarea operaţiunii de buncherare.

144. Vopsirea şi curăţarea exterioară a navelor

144.1. Este interzisă ungerea cu ulei sau curăţarea bordajului exterior al navelor cu ajutorul unor produse a căror deversare în apă este interzisă.

144.2. Este interzisă utilizarea sistemelor antivegetative care conţin următoarele substanţe sau preparate pe baza următoarelor substanţe:

144.2.1. compuşi de mercur;

144.2.2. compuşi de arsenic;

144.2.3. compuşi organostanici care acţionează ca biocide;

144.2.4. hexaclorociclohexan.

144.3. Ca măsură tranzitorie, aşteptând ca toate sistemele antivegetative care conţin una dintre substanţele menţionate în subpunctul 144.2 să fie înlăturate şi înlocuite, se va putea aplica pe coca navelor un strat de acoperire care să împiedice substanţele menţionate mai sus, conţinute în sistemele antivegetative, să pătrundă în apă.

IX. ALTE CERINŢE OBLIGATORII

Secţiunea 1

Lumina

145. Luminile şi culorile luminilor navelor trebuie să fie în conformitate cu dispoziţiile tratatelor internaţionale la care Republica Moldova este parte sau ale Hotărârii Guvernului nr.723/2023 pentru aprobarea normelor şi standardelor privind examinarea tehnică a navelor de navigaţie interioară şi de recunoaştere a societăţilor de clasificare de navigaţie interioară.

146. Intensitatea şi distanţa de vizibilitate a luminilor navelor trebuie să fie în conformitate cu dispoziţiile tratatelor internaţionale la care Republica Moldova este parte sau ale Hotărârii Guvernului nr.723/2023 pentru aprobarea normelor şi standardelor privind examinarea tehnică a navelor de navigaţie interioară şi de recunoaştere a societăţilor de clasificare de navigaţie interioară.

Secţiunea a 2-a

Specificaţii

147. Specificaţiile tehnice aplicabile echipamentului radar trebuie să fie conforme cu dispoziţiile tratatelor internaţionale la care Republica Moldova este parte sau ale Hotărârii Guvernului nr.723/2023 pentru aprobarea normelor şi standardelor privind examinarea tehnică a navelor de navigaţie interioară şi de recunoaştere a societăţilor de clasificare de navigaţie interioară.

148. Scările de pescaj trebuie să fie gradate, cel puţin, în decimetri, de la planul de plutire al navei goale până la planul de încărcare maximă al navei, sub forma unor benzi bine vizibile, desenate în mod alternativ cu două culori diferite. Gradaţia trebuie să fie indicată prin cifre marcate atât pe marginea scării, din 5 în 5 decimetri, cel puţin, cât şi în vârful acesteia. Această gradaţie trebuie să fie marcată prin perforare, gravare sau sudare. Dacă nava are scări de tonaj care corespund dispoziţiilor prezentului punct, aceste scări de tonaj pot ţine locul scărilor de pescaj.

Anexa nr.1

la Regulamentul privind navigaţia

pe căile navigabile interioare

LITERA SAU GRUPUL DE LITERE DISTINCTIVE

A/ALE NUMELUI ŢĂRII UNDE SE AFLĂ PORTUL DE ATAŞ

SAU LOCUL DE ÎNMATRICULARE AL NAVEI

Anexa nr.2

la Regulamentul privind navigaţia

pe căile navigabile interioare

SEMNALIZAREA VIZUALĂ A NAVELOR

Anexa nr.3

la Regulamentul privind navigaţia

pe căile navigabile interioare

SEMNALE SONORE

Anexa nr.4

la Regulamentul privind navigaţia

pe căile navigabile interioare

SEMNALE

care servesc pentru reglementarea navigaţiei pe cale navigabilă

Anexa nr.5

la Regulamentul privind navigaţia

pe căile navigabile interioare

BALIZAREA CĂII NAVIGABILE

Anexa nr.6

la Regulamentul privind navigaţia

pe căile navigabile interioare

LISTA DE VERIFICARE

pentru siguranţa procesului de buncherare