1166/28.11.2018 Hotărîre cu privire la aprobarea modificărilor ce se operează în Hotărîrea Guvernului nr.1518/2003 despre crearea Sistemului informaţional automatizat "Registrul de stat al unităţilor administrativ-teritoriale şi al străzilor din localităţile de pe teritoriul Moldovei"

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

H O T Ă R Î R E

cu privire la aprobarea modificărilor ce se operează în Hotărîrea Guvernului

 nr.1518/2003 despre crearea Sistemului informaţional automatizat

“Registrul de stat al unităţilor administrativ-teritoriale şi al străzilor

 din localităţile de pe teritoriul Moldovei”

nr. 1166  din  28.11.2018

 (în vigoare 28.12.2018) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 513-525 art. 1346 din 28.12.2018

* * *

În temeiul prevederilor art.21 din Legea nr.151/2017 cu privire la sistemul de adrese (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2017, nr.301-315, art.519), Guvernul

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă modificările ce se operează în Hotărîrea Guvernului nr.1518/2003 despre crearea Sistemului informaţional automatizat “Registrul de stat al unităţilor administrativ-teritoriale şi al străzilor din localităţile de pe teritoriul Moldovei” (se anexează).

2. Prezenta hotărîre intră în vigoare la data publicării.

Aprobate

prin Hotărîrea Guvernului nr.1166/2018

MODIFICĂRILE

ce se operează în Hotărîrea Guvernului nr.1518/2003 despre crearea

Sistemului informaţional automatizat “Registrul de stat al

unităţilor administrativ-teritoriale şi al străzilor din localităţile

 de pe teritoriul Moldovei”

Hotărîrea Guvernului nr.1518/2003 despre crearea Sistemului informaţional automatizat “Registrul de stat al unităţilor administrativ-teritoriale şi al străzilor din localităţile de pe teritoriul Moldovei” (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2004, nr.1-5, art.2) se modifică după cum urmează:

1) în tot textul hotărîrii:

cuvintele “Registrul de stat al unităţilor administrativ-teritoriale şi al străzilor din localităţile de pe teritoriul Moldovei”, la orice formă gramaticală, se substituie cu cuvintele “Registrul de stat al unităţilor administrativ-teritoriale şi al adreselor”, la forma gramaticală corespunzătoare;

cuvintele “cooperativa de construcţie a garajelor”, la orice formă gramaticală, se exclud;

cuvîntul “stradă”, la orice formă gramaticală, se substituie cu cuvintele “arteră de circulaţie” , la forma gramaticală corespunzătoare;

cuvintele “liniile axiale ale străzilor” se substituie cu cuvintele “axele arterei de circulaţie”;

cuvintele “segment de stradă” , la orice formă gramaticală, se substituie cu cuvintele “segmentul arterei de circulaţie”, la forma gramaticală corespunzătoare;

cuvintele “conturul clădirii”, la orice formă gramaticală, se substituie cu cuvintele “punctul de adresă al clădirii” , la forma gramaticală corespunzătoare;

cuvintele “punct de referinţă al adresei construcţiei”, la orice formă gramaticală, se substituie cu cuvintele “punctul de adresă al clădirii”, la forma gramaticală corespunzătoare;

cuvintele “punct de referinţă al adresei încăperii izolate”, la orice formă gramaticală, se substituie cu cuvintele “adresa încăperii izolate”, la forma gramaticală corespunzătoare;

cuvintele “numărul poştal”, la orice formă gramaticală, se substituie cu cuvintele “numărul de adresă”, la forma gramaticală corespunzătoare;

cuvintele “Ministerul Construcţiilor şi Dezvoltării Regionale”, la orice formă gramaticală, se substituie cu cuvintele “Administraţia de Stat a Drumurilor”, la forma gramaticală corespunzătoare;

2) în anexa nr.1:

a) la punctul 7, alineatul trei va avea următorul cuprins:

“elaborarea Regulamentului cu privire la Registrul de stat al unităţilor administrativ-teritoriale şi al adreselor”;

b) la capitolul IV:

la alineatul unu, după cuvintele “Poşta Moldovei” se introduce textul “ , Agenţia Servicii Publice”;

la alineatul trei, cuvintele “subdiviziunilor teritoriale ale Agenţiei Relaţii Funciare şi Cadastru” se substitute cu cuvintele “autorităţilor publice locale”;

la alineatul patru, cuvintele “lucrărilor de demarcare a hotarelor” se substitute cu cuvintele “lucrărilor de stabilire a hotarelor”;

la alineatul şase, cuvintele “trebuie să se efectueze” se substituie cu cuvintele “se efectuează” şi se completează cu cuvintele “şi Agenţia Servicii Publice”;

la alineatul şapte, cuvîntul “Ulterior,” se exclude, cuvintele “vor ţine” se substituie cu cuvîntul “ţin”, iar cuvintele “vor conferi” – cu cuvîntul “conferă”;

c) la punctul 16:

la alineatul patru, cuvintele “şi subdiviziunile Ministerului Construcţiilor şi Dezvoltării Regionale” se exclud;

la alineatul cinci, cuvintele “ , străzilor şi clădirilor” se exclud;

se completează cu un alineat nou cu următorul cuprins:

“Administraţia de Stat a Drumurilor prezintă date despre drumuri”;

3) în anexa nr.2:

a) punctele 6-9 se abrogă;

b) la punctul 12:

alineatele unu şi doi vor avea următorul cuprins:

“Temei pentru înregistrarea numerelor de adrese ale obiectelor adresabile atribuite la etapa elaborării documentaţiei de urbanism va servi decizia consiliului local de aprobare a planului urbanistic, cu stabilirea denumirii arterelor de circulaţie, a zonelor de circulaţie publică şi atribuirea numerelor de adrese obiectelor adresabile.

Înregistrarea numerelor de adrese ale obiectelor adresabile atribuite în cadrul numerotării curente se efectuează în temeiul deciziei registratorului Registrului privind conferirea/modificarea/radierea adresei obiectului adresabil. La cererea solicitantului, se eliberează un certificat privind conferirea/modificarea/radierea adresei bunului imobil (Modelele de decizie a registratorului şi de certificat privind conferirea/modificarea/radierea adresei bunului imobil sînt prezentate în anexa nr.1 şi nr.2 la prezentul Regulament.)”;

la alineatele trei şi patru, cuvintele “sau cooperativei de construcţie a garajelor” se exclud;

c) la punctul 14:

alineatul doi va avea următorul cuprins:

“În cazul împuternicirii serviciilor cadastrale teritoriale cu dreptul de a conferi adrese pentru clădiri, apartamente şi încăperi izolate, temei pentru scoaterea din evidenţă a adresei clădirilor, apartamentelor sau a încăperilor izolate este decizia registratorului Registrului de radiere a adresei.”;

la alineatul trei, cuvintele “sau a cooperativei de construcţie a garajelor” se exclud;

d) la punctul 16:

la litera h), cuvintele “punct de referinţă al adresei”, la orice formă gramaticală, se substituie cu cuvintele “punct de adresă”, la forma gramaticală corespunzătoare;

la litera k):

cuvintele “stratul planului digital” se substituie cu cuvintele “datele grafice georeferenţiate”;

la alineatul doi, cuvîntul “frontierele” se substituie cu cuvîntul “frontiera”;

se completează cu litera m) cu următorul cuprins:

“m) Clasificatorul elementelor structurale ale adresei şi abrevierea lor sînt indicate în anexa nr.3”;

e) la punctul 18, alineatul şase va avea următorul cuprins:

“înregistrarea primară masivă a întovărăşirilor pomicole existente. Deţinătorul Registrului introduce informaţia despre întovărăşirile pomicole în temeiul deciziei consiliului local de nivelul întîi privind aprobarea hotarelor întovărăşirilor pomicole şi al dosarului privind stabilirea hotarului obiectului respectiv;

f) la punctul 21, textul “ , orice copie sau extras din Registru” se exclud şi se completează cu următorul alineat:

“Modelul de extras din Registru este prezentat în anexa nr.4 la prezentul Regulament”;

4) se completează cu anexele nr.1-nr.4 cu următorul cuprins:

5) anexa nr.3 va avea următorul cuprins:

“Anexa nr.3

la Hotărîrea Guvernului nr.1518/2003

Planul de acţiuni privind crearea

Sistemului informaţional automatizat “Registrul de stat

al unităţilor administrativ-teritoriale şi al adreselor”

6) hotărîrea se completează cu anexa nr.4 cu următorul cuprins:

“Anexa nr.4

la Hotărîrea Guvernului nr.1518/2003

REGULAMENT

cu privire la atribuirea, schimbarea denumirii arterelor de circulaţie şi/sau

 a zonelor de circulaţie publică şi numerotarea obiectelor adresabile

Capitolul I

DISPOZIŢII GENERALE

1. Regulamentul cu privire la atribuirea, schimbarea denumirii arterelor de circulaţie şi/sau a zonelor de circulaţie publică şi numerotarea obiectelor adresabile (în continuare – Regulament) stabileşte procedura de atribuire, schimbare a denumirii arterelor de circulaţie şi a zonelor de circulaţie publică, numerotarea obiectelor adresabile. Această procedură este obligatorie atît pentru autorităţile publice responsabile de crearea şi ţinerea Registrului de stat al unităţilor administrativ-teritoriale şi al adreselor, cît şi pentru persoanele care au atribuţii de avizare, recepţie şi înregistrare în registrele informaţionale de stat.

2. Prezentul Regulament stabileşte:

1) categoriile obiectelor adresabile;

2) principiile uniforme şi procedura privind stabilirea geometriei şi denumirii arterelor de circulaţie şi a zonelor de circulaţie publică;

3) principiile uniforme şi procedura privind numerotarea obiectelor adresabile;

4) standardele reprezentării adresei.

3. Prevederile prezentului Regulament se aplică tuturor arterelor de circulaţie, zonelor de circulaţie publică şi obiectelor adresabile pe întreg teritoriul Republicii Moldova, inclusiv zonelor urbane şi celor rurale.

4. În sensul prezentului Regulament, se aplică următoarele noţiuni, definiţii şi abrevieri:

stradă – arteră de circulaţie în interiorul unei localităţi, de-a lungul căreia se înşiră, de o parte şi de alta, trotuarele şi casele;

bulevard – arteră de circulaţie largă, cu bănci, peluze şi alei destinate circulaţiei pietonale şi pauzelor scurte, carosabilul avînd o lăţime mai mică decît zona pietonală;

stradelă – arteră de circulaţie mică, amplasată între două străzi principale sau între o stradă şi o altă stradelă sau între două stradele;

şosea – arteră de circulaţie interurbană, pietruită sau asfaltată;

alee – arteră de circulaţie plantată pe ambele părţi cu arbori şi/sau arbuşti;

fundătură – arteră de circulaţie închisă la un capăt;

piaţă – loc întins şi deschis dintr-o localitate, unde se întîlnesc sau se întretaie mai multe artere de circulaţie, adesea amenajat cu spaţii verzi, statui etc.;

parc – suprafaţă întinsă de teren, de utilitate publică, cu plantaţii, alei şi diferite construcţii, amenajată pentru agrement;

trecere – construcţie amenajată într-un anumit loc pentru a permite trecerea unui vehicul peste un obstacol;

pasaj – spaţiu amenajat între două rînduri de clădiri sau coridor al unei clădiri aşezat la nivelul străzii, pe care trec pietoni sau, rar, vehicule dintr-o stradă în alta;

plan de adrese – document tehnic întocmit în baza suportului cartografic, destinat stabilirii configuraţiei (cu indicarea începutului şi sfîrşitului) a arterelor de circulaţie şi a zonelor de circulaţie publică, cu indicarea numărului de adresă a obiectului adresabil.

5. Din categoria obiectelor adresabile fac parte:

1) clădirile, inclusiv cele nefinalizate şi viitoare;

2) intrările principale în clădiri;

3) încăperile, inclusiv cele viitoare;

4) parcurile;

5) pieţele publice;

6) zonele de odihnă sau de recreare;

7) terenurile sportive;

8) parcările auto autorizate;

9) pieţele comerciale;

10) alte obiecte autorizate în care poate fi desfăşurată o activitate umană.

Capitolul II

PROCEDURA DE ATRIBUIRE, SCHIMBARE A DENUMIRII ARTERELOR

DE CIRCULAŢIE ŞI A ZONELOR DE CIRCULAŢIE PUBLICĂ

Secţiunea 1

 Atribuirea denumirii arterei de circulaţie şi/sau a zonei de circulaţie publică

6. Atribuirea denumirii arterei de circulaţie şi/sau a zonei de circulaţie publică se face prin decizia consiliului local.

7. Procedura privind atribuirea denumirii arterelor de circulaţie şi/sau a zonelor de circulaţie publică include următoarele etape:

1) elaborarea proiectului planului de adrese sau al porţiunii acestuia, cu indicarea geometriei şi direcţiei arterelor de circulaţie şi/sau a zonei de circulaţie publică;

2) aprobarea, prin decizia Consiliului local, a denumirii arterelor de circulaţie şi/sau zonei de circulaţie publică;

3) înregistrarea arterelor de circulaţie şi/sau a zonelor de circulaţie publică.

8. La atribuirea denumirii arterei de circulaţie şi/sau a zonei de circulaţie publică se respectă regulile de ortografie din anexa la prezentul Regulament.

9. Denumirea arterei de circulaţie şi/sau a zonei de circulaţie publică se propune de către comisia consultativă de specialitate din cadrul autorităţii publice locale respective, cu păstrarea continuităţii şi omogenităţii culturale şi istorice a localităţii.

10. Pot face propuneri privind atribuirea denumirii arterei de circulaţie şi/sau a zonei de circulaţie publică persoanele fizice sau juridice interesate, în condiţiile unei motivări riguroase, ce va fi analizată şi avizată de comisia de specialitate din cadrul autorităţii publice locale.

11. La analiza propunerilor de atribuire a denumirii arterei de circulaţie şi/sau a zonei de circulaţie publică şi la întocmirea proiectelor deciziilor, se va urmări ca fiecare arteră de circulaţie şi zonă de circulaţie publică să aibă o denumire unică în cadrul unei localităţi.

12. La atribuirea denumirii arterei de circulaţie şi/sau a zonei de circulaţie publică se exclud denumirile care conţin:

1) greşeli lingvistice;

2) nume incomplete;

3) nume descriptive;

4) nume cu fracţii;

5) denumiri care contravin normelor morale.

13. În cazul necesităţii de a atribui diferite denumiri pentru diferite segmente ale aceleiaşi artere de circulaţie, denumirea se modifică dacă se intersectează cu o altă arteră de circulaţie, cale ferată, pod sau dacă rotaţia axei arterei de circulaţie este mai mare de treizeci de grade.

14. Cu cel puţin 30 de zile pînă la includerea pe ordinea de zi a şedinţei consiliului local a proiectului de decizie privind atribuirea denumirii arterei de circulaţie sau a zonei de circulaţie publică, notificarea despre proiectul deciziei se plasează de către autoritatea publică locală, într-un loc vizibil, la fiecare capăt al arterei de circulaţie sau al părţii afectate de schimbare sau al zonei de circulaţie publică.

15. Notificarea urmează să conţină informaţia referitoare la denumirea atribuită, denumirea prescurtată, termenul şi calea de atac a acesteia. Termenul se stabileşte la discreţia administraţiei publice locale, dar nu poate fi mai mic de 14 zile lucrătoare.

16. Orice locuitor al localităţii afectat de denumirea atribuită poate depune o contestaţie în acest sens la autoritatea publică locală. Contestaţia urmează a fi depusă în limita termenului stabilit în notificare. Orice contestaţie depusă după expirarea termenului se consideră a nu fi depusă.

17. Autoritatea publică locală va examina contestaţia şi îl va informa pe autor despre decizia sa argumentată în cel mult 3 zile lucrătoare de la data depunerii acesteia. Contestaţiile depuse în ziua adoptării deciziei sau cu o zi mai devreme se examinează în ziua adoptării deciziei, pînă la adoptarea acesteia.

18. Proiectul deciziei privind atribuirea denumirii arterei de circulaţie şi/sau a zonei de circulaţie publică se expediază Agenţiei Servicii Publice. Agenţia Servicii Publice eliberează, în termen de 15 zile lucrătoare, începînd cu ziua următoare a zilei expedierii, un aviz lingvistic, care conţine recomandări referitoare la denumirea şi denumirea prescurtată propuse. La expirarea termenului, avizul se consideră a fi eliberat în ultima zi a termenului stabilit.

19. Autoritatea publică locală urmează să ia în considerare recomandările propuse de Agenţia Servicii Publice la adoptarea deciziei privind atribuirea denumirii arterei de circulaţie şi/sau a zonei de circulaţie publică.

20. Autoritatea publică locală, după adoptarea deciziei, este obligată, în termen de 7 zile lucrătoare, să înregistreze denumirile arterelor de circulaţie şi/sau ale zonelor de circulaţie publică în Registrului de stat al unităţilor administrativ-teritoriale şi al adreselor.

Secţiunea a 2-a

Schimbarea denumirii arterei de circulaţie şi/sau a zonei de circulaţie publică

21. Schimbarea denumirii arterei de circulaţie şi/sau a zonei de circulaţie publică se efectuează în conformitate cu regulile expuse în secţiunea 1.

22. În cazul includerii unei localităţi sau a unei părţi din aceasta în componenţa unei alte unităţi administrativ-teritoriale, ca urmare a modificării hotarelor unităţii administrativ-teritoriale iniţiale şi a unui conflict privind denumirea existentă, se aplică regulile stabilite în secţiunea 1.

23. Toate cheltuielile financiare apărute drept consecinţă a redenumirii arterei de circulaţie şi/sau a zonei de circulaţie publică se suportă de autoritatea publică locală.

Secţiunea a 3-a

 Scoaterea din evidenţă a denumirii arterei de circulaţie

şi/sau zonei de circulaţie publică

24. Scoaterea din evidenţă a denumirii arterei de circulaţie şi/sau a zonei de circulaţie publică se va face în cazul dispariţiei de facto (în cazul replanificării unui sector al localităţii etc.) a arterei de circulaţie şi/sau a zonei de circulaţie publică în temeiul deciziei consiliului local, cu respectarea componentei directoare a planului urbanistic de dezvoltare a localităţii.

Secţiunea a 4-a

 Geometria arterelor de circulaţie şi a zonelor de circulaţie publică

25. Stabilirea şi modificarea geometriei arterelor de circulaţie şi/sau a zonelor de circulaţie publică se va face în baza planului de adrese, care va fi parte componentă a documentaţiei de urbanism şi amenajare a teritoriului.

26. Stabilirea geometriei arterelor de circulaţie şi/sau a zonei de circulaţie publică şi lungimii lor se efectuează cu respectarea documentaţiei de urbanism şi amenajare a teritoriului, precum şi a următoarelor recomandări:

1) se atribuie denumire proprie fundăturii la care au ieşire principală mai mult de 10 (zece) obiecte adresabile;

2) se atribuie denumire proprie stradelei la care au ieşire principală mai mult de 2 (două) obiecte adresabile;

3) artera de circulaţie poate avea cel mult 200 (două sute) de obiecte adresabile cu ieşirea principală la ea.

27. La decizia consiliului local privind atribuirea denumirii arterelor de circulaţie se anexează planul de adrese sau planul cu geometria arterei de circulaţie, lista denumirii arterelor (arterei) de circulaţie şi denumirea abreviată a acestora, care este parte componentă a deciziei.

Capitolul III

NUMEROTAREA OBIECTELOR ADRESABILE

Secţiunea 1

 Numerotarea obiectelor adresabile în localităţi

28. Autoritatea publică locală este responsabilă de atribuirea, modificarea şi anularea numerelor de adresă obiectelor adresabile amplasate în hotarele unităţii administrativ-teritoriale deservite, cu respectarea criteriilor stabilite de lege şi prezentul Regulament:

1) orice obiect adresabil se va identifica printr-un singur număr de adresă;

2) obiectele adresabile situate pe partea dreaptă a arterei de circulaţie primesc numere pare, iar cele situate pe partea stîngă a arterei de circulaţie – numere impare;

3) arterele cu sens unic de circulaţie trebuie să fie numerotate în sensul direcţiei de mişcare;

4) pentru arterele de circulaţie radiale, numerotarea va începe de la centru spre periferie;

5) pentru arterele de circulaţie cu direcţie inelară, numerotarea se va efectua după mişcarea acelor ceasornicului (orientarea de la centrul localităţii);

6) numerotarea obiectului adresabil se efectuează cu raportarea la artera de circulaţie sau la zona de circulaţie publică la care acesta are ieşire;

7) numerotarea clădirilor urmează să fie efectuată în ordine consecutivă, pentru a asigura progresia logică a adreselor;

8) în cazul în care clădirea are mai multe intrări, fiecărei intrări principale i se atribuie o adresă separată;

9) intrărilor în clădiri care se află la intersecţia arterelor de circulaţie de categorii diferite li se va atribui adresa arterei de circulaţie la care acestea au ieşire.

29. În cazul lipsei posibilităţii de a numerota obiectele adresabile conform regulilor din pct.28, numerotarea obiectelor adresabile se efectuează de la nord la sud sau de la vest spre est.

30. La atribuirea numerelor de adresă intrărilor în clădiri amplasate între două clădiri cu adrese deja stabilite, se recomandă utilizarea numărului de adresă mai mic, cu adăugarea literei majuscule din alfabetul latin.

31. În cazul terenului cu mai multe clădiri, se determină clădirea principală în raport cu celelalte clădiri şi se atribuie număr de adresă doar acesteia.

32. Clădirile-accesorii vor fi identificate prin numărul de adresă atribuit clădirii principale şi nu vor avea număr de adresă individual.

33. În cazul modificării destinaţiei clădirii-accesorii, acesteia i se poate atribui un număr de adresă diferit de cel al clădirii principale.

34. În situaţia apariţiei unor artere de circulaţie noi, la etapa elaborării documentaţiei de urbanism, urmează să fie aprobată numerotarea obiectelor adresabile.

Secţiunea a 2-a

 Numerotarea obiectelor adresabile în afară perimetrului construit al localităţilor

35. Numerotarea obiectului adresabil în afara perimetrului construit al localităţii se efectuează cu raportarea la drumul la care acesta are ieşire. Informaţia despre denumirea şi configuraţia drumului se preia de la autoritatea responsabilă pentru ţinerea datelor respective.

36. Adresa obiectului va fi exprimată în kilometri.

37. În cazul existenţei mai multor căi de acces la obiectul adresabil, adresa va fi atribuită cu raportarea la drumul pavat sau asfaltat şi doar apoi cu raportarea la categoria acestuia.

38. Denumirea drumurilor, precum şi geometria acestora sînt preluate din:

1) Registrul de stat al drumurilor – pentru drumurile naţionale şi locale;

2) Planul de adrese al localităţii – pentru drumurile comunale.

39. Atribuirea numărului de adresă se efectuează conform regulilor expuse mai jos:

1) numărul de adresă exprimă distanţa drumului auto/căii ferate, calculată cu pasul de 10 m de la borna kilometrică anterioară, fără a depăşi borna kilometrică ulterioară, în direcţia de creştere a kilometrajului drumului/căii ferate, pînă la punctul de acces (intrare principală) la obiectul adresabil. Pasul de calcul este de 10 m şi poate fi rotunjit în caz de necesitate.

(De exemplu: pe drumul auto M3, distanţa de la borna kilometrică “4 km” pînă la punctul de acces (intrare principală) la obiectul adresabil este de 160 m, astfel numărul de adresă al obiectului adresabil va fi: drum M3, km 4,16. În cazul dat, se efectuează calculul matematic, unde distanţa pînă la obiectul adresabil se împarte la 10 (160/10=16));

2) pentru obiectele adresabile amplasate pe partea stîngă a drumului/căii ferate în sensul creşterii kilometrajului acestuia, rezultatul obţinut în urma calculului matematic se substituie cu numărul descrescător impar. (De exemplu: rezultatul obţinut este “16”, numărul rotunjit – “15”;

3) pentru obiectele adresabile amplasate în partea dreaptă a drumului/căii ferate în sensul creşterii kilometrajului acestuia, rezultatul obţinut în urma calculului matematic se substituie cu numărul crescător par. (De exemplu: rezultatul obţinut este “17”, numărul rotunjit – “18”;

4) pentru obiectele adresabile amplasate pe un drum de acces la o distanţă mai mare de 200 m care au ieşire la un drum auto naţional sau local, numărul de adresă se atribuie conform aceleiaşi reguli. După numărul de adresă, prin cratimă, se adaugă distanţa pînă la obiectul adresabil nemijlocit, împărţită la 10;

5) artera de circulaţie care traversează două sau mai multe localităţi limitrofe urmează, cu preferinţă, să păstreze continuitatea numerotării pe toată lungimea sa.

Secţiunea a 3-a

 Numerotarea primară şi curentă

40. În localităţile unde nu este implementat sistemul de adrese, numerotarea primară se efectuează conform regulilor din pct.28.

41. Concomitent cu numerotarea primară, autoritatea publică locală urmează să aprobe denumirea şi geometria arterelor de circulaţie şi ale zonelor de circulaţie publică conform prevederilor capitolului II.

42. Autoritatea publică locală informează cetăţenii din localitate despre implementarea sistemului de adrese prin plasarea anunţurilor pe străzi, prin intermediul panourilor de informare, paginii web, ziarelor de circulaţie locală etc. Informarea urmează a fi efectuată simultan, prin cîteva metode selectate la discreţia autorităţii publice locale respective. Se prezumă că informaţia cu privire la numerotarea primară a obiectelor adresabile a fost adusă la cunoştinţa fiecărui titular de drepturi asupra obiectelor adresabile, astfel că niciunul nu va putea invoca necunoaşterea numerotării primare în respectiva localitate.

43. În urma numerotării primare, se elaborează planul de adrese, cu reprezentarea adreselor obiectelor adresabile din localitate.

44. După aprobarea planului de adrese, administraţia publică locală înregistrează, în termen de 7 zile lucrătoare, adresele obiectelor adresabile în Registrul de stat al unităţilor administrativ-teritoriale şi al adreselor.

45. Numerotarea curentă se efectuează de către administraţia publică locală, la:

1) eliberarea autorizaţiei de construire – pentru obiectele adresabile proiectate;

2) recepţia finală a construcţiei – pentru obiectele adresabile nou-construite;

3) coordonarea proiectului de formare a bunului imobil – pentru obiectele adresabile nou-formate.

46. Persoanele fizice şi/sau juridice, titularii de drepturi asupra obiectelor adresabile trebuie să instaleze indicatoarele numerelor de adrese în timp de 30 de zile de la atribuirea numărului de adresă.

47. Numărul clădirii se scrie cu cifre arabe. Lărgirea numărului clădirii se face prin adăugarea literei majuscule după bară (ex.: 15/A, 15/E). Se interzice utilizarea literelor I, O, J, Ţ, Ş şi Q.

48. O clădire poate avea mai multe numere de adresă, în funcţie de numărul de uşi de intrare (tronsoane) care oferă acces la proprietăţile imobiliare (apartamente, oficii) din cadrul clădirii.

Capitolul IV

NUMEROTAREA ÎNCĂPERILOR IZOLATE

Secţiunea 1

 Numerotarea încăperilor izolate din clădiri

49. Încăperii izolate din cadrul clădirii în care poate fi desfăşurată o activitate umană urmează să i se atribuie un număr de adresă.

50. Numerotarea adreselor încăperilor izolate (bunuri viitoare) din cadrul clădirii se efectuează provizoriu în documentaţia de proiect de către proiectant. Atribuirea adreselor încăperilor izolate se efectuează în baza documentaţiei întocmite în cadrul lucrărilor cadastrale de recepţie finală a clădirii.

51. Adresa încăperilor izolate atribuită pînă la intrarea în vigoare a prezentului Regulament rămîne a fi unică în cadrul unei clădiri.

52. Adresa încăperilor izolate atribuită după intrarea în vigoare a prezentului Regulament urmează a fi unică în cadrul unei intrări.

53. Pentru încăperile izolate, amplasate la nivelurile edificate suplimentar (mansarde etc.) se respectă regulile noi de numerotare a încăperilor izolate.

Secţiunea a 2-a

 Criteriile numerotării încăperilor izolate

54. Atribuirea numerelor de adresă încăperilor izolate amplasate într-o clădire se efectuează începînd cu determinarea nivelului unde este amplasată încăperea respectivă. În acest sens, vor fi utilizare următoarele elemente de identificare a nivelului:

1) S – subsol;

2) D – demisol;

3) P – parter;

4) E – etaj;

5) A – antresol;

6) M – mansardă;

6) ET – etaj tehnic.

55. Numerotarea încăperilor izolate se va efectua după mişcarea acelor ceasornicului – de la stînga la dreapta.

56. Pentru reprezentarea numărului încăperilor izolate se va utiliza abrevierea conform Clasificatorul elementelor structurale ale adresei şi abrevierea lor din anexa nr.3 la Regulament.

57. În cazul formării încăperilor izolate prin comasare, încăperii izolate nou-formate i se atribuie numărul cel mai mic al încăperilor izolate iniţiale.

58. Pentru nivelurile subsol, demisol, parter, înaintea numărului încăperii izolate se va indica şi nivelul (de exemplu: S101 fiind prima încăpere izolată din partea stîngă a subsolului). Dacă clădirea are mai multe niveluri de subsol, numărul încăperii izolate va include numărul nivelului (de exemplu: S102 fiind a doua încăpere din stînga din nivelul unu al subsolului; S203 a treia încăpere din stînga nivelul 2 de subsol).

59. Pentru încăperile izolate amplasate la nivelurile succesive parterului, numerotarea se efectuează începînd cu fiecare nivel în parte, respectînd regula numerotării, conform mersului acelor ceasornicului (de exemplu: 103 fiind încăperea a treia din stînga de la etajul unu; 602 – a doua încăpere din stînga de la etajul şase).

60. Numerotarea încăperilor izolate amplasate la nivelurile mansardelor în clădirile nou-edificate se efectuează conform regulii expuse la pct.59.

61. Pentru clădirile supraetajate cu unul sau cîteva niveluri de mansarde, numerotarea încăperilor izolate se realizează prin indicarea nivelului, respectînd regula de mişcare a acelor ceasornicului (de exemplu: M103 fiind a treia încăpere din stînga de la nivelul întîi al mansardei).

62. Se interzice atribuirea selectivă a numărului de adresă încăperii izolate în clădirea unde lipseşte numerotarea tuturor încăperilor izolate.

Secţiunea a 3-a

 Modificarea numărului încăperii izolate

63. Modificarea numărului încăperii izolate se efectuează în cazul resistematizării planimetriei clădirii şi formării bunurilor imobile.

64. La renumerotarea încăperilor izolate, se respectă regulile stabilite în capitolul IV.

65. Atribuirea numerelor de adresă încăperilor izolate, apărute în urma resistematizării spaţiilor din clădire, se efectuează utilizînd numărul de adresă mai mic, cu adăugarea literei minuscule din alfabetul latin.

Secţiunea a 4-a

 Scoaterea din evidenţă a adresei încăperii izolate

66. Scoaterea din evidenţă a adresei încăperii izolate intervine în cazul încetării existenţei fizice şi/sau juridice a încăperii izolate căreia i-a fost atribuit un număr de adresă.

Capitolul V

STANDARDELE REPREZENTĂRII ADRESEI

67. Adresa obiectului adresabil urmează să conţină în mod obligatoriu următoarele elemente:

1) statutul şi denumirea arterei de circulaţie, numărul clădirii şi numărul încăperii izolate – se scriu în rîndul întîi:

a) denumirea arterei de circulaţie sau a zonei de circulaţie publică;

b) un spaţiu;

c) numărul clădirii (înaintea numărului clădirii nu se înscrie simbolul “nr.” sau “zero”) sau, după caz, pentru obiectele amplasate în afara perimetrului construit al localităţilor – distanţa (exprimată în kilometri) a amplasării obiectului pe un anumit drum;

d) virgulă şi un spaţiu;

e) numărul încăperii izolate. Dacă numărul încăperii izolate conţine litere, între acestea nu se lasă spaţiu.

După caz, la solicitare, adresa obiectului adresabil poate să conţină:

a) numărul scării (ex.: scara 1, scara 2,..);

b) tipul şi numărul nivelului clădirii (ex.: Parter, Etajul 5, Mansardă);

2) codul poştal, statutul şi denumirea localităţii şi a unităţii administrativ-teritoriale – se scriu în rîndul al doilea:

a) codul poştal, care constă din abrevierea “MD” cratimă (-) şi 4 cifre;

b) virgulă şi un spaţiu;

c) statutul şi denumirea localităţii;

d) virgulă şi un spaţiu;

e) statutul şi denumirea unităţii administrativ-teritoriale de nivelul întîi (municipiu/oraş/sat/comună). Aceasta nu se înscrie în cazul în care adresa se referă la obiectele adresabile amplasate în municipii sau localităţi-reşedinţe;

f) virgulă şi un spaţiu;

g) denumirea unităţii administrativ-teritoriale de nivelul al doilea (raion/ municipiu/UTA Găgăuzia). Aceasta nu se înscrie pentru municipii;

h) virgulă şi un spaţiu;

3) denumirea ţării – se scrie în rîndul al treilea:

Republica Moldova.

68. În certificatul de conferire a adresei se indică adresa desfăşurată a obiectului adresabil şi varianta abreviată.

Anexă

la Regulamentul cu privire la atribuirea, schimbarea

denumirii arterelor de circulaţie şi/sau a zonelor de

circulaţie publică şi numerotarea obiectelor adresabile

Regulile de ortografie la atribuirea, schimbarea denumirii

arterelor de circulaţie şi/sau a zonelor de circulaţie publică

1. La atribuirea, schimbarea denumirii arterei de circulaţie şi/sau a zonei de circulaţie publică se respecta următoarele reguli:

1) toate denumirile de stradă se vor ortografia prin utilizarea literelor alfabetului latin;

2) numele topice de altă origine de pe teritoriul Moldovei, avînd forme modificate şi stabilite prin uz şi deja oficializate în limba română, se vor scrie cu aceleaşi forme:

a) fonetic şi morfologic adaptate: Carahasani, Cîietu, Copceac, Hagichioi, Halahora, Pohoarna, Samurza, Căinar (rîu), Căinari (localitate), Ustia, Zahorna (nu Kara Hasan, Kiat, Kipceak, Hagi Kioi, Golîie Gorî, Pogorna, Musa Murza, Kainar, Kainarî, Ustie, Zagorna);

b) în numele de familie de origine străină şi în cuvintele utilizate cu alfabetul chirilic se va utiliza regula conservării scrierii literii “k” (ex. Gr. Kotovski, Moldavskaia, Kiev etc.). Aceste nume nici nu se adaptează fonetic sau morfologic în limba română;

c) cu sufixe fonetic modificate: -ău/-eu (în loc de -ova/-eva): Braicău, Delacău, Dereneu, Dubău, Teleşeu, Vasilcău, Vărăncău; -ăuca/-euca (în loc de –ovca/-evca): Bondareuca, Cernoleuca, Cuizăuca, Fuzăuca, Grigorăuca, Sergheuca; -ăuţi/-euţi (în loc de -ovţi/-evţi): Bălcăuţi, Cepeleuţi, Corjeuţi, Cosăuţi, Echimăuţi, Grinăuţi, Mateuţi, Şirăuţi; -inţi, cu i, marcă a înmuierii (în loc de -inţi, cu i plin): Balinţi, Berlinţi, Procopinţi; -işte (în loc de -işce): Gradişte, Horodişte, Izbişte, Pecişte; -lia (în loc de -lî/-li): Abaclia, Baimaclia, Cimişlia, Cociulia, Coştangalia, Şamalia, Taraclia. Redarea în scris a formelor arhaice de origine străină (slave, turcice) periclitează unitatea sistemului toponimic actual, complică comunicarea şi face imposibilă identificarea numelor geografice în timp şi spaţiu;

3) toate denumirile de stradă la începutul cuvîntului se vor scrie întotdeauna cu iniţiale majuscule:

a) numele geografice simple (derivate şi nederivate): Aluniş, Barcul, Căpriana, Costeşti, Dumeni, Gîrla, Japcea, Mileşti, Salcia, Sălcuţa, Tabăra, Ungheni;

b) numele topice compuse, la toţi termenii componenţi, cu excepţia cuvintelor auxiliare (prepoziţii, articole), dacă acestea nu se află pe primul loc: Anenii Noi, Balta Lată, Bălţata de Sus, Ceadîr-Lunga, Gîrla Mare, Gura Bîcului, Iezărenii Vechi, Jora de Sus, Larga Nouă, Salcia Mare, Tartaul de Salcie;

c) termenii geografici (baltă, cîmpie, deal, gîrlă, iezer, insulă, lac, stradă, vale etc.), dacă fac parte din denumirile proprii geografice: Balta Lată, Cîmpia Cuboltei, Dealul Galben, Gîrla Comunală, Iezerul din Sus, Lacul cu Plomînă, Piaţa Libertăţii, Strada Mare, Valea Morilor;

d) numele punctelor cardinale, dacă fac parte din denumirea proprie geografică: Cîmpia Moldovei de Sud, Gara de Sud, Podişul Moldovei de Nord;

e) termenii calendaristici şi numele sărbătorilor religioase din componenţa denumirilor proprii geografice: Fîntîna Bisericii, Izvorul Sînzienelor, 8 Martie, 31 August 1989;

f) atunci cînd numele proprii vor începe cu prepoziţii sau articole, acestea se vor scrie cu literă mare: Al XIV-lea Congres Naţional de Medicina Muncii, La Om (vîrf montan);

4) datorită funcţiei lor individualizatoare, de concretizare şi precizare a obiectelor desemnate, numele topice se scriu, de regulă, cu articolul definit (enclitic):

a) cu -(u)l, adesea redus la -u, pentru numele geografice cu forme de masculin singular: Barcul/Barcu, Bogatul/Bogatu, Lacul/Lacu, Frasinul/ Frasinu, Pietrosul/Pietrosu (deal), Teiu, Ulmu (sate);

b) în denumirile compuse, notarea lui -l la substantivele articulate este obligatorie: Barcul Mare, Chetrişul Nou, Dealul Înalt, Hîrtopul Mic, Imaşul Comunal, Izvorul Mănăstirii, Lacul Roşu, Suhatul din Sus, Vîrful Scocului (excepţie fac toponimele româneşti cu scriere tradiţională: Rîmnicu-Sărat, Satu-Mare, Tîrgu-Ocna);

c) cu substituentul -u se scriu toponimele provenite din antroponime (nume de familie): Andruşu, Balabanu, Ciofu, Corbu, Dancu, Paicu, Voinescu;

d) prin tradiţie şi-au fixat scrierea fără articol numele de localităţi: Băiuş, Goian, Hîrtop, Mitoc, Otac, Plop, Puhoi, Troian;

e) fără articol se scriu numele de rîuri: Ciuluc, Ciuhur, Cogîlnic, Ialpug, Ichel, Nistru, Prut, Racovăţ, Răut;

f) cu -a în structura numelor topice feminine (la singular) provenite din substantive propriu-zise sau din adjective substantivizate: Balta, Lunca, Măgura, Movila, Palanca, Stînca, Adînca, Larga, Lata, Lunga, Sărata;

g) cu -i pentru microtoponimele cu forme de masculin plural: Codrii, Coşcanii, Gorganii, Plopii, Popînzacii, Tufarii;

h) cu -le pentru microtoponimele cu forme de feminin plural: Fîneţele, Fîntînile, Grădinile, Hîrtoapele, Humăriile, Izvoarele, Mlădiţele, Ocoalele, Odăile, Pruteţele, Sărăturile, Vîlcelele;

i) prin tradiţie unele nume de localităţi şi-au stabilit scrierea fără articolul -le: Hîrtoape, Izvoare, Vîlcele etc.;

j) în denumirile compuse, notarea articolelor de plural -i şi -le la substantivele articulate este obligatorie: Codrii Lăpuşnei, Plopii din Deal, Tufarii de pe Coastă; Fîneţele din Luncă, Humăriile Vechi, Izvoarele din Hîrtop, Pruteţele din Jos;

5) se scriu într-un cuvînt:

a) toponimele provenite din antroponime compuse: Doibani, Moşandrei, Negruvodă, Şaptebani;

b) numele topice care prin tradiţie grafică prezintă un grad avansat de fuziune a elementelor componente şi care se comportă în flexiune ca un singur cuvînt: Cîmp frumos, Supaturi, Cîmpulung;

6) se scriu cu cratimă (liniuţă de unire):

a) toponimele compuse din două substantive (nume topice) cu formă de nominativ-acuzativ: Ceadîr-Lunga, Cîmpul-Ocoliş, Gîrla-Joseni, Cîşliţa-Prut, Grinăuţi-Moldova, Grinăuţi-Raia, Plop-Ştiubei, Pripiceni-Curchi, Reteni-Vasileuţi;

b) numele topice compuse al căror termen secund reprezintă un substantiv cu funcţie de identificare: Etulia-Sat, Etulia-Gară, Răcăriţa-Baltă, Răcăriţa-Gîrlă, Schinoasa-Deal, Schinoasa-Vale, Teleneşti-Sat, Teleneşti-Tîrg;

c) compusele toponimice alcătuite dintr-un nume comun şi un nume topic propriu-zis: Slobozia-Horodişte, Slobozia-Vărăncău, Tîrgul-Vertiujeni, Vadul-Raşcov;

d) denumirile geografice compuse comemorative ce reproduc numele unor personalităţi din istoria şi cultura naţională, acestea fiind compuse dintr-un nume de persoană şi un nume comun care indică un rang, grad sau funcţie: Cuza-Vodă, Mihalcea-Serdarul, Mihnea-Vodă, Ştefan-Vodă, Vlaicu-Pîrcălab;

e) prenumele şi numele de familie formate din două nume de persoană sau numele rezultat din alăturarea unui nume de familie şi un nume geografic: Ana-Maria, Radu-Şerban, Niculescu-Buzău, Rădulescu-Motru;

f) nume de personaje de basm sau personalităţi istorice şi literare (nume propriu şi substantiv comun care arată gradul, funcţia, rangul); se scriu cu literă mare şi substantivele comune care s-ar scrie cu literă mică ca termeni individuali: Aleodor-Împărat, Roşu-Împărat, Sinan-Paşa, Şerban-Vodă, Mihai-Voievod Viteazul;

g) nume de constelaţii: Ciobanul-cu-Oile, Carul-Mare, Ursa-Mică;

7) se scriu despărţite (separat):

a) compusele toponimice din două substantive cu formă de nominativ-acuzativ (cu excepţia celor de la punctul 8): Balta Paicu, Bariera Sculeni, Lacul Manta, Pădurea Streleţchi, Şoseaua Hînceşti;

b) numele topice compuse din substantiv în nominativ + substantiv în genitiv: Bălţile Prutului, Cîmpia Cuboltei, Codrii Bîcului, Colinele Tigheciului, Delta Dunării, Depresiunea Ialpugului, Gîrla Zăvoiului, Gura Căinarului, Izvorul Mănăstirii, Lacul Cucoarelor, Limanul Nistrului, Piaţa Unirii, Valea Coloniţei, Valea Norocului;

c) denumirile compuse dintr-un substantiv şi un adjectiv: Balta Albă, Barcul Lemnos, Cîmpul Drept, Cotul Mare, Dealul Înalt, Drăguşenii Noi, Dubăsarii Vechi, Gîrla Îngrădită, Hîrtopul Mare, Obreja Nouă, Racovăţul Sec, Valea Adîncă;

d) toponimele compuse după modelul substantiv +prepoziţie + substantiv (sau adverb): Albota de Jos, Bahna din Sus, Balta cu Flori, Cuhureştii de Sus, Jora de Mijloc, Mahalaua din Deal, Pruteţul cu Nuferi, Taraclia de Salcie;

e) numele topice formate dintr-un substantiv precedat de un numeral: Doi Brazi, Cinci Izvoare, Şapte Fîntîni, Trei Movile;

f) toponimele provenite dintr-un substantiv precedat de o prepoziţie: După Deal, Între Stînci, La Movilă, Pe Bahnă, Peste Pîrîu, Sub Cetate;

g) compusele din mai mulţi termeni constituenţi: Cîmpia Moldovei de Sud, Fîntîna cu Cumpănă din Deal, Izvorul de sub Dealul Măgurii, Podişul Moldovei Centrale, Poiana din Pădurea Vărzăreştilor;

h) toponimele comemorative provenite de la nume de persoane formate din mai mulţi termeni de compunere se scriu în conformitate cu normele ortografice privind numele de persoane respective: Alexandru cel Bun, Alexandru Ioan Cuza, Barbu Delavrancea, Mihail Kogălniceanu, Mircea cel Bătrîn, Ioan Vodă Viteazul, Ştefan cel Mare şi Sfînt;

i) despărţit (separat) se scriu şi toponimele aghionimice: Biserica Sfinţii Petru şi Pavel, Braţul Sfîntul Gheorghe, Parcul Sfînta Maria;

j) pentru următoarele nume geografice se recomandă forma de genitiv a componentului determinativ: Cîmpia Cuboltei, Colinele Tigheciului, Dealurile Ciulucurilor, Podişul Cogîlnicului, Podişul Racovăţului (nu Cîmpia Cubolta, Colinele Tigheci, Dealurile Ciuluc, Podişul Cogîlnic, Podişul Racovăţ);

8) în derivatele toponimice româneşti sufixele se scriu şi se rostesc conform normelor ortografice:

a) -eni (cu e nu cu ă): Brătuşeni, Cotiujeni, Donduşeni, Străşeni, Vertiujeni, (nu Brătuşăni, Cotiujăni, Donduşăni, Străşăni, Vertiujăni);

b) -eni (nu -ani): Brătuşeni, Căuşeni, Crăsnăşeni, Donduşeni, Hăsnăşeni, Rogojeni, Tătărăşeni (nu Brătuşani, Căuşani, Crăsnăşani, Donduşani, Hăsnăşani, Rogojani, Tătărăşani);

c) -ani/-eni, -eşti (fără articolul enclitic de plural, pentru formele iniţiale, de bază): Băxani, Căplani, Răducani, Şofrîncani (nu Băxanii, Căplanii, Răducanii, Şofrîncanii); Butuceni, Cărpineni, Moşeni, Teşcureni (nu Butucenii, Cărpinenii, Moşenii, Teşcurenii); Brăneşti, Costeşti, Floreşti, Pănăşeşti (nu Brăneştii, Costeştii, Floreştii, Pănăşeştii);

d) -ar (cu a nu cu ă sau e): Cenuşarele, Dealul Doboşarilor, Mahalaua Căluşarilor (nu Cenuşările, Dealul Doboşerilor, Mahalaua Căluşerilor);

e) -atic (cu i nu cu e): Iernatic, Prăvălatic, Tomnatic, Văratic (nu Iernatec, Prăvălatec, Tomnatec, Văratec);

9) numeralele utilizate pentru exprimarea datei se vor scrie cu cifre;

10) majoritatea denumirilor de profesii şi funcţii sînt de genul masculin, dar sînt şi de genul feminin. Denumirile de profesii ce se folosesc doar la genul masculin sînt descrise în tabelul 1. Cu toate acestea, întrucît în general se acceptă faptul că în română masculinul are o valoare neutră, de “hipergen”, atunci cînd este folosit pentru denumirile generice de profesii şi funcţii, se recomandă utilizarea formelor de feminin doar în cazul în care:

a) se particularizează o profesie sau o funcţie şi se face referire directă la o persoană de sex feminin;

b) există în textul original intenţia clară de a desemna în mod explicit atît persoanele de sex masculin, cît şi cele de sex feminin.

2. Decizia consiliului local privind atribuirea denumirii arterei de circulaţie şi/sau zonei de circulaţie publică urmează să conţină denumirea abreviată a acesteia.

1) La numele proprii se va abrevia numai prenumele, nu şi numele de familie.

2) Nu vor fi admise, de exemplu, prescurtări precum: C-tinescu (pentru Constantinescu), D-triu (pentru Dumitriu), D-rescu (pentru Dumitrescu) etc.

3) În cazul altor prenume masculine, mai des întîlnite, abrevierile admise vor fi următoarele:

a) abrevierea formată din iniţiala cu a doua literă, de tipul:

Al. – pentru Alexandru;

At. – pentru Atanasie;

Gh. – pentru Gheorghe (niciodată Ghe.);

Gr. – pentru Grigore;

Şt. – pentru Ştefan;

I. – pentru Iuri;

Cr. – pentru Cristofor;

b) abrevierea formată din iniţiala cu o literă, de tipul:

A. – pentru Aurel, Anton, Aristide;

C. – pentru Constantin (nu este recomandată varianta cu cratimă C-tin);

D. – pentru Dumitru (nu D-tru);

G. – pentru Gabriel sau Garabet şi chiar pentru George;

Ş. – se poate abrevia prenumele Şerban;

Pentru alte prenume se foloseşte: I. (Ion), V. (Vasile), M. (Marin, Mircea, Marius etc.), N. (Nicolae), T. (Tudor) etc.;

c) prenumele de persoane: I.L. Caragiale=Ion Luca Caragiale.

Nu se recomandă folosirea abrevierilor B. pentru Barbu sau Bănică, E. pentru Eudoxiu Hurmuzachi sau Eufrosin Poteca; F. pentru orice Florin sau Florea; R. pentru Radu, Remus, Romică; S. pentru Sorin, Stelian; sau Z. pentru Zaharia.

4) Nu se abreviază prenumele feminine. Nu se va scrie, aşadar, M. Popescu, ci Maria Popescu, avînd în vedere că, potrivit regulilor, M. este o prescurtare pentru prenumele masculine Marin, Marius, Mircea etc.

5) Nu se va admite abrevierea numelor compuse: Ştefan cel Mare, Mircea cel Bătrîn, Mihai Viteazul etc.

6) Se va pune punct cînd se va abrevia un compus scris cu cratimă, punctul interior va fi urmat de cratimă (lt.-maj. pentru locotenent-major).

7) Nu se va folosi punctul la:

a) abrevierile care păstrează ultima literă: (dl = domnul, jr = junior), excepţie: dr. = doctor , mr. = maior;

b) abrevierile compuselor scrise fără cratimă sau scrise cu blanc: (d-lui = dumnealui; D-sa = Domnia Sa).

8) Semnul de punctuaţie “cratima” se va păstra în abrevierile compuselor scrise cu cratimă sau scrise cu blanc: (d-lui = dumnealui; D-sa = Domnia Sa, lt.-col. = locotenent-colonel).

9) În abrevierile compuselor scrise cu cratimă, cratima nu va fi urmată de blanc (spaţiu liber).

10) Modele de abreviere a titlurilor academice, a titlurilor şi apelativelor bisericeşti, a gradelor militare, a numelor de profesii sînt descrise în tabelele 2–5.

Modele de abreviere

a titlurilor academice, a titlurilor şi apelativelor bisericeşti,

a numelor de profesii şi a gradelor militare