1518/17.12.2003 Hotărîre despre crearea Sistemului informaţional automatizat "Registrul de stat al unităţilor administrativ-teritoriale şi al adreselor"

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

H O T Ă R Î R E

despre crearea Sistemului informaţional automatizat

"Registrul de stat al unităţilor administrativ-teritoriale

şi al adreselor"

nr. 1518  din  17.12.2003

 (în vigoare 01.01.2004) 

Monitorul Oficial al R.Moldova nr.1-5 art.2 din 01.01.2004

* * *

Notă: În tot textul hotărârii şi al anexei nr.1, cuvintele "Agenţia Relaţii Funciare şi Cadastru", la orice formă gramaticală, se substituie cu textul "Agenţia Geodezie, Cartografie şi Cadastru", la forma gramaticală corespunzătoare conform Hot.Guv. nr.959 din 06.12.2023, în vigoare 20.12.2023

Notă: În tot textul hotărîrii: cuvintele "Registrul de stat al unităţilor administrativ-teritoriale şi al străzilor din localităţile de pe teritoriul Moldovei", la orice formă gramaticală, se substituie cu cuvintele "Registrul de stat al unităţilor administrativ-teritoriale şi al adreselor", la forma gramaticală corespunzătoare; cuvintele "cooperativa de construcţie a garajelor", la orice formă gramaticală, se exclud; cuvîntul "stradă", la orice formă gramaticală, se substituie cu cuvintele "arteră de circulaţie" , la forma gramaticală corespunzătoare; cuvintele "liniile axiale ale străzilor" se substituie cu cuvintele "axele arterei de circulaţie"; cuvintele "segment de stradă" , la orice formă gramaticală, se substituie cu cuvintele "segmentul arterei de circulaţie", la forma gramaticală corespunzătoare; cuvintele "conturul clădirii", la orice formă gramaticală, se substituie cu cuvintele "punctul de adresă al clădirii" , la forma gramaticală corespunzătoare; cuvintele "punct de referinţă al adresei construcţiei", la orice formă gramaticală, se substituie cu cuvintele "punctul de adresă al clădirii", la forma gramaticală corespunzătoare; cuvintele "punct de referinţă al adresei încăperii izolate", la orice formă gramaticală, se substituie cu cuvintele "adresa încăperii izolate", la forma gramaticală corespunzătoare; cuvintele "numărul poştal", la orice formă gramaticală, se substituie cu cuvintele "numărul de adresă", la forma gramaticală corespunzătoare; cuvintele "Ministerul Construcţiilor şi Dezvoltării Regionale", la orice formă gramaticală, se substituie cu cuvintele "Administraţia de Stat a Drumurilor", la forma gramaticală corespunzătoare conform Hot.Guv. nr.1166 din 28.11.2018, în vigoare 28.12.2018

Notă: În tot textul anexelor, sintagmele "Întreprinderea de stat specializată în Cadastru" şi "Întreprinderea de Stat "Cadastru" se substituie cu sintagma "Agenţia Servicii Publice", sintagma "filialele întreprinderii" – cu sintagma "subdiviziunile sale competente", sintagma "oficiul cadastral teritorial" – cu sintagma "subdiviziunea competentă a Agenţiei Servicii Publice" conform Hot.Guv. nr.327 din 17.04.2018, în vigoare 20.04.2018

Notă: În tot textul anexei nr.1, sintagma "Ministerul Tehnologiilor Informaţionale şi Comunicaţiilor", la orice caz gramatical, se substituie cu sintagma "Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor" conform Hot.Guv. nr.962 din 08.08.2016, în vigoare 19.08.2016

Notă: În tot textul Hotărîrii şi al anexelor, sintagma "Agenţia Construcţii şi Dezvoltare a Teritoriului" se substituie prin sintagma "Ministerul Construcţiilor şi Dezvoltării Regionale" conform Hot.Guv. nr.998 din 19.10.2010, în vigoare 29.10.2010

Notă: În hotărîre sintagma "Ministerul Dezvoltării Informaţionale" se substituie cu sintagma "Ministerul Tehnologiilor Informaţionale şi Comunicaţiilor" conform Hot.Guv. nr.389 din 17.05.2010, în vigoare 21.05.2010

Notă: În textul hotărîrii şi anexelor, sintagmele "Agenţia de Stat Relaţii Funciare şi Cadastru" se substituie prin "Agenţia Relaţii Funciare şi Cadastru",  "Întreprinderea de Stat "Oficiul Informaţional Central Cadastru" – "Întreprinderea de stat specializată în cadastru", "Departamentul Tehnologii Informaţionale" – "Ministerul Dezvoltării Informaţionale", "Ministerul Ecologiei, Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului" – "Agenţia Construcţii şi Dezvoltare a Teritoriului", "Departamentul Statistică şi Sociologie" – "Biroul Naţional de Statistică" conform Hot.Guv. nr.189 din 20.02.2007, în vigoare 02.03.2007

Întru executarea Legii cadastrului bunurilor imobile nr.1543-XIII din 25 februarie 1998 şi în conformitate cu Hotărîrea Guvernului nr.1415 din 19 decembrie 2001 cu privire la aprobarea Strategiei de dezvoltare social-economică a Republicii Moldova pe termen mediu pînă în anul 2005, precum şi în scopul creării unei baze unice organizaţionale şi informaţionale pentru evidenţa şi identificarea centralizată şi uniformă a unităţilor administrativ-teritoriale, localităţilor, arterelor de circulaţie şi adreselor obiectelor din teritoriul Moldovei, pentru utilizarea ulterioară a informaţiei în sistemele informaţionale de stat, Guvernul

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă:

Conceptul tehnic al Sistemului informaţional automatizat "Registrul de stat al unităţilor administrativ-teritoriale şi al adreselor", conform anexei nr.1;

Regulamentul cu privire la Registrul de stat al unităţilor administrativ-teritoriale şi al adreselor", conform anexei nr.2;

Planul de acţiuni şi mijloacele financiare pentru crearea Sistemului informaţional automatizat "Registrul de stat al unităţilor administrativ-teritoriale şi al adreselor", întocmirea materialelor şi înregistrarea primară a obiectelor de evidenţă ale registrului, conform anexei nr.3;

Regulamentul cu privire la atribuirea, schimbarea denumirii arterelor de circulaţie şi/sau a zonelor de circulaţie publică şi numerotarea obiectelor adresabile, conform anexei nr.4.

[Pct.1 modificat prin Hot.Guv. nr.43 din 04.02.2026, în vigoare 12.03.2026]

[Pct.1 modificat prin Hot.Guv. nr.998 din 19.10.2010, în vigoare 29.10.2010]

2. Agenţia Geodezie, Cartografie şi Cadastru:

va întreprinde măsurile necesare pentru realizarea în termen a acţiunilor planificate, prezentînd, semestrial, Guvernului informaţia de rigoare;

în perioada 2010-2013, în comun cu autorităţile administraţiei publice locale, vor organiza lucrările de întocmire a planurilor hotarelor întovărăşirilor pomicole şi înregistrarea acestora;

până la 30 noiembrie 2028, în comun cu autorităţile administraţiei publice locale, va asigura finalizarea lucrărilor de întocmire şi înregistrare a obiectelor de evidenţă ale Registrului de stat al unităţilor administrativ-teritoriale şi al adreselor.

[Pct.2 completat prin Hot.Guv. nr.43 din 04.02.2026, în vigoare 12.03.2026]

[Pct.2 în redacţia Hot.Guv. nr.998 din 19.10.2010, în vigoare 29.10.2010]

[Pct.2 modificat prin Hot.Guv. nr.30 din 10.01.06, în vigoare 24.01.06]

[Pct.2 modificat prin Hot.Guv. nr.676 din 11.07.05, în vigoare 15.07.05]

3. Autorităţile administraţiei publice locale, în termen de trei luni de la solicitarea deţinătorului Registrului de stat al unităţilor administrativ-teritoriale şi al adreselor, vor prezenta decizia privind instituirea denumirii arterelor de circulaţie şi planul de adresă, întocmit în modul stabilit.

Notă: Pe tot parcursul textului anexelor la hotărâre, cuvintele "Agenţia Servicii Publice", la orice formă gramaticală, se substituie cu cuvintele "Instituţia Publică Cadastrul Bunurilor Imobile", la forma gramaticală corespunzătoare conform Hot.Guv. nr.43 din 04.02.2026, în vigoare 12.03.2026

Anexa nr.1

la Hotărîrea Guvernului

nr.1518 din 17 decembrie 2003

Conceptul tehnic

al Sistemului informaţional automatizat "Registrul de stat

 al unităţilor administrativ-teritoriale şi al adreselor"

Notă: În titlu şi în textul anexei, cuvîntul "Concepţia" se substituie prin cuvintele "Conceptul tehnic al" conform Hot.Guv. nr.998 din 19.10.2010, în vigoare 29.10.2010

INTRODUCERE

Organizarea administrativ-teritorială a Republicii Moldova serveşte drept bază pentru stabilirea adreselor poştale tradiţionale şi este un sistem uzual de identificare a obiectelor şi subiectelor. Tradiţional, adresa reprezintă o totalitate a denumirilor ţării, unităţii administrativ-teritoriale, localităţii, arterei de circulaţie, numărului clădirii şi apartamentului (încăperii izolate). În acest mod adresa se utiliza în fişierele ţinute manual. Totodată, pentru fiecare obiect de evidenţă în parte, adresa se scria pe deplin şi citeţ. Aceasta însemna că:

numărul clădirii se dubla pentru toate apartamentele (oficii, încăperi izolate etc.);

denumirea arterei de circulaţie se dubla pentru toate apartamentele clădirilor amplasate pe artera de circulaţie respectivă;

denumirea localităţii se dubla pentru toate apartamentele şi construcţiile separate din localitate;

denumirea unităţii administrativ-teritoriale se dubla pentru toate apartamentele şi construcţiile separate din localităţile unităţii administrativ-teritoriale;

denumirea ţării se dubla pentru toate apartamentele şi construcţiile separate ale tuturor localităţilor.

Reprezentarea adreselor în sistemele informaţionale a evoluat de la reproducerea directă a cartotecii "manuale" tradiţionale pînă la utilizarea clasificatorilor special elaboraţi.

În primul caz, ca şi în cartotecile ţinute pe suport de hîrtie, exista un surplus de date. La introducerea adreselor în bazele de date ale sistemelor automatizate, practic, era imposibilă scrierea lor uniformă, ceea ce făcea irealizabilă căutarea completă a înscrierilor despre o singură clădire, arteră de circulaţie, localitate sau unitate administrativ-teritorială.

Trecerea la utilizarea clasificatorilor a permis, concomitent, înlăturarea surplusului de date şi obţinerea unei uniformităţi în scrierea adreselor şi, în baza caracterului unitar de prezentare a adreselor, căutarea completă a înscrierilor.

S-au răspîndit clasificatorii cu structură ierarhică. Structura ierarhică permite prezentarea adresei complete prin următoarea totalitate de cîmpuri informaţionale:

codul de identificare al arterei de circulaţie + numărul construcţiei + numărul apartamentului.

Selectarea structurii ierarhice pentru clasificatorii de artere de circulaţie ai localităţilor a fost dictată de organizarea administrativ-teritorială a Republicii Moldova. Clasificatorii de acest tip sînt concreţi, siguri, simpli şi economi în proiectare şi exploatare. Însă au un singur neajuns: sînt nestabili la modificările din structurile descrise. De aceea, la selectarea structurii clasificatorului este necesar de a lua în considerare nu numai structura obiectului de modelare, dar şi posibila modificare a lui (obiectului).

Clasificatorii organizării administrativ-teritoriale şi ai arterelor de circulaţie din localităţi, utilizaţi în prezent în sistemele informaţionale departamentale, s-au creat autonom şi separat de procesele similare din alte departamente.

Clasificatorii organizării administrativ-teritoriale a Moldovei şi denumirea arterelor de circulaţie, localităţilor, care se utilizează în sistemele informaţionale departamentale, nu corespund destinaţiei atît la capitolul ţinerii lor, nivelului juridic al informaţiei introduse, stabilităţii faţă de modificările din structurile administrative descrise, cît şi a tehnologiilor utilizate.

În aceste condiţii destul de complexe a apărut necesitatea creării unui sistem informaţional automatizat unic de stat (în continuare - sistem), care să descrie toate elementele organizării administrativ-teritoriale (unităţile administrativ-teritoriale şi localităţile) şi planurile de adrese ale localităţilor (sectoarele administrative, arterele de circulaţie, construcţiile, încăperile izolate). Principiul de bază de întocmire a prezentului sistem trebuie să devină identificarea unică şi invariabilă a fiecărui obiect luat la evidenţă. Fiecare înscriere într-un astfel de sistem trebuie să se facă numai în baza documentelor juridice şi în conformitate cu regulamentul special. Baza de date, pînă la un anumit nivel, trebuie să conţină rechizitele documentelor juridice, în temeiul cărora se fac înscrierile. Structura datelor trebuie să fie optimizată conform structurii datelor textuale şi grafice.

Din punct de vedere structural, sistemul trebuie să fie prezentat ca o totalitate a două subsisteme. Primului subsistem, din punct de vedere juridic, i se atribuie statut de Registru, care trebuie să conţină elementele organizării administrativ-teritoriale a Moldovei. Al doilea subsistem funcţionează la nivel de clasificator şi conţine compartimentul de adrese ale obiectelor infrastructurii urbane (străzi, construcţii, încăperi izolate). Localitatea constituie veriga comună pentru ambele subsisteme.

Particularitatea sistemului este reprezentarea spaţială a obiectelor luate la evidenţă sub formă de strat al hărţii electronice, care include hotarele Moldovei, unităţilor administrativ-teritoriale şi localităţilor, axele arterei de circulaţie şi segmentele lor, punctele de adresă al clădirii şi alte obiecte ale infrastructurii urbane şi rurale, care au adrese individuale.

Capitolul I

NOŢIUNI GENERALE

1. Definiţia sistemului

Sistemul informaţional automatizat "Registrul de stat al unităţilor administrativ-teritoriale şi al adreselor" (în continuare - Registru), constituie o parte componentă a Sistemului informaţional geografic naţional şi reprezintă clasificatorul automatizat al unităţilor administrativ-teritoriale (raioane, oraşe (municipii), sate (comune), localităţi, inclusiv cele desfiinţate) şi elementele de bază ale infrastructurii urbane (străzi, clădiri) calificate ca adrese ale obiectelor fizice.

Registrul conţine identificatorul obiectelor de evidenţă şi caracteristicile lor de bază (denumirea, data formării, data lichidării etc.), precum şi hotarele unităţilor administrativ-teritoriale, axele arterei de circulaţie şi punctele de adresă al clădirii.

2.Destinaţia sistemului

Registrul este destinat identificării elementelor infrastructurii urbane şi rurale în calitate de obiecte fizice, care reprezintă obiectul de evidenţă pentru sistemele informaţionale departamentale şi interdepartamentale, şi stabileşte legături cu sistemul adresei poştale, utilizat atît de sistemele informaţionale, cît şi de persoanele fizice şi juridice în viaţa cotidiană.

Împreună cu informaţia din sistemul informaţional automatizat "Harta digitală de bază" şi din sistemul informaţional automatizat "Cadastrul bunurilor imobiliare", Registrul asigură determinarea spaţială şi identificarea oricărui tip de obiecte în Modelul spaţial de bază al terenului.

3. Scopul creării sistemului

Prin crearea sistemului se vor atinge următoarele obiective:

formarea bazei organizatorice şi informaţionale pentru evidenţa centralizată a unităţilor administrativ-teritoriale şi a planurilor de adrese ale localităţilor;

asigurarea autorităţilor administraţiei publice cu informaţii actuale, veridice şi complexe pentru efectuarea de cercetări operative şi multilaterale, evaluarea şi argumentarea actelor administrative;

acordarea de ajutor autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale în eficientizarea promovării politicii de stat în domeniul organizării administrativ-teritoriale a ţării;

eficientizarea procedurii de luare a deciziilor, care asigură răspunsuri la interpelări şi funcţiile de analiză a datelor spaţiale, ce prezintă rezultatele analizei într-o formă concretă şi potrivită pentru vizualizare;

crearea platformei integrate reale pentru sistemele informaţionale departamentale şi interdepartamentale;

reducerea volumului de date cu termen de stocare permanent, din contul optimizării structurilor informaţiei textuale şi grafice.

4.Principiile de bază ale creării sistemului

Principiile de bază ale creării sistemului sînt:

principiul legalităţii

principiul legalităţii sistemului presupune realizarea şi exploatarea Registrului în conformitate cu legislaţia în vigoare;

principiul respectării drepturilor omului

principiul respectării drepturilor omului prevede exploatarea sistemului în strictă conformitate cu actele normative în vigoare şi în limitele regulamentelor, tratatelor şi convenţiilor în domeniul asigurării drepturilor omului, la care Moldova este parte;

principiul primei persoane/centrului unic

principiul primei persoane/centrului unic presupune existenţa unui conducător, abilitat cu împuterniciri suficiente pentru adoptarea deciziilor şi coordonarea lucrărilor de creare şi exploatare a sistemului;

principiul temeiniciei datelor

principiul temeiniciei datelor Registrului prevede introducerea datelor în sistem exclusiv în baza înscrierilor din documentele calificate drept surse de informaţie;

principiul integrităţii, plenitudinii şi veridicităţii datelor:

prin integritatea datelor se subînţelege starea datelor ce-şi păstrează conţinutul şi interpretarea uniformă a lor în condiţii de influenţă a factorilor întîmplători. Se consideră că datele îşi menţin integritatea, dacă acestea nu au fost denaturate sau distruse (şterse);

prin plenitudinea datelor se subînţelege volumul deplin şi suficient al informaţiei colectate despre obiectele de evidenţă în conformitate cu documentele normative;

prin veridicitatea datelor se subînţelege gradul de corespundere a datelor din memoria maşinii electronice de calcul sau din documente cu starea reală a obiectelor reflectate sau a obiectelor dintr-un domeniu concret al sistemului;

principiul identificării de stat a obiectelor înregistrării

principiul identificării de stat a obiectelor înregistrării presupune utilizarea de către toate sistemele informaţionale departamentale a codurilor atribuite în Registru;

principiul exercitării controlului asupra formării şi utilizării Registrului

principiul exercitării controlului asupra formării şi utilizării Registrului se realizează printr-un ansamblu de măsuri organizatorice de software şi hardware, menite să asigure calitatea înaltă a resurselor informaţionale de stat formate, siguranţa păstrării şi acumulării lor, precum şi utilizarea acestora în conformitate cu legislaţia în vigoare;

principiul autorecuperării

principiul autorecuperării presupune asigurarea rentabilităţii în procesul de lucru şi de deservire a sistemului.

5. Sarcinile principale

Sistemului i se atribuie următoarele sarcini:

formarea băncii de date despre obiectele de evidenţă;

actualizarea bazei de date în temeiul datelor interdepartamentale, acumulate în procesul formării resurselor informaţionale de stat ale Moldovei;

ţinerea Registrului;

organizarea controlului datelor, asigurarea acumulării informaţiei de tipul şi calitatea stabilită cu ajutorul unor mijloace hardware şi software speciale şi cu forţele subdiviziunilor şi colaboratorilor desemnaţi;

asigurarea creării şi funcţionării băncii de date republicane interdepartamentale integrate clasificate despre unităţile administrativ-teritoriale din Moldova şi planurile de adrese ale localităţilor;

asigurarea interacţiunii informaţionale şi colaborării în procesul schimbului informaţional interstatal şi internaţional;

asigurarea securităţii informaţionale în cadrul creării şi exploatării sistemului;

asigurarea autorităţilor publice, agenţilor economici şi populaţiei cu informaţii statistice, analitice şi cu alte informaţii.

Capitolul II

CADRUL JURIDIC AL SISTEMULUI

6. Cadrul juridic în vigoare

Cadrul juridic al sistemului este stabilit de Constituţia ţării, legislaţia în vigoare, precum şi de tratatele şi convenţiile internaţionale, la care Republica Moldova este parte.

7. Dezvoltarea cadrului juridic

În scopul perfecţionării cadrului juridic privind condiţiile creării, funcţionării şi exploatării sistemului este necesar de a crea, de a modifica actele normative şi mediul metodic - tehnologic, inclusiv:

concretizarea structurării administrativ-teritoriale a ţării din punct de vedere al logisticii denumirii nivelelor unităţilor administrativ teritoriale, simplitatea şi identitatea ierarhică şi de subordonare;

elaborarea Regulamentului cu privire la Registrul de stat al unităţilor administrativ-teritoriale şi al adreselor;

determinarea condiţiilor de dezvoltare şi integrare a Registrului cu resursele informaţionale de bază, departamentale şi teritoriale;

dezvoltarea cadrului normativ în vederea stabilirii condiţiilor tehnico - economice de activitate şi interacţiune a utilizatorilor de informaţii ai Registrului, inclusiv costurile pentru prestarea serviciilor informaţionale diverselor utilizatori.

[Pct.7 modificat prin Hot.Guv. nr.1166 din 28.11.2018, în vigoare 28.12.2018]

Capitolul III

SPAŢIUL FUNCŢIONAL AL SISTEMULUI

8. Funcţiile de bază ale sistemului

Funcţiile de bază ale sistemului sînt:

A. Formarea băncii de date a sistemului

În procesul formării băncii de date funcţiile sistemului sînt:

introducerea iniţială a datelor;

actualizarea datelor;

scoaterea din evidenţă a datelor.

Funcţiile specificate sînt realizate în cadrul organizării colectării datelor în perioada de înregistrare, schimbului informaţional cu structurile autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale etc.

Introducerea iniţială a datelor constă în conferirea obiectului a unui identificator unic şi introducerea în banca de date a Registrului a volumului stabilit de informaţii despre el. Această procedură se efectuează la înregistrarea primară a obiectului de evidenţă.

Actualizarea datelor Registrului constă în introducerea sistematică a modificărilor (rectificărilor, completărilor) în banca de date a sistemului în baza informaţiei prezentate de ministerele, departamentele interesate şi autorităţile administraţiei publice locale, care ţin de competenţa lor.

Procedura menţionată se realizează în cazul modificării:

denumirii obiectului de evidenţă;

hotarului obiectului de evidenţă;

subordonării administrative a obiectului de evidenţă;

statutului obiectului de evidenţă;

numărului de adresă al obiectului de evidenţă.

Toate modificările se păstrează în Registru în ordine cronologică.

Scoaterea din evidenţă a obiectului şi transmiterea în arhivă a datelor despre obiectele înregistrate constă în efectuarea unei note speciale în baza de date.

Procedura menţionată se realizează în următoarele cazuri:

lichidarea obiectului de evidenţă;

asocierea obiectului cu alte obiecte de evidenţă.

Informaţia se introduce în Registru exclusiv în baza documentelor ce confirmă autenticitatea informaţiei despre obiectul de evidenţă. Datele despre documentele de confirmare se introduc în banca de date.

B. Organizarea asigurării informaţionale din banca de date a sistemului

Informaţia din banca de date a Registrului se furnizează, conform regulamentului, conducerii Moldovei, autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale, persoanelor fizice şi juridice în cadrul schimbului de date.

C. Asigurarea calităţii informaţiei prin crearea şi menţinerea componentelor sistemului de calitate

D. Asigurarea integrităţii datelor la toate etapele de acumulare, păstrare şi utilizare a resurselor informaţionale de stat despre planurile de adrese ale localităţilor

E. Asigurarea multilaterală a funcţionării Registrului

9. Contururile funcţionale ale sistemului

Sistemul include următoarele contururi funcţionale:

conturul controlului de stat asupra acumulării, păstrării şi utilizării resurselor informaţionale;

conturul de evidenţă al organizării administrativ-teritoriale (organizarea administrativ-teritorială);

conturul de evidenţă al arterelor de circulaţie, clădirilor şi apartamentelor (planul de adrese).

Spaţiul fiecărui contur funcţional se divizează, la rîndul său, într-un şir de funcţii de nivel mai inferior.

Conturul controlului de stat asupra acumulării, păstrării şi utilizării resurselor informaţionale reprezintă un sistem unic al controlului de stat al resurselor informaţionale despre unităţile administrativ-teritoriale ale ţării şi planurile de adrese ale localităţilor.

Conturul de evidenţă al organizării administrativ-teritoriale (organizarea administrativ-teritorială) prezintă evidenţa automatizată a unităţilor administrativ-teritoriale, structurii şi stării lor.

Conturul respectiv include următoarele funcţii:

evidenţa unităţilor administrativ-teritoriale de nivelul doi;

evidenţa unităţilor administrativ-teritoriale de nivelul întîi;

evidenţa localităţilor;

evidenţa întovărăşirilor pomicole.

Conturul de evidenţă al arterelor de circulaţie, adreselor clădirilor şi apartamentelor (planul de adrese) prezintă evidenţa automatizată şi controlul planurilor de adrese ale localităţilor ţării. Conturul menţionat include următoarele funcţii:

evidenţa sectoarelor municipiului;

evidenţa arterelor de circulaţie şi segmentelor arterei de circulaţie;

evidenţa punctelor de adresă al clădirii;

evidenţa adreselor încăperii izolate.

Funcţia de eliberare a informaţiilor analitice şi statistice autorităţilor administraţiei publice este comună pentru toate contururile funcţionale.

[Pct.9 modificat prin Hot.Guv. nr.998 din 19.10.2010, în vigoare 29.10.2010]

Capitolul IV

STRUCTURA ORGANIZATORICĂ

Funcţiile de bază ce ţin de formarea, ţinerea şi exploatarea sistemului informaţional automatizat de ţinere a Registrului sînt divizate între Agenţia Geodezie, Cartografie şi Cadastru, Biroul Naţional de Statistică, Administraţia de Stat a Drumurilor, Întreprinderea de Stat "Poşta Moldovei", Instituţia Publică Cadastrul Bunurilor Imobile şi autorităţile administraţiei publice locale, în conformitate cu atribuţiile acestora prevăzute de legislaţia în vigoare.

Determinarea juridică a organizării administrativ-teritoriale se efectuează în conformitate cu Legea privind organizarea administrativ-teritorială a Republicii Moldova, nr.764-XV din 27 decembrie 2001.

Determinarea tehnică a hotarelor unităţilor administrativ-teritoriale şi a localităţilor ţine de competenţa autorităţilor publice locale.

În legătură cu trecerea republicii la noua organizare administrativ-teritorială este posibil să fie nevoie de efectuarea lucrărilor de stabilire a hotarelor.

Determinarea juridică a conţinutului planurilor de adrese ale localităţilor ţine de competenţa subdiviziunilor de arhitectură ale autorităţilor administraţiei publice locale, prin coordonare cu Administraţia de Stat a Drumurilor.

Crearea şi ţinerea Registrului se efectuează în baza infrastructurii Agenţiei Geodezie, Cartografie şi Cadastru în colaborare cu autorităţile administraţiei publice locale, subdiviziunile lor arhitecturale şi Administraţia de Stat a Drumurilor şi Instituţia Publică Cadastrul Bunurilor Imobile.

Informaţia primară se pregăteşte de către subdiviziunile teritoriale de arhitectură ale autorităţilor administraţiei publice locale şi ale subdiviziunilor teritoriale ale Agenţiei Geodezie, Cartografie şi Cadastru şi, după procedura oficială de aprobare, este transmisă subdiviziunilor competente ale Instituţiei Publice Cadastrul Bunurilor Imobile, iar mai apoi integrată de către Instituţia Publică Cadastrul Bunurilor Imobile pe întreg teritoriul Moldovei. Subdiviziunile competente ale Instituţiei Publice Cadastrul Bunurilor Imobile, cu acordul consiliilor locale, ţin evidenţa planurilor de adrese ale localităţilor din raza lor de activitate şi conferă adrese pentru clădiri şi apartamente sau încăperi izolate.

Întreprinderea de Stat "Poşta Moldovei" realizează atribuirea codurilor poştale.

[Cap.IV modificat prin Hot.Guv. nr.1166 din 28.11.2018, în vigoare 28.12.2018]

[Cap.IV completat prin Hot.Guv. nr.189 din 20.02.2007, în vigoare 02.03.2007]

Capitolul V.

DOCUMENTELE SISTEMULUI

Drept temei pentru înregistrarea unităţilor administrativ-teritoriale servesc documentele menţionate în Regulamentul cu privire la modul de soluţionare a chestiunilor organizării administrativ-teritoriale a Republicii Moldova, aprobat prin Legea nr.741-XIII din 20 februarie 1996, harta unităţii administrativ-teritoriale, cu reprezentarea amplasării localităţilor, precum şi a hotarelor coordonate cu unităţile administrativ-teritoriale adiacente şi actul de stabilire a hotarelor unităţii administrativ-teritoriale, cu anexarea descrierii lor şi catalogul de coordonate a punctelor de cotitură.

Drept temei pentru înregistrare sau radiere din evidenţă a arterelor de circulaţie şi adreselor servesc:

decizia autorităţii administraţiei publice locale privind instituirea (lichidarea) denumirii şi perimetrul arterelor de circulaţie;

planul de adrese.

Documentele tehnologice sînt:

certificate;

rapoarte analitice şi statistice.

Capitolul VI

SPAŢIUL INFORMAŢIONAL AL SISTEMULUI

10. Structura nucleului informaţional

Registrul, ca oricare alt sistem, este format dintr-un nucleu, constituit din ansamblul indivizibil al obiectelor supuse evidenţei şi controlului în cadrul sistemului şi din scenariile, după care acestea interacţionează. Cîmpurile de date se formează prin manifestarea atributelor obiectelor în urma interacţiunii lor, conform scenariilor ordinare, care au un caracter ciclic.

11. Obiectele de evidenţă

Obiectele de evidenţă sînt:

Republica Moldova;

unităţile administrativ-teritoriale de nivelul al doilea (raionul, Unitatea Administrativ Teritorială "Găgăuzia") şi de nivelul întîi (satul (comuna), oraşul (municipiul);

localităţile din componenţa municipiului, oraşului, comunei;

întovărăşirile pomicole;

sectorul;

artera de circulaţie;

punctul de adresă al clădirii;

adresa încăperii izolate.

[Pct.11 modificat prin Hot.Guv. nr.998 din 19.10.2010, în vigoare 29.10.2010]

12. Identificatorul oricărui obiect informaţional al sistemului reprezintă un număr unic de identificare în cadrul bazei de date, creat pe bază de succesiune.

[Pct.12 în redacţia Hot.Guv. nr.998 din 19.10.2010, în vigoare 29.10.2010]

13. Scenariile de bază

Scenariile de bază pentru obiectele informaţionale îndeplinesc funcţiile sistemului în timpul evidenţei şi controlului obiectelor sistemului:

1) pentru unităţile administrativ-teritoriale de nivelul unu şi doi la:

constituirea unei unităţi noi;

modificarea denumirii unităţii existente;

modificarea hotarelor unităţii existente;

lichidarea unităţii existente;

2) pentru localităţi la:

constituirea unei localităţi noi;

modificarea subordonării administrative a localităţii;

modificarea denumirii localităţii existente;

modificarea statutului localităţii existente;

modificarea hotarelor localităţii existente;

desfiinţarea administrativă a localităţii existente prin includerea ei în componenţa altei localităţi;

lichidarea fizică a localităţii existente pe motivul ruinării (distrugerii) ei;

3) pentru sectoarele administrative ale municipiului Chişinău la:

formarea unui sector nou al localităţii;

modificarea denumirii sectorului existent al localităţii;

modificarea hotarelor sectorului existent al localităţii;

lichidarea sectorului localităţii;

4) pentru arterele de circulaţie localităţilor la:

formarea unei artere de circulaţie noi;

modificarea denumirii arterei de circulaţie existente a localităţii;

modificarea statutului arterei de circulaţie existente a localităţii;

lichidarea arterei de circulaţie;

5) pentru clădirile din localităţi la:

construirea unei clădiri noi în localitate;

atribuirea clădirii a unei sau cîtorva adrese poştale;

modificarea numărului de adresă al clădirii;

lichidarea (distrugerea) clădirii existente;

6) pentru încăperile izolate din clădiri la:

formarea juridică a încăperii izolate în clădire;

atribuirea încăperii izolate a unui sau mai multor numere;

modificarea numărului încăperii izolate;

lichidarea juridică a încăperii izolate;

lichidarea fizică a încăperii izolate.

14. Datele ce se conţin în sistem:

1) date ce descriu statul:

codul statului;

codul din litere;

data formării;

denumirea;

data înregistrării;

data şi temeiul scoaterii din evidenţă;

suprafaţa teritoriului statului şi datele referinţei geodezice (cartografice şi topografice);

2) date ce descriu unităţile administrativ-teritoriale de nivelul al doilea - raioanele, unităţile administrativ-teritoriale cu statut special, municipiile;

codul;

data formării;

statutul;

denumirea;

data înregistrării;

data şi temeiul scoaterii din evidenţă;

suprafaţa teritoriului raionului şi datele referinţei geodezice (cartografice şi topografice);

3) date ce descriu unităţile administrativ - teritoriale de nivelul întîi (satele, (comunele), oraşele ( municipiile):

codul;

data formării;

statutul;

denumirea unităţii administrativ-teritoriale de nivelul al doilea în componenţa căreia intră unitatea administrativ-teritorială de nivelul întîi;

denumirea unităţii administrativ-teritoriale (la cazul nominativ şi posesiv);

data înregistrării;

data şi temeiul scoaterii din evidenţă;

suprafaţa teritoriului unităţii administrativ-teritoriale şi datele referinţei geodezice (cartografice şi topografice);

4) date ce descriu localităţile:

codul localităţii;

data formării;

statutul;

denumirea localităţii (la cazul nominativ şi posesiv);

denumirea unităţii administrativ-teritoriale de nivelul întîi în componenţa căreia intră localitatea;

data înregistrării;

data şi temeiul scoaterii din evidenţă;

suprafaţa teritoriului intravilanului şi datele referinţei geodezice (cartografice şi topografice);

5) date ce descriu sectorul:

codul sectorului;

denumirea sectorului;

data formării;

data înregistrării;

data şi temeiul scoaterii din evidenţă;

suprafaţa sectorului şi datele referinţei geodezice (cartografice şi topografice);

6) date ce descriu arterele de circulaţie:

codul arterei de circulaţie;

categoria arterei de circulaţie;

denumirea arterei de circulaţie;

data formării;

data înregistrării;

data şi temeiul scoaterii din evidenţă;

7) date ce descriu segmentul arterei de circulaţie:

codul segmentului arterei de circulaţie;

artera de circulaţie în care intră segmentul;

punctul de pornire;

punctul final;

data formării;

data şi temeiul scoaterii din evidenţă;

8) date ce descriu clădirea:

codul clădirii;

segmentul arterei de circulaţie la care se referă clădirea;

numărul de adresă;

indexul poştal;

data şi temeiul scoaterii din evidenţă;

9) date ce descriu apartamentul sau încăperea izolată:

codul încăperii izolate;

numărul de adresă;

data şi temeiul scoaterii din evidenţă;

10) date despre documente:

denumirea;

data emiterii şi organul emitent al actului decizional în baza căruia se face înscrierea;

11) date spaţiale:

frontierele Moldovei;

hotarele unităţilor administrativ-teritoriale şi ale localităţilor;

hotarele sectoarelor localităţilor;

axele arterei de circulaţie şi segmentelor arterei de circulaţie;

punctelel de adresă al clădirii;

12) date despre întovărăşirea pomicolă sau alt obiect:

identificatorul obiectului;

data formării;

denumirea obiectului;

data înregistrării;

data şi temeiul scoaterii din evidenţă.

Un caz aparte îl constituie identificarea clădirilor şi construcţiilor amplasate în extravilanul localităţii (de exemplu - cătune, ferme, căsuţe pentru pădurari, cazarme, alte construcţii etc.).

[Pct.14 modificat prin Hot.Guv. nr.998 din 19.10.2010, în vigoare 29.10.2010]

15. Clasificatorii

În scopul asigurării veridicităţii şi reducerii volumului informaţiei păstrate se foloseşte un sistem de clasificatori care pot fi divizaţi în două grupe:

internaţionali, în conformitate cu clasificatorul interstatal al statelor lumii ISO 03166 din 1 iulie 1997;

naţionali.

16. Sursele de informaţie şi fluxurile informaţionale

Sursele principale de informaţie sînt:

Parlamentul Republicii Moldova – adoptă legi despre organizarea administrativ-teritorială a Republicii Moldova;

Agenţia Geodezie, Cartografie şi Cadastru – prezintă date despre amplasarea exactă a hotarelor unităţilor administrativ-teritoriale şi localităţilor;

autorităţile administraţiei publice locale – prezintă date despre planurile de adrese ale localităţilor pentru versiunea electronică;

Întreprinderea de Stat "Poşta Moldovei" – prezintă date privind codurile poştale ale localităţilor.

Administraţia de Stat a Drumurilor prezintă date despre drumuri.

[Pct.16 modificat prin Hot.Guv. nr.1166 din 28.11.2018, în vigoare 28.12.2018]

17. Interacţiunea sistemului cu resursele informaţionale de bază

Registrul este unica sursă oficială de informaţii privind identificatorii elementelor infrastructurii urbane şi organizării administrativ-teritoriale pentru sistemele informaţionale de stat.

Registrul se foloseşte pentru ataşarea adresei obiectelor de evidenţă a resurselor informaţionale de bază - Registrul de stat al populaţiei şi Registrul de stat al unităţilor de drept la harta digitală de bază.

Concomitent, Registrul constituie baza identificării adresei construcţiilor şi încăperilor izolate înregistrate în cadastrul bunurilor imobile.

Capitolul VII

SPAŢIUL TEHNOLOGIC

18. În conformitate cu structura organelor cadastrale, sistemul funcţionează în două niveluri: nivelul central – amplasat în IP Cadastrul Bunurilor Imobile şi regional – amplasat în subdiviziunile sale teritoriale.

[Pct.18 modificat prin Hot.Guv. nr.959 din 06.12.2023, în vigoare 20.12.2023]

[Pct.18 în redacţia Hot.Guv. nr.998 din 19.10.2010, în vigoare 29.10.2010]

19. Destinaţia şi componenţa complexului informaţional de telecomunicaţii de nivel central

Complexul informaţional de telecomunicaţii de nivel central este amplasat în municipiul Chişinău şi are menirea să asigure funcţionarea organizaţiilor antrenate la crearea şi exploatarea sistemului, precum şi la administrarea sistemului.

În componenţa complexului informaţional de telecomunicaţii de nivel central intră:

banca de date centrală;

locurile de muncă automatizate (L.M.A.) ale administratorilor sistemului;

locurile de muncă automatizate ale analiştilor de sistem;

locuri de muncă automatizate ale operatorilor conturului "clasificatoare";

locuri de muncă automatizate ale operatorilor conturului "Organizarea administrativ-teritorială";

locuri de muncă automatizate ale operatorilor conturului "Planul de adrese";

reţelele de calcul locale (R.C.L.) ale organizaţiilor care participă la ţinerea sistemului. Fiecare dintre R.C.L. menţionate include locurile de muncă automatizate ale administratorilor subsistemelor corespunzătoare şi locurile de muncă automatizate ale colaboratorilor sus-numitelor organizaţii;

utilajele de telecomunicaţii pentru asigurarea legăturii locurilor de muncă automatizate şi reţelelor locale de calcul cu banca centrală de date, precum şi a întregului complex cu complexele informaţionale de telecomunicaţii regionale şi locale.

A. Banca de date centrală

Banca de date centrală serveşte pentru păstrarea şi prelucrarea informaţiilor şi este alcătuită din următoarele componente:

depozitul de date este utilizat pentru păstrarea permanentă şi în volum deplin a informaţiilor despre obiectele de evidenţă şi control şi documentele, inclusiv datele despre documente, în baza cărora au fost actualizate informaţiile (formularele); informaţiile despre etapele de adoptare a deciziilor, despre data luării deciziilor şi numele colaboratorilor care le-au adoptat;

baza de formate este destinată asigurării securităţii în procesul de lucru cu utilizatorii de la distanţă, precum şi pentru păstrarea clasificatorilor şi determinarea dreptului unui sau altui utilizator, dreptului de acces la informaţii. Legătura locurilor de muncă automatizate ale utilizatorilor cu banca centrală de date se efectuează numai prin baza de formate;

bazele tehnologice de date sînt destinate păstrării temporare a informaţiilor parvenite de la nivelele inferioare care necesită adoptarea unor decizii de către colaboratorii împuterniciţi, precum şi pentru efectuarea tuturor verificărilor necesare la adoptarea deciziei. Informaţiile din baza tehnologică de date sînt stocate în depozitul de date numai după adoptarea deciziei finale, potrivit formularului;

vitrinele de date reprezintă baze de date cu extrase din depozitul central de date, prin intermediul cărora utilizatorilor li se asigură accesul rapid şi oportun la informaţia necesară, fără a li se acorda acces la depozitul de date. Vitrinele de date pot furniza anumitor categorii de utilizatori date în forma cea mai convenabilă pentru utilizare. Totodată, ele constituie unul din elementele de protecţie a informaţiilor de accesul neautorizat, deoarece conţin numai volumul de date accesibil utilizatorului. Renovarea datelor din vitrinele de date se face în mod automat la actualizarea informaţiilor din depozitul de date.

Schimbul de informaţii dintre componentele Băncii de date centrale se efectuează prin anumite proceduri de securitate, inaccesibile utilizatorilor externi, care constituie parte componentă a sistemului de protecţie a băncii de date.

B. Complexul software şi hardware de nivel central

Complexul software şi hardware de nivel central include următoarele componente:

serverele bazelor de date;

sistemele operaţionale;

sistemul de administrare a bazei de date - Oracle.

Locurile automatizate de muncă sînt instalate la computerele personale dotate cu sistemul operaţional Windows.

Din punct de vedere al realizării de program, sistemul trebuie să includă componentul standard, acceptat de toate instituţiile, în calitate de element obligatoriu ce asigură interacţiunea sistemelor informaţionale ale instituţiilor cu Registrul.

[Pct.19 modificat prin Hot.Guv. nr.998 din 19.10.2010, în vigoare 29.10.2010]

20. Destinaţia şi componenţa complexului informaţional de telecomunicaţii de nivel regional

Complexele informaţionale de telecomunicaţii de nivel regional sînt destinate pentru asigurarea funcţionării conturului "Planul de adrese".

În componenţa complexului informaţional de telecomunicaţii de nivel regional intră:

locuri de muncă automatizate ale administratorului sistemului;

locuri de muncă automatizate ale operatorilor conturului "Planul de adrese";

utilajul de telecomunicaţie pentru asigurarea legăturii dintre locurile de muncă automatizate cu baza de date centrală.

Complexul software şi hardware de nivel regional

Locurile de muncă automatizate sînt instalate la computerele personale.

Locurile de muncă automatizate sînt instalate la computerele personale dotate cu sistemul operaţional Windows.

[Pct.20 în redacţia Hot.Guv. nr.998 din 19.10.2010, în vigoare 29.10.2010]

[Pct.21 exclus prin Hot.Guv. nr.998 din 19.10.2010, în vigoare 29.10.2010]

Capitolul VIII

ASIGURAREA PROTECŢIEI INFORMAŢIILOR

22. Definiţie

Prin sistemul de securitate informaţională se subînţelege ansamblul unitar al normelor de drept şi etico-morale, al măsurilor organizatorice (administrative) şi al mijloacelor hardware şi software orientate spre preîntîmpinarea pericolelor ce ameninţă securitatea sistemului şi minimizarea eventualelor prejudicii ce ar putea fi cauzate posesorilor şi utilizatorilor de informaţie.

23. Scopul protecţiei informaţiilor

Scopul de bază al protecţiei informaţiilor constă în prevenirea oricăror ingerinţe, precum şi a tentativelor de sustragere şi modificare a datelor, de scoatere din funcţiune sau de distrugere a elementelor structurale ale registrului, adică protecţia tuturor componentelor sistemului: a echipamentelor, utilajelor, produselor software, datelor (informaţiilor) şi a personalului.

24. Pericolele ce ameninţă securitatea

Aspectele esenţiale ale asigurării securităţii sistemului sînt determinarea, analiza şi clasificarea eventualelor ameninţări ale securităţii acestuia.

Prin ameninţare se subînţelege, de obicei, evenimentul, acţiunea (influenţa), procesul sau fenomenul, care ar putea prejudicia anumite interese.

Tipurile celor mai grave ameninţări luate în considerare la crearea sistemului de securitate a Ministerului Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor sînt:

avariile în sistemul de alimentare cu energie electrică, termică şi apă;

deteriorarea sau întreruperea funcţionării mijloacelor tehnice ale sistemului;

consecinţele erorilor de proiectare şi elaborare a componentelor sistemului (echipamentelor şi aparatajelor, tehnologiilor de procesare a informaţiilor, programelor, structurilor de date etc.);

erorile în exploatare (ale utilizatorilor, operatorilor şi altor categorii de personal);

acţiunile distructive premeditate ale eventualilor răufăcători.

25. Prescripţii generale de securitate

Principiul de bază al evidenţei de registru este corespunderea strictă a datelor păstrate în sistem cu sursele lor iniţiale (legi, hotărîri, decizii etc.).

Introducerea informaţiei în baza de date a Registrului de stat al unităţilor administrativ-teritoriale şi al arterelor de circulaţie din localităţile de pe teritoriul Republicii Moldova este reglementată prin:

certificarea şi atestarea subsistemelor informaţionale ale Registrului;

licenţierea activităţii cu datele Registrului.

Protecţia datelor personale este realizată prin mijloace de drept, organizatorice şi tehnice, inclusiv prin sistemele de semnalizare şi delimitare a accesului.

Prescripţiile de securitate care se conţin în documentele de exploatare asigură:

securitatea la montarea, ajustarea, exploatarea şi reparaţia mijloacelor tehnice;

corespunderea cu standardele în vigoare şi Regulile tehnicii de securitate în exploatarea instalaţiilor electrice de către utilizatori.

26. Protecţia informaţiilor de accesul neautorizat

Sistemul de protecţie a informaţiilor include măsuri organizatorice, echipamente şi produse software, care asigură blocarea:

scurgerii informaţiilor prin canalele tehnice;

accesului neautorizat la resursele reţelei.

Măsurile organizatorice sînt desfăşurate de serviciile corespunzătoare şi exclud accesul neautorizat al persoanelor străine la mijloacele tehnice ale reţelei informaţionale de telecomunicaţii, la purtătorii magnetici, mijloacele de eliberare a copiilor pe hîrtie şi la sistemele de cabluri.

Echipamentele şi produsele software de protecţie contra accesului neautorizat asigură:

identificarea resurselor protejate;

autentificarea resurselor şi utilizatorilor protejaţi;

confidenţialitatea informaţiilor vehiculate prin sistem;

schimbul autentificat de date;

integritatea informaţiilor în timpul apariţiei, transmiterii, utilizării şi păstrării lor;

accesul autorizat la toate resursele sistemului în condiţii normale de exploatare;

delimitarea accesului utilizatorilor la sistem;

delimitarea accesului utilizatorilor la resursele protejate;

administrarea (indicarea dreptului de acces la resursele protejate, prelucrarea informaţiei din registre, instalarea şi scoaterea sistemului de protecţie);

înregistrarea acţiunilor de intrare şi ieşire în/din sistem a utilizatorilor, precum şi a cazurilor de încălcare a dreptului de acces la resursele protejate;

controlul integrităţii şi operativităţii sistemului de protecţie;

securitatea în caz de avarie.

27. Integritatea informaţiilor în caz de avarie

În caz de avarie, în reţeaua informaţională de telecomunicaţii integritatea informaţiilor este asigurată prin:

oprirea anumitor mijloace tehnice;

întreruperea alimentării cu energie electrică.

28. Protecţia de impactul factorilor exteriori

Cîmpurile magnetice şi electrice existente în zona de exploatare, deteriorările posibile ale surselor de alimentare cu curent electric şi cataclismele naturale nu influenţează asupra capacităţii de lucru a mijloacelor tehnice şi software ale reţelei informaţionale de telecomunicaţii.

ÎNCHEIERE

Luînd în considerare faptul că actualmente nici o instituţie nu dispune de o bancă de date care ar cuprinde toate obiectele evidenţei unităţilor administrativ-teritoriale ale Republicii Moldova şi planurile de adrese ale localităţilor, este necesară crearea cît mai curînd posibilă a Registrului de stat al unităţilor administrativ - teritoriale şi al arterelor de circulaţie din localităţile de pe teritoriul Republicii Moldova. Pentru aceasta este necesară soluţionarea următoarele probleme:

elaborarea actelor normative şi introducerea modificărilor în actele în vigoare, în scopul creării unei baze juridice pentru formarea şi implementarea sistemului;

crearea complexului software şi hardware al Registrului de stat al unităţilor administrativ-teritoriale şi al arterelor de circulaţie din localităţile de pe teritoriul Republicii Moldova;

luarea măsurilor urgente pentru automatizarea tuturor instituţiilor şi subdiviziunilor lor teritoriale, precum şi a primăriilor;

crearea reţelei naţionale de telecomunicaţii.

O problemă aparte o constituie trecerea tuturor sistemelor informaţionale, care utilizează informaţiile de adrese, la folosirea identificatorilor unici prevăzuţi în prezentul Concept tehnic.

Anexa nr.2

la Hotărîrea Guvernului

nr.1518 din 17 decembrie 2003

REGULAMENTUL

cu privire la Registrul de stat al unităţilor

administrativ-teritoriale şi al adreselor

I. DISPOZIŢII GENERALE

1. Regulamentul cu privire la Registrul de stat al unităţilor administrativ-teritoriale şi al adreselor" (în continuare – Regulament) stabileşte destinaţia şi modalitatea, responsabilitatea şi competenţa organelor în vederea ţinerii Registrului de stat al unităţilor administrativ-teritoriale şi al arterelor de circulaţie din localităţile de pe teritoriul Republicii Moldova (în continuare - Registru), furnizarea informaţiei şi utilizarea datelor din Registru.

2. Registrul este parte componentă a Sistemului informaţional geografic naţional şi reprezintă un sistem automatizat de evidenţă şi control al unităţilor administrativ-teritoriale (raioane, oraşe (municipii), sate (comune), localităţi, inclusiv unităţile desfiinţate) şi al elementelor de bază ale infrastructurii urbane şi rurale (străzi, clădiri, încăperi izolate), care se califică ca adrese ale obiectelor fizice. Sistemul respectiv include identificatorii obiectelor de evidenţă şi caracteristicile lor principale (denumirea, data creării, lichidării etc.), precum şi hotarele unităţilor administrativ-teritoriale, axele segmentelor arterei de circulaţie şi punctele de adresă al clădirii.

3. Registrul este destinat pentru identificarea uniformă şi determinarea spaţială a obiectelor de evidenţă pentru toate sistemele informaţionale, precum şi asigurarea autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale, persoanelor fizice şi juridice cu informaţie veridică despre fiecare obiect al evidenţei. În baza de date se păstrează procesul transformării unor obiecte în altele, modificările denumirilor, numerotările şi alte atribute ale obiectelor de evidenţă.

4. Obiectele de evidenţă în Registru sunt:

unităţile administrativ-teritoriale de nivelul al doilea – raioanele, unităţile teritoriale autonome cu statut juridic special, municipiile;

unităţile administrativ-teritoriale de nivelul întîi (oraşe (municipii), sate (comune);

localităţile din componenţa comunelor, oraşelor, municipiilor;

străzile;

segmentele arterei de circulaţie;

punctul de adresă al clădirii;

adresa încăperii izolate;

întovărăşirile pomicole;

alte obiecte stabilite de legislaţie.

[Pct.4 modificat prin Hot.Guv. nr.43 din 04.02.2026, în vigoare 12.03.2026]

[Pct.4 completat prin Hot.Guv. nr.998 din 19.10.2010, în vigoare 29.10.2010]

5. Registrul şi documentele Registrului se ţin în formă electronică şi formează baza de date a Registrului. La documentele Registrului se raportează:

a) documentele ce servesc drept temei pentru înregistrarea obiectelor informaţionale;

b) harta digitală a organizării administrativ-teritoriale a Republicii Moldova şi planurile digitale de adrese;

c) dosarele tehnice de stabilire a hotarelor obiectelor de evidenţă.

[Pct.5 în redacţia Hot.Guv. nr.998 din 19.10.2010, în vigoare 29.10.2010]

[Pct.6 abrogat prin Hot.Guv. nr.1166 din 28.11.2018, în vigoare 28.12.2018]

[Pct.6 modificat prin Hot.Guv. nr.998 din 19.10.2010, în vigoare 29.10.2010]

[Pct.6 modificat prin Hot.Guv. nr.189 din 20.02.2007, în vigoare 02.03.2007]

[Pct.7 abrogat prin Hot.Guv. nr.1166 din 28.11.2018, în vigoare 28.12.2018]

[Pct.7 în redacţia Hot.Guv. nr.327 din 17.04.2018, în vigoare 20.04.2018]

[Pct.8 abrogat prin Hot.Guv. nr.1166 din 28.11.2018, în vigoare 28.12.2018]

[Pct.8 în redacţia Hot.Guv. nr.998 din 19.10.2010, în vigoare 29.10.2010]

[Pct.9 abrogat prin Hot.Guv. nr.1166 din 28.11.2018, în vigoare 28.12.2018]

[Pct.9 modificat prin Hot.Guv. nr.998 din 19.10.2010, în vigoare 29.10.2010]

[Pct.9 în redacţia Hot.Guv. nr.189 din 20.02.2007, în vigoare 02.03.2007]

II. TEMEI PENTRU ÎNREGISTRAREA UNITĂŢILOR ADMINISTRATIV-TERITORIALE,

LOCALITĂŢILOR ŞI ARTERELOR DE CIRCULAŢIE

10. Înregistrarea unităţilor administrativ-teritoriale şi a localităţilor are loc în baza următoarelor documente:

actul legislativ, care stabileşte modul formării, comasării, decomasării, desfiinţării, denumirii, schimbării subordonării, categoria unităţii administrativ-teritoriale şi a localităţilor, centrele administrative şi hotarele lor;

planul unităţii administrativ-teritoriale cu reprezentarea hotarelor acestora;

actul de stabilire a hotarelor unităţilor administrativ-teritoriale, cu anexarea descrierii lor şi catalogul de coordonate a punctelor de cotitură.

11. Temei pentru înregistrarea arterelor de circulaţie este decizia autorităţii administraţiei publice locale privind denumirea şi stabilirea perimetrului arterei de circulaţie.

12. Temei pentru înregistrarea numerelor de adrese ale obiectelor adresabile atribuite la etapa elaborării documentaţiei de urbanism va servi decizia consiliului local de aprobare a planului urbanistic, cu stabilirea denumirii arterelor de circulaţie, a zonelor de circulaţie publică şi atribuirea numerelor de adrese obiectelor adresabile.

Înregistrarea numerelor de adrese ale obiectelor adresabile atribuite în cadrul numerotării curente se efectuează în temeiul deciziei registratorului Registrului privind conferirea/modificarea/radierea adresei obiectului adresabil. La cererea solicitantului, se eliberează un certificat privind conferirea/modificarea/radierea adresei bunului imobil (Modelele de decizie a registratorului şi de certificat privind conferirea/modificarea/radierea adresei bunului imobil sînt prezentate în anexa nr.1 şi nr.2 la prezentul Regulament.)

Înregistrarea întovărăşirii pomicole se efectuează în temeiul următoarelor documente:

decizia consiliului local de nivelul întîi privind aprobarea/modificarea hotarelor întovărăşirii pomicole;

planul hotarelor întovărăşirii pomicole;

actul de stabilire a hotarelor, cu anexarea descrierii lor, şi catalogul de coordonate a punctelor de cotitură.

[Pct.12 modificat prin Hot.Guv. nr.1166 din 28.11.2018, în vigoare 28.12.2018]

[Pct.12 modificat prin Hot.Guv. nr.998 din 19.10.2010, în vigoare 29.10.2010]

[Pct.12 completat prin Hot.Guv. nr.189 din 20.02.2007, în vigoare 02.03.2007]

13. Scoaterea din evidenţă a unităţilor administrativ-teritoriale şi a localităţilor se efectuează în temeiul actului legislativ care stabileşte desfiinţarea, comasarea sau divizarea unităţii administrativ-teritoriale sau a localităţilor şi planul unităţii administrativ-teritoriale respective.

14. Scoaterea din evidenţă a arterelor de circulaţie şi adreselor clădirilor şi încăperilor izolate este efectuată în temeiul actului decizional al autorităţii administraţiei publice locale privind scoaterea din evidenţă a obiectului respectiv şi din planul de adrese.

În cazul împuternicirii serviciilor cadastrale teritoriale cu dreptul de a conferi adrese pentru clădiri, apartamente şi încăperi izolate, temei pentru scoaterea din evidenţă a adresei clădirilor, apartamentelor sau a încăperilor izolate este decizia registratorului Registrului de radiere a adresei.

Scoaterea din evidenţă a întovărăşirii pomicole se efectuează în temeiul deciziei consiliului local de nivelul întîi privind scoaterea din evidenţă a obiectului respectiv.

[Pct.14 modificat prin Hot.Guv. nr.1166 din 28.11.2018, în vigoare 28.12.2018]

[Pct.14 modificat prin Hot.Guv. nr.998 din 19.10.2010, în vigoare 29.10.2010]

[Pct.14 completat prin Hot.Guv. nr.189 din 20.02.2007, în vigoare 02.03.2007]

15. Forma actului de stabilire a hotarelor unităţilor administrativ teritoriale, localităţilor, descrierii hotarelor şi a catalogului de coordonate a punctelor de cotitură este stabilită de Agenţia Geodezie, Cartografie şi Cadastru.

III. CONŢINUTUL REGISTRULUI

16. Registrul conţine următoarea informaţie:

a) date ce descriu statul:

codul statului conform clasificatorului interstatal al statelor lumii ISO 03166 din 1 iulie 1997;

codul din litere;

data formării;

denumirea;

data înregistrării;

data şi temeiul scoaterii din evidenţă;

suprafaţa teritoriului statului şi datele referinţei geodezice (cartografice şi topografice);

b) date ce descriu unităţile administrativ-teritoriale de nivelul doi - raioanele, unităţile administrativ-teritoriale cu statut juridic special, municipiile;

codul, conform numărului de ordine al unităţii de nivelul doi în limitele statului;

data formării;

statutul;

denumirea;

data înregistrării;

data şi temeiul scoaterii din evidenţă;

suprafaţa teritoriului raionului şi datele referinţei geodezice (cartografice şi topografice);

c) date ce descriu unităţile administrativ-teritoriale de nivelul întîi (satele, (comunele), oraşele (municipiile):

codul oraşului (municipiului), satului (comunei), conform numărului de ordine în limitele statului;

data formării;

statutul;

denumirea unităţii administrativ-teritoriale de nivelul doi în componenţa căreia intră unitatea administrativ teritorială de nivelul întîi;

denumirea unităţii administrativ-teritoriale (la cazul nominativ şi posesiv);

data înregistrării;

data şi temeiul scoaterii din evidenţă;

suprafaţa teritoriului unităţii administrativ-teritoriale şi datele referinţei geodezice (cartografice şi topografice);

d) date ce descriu localităţile:

codul localităţii (la crearea iniţială a Registrului se utilizează codul localităţii conform Clasificatorului unităţilor administrativ teritoriale al Republicii Moldova (CUATM). În viitor codurile localităţilor vor fi formate pe aceleaşi principii care sînt incluse în clasificatorul (CUATM);

data formării;

statutul;

denumirea localităţii (la cazul nominativ şi posesiv);

denumirea unităţii administrativ-teritoriale de nivelul întîi în componenţa căreia intră localitatea;

data înregistrării;

data şi temeiul scoaterii din evidenţă;

suprafaţa teritoriului intravilanului şi datele referinţei geodezice (cartografice şi topografice);

e) date ce descriu sectorul:

codul sectorului, conform unei chei combinate formate din următoarele elemente: "codul localităţii" + "numărul de ordine al sectorului în limitele localităţii";

denumirea sectorului;

data formării;

data înregistrării;

data şi temeiul scoaterii din evidenţă;

suprafaţa sectorului şi datele referinţei geodezice (cartografice şi topografice);

f) date ce descriu arterele de circulaţie:

codul arterei de circulaţie, conform unei chei combinate formate din următoarele elemente: "codul localităţii" + "numărul de ordine al arterei de circulaţie în limitele localităţii";

categoria arterei de circulaţie, denumirea arterei de circulaţie;

data formării;

data înregistrării;

data şi temeiul scoaterii din evidenţă;

g) date ce descriu segmentul arterei de circulaţie:

codul segmentului arterei de circulaţie conform unei chei combinate formate din următoarele elemente: "codul localităţii" + "numărul de ordine al segmentului arterei de circulaţie în limitele localităţii";

artera de circulaţie în care intră segmentul;

punctul de pornire;

punctul final;

data formării;

data şi temeiul scoaterii din evidenţă;

h) date ce descriu punctul de adresă al clădirii:

codul punctului de adresă al clădirii conform unei chei combinate formate din următoarele elemente: "codul localităţii" + "numărul de ordine al punctului de adresă al clădirii în limitele localităţii";

segmentul arterei de circulaţie la care se referă punctul de adresă al clădirii;

numărul de adresă;

indexul poştal;

data şi temeiul scoaterii din evidenţă;

i) date ce descriu adresa încăperii izolate:

codul încăperii izolate conform unei chei combinate formate din următoarele elemente: "codul localităţii" + "numărul de ordine al clădirii în limitele localităţii" + "numărul de ordine al încăperii în clădire";

numărul de adresă;

data şi temeiul scoaterii din evidenţă;

j) date despre documente:

denumirea;

data emiterii şi organul emitent al actului decizional în baza căruia se face înscrierea;

k) datele grafice georeferenţiate care include:

frontiera Moldovei;

hotarele unităţilor administrativ-teritoriale şi ale localităţilor;

hotarele sectoarelor localităţilor;

axele arterei de circulaţie şi segmentelor arterei de circulaţie;

punctele de adresă ale clădirii (geocod), hotarele întovărăşirilor pomicole, hotarele altor obiecte informaţionale stabilite de legislaţie;

l) date ce descriu întovărăşirea pomicolă sau alt obiect stabilit de legislaţie;

m) Clasificatorul elementelor structurale ale adresei şi abrevierea lor sînt indicate în anexa nr.3.

[Pct.16 modificat prin Hot.Guv. nr.1166 din 28.11.2018, în vigoare 28.12.2018]

[Pct.16 modificat prin Hot.Guv. nr.998 din 19.10.2010, în vigoare 29.10.2010]

IV. MODUL DE ŢINERE A REGISTRULUI

17. Principalele procese implicate în ţinerea Registrului sunt:

a) înregistrarea primară a obiectelor de evidenţă;

b) actualizarea datelor,

c) scoaterea din evidenţă;

d) păstrarea în arhivă a informaţiei.

[Pct.17 în redacţia Hot.Guv. nr.43 din 04.02.2026, în vigoare 12.03.2026]

18. Introducerea iniţială a datelor constă în atribuirea obiectului înregistrării a numărului de identificare, precum şi introducerea în baza de date a volumului stabilit de informaţii despre obiect şi se efectuează la:

înregistrarea primară masivă a unităţilor administrativ-teritoriale şi a localităţilor existente la momentul înregistrării. Deţinătorul Registrului introduce informaţia despre unităţile administrativ-teritoriale şi a localităţilor în Registru, în baza Legii privind organizarea administrativ-teritorială a Republicii Moldova şi a informaţiei cartografice existente, deţinute de structurile subordonate Agenţiei Geodezie, Cartografie şi Cadastru;

crearea noilor unităţi administrativ-teritoriale şi a localităţilor, în baza actelor enumerate în punctul 10 al prezentului Regulament;

înregistrarea primară masivă a arterelor de circulaţie, adreselor clădirilor şi încăperilor izolate existente la momentul respectiv, precum şi crearea noilor artere de circulaţie. Deţinătorul Registrului introduce informaţia despre artere de circulaţie, adresele clădirilor şi încăperilor izolate în temeiul actului decizional al autorităţilor publice locale privind denumirea arterelor de circulaţie localităţilor şi adreselor clădirilor, încăperilor izolate şi planurilor de adresă;

darea în exploatare a clădirilor, în temeiul informaţiei prezentate de serviciile de arhitectură a primăriilor oraşelor (municipiilor) sau primăriilor satelor (comunelor) despre atribuirea adreselor noilor obiecte;

înregistrarea primară masivă a întovărăşirilor pomicole existente. Deţinătorul Registrului introduce informaţia despre întovărăşirile pomicole în temeiul deciziei consiliului local de nivelul întîi privind aprobarea hotarelor întovărăşirilor pomicole şi al dosarului privind stabilirea hotarului obiectului respectiv;

În cazul învestirii subdiviziunii competente a IP Cadastrul Bunurilor Imobile cu dreptul de a conferi adrese pentru clădiri şi apartamente sau încăperi izolate, introducerea în baza de date a acestor obiecte se va efectua de către deţinătorul Registrului în baza informaţiei de la subdiviziunea competentă a IP Cadastrul Bunurilor Imobile.

[Pct.18 modificat prin Hot.Guv. nr.959 din 06.12.2023, în vigoare 20.12.2023]

[Pct.18 modificat prin Hot.Guv. nr.1166 din 28.11.2018, în vigoare 28.12.2018]

[Pct.18 modificat prin Hot.Guv. nr.998 din 19.10.2010, în vigoare 29.10.2010]

[Pct.18 completat prin Hot.Guv. nr.189 din 20.02.2007, în vigoare 02.03.2007]

19. Actualizarea datelor constă în introducerea sistematică a modificărilor în Registru în temeiul documentelor menţionate la punctele 10-12 ale prezentului Regulament. Toate modificările se înscriu în ordine cronologică.

20. Scoaterea din evidenţă şi transmiterea datelor în arhivă se efectuează în temeiul documentelor menţionate la punctele 13-14 ale prezentului Regulament.

Datele în Registru se păstrează permanent.

21. Informaţia furnizată din Registru, autentificată de persoana împuternicită are putere juridică. Modelul de extras din Registru este prezentat în anexa nr.4 la prezentul Regulament.

[Pct.21 modificat prin Hot.Guv. nr.1166 din 28.11.2018, în vigoare 28.12.2018]

22. Registrul este ţinut în limba de stat în format electronic.

[Pct.22 în redacţia Hot.Guv. nr.998 din 19.10.2010, în vigoare 29.10.2010]

23. În cazul pierderii sau deteriorării datelor din Registru, acestea se restabilesc. Despre cazul restabilirii se efectuează înscrieri în modul stabilit.

V. FURNIZAREA INFORMAŢIEI DIN REGISTRU

24. Informaţia din Registru (cu excepţia cazurilor cînd ele prezintă informaţii secrete) este deschisă publicului.

25. Autorităţile administraţiei publice centrale şi locale vor avea acces gratuit la informaţia din Registru.

Cheltuielile activităţii operaţionale suportate la executarea serviciilor de furnizare a informaţiei se vor achita de către aceste autorităţi din contul mijloacelor bugetului de stat sau local.

26. Persoanele fizice şi cele juridice, la solicitare, primesc informaţia din Registru contra plată.

27. În scopul elaborării datelor statistice Instituţia Publică Cadastrul Bunurilor Imobile va prezenta în adresa Biroului Naţional de Statistică informaţia din Registru vizînd unităţile administrativ-teritoriale înregistrate pe teritoriul Republicii Moldova.

28. Utilizatorii datelor pot folosi informaţia cadastrală numai în modul stabilit în acordul bilateral.

[Anexa nr.1 introdusă prin Hot.Guv. nr.1166 din 28.11.2018, în vigoare 28.12.2018]

[Anexa nr.2 introdusă prin Hot.Guv. nr.1166 din 28.11.2018, în vigoare 28.12.2018]

[Anexa nr.3 introdusă prin Hot.Guv. nr.1166 din 28.11.2018, în vigoare 28.12.2018]

[Anexa nr.4 introdusă prin Hot.Guv. nr.1166 din 28.11.2018, în vigoare 28.12.2018]

Anexa nr.3

la Hotărârea Guvernului nr.1518/2003

PLANUL DE ACŢIUNI

şi mijloacele financiare pentru crearea Sistemului informaţional

automatizat “Registrul de stat al unităţilor administrativ-teritoriale

şi al adreselor”, întocmirea materialelor şi înregistrarea

primară a obiectelor de evidenţă ale registrului

[Anexa nr.3 în redacţia Hot.Guv. nr.43 din 04.02.2026, în vigoare 12.03.2026]

[Anexa nr.3 în redacţia Hot.Guv. nr.1166 din 28.11.2018, în vigoare 28.12.2018]

[Anexa nr.3 introdusă prin Hot.Guv. nr.998 din 19.10.2010, în vigoare 29.10.2010]

Anexa nr.4

la Hotărîrea Guvernului nr.1518/2003

[Anexa nr.4 introdusă prin Hot.Guv. nr.1166 din 28.11.2018, în vigoare 28.12.2018]

REGULAMENT

cu privire la atribuirea, schimbarea denumirii arterelor de circulaţie şi/sau

 a zonelor de circulaţie publică şi numerotarea obiectelor adresabile

Capitolul I

DISPOZIŢII GENERALE

1. Regulamentul cu privire la atribuirea, schimbarea denumirii arterelor de circulaţie şi/sau a zonelor de circulaţie publică şi numerotarea obiectelor adresabile (în continuare – Regulament) stabileşte procedura de atribuire, schimbare a denumirii arterelor de circulaţie şi a zonelor de circulaţie publică, numerotarea obiectelor adresabile. Această procedură este obligatorie atît pentru autorităţile publice responsabile de crearea şi ţinerea Registrului de stat al unităţilor administrativ-teritoriale şi al adreselor, cît şi pentru persoanele care au atribuţii de avizare, recepţie şi înregistrare în registrele informaţionale de stat.

2. Prezentul Regulament stabileşte:

1) categoriile obiectelor adresabile;

2) principiile uniforme şi procedura privind stabilirea geometriei şi denumirii arterelor de circulaţie şi a zonelor de circulaţie publică;

3) principiile uniforme şi procedura privind numerotarea obiectelor adresabile;

4) standardele reprezentării adresei.

3. Prevederile prezentului Regulament se aplică tuturor arterelor de circulaţie, zonelor de circulaţie publică şi obiectelor adresabile pe întreg teritoriul Republicii Moldova, inclusiv zonelor urbane şi celor rurale.

4. În sensul prezentului Regulament, se aplică următoarele noţiuni, definiţii şi abrevieri:

stradă – arteră de circulaţie în interiorul unei localităţi, de-a lungul căreia se înşiră, de o parte şi de alta, trotuarele şi casele;

bulevard – arteră de circulaţie largă, cu bănci, peluze şi alei destinate circulaţiei pietonale şi pauzelor scurte, carosabilul avînd o lăţime mai mică decît zona pietonală;

stradelă – arteră de circulaţie mică, amplasată între două străzi principale sau între o stradă şi o altă stradelă sau între două stradele;

şosea – arteră de circulaţie interurbană, pietruită sau asfaltată;

alee – arteră de circulaţie plantată pe ambele părţi cu arbori şi/sau arbuşti;

fundătură – arteră de circulaţie închisă la un capăt;

piaţă – loc întins şi deschis dintr-o localitate, unde se întîlnesc sau se întretaie mai multe artere de circulaţie, adesea amenajat cu spaţii verzi, statui etc.;

parc – suprafaţă întinsă de teren, de utilitate publică, cu plantaţii, alei şi diferite construcţii, amenajată pentru agrement;

trecere – construcţie amenajată într-un anumit loc pentru a permite trecerea unui vehicul peste un obstacol;

pasaj – spaţiu amenajat între două rînduri de clădiri sau coridor al unei clădiri aşezat la nivelul străzii, pe care trec pietoni sau, rar, vehicule dintr-o stradă în alta;

plan de adrese – document tehnic întocmit în baza suportului cartografic, destinat stabilirii configuraţiei (cu indicarea începutului şi sfîrşitului) a arterelor de circulaţie şi a zonelor de circulaţie publică, cu indicarea numărului de adresă a obiectului adresabil.

5. Din categoria obiectelor adresabile fac parte:

1) clădirile, inclusiv cele nefinalizate şi viitoare;

2) intrările principale în clădiri;

3) încăperile, inclusiv cele viitoare;

4) parcurile;

5) pieţele publice;

6) zonele de odihnă sau de recreare;

7) terenurile sportive;

8) parcările auto autorizate;

9) pieţele comerciale;

10) alte obiecte autorizate în care poate fi desfăşurată o activitate umană.

Capitolul II

PROCEDURA DE ATRIBUIRE, SCHIMBARE A DENUMIRII ARTERELOR

DE CIRCULAŢIE ŞI A ZONELOR DE CIRCULAŢIE PUBLICĂ

Secţiunea 1

 Atribuirea denumirii arterei de circulaţie şi/sau a zonei de circulaţie publică

6. Atribuirea denumirii arterei de circulaţie şi/sau a zonei de circulaţie publică se face prin decizia consiliului local.

7. Procedura privind atribuirea denumirii arterelor de circulaţie şi/sau a zonelor de circulaţie publică include următoarele etape:

1) elaborarea proiectului planului de adrese sau al porţiunii acestuia, cu indicarea geometriei şi direcţiei arterelor de circulaţie şi/sau a zonei de circulaţie publică;

2) aprobarea, prin decizia Consiliului local, a denumirii arterelor de circulaţie şi/sau zonei de circulaţie publică;

3) înregistrarea arterelor de circulaţie şi/sau a zonelor de circulaţie publică.

8. La atribuirea denumirii arterei de circulaţie şi/sau a zonei de circulaţie publică se respectă regulile de ortografie din anexa la prezentul Regulament.

9. Denumirea arterei de circulaţie şi/sau a zonei de circulaţie publică se propune de către comisia consultativă de specialitate din cadrul autorităţii publice locale respective, cu păstrarea continuităţii şi omogenităţii culturale şi istorice a localităţii.

10. Pot face propuneri privind atribuirea denumirii arterei de circulaţie şi/sau a zonei de circulaţie publică persoanele fizice sau juridice interesate, în condiţiile unei motivări riguroase, ce va fi analizată şi avizată de comisia de specialitate din cadrul autorităţii publice locale.

11. La analiza propunerilor de atribuire a denumirii arterei de circulaţie şi/sau a zonei de circulaţie publică şi la întocmirea proiectelor deciziilor, se va urmări ca fiecare arteră de circulaţie şi zonă de circulaţie publică să aibă o denumire unică în cadrul unei localităţi.

12. La atribuirea denumirii arterei de circulaţie şi/sau a zonei de circulaţie publică se exclud denumirile care conţin:

1) greşeli lingvistice;

2) nume incomplete;

3) nume descriptive;

4) nume cu fracţii;

5) denumiri care contravin normelor morale.

13. În cazul necesităţii de a atribui diferite denumiri pentru diferite segmente ale aceleiaşi artere de circulaţie, denumirea se modifică dacă se intersectează cu o altă arteră de circulaţie, cale ferată, pod sau dacă rotaţia axei arterei de circulaţie este mai mare de treizeci de grade.

14. Cu cel puţin 30 de zile pînă la includerea pe ordinea de zi a şedinţei consiliului local a proiectului de decizie privind atribuirea denumirii arterei de circulaţie sau a zonei de circulaţie publică, notificarea despre proiectul deciziei se plasează de către autoritatea publică locală, într-un loc vizibil, la fiecare capăt al arterei de circulaţie sau al părţii afectate de schimbare sau al zonei de circulaţie publică.

15. Notificarea urmează să conţină informaţia referitoare la denumirea atribuită, denumirea prescurtată, termenul şi calea de atac a acesteia. Termenul se stabileşte la discreţia administraţiei publice locale, dar nu poate fi mai mic de 14 zile lucrătoare.

16. Orice locuitor al localităţii afectat de denumirea atribuită poate depune o contestaţie în acest sens la autoritatea publică locală. Contestaţia urmează a fi depusă în limita termenului stabilit în notificare. Orice contestaţie depusă după expirarea termenului se consideră a nu fi depusă.

17. Autoritatea publică locală va examina contestaţia şi îl va informa pe autor despre decizia sa argumentată în cel mult 3 zile lucrătoare de la data depunerii acesteia. Contestaţiile depuse în ziua adoptării deciziei sau cu o zi mai devreme se examinează în ziua adoptării deciziei, pînă la adoptarea acesteia.

18. Proiectul deciziei privind atribuirea denumirii arterei de circulaţie şi/sau a zonei de circulaţie publică se expediază Instituţiei Publice Cadastrul Bunurilor Imobile. Instituţia Publică Cadastrul Bunurilor Imobile eliberează, în termen de 15 zile lucrătoare, începînd cu ziua următoare a zilei expedierii, un aviz lingvistic, care conţine recomandări referitoare la denumirea şi denumirea prescurtată propuse. La expirarea termenului, avizul se consideră a fi eliberat în ultima zi a termenului stabilit.

19. Autoritatea publică locală urmează să ia în considerare recomandările propuse de Instituţia Publică Cadastrul Bunurilor Imobile la adoptarea deciziei privind atribuirea denumirii arterei de circulaţie şi/sau a zonei de circulaţie publică.

20. Autoritatea publică locală, după adoptarea deciziei, este obligată, în termen de 7 zile lucrătoare, să înregistreze denumirile arterelor de circulaţie şi/sau ale zonelor de circulaţie publică în Registrului de stat al unităţilor administrativ-teritoriale şi al adreselor.

Secţiunea a 2-a

Schimbarea denumirii arterei de circulaţie şi/sau a zonei de circulaţie publică

21. Schimbarea denumirii arterei de circulaţie şi/sau a zonei de circulaţie publică se efectuează în conformitate cu regulile expuse în secţiunea 1.

22. În cazul includerii unei localităţi sau a unei părţi din aceasta în componenţa unei alte unităţi administrativ-teritoriale, ca urmare a modificării hotarelor unităţii administrativ-teritoriale iniţiale şi a unui conflict privind denumirea existentă, se aplică regulile stabilite în secţiunea 1.

23. Toate cheltuielile financiare apărute drept consecinţă a redenumirii arterei de circulaţie şi/sau a zonei de circulaţie publică se suportă de autoritatea publică locală.

Secţiunea a 3-a

 Scoaterea din evidenţă a denumirii arterei de circulaţie

şi/sau zonei de circulaţie publică

24. Scoaterea din evidenţă a denumirii arterei de circulaţie şi/sau a zonei de circulaţie publică se va face în cazul dispariţiei de facto (în cazul replanificării unui sector al localităţii etc.) a arterei de circulaţie şi/sau a zonei de circulaţie publică în temeiul deciziei consiliului local, cu respectarea componentei directoare a planului urbanistic de dezvoltare a localităţii.

Secţiunea a 4-a

 Geometria arterelor de circulaţie şi a zonelor de circulaţie publică

25. Stabilirea şi modificarea geometriei arterelor de circulaţie şi/sau a zonelor de circulaţie publică se va face în baza planului de adrese, care va fi parte componentă a documentaţiei de urbanism şi amenajare a teritoriului.

26. Stabilirea geometriei arterelor de circulaţie şi/sau a zonei de circulaţie publică şi lungimii lor se efectuează cu respectarea documentaţiei de urbanism şi amenajare a teritoriului, precum şi a următoarelor recomandări:

1) se atribuie denumire proprie fundăturii la care au ieşire principală mai mult de 10 (zece) obiecte adresabile;

2) se atribuie denumire proprie stradelei la care au ieşire principală mai mult de 2 (două) obiecte adresabile;

3) artera de circulaţie poate avea cel mult 200 (două sute) de obiecte adresabile cu ieşirea principală la ea.

27. La decizia consiliului local privind atribuirea denumirii arterelor de circulaţie se anexează planul de adrese sau planul cu geometria arterei de circulaţie, lista denumirii arterelor (arterei) de circulaţie şi denumirea abreviată a acestora, care este parte componentă a deciziei.

Capitolul III

NUMEROTAREA OBIECTELOR ADRESABILE

Secţiunea 1

 Numerotarea obiectelor adresabile în localităţi

28. Autoritatea publică locală este responsabilă de atribuirea, modificarea şi anularea numerelor de adresă obiectelor adresabile amplasate în hotarele unităţii administrativ-teritoriale deservite, cu respectarea criteriilor stabilite de lege şi prezentul Regulament:

1) orice obiect adresabil se va identifica printr-un singur număr de adresă;

2) obiectele adresabile situate pe partea dreaptă a arterei de circulaţie primesc numere pare, iar cele situate pe partea stîngă a arterei de circulaţie – numere impare;

3) arterele cu sens unic de circulaţie trebuie să fie numerotate în sensul direcţiei de mişcare;

4) pentru arterele de circulaţie radiale, numerotarea va începe de la centru spre periferie;

5) pentru arterele de circulaţie cu direcţie inelară, numerotarea se va efectua după mişcarea acelor ceasornicului (orientarea de la centrul localităţii);

6) numerotarea obiectului adresabil se efectuează cu raportarea la artera de circulaţie sau la zona de circulaţie publică la care acesta are ieşire;

7) numerotarea clădirilor urmează să fie efectuată în ordine consecutivă, pentru a asigura progresia logică a adreselor;

8) în cazul în care clădirea are mai multe intrări, fiecărei intrări principale i se atribuie o adresă separată;

9) intrărilor în clădiri care se află la intersecţia arterelor de circulaţie de categorii diferite li se va atribui adresa arterei de circulaţie la care acestea au ieşire.

29. În cazul lipsei posibilităţii de a numerota obiectele adresabile conform regulilor din pct.28, numerotarea obiectelor adresabile se efectuează de la nord la sud sau de la vest spre est.

30. La atribuirea numerelor de adresă intrărilor în clădiri amplasate între două clădiri cu adrese deja stabilite, se recomandă utilizarea numărului de adresă mai mic, cu adăugarea literei majuscule din alfabetul latin.

31. În cazul terenului cu mai multe clădiri, se determină clădirea principală în raport cu celelalte clădiri şi se atribuie număr de adresă doar acesteia.

32. Clădirile-accesorii vor fi identificate prin numărul de adresă atribuit clădirii principale şi nu vor avea număr de adresă individual.

33. În cazul modificării destinaţiei clădirii-accesorii, acesteia i se poate atribui un număr de adresă diferit de cel al clădirii principale.

34. În situaţia apariţiei unor artere de circulaţie noi, la etapa elaborării documentaţiei de urbanism, urmează să fie aprobată numerotarea obiectelor adresabile.

Secţiunea a 2-a

 Numerotarea obiectelor adresabile în afară perimetrului construit al localităţilor

35. Numerotarea obiectului adresabil în afara perimetrului construit al localităţii se efectuează cu raportarea la drumul la care acesta are ieşire. Informaţia despre denumirea şi configuraţia drumului se preia de la autoritatea responsabilă pentru ţinerea datelor respective.

36. Adresa obiectului va fi exprimată în kilometri.

37. În cazul existenţei mai multor căi de acces la obiectul adresabil, adresa va fi atribuită cu raportarea la drumul pavat sau asfaltat şi doar apoi cu raportarea la categoria acestuia.

38. Denumirea drumurilor, precum şi geometria acestora sînt preluate din:

1) Registrul de stat al drumurilor – pentru drumurile naţionale şi locale;

2) Planul de adrese al localităţii – pentru drumurile comunale.

39. Atribuirea numărului de adresă se efectuează conform regulilor expuse mai jos:

1) numărul de adresă exprimă distanţa drumului auto/căii ferate, calculată cu pasul de 10 m de la borna kilometrică anterioară, fără a depăşi borna kilometrică ulterioară, în direcţia de creştere a kilometrajului drumului/căii ferate, pînă la punctul de acces (intrare principală) la obiectul adresabil. Pasul de calcul este de 10 m şi poate fi rotunjit în caz de necesitate.

(De exemplu: pe drumul auto M3, distanţa de la borna kilometrică "4 km" pînă la punctul de acces (intrare principală) la obiectul adresabil este de 160 m, astfel numărul de adresă al obiectului adresabil va fi: drum M3, km 4,16. În cazul dat, se efectuează calculul matematic, unde distanţa pînă la obiectul adresabil se împarte la 10 (160/10=16));

2) pentru obiectele adresabile amplasate pe partea stîngă a drumului/căii ferate în sensul creşterii kilometrajului acestuia, rezultatul obţinut în urma calculului matematic se substituie cu numărul descrescător impar. (De exemplu: rezultatul obţinut este "16", numărul rotunjit – "15";

3) pentru obiectele adresabile amplasate în partea dreaptă a drumului/căii ferate în sensul creşterii kilometrajului acestuia, rezultatul obţinut în urma calculului matematic se substituie cu numărul crescător par. (De exemplu: rezultatul obţinut este "17", numărul rotunjit – "18";

4) pentru obiectele adresabile amplasate pe un drum de acces la o distanţă mai mare de 200 m care au ieşire la un drum auto naţional sau local, numărul de adresă se atribuie conform aceleiaşi reguli. După numărul de adresă, prin cratimă, se adaugă distanţa pînă la obiectul adresabil nemijlocit, împărţită la 10;

5) artera de circulaţie care traversează două sau mai multe localităţi limitrofe urmează, cu preferinţă, să păstreze continuitatea numerotării pe toată lungimea sa.

Secţiunea a 3-a

 Numerotarea primară şi curentă

40. În localităţile unde nu este implementat sistemul de adrese, numerotarea primară se efectuează conform regulilor din pct.28.

41. Concomitent cu numerotarea primară, autoritatea publică locală urmează să aprobe denumirea şi geometria arterelor de circulaţie şi ale zonelor de circulaţie publică conform prevederilor capitolului II.

42. Autoritatea publică locală informează cetăţenii din localitate despre implementarea sistemului de adrese prin plasarea anunţurilor pe străzi, prin intermediul panourilor de informare, paginii web, ziarelor de circulaţie locală etc. Informarea urmează a fi efectuată simultan, prin cîteva metode selectate la discreţia autorităţii publice locale respective. Se prezumă că informaţia cu privire la numerotarea primară a obiectelor adresabile a fost adusă la cunoştinţa fiecărui titular de drepturi asupra obiectelor adresabile, astfel că niciunul nu va putea invoca necunoaşterea numerotării primare în respectiva localitate.

43. În urma numerotării primare, se elaborează planul de adrese, cu reprezentarea adreselor obiectelor adresabile din localitate.

44. După aprobarea planului de adrese, administraţia publică locală înregistrează, în termen de 7 zile lucrătoare, adresele obiectelor adresabile în Registrul de stat al unităţilor administrativ-teritoriale şi al adreselor.

45. Numerotarea curentă se efectuează de către administraţia publică locală, la:

1) eliberarea autorizaţiei de construire – pentru obiectele adresabile proiectate;

2) recepţia finală a construcţiei – pentru obiectele adresabile nou-construite;

3) coordonarea proiectului de formare a bunului imobil – pentru obiectele adresabile nou-formate.

46. Persoanele fizice şi/sau juridice, titularii de drepturi asupra obiectelor adresabile trebuie să instaleze indicatoarele numerelor de adrese în timp de 30 de zile de la atribuirea numărului de adresă.

47. Numărul clădirii se scrie cu cifre arabe. Lărgirea numărului clădirii se face prin adăugarea literei majuscule după bară (ex.: 15/A, 15/E). Se interzice utilizarea literelor I, O, J, Ţ, Ş şi Q.

48. O clădire poate avea mai multe numere de adresă, în funcţie de numărul de uşi de intrare (tronsoane) care oferă acces la proprietăţile imobiliare (apartamente, oficii) din cadrul clădirii.

Capitolul IV

NUMEROTAREA ÎNCĂPERILOR IZOLATE

Secţiunea 1

 Numerotarea încăperilor izolate din clădiri

49. Încăperii izolate din cadrul clădirii în care poate fi desfăşurată o activitate umană urmează să i se atribuie un număr de adresă.

50. Numerotarea adreselor încăperilor izolate (bunuri viitoare) din cadrul clădirii se efectuează provizoriu în documentaţia de proiect de către proiectant. Atribuirea adreselor încăperilor izolate se efectuează în baza documentaţiei întocmite în cadrul lucrărilor cadastrale de recepţie finală a clădirii.

51. Adresa încăperilor izolate atribuită pînă la intrarea în vigoare a prezentului Regulament rămîne a fi unică în cadrul unei clădiri.

52. Adresa încăperilor izolate atribuită după intrarea în vigoare a prezentului Regulament urmează a fi unică în cadrul unei intrări.

53. Pentru încăperile izolate, amplasate la nivelurile edificate suplimentar (mansarde etc.) se respectă regulile noi de numerotare a încăperilor izolate.

Secţiunea a 2-a

 Criteriile numerotării încăperilor izolate

54. Atribuirea numerelor de adresă încăperilor izolate amplasate într-o clădire se efectuează începînd cu determinarea nivelului unde este amplasată încăperea respectivă. În acest sens, vor fi utilizare următoarele elemente de identificare a nivelului:

1) S – subsol;

2) D – demisol;

3) P – parter;

4) E – etaj;

5) A – antresol;

6) M – mansardă;

6) ET – etaj tehnic.

55. Numerotarea încăperilor izolate se va efectua după mişcarea acelor ceasornicului – de la stînga la dreapta.

56. Pentru reprezentarea numărului încăperilor izolate se va utiliza abrevierea conform Clasificatorul elementelor structurale ale adresei şi abrevierea lor din anexa nr.3 la Regulament.

57. În cazul formării încăperilor izolate prin comasare, încăperii izolate nou-formate i se atribuie numărul cel mai mic al încăperilor izolate iniţiale.

58. Pentru nivelurile subsol, demisol, parter, înaintea numărului încăperii izolate se va indica şi nivelul (de exemplu: S101 fiind prima încăpere izolată din partea stîngă a subsolului). Dacă clădirea are mai multe niveluri de subsol, numărul încăperii izolate va include numărul nivelului (de exemplu: S102 fiind a doua încăpere din stînga din nivelul unu al subsolului; S203 a treia încăpere din stînga nivelul 2 de subsol).

59. Pentru încăperile izolate amplasate la nivelurile succesive parterului, numerotarea se efectuează începînd cu fiecare nivel în parte, respectînd regula numerotării, conform mersului acelor ceasornicului (de exemplu: 103 fiind încăperea a treia din stînga de la etajul unu; 602 – a doua încăpere din stînga de la etajul şase).

60. Numerotarea încăperilor izolate amplasate la nivelurile mansardelor în clădirile nou-edificate se efectuează conform regulii expuse la pct.59.

61. Pentru clădirile supraetajate cu unul sau cîteva niveluri de mansarde, numerotarea încăperilor izolate se realizează prin indicarea nivelului, respectînd regula de mişcare a acelor ceasornicului (de exemplu: M103 fiind a treia încăpere din stînga de la nivelul întîi al mansardei).

62. Se interzice atribuirea selectivă a numărului de adresă încăperii izolate în clădirea unde lipseşte numerotarea tuturor încăperilor izolate.

Secţiunea a 3-a

 Modificarea numărului încăperii izolate

63. Modificarea numărului încăperii izolate se efectuează în cazul resistematizării planimetriei clădirii şi formării bunurilor imobile.

64. La renumerotarea încăperilor izolate, se respectă regulile stabilite în capitolul IV.

65. Atribuirea numerelor de adresă încăperilor izolate, apărute în urma resistematizării spaţiilor din clădire, se efectuează utilizînd numărul de adresă mai mic, cu adăugarea literei minuscule din alfabetul latin.

Secţiunea a 4-a

 Scoaterea din evidenţă a adresei încăperii izolate

66. Scoaterea din evidenţă a adresei încăperii izolate intervine în cazul încetării existenţei fizice şi/sau juridice a încăperii izolate căreia i-a fost atribuit un număr de adresă.

Capitolul V

STANDARDELE REPREZENTĂRII ADRESEI

67. Adresa obiectului adresabil urmează să conţină în mod obligatoriu următoarele elemente:

1) statutul şi denumirea arterei de circulaţie, numărul clădirii şi numărul încăperii izolate – se scriu în rîndul întîi:

a) denumirea arterei de circulaţie sau a zonei de circulaţie publică;

b) un spaţiu;

c) numărul clădirii (înaintea numărului clădirii nu se înscrie simbolul "nr." sau "zero") sau, după caz, pentru obiectele amplasate în afara perimetrului construit al localităţilor – distanţa (exprimată în kilometri) a amplasării obiectului pe un anumit drum;

d) virgulă şi un spaţiu;

e) numărul încăperii izolate. Dacă numărul încăperii izolate conţine litere, între acestea nu se lasă spaţiu.

După caz, la solicitare, adresa obiectului adresabil poate să conţină:

a) numărul scării (ex.: scara 1, scara 2,..);

b) tipul şi numărul nivelului clădirii (ex.: Parter, Etajul 5, Mansardă);

2) codul poştal, statutul şi denumirea localităţii şi a unităţii administrativ-teritoriale – se scriu în rîndul al doilea:

a) codul poştal, care constă din abrevierea "MD" cratimă (-) şi 4 cifre;

b) virgulă şi un spaţiu;

c) statutul şi denumirea localităţii;

d) virgulă şi un spaţiu;

e) statutul şi denumirea unităţii administrativ-teritoriale de nivelul întîi (municipiu/oraş/sat/comună). Aceasta nu se înscrie în cazul în care adresa se referă la obiectele adresabile amplasate în municipii sau localităţi-reşedinţe;

f) virgulă şi un spaţiu;

g) denumirea unităţii administrativ-teritoriale de nivelul al doilea (raion/ municipiu/UTA Găgăuzia). Aceasta nu se înscrie pentru municipii;

h) virgulă şi un spaţiu;

3) denumirea ţării – se scrie în rîndul al treilea:

Republica Moldova.

68. În certificatul de conferire a adresei se indică adresa desfăşurată a obiectului adresabil şi varianta abreviată.

Anexă

la Regulamentul cu privire la atribuirea, schimbarea

denumirii arterelor de circulaţie şi/sau a zonelor de

circulaţie publică şi numerotarea obiectelor adresabile

Regulile de ortografie la atribuirea, schimbarea denumirii

arterelor de circulaţie şi/sau a zonelor de circulaţie publică

1. La atribuirea, schimbarea denumirii arterei de circulaţie şi/sau a zonei de circulaţie publică se respecta următoarele reguli:

1) toate denumirile de stradă se vor ortografia prin utilizarea literelor alfabetului latin;

2) numele topice de altă origine de pe teritoriul Moldovei, avînd forme modificate şi stabilite prin uz şi deja oficializate în limba română, se vor scrie cu aceleaşi forme:

a) fonetic şi morfologic adaptate: Carahasani, Cîietu, Copceac, Hagichioi, Halahora, Pohoarna, Samurza, Căinar (rîu), Căinari (localitate), Ustia, Zahorna (nu Kara Hasan, Kiat, Kipceak, Hagi Kioi, Golîie Gorî, Pogorna, Musa Murza, Kainar, Kainarî, Ustie, Zagorna);

b) în numele de familie de origine străină şi în cuvintele utilizate cu alfabetul chirilic se va utiliza regula conservării scrierii literii "k" (ex. Gr. Kotovski, Moldavskaia, Kiev etc.). Aceste nume nici nu se adaptează fonetic sau morfologic în limba română;

c) cu sufixe fonetic modificate: -ău/-eu (în loc de -ova/-eva): Braicău, Delacău, Dereneu, Dubău, Teleşeu, Vasilcău, Vărăncău; -ăuca/-euca (în loc de –ovca/-evca): Bondareuca, Cernoleuca, Cuizăuca, Fuzăuca, Grigorăuca, Sergheuca; -ăuţi/-euţi (în loc de -ovţi/-evţi): Bălcăuţi, Cepeleuţi, Corjeuţi, Cosăuţi, Echimăuţi, Grinăuţi, Mateuţi, Şirăuţi; -inţi, cu i, marcă a înmuierii (în loc de -inţi, cu i plin): Balinţi, Berlinţi, Procopinţi; -işte (în loc de -işce): Gradişte, Horodişte, Izbişte, Pecişte; -lia (în loc de -lî/-li): Abaclia, Baimaclia, Cimişlia, Cociulia, Coştangalia, Şamalia, Taraclia. Redarea în scris a formelor arhaice de origine străină (slave, turcice) periclitează unitatea sistemului toponimic actual, complică comunicarea şi face imposibilă identificarea numelor geografice în timp şi spaţiu;

3) toate denumirile de stradă la începutul cuvîntului se vor scrie întotdeauna cu iniţiale majuscule:

a) numele geografice simple (derivate şi nederivate): Aluniş, Barcul, Căpriana, Costeşti, Dumeni, Gîrla, Japcea, Mileşti, Salcia, Sălcuţa, Tabăra, Ungheni;

b) numele topice compuse, la toţi termenii componenţi, cu excepţia cuvintelor auxiliare (prepoziţii, articole), dacă acestea nu se află pe primul loc: Anenii Noi, Balta Lată, Bălţata de Sus, Ceadîr-Lunga, Gîrla Mare, Gura Bîcului, Iezărenii Vechi, Jora de Sus, Larga Nouă, Salcia Mare, Tartaul de Salcie;

c) termenii geografici (baltă, cîmpie, deal, gîrlă, iezer, insulă, lac, stradă, vale etc.), dacă fac parte din denumirile proprii geografice: Balta Lată, Cîmpia Cuboltei, Dealul Galben, Gîrla Comunală, Iezerul din Sus, Lacul cu Plomînă, Piaţa Libertăţii, Strada Mare, Valea Morilor;

d) numele punctelor cardinale, dacă fac parte din denumirea proprie geografică: Cîmpia Moldovei de Sud, Gara de Sud, Podişul Moldovei de Nord;

e) termenii calendaristici şi numele sărbătorilor religioase din componenţa denumirilor proprii geografice: Fîntîna Bisericii, Izvorul Sînzienelor, 8 Martie, 31 August 1989;

f) atunci cînd numele proprii vor începe cu prepoziţii sau articole, acestea se vor scrie cu literă mare: Al XIV-lea Congres Naţional de Medicina Muncii, La Om (vîrf montan);

4) datorită funcţiei lor individualizatoare, de concretizare şi precizare a obiectelor desemnate, numele topice se scriu, de regulă, cu articolul definit (enclitic):

a) cu -(u)l, adesea redus la -u, pentru numele geografice cu forme de masculin singular: Barcul/Barcu, Bogatul/Bogatu, Lacul/Lacu, Frasinul/ Frasinu, Pietrosul/Pietrosu (deal), Teiu, Ulmu (sate);

b) în denumirile compuse, notarea lui -l la substantivele articulate este obligatorie: Barcul Mare, Chetrişul Nou, Dealul Înalt, Hîrtopul Mic, Imaşul Comunal, Izvorul Mănăstirii, Lacul Roşu, Suhatul din Sus, Vîrful Scocului (excepţie fac toponimele româneşti cu scriere tradiţională: Rîmnicu-Sărat, Satu-Mare, Tîrgu-Ocna);

c) cu substituentul -u se scriu toponimele provenite din antroponime (nume de familie): Andruşu, Balabanu, Ciofu, Corbu, Dancu, Paicu, Voinescu;

d) prin tradiţie şi-au fixat scrierea fără articol numele de localităţi: Băiuş, Goian, Hîrtop, Mitoc, Otac, Plop, Puhoi, Troian;

e) fără articol se scriu numele de rîuri: Ciuluc, Ciuhur, Cogîlnic, Ialpug, Ichel, Nistru, Prut, Racovăţ, Răut;

f) cu -a în structura numelor topice feminine (la singular) provenite din substantive propriu-zise sau din adjective substantivizate: Balta, Lunca, Măgura, Movila, Palanca, Stînca, Adînca, Larga, Lata, Lunga, Sărata;

g) cu -i pentru microtoponimele cu forme de masculin plural: Codrii, Coşcanii, Gorganii, Plopii, Popînzacii, Tufarii;

h) cu -le pentru microtoponimele cu forme de feminin plural: Fîneţele, Fîntînile, Grădinile, Hîrtoapele, Humăriile, Izvoarele, Mlădiţele, Ocoalele, Odăile, Pruteţele, Sărăturile, Vîlcelele;

i) prin tradiţie unele nume de localităţi şi-au stabilit scrierea fără articolul -le: Hîrtoape, Izvoare, Vîlcele etc.;

j) în denumirile compuse, notarea articolelor de plural -i şi -le la substantivele articulate este obligatorie: Codrii Lăpuşnei, Plopii din Deal, Tufarii de pe Coastă; Fîneţele din Luncă, Humăriile Vechi, Izvoarele din Hîrtop, Pruteţele din Jos;

5) se scriu într-un cuvînt:

a) toponimele provenite din antroponime compuse: Doibani, Moşandrei, Negruvodă, Şaptebani;

b) numele topice care prin tradiţie grafică prezintă un grad avansat de fuziune a elementelor componente şi care se comportă în flexiune ca un singur cuvînt: Cîmp frumos, Supaturi, Cîmpulung;

6) se scriu cu cratimă (liniuţă de unire):

a) toponimele compuse din două substantive (nume topice) cu formă de nominativ-acuzativ: Ceadîr-Lunga, Cîmpul-Ocoliş, Gîrla-Joseni, Cîşliţa-Prut, Grinăuţi-Moldova, Grinăuţi-Raia, Plop-Ştiubei, Pripiceni-Curchi, Reteni-Vasileuţi;

b) numele topice compuse al căror termen secund reprezintă un substantiv cu funcţie de identificare: Etulia-Sat, Etulia-Gară, Răcăriţa-Baltă, Răcăriţa-Gîrlă, Schinoasa-Deal, Schinoasa-Vale, Teleneşti-Sat, Teleneşti-Tîrg;

c) compusele toponimice alcătuite dintr-un nume comun şi un nume topic propriu-zis: Slobozia-Horodişte, Slobozia-Vărăncău, Tîrgul-Vertiujeni, Vadul-Raşcov;

d) denumirile geografice compuse comemorative ce reproduc numele unor personalităţi din istoria şi cultura naţională, acestea fiind compuse dintr-un nume de persoană şi un nume comun care indică un rang, grad sau funcţie: Cuza-Vodă, Mihalcea-Serdarul, Mihnea-Vodă, Ştefan-Vodă, Vlaicu-Pîrcălab;

e) prenumele şi numele de familie formate din două nume de persoană sau numele rezultat din alăturarea unui nume de familie şi un nume geografic: Ana-Maria, Radu-Şerban, Niculescu-Buzău, Rădulescu-Motru;

f) nume de personaje de basm sau personalităţi istorice şi literare (nume propriu şi substantiv comun care arată gradul, funcţia, rangul); se scriu cu literă mare şi substantivele comune care s-ar scrie cu literă mică ca termeni individuali: Aleodor-Împărat, Roşu-Împărat, Sinan-Paşa, Şerban-Vodă, Mihai-Voievod Viteazul;

g) nume de constelaţii: Ciobanul-cu-Oile, Carul-Mare, Ursa-Mică;

7) se scriu despărţite (separat):

a) compusele toponimice din două substantive cu formă de nominativ-acuzativ (cu excepţia celor de la punctul 8): Balta Paicu, Bariera Sculeni, Lacul Manta, Pădurea Streleţchi, Şoseaua Hînceşti;

b) numele topice compuse din substantiv în nominativ + substantiv în genitiv: Bălţile Prutului, Cîmpia Cuboltei, Codrii Bîcului, Colinele Tigheciului, Delta Dunării, Depresiunea Ialpugului, Gîrla Zăvoiului, Gura Căinarului, Izvorul Mănăstirii, Lacul Cucoarelor, Limanul Nistrului, Piaţa Unirii, Valea Coloniţei, Valea Norocului;

c) denumirile compuse dintr-un substantiv şi un adjectiv: Balta Albă, Barcul Lemnos, Cîmpul Drept, Cotul Mare, Dealul Înalt, Drăguşenii Noi, Dubăsarii Vechi, Gîrla Îngrădită, Hîrtopul Mare, Obreja Nouă, Racovăţul Sec, Valea Adîncă;

d) toponimele compuse după modelul substantiv +prepoziţie + substantiv (sau adverb): Albota de Jos, Bahna din Sus, Balta cu Flori, Cuhureştii de Sus, Jora de Mijloc, Mahalaua din Deal, Pruteţul cu Nuferi, Taraclia de Salcie;

e) numele topice formate dintr-un substantiv precedat de un numeral: Doi Brazi, Cinci Izvoare, Şapte Fîntîni, Trei Movile;

f) toponimele provenite dintr-un substantiv precedat de o prepoziţie: După Deal, Între Stînci, La Movilă, Pe Bahnă, Peste Pîrîu, Sub Cetate;

g) compusele din mai mulţi termeni constituenţi: Cîmpia Moldovei de Sud, Fîntîna cu Cumpănă din Deal, Izvorul de sub Dealul Măgurii, Podişul Moldovei Centrale, Poiana din Pădurea Vărzăreştilor;

h) toponimele comemorative provenite de la nume de persoane formate din mai mulţi termeni de compunere se scriu în conformitate cu normele ortografice privind numele de persoane respective: Alexandru cel Bun, Alexandru Ioan Cuza, Barbu Delavrancea, Mihail Kogălniceanu, Mircea cel Bătrîn, Ioan Vodă Viteazul, Ştefan cel Mare şi Sfînt;

i) despărţit (separat) se scriu şi toponimele aghionimice: Biserica Sfinţii Petru şi Pavel, Braţul Sfîntul Gheorghe, Parcul Sfînta Maria;

j) pentru următoarele nume geografice se recomandă forma de genitiv a componentului determinativ: Cîmpia Cuboltei, Colinele Tigheciului, Dealurile Ciulucurilor, Podişul Cogîlnicului, Podişul Racovăţului (nu Cîmpia Cubolta, Colinele Tigheci, Dealurile Ciuluc, Podişul Cogîlnic, Podişul Racovăţ);

8) în derivatele toponimice româneşti sufixele se scriu şi se rostesc conform normelor ortografice:

a) -eni (cu e nu cu ă): Brătuşeni, Cotiujeni, Donduşeni, Străşeni, Vertiujeni, (nu Brătuşăni, Cotiujăni, Donduşăni, Străşăni, Vertiujăni);

b) -eni (nu -ani): Brătuşeni, Căuşeni, Crăsnăşeni, Donduşeni, Hăsnăşeni, Rogojeni, Tătărăşeni (nu Brătuşani, Căuşani, Crăsnăşani, Donduşani, Hăsnăşani, Rogojani, Tătărăşani);

c) -ani/-eni, -eşti (fără articolul enclitic de plural, pentru formele iniţiale, de bază): Băxani, Căplani, Răducani, Şofrîncani (nu Băxanii, Căplanii, Răducanii, Şofrîncanii); Butuceni, Cărpineni, Moşeni, Teşcureni (nu Butucenii, Cărpinenii, Moşenii, Teşcurenii); Brăneşti, Costeşti, Floreşti, Pănăşeşti (nu Brăneştii, Costeştii, Floreştii, Pănăşeştii);

d) -ar (cu a nu cu ă sau e): Cenuşarele, Dealul Doboşarilor, Mahalaua Căluşarilor (nu Cenuşările, Dealul Doboşerilor, Mahalaua Căluşerilor);

e) -atic (cu i nu cu e): Iernatic, Prăvălatic, Tomnatic, Văratic (nu Iernatec, Prăvălatec, Tomnatec, Văratec);

9) numeralele utilizate pentru exprimarea datei se vor scrie cu cifre;

10) majoritatea denumirilor de profesii şi funcţii sînt de genul masculin, dar sînt şi de genul feminin. Denumirile de profesii ce se folosesc doar la genul masculin sînt descrise în tabelul 1. Cu toate acestea, întrucît în general se acceptă faptul că în română masculinul are o valoare neutră, de "hipergen", atunci cînd este folosit pentru denumirile generice de profesii şi funcţii, se recomandă utilizarea formelor de feminin doar în cazul în care:

a) se particularizează o profesie sau o funcţie şi se face referire directă la o persoană de sex feminin;

b) există în textul original intenţia clară de a desemna în mod explicit atît persoanele de sex masculin, cît şi cele de sex feminin.

2. Decizia consiliului local privind atribuirea denumirii arterei de circulaţie şi/sau zonei de circulaţie publică urmează să conţină denumirea abreviată a acesteia.

1) La numele proprii se va abrevia numai prenumele, nu şi numele de familie.

2) Nu vor fi admise, de exemplu, prescurtări precum: C-tinescu (pentru Constantinescu), D-triu (pentru Dumitriu), D-rescu (pentru Dumitrescu) etc.

3) În cazul altor prenume masculine, mai des întîlnite, abrevierile admise vor fi următoarele:

a) abrevierea formată din iniţiala cu a doua literă, de tipul:

Al. – pentru Alexandru;

At. – pentru Atanasie;

Gh. – pentru Gheorghe (niciodată Ghe.);

Gr. – pentru Grigore;

Şt. – pentru Ştefan;

I. – pentru Iuri;

Cr. – pentru Cristofor;

b) abrevierea formată din iniţiala cu o literă, de tipul:

A. – pentru Aurel, Anton, Aristide;

C. – pentru Constantin (nu este recomandată varianta cu cratimă C-tin);

D. – pentru Dumitru (nu D-tru);

G. – pentru Gabriel sau Garabet şi chiar pentru George;

Ş. – se poate abrevia prenumele Şerban;

Pentru alte prenume se foloseşte: I. (Ion), V. (Vasile), M. (Marin, Mircea, Marius etc.), N. (Nicolae), T. (Tudor) etc.;

c) prenumele de persoane: I.L. Caragiale=Ion Luca Caragiale.

Nu se recomandă folosirea abrevierilor B. pentru Barbu sau Bănică, E. pentru Eudoxiu Hurmuzachi sau Eufrosin Poteca; F. pentru orice Florin sau Florea; R. pentru Radu, Remus, Romică; S. pentru Sorin, Stelian; sau Z. pentru Zaharia.

4) Nu se abreviază prenumele feminine. Nu se va scrie, aşadar, M. Popescu, ci Maria Popescu, avînd în vedere că, potrivit regulilor, M. este o prescurtare pentru prenumele masculine Marin, Marius, Mircea etc.

5) Nu se va admite abrevierea numelor compuse: Ştefan cel Mare, Mircea cel Bătrîn, Mihai Viteazul etc.

6) Se va pune punct cînd se va abrevia un compus scris cu cratimă, punctul interior va fi urmat de cratimă (lt.-maj. pentru locotenent-major).

7) Nu se va folosi punctul la:

a) abrevierile care păstrează ultima literă: (dl = domnul, jr = junior), excepţie: dr. = doctor , mr. = maior;

b) abrevierile compuselor scrise fără cratimă sau scrise cu blanc: (d-lui = dumnealui; D-sa = Domnia Sa).

8) Semnul de punctuaţie "cratima" se va păstra în abrevierile compuselor scrise cu cratimă sau scrise cu blanc: (d-lui = dumnealui; D-sa = Domnia Sa, lt.-col. = locotenent-colonel).

9) În abrevierile compuselor scrise cu cratimă, cratima nu va fi urmată de blanc (spaţiu liber).

10) Modele de abreviere a titlurilor academice, a titlurilor şi apelativelor bisericeşti, a gradelor militare, a numelor de profesii sînt descrise în tabelele 2–5.

Modele de abreviere

a titlurilor academice, a titlurilor şi apelativelor bisericeşti,

a numelor de profesii şi a gradelor militare

[Anexa nr.4 introdusă prin Hot.Guv. nr.1166 din 28.11.2018, în vigoare 28.12.2018]