1186/22.11.2000 Hotărîre cu privire la aprobarea Concepţiei de substituire a produselor de import
GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA
H O T Ă R Î R E
cu privire la aprobarea Concepţiei de substituire a produselor de import
nr. 1186 din 22.11.2000
(în vigoare 30.11.2000)
Monitorul Oficial al R.Moldova nr.149-151 art.1299 din 30.11.2000
* * *
Abrogat: 03.10.2008
Hotărîrea Guvernului nr.1103 din 29.09.2008
În scopul dezvoltării economiei naţionale prin valorificarea potenţialului propriu şi comercializării mărfurilor şi serviciilor autohtone pe piaţa internă şi întru executarea Hotărîrii Guvernului Republicii Moldova nr.469 din 18 mai 2000 "Cu privire la măsurile de executare a Legii bugetului pe anul 2000 şi de acumulare a rezervelor financiare pentru onorarea angajamentelor publice faţă de creditorii externi şi interni", Guvernul Republicii Moldova
HOTĂRĂŞTE:
1. Se aprobă Concepţia de substituire a produselor de import (se anexează).
2. Ministerul Industriei şi Energeticii, Ministerul Agriculturii şi Industriei Prelucrătoare, Ministerul Mediului şi Amenajării Teritoriului, Academia de Ştiinţe a Moldovei, în comun cu Ministerul Economiei şi Reformelor şi cu Ministerul Finanţelor, vor elabora, pînă la 1 ianuarie 2001, programe de substituire a produselor de import şi vor întreprinde acţiuni concrete în vederea implementării prevederilor concepţiei nominalizate.
| PRIM-MINISTRU | |
| AL REPUBLICII MOLDOVA | Dumitru BRAGHIŞ |
Contrasemnată: |
|
| Ministrul industriei şi energeticii | Ion Leşanu |
Chişinău, 22 noiembrie 2000. |
|
| Nr.1186. |
Aprobată
prin Hotărîrea Guvernului
Republicii Moldova
nr.1186 din 22 noiembrie 2000
CONCEPŢIA DE SUBSTITUIRE A PRODUSELOR DE IMPORT
I. INTRODUCERE
În perioada de tranziţie la economia de piaţă industria, fiind influenţată de un şir de factori deosebit de nefavorabili, a fost în decădere.
Cadrul legislativ neconform noilor condiţii, influenţa insuficientă din partea statului asupra proceselor ce cauzează declinul economic, neadaptarea managerilor şi specialiştilor la noile relaţii de piaţă, lipsa fondurilor circulante şi a investiţiilor, destrămarea instituţiilor ştiinţifice din domeniu, majorarea preţurilor şi a tarifelor la resursele energetice, serviciile comunale, materia primă etc. au condus la scăderea volumului producţiei, calităţii şi competitivităţii mărfurilor industriale şi, în ultimă instanţă, la eliminarea lor de pe piaţa internă.
În anii 1992-1998 volumul producţiei industriale a scăzut cu 45% faţă de anul 1990, gradul mediu de utilizare a potenţialului disponibil în principalele domenii ale industriei fiind de cca 20%.
În economia naţională ponderea industriei în produsul intern brut (PIB) a constituit în 1999 doar 16,2%, iar a agriculturii – 22,3%.
Vacuumul creat pe piaţa internă a fost lichidat în scurt timp prin importul mărfurilor care prezintă interes pentru cumpărătorii din ţară. În ultimii ani ponderea cea mai înaltă în import au constituit-o maşinile şi aparatele electrice, produsele farmaceutice, tehnica şi aparatele medicale, produsele chimice, textilele şi articolele din acestea, produsele alimentare, materialele de construcţie.
În anii 1996-1999 soldul balanţei comerciale a fost negativ, gradul de acoperire a exportului cu import fiind de cca 70%.
Relansarea industriei, adaptarea ei la cerinţele economiei de piaţă constituie un proces complex de durată şi necesită, atît la nivelul ramurilor, cît şi al fiecărei întreprinderi, aplicarea unei politici bine fundamentate sub toate aspectele de ordin economic, social şi politic.
Drept bază pentru elaborarea prezentei concepţii au servit Programul de activitate a Guvernului Republicii Moldova "Legalitate, Consolidare şi Reforme – întru Bunăstarea Naţiunii" şi Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr.469 din 18 mai 2000 "Cu privire la Măsurile de executare a Legii bugetului pe anul 2000 şi de acumulare a rezervelor financiare pentru onorarea angajamentelor publice faţă de creditorii externi şi interni".
II. SCOPURILE CONCEPŢIEI DE SUBSTITUIRE A PRODUSELOR DE IMPORT
ŞI ACŢIUNILE NECESARE PENTRU ATINGEREA ACESTOR SCOPURI
Procesul de substituire a produselor de import constituie o parte componentă a politicii industriale a Republicii Moldova, fiind orientată spre susţinerea producătorilor locali prin pîrghii economico-financiare, întru relansarea industriei naţionale şi satisfacerea cerinţelor pieţei interne în produse autohtone.
Pentru atingerea acestor scopuri este necesară realizarea următoarelor acţiuni:
determinarea ramurilor, genurilor de activitate şi tipurilor de producţie prioritare care urmează să satisfacă necesităţile pieţei interne şi susţinerea acestora prin metode economice;
determinarea direcţiilor prioritare de cercetări ştiinţifice şi dezvoltare tehnologică privind asigurarea producerii mărfurilor calitative şi competitive ce le vor substitui pe cele de import;
fabricarea şi comercializarea de către agenţii economici a unor produse, tehnologii şi servicii noi, solicitate pe piaţa internă, substituindu-le pe cele de import;
modernizarea produselor, tehnologiilor şi serviciilor existente, inclusiv prin reproiectarea constructivă şi tehnologică sau reabilitarea lor;
eficientizarea proceselor de producţie, reducerea consumurilor de resurse energetice şi materiale pe unitate de produs, introducerea sistemelor recuperative;
introducerea sau consolidarea sistemului de management al unităţilor economice;
accelerarea activităţii investiţionale;
implementarea sistemelor de management al calităţii conform standardelor ISO 9000;
intensificarea susţinerii sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii cu profil de producere;
crearea întreprinderilor mixte;
elaborarea şi realizarea programelor de colaborare cu partenerii de peste hotare.
[Cap.II modificat prin Hot.Guv. nr.56 din 22.01.2007, în vigoare 02.02.2007]
III. CRITERIILE ŞI METODELE DE SELECTARE A PRODUSELOR
DE IMPORT CARE URMEAZĂ A FI SUBSTITUITE
Pentru a determina oportunitatea sau, după caz, inoportunitatea substituirii unui produs de import, se va efectua o analiză multicriterială prin care vor fi elucidate următoarele aspecte principale:
posibilităţile tehnologice, financiare şi de folosire a capitalului uman autohton pentru producerea mărfii competitive;
efectul economic obţinut în urma substituirii produsului de import (veniturile la buget, asanarea întreprinderii, crearea locurilor de muncă etc.);
posibilitatea de a folosi materiile prime locale;
disponibilitatea potenţialilor investitori de a investi în sectorul respectiv al producţiei;
posibilitatea de a exporta o parte din producţie;
impactul activităţii de producere asupra mediului;
perspectiva de dezvoltare şi de integrare în economia europeană.
IV. DIRECŢIILE DE ACTIVITATE ÎN VEDEREA SUBSTITUIRII PRODUSELOR DE IMPORT
1. Elaborarea, modificarea şi implementarea bazei legislative şi normative:
modificarea Codului vamal şi Codului fiscal în legătură cu necesitatea acordării diferitelor facilităţi întreprinderilor implicate în realizarea prezentei concepţii;
elaborarea bazei normative pentru crearea Centrului de marketing şi ştiinţifico-informaţional;
urgentarea examinării şi aprobării proiectului de lege cu privire la protejarea şi încurajarea investiţiilor;
aprobarea şi implementarea standardelor europene, armonizarea standardelor naţionale cu cele europene.
2. Crearea unui climat investiţional favorabil
Activităţile menţionate în capitolul precedent vor avea drept consecinţă apariţia unor noi tendinţe de a investi în sectoarele economiei naţionale.
Pentru ca aceste tendinţe să fie stabile şi să dea rezultatele scontate, este necesar să fie creat în ţară un climat investiţional favorabil prin următoarele acţiuni:
perfecţionarea actelor normative ce reglementează activitatea organelor vamale şi fiscale;
crearea zonelor antreprenoriatului liber;
crearea condiţiilor favorabile pentru fondarea întreprinderilor mixte cu capital străin şi autohton;
organizarea consultaţiilor, meselor rotunde cu participarea investitorilor şi potenţialilor investitori pentru a reacţiona prompt la obstacolele apărute în activitatea lor, monitorizarea procesului investiţional;
înlesnirea accesului la credite pentru realizarea programelor de substituire a produselor de import;
combaterea corupţiei şi crimei organizate, protecţia contra concurenţei neloiale, inclusiv eliminarea produselor contrafăcute;
elaborarea proiectelor investiţionale atractive şi mediatizarea lor în străinătate;
asigurarea furnizării stabile a resurselor energetice.
3. Reorientarea profesională şi pregătirea managerială
Relaţiile de piaţă, transformările preconizate în economia naţională impun reorientarea considerabilă a forţei de muncă spre alte meserii, locuri noi de muncă, formarea abilităţilor manageriale şi aptitudinilor comerciale ale personalului de conducere al întreprinderilor.
De aceea organele administraţiei publice centrale şi locale, care monitorizează activitatea ramurilor economiei naţionale, trebuie să prevadă pîrghii administrative şi economico-financiare, expuse în cele ce urmează, care vor urgenta desfăşurarea acestor procese:
organizarea şi susţinerea de către organele administraţiei publice centrale şi alte instituţii a cursurilor de orientare profesională, profilate pe tematici aferente meseriilor şi activităţilor industriale, care vor favoriza plasarea în cîmpul muncii;
acumularea de către organele administraţiei publice şi agenţii economici a mijloacelor financiare pentru reconversiunea profesională şi crearea de noi locuri de muncă;
orientarea şi susţinerea agenţilor economici în vederea dezvoltării reţelelor proprii de servicii, inclusiv servicii în garanţie şi postgaranţie, precum şi a unor reţele de desfacere a produselor care, pe lîngă avantajul de a asigura o apropiere de beneficiari, vor crea noi locuri de muncă pentru angajarea unei părţi a personalului disponibilizat;
utilizarea eficientă a asistenţei tehnice acordate de către organismele financiare internaţionale (Banca Mondială, Fondul Monetar Internaţional ş.a.) întru pregătirea managerială.
4. Susţinerea şi stimularea de către stat a întreprinderilor prin promovarea unor facilităţi fiscale privind:
încurajarea investiţiilor şi cercetărilor ştiinţifice prin diferite facilităţi fiscale;
stimularea importurilor de utilaje pentru dezvoltarea activităţii de producere a mărfurilor necesare pieţei interne şi externe;
protejarea prin metode tarifare şi netarifare a pieţei interne de importul de mărfuri analogice celor ce se produc în Republica Moldova;
încheierea acordurilor-memorandum de către Consiliul Creditorilor cu întreprinderile care vor participa la realizarea prezentei concepţii în conformitate cu Legea privind restructurarea întreprinderilor;
antrenarea întreprinderilor autohtone în realizarea programelor de achiziţii publice.
5. Elaborarea şi realizarea următoarelor programe integrate de stat privind producerea mărfurilor, tehnologiilor şi serviciilor solicitate pe piaţa internă:
Programul 1. Valorificarea resurselor regenerabile de energie, însuşirea şi producerea aparatelor de control şi evidenţă a consumului de resurse energetice, apă rece şi caldă.
Valorificarea resurselor regenerabile de energie (solare şi eoliene) la producerea energiei electrice şi termice, elaborarea, însuşirea şi organizarea producerii autohtone a aparatelor de control şi evidenţă a consumului de gaze naturale, energie electrică, termică, apă rece şi caldă la majoritatea agenţilor economici locali.
Implementarea sistemului automat de evidenţă, control şi dirijare a consumului de resurse energetice în scopul minimalizării pierderilor în reţele şi reducerii costurilor lor.
Programul 2. Însuşirea şi producerea articolelor de completare a tehnicii agricole, implementarea tehnologiilor de restabilire a pieselor de schimb.
Elaborarea tehnologiilor de producere şi restabilire a pieselor, însuşirea, producerea articolelor de completare a tehnicii agricole pentru asigurarea cerinţelor pieţei interne prin aplicarea unei strategii noi de dezvoltare, axată pe specializare, cooperare, procurare a licenţelor, ridicare a competitivităţii producţiei etc.
Programul 3. Elaborarea şi implementarea tehnologiilor avansate, însuşirea şi producerea utilajului pentru industria de prelucrare a materiei prime agricole.
Elaborarea tehnologiilor avansate, reorganizarea, modernizarea şi producerea utilajului, maşinilor, liniilor tehnologice avansate de prelucrare şi ambalare a produselor agricole din industria vinicolă, a conservelor, zahărului, tutunului, uleiurilor şi grăsimilor, produselor regnului animal, berei, băuturilor nealcoolice, de cofetărie şi panificaţie etc.
Programul 4. Obţinerea noilor soiuri de plante, rase de animale, implementarea tehnologiilor agricole de producere a materiilor prime ce le vor substitui pe cele de import.
Obţinerea noilor soiuri de plante, rase de animale şi ştame de microorganisme cu productivitate şi calităţi valoroase înalte, organizarea proceselor de producere a materiilor prime agricole prin implementarea tehnologiilor şi procedeelor moderne cu scopul majorării volumului lor şi ridicării calităţii producţiei în corespundere cu cerinţele standardelor mondiale şi pieţelor de desfacere.
Respectarea cerinţelor ecologice la toate stadiile proceselor de producere şi comercializare a produselor agricole.
Programul 5. Însuşirea şi producerea tehnicii medicale şi a preparatelor farmaceutice.
Elaborarea, însuşirea şi producerea tehnicii medicale, inclusiv pentru diagnostic şi tratament.
Elaborarea, însuşirea şi producerea preparatelor farmaceutice, inclusiv pe baza materiei prime locale.
Programul 6. Însuşirea şi producerea articolelor din industria uşoară.
Elaborarea şi însuşirea tehnologiilor de prelucrare a pieilor şi blănurilor, de producere a încălţămintei, îmbrăcămintei, covoarelor, produselor de artizanat, textilelor, tricotajelor etc.
Programul 7. Însuşirea şi producerea aparatelor de uz casnic, de monitorizare a mediului şi de control al traficului rutier.
Elaborarea, însuşirea şi producerea aparatelor şi articolelor electrice şi mecanice de uz casnic, de monitorizare a mediului şi de control al traficului rutier.
Programul 8. Însuşirea şi producerea produselor chimice de uz casnic, cu destinaţie pentru industria prelucrătoare a materiei prime, agricultură şi parfumerie.
Elaborarea, însuşirea şi fabricarea la întreprinderile autohtone a produselor chimice de uz casnic, cu destinaţie pentru industria prelucrătoare a materiei prime, agricultură şi parfumerie.
Programul 9. Însuşirea şi producerea materialelor şi produselor de construcţie.
Elaborarea, însuşirea şi fabricarea materialelor şi produselor de construcţie, inclusiv pe baza materiei prime locale.
Elaborarea, însuşirea şi producerea maşinilor şi utilajului pentru fabricarea materialelor de construcţie.
Programul 10. Implementarea tehnologiilor informaţionale de integrare în societatea informaţională globală, însuşirea şi producerea dispozitivelor şi utilajului electronic.
Crearea sistemelor manageriale pentru unităţi economice, bazate pe instrumente informatice cu capacităţi de instruire şi autoadaptare.
Implementarea tehnologiilor informaţionale în procesele de producţie industrială (proiectare, producere, desfacere).
Implementarea tehnologiilor moderne de protecţie a produselor şi documentelor şi de codificare a informaţiei.
Însuşirea tehnologiilor informaţionale la restructurarea şi redimensionarea întreprinderilor.
Însuşirea şi producerea dispozitivelor şi utilajului electronic conex, a tehnologiilor informaţionale, adaptate la condiţiile locale de exploatare.
V. REZULTATE SCONTATE ALE CONCEPŢIEI DE SUBSTITUIRE A PRODUSELOR DE IMPORT
Procesul de substituire a produselor de import presupune obţinerea următoarelor rezultate de bază:
dinamizarea dezvoltării economiei naţionale, depăşirea fenomenelor de criză în sferele vieţii social-economice;
creşterea competitivităţii unităţilor economice şi a produselor acestora pe piaţa internă şi externă;
ameliorarea situaţiei financiare a agenţilor economici;
reducerea costurilor de producţie şi a preţurilor produselor;
majorarea volumului de investiţii în economie;
majorarea valorii adăugate a produselor finite, precum şi a ponderii producţiei industriale în PIB;
satisfacerea necesităţilor principale ale populaţiei, menţinerea şi sporirea veniturilor populaţiei, crearea locurilor noi de muncă;
utilizarea la maximum a materiei prime locale, inclusiv a materiei prime regenerabile;
atragerea capitalului străin prin formarea societăţilor mixte, acordarea sprijinului financiar de către organismele internaţionale etc.;
creşterea interesului partenerilor străini pentru implicarea lor financiară şi procurarea de produse;
racordarea industriei moldoveneşti la cea europeană, realizată prin cooperare-specializare;
păstrarea echilibrului ecologic al mediului.