Hotărâre nr. 127 din 12.08.2021

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

H O T Ă R Â R E

pentru aprobarea Avizului asupra amendamentelor

la proiectul de lege cu privire la Codul vamal

nr. 127  din  12.08.2021

 (în vigoare 13.08.2021) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr.196 art. 244 din 13.08.2021

* * *

Guvernul HOTĂRĂŞTE:

Se aprobă şi se prezintă Parlamentului Avizul asupra amendamentelor la proiectul de lege cu privire la Codul vamal.

Aprobat

prin Hotărârea Guvernului nr.127/2021

AVIZ

asupra amendamentelor la proiectul de lege

cu privire la Codul vamal

Guvernul a examinat amendamentele (CEB-04 nr.351 din 17 noiembrie 2020, CEB-04 nr.387 din 26 noiembrie 2020 şi CEB-04 nr.423 din 15 decembrie 2020) înaintate de către deputaţii în Parlament la proiectul de lege cu privire la Codul vamal (iniţiativa legislativă a Guvernului nr.306 din 9 iulie 2020) şi comunică următoarele.

1. Amendamentul VF nr.4 din 9 noiembrie 2020, cu privire la modificarea art.5 pct.52), care prevede reglementarea Portului Internaţional Liber "Giurgiuleşti" drept zonă liberă, nu se susţine, deoarece statutul de zonă liberă nu poate fi stabilit prin prisma reglementărilor prezentului Cod, în contextul în care, potrivit art.4 alin.(1) din Legea nr.440/2001 cu privire la zonele economice libere, zona liberă este creată, la propunerea Guvernului, printr-o lege, adoptată de Parlament în corespundere cu legea în cauză, care va delimita în acest scop o parte sau câteva părţi ale teritoriului Republicii Moldova. În acest sens, statutul Portului Internaţional Liber "Giurgiuleşti" urmează a fi modificat prin prisma legii-cadru – Legea nr.8/2005 cu privire la Portul Internaţional Liber "Giurgiuleşti".

2. Amendamentul VG nr.22 din 17 noiembrie 2020, ce ţine de propunerile de ajustare a noţiunilor din art.5, se susţine, cu excepţia propunerii ce se referă la completarea noţiunilor "drepturi de export" şi "drepturi de import", care nu se susţine.

3. Amendamentul VF nr.4 din 9 noiembrie 2020, ce se referă la excluderea lit.f) din art.12 alin.(5), nu se susţine, deoarece activitatea vamală implică cunoştinţe aferente legislaţiei şi reglementărilor vamale, iar norma ce reglementează obligaţia brokerului de a instrui personalul angajat pentru desfăşurarea activităţii vamale este necesară pentru instruirea profesională continuă şi creşterea experienţei şi calificării angajaţilor la nivelul necesar pentru realizarea eficientă a atribuţiilor de serviciu. Menţionăm că scopul acestei condiţii rezidă în sporirea eficacităţii şi calităţii serviciilor prestate, precum şi în îmbunătăţirea activităţii brokerilor vamali.

4. Amendamentul VG nr.22 din 17 noiembrie 2020, aferent modificării art.12, art.28 alin.(4) şi art.49 alin.(1), se susţine.

5. Amendamentul VF nr.4 din 9 noiembrie 2020, ce se referă la excluderea lit.e) din art.12 alin.(14), se susţine parţial, prin expunerea lit.e) în următoarea formulare:

"e) să verifice documentele şi datele primite de la persoana pe care o reprezintă conform actelor normative, în funcţie de tipul de reprezentare".

6. Amendamentul VF nr.4 din 9 noiembrie 2020, referitor la completarea art.46 alin.(1) cu textul "cu excepţia cazurilor prevăzute la art.415 al prezentului Cod", nu se susţine, deoarece prevederile art.45 sunt norme generale aplicate deciziilor vamale, iar prevederile art.415 sunt norme speciale aplicate deciziilor vamale privind sancţiunile contravenţionale, care se aplică cu precădere.

7. Amendamentul VF nr.4 din 9 noiembrie 2020, referitor la completarea art.52 alin.(7) după cuvântul "fax" cu cuvintele "poştă electronică", nu se susţine. Conform art.52 alin.(7) din proiectul de lege, depunerea la poştă echivalează cu transmiterea textului documentului prin teletip, fax şi prin alte mijloace de comunicaţie. Astfel, cuvintele "şi prin alte mijloace de comunicaţie" reprezintă o noţiune mai largă, care cuprinde toate modalităţile şi mijloacele posibile de transmitere a unui document.

8. Amendamentul VG nr.22 din 17 noiembrie 2020, aferent introducerii capitolului II "Taxa pentru efectuarea procedurilor vamale", nu se susţine, deoarece conceptul propus contravine angajamentelor asumate în cadrul Zonei de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător (ZLSAC), prin prisma art.195 din Acordul de Asociere dintre Republica Moldova, pe de o parte, şi Uniunea Europeană şi Comunitatea Europeană a Energiei Atomice şi statele membre ale acestora, pe de altă parte, şi art.52 din Regulamentul (UE) nr.952/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 9 octombrie 2013 de stabilire a Codului vamal al Uniunii.

9. Amendamentul VF nr.4 din 9 noiembrie 2020, ce se referă la art.69 alin.(4), nu se susţine, detalierea respectivă va fi efectuată în Regulamentul de punere în aplicare a Codului vamal.

10. Amendamentul VF nr.4 din 9 noiembrie 2020, referitor la expunerea art.73 într-o nouă formulare, nu se susţine. În acest sens evidenţiem că prevederi similare sunt prevăzute în conţinutul art.72 din proiectul noului Cod vamal şi se bazează pe prevederile Codului vamal al Uniunii şi pe Decizia nr.6.1 a Comitetului tehnic de evaluare din cadrul Organizaţiei Mondiale a Comerţului. Totodată, menţionăm că formularea propusă reprezintă formularea actuală a art.11 alin.(4) din Legea nr.1380/1997 cu privire la tariful vamal.

11. Amendamentul VF nr.4 din 9 noiembrie 2020, ce presupune completarea art.75 cu pct.8) cu următorul cuprins: "8) cheltuielile pentru descărcare, reîncărcare şi alte cheltuieli legate de importul mărfurilor în/prin Portul Internaţional Liber "Giurgiuleşti", nu se susţine, având în vedere că prevederile propuse spre completare se regăsesc la art.75 pct.1) din proiectul noului Cod vamal, motiv pentru care nu se consideră judicios de a introduce reglementări deja prevăzute, care urmează a fi aplicate pe principii generale, fără condiţionări teritoriale.

12. Amendamentul VF nr.4 din 9 noiembrie 2020, ce se referă la modificarea art.98 alin.(8) pct.2) lit.b) şi completarea acestuia cu pct.3), ce ţine de modificarea tratamentului vamal aplicat trimiterilor poştale internaţionale, nu se susţine, din considerentul că mărfurile transportate prin trimiterile poştale internaţionale se află sub supraveghere vamală, valoarea acestora fiind variată, iar depunerea garanţiei este o măsură de asigurare a achitării drepturilor de import. Valoarea trimiterilor poştale poate fi dedusă din manifestul trimiterii poştale. Totodată, remarcăm că, în cazul în care operatorul poştal va îndeplini condiţiile pentru obţinerea simplificărilor vamale, acesta nu va fi obligat să depună garanţie (garanţie globală, cu cuantum redus).

13. Amendamentul VF nr.4 din 9 noiembrie 2020, referitor la expunerea art.113 alin.(4) în următoarea formulare: "Înscrierile în fişele de evidenţă ale debitorilor privind stingerea datoriei vamale se efectuează în temeiul deciziei Serviciului Vamal de amânare a datoriei vamale", nu se susţine, în contextul în care se consideră oportună implementarea mecanismului actual reglementat de legislaţie şi utilizarea continuă a contractelor de amânare a termenelor de plată.

14. Amendamentul VG nr.22 din 17 noiembrie 2020, aferent modificării art.127 alin.(2) şi (3), se susţine.

15. Amendamentul VG nr.22 din 17 noiembrie 2020, aferent modificării art.198 şi art.201 alin.(2), art.202 lit.c) şi d), nu se susţine, deoarece contravine normelor actelor europene (Regulamentul (CE) nr.1186/2009 al Consiliului din 16 noiembrie 2009 de instituire a unui regim comunitar de scutiri de taxe vamale şi Directiva 2009/132/CE a Consiliului din 19 octombrie 2009 de stabilire a domeniului de aplicare a art.143 lit.(b) şi (c) din Directiva 2006/112/CE în ceea ce priveşte scutirea de la taxa pe valoare adăugată a anumitor importuri finale de bunuri).

16. Amendamentul VG nr.22 din 17 noiembrie 2020, cu privire la ajustarea art.219 şi 221, nu se susţine, deoarece aplicarea scutirii se referă la persoanele ce introduc loturi de marfă şi nu urmează să depindă de tipul operatorului poştal.

17. Amendamentul VG nr.22 din 17 noiembrie 2020, cu privire la ajustarea art.232, se susţine parţial, în partea ce ţine de alin.(1), primul enunţ al alin.(1) se expune în următoarea formulare:

"(1) Guvernul poate reduce pragurile financiare şi/sau limitele cantitative ale mărfurilor scutite de drepturi de import, în cazul călătorilor din următoarele categorii:".

Abrogarea alin.(2) nu se susţine, întrucât acesta corespunde cu cuprinsul art.13 din Directiva 2007/74/CE a Consiliului din 20 decembrie 2007 privind scutirea de taxa pe valoare adăugată şi de accize pentru bunurile importate de către persoanele care călătoresc din ţări terţe.

18. Amendamentul VG nr.22 din 17 noiembrie 2020, referitor la ajustarea art.242 alin.(2) lit.a), se susţine.

19. Amendamentul VG nr.22 din 17 noiembrie 2020, cu privire la ajustarea art.274, se susţine parţial, prin expunerea primului enunţ al alin.(2) în următoarea formulare:

"(2) Guvernul poate limita cantitatea de combustibil admis cu scutire de drepturi de import în cazul:".

Modificările propuse la lit.a) şi b) se susţin.

20. Amendamentul VF nr.4 din 9 noiembrie 2020, referitor la expunerea art.283 alin.(3) în următoarea formulare: "Pe toată durata regimului de admitere temporară, mărfurile nu pot fi vândute, date în locaţiune, comodat, gajate, transferate sau puse la dispoziţia unei alte persoane pe teritoriul Republicii Moldova, decât cu acordul Serviciului Vamal, cu condiţia achitării drepturilor de import în cazul punerii mărfurilor respective în liberă circulaţie", nu se susţine.

În conformitate cu prevederile Convenţiei privind admiterea temporară, încheiată la Istanbul la data de 26 iunie 1990, în majoritatea anexelor este specificată o condiţie de bază ca mărfurile introduse în regim vamal de admitere temporară să aparţină unei persoane stabilite sau rezidente în afara teritoriului de admitere temporară. La fel, se propune menţinerea normei actuale privind punerea în liberă circulaţie, din considerentul că, mai întâi, urmează a fi achitate drepturile de import şi efectuate formalităţile vamale de punere în liberă circulaţie pentru mărfurile introduse în regim vamal de admitere temporară şi doar după aceasta este posibilă utilizarea mărfurilor respective în alte scopuri decât au fost introduse. Norma propusă presupune că mărfurile introduse temporar pot fi puse în liberă circulaţie, cu condiţia achitării drepturilor de import în cazul punerii mărfurilor respective în liberă circulaţie, astfel nefiind clar în ce moment urmează a fi achitate drepturile de import, ceea ce ar genera anumite riscuri în partea ce ţine de supravegherea mărfurilor respective.

21. Amendamentul VF nr.4 din 9 noiembrie 2020, referitor la expunerea art.291 alin.(3) pct.4) şi art.292 alin.(2) pct.4) într-o altă formulare, nu se susţine, deoarece normele respective transpun prevederile legislaţiei internaţionale care stipulează expres actele şi procedura care necesită a fi respectată în cazul transportării mărfurilor sub acoperirea convenţiilor internaţionale. Transportarea mărfurilor de către operatorii poştali deschişi concurenţei nu cade sub incidenţa niciunui act internaţional. Conform prevederilor legislaţiei europene, operatorii poştali plasează mărfurile în regimul vamal de tranzit, conform regulilor generale. Exceptarea operatorilor poştali din aceste prevederi generale va constitui o abatere de la prevederile Convenţiei privind regimul de tranzit comun, la care Republica Moldova urmează să adere în conformitate cu Acordul de Asociere dintre Republica Moldova, pe de o parte, şi Uniunea Europeană şi Comunitatea Europeană a Energiei Atomice şi statele membre ale acestora, pe de altă parte.

22. Amendamentul VF nr.6 din 14 decembrie 2020, referitor la completarea proiectului de lege cu prevederi aferente regimului vamal duty-free, nu se susţine. Menţionăm că proiectul Codului vamal a fost elaborat în vederea executării angajamentelor asumate de Republica Moldova în art.201 din Acordul de Asociere dintre Republica Moldova, pe de o parte, şi Uniunea Europeană şi Comunitatea Europeană a Energiei Atomice şi statele membre ale acestora, pe de altă parte, ratificat prin Legea nr.112/2014, prevăzute în anexa XXVI la Acordul de Asociere menţionat, precum şi a recomandărilor înaintate prin Hotărârea Curţii de Conturi nr.34/2016 privind Raportul auditului de conformitate asociat auditului de performanţă al sistemului facilităţilor fiscale şi vamale, ce propune eliminarea treptată a facilităţilor fiscale şi vamale acordate magazinelor ce activează în regim duty-free. Concomitent, proiectul conţine prevederi pentru executarea recomandărilor Misiunii Uniunii Europene de Asistenţă la Frontieră în Moldova şi Ucraina, Uniunii Europene şi Băncii Mondiale, finalităţile urmărite fiind creşterea încasărilor fiscale şi reguli clare de impozitare, bazate pe echitate şi simplitate fiscală.

23. Amendamentul VG nr.22 din 17 noiembrie 2020, aferent ajustării art.311 alin.(1), se susţine.

24. Amendamentul IM nr.34 din 2 noiembrie 2020, referitor la art.312 alin.(1), ce ţine de substituirea cuvintelor "de obţinerea unei aprobări prealabile din partea" cu cuvântul "notificarea", nu se susţine, deoarece zona liberă este o parte a teritoriului vamal în care mărfurile străine sunt introduse şi utilizate fără plata drepturilor de import şi fără aplicarea măsurilor de politică comercială, potrivit procedurii stabilite de noul Cod vamal şi de alte acte normative, în cazul când legislaţia nu prevede altfel, iar mărfurile autohtone sunt introduse şi utilizate cu respectarea condiţiilor necesare plasării în regim. Zonele libere sunt îngrădite. Perimetrul şi punctele de acces şi de ieşire ale unei zone libere sunt supuse supravegherii vamale.

Astfel, în vederea asigurării unei supravegheri eficiente a mărfurilor străine depozitate în zonele libere, fără plata drepturilor de import, organul vamal urmează să verifice ca orice construcţie din zona liberă să asigure supravegherea mărfurilor astfel încât să nu fie posibilă sustragerea acestora de sub controlul vamal, să asigure integritatea mărfurilor depozitate, să fie amenajată astfel încât să permită accesul doar persoanelor care deţin acest drept, să nu permită sustragerea/scoaterea mărfurilor de sub supraveghere vamală prin alte locuri decât doar după declararea mărfurilor şi efectuarea controlului vamal corespunzător. Totodată, în cazul depozitării în zonele libere, mărfurile care prezintă pericol, a celor susceptibile de a altera alte mărfuri sau a celor care necesită instalaţii speciale, construcţiile urmează să fie asigurate cu locuri special amenajate în acest scop.

În concluzie, remarcăm că toate aceste măsuri nu vor fi luate în calcul de către alte organe abilitate care reglementează domeniul construcţiilor, pe motiv că acestea se limitează doar la verificarea corespunderii construcţiei unor cerinţe tehnice.

25. Amendamentul IM nr.34 din 2 noiembrie 2020, ce se referă la modificarea art.315, prin excluderea posibilităţii de plasare a mărfurilor în zona liberă în regim de perfecţionare activă, nu se susţine, deoarece urmează a fi modificat în totalmente conceptul noului Cod vamal, ce ţine de regimurile vamale speciale, care prevede că regimul de zonă liberă să fie inclus în regimul vamal special de depozitare. Prin urmare, un alt concept aplicat regimului de zonă liberă contravine angajamentelor asumate privind racordarea cadrului legal naţional la cel al Uniunii Europene.

26. Amendamentul IM nr.34 din 2 noiembrie 2020, ce ţine de excluderea textului din art.317 alin.(2) "şi a licenţelor de export sau a măsurilor de control la export prevăzute, sau a politicilor comerciale,", nu se susţine, deoarece prevederea respectivă nu va afecta activitatea agenţilor economici care vor activa în regim vamal de perfecţionare activă într-o zonă liberă, pe motiv că această prevedere va face excepţie în cazul în care este stabilit faptul că produsele finite, semifinite sau returnarea componentelor de materie primă, pentru exportul resturilor şi deşeurilor din procesul de producţie, parte a oricărui proces de producţie, nu au statutul vamal de mărfuri autohtone. Această măsură fiind impusă doar mărfurilor autohtone la export.

Totodată, cuvintele "sau a politicilor comerciale" se substituie cu cuvintele "în cadrul politicilor comerciale".

27. Amendamentul VF nr.4 din 9 noiembrie 2020, aferent art.348 alin.(3), se susţine, prin completarea alineatului respectiv cu lit.e) cu următorul cuprins:

"e) mărfurile sunt transportate prin trimiteri poştale internaţionale."

28. Amendamentul IV nr.3 din 26 noiembrie 2020, privind expunerea art.363 într-o nouă formulare, se susţine parţial, prin modificarea alineatului care îşi schimbă conţinutul ca urmare a amendamentului propus, după cum urmează:

la alin.(1) pct.2) va avea următorul cuprins:

"2) dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii:

a) titularul de drepturi a confirmat în scris Serviciului Vamal, în termen de 10 zile lucrătoare sau, în cazul mărfurilor perisabile, în termen de 3 zile lucrătoare de la notificarea suspendării acordării liberului de vamă pentru mărfuri sau de la reţinerea acestora, faptul că un drept de proprietate intelectuală a fost încălcat;

b) titularul de drepturi a confirmat în scris Serviciului Vamal, în termen de 10 zile lucrătoare sau, în cazul mărfurilor perisabile, în termen de 3 zile lucrătoare de la notificarea suspendării acordării liberului de vamă sau de la reţinerea mărfurilor, acordul său privind distrugerea mărfurilor; şi

c) declarantul sau deţinătorul mărfurilor a confirmat în scris Serviciului Vamal, în termen de 10 zile lucrătoare sau, în cazul mărfurilor perisabile, în termen de 3 zile lucrătoare de la notificarea suspendării acordării liberului de vamă sau de la reţinerea mărfurilor, acordul său privind distrugerea mărfurilor. În situaţia în care declarantul sau deţinătorul mărfurilor nu a confirmat Serviciului Vamal, în termenele respective, acordul său privind distrugerea mărfurilor, nici nu a notificat autorităţilor vamale opoziţia sa în acest sens, Serviciul Vamal poate considera că declarantul sau deţinătorul mărfurilor a confirmat acordul său faţă de distrugerea mărfurilor respective.";

alin. (3) va avea următorul cuprins:

"(3) Titularul de drept este obligat să distrugă mărfurile care aduc atingere unui drept de proprietate intelectuală în decurs de 3 ani de la data constatării că acestea aduc atingere unui drept de proprietate intelectuală."

29. Amendamentul IV nr.3 din 26 noiembrie 2020, ce ţine de completarea art.363 cu alin.(7) şi art.364 cu alin.(11) privind excluderea obligaţiei de achitare a drepturilor de import sau de export pentru mărfurile distruse, nu se susţine, deoarece art.125 alin.(1) pct.7) prevede stingerea datoriei vamale la import în cazul în care mărfurile supuse drepturilor de import sau de export sunt distruse sub supraveghere vamală sau abandonate în favoarea statului.

30. Amendamentul VF nr.4 din 9 noiembrie 2020, referitor la art.378 alin.(3), ce prevede modificarea termenului de "3 ani" cu termenul de "1 an", nu se susţine. Menţionăm că termenul de prescripţie de 3 ani este direct proporţional cu termenul-limită prevăzut de proiect pentru constatarea unei datorii vamale, fapt ce ar permite Serviciului Vamal întreprinderea unor acţiuni legale de tragere la răspundere a subiecţilor care au adus un anumit prejudiciu statului. Or, aceeaşi abordare juridică este prevăzută şi în legislaţia comunitară, care extinde termenul de prescripţie la un termen de 3 ani, termen suficient pentru a putea sancţiona persoanele vinovate de încălcarea reglementărilor vamale.

31. Amendamentul VF nr.4 din 9 noiembrie 2020, ce ţine de expunerea art.383 alin.(1) şi (2) într-o formulare nouă şi modificarea art.395, nu se susţine, deoarece sancţiunea este în corelare proporţională cu riscul economic ce poate apărea în caz de nerespectare a acestui regim, unde, de regulă, valoarea mărfurilor străine plasate sub regim special este considerabilă, mărfurile se află sub supraveghere vamală, nefiind achitate drepturile de import. De asemenea, conform art.418 alin.(2), operatorul economic este în drept să achite, în termen de 3 zile lucrătoare, calculat din momentul aducerii la cunoştinţă a deciziei asupra cazului de contravenţie vamală, doar jumătate din cuantumul sancţiunii materiale aplicate. Respectiv, norma prevăzută în proiect este echitabilă situaţiei juridice reglementate. Totodată, proiectul prevede în art.399 noţiunea de "contravenţie neînsemnată", motiv pentru care contravenţiile prevăzute la art.383 nu pot fi calificate ca fiind contravenţii minore.

32. Amendamentul VF nr.4 din 9 noiembrie 2020, ce prevede expunerea art.384 alin.(1) şi (2) în formularea propusă, nu se susţine, deoarece vinovăţia reprezintă un element component al contravenţiei, fără de care fapta săvârşită nu poate fi calificată ca o contravenţie, respectiv forma vinovăţiei nu poate influenţa cuantumul amenzii aplicate. Or, scopul normei este de a spori corectitudinea declarării mărfurilor, astfel încât să fie prevenit fenomenul declarării neautentice a acestora. În ipoteza delimitării normei, ţinând cont de forma vinovăţiei, s-ar crea impresia greşită de stimulare a neglijenţei declarantului în procesul declarării şi vămuirii mărfurilor.

33. Amendamentul IV nr.3 din 26 noiembrie 2020, ce se referă la excluderea art.386, nu se susţine, deoarece art.386 prevede răspunderea materială ce poate surveni în cazul contravenţiei respective, fiind de altfel aplicată exclusiv persoanelor juridice. Mai mult decât atât, lupta contra produselor contrafăcute sau care aduc atingere unui drept de proprietate intelectuală atinge cote globale, fiind pe deplin implementată în toate ţările, cu precădere în ţările Uniunii Europene, fiind stabilite sancţiuni foarte drastice. Scopul cuantumului fix este de a spori gradul de conformare al agenţilor economici şi de a-i descuraja să importe/exporte mărfuri ce pot aduce atingere dreptului de proprietate intelectuală, acţiune ilicită, care, de altfel, se realizează în mare parte intenţionat.

34. Amendamentul VF nr.4 din 9 noiembrie 2020, ce se referă la modificarea art.387, prin substituirea textului "40 – 100% din cuantumul drepturilor de import pentru care" cu textul "20 – 50 % din cuantumul taxei vamale pentru care", nu se susţine, deoarece acordarea tratamentului tarifar preferenţial este un beneficiu pentru operatorul economic, respectiv operatorul economic trebuie să prezinte acte autentice pentru a beneficia de acest tratament. Micşorarea cuantumului amenzilor va crea un risc major în beneficierea neîntemeiată de tratament tarifar preferenţial sau de restituiri. Menţionăm că amenda se stabileşte nu din valoarea în vamă a mărfurilor, ci din cuantumul drepturilor de import pentru care a fost solicitat sau acordat tratamentul tarifar preferenţial sau din cuantumul drepturilor de import sau export pentru care a fost solicitată restituirea. De asemenea, conform art.418 alin.(2), operatorul economic este în drept să achite, în termen de 3 zile lucrătoare calculat de la data aducerii la cunoştinţă a deciziei asupra cazului de contravenţie vamală, doar jumătate din cuantumul sancţiunii materiale aplicate. Respectiv, norma prevăzută în proiect este echitabilă situaţiei juridice reglementate.

35. Amendamentul VG nr.22 din 17 noiembrie 2020, aferent art.388, se susţine.

36. Amendamentul VF nr.4 din 9 noiembrie 2020, referitor la art.395, ce ţine de substituirea cuvintelor "forţă majoră" cu cuvintele "impediment în afara controlului persoanei", nu se susţine, deoarece articolul respectiv nu conţine prevederile menţionate.

37. Amendamentul VF nr.4 din 9 noiembrie 2020, ce se referă la completarea art.400 alin.(6) pct.1) cu lit.f) şi g), se susţine parţial, prin completarea articolului cu lit.f) cu următorul cuprins: "f) contravenţia are un impact redus sau inexistent asupra cuantumului drepturilor vamale care trebuie plătite", iar circumstanţa atenuantă propusă la lit.g) (contravenţia a fost săvârşită de o întreprindere mică sau mijlocie, în termen de 3 luni de la data înregistrării de către Serviciul Vamal) se regăseşte în circumstanţa atenuantă prevăzută la lit.d) (săvârşirea pentru prima dată a unei contravenţii vamale în decursul a 12 luni consecutive).

38. Amendamentul VF nr.4 din 9 noiembrie 2020, referitor la excluderea art.400 alin.(4), nu se susţine, deoarece scopul normei este de a limita abuzurile din partea agenţilor constatatori în procesul stabilirii cuantumului sancţiunii contravenţionale în cazul existenţei circumstanţelor agravante. De asemenea, aceste norme contribuie la respectarea principiului transparenţei, stabilind un proces transparent de aplicare a circumstanţelor agravante, excluzând elementele corupţionale.

39. Amendamentul VF nr.4 din 9 noiembrie 2020, ce se referă la completarea cu art.415¹ ("Examinarea contestaţiilor în cadrul Consiliului de soluţionare a disputelor"), nu se susţine.

În acest sens evidenţiem că spre deosebire de prevederile Codului vamal în vigoare, în proiectul noului Cod vamal modalitatea de emitere a deciziilor este total diferită de cea actuală. Respectiv, agentul economic are dreptul la replică, prin care îşi expune toate argumentele pentru emiterea unei decizii favorabile.

Suplimentar, informăm că regulamentele Uniunii Europene nu prevăd obligativitatea instituirii unui astfel de consiliu. Mai mult decât atât, astfel de consilii de soluţionare a disputelor nu există în nicio ţară europeană.

40. Totodată, în vederea perfecţionării prevederilor proiectului Codului vamal, se propun următoarele modificări:

a) în preambul, după liniuţa a patra, se completează cu două liniuţe cu următorul cuprins:

"- transpune parţial Directiva 2009/132/CE a Consiliului din 19 octombrie 2009 de stabilire a domeniului de aplicare a art.143 lit.(b) şi (c) din Directiva 2006/112/CE în ceea ce priveşte scutirea de la taxa pe valoarea adăugată a anumitor importuri finale de bunuri, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 292/5 din 10 noiembrie 2009;

- transpune parţial Directiva 2006/79/CE a Consiliului din 5 octombrie 2006 privind scutirea de impozit la import pentru loturile mici de bunuri cu caracter necomercial din ţări terţe, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 286/15 din 17 octombrie 2006";

b) la art.11, alin.(4) se completează cu textul " , în funcţie de tipul reprezentării";

c) la art.12 alin.(3), după cuvintele "de către brokerul vamal" se introduc cuvintele "sau orice persoană desemnată în calitate de reprezentat vamal";

d) art.39 va avea următorul cuprins:

"Articolul 39. Conformitatea

(1) Conformitatea este absenţa unor încălcări grave sau repetate a legislaţiei vamale şi fiscale, constatată conform procedurii legale, precum şi a infracţiunii economice legate de activitatea solicitantului, pe perioada ultimilor 3 ani anteriori depunerii cererii.

Această condiţie se consideră îndeplinită în cazul în care:

(a) nu există nicio decizie a unei autorităţi administrative sau judiciare care să concluzioneze că una dintre persoanele descrise la lit.(b) a comis, în cursul ultimilor trei ani, încălcări grave sau repetate ale legislaţiei vamale sau ale dispoziţiilor fiscale în legătură cu activitatea sa economică; precum și dacă

(b) niciuna dintre următoarele persoane nu are un cazier care conţine infracţiuni în legătură cu activitatea sa economică, inclusiv cu activitatea economică a solicitantului, dacă este cazul:

- solicitantul;

- angajatul sau angajaţii responsabili de domeniul vamal al solicitantului;

- persoana sau persoanele împuternicite să îl reprezinte pe solicitant sau care exercită controlul asupra gestiunii acestuia.

Încălcare gravă a legislaţiei vamale sau fiscale în sensul prezentului articol sunt faptele ce constituie:

- contravenţie vamală cu răspundere materială, prevăzută la art.380, 382, 383, 384, 386, 387, 388, 391 şi 395 din Codul vamal al Republicii Moldova nr.1149/2000, ce cauzează un prejudiciu mai mare de 100 000 de lei;

- contravenţie cu răspundere contravenţională din Codul contravenţional al Republicii Moldova nr.218/2008, prevăzută la art.287 alin.(10), (10¹) şi (11), la care valoarea obiectului contravenţiei depăşeşte 100 000 de lei ;

- contravenţie cu răspundere contravenţională din Codul contravenţional al Republicii Moldova nr.218/2008, prevăzută la art.287 alin.(12), (14) şi (15), ce cauzează un prejudiciu mai mare de 100 000 de lei;

- încălcare fiscală aferentă TVA care a dus la diminuarea şi/sau eschivarea mai mare de 100 000 de lei pe perioada unui an calendaristic;

- încălcare fiscală aferentă accizei.

Încălcare repetată, în sensul prezentului articol, este comiterea unor încălcări ale legislaţiei vamale sau fiscale, care sunt identice sau similare în ceea ce privește natura acestora.

Infracțiuni legate de activitatea economică a solicitantului în sensul prezentului articol, sunt faptele ce constituie: infracţiuni economice, informatice, din domeniul telecomunicaţiilor, corupție, contra mediului, securităţii publice şi a ordinii publice din Codul penal al Republicii Moldova nr.985/2002.

Ca excepţie, Serviciul Vamal poate decide altfel dacă determină, în baza informaţiilor şi datelor disponibile, că aceste încălcări au o importanţă redusă în raport cu numărul sau amploarea operaţiunilor vamale şi nu creează suspiciuni cu privire la buna-credinţă a solicitantului.

Se va lua în considerare:

a) examinarea neregulilor pe bază cumulativă;

b) frecvenţa încălcărilor, pentru a stabili dacă există probleme sistematice;

c) dacă solicitantul a informat din proprie iniţiativă organul vamal despre greşelile sau neregulile descoperite;

d) dacă solicitantul a luat măsuri de remediere pentru a preveni sau a minimiza eventuale nereguli sau greşeli.

(2) Dacă persoana (persoanele) împuternicite să îl reprezinte pe solicitant sau care exercită controlul asupra gestiunii acestuia, alta decât solicitantul, este stabilită sau îşi are reşedinţa într-o ţară terţă, Serviciul Vamal evaluează îndeplinirea prezentei condiţii în baza înregistrărilor şi informaţiilor aflate la dispoziţia sa.

(3) Dacă solicitantul este stabilit pe teritoriul vamal de mai puţin de 3 ani, Serviciul Vamal evaluează îndeplinirea prezentei condiţii în baza înregistrărilor şi informaţiilor aflate la dispoziţia sa";

e) la art.119 alin.(12), cuvintele "drepturilor de import sau de export" se substituie cu cuvintele "taxei vamale";

f) la art.140 alin.(4), cuvântul "poate" se exclude;

g) la art.159, alin.(3)-(5) se abrogă;

h) art.217 alin.(2):

- la lit.b), după cuvintele "lenjeria de corp" se introduc cuvintele "lenjeria de pat";

- lit.c) se abrogă;

i) la art.280 alin.(1), cuvântul "primirii" se substituie cu cuvântul "acceptării";

j) la art.283 alin.(3), enunţul al doilea va avea următorul cuprins:

"Pe teritoriul Republicii Moldova acestea nu pot fi vândute, date în locaţiune, comodat, gajate, transferate sau puse la dispoziţia unei alte persoane stabilite pe teritoriul vamal, decât cu acordul Serviciului Vamal, după plata drepturilor de import şi efectuarea formalităţilor vamale de punere în liberă circulaţie.";

k) la art.291 alin.(3), punctul 3) va avea următorul cuprins:

"3) în conformitate cu Convenţia privind admiterea temporară, adoptată la Istanbul la 26 iunie 1990 (Convenţia A.T.A.), atunci când are loc un tranzit";

l) la art.305 alin.(1), cuvintele "sau la punctele internaţionale de trecere a frontierei de stat" se substituie cu textul "în transport internaţional, în porturi internaţionale sau la bordul navelor în transport internaţionale";

m) la art.318 alin.(2) lit.c), cuvintele "taxe vamale" se substituie cu cuvintele "drepturi de import";

n) la art.321 alin.(1), lit.d) va avea următorul cuprins:

"d) mijloacele de transport auto nu sunt folosite pentru transportul de mărfuri şi de pasageri; mijloacele de transport nu pot fi vândute, donate, transmise prin moştenire, închiriate, subînchiriate, date în comodat, gajate, transferate sau puse la dispoziţia unei alte persoane pe teritoriul Republicii Moldova decât cu acordul organului vamal, după plata drepturilor de import şi efectuarea procedurilor vamale";

o) la art.324:

- lit.d)-f) se exclud;

- lit.g) va avea următorul cuprins:

"g) mărfurile importate pe teritoriul Republicii Moldova destinate realizării proiectelor de asistenţă investiţională, finanţate din contul granturilor acordate Guvernului, precum şi din contul granturilor acordate instituţiilor finanţate de la buget, conform listei aprobate de Guvern";

- la lit.p), cuvintele "taxa vamală şi taxa pentru efectuarea procedurilor vamale" se substituie cu cuvintele "şi taxa vamală";

p) la art.380, cuvântul "alte" se exclude;

q) la art.381, cifrele "40000" se substituie cu cifrele "25 000";

r) la art.385, cuvintele "inexacte sau" se exclud;

s) la art.426:

- alin.(6) va avea următorul cuprins:

"(6) Agenţii economici înregistraţi în zonele economice libere, Portul Internaţional Liber "Giurgiuleşti" şi Aeroportul Internaţional Liber "Mărculeşti" la data intrării în vigoare a prezentului Cod vor aplica garanţiile de stat în conformitate cu prevederile art.13 din Legea nr.440/2001 cu privire la zonele economice libere, art.12 din Legea nr.8/2005 cu privire la Portul Internaţional Liber "Giurgiuleşti" şi , respectiv, art.9 din Legea nr.178/2008 cu privire la Aeroportul Internaţional Liber "Mărculeşti";

- art.se completează cu alin.(7), (8) şi (9) cu următorul cuprins:

"(7) Agenţii economici înregistraţi în zonele economice libere în perioada 1 ianuarie 2023 – 1 septembrie 2024 sunt în drept, pe parcursul perioadei de până la 1 ianuarie 2033, dar care nu va depăşi termenul de funcţionare a zonei economice libere concrete, să activeze conform prevederilor legilor în vigoare la data de 31 decembrie 2022.

(8) Agenţii economici înregistraţi în Portul Internaţional Liber "Giurgiuleşti" în perioada 1 ianuarie 2023 – 1 septembrie 2024 sunt în drept, pe parcursul perioadei de până la 17 februarie 2030, să activeze conform prevederilor legilor în vigoare la data de 31 decembrie 2022.

(9) Agenţii economici înregistraţi în Aeroportul Internaţional Liber "Mărculeşti" în perioada 1 ianuarie 2023 – 1 septembrie 2024 sunt în drept, pe parcursul perioadei de până la 1 ianuarie 2033, dar care nu va depăşi termenul de funcţionare a Aeroportului Liber, să activeze conform prevederilor legilor în vigoare la data de 31 decembrie 2022.";

t) la art.426 şi 427, cifrele "2022" se substituie cu cifrele "2023".