1283/26.12.2018 Hotărîre cu privire la aprobarea Planului de acţiuni pentru restructurarea sistemului de cercetare şi inovare, educaţie şi extensiune rurală în domeniul agroalimentar

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

H O T Ă R Î R E

cu privire la aprobarea Planului de acţiuni pentru restructurarea

sistemului de cercetare şi inovare, educaţie şi extensiune

rurală în domeniul agroalimentar

nr. 1283  din  26.12.2018

 (în vigoare 01.03.2019) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 30-37 art. 42 din 01.02.2019

* * *

Abrogat: 04.10.2024

Hotărîrea Guvernului nr.668 din 25.09.2024

Guvernul HOTĂRĂŞTE:

Se aprobă Planul de acţiuni pentru restructurarea sistemului de cercetare şi inovare, educaţie şi extensiune rurală în domeniul agroalimentar (se anexează).

Aprobat

prin Hotărîrea Guvernului nr.1283/2018

PLANUL DE ACŢIUNI

pentru restructurarea sistemului de cercetare şi inovare,

educaţie şi extensiune rurală în domeniul agroalimentar

Capitolul I

DESCRIEREA SITUAŢIEI EXISTENTE

Secţiunea 1

Informaţii generale

1. Republica Moldova are un potenţial agricol mare oferit de condiţiile pedoclimaterice şi geografice favorabile ale ţării. În ultimii 28 de ani, pe parcursul tranziţiei la economia de piaţă, acest potenţial nu a fost valorificat la capacitate maximă. Deşi exporturile cresc (ţara oferă o gamă largă de produse agricole, cum ar fi fructe, legume, boabe, vin şi produse animaliere, astfel încît exportul agroalimentar reprezintă 46,6% din totalul exporturilor de mărfuri şi produse agroalimentare), în domeniul agroalimentar are loc o reducere a competitivităţii şi o creştere a vulnerabilităţii fermierilor şi a populaţiei rurale cauzate de situaţia macroeconomică globală, precum şi de provocările externe şi interne, cum ar fi fluctuaţia pieţei, globalizarea şi schimbările climatice.

2. Pentru a face faţă acestor provocări, îmbunătăţirea şi optimizarea sistemului de cercetare şi inovare, educaţie şi extensiune rurală, precum şi aplicarea în sectorul agroalimentar a rezultatelor ştiinţifice aferente domeniului au devenit prioritare pentru Republica Moldova. Aceste priorităţi pentru dezvoltarea viitoare a ţării urmează a fi realizate prin prisma obiectivelor de dezvoltare durabilă (ODD-urile), adoptate de Organizaţia Naţiunilor Unite în septembrie 2015, a prevederilor Acordului de Asociere dintre Republica Moldova şi Uniunea Europeană, Strategiei naţionale de dezvoltare agricolă şi rurală pentru anii 2014-2020, Strategiei de dezvoltare a serviciilor de extensiune rurală pentru anii 2012-2022, Strategiei de dezvoltare a educaţiei pentru anii 2014-2020 "Educaţia-2020" ş.a. Pentru Republica Moldova realizarea ODD-urilor este deosebit de importantă în domeniul agricol, care depinde în mare măsură de condiţiile meteorologice şi de impactul schimbărilor climatice. Astfel, pentru asigurarea durabilităţii sectorului, se impune o abordare inovatoare prin mobilizarea activă a unor asemenea factori precum serviciile de cercetare, educaţie şi extensiune rurală.

3. Sistemul de cercetare şi inovare, educaţie şi extensiune rurală din Republica Moldova este caracterizat prin existenţa unei reţele de 28 instituţii cu profil agricol şi 19 instituţii cu programe de formare profesională în domeniul agricol:

1) cinci organizaţii de drept public din domeniile cercetării şi inovării subordonate Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului;

2) trei organizaţii de drept public din domeniile cercetării şi inovării subordonate Ministerului Educaţiei, Culturii şi Cercetării;

3) o organizaţie de drept public din domeniile cercetării şi inovării subordonată Agenţiei "Moldsilva";

4) două organizaţii de drept public din domeniile cercetării şi inovării subordonate Agenţiei Proprietăţii Publice;

5) patru staţiuni tehnologico-experimentale subordonate Agenţiei Proprietăţii Publice;

6) patru staţiuni didactico-experimentale subordonate Agenţiei Proprietăţii Publice;

7) o instituţie de învăţămînt superior (Universitatea Agrară de Stat din Moldova), subordonată Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului;

8) două centre de excelenţă subordonate Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului;

9) şase colegii subordonate Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului;

10) nouăsprezece şcoli profesionale cu programe de formare profesională în domeniul agroalimentar subordonate Ministerului Educaţiei, Culturii şi Cercetării.

Secţiunea a 2-a

Cercetarea agricolă

4. Cercetarea agricolă este în competenţa a 18 organizaţii de drept public din domeniile cercetării şi inovării reprezentate de două grupuri de instituţii (de ştiinţe fundamentale de bază şi de ştiinţe aplicate), inclusiv Universitatea Agrară de Stat din Moldova. Sistemul de cercetare şi inovare, educaţie şi extensiune rurală al ţării este, în mare parte, finanţat de stat. Indicatorii pentru dinamica cercetărilor din ultimii 20 de ani demonstrează schimbări dramatice în ceea ce priveşte finanţarea, numărul de cercetători şi vîrsta medie a acestora.

5. Finanţarea din partea statului este principala sursă de venit pentru aceste instituţii. Totalitatea serviciilor oferite atît pentru sectorul public, cît şi pentru sectorul privat sînt în prezent gratuite. Echipamentele tehnice, metodele şi instrumentele de cercetare utilizate sînt depăşite şi insuficiente. Salariul personalului este destul de mic. Finanţarea pentru întreţinerea spaţiilor, achiziţionarea de echipamente noi sau calificarea personalului existent este limitată sau chiar nu este disponibilă.

6. Tendinţele de emigrare au avut un impact negativ asupra potenţialului ştiinţific atît în plan cantitativ, cît şi calitativ. Din numărul total de 770 de persoane antrenate în activitatea organizaţiilor de drept public din domeniile cercetării şi inovării, ponderea personalului de cercetare şi inovare este de 50,26 %, iar a personalului auxiliar – 49,74%, iar din numărul total de cercetători ponderea celor care au atins vîrsta de pensionare constituie 44,18%.

7. Potenţialul uman din cadrul Universităţii Agrare de Stat din Moldova îl constituie 818 persoane, inclusiv 331 personal didactic (40,46 %, dintre care 18,42% sînt pensionari) şi 487 (59,53 %) personal auxiliar.

Secţiunea a 3-a

Educaţia agricolă

8. Instituţiile de învăţămînt profesional tehnic cu profil agroindustrial includ instituţii care oferă programe de instruire şi formare profesională a muncitorilor calificaţi, a maiştrilor, tehnicienilor şi altor categorii de specialişti incluse în Cadrul naţional al calificărilor din Republica Moldova (aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.1016/2017), Nomenclatorul domeniilor de formare profesională şi al meseriilor/profesiilor (aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.425/2015), Nomenclatorul domeniilor de formare profesională, al specialităţilor şi calificărilor pentru învăţămîntul profesional tehnic postsecundar şi postsecundar nonterţiar (aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.853/2015).

9. Instruirea şi formarea profesională în domeniul agroalimentar se realizează în 27 de instituţii de învăţămînt profesional tehnic publice (19 şcoli profesionale cu programe de formare profesională în domeniul agroalimentar, 6 colegii şi 2 centre de excelenţă). Instituţiile de învăţămînt profesional tehnic secundar (şcolile profesionale) sînt subordonate Ministerului Educaţiei, Culturii şi Cercetării, iar centrele de excelenţă şi colegiile în domeniul agroalimentar – Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului.

10. În total în centre de excelenţă şi colegii sînt angajate 873 de persoane, 379 personal didactic (43,4%), iar 494 personal auxiliar (56,6%).

11. Din totalul de 873 persoane angajate, 164 (18,7%) au atins vîrsta de pensionare, ponderea pensionarilor fiind 16,1% din personalul didactic şi 20,9 % din personalul auxiliar.

12. Vîrsta medie înaintată a personalului didactic din instituţiile de învăţămînt profesional tehnic publice denotă faptul că tinerii specialişti nu sînt motivaţi să înceapă activitatea profesională în sistemul de învăţămînt din cauza condiţiilor de muncă, inclusiv remunerarea muncii, amplasarea geografică a instituţiilor de învăţămînt etc.

13.Totodată, au devenit frecvente fluctuaţia de personal şi abandonul activităţii didactice din cauza migraţiei populaţiei şi încadrării în activităţi profesionale din alte domenii mai bine remunerate.

14. Dinamica contingentului de elevi în instituţiile de învăţămînt profesional tehnic postsecundar (8 instituţii din subordinea Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului) variază de la an la an, în funcţie de comanda de stat pentru admitere şi fluctuaţia numărului de elevi. De exemplu, în anul de studii 2013-2014 erau 3447 de elevi, iar în anul de studii 2017-2018 – 3567 de elevi. La momentul actual, conform datelor statistice, în instituţiile vizate studiază 3391 de elevi.

15. Analizînd informaţia disponibilă privind inserţia profesională şi socială a absolvenţilor instituţiilor de învăţămînt profesional tehnic, este de menţionat faptul că la momentul actual instituţiile de învăţămînt profesional tehnic nu dispun de mecanisme funcţionale pentru urmărirea traseului profesional al absolvenţilor.

16. Din anul 2013 şi pînă în prezent, rata de angajare în cîmpul muncii a absolvenţilor centrelor de excelenţă şi colegiilor este în continuă descreştere, înregistrînd cea mai mică cotă în anul 2017 – 31,9% din numărul total de absolvenţi, cea mai mare rată de angajare fiind în anul 2014 – 41,27% din numărul total de absolvenţi.

17. Datele privind angajarea tinerilor specialişti în anul 2017 relevă că din numărul total o parte considerabilă de absolvenţi (40,6 %) îşi continuă studiile, 19,8% sînt angajaţi în domeniul de specialitate, 10,2% – angajaţi în alt domeniu, 1,9% au afaceri proprii sau în familie, 13,2% – plecaţi peste hotare, 8,5% – neangajaţi etc. O bună parte dintre absolvenţi se angajează în cîmpul muncii, totodată continuîndu-şi studiile.

18. Învăţămîntul profesional tehnic secundar oferă programe de formare profesională la meserii şi profesii din diverse domenii, 19 şcoli profesionale oferă programe de formare la 9 meserii în domeniul agroalimentar, inclusiv 3 meserii conexe.

19. Instruirea în şcolile profesionale la meserii/profesii neînrudite măreşte dificultatea de a asigura procesul educaţional cu personal specializat. Acest fapt solicită cheltuieli nejustificate pentru dotarea atelierelor, laboratoarelor pentru fiecare domeniu/specializare.

20. Faptul că cele 19 şcoli profesionale cu programe de formare profesională în domeniul agroalimentar sînt subordonate Ministerului Educaţiei, Culturii şi Cercetării generează o serie de deficienţe:

1) planurile (comanda de stat) de pregătire a cadrelor de specialitate pe meserii (inclusiv cele din domeniul agroalimentar) din cadrul şcolilor profesionale se realizează la solicitarea instituţiilor de învăţământ profesional tehnic şi ţin de competenţa Ministerului Educaţiei, Culturii şi Cercetării, fără a fi coordonate cu Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului;

2) programele de formare profesională pe meserii/profesii, dar şi numărul de locuri în comanda de stat nu derivă din necesităţile pieţei muncii şi nu sînt coordonate cu Comitetul sectorial pentru formare profesională din agricultură şi industria alimentară;

3) curriculumul pentru programe de formare profesională în domeniul agroalimentar nu este coordonat cu subdiviziunile interne ale Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului, asociaţiile de profil şi Centrul Metodic pentru Învăţămînt din subordinea aceluiaşi minister.

Secţiunea a 4-a

Servicii de extensiune rurală

21. Serviciile de extensiune rurală reprezintă o parte a sistemului de cercetare şi inovare, educaţie şi extensiune rurală bine orientată spre fermieri şi lucrători din agricultură, ce cuprinde schimbul de informaţii, bune practici şi cunoştinţe sub formă de consultanţă, asistenţă consultativă şi instruire pe termen scurt în aspecte concrete, la solicitarea producătorilor agricoli. Cea mai importantă caracteristică a serviciilor de extensiune rurală este că acestea se adresează direct producătorilor agricoli şi grupurilor de producători prin intermediul reţelelor de extensiune rurală.

22. Reţelele existente de extensiune rurală oferă servicii în mare parte pentru fermierii care practică agricultura la scară mică, având o cotă nesemnificativă în producţia agricolă şi alimentară comercială. În acelaşi timp, cererea crescîndă de servicii specializate şi de înaltă calitate a multor producători agricoli comerciali care practică agricultura la scară mare nu poate fi satisfăcută în măsura necesară de prestatorii de servicii.

23. Serviciile de consultanţă sînt oferite gratuit agricultorilor, în timp ce instituţiile care furnizează aceste servicii depind mult de finanţarea din partea statului.

24. Reţeaua de extensiune rurală este susţinută de către stat prin achiziţionarea anuală a serviciilor de consultanţă prestate de către organizaţiile nonguvernamentale cu profil agricol, cum ar fi Agenţia Naţională pentru Dezvoltare Rurală (ACSA); Asociaţia Naţională a Producătorilor Agricoli (UniAgroProtect); Federaţia Naţională a Fermierilor şi Federaţia Naţională "AGROinform" etc.

Secţiunea a 5-a

Baza tehnico-materială (potenţialul logistic)

25. Proprietăţile organizaţiilor de drept public din domeniile cercetării şi inovării şi instituţiile de învăţămînt nu s-au schimbat semnificativ în ultimii 5 ani. Actualmente, acestea deţin mai mult de 170 de clădiri cu o suprafaţă totală de aproximativ 441341,82 m², dintre care, conform datelor prezentate de instituţii, se utilizează pentru procesul ştiinţifico-educaţional 345591,72 m². În acelaşi timp, potrivit estimărilor specialiştilor Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului, suprafaţă indicată de instituţii nu reflectă situaţia reală, întrucît, de cele mai multe ori, spaţiile sînt transmise în folosinţă unor entităţi juridice din afara sistemului de educaţie (cum ar fi: frizerii, chioşcuri, oficii etc.). Totodată, este necesar de subliniat că suprafaţa pentru pregătirea specialiştilor în cadrul Universităţii Agrare de Stat din Moldova a fost planificată pentru aproximativ 20 000 studenţi, însă numărul acestora s-a redus substanţial pe parcursul anilor, ajungînd la 10 mii studenţi în anul 2010, iar în anul 2018 – la 3978 de studenţi. Instituţiile de învăţămînt profesional tehnic dispun de suficiente spaţii, care sînt utilizate parţial pentru desfăşurarea procesului educaţional. Totodată, din numărul total de cămine o bună parte necesită reparaţii capitale şi nu sînt funcţionale.

26. Pentru realizarea activităţilor în domeniile cercetării şi formării profesionale, conform Legii nr.668/1995 privind aprobarea Listei unităţilor ale căror terenuri destinate agriculturii rămîn în proprietatea statului, instituţiilor de învăţămînt şi organizaţiilor de drept public din domeniile cercetării şi inovării le-au fost transmise în gestiune 13407,3501 ha. Însă din suprafaţa totală doar 6035,953 ha sînt utilizate conform destinaţiei, 6554,1524 ha sînt exploatate de staţiunile tehnologico-experimentale în urma reformei din anul 2008. De asemenea, au fost înregistrate un şir de tentative cu rezonanţă în mass-media de a înstrăina ilegal aceste terenuri. Pentru a asigura integritatea lor, au fost antrenate resursele umane ale organelor de ocrotire a normelor de drept şi autorităţilor publice. Un alt aspect problematic îl constituie neînregistrarea, pînă la momentul actual, a dreptului de proprietate al statului în registrul bunurilor imobile, fapt consemnat şi de auditul Curţii de Conturi.

Capitolul II

DEFINIREA PROBLEMELOR

27. Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului a făcut încercări de reformare a sistemului de cercetare şi inovare, educaţie şi extensiune rurală prin desfăşurarea unor acţiuni în domeniile cercetării şi inovării, educaţiei şi extensiunii rurale în ultimii 25 de ani. Întrucît majoritatea reformelor au avut doar un caracter structural, ele nu s-au soldat cu sporirea eficienţei şi o îmbunătăţire tangibilă.

28. Sistemul actual nu funcţionează la capacitate maximă, nu este pe deplin eficient şi adecvat necesităţilor întregului domeniu agroalimentar, existînd o disproporţie între investiţiile în sistemul de cercetare şi inovare, educaţie şi extensiune rurală şi rezultatele obţinute.

29. Rezultatele analizelor şi studiilor efectuate de Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului relevă necesitatea unor reforme cuprinzătoare şi holistice în sistemul de cercetare şi inovare, educaţie şi extensiune rurală din ţară. Elaborarea şi implementarea unei noi structuri organizaţionale pentru eficientizarea managementului, inclusiv alocarea resurselor între componentele sistemului, este doar unul dintre elementele procesului de reformă a sistemului de cercetare şi inovare, educaţie şi extensiune rurală.

30. Elementele sistemului de cercetare şi inovare, educaţie şi extensiune rurală existent în domeniul agroalimentar din Republica Moldova (organizaţiile de drept public din domeniile cercetării şi inovării, instituţiile de învăţămînt profesional tehnic) nu funcţionează ca un sistem integrat, observîndu-se absenţa legăturilor funcţionale dintre instituţii şi actori (elementele sistemului sînt subordonate diferitor autorităţi ale statului: Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului, Ministerul Educaţiei, Culturii şi Cercetării, Agenţia Proprietăţii Publice, Agenţia "Moldsilva"). Acestea nu satisfac cerinţele pieţei autohtone, regionale şi globale. Astfel s-a observat că, în lipsa unei colaborări cu Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului, proiectele de cercetare, programele de formare profesională şi comanda de stat pentru domeniul agroalimentar au condus, pe de o parte, la dublarea sau triplarea specialiştilor, iar pe de altă parte, rezultatele cercetărilor ştiinţifice nu au fost implementate în practicile agricole, ceea ce denotă încă o dată lipsa unei comunicări cu sectorul real.

31. Legătura dintre instituţii, tematica şi produsele reale ale domeniului de cercetare şi necesităţile concrete ale fermierilor şi ale oamenilor de afaceri practic lipseşte. Proiectele de cercetare sînt formulate în baza capacităţilor existente ale institutelor ştiinţifice, ţinînd cont în mică măsură de nevoile sectorului real, iar programele de formare profesională sînt oferite şi orientate spre supravieţuirea instituţiilor de învăţămînt. Partenerii din societatea civilă, precum şi autorităţile publice centrale şi locale au o implicare redusă în procesul de stabilire a priorităţilor şi obiectivelor, dar şi în evaluarea rezultatelor componentelor sistemului de cercetare şi inovare, educaţie şi extensiune rurală.

32. Se constată o slabă cooperare şi integrare în comunitatea internaţională din domeniile cercetării şi educaţiei. Aceasta are loc din cauza îmbătrînirii cercetătorilor profesionişti de nivel înalt, cooperării internaţionale slabe şi lipsei motivaţiei.

33. Informaţiile şi statisticile disponibile demonstrează că finanţarea pentru instituţiile publice din sistemul de cercetare şi inovare, educaţie şi extensiune rurală este asigurată în mod adecvat. Cu toate acestea, se remarcă lipsa priorităţilor de cercetare, costurile ridicate de întreţinere şi alte dovezi de eficienţă scăzută, care susţin afirmaţia că managementul este defectuos şi nu asigură atingerea rezultatelor.

34. În realitate doar trei organizaţii de drept public din domeniile cercetării şi inovării (Instituţia Publică Institutul de Fitotehnie "Porumbeniˮ, Instituţia Publică Institutul de Pedologie, Agrochimie şi Protecţie a Solului "Nicolae Dimo" şi Întreprinderea de Stat Institutul de Tehnică Agricolă "Mecagro") au reuşit să înregistreze profituri din volumul vînzărilor.

35. Alocarea resurselor financiare pentru organizaţii de drept public din domeniile cercetării şi inovării se face preponderent pentru susţinerea organizaţională sau instituţională şi nu este orientată spre finanţarea proiectelor competitive.

36. Finanţarea organizaţiilor de drept public din domeniile cercetării şi inovării şi instituţiilor de învăţămînt nu se face în baza performanţelor şi, respectiv, nu stimulează o administrare eficientă a resurselor.

37. Baza tehnico-materială şi infrastructura organizaţiilor de drept public din domeniile cercetării şi inovării şi ale instituţiilor de învăţămînt în domeniul agroalimentar nu facilitează dezvoltarea competenţelor ştiinţifice-inovative şi profesionale necesare pieţei muncii şi necesită investiţii pentru dezvoltarea şi modernizarea acesteia. Capacitatea instituţională depăşeşte considerabil numărul actual de cercetători/studenţi/elevi şi personal auxiliar. Astfel unele edificii sau etaje sînt conservate. În condiţiile în care instituţiile de învăţămînt profesional tehnic au o amplasare neatractivă pentru mediul economic, o bună parte a spaţiilor rămîn nevalorificate, deoarece nu pot fi date în arendă. Majoritatea instituţiilor dispun de un volum mare de echipament/tehnică ce necesită a fi decontat(ă). Acest utilaj uzat/defect ocupă spaţii de depozitare şi generează cheltuieli, fără a aduce valoare adăugată instituţiilor.

38. Numărul de studenţi ai Universităţii Agrare de Stat este în descreştere, după o expansiune semnificativă în anii ′90. Se menţin dezechilibrele structurale în formarea specialiştilor cu studii superioare pe specialităţi şi specializări.

39. Clasificatorul ocupaţiilor din Republica Moldova (CORM 006-14) şi nomenclatoarele domeniilor de formare profesională şi a meseriilor/profesiilor necesită a fi actualizate la toate nivelurile de învăţămînt, deoarece nu reflectă setul de competenţe solicitate de piaţa muncii. De asemenea, lipseşte mecanismul de ajustare a Nomenclatorului domeniilor de formare profesională şi al meseriilor/profesiilor la necesităţile pieţei muncii.

40. Performanţa în cercetare a Universităţii Agrare de Stat din Moldova este sub potenţialul demonstrat de instituţiile de învăţămînt omoloage din ţări similare ca mărime şi putere economică. Ramurile din domeniul agroalimentar sînt slab reprezentate în cercetarea ştiinţifică universitară, deşi acestea sînt prezente în activitatea instituţiei, fapt care relevă o slabă preocupare a mediului academic pentru cercetarea ştiinţifică. Motivaţia pentru efectuarea cercetărilor şi obţinerea titlului de doctor şi de doctor habilitat este foarte limitată, deşi administraţia instituţiilor încearcă să utilizeze anumite instrumente economice din fonduri proprii, în măsura disponibilităţii acestora.

41. Persistă necesitatea cadrelor de nivel mediu în domeniul agricol, care ar fi instruite de instituţii de învăţămînt profesional tehnic. Actualmente în aceste instituţii nu se acordă suficientă importanţă aplicabilităţii cunoştinţelor obţinute şi dezvoltării abilităţilor practice pentru o mai bună conexiune cu cerinţele şi nevoile pieţei muncii. Prin urmare, absolvenţii nu reuşesc să răspundă aşteptărilor angajatorilor. Încă nu există un program de învăţămînt elaborat special şi folosit la nivel naţional pentru a pregăti viitori fermieri, adică fermieri de familie, care operează pe terenuri moştenite de la părinţi şi care activează în întreprinderi familiale. Astfel, absolvenţii nu beneficiază de acel tip de formare care le-ar ajuta să devină fermieri polivalenţi de succes, antreprenori de ferme mici şi mijlocii. Este necesară o atenţie deosebită pentru punerea în aplicare a Acordului de Asociere dintre Republica Moldova şi Uniunea Europeană şi adoptarea treptată a standardelor şi instrumentelor europene de politici agricole.

42. Educaţia agricolă nu este atractivă pentru generaţia tînără; studenţii care au absolvit Universitatea Agrară de Stat din Moldova şi colegiile agricole aleg foarte des să facă carieră în alt domeniu, fie pentru că specialitatea lor nu corespunde cerinţelor pieţei, fie că ei nu sînt interesaţi să urmeze o carieră în domeniul agroalimentar.

43. Problema încadrării în cîmpul muncii a absolvenţilor a devenit una actuală din motivul că absolvenţii deţin cunoştinţe teoretice considerabile, dar de o aplicabilitate redusă, ceea ce nu le permite în primii ani după încheierea studiilor să îşi găsească uşor un loc de muncă, avînd în vedere că angajatorii preferă persoane cu experienţă de muncă.

44. Totodată, angajatorii atenţionează că programele de formare profesională nu corespund cerinţelor pieţei muncii. Ca soluţie, este nevoie de diversificarea programelor de formare profesională duală în domeniile aferente sectorului agroalimentar.

Capitolul III

EVALUAREA IMPACTULUI

45. Se estimează că realizarea obiectivelor şi acţiunilor planificate va determina următoarele schimbări în domeniul cercetare şi inovare, educaţie şi extensiune rurală:

1) structură consolidată, modernizată şi eficientizată, prin consolidarea a 3 sectoare importante (cercetare, educaţie şi extensiune, inclusiv organizaţiile de drept public din domeniile cercetării şi inovării cu programe de cercetare şi programele de formare profesională în domeniul agroalimentar din instituţiile profesional tehnic secundar subordonate diferitor autorităţi ale statului, Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului, Ministerul Educaţiei, Culturii şi Cercetării , Agenţiei Proprietăţii Publice, Agenţia "Moldsilva");

2) personal ştiinţific şi didactic calificat, obţinut în urma selectării prin concurs;

3) resurse bugetare alocate pentru susţinerea sectorului ştiinţific şi educaţional, valorificate ca bază a unor proiecte competitive;

4) sistem agricol eficient, datorită satisfacerii necesităţilor sectorului de producţie cu rezultate inovaţionale necesare şi specialişti calificaţi;

5) o nouă abordare a metodelor de soluţionare a problemelor de ordin ştiinţific şi educaţional, a căror rezultate să fie relevante pentru agricultori şi alte părţi implicate;

6) posibilităţi valorificate de aplicare la programe de colaborare internaţională, inclusiv recenzii şi publicaţii în reviste ştiinţifice internaţionale cu profil agroalimentar;

7) management perfecţionat orientat spre organizarea şi alocarea resurselor disponibile (umane, tehnice, economice) în scopul obţinerii noilor rezultate în domeniile cercetării şi inovării, educaţiei şi extensiunii rurale, care ar permite obţinerea de noi produse, procese şi servicii;

8) modele dezvoltate şi pilotate de organizare a învăţămîntului dual, în parteneriat cu agenţii economici, pentru toate nivelurile de formare profesională;

9) posibilităţi de îmbunătăţire a nivelului de trai în localităţile rurale;

10) condiţii de trai create pentru tinerii cercetători;

11) sistem flexibil la tendinţele schimbătoare ale economiei naţionale prin crearea mecanismelor de interacţiune permanentă cu mediul de afaceri;

12) potenţial uman şi bază tehnico-materială consolidată prin:

– cercetări ştiinţifice efectuate în comun în cadrul proiectelor instituţionale, programelor de stat şi granturilor;

– cercetători încadraţi în procesul didactic şi cadre didactice încadrate în cercetare;

– participare comună în activităţi de prestare a serviciilor de extensiune rurală;

– bază tehnico-experimentală utilizată în comun în scopuri didactice, de cercetare şi pentru servicii de extensiune rurală.