Hotărâre nr. 129 din 15.03.2023

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

H O T Ă R Â R E

cu privire la aprobarea Programului naţional de prevenire

şi control al bolilor netransmisibile prioritare în Republica

Moldova pentru anii 2023-2027

nr. 129  din  15.03.2023

 (în vigoare 21.04.2023) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr.138-140 art. 306 din 21.04.2023

* * *

În temeiul art.9 alin.3 din Legea nr.10/2009 privind supravegherea de stat a sănătăţii publice (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2009, nr.67, art.183), cu modificările ulterioare, Guvernul

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă:

1) Programul naţional de prevenire şi control al bolilor netransmisibile prioritare în Republica Moldova pentru anii 2023-2027, conform anexei nr.1;

2) Planul de acţiuni pentru implementarea Programului naţional de prevenire şi control al bolilor netransmisibile prioritare în Republica Moldova pentru anii 2023-2027, conform anexei nr.2;

3) Ţintele şi indicatorii naţionali pentru prevenirea şi controlul bolilor netransmisibile, aliniate la recomandările Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, conform anexei nr.3;

4) Componenţa Consiliului naţional de coordonare a Programului naţional de prevenire şi control al bolilor netransmisibile prioritare în Republica Moldova pentru anii 2023-2027, conform anexei nr.4;

5) Regulamentul Consiliului naţional de coordonare a Programului naţional de prevenire şi control al bolilor netransmisibile prioritare în Republica Moldova pentru anii 2023-2027, conform anexei nr.5.

2. Se recomandă consiliilor municipale Chişinău şi Bălţi, administraţiei unităţii teritoriale autonome Găgăuzia (Gagauz-Yeri) şi consiliilor raionale să elaboreze, să aprobe şi să asigure realizarea planurilor de acţiuni teritoriale pentru prevenirea şi controlul bolilor netransmisibile prioritare în Republica Moldova pe perioada 2023-2027, cu informarea anuală a Ministerului Sănătăţii până la data de 25 decembrie.

3. Ministerele şi autorităţile administrative centrale cu responsabilităţi în domeniu vor prezenta Ministerului Sănătăţii anual, până la data de 25 decembrie, informaţii privind executarea Programului menţionat.

4. Monitorizarea şi realizarea Programului naţional nominalizat se pun în sarcina Ministerului Sănătăţii, care va prezenta Guvernului anual, până la data de 25 ianuarie, raportul privind măsurile întreprinse.

5. Finanţarea Programului naţional nominalizat se va efectua din contul şi în limitele mijloacelor aprobate anual în bugetul public naţional, precum şi din alte surse conform legislaţiei.

6. Prezenta hotărâre intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

Anexa nr.1

la Hotărârea Guvernului nr.129/2023

PROGRAM NAŢIONAL

de prevenire şi control al bolilor netransmisibile prioritare

în Republica Moldova pentru anii 2023-2027

I. INTRODUCERE

1. Bolile netransmisibile (în continuare – BNT) sunt printre principalele probleme cu privire la sănătatea şi bunăstarea populaţiei în secolul XXI, care subminează dezvoltarea economică şi socială. Conform statisticilor mondiale (Statistici mondiale de sănătate 2020: monitorizarea sănătăţii pentru obiective de dezvoltare durabilă. Geneva: Organizaţia Mondială a Sănătăţii, 2020), anual din cauza BNT decedează aproximativ 41 milioane de oameni, constituind 71% din totalul deceselor globale, inclusiv 15 milioane de decese premature (vârsta între 30 şi 69 de ani). Predominante sunt bolile cardiovasculare, cancerul, bolile respiratorii cronice şi diabetul zaharat, care constituie peste 80% din toate decesele premature prin BNT. Consecinţele umane, sociale şi economice din cauza BNT sunt resimţite de către toate ţările, indiferent de nivelul lor de dezvoltare.

Actualmente, Republica Moldova se confruntă cu dificultăţi economice şi sociale, iar povara BNT provoacă presiuni atât asupra sistemului de sănătate, cât şi asupra dezvoltării durabile a ţării. Conştientizarea impactului BNT şi adaptarea instrumentelor globale şi regionale la contextul naţional a încurajat stabilirea priorităţilor naţionale şi fortificarea politicilor de sănătate publică în domeniul prevenirii şi controlului BNT.

2. Prezentul Program şi Planul de acţiuni pentru implementarea acestuia au fost elaborate în conformitate cu prevederile Programului de activitate al Guvernului pentru anii 2023-2025 "Moldova prosperă, sigură, europeană", care stabileşte viziunea, priorităţile şi obiectivele pentru dezvoltarea sistemului naţional de sănătate, inclusiv asigurarea controlului maladiilor netransmisibile cu impact major asupra sănătăţii publice.

3. Programul a fost elaborat în corespundere cu prevederile Legii nr.10/2009 privind supravegherea de stat a sănătăţii publice şi ale Strategiei naţionale de dezvoltare "Moldova Europeană 2030". Se aliniază angajamentelor asumate de ţară pentru a contribui la atingerea ţintei de reducere relativă a mortalităţii premature prin BNT prioritare cu 25% până în anul 2025 şi cu 30% până în anul 2030, prevăzute în Strategia europeană pentru prevenirea şi controlul bolilor netransmisibile (Rezoluţia EUR/RC56/R2), şi Planului de acţiuni pentru punerea în aplicare a Strategiei pentru perioada 2016-2025 (Rezoluţia EUR/RC66/R11), şi în Declaraţiile politice ale Adunării Generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite privind prevenirea şi controlul bolilor netransmisibile (rezoluţiile din 2011, 2014, 2015, 2018 şi 2019), precum şi cu ţintele naţionalizate prevăzute în Strategia naţională de dezvoltare "Moldova Europeană 2030", aprobată prin Legea nr.315/2022, conform Agendei de Dezvoltare Durabilă - 2030, adoptată la Summitul privind dezvoltarea durabilă din 25 septembrie 2015, în special reducerea cu o treime a mortalităţii premature prin bolile netransmisibile până în 2030 (Obiectivul de Dezvoltare Durabilă 3.4.1, în continuare – ODD).

4. Prezentul Program descrie situaţia actuală cu privire la BNT în Republica Moldova, defineşte obiectivele generale, acţiunile şi intervenţiile prioritare, stabilind responsabilităţi clare şi termenele de realizare pentru toţi actorii implicaţi în prevenirea şi controlul BNT.

II. ANALIZA SITUAŢIEI

5. Mortalitatea prin BNT. Republica Moldova se clasifică printre ţările cu cea mai înaltă mortalitate generală a populaţiei din regiunea europeană (figura 1).

Figura 1. Tendinţele ratei de mortalitate generală a populaţiei din Republica Moldova,

regiunea europeană a OMS şi Uniunea Europeană (la 100 mii de locuitori)

Sursa: https://gateway.euro.who.int/en/

Mortalitatea provocată de toate cauzele continuă să înregistreze un nivel înalt – 1302,2 decese la 100 mii de locuitori în anul 2021 (Management date în sănătate, Agenţia Naţională pentru Sănătate Publică, 2022) şi, pe fundalul unei tendinţe relativ descendente înregistrate în ultimul deceniu (perioada prepandemică), depăşeşte de două ori media înregistrată în Uniunea Europeană (546 de decese la 100 mii de locuitori, sursa: European Health Information Gateway). BNT generale sunt responsabile de peste 86% din mortalitatea totală pe cauze de deces. În perioada anilor de implementare a Strategiei naţionale pentru prevenirea şi controlul bolilor netransmisibile prioritare în Republica Moldova pe anii 2012-2020, s-a stabilit o tendinţă de reducere a mortalităţii prin BNT prioritare. Totuşi, pandemia COVID-19 a influenţat substanţial acest indicator şi, conform datelor statistice, rata mortalităţii prin bolile aparatului circulator în anul 2021 constituie 688,7 decese la 100 mii de locuitori, revenind practic la valorile anului 2010 (688,1 decese la 100 mii locuitori); prin tumori – 164,6 decese la 100 mii de locuitori în 2021 (faţă de 160,0 la 100 mii de locuitori în anul 2010); prin bolile aparatului digestiv – 82,0 decese la 100 mii de locuitori 2021 (faţă de 121,9 în anul 2010) şi prin bolile aparatului respirator – 56,6 la 100 mii de locuitori (faţă de 68,3 în anul 2010). Cu regret, pandemia COVID-19 a demonstrat vulnerabilitatea persoanelor cu BNT şi a avut un efect complex asupra sistemului de sănătate, care continuă să-l afecteze şi în perioada postpandemică.

Tabelul 1

Structura mortalităţii după cauzele deceselor

în Republica Moldova, anii 2010-2021

(la 100 mii de locuitori, fără regiunea transnistreană)

Sursa: ANSP, 2022

6. În structura mortalităţii pe cauze de deces predominante rămân a fi bolile aparatului circulator (52,9%), tumorile (12,6%), bolile aparatului digestiv (6,3%), bolile aparatului respirator (4,3%) şi diabetul (1,1%). Pandemia provocată de virusul SAR-CoV-2, care a luat amploare în Republica Moldova, a schimbat structura principalelor cauze de deces, astfel că în anul 2021 mortalitatea cauzată de infecţia COVID-19 a ocupat locul II, constituind 14,8% din totalul deceselor înregistrate. De asemenea, infecţia COVID-19 a scos în evidenţă şi mai mult importanţa prevenirii BNT, având în vedere că peste 90% din persoanele decedate din cauza acestei infecţii au avut comorbidităţi cronice (figura 2).

Figura 2. Structura deceselor în rândul populaţiei Republicii

Moldova în funcţie de bolile cauzale, 2021 (%)

Sursa: ANSP, 2022

7. Mortalitatea populaţiei apte de muncă constituie mai mult de jumătate din mortalitatea generală. Mortalitatea prematură (la vârsta cuprinsă între 30 şi 69 de ani) constituie 40% din totalul de decese înregistrate anual, condiţionată preponderent de BNT majore, deşi în ultimul deceniu rata mortalităţii premature în ţară a scăzut mai rapid decât ţintele stabilite în politica europeană: Sănătate - 2020, de reducere anuală cu 1,5% a mortalităţii premature.

8. Mortalitatea populaţiei după principalele cauze de deces (la 100 mii locuitori) exprimată prin ani de viaţă ajustaţi pentru dizabilitate şi mortalitate prematură (DALY) (tabelul 2) în Republica Moldova denotă că bărbaţii suferă povara cea mai înaltă de pe urma BNT, iar clasamentul acestora după magnitudinea poverii este în ordinea următoare: bolile cardiovasculare (boala ischemică şi cardiacă hipertensivă împreună cu accidentul vascular cerebral), ciroza hepatică, diabetul zaharat şi 3 forme de neoplasm malign (cancer pulmonar, de colon şi ficat), urmate de afecţiuni mintale şi traumatisme neintenţionate. La femei, clasamentul magnitudinii poverii, în mare parte, este similar cu excepţia grupului de cancere în care predomină povara de pe urma cancerului la sân, urmat de cancerul de colon şi rect.

Tabelul 2

DALY estimat pe cauze de deces şi pe sexe, la 100 mii de locuitori,

Republica Moldova, 2019 (cele mai recente date)

Sursa: http://ghdx.healthdata.org/gbd-results-tool, accesat 7 octombrie 2021

9. BNT de importanţă prioritară pentru Republica Moldova sunt următoarele:

1) Bolile cardiovasculare (BCV) sunt cauza principală a deceselor în Republica Moldova, constituind anual peste 50% din mortalitatea total înregistrată. Rata mortalităţii generale prin BCV este aproape de două ori mai mare decât în regiunea europeană. Morbiditatea prin BCV ocupă locul cinci în ierarhia bolilor înregistrate în ţară pe parcursul anului 2021 şi deţine constant o pondere de 20,2% din structura DALY. Rata mortalităţii generale prin BCV se menţine înaltă atât la bărbaţi, cât şi la femei, cu toate că rata mortalităţii prin BCV la vârsta aptă de muncă la bărbaţi este mai mare decât la femei. Cardiopatia ischemică, bolile cerebrovasculare, cardiopatia hipertensivă şi infarctul miocardic acut sunt principalele cauze de deces, inclusiv deces prematur, în majoritatea ţărilor lumii şi în Republica Moldova (datele pentru Moldova de la Institute for Health Metrics and Evaluation).

2) Cancerul este următoarea cauză de deces şi ocupă locul doi după BCV şi al treilea în termeni de dizabilitate atribuite BNT. Frecvenţa ridicată a bolilor cardiovasculare şi a cancerului este cauza principală a pierderilor imense umane, sociale şi economice. Numărul total al cazurilor de cancer a crescut în mod constant în ultimii 10 ani, ceea ce poate fi parţial reprezentată de îmbătrânirea populaţiei şi, cel mai important, de o mai bună detectare în timp (distorsiune de detectare atât a cazurilor nonfatale, cât şi a celor fatale datorate măsurilor de diagnostic utilizate mai bune şi mai manevrate). Prin urmare, trebuie remarcat faptul că mortalitatea crescută a cancerului în timp (majoritatea cazurilor de cancer fiind detectate doar prin proceduri diagnostice amănunţite) nu înseamnă că incidenţa reală este în creştere, dar poate fi parţial sau total explicată prin proceduri de diagnostic mai bune în timp. Mortalitatea prin cancer este mai frecventă la o vârsta mijlocie şi peste 60% din decesele provocate de cancer au survenit la persoanele active care se afla în câmpul muncii, indiferent de vârstă. Incidenţa prin cancer a crescut în ultimul deceniu de aproximativ 1,1 ori comparativ cu anul 2010. De asemenea, detectarea mai bună a cancerului în timp (şi a populaţiei îmbătrânite) reprezintă o mare parte din această creştere aparentă. În ceea ce priveşte localizarea, cancerele de plămâni, colorectal, sân, prostată şi col uterin sunt cele mai frecvente cauze de deces.

3) Bolile aparatului digestiv constituie anual aproximativ 7% din mortalitatea totală pe cauze de deces în Republica Moldova şi are o tendinţă de descreştere permanentă anuală de la 121,9 decese la 100 mii de locuitori în anul 2010 până la 82,0 decese la 100 mii de locuitori în anul 2021. Totuşi, bolile sistemului digestiv înregistrează cele mai înalte rate de deces în regiunea europeană. Dintre decesele în urma bolilor digestive cronice 76,7% sunt cauzate de hepatita cronică şi de ciroza hepatică, ceea ce indică un consum ridicat de alcool şi un nivel înalt de hepatite virale.

4) Bolile aparatului respirator. În ultimul deceniu mortalitatea cauzată de bolile respiratorii a avut o tendinţă de descreştere de la 68,3 la 100 mii de locuitori în 2010 până la 45,0 în 2019, cu toate că rata standardizată a mortalităţii era mai mare decât media europeană (UE-27: 42,02% decese la 100 mii, sursa: Baza de date europeană a mortalităţii, Biroul Regional pentru Europa al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii). Pe parcursul ultimilor doi ani de pandemia de COVID-19, situaţia s-a agravat prin creşterea ratei mortalităţii cauzate de bolile respiratorii până la 56,6 la 100 mii de locuitori în anul 2021. Din totalul bolilor aparatului respirator principalele cauze de deces au constituit pneumoniile – 64,4% şi bronşitele cronice obstructive – 24,6%.

5) Diabetul zaharat reprezintă circa 48% din bolile endocrine, bolile de nutriţie şi metabolism. În ultimii 10 ani, rata morbidităţii, prevalenţa diabetului zaharat în Republica Moldova s-a dublat, fiind în concordanţă cu prevalenţa înaltă şi creşterea continuă a excesului de greutate în rândul populaţiei şi, concomitent, a crescut rata de dizabilitate şi mortalitate prin diabet zaharat. Rata mortalităţii prin diabet a fost de 13,4 la 100 mii de locuitori în anul 2021, ceea ce reprezintă 98,5% din decesele cauzate de boli endocrine, tulburări nutriţionale şi metabolice. De remarcat că diabetul zaharat este, de asemenea, un factor de risc principal pentru BCV şi bolile renale.

6) Bolile mintale şi tulburările de comportament constituie 13% din povara bolilor la nivel mondial. În toată lumea aproximativ 300 de milioane de persoane suferă de maladii mintale, inclusiv 121 de milioane de persoane suferă de depresie, dintre care femeile de două ori mai frecvent decât bărbaţii, 70 milioane – de probleme legate de consumul de alcool, 50 milioane – de epilepsie, 45 milioane – de schizofrenie şi 37 milioane – de demenţă. Riscul deceselor premature este cu 40-60% mai mare la persoanele care suferă de boli mintale, preponderent din cauza BNT concomitente şi accesul redus la servicii calitative. Sănătatea mintală este strâns corelată cu condiţiile socioeconomice de viaţă ale indivizilor. Factorii precum sărăcia, şomajul, condiţiile precare de muncă şi de viaţă, crizele sanitare, cum ar fi pandemia de COVID-19, cresc riscul tulburărilor de sănătate mintală, ceea ce duce la o povară imensă de suferinţă, handicap şi de pierderi economice mari.

10. Cauzele BNT sunt condiţionate de mai mulţi factori de risc biologici, comportamentali şi de mediu, precum şi de multipli determinanţi sistemici şi sociali, inegalităţi în materie de sănătate, care se manifestă pe parcursul vieţii.

11. BNT sunt asociate cu acţiunea factorilor de risc care pot fi divizaţi în: (1) factori de risc comportamentali (modificabili), precum consumul de tutun, alimentaţia nesănătoasă, abuzul de alcool, inactivitatea fizică; (2) factori de risc fiziologici asociaţi, cum ar fi hipertensiunea arterială, dislipidemia, glicemia crescută, obezitatea; (3) factori de risc genetici (nemodificabili). Strategiile de reducere a factorilor de risc comportamentali ar putea preveni până la 80% din decesele premature cauzate de BCV şi diabet şi până la 40% din cele cauzate de cancer.

12. Estimările efectuate de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) pentru Europa privind principalii factori de risc care determină povara bolilor măsurată în DALY denotă că cea mai mare povară a bolilor în Republica Moldova este cauzată de tensiunea arterială sistolică ridicată, de consumul de tutun şi de alcool, de riscurile alimentare, urmată de indicele masei corporale ridicat şi de nivelul ridicat de colesterol (figura 3).

Figura 3. Ponderea principalilor zece factori de risc – cauze ale poverii

bolii estimate în DALYs, pe sexe, Republica Moldova, 2019 (%)

Sursa: GBD Compare/ IHME, 2019

13. Cei mai importanţi factori de risc modificabili pentru BNT în Republica Moldova sunt:

Consumul de tutun este principala cauză de boală şi decese evitabile, reprezentând peste 8 milioane de decese în întreaga lume. Se estimează că în Republica Moldova peste 5200 de persoane (aproximativ 14%) mor în fiecare an din cauza fumatului de ţigară şi a expunerii la fumul de tutun. Trei din 10 persoane din populaţia ţării (29,9%) fumează activ, inclusiv 52,0% dintre bărbaţi şi 7,7% dintre femei (Studiul STEPS, Prevalenţa factorilor de risc pentru bolile netransmisibile în Republica Moldova, 2021). Consumul de produse noi din tutun (tutun încălzit, ţigări electronice, narghilea) este în creştere, inclusiv în rândul adolescenţilor. Fumatul este destul de răspândit în rândul adolescenţilor, astfel 16,3% dintre adolescenţii cu vârste cuprinse între 13 şi 15 ani sunt fumători activi, iar aproximativ 10% dintre aceştia folosesc alte tipuri de produse din tutun decât ţigările obişnuite, mai mult de un sfert dintre adolescenţi sunt expuşi la fumul de tutun la domiciliu (Studiul Global privind prevalenţa fumatului la adolescenţi, 2019).

Consumul de alcool. Circa 3,3 milioane de decese înregistrate anual la nivel global sunt atribuite consumului de alcool, inclusiv aproximativ un milion de decese în regiunea europeana a OMS. Marea majoritate a deceselor legate de alcool (78,5%) în 2016 au fost cauzate de BNT (aproape la fiecare 10 decese din cauza bolilor cardiovasculare şi 3 decese din cauza bolilor sistemului digestiv), urmate de traume neintenţionate şi intenţionate (17,4%), de boli infecţioase şi de altă natură (4,1%). Conform ultimului raport global privind alcoolul şi sănătatea, 2019, Republica Moldova se menţine printre ţările cu cel mai înalt consum mediu de alcool pur per persoană adultă (cu vârsta de 15 +ani) – de 12,9 litri (bărbaţi 20,6 litri; femei 5,9 litri) în comparaţie cu consumul mediu de 9,8 litri de alcool pur per persoană adultă din regiunea europeană a OMS. Totodată, se estimează că unul din 11 decese (9,26%) sunt legate de consumul alcoolului (HME, https://vizhub.healthdata.org/gbd-compare/. Potrivit studiului naţional privind prevalenţa factorilor de risc pentru BNT (STEPS 2021), două treimi (63,2%) din populaţia Republicii Moldova este consumatoare de alcool. În mediul urban, consumul de alcool constituie 68,2%, iar în mediul rural – 57,8%. Se menţine înaltă prevalenţa consumului de alcool neînregistrat care constituie 47,2% (bărbaţi 53,2%; femei 38,9%).

Alimentaţia nesănătoasă. Nutriţia este esenţială pentru o bună sănătate şi o stare de bine pentru toate vârstele şi are o importanţă deosebită pentru procesul de dezvoltare armonioasă la faza timpurie (făt, nou-născut, copilul mic), adolescenţă şi în perioade de vulnerabilitate sporită cauzată de maladii şi îmbătrânire. Alimentaţia urmează să fie constituită din produse alimentare variate, nutritive şi ajustate la disponibilitatea sezonieră. Cu toate acestea, în Republica Moldova predomină practici alimentare nesănătoase: (a) mai puţin de 36% din nou-născuţi sunt alăptaţi exclusiv la sân în primele şase luni ale vieţii şi doar 49% de copii cu vârsta de 6-23 de luni sunt alimentaţi în corespundere cu frecvenţa meselor conform recomandărilor OMS, iar alimentaţia suboptimală la vârsta fragedă este asociată cu risc sporit pentru BNT în adolescenţă şi la maturitate; (b) mai puţin de 60% din adolescenţi iau micul dejun zilnic, iar 10% nu iau deloc dejunul; (c) se atestă un consum excesiv de produse de panificaţie, iar consumul de pâine predomină pe tot parcursul anului, fiind estimat la 315 g/zi per persoană sau aproape toată cantitatea zilnică recomandată de cereale; (d) consumul excesiv de sare în rândul adulţilor depăşeşte de două ori ţinta maximă recomandată de OMS de 5 g pe zi, în regimul alimentar pâinea este produsul cu cel mai mare conţinut de sare, fiecare 100 g de pâine contribuie în medie cu 1,9 g de sare, astfel consumul zilnic sporit de pâine are un aport de 6 g sare/zi; (e) consumul insuficient de fructe şi legume – 63,4% din populaţie (cu vârste cuprinse între 18 şi 69 de ani) consumă mai puţin de 5 porţii de fructe şi/sau legume, cu un consum mediu de doar două porţii pe zi. Consumul regulat de legume şi fructe este un factor benefic pentru prevenirea BCV, supraponderare şi cancer, însă alimentaţia sănătoasă nu este accesibilă financiar grupurilor de populaţie cu nivel economic scăzut (BNS, Minimul de existenţă în semestrul I, 2019), în special în condiţiile în care ponderea cheltuielilor pentru alimente este exagerată în comparaţie cu mediile regionale; (f) consumul excesiv de alimente cu conţinut ridicat de nutrienţi cu impact negativ: 1/3 din populaţie (32,4%) consumă frecvent produse alimentare procesate cu un conţinut ridicat de sare, grăsimi saturate, grăsimi trans şi zahăr. De remarcat că aportul ridicat de sare este un factor de risc major al hipertensiunii arteriale, accidentului vascular cerebral şi al infarctului miocardic. Aportul ridicat de grăsimi trans şi grăsimi saturate sunt, de asemenea, factori de risc major pentru bolile cardiovasculare. Consumul excesiv de alimente cu conţinut ridicat de zahăr şi calorii, inclusiv al băuturilor carbogazoase sau îndulcite, cauzează supraponderarea, obezitatea şi, ulterior, diabetul zaharat; (j) consumul insuficient de micronutrienţi: doar 57% din gospodării utilizează sare iodată, proporţia fiind şi mai joasă în zona rurală cu 44% (78% în urbe) şi în gospodăriile mai puţin afluente cu 50% (81% în cele afluente); deficienţa de vitamina D şi fier este larg răspândită şi aproape o pătrime de copii şi femei de vârsta reproductivă suferă de pe urma poverii acestor carenţe pe parcursul mai multor decenii. În acest context, există riscul ca ţinta globală de reducere cu 50% a anemiilor până în 2025 să nu fie atinsă în Republica Moldova, dacă nu vor fi întreprinse măsuri accelerate pentru a corecta această deficienţă; (i) calitatea alimentaţiei în instituţiile preşcolare este joasă, în special în zona rurală, cu meniuri supraîncărcate cu produse de panificaţie şi uleiuri, dar sărace în fructe, legume, seminţe şi leguminoase.

Insuficienţa activităţii fizice. Aproximativ una din 10 persoane (9,1%) din Republica Moldova nu respectă recomandările OMS privind activitatea fizică pentru sănătate, şi anume efectuarea a cel puţin 150 de minute de activitate fizică de intensitate moderată (sau echivalentul) pe săptămână, cu diferenţe semnificative între populaţiile rurale şi urbane, atât la bărbaţi, cât şi la femei. Prevalenţa nerespectării acestor recomandări este de 2 ori mai mare în rândul populaţiei din mediul urban. Comportamentele sedentare devin mai frecvente în grupele de vârstă tinere (18-29 de ani) şi în vârstă (60-69 de ani), cu o medie generală de 216,4 minute petrecute zilnic în activităţi sedentare, în comparaţie cu cei cu vârste cuprinse între 30 şi 59 de ani, atât bărbaţii, cât şi femeile, care desfăşoară mai multe activităţi fizice legate de muncă, de deplasare dintr-un loc în altul şi de recreere. Activitatea fizică regulată este un factor preventiv puternic împotriva BCV, a cancerului şi a afecţiunilor conexe (hipertensiune, obezitate, diabet, sănătate mintală etc.).

Factorii de risc metabolici majori care cauzează BNT sunt hipertensiunea arterială (care este cauza a 12,4% din totalul deceselor din Republica Moldova, conform raportului privind povara globală a bolilor, IHME), supraponderalitatea, obezitatea, glicemia ridicată (diabet zaharat) şi colesterolul ridicat în sânge.

Hipertensiunea arterială. Conform studiului STEPS 2021, în Republica Moldova 34,8% dintre adulţi (cu vârste cuprinse între 18 şi 69 de ani) au tensiunea arterială crescută. Valorile tensiunii arteriale sistolice de peste 140 mmHg sunt cele mai frecvente, proporţia bărbaţilor a constituit 35,2% şi a femeilor 34,4%. Majoritatea recomandărilor clinice actuale indică tratarea tensiunii arteriale la niveluri sub 140/90 mmHg folosind medicamente, dacă încercarea cu modificarea stilului de viaţă pe parcursul câtorva luni nu a fost eficientă, indiferent de riscul total pentru BCV. Persoanele cu un risc total crescut pentru BCV trebuie să fie tratate mai serios în vederea reducerii continue a acestui risc. Aproape o treime din populaţie (29,4%) are colesterolul total ridicat (adică colesterolul total ≥5,0 mmol/l) şi 12,3% are glicemie bazală ridicată (adică stare de prediabet cu nivel de glucoză sangvină ≥7,0 mmol/l).

Supraponderalitatea/obezitatea. Mai mult de şase din zece persoane (63,9%) sunt supraponderale şi 22,7% sunt obeze. Prevalenţa supraponderabilităţii este semnificativ mai mare în rândul bărbaţilor (70,8%) decât în rândul femeilor (57,0%). Prevalenţa obezităţii în ultimii 5 ani are o tendinţă de scădere nesemnificativă, fără diferenţe în funcţie de sex (24,0% în rândul femeilor şi 21,4% în rândul bărbaţilor). Potrivit studiului "Comportamentele pentru sănătate în rândul şcolarilor" (HBSC-Health Behaviour among School Children), efectuat în Republica Moldova între anii 2014 şi 2018, ponderea adolescenţilor cu supraponderare s-a menţinut în valori la platou, valoarea din anul 2014 fiind egală celei înregistrate în anul 2017 – 11%. În rândul adolescenţilor se constată o prevalenţă mai mare printre băieţi (14%) decât printre fete (9%). Modelul matematic pentru diabet şi hipertensiunea arterială atestă o scădere, cu aproape 1000 de cazuri anual pentru fiecare maladie, în cazul în care prevalenţa supraponderabilităţii în ţară ar fi scăzută cu 5%.

14. În prevenirea şi reducerea bolilor netransmisibile este esenţială integrarea unei perspective de gen pentru înţelegerea şi abordarea riscurilor pentru sănătatea femeilor şi a bărbaţilor de toate vârstele. Acordând o atenţie deosebită impactului BNT asupra femeilor sub toate aspectele, în ultimul timp devin tot mai pronunţate inegalităţile de gen în rândul bărbaţilor. Rata înaltă a deceselor printre bărbaţi fiind de circa 1,2 ori mai mare în comparaţie cu femeile, iar la vârsta aptă de muncă de 3,6 ori, în special la comportamente cu risc sporit pentru sănătate (consumul de alcool, tutun şi alte substanţe nocive, agresiuni, accidente rutiere şi la locul de muncă, alimentaţie nesănătoasă, mod sedentar de viaţă), precum şi atitudinea de ignoranţă a simptomelor bolii şi a vizitelor la medic. Acest decalaj explică şi diferenţele în ceea ce priveşte speranţa de viaţă a bărbaţilor (de 65,2 ani) şi a femeilor (de 73,1 ani în 2021), respectiv, femeile trăiesc mai mult cu 7,9 ani.

15. Factorii socioeconomici nefavorabili şi destrămarea stilului de viaţă tradiţional şi a familiei favorizează apariţia BNT, inclusiv a tulburărilor mintale şi a celor de comportament. Pe parcursul ultimului deceniu, din cauza lipsei oportunităţilor de generare a veniturilor, peste un milion de cetăţeni au părăsit Republica Moldova pentru a-şi găsi un loc de muncă în străinătate, deseori lăsând copiii şi vârstnicii fără sprijin. Tânăra generaţie, lipsită de modele parentale protective, poate devine vulnerabilă la comportamentele şi practicile vicioase (alcoolism, narcomanie, huliganism, sexul comercial etc.) care ulterior cauzează apariţia BNT.

16. Republica Moldova traversează o perioadă de tranziţie demografică şi socială profundă, care va avea repercusiuni asupra sistemului de sănătate publică.

Rata natalităţii a scăzut constant în ultimul deceniu, ajungând la 11,2 născuţi vii la 1000 de locuitori în 2021 comparativ cu 12,3 născuţi vii la 1000 în 2010, ceea ce împreună cu emigrarea masivă determină declinul în termeni absoluţi şi relativi a populaţiei tinere.

Speranţa de viaţă, după o creştere continuă în ultimii 6 ani, în anul 2021 a scăzut din cauza pandemiei de COVID-19, constituind în medie 69,1 ani, fiind în descreştere cu 0,7 ani faţă de anul 2020 (BNS) şi cu 11,3 ani mai puţin faţă de nivelul mediu al speranţei de viaţă la naştere în cele 27 de ţări ale Uniunii Europene în anul 2020 (80,4 ani, sursa: Eurostat). În plus, există o emigrare importantă a persoanelor în vârstă de muncă din motive social-economice. Acest lucru a dus la o îmbătrânire rapidă a populaţiei, ceea ce a favorizat creşterea poverii prin BNT.

17. Îmbătrânirea populaţiei are un impact major asupra tuturor domeniilor vieţii. Potrivit datelor Biroului Naţional de Statistică, ponderea populaţiei cu vârsta de peste 60 de ani constituie 22,8%, dintre care mai mult de 60,1% sunt femei. Fiecare a treia persoană are vârsta cuprinsă între 60 şi 64 de ani, dintre care 10,2% sunt persoane cu vârsta de peste 80 de ani (BNS). Această structură de îmbătrânire a populaţiei din Republica Moldova explică, parţial, ratele ridicate prin BNT, care tind să apară în rândul persoanelor în vârstă, cu probleme economice, medicale şi sociale. Prognozele demografice ale Fondului Naţiunilor Unite pentru Populaţie (UNFPA) şi ale Centrului de Cercetări Demografice atestă că în condiţiile actuale de reducere a numărului populaţiei, în special al celei tinere, ca urmare a migraţiei externe şi a sporului natural negativ, până în anul 2030 ponderea populaţiei de 60 de ani şi peste va constitui circa 28%, iar în anul 2040 peste 31%. Se prognozează şi dublarea ponderii persoanelor de 70 de ani (de la 8% până la 17,2%). Astfel, promovarea principiului îmbătrânirii active şi sănătoase în politicile sectoriale devine un imperativ strategic pentru a ajuta oamenii să rămână la conducerea propriilor vieţi cât mai mult timp pe măsură ce îmbătrânesc şi, acolo unde este posibil, să contribuie la economie şi societate. Cu toate acestea, datele indicelui de îmbătrânire activă arată că fiecare a doua persoană în vârstă este limitată în procesul îmbătrânirii de a trăi independent, sănătos şi în siguranţă.

18. Sărăcia determină şi sănătatea. În anul 2021, rata sărăciei absolute naţionale a avut o tendinţă relativă de creştere la 24,5% faţă de 26,8% în anul 2020, iar rata sărăciei extreme a constituit 9,5% faţă de 10,8% în anul 2021, prin urmare, nivelul veniturilor în Republica Moldova rămâne a fi cel mai scăzut comparativ cu ţările din regiune. Cei mai vulnerabili la sărăcie fiind familiile cu mulţi copii, vârstnicii, persoanele cu dizabilitate. Mediul de reşedinţă este un factor important în determinarea sărăciei, populaţia rurală este expusă unui risc de sărăcie mult mai mare decât populaţia din urbe. Rata sărăciei în anul 2021 în mediul rural a constituit 32,8% faţă de 11,9% în mediul urban (BNS). Acest lucru are consecinţe negative asupra nivelului de bunăstare a populaţiei şi asupra sănătăţii, contribuind la creşterea prevalenţei factorilor de risc pentru dezvoltarea bolilor netransmisibile.

19. Factorii de mediu intervin atât ca agenţi etiologici pentru BNT, cât şi ca factori determinanţi şi favorizanţi ai apariţiei puseurilor evolutive. Se estimează că factorii din mediu sunt responsabili pentru 12-18% din decesele înregistrate în cele 53 de ţări ale regiunii europene a OMS. Îmbunătăţirea calităţii mediului în domenii esenţiale, precum aerul, apa şi zgomotul, poate preveni boli şi îmbunătăţi sănătatea oamenilor.

1) Poluarea aerului reprezintă o ameninţare majoră pentru sănătate şi pentru climă. Efectele combinate ale poluării aerului din exterior şi interior provoacă în întreaga lume anual aproximativ 7 milioane de decese, inclusiv 4,2 milioane de decese premature legate în mare parte de BCV, accidentele vascular cerebrale, cancerele pulmonare şi boala pulmonară cronică obstructivă (BPOC). Astfel, poluarea aerului este factor determinant pentru 29% din decesele cauzate de cancerul pulmonar, 24% din decesele provocate de accidentele vascular cerebrale şi 43% din decesele cauzate de boala pulmonară obstructivă cronică. În Republica Moldova principalele surse de poluare ale aerului atmosferic sunt emisiile de la transportul auto şi sursele staţionare ale agenţilor economici. Efectele dăunătoare asupra sănătăţii sunt cauzate de concentraţiile ridicate de pulberile în suspensie (PM₁₀ şi PM_2.5), NO₂, CO, CO₂. În anul 2021, ponderea depăşirii concentraţiei maximal admisibile a poluanţilor în aerul atmosferic a constituit 17,4% din numărul total de probe de aer investigate, inclusiv la monoxidul de carbon cu 28,6%, pulberi cu 26,5%, dioxid de sulf cu 17,6% şi ozon cu 16,4%. Bronşita cronică şi astmul bronşic sunt în corelaţie directă cu conţinutul în aer a pulberilor în suspensie, prin urmare, în concentraţiile ridicate de pulbere în aer depistate (26,5%) pulberile în suspensie (PM₁₀) au constituit 12,3% şi cele fine (PM2,5) 39,4%.

2) Calitatea apei consumate adesea nu corespunde normelor stabilite cu privire la calitate. Republica Moldova se confruntă cu condiţii de stres hidric, indicele de exploatare a apei fiind aproximativ 9%. Ponderea probelor de apă neconformă la parametrii sanitarochimici constituie circa 71% din sursele subterane şi 74% în fântâni. Indicii microbiologici – în 26,5% din sursele subterane, circa 9,2% din apeductele comunale urbane şi 37% din apeductele rurale, şi în 55% din fântâni. Riscurile pentru sănătate sunt adesea cauzate de prezenţa frecventă (cu caracter endemic) a fluorului (până la 10% din probe) şi a nitraţilor/nitriţilor (aproximativ 20% din probe) în apă.

20. Accesul la servicii de sănătate publică de calitate şi adoptarea modului de viaţă sănătos rămâne o prioritate pentru populaţia Republicii Moldova. Serviciile de sănătate deseori sunt axate pe tratament şi îngrijire şi mai puţin pe prevenire şi depistare precoce. În acest context, este absolut necesar consolidarea capacităţilor naţionale pentru o mai bună supraveghere şi cercetare a BNT, alături de sisteme robuste de monitorizare şi evaluare, care să asigure implementarea intervenţiilor bazate pe dovezi.

21. Finanţarea serviciilor de prevenire şi control al BNT în cadrul sistemului sănătăţii. Datorită realizării cu succes a acţiunilor prevăzute în documentele strategice, precum şi a priorităţilor în domeniul sănătăţii, care au fost axate pe: asigurarea suplimentului salarial pentru personalul medical, perfecţionarea mecanismului de compensare a medicamentelor, stabilirea poziţiilor noi pentru diagnosticul BNT majore şi compensarea dispozitivelor medicale, serviciile de sănătate au devenit mai accesibile şi mai calitative. Actualmente, gradul de acoperire a populaţiei cu asigurare obligatorie de asistenţă medicală atinge cota de 88,2%. A fost suplinită şi revăzută Lista medicamentelor compensate pentru controlul BNT. Cu suportul Fondului de Profilaxie a Fondului Asigurărilor Obligatorii de Asistenţă Medicală (FAOAM) au fost realizate programe de screening privind depistarea timpurie a bolilor oncologice şi cardiovasculare, campanii de informare şi promovare a sănătăţii, au fost fortificate acţiunile de implementare a sistemului informaţional automatizat în asistenţa medicală primară. Cu toate acestea, ponderea financiară alocată domeniului de profilaxie a scăzut drastic în ultimii ani, astfel că fondul măsurilor de profilaxie al FAOAM pentru anii 2017-2021, ca pondere în bugetul public naţional în ramura ocrotirii sănătăţii, a variat între 0,1 şi 0,2 %, iar ca pondere în FAOAM – între 0,1 şi 0,3% fiind net inferioară în raport cu necesităţile sistemului de sănătate.

22. În ultimii 10-15 ani se observă o sporire şi o îmbunătăţire în implementarea activităţilor de promovare a sănătăţii şi a educaţiei pentru sănătate în Republica Moldova: în această perioadă s-au implementat 2 programe naţionale specifice acestui domeniu (în perioada 2007-2015 şi în 2016 - 2020); sa dezvoltat şi s-a extins reţeaua de centre de sănătate prietenoase tinerilor, care oferă servicii de informare, comunicare şi consiliere a tinerilor privind problemele de sănătate; s-au dezvoltat noi subiecte şi curricula pentru diferite nivele ale sistemului de educaţie naţional; din anul 2016 se implementează proiectul susţinut de Agenţia Elveţiană pentru Dezvoltare şi Cooperare (SDC) "Viaţa sănătoasă. Reducerea poverii bolilor netransmisibile", ce susţine implicarea multisectorială în promovarea sănătăţii şi consolidarea capacităţilor în vederea elaborării unui profil comunitar de sănătate bazat pe dovezi şi planuri comunitare de acţiune pentru abordarea riscurilor legate de BNT în rândul populaţiei etc.

23. Potrivit rezultatelor studiului KAP referitor la BNT şi la serviciile medicale din Republica Moldova (2020), 89,9% dintre respondenţi (bărbaţi 87,7%, femei 91,9%) cunosc cel puţin un factor de risc al diabetului, iar 71,8% dintre ei (bărbaţi 67,3%, femei 75,9%) cunosc cel puţin un simptom precoce al diabetului; 81,0% dintre respondenţi (bărbaţi 79,8%, femei 82,1%) cunosc cel puţin una dintre complicaţiile hipertensiunii arteriale; aproape 90,2% dintre respondenţi (bărbaţi 86,5%, femei 93,6%) pot să numească cel puţin o măsură/un pas pentru a reduce riscul de hipertensiune arterială. De asemenea, se atestă un nivel satisfăcător al cunoştinţelor referitoare la bolile cardiovasculare. Astfel, 88,9% dintre respondenţi (bărbaţi 86,8%, femei 90,9%) cunosc cel puţin un factor de risc care poate să conducă la dezvoltarea bolilor cardiovasculare şi circa 90,6% dintre ei (bărbaţi 87%, femei 93,8%) au menţionat cel puţin un simptom tipic pentru infarctul miocardic. Referitor la principalii factori de risc pentru BNT, circa 91% dintre respondenţi cunosc efectele nocive ale alcoolului pentru sănătate şi 25% dintre consumători planifică în perioada apropiată să reducă consumul de alcool; 97% dintre respondenţi cunosc efectele nocive ale consumului de tutun asupra sănătăţii şi 40% dintre consumători intenţionează să renunţe la fumat în următoarele 6 luni.

24. În pofida tuturor eforturilor depuse şi a succeselor obţinute, există şi un şir de provocări şi neajunsuri pentru promovarea unui mod de viaţă sănătos în toate etapele vieţii şi crearea condiţiilor şi/sau mediilor propice promovării sănătăţii:

1) Consolidarea capacităţilor de coordonare a sistemului de sănătate. Un şir de provocări pentru sistemul de sănătate privind promovarea unui mod de viaţă sănătos în toate etapele vieţii şi asigurarea conduitei integrare pentru prevenirea BNT. Motivarea şi angajarea tinerilor specialişti în domeniul de promovare a sănătăţii şi de prevenire a BNT rămâne a fi o prioritate pentru sistemul de sănătate din Republica Moldova.

2) Rolul asistenţei medicale integrate în promovarea sănătăţii şi prevenirea BNT. Echipa medicului de familie este punctul de prim-contact cu pacienţii în cadrul sistemului de sănătate, oferind servicii de asistenţa medicală primară şi continuă, inclusiv servicii de promovare a sănătăţii la nivel de individ, familie şi comunitate. Însă, deseori, activitatea lor se axează preponderent pe acordarea asistenţei medicale pacienţilor, prescrierea tratamentului, screening-ul cancerului de col, vaccinarea, consilierea şi monitorizarea gravidelor, precum şi monitorizarea sănătăţii sugarilor şi copiilor. Mai puţin fiind axată pe acordarea sfaturilor minime de renunţare la consumul de tutun şi alcool, urmarea unui regim corect de alimentaţie şi activitate fizică etc. Având în vedere reformele actuale în domeniul asistenţei medicale primare şi sănătăţii publice, consolidarea capacităţilor în activităţile comune de promovare a sănătăţii şi prevenirea bolilor este o oportunitate valoroasă. De asemenea, asistenţii medicali comunitari ar putea juca un rol important în promovarea sănătăţii şi în gestionarea bolilor cronice la nivel de comunitate, asigurând o asistenţă medicală integrată prin consolidarea conlucrării echipei multidisciplinare la nivel local. Asistentele medicale comunitare fiind parte a echipei medicului de familie au rolul de a fi educatori şi promotori comunitari în domeniul sănătăţii, încurajând şi sprijinind modele şi stiluri sănătoase de viaţă. Pe de altă parte, în calitate de membri ai echipelor intersectoriale comunitare au rolul de a fi facilitatori pentru actorii locali, de a informa furnizorii de servicii medicale, sociale, autorităţile publice locale despre nevoile comunităţii şi ale oamenilor pe care îi ajută să acceseze şi să obţină serviciile necesare.

3) Finanţarea acţiunilor de promovare a sănătăţii. Începând cu anul 2014, activităţile de promovare a sănătăţii au fost realizate preponderent din FAOAM şi din surse externe ale partenerilor de dezvoltare, inclusiv: Agenţia Elveţiană pentru Dezvoltare şi Cooperare, Organizaţia Mondială a Sănătăţii, UNICEF, UNFPA etc. Astfel, în perioada anilor 2004-2022, din fondul măsurilor de profilaxie au fost alocate circa 46,9 milioane de lei pentru activităţi de promovare a unui mod de viaţă sănătos, din care, începând cu anul 2017, au fost alocate 15,2 milioane de lei pentru activităţile de profilaxie şi prevenire a riscurilor de îmbolnăvire, în bază de proiecte, în special pentru prevenirea transmiterii HIV şi ITS, TB, riscului de îmbolnăvire cauzat de consumul de alcool şi tutun, consumul de droguri, eliminarea factorilor de risc prin modificarea comportamentală.

25. Potrivit pronosticului estimat de OMS, în cazul în care nu se iau măsurile necesare, numărul total anual de decese cauzate de BNT pe glob va creşte la 52 de milioane până în 2030. S-a demonstrat că povara BNT poate fi redusă prin implementarea unor intervenţii preventive şi curative rentabile, ţintite asupra factorilor de risc determinanţi într-un mod eficient şi echilibrat.

26. BNT au efecte negative semnificative asupra dezvoltării umane şi sociale. Reducerea mortalităţii premature prin BNT este acum un obiectiv specific în cadrul Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă (3.4) şi în cadrul global de monitorizare al OMS, care oferă un imperativ pentru mobilizarea eforturilor de a aborda factorii determinanţi în toate sectoarele. Având în vedere noile realităţi economice, demografice, sociale şi de securitate în care se află Republica Moldova şi ţările din regiunea europeană, unele dintre ţinte au riscul de a nu fi atinse, iar tensiunile financiare şi preocupările geopolitice pot contribui chiar la declinul indicatorilor existenţi.

27. Programul pune accent pe abordarea integrată a factorilor determinanţi privind amploarea BNT şi se concentrează pe acţiunile multisectoriale axate pe: controlul tutunului; controlul alcoolului; promovarea sănătăţii şi a mediilor sănătoase; îmbunătăţirea statutului nutriţiei pe tot parcursul vieţii; reducerea poluării aerului; îmbunătăţirea supravegherii şi gestionării BNT în cadrul serviciilor de sănătate.

28. Programul presupune un management coordonat multilateral şi o acţiune multisectorială axată pe sănătatea oamenilor, atât la nivel guvernamental, raional şi local, cât şi la nivelul unei game largi de actori cu angajamente şi acţiuni în toate sectoarele, cum ar fi sănătate, agricultură, comunicare, educaţie, ocuparea forţei de muncă, energie, mediu, finanţe, produse alimentare, afaceri externe, locuinţe, justiţie şi securitate, asistenţă socială, dezvoltare economică şi socială, sport, comerţ şi industrie, transport, dezvoltare a infrastructurii rurale şi activităţi de tineret şi parteneriat cu societăţile civile relevante şi cu entităţile din sectorul privat, bazate pe abordările de "guvern-integrat" şi "întreaga societate" şi privind "sănătatea în toate politicile".

29. Programul urmăreşte crearea unei abordări echitabile din punctul de vedere al drepturilor fundamentale ale omului (fără deosebire de rasă, culoare, sex, limbă, religie, opinie politică sau de altă natură, origine naţională sau socială, proprietate, naştere sau alt statut), ale cărui acţiuni sunt orientate atât spre grupurile vulnerabile, cât şi spre întreaga populaţie. În acelaşi timp, asigurarea cu servicii de sănătate publică şi asistenţă medicală primară nu trebuie să expună populaţia la dificultăţi financiare, în special pe cei săraci şi persoanele din grupurile vulnerabile. Programul va sprijini iniţiativele de asigurare a accesului egal la activităţi şi la servicii pentru toate grupurile socioeconomice şi, prin urmare, va contribui la reducerea inechităţilor în domeniul sănătăţii.

III. OBIECTIVELE GENERALE ALE PROGRAMULUI

30. Scopul Programului constă în reducerea poverii BNT prin consolidarea capacităţilor sistemului de sănătate publică şi a mecanismului de coordonare intersectorial.

31. Obiectivul general 1. Consolidarea mecanismului de coordonare şi elaborarea de politici informate de evidenţe în diferite sectoare pentru a accelera răspunsul naţional pentru prevenirea şi controlul BNT.

Atingerea acestui obiectiv se va realiza prin dezvoltarea cadrului normativ şi instituţional referitor la mecanismele de coordonare şi realizare a intervenţiilor de control al BNT, fundamentate de politici informate de evidenţe şi care se bazează pe principiul "sănătatea la nivelul întregului Guvern şi al întregii societăţi", cu aplicarea principiului "sănătatea în toate politicile", atât la nivel naţional, cât şi teritorial. În urma realizării acestui obiectiv, Consiliului naţional de coordonare (CNC) a implementării Programului va activa ca un mecanism intersectorial funcţional de coordonare pentru implementarea măsurilor de prevenire a BNT şi a factorilor de risc, inclusiv a determinanţilor sociali, capabili să impulsioneze mobilizarea resurselor pentru intervenţii durabile.

32. Obiectivul general 2. Prevenirea BNT şi reducerea factorilor de risc comportamentali şi a celor prezenţi în mediu prin crearea mediilor propice promovării sănătăţii, astfel încât ponderea persoanelor cu 3 şi mai mulţi factori de risc pentru BNT se va reduce de la 31,8% în 2021 până la 27% în 2027.

Realizarea acestui obiectiv va fi asigurată prin acţiuni de consolidare a componentei de educaţie în domeniul sănătăţii pentru promovarea unui stil de viaţă sănătos şi pentru crearea unor medii care promovează sănătatea. Rolul major va fi acordat alfabetizării în domeniul sănătăţii pentru a îmbunătăţi capacitatea persoanelor de a înţelege şi de a lua decizii de adoptare a unui stil de viaţă sănătos, precum şi de a mobiliza societatea pentru promovarea sănătăţii la toate nivelele. Totodată, vor fi dezvoltate acţiuni pentru adoptarea practicilor de succes şi a prevederilor normative cu impact asupra factorilor de risc comportamentali şi de mediu, inclusiv consumul de tutun, de alcool, alimentaţia nesănătoasă şi inactivitatea fizică, poluarea aerului. Rezultatele realizării acestui obiectiv vor contribui la reducerea factorilor de risc în rândul populaţiei, precum consumul de alcool şi tutun, alimentaţia nesănătoasă, inactivitatea fizică şi poluarea aerului, conform ţintelor naţionale din cadrul de monitorizare a BNT şi a ODD.

33. Obiectivul general 3. Consolidarea capacităţilor sistemului de sănătate pentru conduita integrată a BNT şi a factorilor de risc ai acestora, astfel încât rata persoanelor eligibile care urmează terapia medicamentoasă şi consiliere pentru prevenirea atacului de cord şi accidentului vascular cerebral să crească de la 55,9% în 2021 la 60% în 2027.

Realizarea acestui obiectiv va contribui la fortificarea capacităţilor şi la îmbunătăţirea cunoştinţelor personalului din sectorul medical şi cel social privind aplicarea unei abordări de prestare a serviciilor medicale calitative integrate pentru BNT, centrate pe necesităţile complexe ale persoanei, în special pentru prevenirea atacului de cord şi a accidentului vascular cerebral. Ca rezultat al realizării acestui obiectiv va spori calitatea vieţii pacienţilor cu BNT şi va fi redusă mortalitatea prematură prin BNT.

Totodată, vor fi dezvoltate acţiuni pentru adoptarea practicilor de succes şi a prevederilor normative cu impact asupra factorilor de risc comportamentali şi de mediu, inclusiv consumul de tutun, de alcool, alimentaţia nesănătoasă şi inactivitatea fizică, poluarea aerului. Rezultatele realizării acestui obiectiv vor contribui la reducerea factorilor de risc în rândul populaţiei, precum consumul de alcool şi tutun, alimentaţia nesănătoasă, inactivitatea fizică şi poluarea aerului, conform ţintelor naţionale din cadrul de monitorizare a BNT şi a ODD.

34. Obiectivul general 4. Consolidarea capacităţilor naţionale pentru o mai bună supraveghere şi cercetare a BNT şi dezvoltarea mecanismelor robuste de monitorizare şi evaluare, care să asigure implementarea intervenţiilor bazate pe dovezi.

Pentru realizarea acestui obiectiv vor fi alocate resurse pentru dezvoltarea şi consolidarea componentei de supraveghere, cercetare, monitorizare şi evaluare a intervenţiilor de control al BNT. Dezvoltarea acestei componente va permite efectuarea evaluării tendinţelor în timp, comparabile la nivel naţional şi cu alte ţări, a celor nouă ţinte şi a celor 25 de indicatori din cadrul global de monitorizare a BNT, extinse şi aliniate la ţintele ODD, relevanţei, eficacităţii, cost-eficacităţii, eficienţei, durabilităţii şi a impactului intervenţiilor de control al BNT, asigurând cu evidenţe necesitatea de fundamentare a politicilor publice de sănătate.

IV. OBIECTIVELE SPECIFICE ALE PROGRAMULUI

35. Programul îşi propune pentru fiecare obiectiv general următoarele obiective specifice.

36. Pentru realizarea Obiectivului general 1 sunt fixate următoarele obiective specifice:

Obiectivul specific 1.1. Consolidarea capacităţilor de coordonare inter-sectorială pentru prevenirea şi controlul BNT la nivel naţional şi teritorial.

Obiectivul specific 1.2. Mobilizarea resurselor durabile în colaborare cu ministerele şi organizaţiile relevante.

Obiectivul specific 1.3. Facilitarea mobilizării sociale, participarea sporită a societăţii civile şi a organizaţiilor neguvernamentale.

37. Pentru realizarea Obiectivul general 2 sunt stabilite următoarele obiective specifice:

Obiectivul specific 2.1. Creşterea până la 90% până în anul 2027 a nivelului de alfabetizare a populaţiei în domeniul sănătăţii şi crearea oportunităţilor pentru responsabilizarea şi angajarea cetăţenilor de a întreprinde măsuri pentru promovarea sănătăţi şi prevenirea BNT.

Obiectivul specific 2.2. Consolidarea eforturilor intersectoriale pentru a asigura reducerea cu 3 puncte procentuale (p.p.) a prevalenţei consumului de tutun în rândul adolescenţilor (de la 16,3 % în anul 2019 la 13,3 % în anul 2027) şi al adulţilor (de la 29,9 % în anul 2021 la 26,9% în anul 2027).

Obiectivul specific 2.3. Consolidarea măsurilor durabile şi adecvate din punct de vedere cultural care vizează consumul de alcool pentru a asigura reducerea cu 5 p.p. (de la 63,2 % în anul 2021 la 58,2 % în anul 2027) a consumului de alcool în rândul populaţiei.

Obiectivul specific 2.4. Promovarea activităţii fizice la toate vârstele pentru a asigura reducerea cu 5% a prevalenţei activităţii fizice insuficiente.

Obiectivul specific 2.5. Promovarea unei alimentaţii sănătoase la toate vârstele pentru a asigura zero creştere la rata de obezitate şi diabet.

Obiectivul specific 2.6. Reducerea cu 10% a mortalităţii cauzate de poluarea aerului.

38. Pentru realizarea Obiectivului general 3 sunt stabilite următoarele obiective specifice:

Obiectivul specific 3.1. Asigurarea accesului echitabil şi universal la servicii medicale calitative şi îmbunătăţirea continuă a calităţii asistenţei medicale în vederea prevenirii şi comportamentului celor 5 BNT prioritare, cu accent pe asistenţa medicală primară.

Obiectivul specific 3.2. Creşterea şi prioritizarea alocărilor bugetare pentru abordarea supravegherii, prevenirii, depistării precoce şi tratamentului BNT, reabilitării şi îngrijirii paliative.

Obiectivul specific 3.3. Dezvoltarea capacităţilor resurselor umane pentru prevenirea, depistarea precoce, tratamentul şi îngrijirea BNT.

39. Pentru realizarea Obiectivului general 4 sunt fixate următoarele obiective specifice:

Obiectivul specific 4.1. Consolidarea sistemelor de supraveghere pentru BNT şi a celor de monitorizare şi evaluare a bolilor.

Obiectivul specific 4.2. Fortificarea capacităţilor de cercetare/inovare în domeniul prevenirii şi controlului BNT.

V. IMPACT

40. Prezentul Program stabileşte obiectivele pe termen mediu, asigurând evoluţia şi realizarea viziunii pe termen lung, care tinde spre o ţară care să promoveze sănătatea fără boli netransmisibile prevenibile, decese premature şi dizabilitate evitabilă.

41. Impactul financiar estimat ţine de asigurarea protecţiei financiare a populaţiei; crearea mediilor, locurilor, condiţiilor pentru a facilita adoptarea unui mod de viaţă sănătos; sporirea eficacităţii sistemului de prestare a serviciilor medicale, sociale şi de educaţie prin raţionalizarea distribuirii resurselor financiare; asigurarea transparenţei finanţării acţiunilor şi intervenţiilor din domeniul de prevenire a BNT şi de promovare a sănătăţii, creşterea gradului de finanţare pentru domeniul respectiv; raţionalizarea utilizării resurselor bugetare.

42. Impactul nonfinanciar estimat se va materializa în ameliorarea stării de sănătate a populaţiei; îmbunătăţirea cunoştinţelor în materie de sănătate; sporirea accesului populaţiei la alegeri sănătoase; sporirea accesului şi echităţii la serviciile medicale de calitate; asigurarea receptivităţii diferitelor sectoare la problemele de sănătate legate de BNT şi de expunerea la factorii de risc modificabili; reducerea poverilor medicale, sociale şi economice, asociate bolilor netransmisibile. Modelele de prognoze cu referire la Republica Moldova indică, de exemplu, în cazul în care prevalenţa supraponderalităţii s-ar reduce cu 5%, aceasta va contribui la o scădere cu aproape 1000 de cazuri anual de diabet şi de hipertensiune arterială.

43. Rezultatele aşteptate în urma implementării prezentului Program până în anul 2027 sunt estimate şi corelate cu Planul de acţiuni pentru prevenirea şi controlul BNT în regiunea europeană a OMS pentru anii 2016-2025 pentru atingerea obiectivelor specifice globale şi europene, precum şi cu angajamentele privind dezvoltarea durabilă şi ţintele naţionalizate trasate în Strategia naţională de dezvoltare "Moldova Europeană 2030":

1) reducerea cu 30% a mortalităţii premature cauzate de boli netransmisibile prin prevenire şi tratare (ODD 3.4);

2) fortificarea metodelor de prevenire şi tratament al abuzului de alcool (ODD3.5);

3) realizarea acoperirii universale în sănătate, inclusiv protecţia riscurilor financiare, accesul la servicii esenţiale de sănătate calitative şi accesul la medicamente de bază şi la preţuri accesibile pentru toţi (ODD 3.8).

44. Programul trasează modalitatea de a atinge în continuare ţintele naţionale şi indicatorii de monitorizare pentru prevenirea şi controlul BNT, aliniate la recomandările OMS şi actualizate în contextul extinderii lor până în 2030 (anexa nr.3):

1) reducerea relativă a deceselor premature cauzate de bolile cardiovasculare, cancer, bolile digestive cronice, diabet şi bolile respiratorii cronice până la 25% în anul 2025 şi până la 30% în anul 2030;

2) reducerea relativă cu cel puţin 5% a consumului de alcool în rândul persoanelor de vârsta 15+ ani până în anul 2030;

3) reducerea relativă cu 5% a prevalenţei activităţii fizice insuficiente;

4) reducerea relativă cu 30% a consumului mediu de sare/sodiu în rândul persoanelor de vârsta 18+ ani până în anul 2030;

5) reducerea relativă cu 3% a prevalenţei consumului curent de tutun în rândul persoanelor de vârsta 18+ ani până în anul 2030;

6) reducea relativă cu 10% a prevalenţei hipertensiunii arteriale în rândul persoanelor de vârsta 18+ ani până în anul 2030;

7) stoparea creşterii diabetului şi a obezităţii;

8) acoperirea cu cel puţin 50% dintre persoanele eligibile (în vârsta de 40+ani, cu risc cardiovascular de 10 ani ≥20% sau boală existentă) cu tratament medicamentos şi consiliere (inclusiv controlul glicemic) pentru prevenirea atacurilor de cord şi a accidentelor vasculare cerebrale;

9) asigurarea până la 80% a disponibilităţii şi accesibilităţii serviciilor de diagnosticare de bază şi a medicamentelor esenţiale, inclusiv generice, pentru a trata BNT majore atât în instituţiile publice, cât şi în cele private.

VI. COSTURI DE IMPLEMENTARE

45. Resursele umane vor fi constituite din personal medical, cadre pedagogice şi asistenţi sociali, persoane ce activează în organizaţiile obşteşti, precum şi din experţi externi. Resursele financiare vor proveni din sursele bugetului public naţional, din fondurile donatorilor străini şi din alte surse permise de legislaţie. Resursele tehnice înglobează totalitatea necesităţilor pentru managementul programelor şi proiectelor în domeniul prevenirii şi controlului BNT şi al promovării sănătăţii.

46. Resursele financiare, tehnice şi umane necesare pentru implementarea Programului vor fi estimate în Planul de acţiuni privind implementarea acestuia şi detaliate pentru fiecare etapă a procesului de realizare, fiecare an şi sursă în bugetul Planului (anexa la Plan). De asemenea, se va realiza o ajustare periodică a acestor necesităţi la cadrul de cheltuieli pe termen mediu, la Planul naţional de dezvoltare şi la programele naţionale şi teritoriale de dezvoltare socialeconomică.

47. Acţiunile care ţin de elaborarea şi implementarea cadrului legislativ şi de reglementare vor fi realizate nemijlocit de către autorităţile administraţiei publice centrale şi nu vor condiţiona costuri suplimentare celor prevăzute în bugetul de stat. În ceea ce priveşte acţiunile de dezvoltare a diferitelor tipuri de servicii prevăzute în Program, fortificarea capacităţilor umane în domeniu, care implică costuri de implementare adiţionale celor existente, vor fi finanţate în limitele mijloacelor financiare ale bugetului public naţional, din asistenţa tehnică şi investiţională externă, precum şi din alte surse care nu contravin legislaţiei. Costul estimativ al prezentului Program pentru 5 ani este de 58 050,0 mii lei.

Costuri estimative pentru realizarea Programului

VII. RISCURI ÎN PROCESUL IMPLEMENTĂRII

48. În procesul de implementare a Programului pot apărea diferite bariere şi riscuri, acestea însă sunt anticipate prin următoarele măsuri de diminuare:

1) capacităţi financiare şi umane limitate, fapt ce va impune o implementare dificilă şi fragmentată a obiectivelor stabilite în Program şi pentru atingerea ţintei finale de reducerea relativă a deceselor premature cauzate de BNT prioritare cu 25% până în anul 2025 şi cu 30% până în anul 2030. Efectele acestui risc vor putea fi diminuate printr-o coordonare la nivel guvernamental, o monitorizare şi o evaluare riguroasă a procesului de implementare, prin colaborarea cu Oficiul OMS din ţară şi cu partenerii de dezvoltare;

2) instabilitatea politică, economică şi socială care contribuie la defavorizarea păturilor vulnerabile şi la progresarea rapidă a BNT. Acest fenomen va fi abordat prin elaborarea şi aplicarea unui mecanism de gestionare a riscurilor crescute ale persoanelor vulnerabile, inclusiv ale celor care trăiesc cu BNT;

3) criza sanitară provocată de pandemia COVID-19, fapt ce duce la creşterea în timp a morbidităţii, dizabilităţii şi mortalităţii evitabile prin BNT; Aceasta va fi abordată prin interconectarea acţiunilor de prevenire, protejare şi promovare în planul de răspuns naţional la urgenţa de sănătate;

4) asigurarea insuficientă cu personal medical angajat în managementul BNT, în special în localităţile rurale. Efectele acestui risc vor putea fi diminuate prin repartizarea tinerilor specialişti în teritoriu şi prin elaborarea unui mecanism de răspundere a acestora privind activitatea în localitatea rurală;

5) menţinerea prevalenţei înalte a factorilor de risc comportamentali: consum de tutun, alcool, alimentaţie nesănătoasă, activitate fizică insuficientă, factori de mediu. Riscul va fi diminuat prin elaborarea şi aplicarea unor mecanisme de colaborare intersectoriale cu autorităţile publice centrale şi locale competente.

49. Riscurile vor fi evaluate şi monitorizate pe perioada realizării Programului şi vor fi depuse eforturi pentru diminuarea efectelor acestora, în limitele competenţelor.

VIII. AUTORITĂŢI/INSTITUŢII RESPONSABILE

50. Responsabilitatea privind coordonarea generală pentru implementarea Programului revine Ministerului Sănătăţii. Autorităţile responsabile de implementarea Programului sunt: Ministerul Sănătăţii, Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, Ministerul Educaţiei şi Cercetării, Ministerul Dezvoltării Economice şi Digitalizării, Ministerul Infrastructurii şi Dezvoltării Regionale, Ministerul Finanţelor, Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Mediului, Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor, Compania Naţională de Asigurări în Medicină. Autorităţile responsabile de fiecare acţiune în parte sunt specificate în Planul de acţiuni (anexa nr.2).

51. În procesul de implementare a prezentului Program, autorităţile responsabile vor colabora cu organele administraţiei publice centrale şi locale, cu instituţiile medico-sanitare de nivel republican, regional şi local, cu organizaţiile neguvernamentale, mass-media, precum şi cu partenerii internaţionali de dezvoltare.

IX. PROCEDURI DE RAPORTARE, MONITORIZARE ŞI EVALUARE

52. Coordonarea procesului de implementare a prezentului Program va fi realizată de Consiliul naţional coordonator în controlul bolilor netransmisibile, iar monitorizarea şi evaluarea rezultatelor implementării vor fi efectuate anual de către Ministerul Sănătăţii.

53. Programul oferă oportunitatea de a realiza în continuare ţintele naţionale în domeniul prevenirii şi controlului BNT, inclusiv indicatorii de monitorizare, ajustate la cadrul global de monitorizare a BNT, care sunt actualizate în contextul extinderii celor 9 ţinte globale încă cu cinci ani din 2025 până în 2030, care, de asemenea, acoperă şi ţinta ODD 3.4.1 privind BNT, conform recomandărilor OMS:

1) reducerea relativă a deceselor premature cauzate de bolile cardiovasculare, cancer, diabet şi bolile respiratorii cronice până la 30% în anul 2030 (aliniată cu ţinta ODD 3.4.1 pentru 2030);

2) reducerea relativă cu cel puţin 20% a consumului de alcool în rândul persoanelor de vârsta 15+ ani până în 2030;

3) reducerea relativă cu 15% a prevalenţei activităţii fizice insuficiente;

4) reducerea relativă cu 30% a consumului mediu de sare/sodiu în rândul persoanelor de vârsta 18+ ani până în 2030;

5) reducerea relativă cu 20% a prevalenţei consumului curent de tutun în rândul persoanelor de vârsta 18+ ani până în 2030;

6) reducea relativă cu 10% a prevalenţei hipertensiunii arteriale în rândul persoanelor de vârsta 18+ ani până în 2030;

7) stoparea creşterii diabetului şi a obezităţii;

8) acoperirea a cel puţin 50% dintre persoanele eligibile (în vârsta de 40+ani, cu risc cardiovascular de 10 ani ≥20% sau boală existentă) cu tratament medicamentos şi consiliere (inclusiv controlul glicemic) pentru prevenirea atacurilor de cord şi a accidentelor vasculare cerebrale;

9) asigurarea până la 80 % a disponibilităţii şi accesibilităţii serviciilor de diagnosticare de bază şi a medicamentelor esenţiale, inclusiv generice, pentru a trata BNT majore atât în instituţiile publice, cât şi în cele private.

54. Monitorizarea prezentului Program se va efectua în temeiul Planului de acţiuni privind implementarea acestuia, care include activităţi planificate pentru perioada anilor 2023-2027 cu evaluarea ulterioară a rezultatelor obţinute. Procedura de evaluare finală a implementării prezentului Program va fi coordonată de Ministerul Sănătăţii şi va fi realizată împreună cu instituţia coordonatoare.

55. Ministerul Sănătăţii va prezenta anual Guvernului rapoarte generalizate de monitorizare pentru anul precedent, în baza unui format-cadru definit de un raport anual pentru monitorizarea progreselor în implementarea Programului.

56. Pentru a asigura coordonarea acţiunilor tuturor participanţilor la realizarea prezentului Program, inclusiv atragerea, alocarea şi monitorizarea utilizării finanţelor oferite de organizaţiile internaţionale drept răspuns la necesităţile ţării în implementarea Programului şi a recomandărilor OMS, rapoartele de monitorizare şi de evaluare vor fi examinate în şedinţele Consiliului naţional coordonator în controlul bolilor netransmisibile.

Anexa nr.2

la Hotărârea Guvernului nr.129/2023

PLANUL

de acţiuni pentru implementarea Programului naţional de prevenire

şi control al bolilor netransmisibile prioritare în Republica

Moldova pentru anii 2023-2027

Anexa nr.3

la Hotărârea Guvernului nr.129/2023

Ţintele şi indicatorii naţionali

pentru prevenirea şi controlul bolilor netransmisibile,

aliniate la recomandările Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii

Anexa nr.4

la Hotărârea Guvernului nr.129/2023

COMPONENŢA

Consiliului naţional de coordonare a Programului naţional

de prevenire şi control al bolilor netransmisibile prioritare

în Republica Moldova pentru anii 2023-2027

Ministerul Sănătăţii, ministrul sănătăţii, preşedinte al Consiliului

Ministerul Sănătăţii, secretarul general în domeniul sănătăţii publice şi secretarul general al ministerului, vicepreşedinte al Consiliului

Agenţia Naţională pentru Sănătate Publică, directorul adjunct, secretar al Consiliului

Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale, secretarul de stat/secretarul general

Ministerul Educaţiei şi Cercetării, secretarul de stat/secretarul general

Ministerul Finanţelor, secretarul de stat/secretarul general

Ministerul Dezvoltării Economice şi Digitalizării, secretarul de stat/secretarul general

Ministerul Afacerilor Interne, secretarul de stat/secretarul general

Ministerul Mediului, secretarul de stat/secretarul general

Ministerul Infrastructurii şi Dezvoltării Regionale, secretarul de stat/secretarul general

Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, secretarul de stat/secretarul general

Ministerul Sănătăţii, şeful Direcţiei politici în domeniul sănătăţii publice şi urgenţe în sănătate publică

Ministerul Sănătăţii, şeful Secţiei analiză, monitorizare şi evaluare a politicilor

Agenţia Naţională pentru Sănătate Publică

Compania Naţională de Asigurări în Medicină

Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor

Academia de Ştiinţe a Moldovei

Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie "Nicolae Testemiţanu"

Instituţia Publică Compania "Teleradio-Moldova"

Oficiul de ţară al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii în Moldova

Agenţia Elveţiană pentru Dezvoltare şi Cooperare în Republica Moldova

Centrul pentru Politici şi Analize în Sănătate

Anexa nr.5

la Hotărârea Guvernului nr.129/2023

REGULAMENTUL

Consiliului naţional de coordonare a Programului naţional

de prevenire şi control al bolilor netransmisibile prioritare

în Republica Moldova pentru anii 2023-2027

I. DISPOZIŢII GENERALE

1. Consiliul naţional de coordonare a Programului naţional de prevenire şi control al bolilor netransmisibile prioritare în Republica Moldova pentru anii 2023-2027 (în continuare – Consiliu) este creat în calitate de organ consultativ intersectorial, fără statut de persoană juridică, pentru coordonarea tuturor proceselor necesare organizării eficiente a activităţilor de prevenire şi control al bolilor netransmisibile în Republica Moldova.

2. Consiliul este constituit din reprezentanţi ai autorităţilor publice centrale cu atribuţii în domeniu, ai mediului academic şi ai partenerilor naţionali şi internaţionali şi funcţionează pe baze obşteşti, reflectând priorităţile şi angajamentele asumate de Republica Moldova în domeniul prevenirii şi controlului bolilor netransmisibile.

3. Misiunea Consiliului este de a eficientiza comunicarea şi colaborarea intersectorială în implementarea Programului naţional de prevenire şi control al bolilor netransmisibile pentru anii 2023-2027, precum şi al altor programe naţionale în domeniul controlului bolilor netransmisibile, şi în stabilirea unui mecanism de monitorizare eficientă a activităţilor în acest domeniu.

II. ATRIBUŢIILE DE BAZĂ ALE CONSILIULUI

4. Consiliul exercită următoarele atribuţii:

1) coordonează implementarea Programului naţional de prevenire şi control al bolilor netransmisibile prioritare în Republica Moldova pentru anii 2023-2027, al altor programe naţionale în domeniul prevenirii bolilor netransmisibile şi promovării sănătăţii, precum şi monitorizarea şi evaluarea eficienţei acestora;

2) asigură participarea părţilor interesate în procesul de monitorizare a activităţilor de prevenire şi control al bolilor netransmisibile în Republica Moldova şi contribuie la stabilirea legăturilor durabile dintre toţi factorii-cheie de decizie;

3) promovează parteneriatele intersectoriale dintre instituţiile de stat, internaţionale şi neguvernamentale pentru prevenirea şi controlul bolilor netransmisibile şi asigură dialogul reciproc dintre organizaţiile guvernamentale şi neguvernamentale din Republica Moldova şi de peste hotare;

4) coordonează procesul de elaborare şi de ajustare a legislaţiei naţionale în domeniul prevenirii şi controlului bolilor netransmisibile la legislaţia comunitară, precum şi procesul de implementare a legislaţiei şi a politicilor publice în domeniu;

5) facilitează colaborarea intersectorială pentru elaborarea politicilor publice destinate prevenirii şi controlului bolilor netransmisibile prioritare şi factorilor de risc ce le determină, şi promovării modului sănătos de viaţă, coordonând punerea în aplicare a acestora;

6) instituie grupuri de lucru pe probleme specific ce necesită soluţionare.

III. ATRIBUŢIILE CONDUCERII ŞI MEMBRILOR CONSILIULUI

5. Preşedintele Consiliului exercită următoarele atribuţii:

1) convoacă şedinţele Consiliului;

2) conduce activitatea Consiliului;

3) semnează deciziile Consiliului şi exercită controlul executării acestora;

4) exercită şi alte funcţii în conformitate cu prezentul Regulament.

6. Vicepreşedintele Consiliului exercită atribuţiile preşedintelui, în lipsa acestuia.

7. Secretarul Consiliului asigură:

1) pregătirea materialelor pentru şedinţele Consiliului;

2) difuzarea deciziilor Consiliului membrilor acestuia, ministerelor, altor autorităţi administrative centrale şi instituţiilor interesate;

3) generalizarea rezultatelor privind executarea deciziilor adoptate şi informarea preşedintelui Consiliului despre aceasta;

4) elaborarea planurilor de activitate a Consiliului în baza propunerilor preşedintelui (vicepreşedintelui), membrilor Consiliului şi autorităţilor publice, inclusiv prezentarea lor spre examinare la şedinţele Consiliului;

5) altă activitate a Consiliului sub aspect organizatoric, analitic şi informaţi.

8. Membrii Consiliului sunt obligaţi:

1) să-şi exercite atribuţiile în conformitate cu prezentul Regulament;

2) să participe la şedinţele Consiliului;

3) să informeze conducerea instituţiilor pe care le reprezintă despre deciziile adoptate în cadrul şedinţelor;

4) să militeze pentru prevenirea bolilor netransmisibile prioritare.

IV. ORGANIZAREA ACTIVITĂŢII CONSILIULUI

9. Consiliul îşi desfăşoară activitatea în şedinţe plenare, organizate cel puţin o dată în semestru.

10. Şedinţele Consiliului sunt deliberative dacă la ele participă majoritatea membrilor acestuia.

11. La şedinţele Consiliului pot participa ca invitaţi şi alte persoane, reprezentanţi ai autorităţilor publice centrale şi locale, instituţiilor publice, întreprinderilor, mass-mediei, organizaţiilor necomerciale, organizaţiilor internaţionale şi ai altor beneficiari de informaţie, fără drept de vot.

12. Lucrările tehnice de secretariat se asigură de către Agenţia Naţională pentru Sănătate Publică.

13. Pentru realizarea misiunii sale, Consiliul are în drept să instituie grupuri tehnice de lucru în diferite domenii specifice, care vor întruni specialiştii în domeniul prevenirii şi controlului bolilor netransmisibile, din sectorul de stat, neguvernamental, precum şi parteneri pentru dezvoltare.

V. ŞEDINŢELE CONSILIULUI

14. Şedinţele Consiliului sunt organizate la iniţiativa preşedintelui, vicepreşedintelui sau secretariatului Consiliului ori la solicitarea a 1/3 din membrii acestuia, cu informarea secretariatului cu o lună înainte despre această intenţie.

15. Ordinea de zi a şedinţelor Consiliului se întocmeşte de către secretar, la propunerea preşedintelui, şi se prezintă membrilor Consiliului pentru completări şi modificări cu cel puţin 14 zile lucrătoare înainte de convocarea şedinţei, după care se prezintă spre aprobare preşedintelui Consiliului cu cel puţin 7 zile lucrătoare înainte de convocarea şedinţei.

16. Ordinea de zi definitivată se aduce la cunoştinţa membrilor Consiliului şi, după caz, persoanelor invitate cu cel puţin 5 zile lucrătoare înainte de convocarea şedinţei.

17. Şedinţele sunt prezidate de preşedintele Consiliului, iar în lipsa acestuia de vicepreşedinte.

18. Procesul-verbal al şedinţei Consiliului se întocmeşte de către secretarul acestuia, în termen de cel mult 2 zile lucrătoare de la data desfăşurării şedinţei şi se semnează de către preşedintele şi secretarul Consiliului.

VI. DECIZIILE CONSILIULUI

19. În exercitarea atribuţiilor sale, Consiliul adoptă decizii privind problemele ce ţin de competenţa sa.

20. Deciziile Consiliului se adoptă cu votul majorităţii membrilor Consiliului prezenţi la şedinţă. Membrii Consiliului sunt parteneri egali, cu drepturi depline de participare şi implicare în procesul de luare a deciziilor şi au dreptul de a-şi delega votul reprezentanţilor autorizaţi de ei.

21. Deciziile Consiliului sunt semnate de către preşedintele acestuia.