1323/08.12.2016 Hotărîre pentru aprobarea Programului de stat privind salvgardarea obiceiului Colindatul de ceată bărbătească, inclus în Lista reprezentativă UNESCO a patrimoniului cultural imaterial al umanităţii (2016-2020), şi a Planului de acţiuni pentru implementarea acestuia

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

H O T Ă R Î R E

pentru aprobarea Programului de stat privind salvgardarea obiceiului

 Colindatul de ceată bărbătească, inclus în Lista reprezentativă

UNESCO a patrimoniului cultural imaterial al umanităţii

(2016-2020), şi a Planului de acţiuni

pentru implementarea acestuia

nr. 1323  din  08.12.2016

 (în vigoare 16.12.2016) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 441-451 art. 1415 din 16.12.2016

* * *

În conformitate cu prevederile art.11 şi art.14 lit.h) din Legea nr.58 din 29 martie 2012 privind protejarea patrimoniului cultural imaterial (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2012, nr.76-80, art.255) şi ale Deciziei UNESCO nr.8.COM. 8.24 din 7 decembrie 2013 privind înscrierea Colindatului de ceată bărbătească în Lista reprezentativă UNESCO a patrimoniului cultural imaterial al umanităţii, Guvernul

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă:

Programul de stat privind salvgardarea obiceiului Colindatul de ceată bărbătească, inclus în Lista reprezentativă UNESCO a patrimoniului cultural imaterial al umanităţii (2016-2020), conform anexei nr.1;

Planul de acţiuni pentru implementarea Programul de stat privind salvgardarea obiceiului Colindatul de ceată bărbătească, inclus în Lista reprezentativă UNESCO a patrimoniului cultural imaterial al umanităţii (2016-2020), conform anexei nr.2.

2. Ministerul Culturii va prezenta Guvernului anual, pînă la data de 15 aprilie, raportul cu privire la realizarea prevederilor Programului de stat privind salvgardarea obiceiului Colindatul de ceată bărbătească, inclus în Lista reprezentativă UNESCO a patrimoniului cultural imaterial al umanităţii (2016-2020), şi a Planului de acţiuni pentru implementarea acestuia.

3. Se recomandă autorităţilor administraţiei publice locale să întreprindă măsurile necesare pentru realizarea Programului şi a Planului de acţiuni nominalizate.

4. Finanţarea acţiunilor prevăzute în prezenta hotărîre se va efectua din contul şi în limitele alocaţiilor aprobate în aceste scopuri în bugetele autorităţilor publice implicate, precum şi din alte surse, conform legislaţiei în vigoare.

5. Controlul asupra executării prezentei hotărîri se pune în sarcina Ministerului Culturii.

Anexa nr.1

la Hotărîrea Guvernului

nr.1323 din 8 decembrie 2016

PROGRAMUL DE STAT

privind salvgardarea obiceiului Colindatul de ceată bărbătească,

inclus în Lista reprezentativă UNESCO a patrimoniului cultural

 imaterial al umanităţii (2016-2020)

1. Context general

Prezentul Program determină acţiunile pentru salvgardarea, în perioada 2016-2020, a obiceiului naţional Colindatul de ceată bărbătească, inclus în anul 2013 în Lista reprezentativă UNESCO a patrimoniului cultural imaterial al umanităţii.

Scopul general al Programului este salvgardarea obiceiului Colindatul de ceată bărbătească ca fenomen cultural cu funcţii sociale diverse, folosirea acestuia pentru menţinerea sănătăţii psihologice a sociumului, pentru consolidarea tineretului, în scopul însuşirii valorilor caracteristice acestui obicei.

Programul este întemeiat pe următoarele documente:

- Decizia nr.8.COM. 8.24 din 7 decembrie 2013 privind înscrierea Colindatului de ceată bărbătească în Lista reprezentativă UNESCO a patrimoniului cultural imaterial al umanităţii;

- Planul naţional de acţiuni pentru implementarea Acordului de Asociere Republica Moldova – Uniunea Europeană în perioada 2014-2016;

- Strategia naţională de dezvoltare a culturii “Cultura 2020”;

- Legea nr.58 din 29 martie 2012 privind protejarea patrimoniului cultural imaterial;

- Convenţia UNESCO privind salvgardarea patrimoniului cultural imaterial (Paris, 17 octombrie 2003), ratificată de Republica Moldova prin Legea nr.12-XVI din 10 februarie 2006.

În Lista reprezentativă UNESCO a patrimoniului cultural imaterial al umanităţii a fost înscris obiceiul Crăciunului Colindatul de ceată bărbătească / “Men′s group Colindat, Christmas time ritual” din localităţile: Hădărăuţi (raionul Ocniţa), Parcova (raionul Edineţ), Pelinia (raionul Drochia), Boşcana (raionul Criuleni), Rogojeni (raionul Şoldăneşti), Sadîc (raionul Cantemir), Popeasca (raionul Ştefan Vodă), Slobozia Mare (raionul Cahul).

În planul de acţiuni pentru implementarea Strategiei naţionale de dezvoltare a culturii – “Cultura 2020” este prevăzută inventarierea şi documentarea patrimoniului cultural imaterial şi luarea la evidenţă a acestui patrimoniu. Inventarierea este una dintre măsurile principale de salvgardare a patrimoniului cultural imaterial. Alte acţiuni de salvgardare sînt: identificarea, documentarea, cercetarea, protejarea, transmiterea, promovarea şi valorificarea diferitelor aspecte ale patrimoniului cultural imaterial. Aceste acţiuni urmează a fi explicate în indicaţiile metodologice şi alte materiale ce vor fi elaborate în procesul implementării Programului.

Statul şi-a asumat obligaţia de a asigura accesul cetăţenilor la patrimoniul cultural imaterial, iar realizarea unor măsuri complexe pentru salvgardarea acestui patrimoniu este prima condiţie prin care cetăţenii beneficiază de drepturile lor patrimoniale.

Programul antrenează instituţiile subordonate în acţiuni de salvgardare a patrimoniului imaterial, după metodologia recomandată de organismele internaţionale şi de legislaţia naţională. Instituţiile cu atribuţii în domeniu trebuie să identifice situaţia la zi a acestui obicei şi să onoreze angajamentul de salvgardare, în parteneriat cu autorităţile publice locale şi în conformitate cu angajamentele asumate la nivel internaţional.

Programul a fost elaborat în baza Hotărîrii Guvernului nr.33 din 11 ianuarie 2007 “Cu privire la regulile de elaborare şi cerinţele unificate faţă de documentele de politici” şi stabileşte sarcinile instituţiilor din domeniu, ale autorităţilor centrale şi locale, modul de implicare a societăţii civile în acţiunile de salvgardare a patrimoniului cultural imaterial etc. Acţiunile prevăzute în Program (de documentare, inventariere, cercetare, protejare, transmitere şi promovare a Colindatului de ceată bărbătească) sînt elaborate în concordanţă cu legislaţia naţională şi internaţională, strategia sectorială şi ţinînd cont de experienţa altor ţări.

Programul implementat la nivel naţional şi local va spori vizibilitatea patrimoniului cultural imaterial şi impactul acestuia asupra coeziunii sociale. Instituţiile, autorităţile locale, societatea civilă vor beneficia de instrumentele necesare pentru implementarea principiilor UNESCO de documentare, inventariere, cercetare, protejare, transmitere şi promovare a patrimoniului cultural imaterial.

2. Identificarea problemelor, analiza SWOT şi de impact

Descrierea obiceiului

Colindatul este un obicei calendaristic practicat la Crăciun din timpuri străvechi. Cei mai importanţi colindători în satul tradiţional erau băieţii şi bărbaţii tineri, flăcăii. Ei organizau şi vegheau desfăşurarea colindatului, impunînd ordinea necesară în societate. Învăţau din timp, de la oamenii în vîrstă colindele specifice localităţii. Colindele executate de colindătorii bărbaţi sînt creaţii originale, autentice şi foarte importante pentru înţelegerea modului de viaţă şi a valorilor societăţii tradiţionale. Ele pot fi asemănate cu imnuri adresate celor colindaţi. Conform obiceiului, în semn de respect, ceata de bărbaţi tineri trebuia să colinde toate gospodăriile din comunitate. Colindau în mod organizat, iar a doua şi a treia zi din banii cîştigaţi, organizau horă (joc) în sat, contribuind la socializarea tinerilor, la asigurarea comunicării dintre generaţii, la transmiterea modelelor sociale.

Obiceiul Colindatul de ceată bărbătească, cu valenţe sociale profunde, este unul de referinţă în strategiile identitare ale Republicii Moldova. Colindatul de ceată bărbătească solidarizează grupul flăcăilor, cultivă disciplina în rîndul lor, îi deprinde să-şi asume responsabilităţi colective, contribuie la modelarea comportamentelor tinerilor bărbaţi în spirit civic, patriotic. Funcţiile sociale ale colindatului vizează sporirea coeziunii sociale, fortificarea sistemului tradiţional de valori şi de transmitere a modelelor etice, comportamentale, estetice constituite pe parcursul secolelor.

Situaţia actuală

Situaţia actuală a Colindatului de ceată bărbătească în cadrul comunităţilor reflectă urmările interdicţiilor de a practica colindatul impuse cetelor de colindători tineri, de către regimul sovietic, urmări amplificate de problemele sociale şi economice din ultimele decenii, precum şi de tendinţele de globalizare a societăţii.

Un impact negativ asupra obiceiului l-a avut erodarea vechilor tipare şi norme sociale.

În ultimele decenii măsurile instituţionale de perpetuare a colindatului au fost orientate exclusiv spre valorificarea scenică, ceea ce a descurajat păstrarea obiceiului de către principalele grupuri purtătoare (băieţi şi tineri bărbaţi).

Pe scenă, la festivalurile folclorice fetele şi femeile mai frecvent cîntă colinde, evitînd repertoriul tradiţional bărbătesc, care a stat la baza obiceiului, promovînd piese mai simple şi mai uşor de interpretat.

Pînă în prezent au fost identificate, documentate şi înregistrate unele colinde din repertoriul colindătorilor bărbaţi: colinde de gazdă, gospodari; de flăcău; de fată mare; de tineri căsătoriţi; de voinic, vînător, boier, voievod; de păstor; de pescar; cu subiect biblic; de pomenire a răposaţilor; colindul cel mare şi altele. Dar numai o parte dintre acestea au fost înregistrate audio, în culegerile de folclor, textele literare ale colindelor arareori sînt însoţite de descifrări muzicale.

Din lipsă de fonduri, în ultimele decenii instituţiile de cercetare nu au întreprins cercetări ale obiceiului prin sate.

Marginalizarea cetelor de bărbaţi ca instituţie tradiţională a condus la sărăcirea diversităţii şi bogăţiei colindelor, la excluderea tinerilor bărbaţi din sfera de influenţă a acestei arte muzicale străvechi şi la diminuarea importanţei obiceiului Colindatul de ceată bărbătească. Tradiţia colindatului de ceată bărbătească riscă să dispară în viitor, dacă nu vor fi conştientizate valorile promovate de acest obicei.

După reducerea considerabilă a cetelor de colindători bărbaţi în ultimele decenii, aceste importante funcţii au fost preluate parţial de grupurile de femei şi de cele mixte. În consecinţă, tinerii din localităţile rurale formează foarte rar cete de colindători conform vechii tradiţii, îşi manifestă insuficient iniţiativele în comunitate, limitîndu-se la rolul de consumatori pasivi ai acestei moşteniri.

În condiţiile globalizării şi uniformizării culturii, comunităţile au nevoie de sprijin pentru păstrarea acestui obicei. În numeroase localităţi în care colindatul de ceată bărbătească face parte din tradiţia locală, purtătorii obiceiului sînt de o vîrstă înaintată, păstrînd obiceiul doar în forma pasivă. Ei necesită a fi incluşi în circuitul cultural, asigurîndu-se astfel transmiterea acestei moşteniri către generaţiile tinere. Salvgardarea obiceiului poate fi reuşită doar după întreprinderea unor măsuri de urgenţă în următorii ani.

Reactivarea cetelor de bărbaţi colindători este generată de faptul că sărbătoarea Crăciunului este una dintre cele mai importante şi întruneşte valori universale, foarte importante pentru societate şi care sînt capabile să organizeze viaţa culturală a tinerilor şi a întregii comunităţi.

Aplicarea prevederilor Programului de salvgardare a Colindatului de ceată bărbătească va contribui la menţinerea viabilităţii acestui obicei şi educarea tinerelor generaţii în spiritul valorilor strămoşeşti, dezvoltarea comunicării sociale în cadrul tuturor grupurilor, inclusiv a celor etnice.

Identificarea problemelor

Tergiversarea elaborării unor politici culturale complexe, funcţionale, eficiente, care ar putea stimula menţinerea funcţionalităţii obiceiului în contextul globalizării rapide a realităţilor culturale din Republica Moldova.

Conştientizarea insuficientă a valorilor şi funcţiilor Colindatului de ceată bărbătească de către instituţiile cu abilităţi în domeniu.

Informarea nesatisfăcătoare a societăţii despre starea actuală a obiceiului şi necesitatea salvgardării în cadrul comunităţilor locale, evitîndu-se opinia precum că variantele scenice contribuie la salvgardarea obiceiului.

Neincluderea patrimoniului cultural imaterial/ culturii tradiţionale/ folclorului în curriculumul preşcolar, şcolar şi universitar are repercusiuni asupra educaţiei noilor generaţii şi accesul la patrimoniul cultural imaterial.

Voinţa socială continuă să fie dependentă de educaţia ce ignoră obiceiurile.

Marginalizarea instituţiilor tradiţionale de perpetuare a obiceiului în tiparele lui consacrate şi lipsa unor mecanisme de menţinere a viabilităţii lui cu contribuţia instituţiilor de cultură, educaţionale, sociale, comunitare.

Absenţa unor structuri de nivel raional în completarea sistemului de implementare a politicilor în domeniul patrimoniului cultural imaterial.

Persistarea deficienţelor în formarea specialiştilor în domeniul salvgardării patrimoniului cultural imaterial, pentru prevenirea, depăşirea şi înlăturarea urmărilor negative ce influenţează obiceiul în comunităţile rurale şi urbane.

Lipsa de sincronizare între pregătirea specialiştilor în domeniul protejării patrimoniului cultural imaterial şi încadrarea lor în cîmpul muncii.

Tergiversarea realizării unor măsuri practice ce ar asigura transmiterea plenară a obiceiului Colindatul de ceată bărbătească către generaţiile tinere în cele 8 comunităţi purtătoare de patrimoniu, incluse în Lista reprezentativă UNESCO a patrimoniului cultural imaterial al umanităţii.

Lipsa materialelor metodologice care ar asigura includerea mai multor operatori în procesele de documentare, inventariere, cercetare, salvgardare a obiceiului.

Capacitatea tehnică şi electronică redusă a instituţiilor abilitate în domeniu are un impact negativ asupra operativităţii de salvgardare a manifestărilor obiceiului. Includerea mai multor grupuri de specialişti, inclusiv a studenţilor de la facultăţile de profil, în activităţile de salvgardare a colindatului solicită asigurarea lor cu dictafoane, camere video, calculatoare performante, scanere, mijloace financiare, fapt care ar facilita deplasarea pe teren pentru o documentare cît mai complexă a expresiilor culturale ale colindatului.

Din lipsa resurselor financiare sînt prea puţine publicaţiile ştiinţifice, cele de popularizare a ştiinţei, CD-urile atît de necesare menţinerii valorilor obiceiului în conştiinţa socială.

Colindatul de ceată bărbătească îşi poate recîştiga înaltul prestigiu social prin intermediul educaţiei formale şi informale.

Patrimoniul cultural imaterial nu a fost identificat conform stării actuale şi este în consecinţă gestionat ineficient. Instituţiile de cercetare, dar şi cele din domeniul culturii cu atribuţii în domeniu au documentat şi studiat prioritar componenta literară, muzicală şi coregrafică a ceea ce s-a numit generic “folclor”, cu scopul valorificării scenice. Politicile şi acţiunile instituţiilor din sfera culturii au contribuit foarte puţin sau deloc la identificarea şi menţinerea sărbătorilor, obiceiurilor, meşteşugurilor, alimentaţiei tradiţionale – adică a domeniilor de manifestare a patrimoniului cultural imaterial, în accepţia legislaţiei naţionale şi internaţionale.

Nereformarea instituţiei naţionale cu atribuţii în domeniu

Centrul Naţional pentru Conservarea şi Promovarea Patrimoniului Cultural Imaterial, în conformitate cu legislaţia şi angajamentele asumate de Republica Moldova, va avea un nou regulament de organizare şi funcţionare, în calitate de instituţie în domeniul protejării patrimoniului cultural imaterial, axat pe salvgardarea patrimoniului cultural imaterial al comunităţilor purtătoare.

Analiza SWOT

Analiza de impact

Ca urmare a implementării Programului, vor fi întreprinse măsuri conjugate pentru crearea sistemului de salvgardare a patrimoniului cultural imaterial, vor fi fortificate capacităţile instituţiilor şi vor fi preluate bunele practici în domeniu, în conformitate cu cerinţele şi recomandările UNESCO, vor fi formate cete de colindători flăcăi/ bărbaţi şi va fi stimulată preluarea obiceiului ca o tradiţie vie de la generaţiile în vîrstă sau de la purtătorii activi din comunitate. În consecinţă, obiceiul va fi salvgardat în cele 8 comunităţi purtătoare recunoscute de UNESCO şi în alte sate reprezentative, ca tradiţie a colindatului.

Pentru prima dată instituţiile din domeniu şi autorităţile locale vor efectua inventarierea stării în prezent a obiceiului Colindatul de ceată bărbătească, vor implementa măsuri de salvgardare, fiind evidenţiată importanţa acestei moşteniri pentru societate.

3. Obiectivele specifice şi acţiunile ce urmează a fi întreprinse

Salvgardarea Colindatului de ceată bărbătească cuprinde acţiuni racordate la următoarele obiective specifice ale Programului:

Obiectivul nr.1. Identificarea, documentarea, inventarierea, cercetarea, digitalizarea obiceiului Colindatul de ceată bărbătească în comunităţile purtătoare de tradiţie.

Acţiuni prioritare:

1.1. Elaborarea şi publicarea chestionarelor tematice şi a indicaţiilor metodologice privind inventarierea, documentarea, cercetarea, protejarea şi transmiterea obiceiului Colindatul de ceată bărbătească.

1.2. Organizarea seminarelor pentru formarea specialiştilor din instituţiile cu atribuţii în domeniu şi pentru informarea operatorilor culturali, autorităţilor publice locale şi societăţii civile.

1.3. Documentarea şi inventarierea stării actuale a Colindatului de ceată bărbătească în cadrul comunităţilor purtătoare de patrimoniu.

1.4. Efectuarea unor cercetări de teren în localităţile reprezentative ca tradiţie a Colindatului de ceată bărbătească din nordul, centrul şi sudul Republicii Moldova.

1.5. Susţinerea continuităţii cetelor de colindători bărbaţi în cele 8 localităţi incluse în Lista reprezentativă UNESCO a patrimoniului cultural imaterial al umanităţii.

1.6. Susţinerea formării noilor cete de colindători-bărbaţi în alte localităţi reprezentative ca tradiţie din nordul, centrul şi sudul Republicii Moldova.

1.7. Organizarea conferinţelor ştiinţifice, meselor rotunde, dezbaterilor etc. privind salvgardarea obiceiului Colindatul de ceată bărbătească.

Obiectivul nr.2. Protejarea, transmiterea şi menţinerea viabilităţii tradiţiilor Colindatului de ceată bărbătească în cadrul comunităţilor purtătoare de patrimoniu.

Acţiuni prioritare:

2.1. Crearea, de către autorităţile publice locale de nivelul al doilea, a unor comisii responsabile de menţinerea viabilităţii obiceiului Colindatul de ceată bărbătească.

2.2. Elaborarea de către comisiile autorităţilor publice locale de nivelul al doilea a planurilor anuale şi proiectelor de salvgardare a obiceiului, aprobarea acestora de către Comisia Naţională de Salvgardare a Patrimoniului Cultural Imaterial.

2.3. Facilitarea transmiterii obiceiului Colindatul de ceată bărbătească către tînăra generaţie prin organizarea de întruniri, inclusiv în localităţile reprezentative ca tradiţie a colindatului din nordul, centrul şi sudul Republicii Moldova.

2.4. Recuperarea fondului de colinde tradiţionale locale şi a particularităţilor Colindatului de ceată bărbătească. Transmiterea acestora către tînăra generaţie prin mijloacele educaţiei formale, nonformale şi informale.

2.5. Asigurarea operatorilor din domeniul culturii şi educaţiei cu materiale metodice necesare, pentru a înlesni cunoaşterea specificului colindatului, bogăţiei tradiţiei locale şi pentru a elabora măsuri de salvgardare.

2.6. Elaborarea curriculumului preşcolar, şcolar şi universitar pentru studierea folclorului, inclusiv a obiceiului Colindatului de ceată bărbătească, în cadrul unor cursuri opţionale.

Obiectivul nr.3. Promovarea Colindatului de ceată bărbătească, înscris în Lista reprezentativă UNESCO a patrimoniului cultural imaterial al umanităţii, la nivel local, naţional şi internaţional.

Acţiuni prioritare:

3.1. Includerea în arhivele de specialitate a materialelor rezultate din cercetările de teren.

3.2. Constituirea de către instituţiile din domeniu a bazelor de date privind Colindatul de ceată bărbătească.

3.3. Digitalizarea în arhivele de specialitate a colindelor păstrate în format audio, video şi imprimate pe hîrtie, în vederea reconstituirii plenitudinii tradiţiei Colindatului de ceată bărbătească.

3.4. Editarea CD-urilor cu repertoriul reprezentativ al cetelor de colindători bărbaţi.

3.5. Turnarea filmelor documentare dedicate obiceiului Colindatul de ceată bărbătească.

3.6. Elaborarea şi publicarea unei monografii “Colindatul de ceată bărbătească în Republica Moldova”, însoţită de o culegere de colinde.

3.7. Organizarea şi desfăşurarea festivalurilor locale, zonale şi naţionale de colinde.

3.8. Realizarea emisiunilor radio, TV şi online de promovare a tradiţiei Colindatului de ceată bărbătească.

3.9. Promovarea obiceiului în diasporă şi peste hotarele ţării, prin intermediul misiunilor diplomatice şi misiunilor consulare ale Republicii Moldova în străinătate, Biroului pentru relaţii cu diaspora, societăţii civile.

3.10. Elaborarea şi organizarea acţiunilor de promovare a obiceiului Colindatul de ceată bărbătească de comun acord cu România.

4. Etapele şi termenele de implementare

Perioada de implementare

Programul va fi implementat în perioada 2016-2020.

Etapele de implementare:

I. Etapa preparatorie – 2016

- Elaborarea documentaţiei de specialitate (indicaţii metodice, chestionare tematice, formulare pentru inventariere etc.);

- Organizarea unor seminare de formare profesională a specialiştilor cu atribuţii în domeniul patrimoniului imaterial şi a seminarelor de informare a autorităţilor publice locale, instituţiilor de cultură, instituţiilor educaţionale şi a societăţii civile.

II. Etapa de documentare, protejare, cercetare şi promovare a obiceiului – 2017-2019

- Crearea comisiilor de autorităţile administraţiei publice locale de nivelul al doilea privind menţinerea viabilităţii obiceiului;

- Efectuarea acţiunilor de documentare, inventariere, cercetare, protejare, transmitere, digitalizare, cercetare şi promovare a obiceiului în 8 localităţi anual.

III. Etapa de monitorizare şi evaluare a Programului – 2020

- Monitorizarea Programului pe parcursul anilor 2016-2020;

- Evaluarea anuală a impactului Programului.

5. Instituţiile responsabile de implementare

Programul este implementat de Ministerul Culturii, în calitate de coordonator, prin instituţia subordonată cu atribuţii în domeniu – Centrul Naţional pentru Conservarea şi Promovarea Patrimoniului Cultural Imaterial – şi alte instituţii din domeniu (Muzeul Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală, Academia de Muzică, Teatru şi Arte Plastice) şi autorităţile publice locale de nivelul I şi II, în colaborare cu Academia de Ştiinţe a Moldovei, Ministerul Educaţiei, Instituţia publică naţională a audiovizualului Compania “Teleradio-Moldova”, societatea civilă etc.

6. Estimarea generală a costurilor

Costurile generale pentru implementarea Programului includ:

- organizarea unor seminare de formare profesională a specialiştilor cu atribuţii în domeniu şi de informare a operatorilor culturali, autorităţilor publice locale şi a societăţii civile;

- elaborarea şi editarea indicaţiilor metodice, lucrărilor ştiinţifice, materialelor informaţionale şi promoţionale;

- efectuarea anuală a acţiunilor de documentare, cercetare, inventariere, protejare, transmitere, digitalizare şi promovare a obiceiului în 8 localităţi.

Mijloacele financiare necesare implementării Programului vor fi acoperite din contul alocaţiilor prevăzute anual în bugetul de stat conform cadrului bugetar pe termen mediu, bugetele autorităţilor publice locale, din contul sponsorizărilor persoanelor fizice şi juridice, granturilor organizaţiilor internaţionale.

7. Rezultatele scontate

Ca urmare a implementării prezentului Program vor fi obţinute următoarele rezultate:

- completarea arhivelor instituţionale cu rezultatele cercetărilor şi documentărilor de teren;

- constituirea bazelor de date privind Colindatul de ceată bărbătească;

- inventarierea fenomenului colindatului în aspect diacronic şi sincronic conform metodologiei recomandate de către UNESCO;

- formarea specialiştilor în domeniul protejării patrimoniului cultural imaterial;

- crearea cadrului metodologic privind salvgardarea Colindatului de ceată bărbătească;

- formarea cetelor de colindători bărbaţi;

- digitalizarea corpusurilor de colinde păstrate în format audio, video, foto în arhivele de specialitate şi facilitarea accesului beneficiarilor la acestea;

- menţinerea viabilităţii Colindatului de ceată bărbătească în mediul lui de funcţionare;

- implementarea obiceiului Colindatul de ceată bărbătească în sfera educaţională şi social-culturală în comunităţile purtătoare de patrimoniu;

- editarea unei monografii privind Colindatul de ceată bărbătească în Republica Moldova, însoţită de un corpus al colindelor;

- editarea lucrărilor de popularizare a ştiinţei, CD-urilor, filmelor documentare, realizarea emisiunilor TV şi Radio, a publicaţiilor în presă şi on line etc.;

- realizarea schimbului de experienţă privind bunele practici de salvgardare a obiceiului la nivel local şi naţional.

8. Indicatorii de progres

Indicatorii de progres sînt precizaţi în Planul de acţiuni.

9. Procedurile de raportare şi evaluare

Raportare anuală:

Raportarea se face anual de către instituţiile responsabile. Raportul anual include rezultatele concrete, acţiunile implementate şi indicii de realizare, precum şi acţiunile nerealizate, efectele neprevăzute, motivul nereuşitei şi propunerile privind eventualele corectări.

Evaluare anuală:

Monitorizarea şi analiza anuală (raportul) privind implementarea acţiunilor din Program se vor efectua de către Centrul Naţional pentru Conservarea şi Promovarea Patrimoniului Cultural Imaterial.

Pentru eficientizarea procesului de monitorizare este creat un grup de evaluare din care fac parte funcţionari publici din administraţia publică centrală şi locală, specialişti ai instituţiilor de cultură, reprezentanţi ai societăţii civile responsabili de Program. Raportul anual de monitorizare este elaborat de către Centrul Naţional pentru Conservarea şi Promovarea Patrimoniului Cultural Imaterial şi grupul de evaluare creat de Ministerul Culturii şi cuprinde realizarea indicilor principali conform planului de acţiuni, impactul acestora în rezultatul implementării, gradul de implementare cu respectarea termenelor, costurilor şi conţinutului acţiunilor.

Evaluare finală:

În anul 2020 va fi realizată evaluarea finală, evidenţiindu-se nivelul de realizare a obiectivelor, rezultatele acţiunilor, impactul social şi schimbările produse.

Responsabilitatea pentru implementarea Programului revine tuturor instituţiilor şi autorităţilor indicate în Program.

Anexa nr.2

la Hotărîrea Guvernului

nr.1323 din 8 decembrie 2016

PLANUL DE ACŢIUNI

pentru implementarea Programului de stat privind salvgardarea obiceiului

Colindatul de ceată bărbătească, inclus în Lista Reprezentativă UNESCO

a patrimoniului cultural imaterial al umanităţii (2016-2020)