1368/19.12.2016 Hotărîre cu privire la aprobarea unor norme sanitar-veterinare

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

H O T Ă R Î R E

cu privire la aprobarea unor norme sanitar-veterinare

nr. 1368  din  19.12.2016

 (în vigoare 23.12.2016) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 453-458 art. 1427 din 23.12.2016

* * *

În conformitate cu prevederile art.29 din Legea nr.221-XVI din 19 octombrie 2007 privind activitatea sanitar-veterinară (republicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2013, nr.125-129, art.396), cu modificările şi completările ulterioare, şi în scopul prevenirii pătrunderii şi răspîndirii bolilor infectocontagioase pe teritoriul Republicii Moldova, Guvernul

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă:

1) Norma sanitar-veterinară privind stabilirea măsurilor de control al pestei porcine clasice, conform anexei nr.1;

2) Norma sanitar-veterinară privind stabilirea unor prevederi specifice de combatere a pestei porcine africane, conform anexei nr.2;

3) Norma sanitar-veterinară privind stabilirea unor cerinţe de biosecuritate indispensabile profilaxiei şi controlului pestei porcine africane la mistreţi şi porcii domestici, conform anexei nr.3.

[Pct.1 completat prin Hot.Guv. nr.940 din 24.09.2018, în vigoare 28.09.2018]

2. Se abrogă Hotărîrea Guvernului nr.481 din 29 martie 2008 "Cu privire la aprobarea unor norme sanitare veterinare" (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2008, nr.72-73, art.475).

3. Controlul asupra executării prezentei hotărîri se pune în sarcina Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor.

Anexa nr.1

la Hotărîrea Guvernului

nr.1368 din 19 decembrie 2016

NORMA SANITAR-VETERINARĂ

privind stabilirea măsurilor de control

al pestei porcine clasice

Prezenta Normă sanitar-veterinară transpune Directiva 2001/89/CE a Consiliului din 23 octombrie 2001 privind măsurile comunitare pentru controlul pestei porcine clasice (Text cu relevanţă pentru SEE), publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene seria L nr.316 din 1 decembrie 2001.

Capitolul I

DISPOZIŢII GENERALE

1. Norma sanitar-veterinară privind stabilirea măsurilor de control al pestei porcine clasice (în continuare – prezenta Normă) stabileşte măsuri de profilaxie şi de notificare a bolii, măsuri în cazul suspiciunii de boală, în cazul confirmării pestei porcine clasice, de eradicare, proceduri de diagnostic şi cerinţe de biosecuritate.

2. Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor (în continuare – Agenţie) va elabora, în conformitate cu prevederile prezentei Norme, Planul de contingenţă pentru pesta porcină clasică prin care să se stabilească acţiunile necesare pentru eradicarea focarelor de pestă porcină clasică confirmate pe teritoriul Republicii Moldova.

3. În sensul prezentei Norme, noţiunile de bază utilizate au următoarele semnificaţii:

pestă porcină clasică – boală infecţioasă, provocată de virusul pestei porcine clasice, specifică porcinelor, extrem de contagioasă şi cu un nivel foarte înalt de mortalitate, care se manifestă ca o septicemie hemoragică scurtă şi cu o pneumoenterită în formele cu evoluţie mai lungă;

porc – orice animal din familia Suidae, inclusiv mistreţi;

mistreţ – porc care nu este ţinut sau crescut într-o exploataţie;

porc-santinelă – porc care a fost supus controlului şi a reacţionat negativ la prezenţa anticorpilor contra virusului pestei porcine clasice în serul sangvin;

exploataţie – orice unitate de animale, construcţie sau întreprindere în aer liber în care porcii sînt crescuţi sau ţinuţi permanent sau temporar. Excepţie fac abatoarele, mijloacele de transport şi zonele împrejmuite, în care mistreţii sînt ţinuţi şi pot fi vînaţi. Aceste zone împrejmuite trebuie să aibă o mărime şi o structură care fac inaplicabile măsurile stabilite la pct.9 subpct.1 al prezentei Norme;

manual de diagnostic – metode de prelevare de probe şi criterii pentru evaluarea rezultatelor testelor de laborator privind confirmarea şi diagnosticul diferenţial al pestei porcine clasice elaborate şi aprobate de Agenţie;

porcină suspectată de a fi infectată cu virusul pestei porcine clasice – orice porc care manifestă simptoame clinice sau orice carcasă de porc care prezintă leziuni post-mortem ori reacţii la testele de laborator, efectuate conform manualului de diagnostic şi care indică prezenţa posibilă a pestei porcine clasice;

caz de pestă porcină clasică sau porc infectat cu virusul pestei porcine clasice – orice porc sau carcasă de porc la care sau confirmat simptoame clinice sau leziuni post-mortem de pestă porcină clasică şi prezenţa bolii în urma unui examen de laborator, efectuat conform manualului de diagnostic;

focar de pestă porcină clasică – exploataţie în care s-au depistat unul sau mai multe cazuri de pestă porcină clasică;

zonă infectată – zonă din teritoriul Republicii Moldova în care, în urma confirmării unuia sau mai multor cazuri de pestă porcină clasică la mistreţi, sînt puse în aplicare măsurile de eradicare a bolii, conform capitolului XIII sau XIV al prezentei Norme;

caz primar de pestă porcină clasică la mistreţi – orice caz de pestă porcină clasică, depistat la mistreţi într-o zonă în care nu se aplică nici o măsură, conform capitolului XIII sau capitolului XIV al prezentei Norme;

metapopulaţie de mistreţi – orice grup sau subpopulaţie de mistreţi cu contacte limitate cu alte grupuri sau subpopulaţii;

populaţie de mistreţi susceptibilă la boli – parte a unei populaţii de mistreţi care nu a dezvoltat imunitate faţă de virusul pestei porcine clasice;

procesare – unul dintre tratamentele pentru materiile cu risc majorat, care conţin produse de origine animală, pentru a evita riscul de răspîndire a virusului pestei porcine clasice;

vaccinare de necesitate – vaccinare care se efectuează în focarul de pestă porcină clasică şi în zona de protecţie cu scopul localizării infecţiei;

zonă cu o densitate mare de porci – orice zonă geografică cu o rază de 10 km, în jurul unei exploataţii care conţine porci suspecţi sau recunoscuţi ca fiind infectaţi cu virusul pestei porcine clasice, care are o densitate a porcilor de peste 800 de porci la km²;

exploataţie de contact – exploataţie contaminată cu pestă porcină clasică, ca urmare a localizării, circulaţiei persoanelor, porcilor ori a vehiculelor sau în oricare alt mod;

anchetă epizootologică – complex de investigaţii efectuate de medicul veterinar oficial, desemnat de Agenţie;

situaţie epizootologică – ansamblu de date ce caracterizează răspîndirea bolii infecţioase la animale pe un anumit teritoriu într-un anumit interval de timp.

Capitolul II

NOTIFICAREA PESTEI PORCINE CLASICE

4. Prezenţa sau suspiciunea existenţei pestei porcine clasice se notifică, în mod obligatoriu, Agenţiei, care stabileşte procedura privind anunţarea, declararea şi notificarea unor boli transmisibile ale animalelor.

5. Dacă se confirmă pesta porcină clasică, Agenţia este obligată:

1) să notifice boala, conform anexei nr.1 la prezenta Normă şi să furnizeze informaţii Organizaţiei Mondiale pentru Sănătate Animală despre:

a) focarele de pestă porcină clasică care sînt confirmate în exploataţii;

b) cazurile de pestă porcină clasică care sînt confirmate într-un abator sau în mijloacele de transport;

c) cazurile primare de pestă porcină clasică, confirmate la mistreţi;

d) rezultatele anchetei epizootologice, efectuate conform capitolului VII al prezentei Norme;

2) să furnizeze informaţii Organizaţiei Mondiale pentru Sănătate Animală referitoare la cazurile ulterioare confirmate la mistreţi dintr-o zonă infectată cu pestă porcină clasică, conform pct.42 subpct.1 al prezentei Norme.

Capitolul III

MĂSURI ÎN CAZ DE SUSPECTARE A PREZENŢEI PESTEI

 PORCINE CLASICE LA PORCII DINTR-O EXPLOATAŢIE

6. În caz de suspectare a prezenţei pestei porcine clasice la unul sau mai mulţi porci dintr-o exploataţie sau de infectare cu virusul pestei porcine clasice, Agenţia dispune aplicarea imediată a mijloacelor oficiale de investigare, pentru a confirma sau a infirma prezenţa bolii menţionate, conform procedurilor stabilite în manualul de diagnostic.

7. În timpul inspecţiei sanitar-veterinare medicul veterinar oficial trebuie să controleze registrul şi mărcile de identificare a porcilor.

8. În cazul în care subdiviziunile teritoriale ale Agenţiei consideră că suspiciunea existenţei pestei porcine clasice într-o exploataţie nu poate fi exclusă, exploataţia se pune sub supraveghere veterinară obligatorie permanentă şi se dispun următoarele:

1) toţi porcii de diferite categorii (greutăţi) din exploataţie să fie număraţi şi să fie alcătuită o listă cu numărul porcilor deja bolnavi, morţi sau susceptibili de a fi infectaţi, pe fiecare categorie. Lista trebuie actualizată în funcţie de fătările şi de moartea porcilor pe durata perioadei de suspiciune. Datele din lista respectivă sînt prezentate de către deţinătorul de animale subdiviziunilor teritoriale ale Agenţiei sau Agenţiei, la solicitarea acestora;

2) toţi porcii din exploataţie să fie menţinuţi în adăposturile lor sau ţinuţi închişi în alt loc în care pot fi izolaţi;

3) nici un porc să nu intre sau să nu iasă din exploataţie. Subdiviziunile teritoriale ale Agenţiei pot extinde, după caz, interdicţia cu privire la ieşirea din exploataţie şi asupra altor specii de animale şi pot impune, de asemenea, aplicarea unor măsuri corespunzătoare pentru distrugerea rozătoarelor sau insectelor;

4) nici o carcasă de porc nu se expediază din exploataţie fără certificat sanitar-veterinar, eliberat de subdiviziunile teritoriale ale Agenţiei, stabilit în Nomenclatorul actelor permisive, anexă la Legea nr.160-XIX din 22 iulie 2011 privind reglementarea prin autorizare a activităţii de întreprinzător;

5) nici un sortiment de carne, produse provenite de la porcine, material seminal, ovule şi embrioni proveniţi de la porci, furaje pentru animale, ustensile, materiale sau deşeuri care pot transmite pesta porcină clasică să nu fie expediate din exploataţie fără permisiunea subdiviziunilor teritoriale ale Agenţiei.

Nu pot fi scoase din exploataţie carnea, produsele provenite de la porcine, materialul seminal, ovulele şi embrionii cu scop de comercializare;

6) deplasarea persoanelor, vehiculelor spre sau din exploataţie să se efectueze doar cu permisiunea subdiviziunilor teritoriale ale Agenţiei;

7) crearea condiţiilor necesare pentru asigurarea securităţii muncii personalului exploataţiei, persoanelor antrenate în anchetarea epizootologică şi realizarea măsurilor de rigoare;

8) utilizarea mijloacelor de dezinfecţie la intrările şi ieşirile din exploataţie, precum şi din clădirile ce adăpostesc porci. Orice persoană care intră sau iese dintr-o exploataţie de porcine trebuie să respecte regulile de bună practică de igienă, necesare pentru a reduce pericolul răspîndirii virusului pestei porcine clasice. Toate mijloacele de transport trebuie să fie dezinfectate minuţios înainte de a ieşi sau de a intra în exploataţie;

9) să se efectueze o anchetă epizootologică, conform capitolului VII al prezentei Norme.

9. În caz de necesitate, impusă de situaţia epizootologică şi dacă exploataţia care conţine porci suspecţi este localizată într-o zonă cu un număr mare de porci, subdiviziunea teritorială a Agenţiei:

1) aplică măsurile prevăzute la pct.10 al prezentei Norme în exploataţia menţionată la pct.8 al prezentei Norme. Subdiviziunile teritoriale ale Agenţiei pot limita, dacă consideră că este posibil, aplicarea acestor măsuri doar la porcii suspecţi de a fi infectaţi sau contaminaţi cu virusul pestei porcine clasice şi la partea exploataţiei în care aceştia au fost ţinuţi, cu condiţia ca aceşti porci să fi fost adăpostiţi, ţinuţi şi hrăniţi separat de ceilalţi porci din exploataţie. Se prelevă un număr suficient de probe de la porci în cazul în care aceştia sînt sacrificaţi, pentru a confirma sau infirma prezenţa virusului pestei porcine clasice conform manualului de diagnostic;

2) stabileşte o zonă temporară de control în jurul exploataţiei la care se face referinţă la pct.8 al prezentei Norme. Unele sau toate măsurile, specificate la pct.6 şi 7 ale prezentei Norme, se aplică în exploataţiile de porcine din cadrul acestei zone.

Măsurile prevăzute la pct.8 al prezentei Norme rămîn în vigoare pînă la infirmarea oficială a suspiciunii de pestă porcină clasică.

Capitolul IV

MĂSURI ÎN CAZUL CONFIRMĂRII PREZENŢEI PESTEI

PORCINE CLASICE LA PORCINELE DINTR-O EXPLOATAŢIE

10. În cazul în care prezenţa pestei porcine clasice este confirmată oficial într-o exploataţie, subdiviziunile teritoriale ale Agenţiei, suplimentar la măsurile menţionate la pct.8 al prezentei Norme, dispun următoarele:

1) toate porcinele din exploataţie să fie ucise imediat sub supraveghere oficială, astfel încît să se evite pericolul răspîndirii virusului pestei porcine clasice în timpul uciderii sau transportului la abator;

2) să fie prelevat un număr suficient de probe de la porci, conform manualului de diagnostic, în cazul în care aceştia sînt ucişi, pentru a se stabili modul de contaminare a exploataţiei cu virusul pestei porcine clasice, precum şi perioada dintre contaminare şi notificarea bolii;

3) cadavrele provenite de la porcii care au murit sau care au fost ucişi să fie nimicite prin ardere sub supraveghere sanitară veterinară obligatorie;

4) carnea provenită de la porcii tăiaţi în perioada dintre contaminarea probabilă a exploataţiei cu pesta porcină clasică şi aplicarea măsurilor oficiale să fie identificată şi prelucrată sub supraveghere sanitară veterinară obligatorie, pe cît este posibil;

5) materialul seminal, ovulele şi embrionii proveniţi de la porci, colectate din exploataţie în perioada dintre contaminarea probabilă a exploataţiei cu virusul pestei porcine clasice şi aplicarea măsurilor oficiale, să fie identificate şi distruse sub supraveghere sanitară veterinară obligatorie, astfel încît să se evite pericolul răspîndirii virusului pestei porcine clasice;

6) toate substanţele şi deşeurile suspecte de a fi contaminate, cum ar fi furajele, să fie supuse unui tratament care să asigure distrugerea virusului pestei porcine clasice. Materialele de unică folosinţă care pot fi contaminate, în special cele utilizate pentru operaţiile de tăiere, urmează a fi distruse. Aceste reguli trebuie să se aplice conform instrucţiunilor legale ale medicului veterinar oficial;

7) după ce porcii au fost eliminaţi, clădirile în care au fost adăpostiţi, vehiculele utilizate pentru transportul lor sau al cadavrelor lor, precum şi echipamentul, aşternutul, gunoiul de grajd şi dejecţiile, care sînt suspecte de a fi contaminate, să fie curăţate şi dezinfectate sau tratate, conform capitolului XI al prezentei Norme;

8) în cazul unui focar primar de boală, izolatul de virus al pestei porcine clasice să fie supus procedurii de laborator stabilite în manualul de diagnostic, pentru a se identifica tipul genetic;

9) să se efectueze o anchetă epizootologică, conform capitolului VII al prezentei Norme.

11. În cazul în care un focar a fost confirmat într-un laborator, într-o grădină zoologică, rezervaţie naturală sau zonă împrejmuită, în care porcii sînt ţinuţi în scopuri ştiinţifice sau în scopuri legate de conservarea speciei sau a raselor rare, Agenţia poate decide derogări de la pct.10 subpct.1) şi 5) al prezentei Norme, cu condiţia ca interesele naţionale fundamentale să nu fie prejudiciate.

Dacă este cazul, se aplică măsuri de prevenire a răspîndirii bolii, conform procedurii în vigoare, care include vaccinarea necesară, conform procedurii prevăzute la capitolul XVII al prezentei Norme.

Capitolul V

MĂSURI ÎN CAZUL CONFIRMĂRII PREZENŢEI PESTEI

PORCINE CLASICE ÎN EXPLOATAŢII CE CONŢIN

DIFERITE UNITĂŢI DE PRODUCŢIE

12. În cazul în care se confirmă prezenţa pestei porcine clasice în exploataţiile ce conţin două sau mai multe unităţi separate de creştere a porcilor pentru producţie, pentru ca îngrăşarea porcilor să poată fi finalizată, Agenţia şi subdiviziunile sale teritoriale pot decide derogări de la prevederile pct.10 subpct.1) al prezentei Norme pentru unităţile cu animale sănătoase, chiar dacă exploataţia este infectată. Derogările se admit cu condiţia ca medicul veterinar oficial să confirme că structura, mărimea şi distanţa dintre aceste unităţi de producţie, precum şi operaţiile efectuate sînt de o asemenea natură încît pot fi asigurate încăperi complet separate pentru adăpostire, întreţinere şi furajare, astfel încît virusul să nu poată fi transmis dintr-o unitate de producţie în alta.

13. Dacă se decide derogarea prevăzută la pct.12 al prezentei Norme, Agenţia elaborează prescripţii pentru a garanta sănătatea animalelor.

Capitolul VI

MĂSURI ÎN EXPLOATAŢIILE DE CONTACT

14. Exploataţiile menţionate la capitolul III sau IV al prezentei Norme trebuie considerate exploataţii de contact în cazul în care medicul veterinar oficial constată, pe baza anchetei epizootologice efectuate conform capitolului VII al prezentei Norme, că există posibilitatea de contaminare cu pesta porcină clasică din alte exploataţii sau dacă exploataţia, specificată la capitolele III şi IV ale prezentei Norme, este posibil să fi contaminat alte exploataţii.

Prevederile capitolului III al prezentei Norme trebuie aplicate exploataţiilor de contact pînă la infirmarea oficială a suspiciunii de pestă porcină clasică.

15. Agenţia şi subdiviziunile sale teritoriale aplică măsurile prevăzute la pct.10 al prezentei Norme în exploataţiile de contact menţionate la pct.14 al prezentei Norme, dacă situaţia epizootologică impune acest lucru.

Pentru confirmarea sau infirmarea prezenţei virusului pestei porcine clasice în exploataţiile numite, se prelevează un număr suficient de probe de la porci, conform manualului de diagnostic.

16. Principalele criterii şi factori de risc ce urmează a fi luaţi în considerare pentru aplicarea măsurilor prevăzute la pct.10 subpct.1) al prezentei Norme în exploataţiile de contact sînt stabiliţi în anexa nr.4 la prezenta Normă. Criteriile şi factorii de risc se pot modifica sau completa luînd în consideraţie evoluţiile şi experimentele ştiinţifice.

Capitolul VII

ANCHETA EPIZOOTOLOGICĂ

17. Subdiviziunile teritoriale ale Agenţiei efectuează ancheta epizootologică privind cazurile suspecte sau focarele de pestă porcină clasică în baza chestionarelor întocmite în cadrul planului de contingenţă, conform capitolului XIX al prezentei Norme, determinîndu-se cel puţin:

1) perioada de cînd exploataţia a fost contaminată cu virusul pestei porcine clasice, înainte ca boala să fie notificată sau suspectată;

2) originea posibilă a pestei porcine clasice din exploataţie şi identificarea altor exploataţii în care porcii s-ar fi putut infecta sau contamina de la aceeaşi sursă;

3) deplasarea persoanelor, vehiculelor, porcilor, carcaselor, materialului seminal, cărnii sau a oricărui material care ar putea vehicula virusul în sau din exploataţia în cauză.

18. Dacă rezultatul acestei anchete epizootologice indică faptul că pesta porcină clasică s-ar fi putut răspîndi din sau în exploataţiile localizate în alte state sau în Republica Moldova, Agenţia anunţă Organizaţia Mondială pentru Sănătate Animală.

Capitolul VIII

STABILIREA ZONELOR DE PROTECŢIE ŞI DE SUPRAVEGHERE

19. Imediat după confirmarea oficială a diagnosticului de pestă porcină clasică la porcii dintr-o exploataţie, subdiviziunile teritoriale ale Agenţiei stabilesc o zonă de protecţie cu o rază de cel puţin 3 km în jurul focarului, care să fie inclusă într-o zonă de supraveghere cu o rază de cel puţin 10 km. În aceste zone se aplică măsurile prevăzute la capitolele IX şi X ale prezentei Norme.

20. La stabilirea zonelor de protecţie şi supraveghere, subdiviziunile teritoriale ale Agenţiei trebuie să ţină cont de:

1) rezultatele anchetei epizootologice efectuate conform capitolului VII al prezentei Norme;

2) situaţia geografică, în special de graniţele naturale sau artificiale;

3) localizarea şi proximitatea exploataţiilor;

4) modalităţile de mişcare şi de comercializare a porcilor, precum şi de disponibilitatea abatoarelor autorizate sanitar-veterinar;

5) instalaţiile şi personalul disponibil pentru a controla orice mişcare a porcilor în limitele zonelor de protecţie şi de supraveghere, în special dacă porcii care urmează să fie ucişi trebuie mutaţi din exploataţiile lor de origine.

Dacă o zonă de protecţie sau de supraveghere include părţi din teritoriul Republicii Moldova şi din teritoriul unui stat vecin, Agenţia cooperează cu autoritatea competentă a statului vecin pentru a stabili zona respectivă.

21. Agenţia ia toate măsurile necesare, inclusiv semnalizarea evidentă, avertizarea, precum şi utilizarea mijloacelor de informare în masă, pentru familiarizarea deţinătorilor de porcine şi cetăţenilor despre obligaţiile acestora în prevenirea apariţiei şi răspîndirii bolii. Persoanele din zonele de protecţie şi de supraveghere trebuie să fie informate despre restricţiile în vigoare, conform capitolelor IX şi X ale prezentei Norme.

Capitolul IX

MĂSURI ÎN ZONA DE PROTECŢIE

22. În zona de protecţie subdiviziunile teritoriale ale Agenţiei dispun aplicarea următoarelor măsuri:

1) evidenţa tuturor exploataţiilor.

După stabilirea zonei de protecţie, aceste exploataţii trebuie inspectate de un medic veterinar oficial într-o perioadă de maximum 7 zile, pentru examinarea clinică a porcilor şi pentru controlul registrului şi mărcilor de identificare a porcilor;

2) interzicerea mişcării şi transportului porcilor pe drumuri publice sau private, excluzînd, cînd este necesar, drumurile de deservire a exploataţiei, cu excepţia cazului în care sînt avizate de subdiviziunile teritoriale ale Agenţiei, pentru a permite mişcările menţionate la subpct.6) din prezentul punct. Această interdicţie nu se extinde asupra tranzitului porcilor pe şosea sau pe calea ferată, dacă tranzitul în cauză se face fără descărcare sau oprire.

Poate fi acordată o derogare în cazul porcinelor pentru sacrificare care provin din exteriorul zonei de protecţie şi se îndreaptă spre un abator situat în zona menţionată anterior în vederea sacrificării imediate;

3) curăţarea, dezinfectarea şi tratarea după contaminare a camioanelor şi altor vehicule şi echipamente care sînt utilizate pentru a transporta porci, alte animale vii sau materii ce pot fi contaminate (de exemplu, carcase, furaje, gunoi de grajd, dejecţii etc.), conform procedurilor prevăzute la pct.29 al prezentei Norme. Nici un camion sau vehicul care a fost utilizat pentru transportul porcilor nu poate ieşi din zona de protecţie fără a fi curăţat şi dezinfectat, iar apoi verificat şi autorizat de către subdiviziunile teritoriale ale Agenţiei;

4) interzicerea intrării sau ieşirii oricărui animal domestic dintr-o exploataţie fără permisiunea subdiviziunilor teritoriale ale Agenţiei;

5) anunţarea imediată a subdiviziunilor teritoriale ale Agenţiei, care efectuează investigaţiile necesare, conform procedurilor stabilite în manualul de diagnostic, despre toţi porcii morţi sau bolnavi într-o exploataţie;

6) interzicerea de a muta porcii din exploataţia în care aceştia sînt ţinuţi, cel puţin 30 de zile după efectuarea curăţării şi dezinfecţiei preliminare a exploataţiilor infectate. După 30 de zile, dacă sînt îndeplinite condiţiile prevăzute la pct.24 al prezentei Norme, subdiviziunile teritoriale ale Agenţiei acceptă ieşirea porcilor din exploataţia menţionată, pentru a fi transportaţi direct:

a) la un abator desemnat de către subdiviziunile teritoriale ale Agenţiei, preferabil în cadrul zonei de protecţie sau de supraveghere, pentru sacrificare imediată;

b) la o întreprindere de prelucrare sau la un loc corespunzător în care porcii sînt ucişi imediat, iar cadavrele lor sînt prelucrate sub supraveghere sanitară veterinară obligatorie;

c) în situaţii excepţionale, la unele unităţi situate în zona de protecţie.

Dacă se recurge la această dispoziţie, Agenţia informează imediat Organizaţia Mondială pentru Sănătate Animală cu privire la aceasta;

7) interzicerea de a scoate din exploataţiile situate în zona de protecţie materialul seminal, ovulele şi embrionii proveniţi de la porci;

8) respectarea de către orice persoană care intră sau iese din exploataţiile de porcine a regulilor de igienă corespunzătoare, necesare pentru a reduce riscul răspîndirii virusului pestei porcine clasice.

23. În cazul în care interdicţiile prevăzute la pct.22 al prezentei Norme rămîn în vigoare mai mult de 30 de zile, din cauza focarelor ulterioare de boală, iar, ca urmare, în creşterea porcilor apar probleme de bunăstare a animalelor sau de altă natură, dacă sînt îndeplinite condiţiile stabilite la pct.24 al prezentei Norme, subdiviziunile teritoriale ale Agenţiei acceptă ieşirea porcilor dintr-o exploataţie din zona de protecţie, pentru a fi transportaţi direct:

1) la un abator desemnat de către Agenţie, preferabil în cadrul zonei de protecţie sau de supraveghere, pentru tăiere imediată;

2) la o întreprindere de prelucrare sau la un loc corespunzător în care porcii sînt ucişi imediat, iar cadavrele lor sînt prelucrate sub supraveghere sanitară veterinară obligatorie;

3) în cazuri excepţionale, în alte încăperi localizate în zona de protecţie.

Dacă se recurge la această dispoziţie Agenţia informează imediat Organizaţia Mondială pentru Sănătate Animală cu privire la aceasta.

24. Subdiviziunile teritoriale ale Agenţiei pot permite ieşirea porcilor dintr-o exploataţie din zona de protecţie, cu respectarea următoarelor condiţii:

1) un medic veterinar oficial să fi efectuat o examinare clinică a porcilor din exploataţie, în special a celor ce urmează a fi transportaţi, inclusiv înregistrarea temperaturii corpului la un anumit număr de porci, precum şi un control al registrului şi al mărcilor de identificare a porcilor;

2) controalele şi examinările de mai sus să nu fi depistat nici un semn de pestă porcină clasică;

3) porcii să fie transportaţi în vehicule sigilate în modul stabilit de către Agenţie şi subdiviziunile teritoriale ale Agenţiei;

4) vehiculele şi echipamentele care au fost utilizate la transportul porcilor să fie curăţate şi dezinfectate imediat după transport, conform prevederilor pct.29 al prezentei Norme;

5) dacă porcii trebuie sacrificaţi sau ucişi, să fie prelevate conform manualului de diagnostic un număr suficient de probe de la aceştia pentru a se confirma sau infirma prezenţa virusului pestei porcine clasice în aceste exploataţii;

6) dacă porcii trebuie transportaţi la abator:

a) subdiviziunea teritorială a Agenţiei responsabile de abator să fie informată despre intenţia de a se trimite porci la abatorul respectiv, iar la sosirea lor notifică acest fapt subdiviziunilor teritoriale ale Agenţiei de la locul de expediere;

b) la sosirea în abator, aceşti porci sînt adăpostiţi şi sacrificaţi separat de alţi porci;

c) în timpul inspecţiei ante- şi post-mortem, efectuate la abatorul desemnat, subdiviziunea teritorială a Agenţiei trebuie să ia în considerare orice semne ale prezenţei pestei porcine clasice;

d) carnea proaspătă provenită de la aceşti porci trebuie prelucrată şi marcată cu o ştampilă specială, iar ulterior – tratată în condiţii care asigură nimicirea agentului etiologic la o întreprindere desemnată de Agenţie, situată în zona de protecţie, cu condiţia că lotul să fie sigilat înainte de expediere şi să rămînă sigilat pe tot parcursul transportului.

25. Măsurile din zona de protecţie se aplică în continuare pînă cînd:

1) se efectuează vaccinarea, de necesitate, a întregului efectiv de porcine;

2) se efectuează curăţenia şi dezinfecţia în exploataţiile infectate;

3) porcii din toate exploataţiile au fost supuşi examinărilor clinice şi de laborator, efectuate conform manualului de diagnostic, pentru a se depista posibila prezenţă a virusului pestei porcine clasice.

Aceste examinări nu trebuie efectuate înainte de 30 de zile de la realizarea operaţiilor preliminare de curăţenie şi dezinfecţie în exploataţiile infectate.

Capitolul X

MĂSURI ÎN ZONA DE SUPRAVEGHERE

26. În zona de supraveghere subdiviziunile teritoriale ale Agenţiei întreprind următoarele măsuri:

1) evidenţa tuturor exploataţiilor de porcine;

2) interzicerea deplasării şi transportului porcilor pe drumuri publice sau private, excluzînd drumurile de deservire a exploataţiei. Această interdicţie nu trebuie aplicată tranzitului porcilor pe şosea sau pe calea ferată, dacă tranzitul se face fără descărcare sau oprire, precum şi transportului porcilor pentru tăiere imediată care provin din exteriorul zonei de supraveghere, dacă abatorul unde sînt tăiaţi se află în zona menţionată;

3) curăţarea, dezinfectarea şi tratarea, cît mai urgent posibil, după contaminare a camioanelor şi altor vehicule şi echipamente utilizate pentru a transporta porci, alte animale vii sau materii ce pot fi contaminate (de exemplu, carcase, furaje, gunoi de grajd, dejecţii etc.), conform procedurilor prevăzute la pct.29 al prezentei Norme. Nici un camion sau vehicul care a fost utilizat pentru transportul porcilor nu poate ieşi din zona de supraveghere fără să fi fost curăţat şi dezinfectat;

4) interzicerea intrării sau ieşirii oricărui animal domestic dintr-o exploataţie în primele 7 zile de la stabilirea zonei de supraveghere, fără anunţarea subdiviziunilor teritoriale ale Agenţiei;

5) anunţarea imediată a subdiviziunilor teritoriale ale Agenţiei, ce efectuează investigaţiile necesare, conform procedurilor stabilite în manualul de diagnostic, despre toţi porcii morţi sau bolnavi dintr-o exploataţie;

6) interzicerea de a muta porcii din exploataţia în care aceştia sînt ţinuţi, cel puţin 21 de zile după efectuarea curăţării şi dezinfecţiei preliminare a exploataţiilor infectate. După 21 de zile, cu respectarea condiţiilor prevăzute la pct.24 al prezentei Norme, subdiviziunile teritoriale ale Agenţiei pot permite, de comun acord cu Agenţia, ieşirea porcilor din exploataţia menţionată, pentru a fi transportaţi direct:

a) la un abator desemnat de către subdiviziunile teritoriale ale Agenţiei, prin coordonare cu Agenţia preferabil în cadrul zonei de protecţie sau de supraveghere, în scopul tăierii imediate;

b) la o întreprindere de prelucrare sau la un loc corespunzător în care porcii trebuie ucişi imediat, iar cadavrele lor prelucrate sub supraveghere sanitară veterinară obligatorie;

c) în cazuri excepţionale, la alte clădiri localizate în zona de protecţie sau de supraveghere. Dacă se recurge la această dispoziţie Agenţia informează imediat Organizaţia Mondială pentru Sănătate Animală cu privire la aceasta.

La solicitarea Agenţiei, în condiţiile în care există o justificare corespunzătoare, conform procedurilor în vigoare, dacă porcii trebuie transportaţi la un abator, pot fi decise derogări de la prevederile pct.24 subpct. 5) şi 6) al prezentei Norme, dar cu respectarea măsurilor cu privire la marcarea cărnii provenite de la aceşti porci, la utilizarea sa ulterioară şi la destinaţia produselor tratate;

7) interzicerea de a scoate materialul seminal, ovulele şi embrionii proveniţi din exploataţiile situate în cadrul zonei de supraveghere;

8) respectarea de către orice persoană care intră sau iese din exploataţiile de porcine a regulilor bună practică de igienă, necesare pentru reducerea riscului răspîndirii virusului pestei porcine clasice.

27. În cazul în care interdicţiile prevăzute la pct.26 al prezentei Norme rămîn în vigoare mai mult de 30 de zile, din cauza focarelor ulterioare de boală, iar, ca urmare, în creşterea porcilor apar probleme de bunăstare a animalelor sau de altă natură, dacă sînt îndeplinite condiţiile prevăzute la pct.24 al prezentei Norme, subdiviziunile teritoriale ale Agenţiei, de comun acord cu Agenţia, autorizează, în temeiul unei cereri motivate a proprietarului, ieşirea porcilor dintr-o exploataţie din zona de supraveghere, pentru a fi transportaţi direct:

a) la un abator desemnat de către aceasta, preferabil în cadrul zonei de protecţie sau de supraveghere, în scopul tăierii imediate;

b) la o întreprindere de prelucrare sau la un loc corespunzător în care porcii trebuie ucişi imediat, iar carcasele sînt prelucrate sub supraveghere sanitară veterinară obligatorie;

c) în cazuri excepţionale, în alte încăperi localizate în zona de protecţie sau de supraveghere. Dacă se recurge la această dispoziţie Agenţia informează imediat Organizaţia Mondială pentru Sănătate Animală cu privire la aceasta.

28. Măsurile din zona de supraveghere se aplică în continuare cel puţin pînă cînd:

a) se efectuează curăţenia şi dezinfecţia în exploataţiile infectate;

b) porcii din toate exploataţiile au fost supuşi examinărilor clinice şi, după caz, examinărilor de laborator, conform manualului de diagnostic, pentru a depista posibila prezenţă a virusului pestei porcine clasice. Aceste examinări nu se efectuează înainte de 20 de zile de la realizarea operaţiilor preliminare de curăţenie şi dezinfecţie în exploataţiile infectate.

Capitolul XI

CURĂŢARE, DEZINFECTARE ŞI REPOPULARE A EXPLOATAŢIILOR

DE PORCINE ÎN CAZUL DEPISTĂRII UNUI FOCAR DE BOALĂ

29. Operaţiile de curăţare şi dezinfectare se efectuează sub supravegherea sanitară veterinară obligatorie conform:

1) instrucţiunilor legale date de medicul veterinar oficial;

2) principiilor şi procedurilor de curăţare, dezinfecţie şi tratament prevăzute în anexa nr.2 la prezenta Normă.

30. Regulile şi procedurile de curăţare şi dezinfectare, prevăzute în anexa nr.2 la prezenta Normă, pot fi modificate sau completate ulterior, pentru a se conforma evoluţiilor şi experienţelor ştiinţifice, potrivit procedurii în vigoare.

31. Dezinfectantele utilizate necesită a fi înregistrate obligatoriu în Republica Moldova conform prevederilor art.37¹ din Legea nr.221-XVI din 19 octombrie 2007 privind activitatea sanitar-veterinară.

32. Reintroducerea porcilor în exploataţie, conform pct.10 al prezentei Norme, nu trebuie să se realizeze mai devreme de 30 de zile de la efectuarea operaţiilor de curăţenie şi dezinfecţie, menţionate la pct.29 al prezentei Norme.

33. La reintroducerea porcilor se ia în considerare metoda de creştere, practicată în exploataţia respectivă, fiind respectate următoarele proceduri:

1) în exploataţiile de porcine în aer liber, reintroducerea porcilor trebuie să înceapă cu introducerea porcilor-santinelă care au fost controlaţi şi care au reacţionat negativ la controlul prezenţei anticorpilor contra virusului pestei porcine clasice, sau care provin din exploataţii ce nu fac obiectul nici unei restricţii legate de pesta porcină clasică. În baza cerinţelor Agenţiei, porcii-santinelă trebuie plasaţi în întreaga exploataţie infectată, iar după 40 de zile de la introducere, de la aceştia se prelevă sînge şi organe în vederea testării prezenţei anticorpilor, conform manualului de diagnostic. Dacă nici la unul dintre porci nu s-au dezvoltat anticorpi contra virusului pestei porcine clasice, se poate efectua repopularea completă. Nici un porc nu poate ieşi din exploataţie înainte de primirea rezultatelor negative ale examinării serologice;

2) în exploataţiile cu celelalte forme de creştere, reintroducerea porcilor trebuie să se realizeze conform subpct.1) al prezentului punct sau să se bazeze pe repopularea totală, cu condiţia ca:

a) toţi porcii să fie introduşi pe o perioadă de 20 de zile şi să provină din exploataţii ce nu fac obiectul vreunei restricţii legate de pesta porcină clasică;

b) porcii din efectivul repopulat sa facă obiectul unei examinări serologice, conform manualului de diagnostic. Prelevarea probelor pentru examinările serologice se efectuează, cel mai devreme, după 40 de zile de la sosirea ultimilor porci;

c) nici un porc nu poate ieşi din exploataţie înainte de primirea rezultatelor negative ale examinării serologice.

34. Dacă au trecut mai mult de şase luni de la finalizarea operaţiunilor de curăţare şi dezinfectare a exploataţiei Agenţia poate autoriza o derogare de la cerinţele stabilite la pct.33 subpct.2 al prezentei Norme, luînd în considerare situaţia epidemiologică.

Capitolul XII

MĂSURI APLICATE ÎN CAZUL SUSPICIUNII ŞI CONFIRMĂRII

PREZENŢEI PESTEI PORCINE CLASICE LA PORCII

DINTR-UN ABATOR SAU MIJLOC DE TRANSPORT

35. În cazul în care există o suspiciune a prezenţei pestei porcine clasice într-un abator sau mijloc de transport, Agenţia dispune subdiviziunilor sale teritoriale, punerea în aplicare imediată a mijloacelor oficiale de investigare, pentru a confirma sau a infirma prezenţa bolii, conform procedurilor stabilite în manualul de diagnostic.

36. Dacă este depistat un caz de pestă porcină clasică într-un abator sau mijloc de transport, subdiviziunile teritoriale ale Agenţiei dispun următoarele:

1) toate animalele susceptibile din abator sau din mijlocul de transport să fie ucise fără întîrziere;

2) carcasele, organele şi deşeurile provenite de la animalele posibil infectate şi contaminate să fie nimicite prin ardere sub supraveghere sanitară veterinară obligatorie;

3) curăţarea şi dezinfectarea clădirilor şi echipamentelor, inclusiv a vehiculelor, să se efectueze sub supravegherea obligatorie a medicului veterinar oficial, conform pct.29 al prezentei Norme;

4) să se efectueze o anchetă epizootologică, conform capitolului VII al prezentei Norme;

5) izolatul de virus al pestei porcine clasice să se facă conform manualului de diagnostic, pentru a se identifica tipul genetic de virus;

6) să se aplice măsurile prevăzute la capitolul VI al prezentei Norme;

7) dacă nu este indicată altfel de anchetă epizootologică, măsurile prevăzute la pct.10 al prezentei Norme se aplică în exploataţia de origine a porcilor sau carcaselor infectate;

8) nici un animal să nu fie reintrodus pentru sacrificare sau transport mai devreme de 24 de ore după efectuarea operaţiilor de curăţare şi dezinfectare realizate conform pct.29 al prezentei Norme.

Capitolul XIII

MĂSURI APLICATE ÎN CAZUL SUSPICIUNII ŞI CONFIRMĂRII

PREZENŢEI PESTEI PORCINE CLASICE LA MISTREŢI

37. Imediat după ce Agenţia deţine informaţii, conform cărora mistreţii sînt suspectaţi de a fi infectaţi cu virusul pestei porcine clasice, dispune aplicarea tuturor măsurilor ce se impun pentru a confirma sau a infirma prezenţa bolii, informarea deţinătorilor de porci şi vînătorilor, precum şi investigarea tuturor mistreţilor împuşcaţi sau găsiţi morţi, inclusiv prin teste de laborator.

38. Dacă s-a confirmat un caz primar de pestă porcină clasică la mistreţi, pentru a evita răspîndirea bolii, Agenţia şi subdiviziunile teritoriale ale Agenţiei au obligaţia:

1) să desemneze imediat un grup de experţi care să includă medici veterinari, vînători, biologi şi epizootologi specialişti în fauna sălbatică. Grupul de experţi trebuie să acorde consultanţă subdiviziunilor teritoriale ale Agenţiei pentru:

a) studierea situaţiei epizootologice şi definirea zonei infectate, conform prevederilor pct.42 subpct.2) al prezentei Norme;

b) identificarea măsurilor corespunzătoare ce trebuie aplicate în zona infectată, suplimentar celor prevăzute la subpct.2) şi 3) ale prezentului punct. Grupul de experţi, dacă este necesar, cere de la organele abilitate suspendarea vînătorii şi interzicerea hrănirii mistreţilor;

c) întocmirea planului de eradicare a bolii;

d) efectuarea controalelor în vederea verificării eficienţei măsurilor aplicate pentru eradicarea pestei porcine clasice din zona infectată;

2) să pună imediat sub supraveghere oficială fermele de porcine din zona infectată şi să emită următoarele instrucţiuni:

a) efectuarea unui recensămînt oficial pentru toate categoriile de porcine din toate exploataţiile care este ţinut de către proprietar. Informaţiile obţinute în urma recensămîntului sînt prezentate la cerere şi pot fi verificate la fiecare inspecţie. În ceea ce priveşte fermele de porcine în aer liber, primul recensămînt efectuat poate fi efectuat pe baza unei estimări;

b) ţinerea tuturor porcinelor din exploataţie în spaţiile de locuit sau în alte locuri izolate de mistreţi. Este important ca mistreţii să nu aibă acces la nici un material care ulterior poate intra în contact cu porcinele din exploataţie;

c) de a permite să intre sau să părăsească o porcină exploataţia doar cu certificat sanitar-veterinar eliberat de subdiviziunile teritoriale ale Agenţiei, în funcţie de situaţia epidemiologică;

d) utilizarea de mijloace adecvate de dezinfectare la intrările şi ieşirile din exploataţie şi ale clădirilor care adăpostesc porcine;

e) respectarea regulilor de bună practică de igienă de către toate persoanele care vin în contact cu mistreţii, pentru reducerea riscului de răspîndire a virusului pestei porcine clasice. Aceste măsuri pot include interdicţia temporară de intrare într-o exploataţie porcină a persoanelor care au venit în contact cu mistreţii;

f) testarea tuturor porcilor morţi sau bolnavi dintr-o exploataţie, cu simptoame de pestă porcină clasică, pentru depistarea prezenţei pestei porcine clasice;

g) de a nu fi introdusă într-o exploataţie de porcine nici o parte a unui mistreţ, fie împuşcat, fie găsit mort, şi nici un material sau echipament care poate fi contaminat de virusul pestei porcine clasice;

h) interzicerea ieşirii porcinelor, materialului seminal, embrionilor sau ovulelor provenite de la aceştia din zona infectată, pentru comercializare în alt stat;

3) să dispună imediat ca toţi mistreţii împuşcaţi sau găsiţi morţi în zona infectată să fie examinaţi de către un medic veterinar oficial pentru pesta porcină clasică, conform manualului de diagnostic. Carcasele tuturor animalelor care au reacţionat pozitiv trebuie să fie prelucrate sub supraveghere sanitară veterinară obligatorie. În cazul în care rezultatul testării este negativ pentru pesta porcină clasică, subdiviziunile teritoriale ale Agenţiei aplică măsurile privind producerea şi comercializarea vînatului. Părţile care nu sînt destinate consumului uman se prelucrează sub supraveghere sanitară veterinară obligatorie;

4) izolatul de virus al pestei porcine clasice să fie analizat conform procedurii de laborator menţionate în manualul de diagnostic, pentru a se identifica tipul genetic de virus.

39. Dacă un caz de pestă porcină clasică a apărut la mistreţi dintr-o zonă a Republicii Moldova din apropierea teritoriului unui stat vecin, Agenţia cooperează cu autoritatea competentă a statului vecin pentru stabilirea măsurilor de combatere a bolii.

Capitolul XIV

PLANURI DE ERADICARE A PESTEI PORCINE CLASICE

DINTR-O POPULAŢIE DE MISTREŢI

40. Fără a aduce atingere măsurilor prevăzute la capitolul XIII al prezentei Norme, Agenţia prezintă Comisiei extraordinare republicane antiepizootice, în termen de 90 de zile de la confirmarea primului caz de pesta porcină, un plan scris al măsurilor aplicate pentru eradicarea bolii în zona infectată şi al măsurilor aplicate în exploataţiile din acea zonă de la confirmarea cazului primar de pestă porcină clasică la mistreţi.

Comisia extraordinară republicană antiepizootică examinează planul pentru a stabili dacă aplicarea acestuia va avea drept rezultat eradicarea pestei porcine clasice şi, după caz, aprobă acest plan.

Agenţia trebuie să prezinte propuneri pentru amendarea sau completarea ulterioară a planului, pentru a se ţine cont de evoluţia situaţiei.

41. După aprobarea măsurilor prevăzute în planul menţionat la pct.40 al prezentei Norme, acestea trebuie să înlocuiască măsurile aplicate iniţial, prevăzute la capitolul XIII al prezentei Norme, la o dată stabilită în momentul în care este obţinută aprobarea.

42. Planul menţionat la pct.40 al prezentei Norme trebuie să conţină informaţii cu privire la:

1) rezultatele investigaţiilor şi controalelor epizootologice efectuate conform prevederilor capitolului XIII al prezentei Norme, precum şi cu privire la răspîndirea geografică a bolii;

2) zona infectată din teritoriul Republicii Moldova. În cazul în care se stabileşte zona infectată, Agenţia trebuie să ia în considerare următoarele:

a) rezultatele investigaţiilor epizootologice efectuate şi răspîndirea geografică a bolii;

b) populaţia de mistreţi din zonă;

c) existenţa unor obstacole naturale sau artificiale majore în calea mişcării mistreţilor;

3) organizarea unei cooperări strînse între biologi din cadrul Academiei de Ştiinţe, Agenţia "Moldsilva" din subordinea Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului, Societatea Vînătorilor şi Pescarilor din Republica Moldova, Asociaţiile pentru Protecţia Animalelor şi serviciile sanitar-veterinare de stat şi de supraveghere de stat a sănătăţii publice;

4) campania informaţională ce trebuie desfăşurată pentru a sensibiliza vînătorii asupra măsurilor pe care aceştia trebuie să le aplice în cadrul planului de eradicare;

5) eforturile specifice depuse pentru determinarea numărului şi localizarea metapopulaţiilor de mistreţi în interiorul şi în jurul zonei infectate;

6) numărul aproximativ al metapopulaţiilor de mistreţi şi mărimea lor din interiorul şi din jurul zonei infectate;

7) eforturile specifice depuse pentru determinarea extinderii infecţiei asupra populaţiei de mistreţi, prin examinarea mistreţilor împuşcaţi de vînători sau găsiţi morţi şi prin testarea de laborator a probelor provenite de la aceştia, inclusiv investigaţiile epizootologice pe categorii de vîrstă;

8) măsurile care trebuie aplicate pentru reducerea răspîndirii bolii din cauza mişcării mistreţilor şi/sau a contactului între metapopulaţiile de mistreţi. Pentru îndeplinirea acestor măsuri, grupul de experţi, dacă este necesar, cere de la organele abilitate suspendarea vînătorii;

9) măsurile care trebuie aplicate pentru reducerea populaţiei susceptibile de mistreţi şi, în special, de purcei tineri;

10) condiţiile care trebuie respectate de către vînători pentru evitarea oricărei răspîndiri a bolii;

11) metoda de eliminare a mistreţilor găsiţi morţi sau împuşcaţi, care se bazează pe:

a) prelucrarea sub supraveghere sanitară veterinară obligatorie;

b) inspecţia efectuată de către un medic veterinar oficial şi testări de laborator prevăzute în manualul de diagnostic. Carcasele tuturor animalelor care prezintă reacţii pozitive se prelucrează sub supraveghere sanitară veterinară obligatorie. În cazul în care rezultatul testării la pesta porcină clasică este negativ, subdiviziunile teritoriale ale Agenţiei trebuie să aplice măsuri conform prevederilor legislaţiei în vigoare privind producerea şi comercializarea vînatului sălbatic. Părţile care nu sînt destinate consumului uman se prelucrează sub supraveghere veterinară oficială;

12) ancheta epizootologică care se efectuează pentru fiecare mistreţ, fie împuşcat, fie găsit mort. Ancheta în cauză trebuie să includă completarea unui chestionar ce furnizează informaţii despre:

a) zona geografică în care animalul a fost găsit mort sau a fost împuşcat;

b) data la care animalul a fost găsit mort sau a fost împuşcat;

c) persoana care a găsit sau a împuşcat animalul;

d) vîrsta şi sexul porcului;

e) simptoamele înainte de împuşcare, dacă a fost împuşcat;

f) starea carcasei, dacă a fost găsit mort;

g) constatări de laborator;

13) programele de supraveghere şi măsurile de prevenire aplicabile exploataţiilor situate în zona infectată definită şi, după caz, în jurul zonei, inclusiv transportul şi mişcarea animalelor în interior, de la şi către zonă.

Aceste măsuri trebuie să includă interdicţia mişcării porcilor, circulaţiei materialului seminal, a embrionilor şi a ovulelor provenite de la aceştia, din zona infectată, destinate comercializării într-un alt stat;

14) alte criterii ce trebuie aplicate pentru eficientizarea măsurilor adoptate în vederea eradicării bolii în zona definită şi măsurile aplicate în exploataţiile din zonă;

15) autoritatea abilitată de supraveghere şi coordonare a acţiunilor instituţiilor responsabile de implementarea planului;

16) sistemul de informaţii stabilit pentru ca grupul de experţi, desemnat conform pct.38 subpct.1) al prezentei Norme, să poată revizui cu regularitate rezultatele planului de eradicare;

17) măsurile de monitorizare a bolii, puse în aplicare după ce a trecut o perioada de cel puţin 12 luni de la ultimul caz confirmat de pestă porcină clasică la mistreţi din zona infectată. Aceste măsuri de monitorizare trebuie să se aplice pentru cel puţin 12 luni, să includă măsurile puse deja în aplicare conform subpct.7), 11) şi 12) ale prezentului punct.

[Pct.42 modificat prin Hot.Guv. nr.1143 din 21.11.2018, în vigoare 18.01.2019]

43. La fiecare 6 luni Agenţia transmite Organizaţiei Mondiale pentru Sănătate Animală un raport privind situaţia epidemiologică din zona dată şi rezultatele planului de eradicare.

Capitolul XV

PROCEDURI DE DIAGNOSTIC ŞI CERINŢE DE BIOSECURITATE

44. Instituţia Publică Centrul Republican de Diagnostică Veterinară:

1) supraveghează şi asigură ca procedurile de diagnostic, prelevarea probelor şi testarea de laborator pentru depistarea prezenţei pestei porcine clasice să fie efectuate conform manualului de diagnostic;

2) este responsabil pentru coordonarea standardelor şi metodelor de diagnostic în Republica Moldova, conform prevederilor anexei nr.3 la prezenta Normă.

45. Centrul Republican de Diagnostică Veterinară trebuie să coopereze cu laboratorul de referinţă, pentru confirmarea/infirmarea diagnosticului de pesta porcină clasică numit: Institut fur Virologie, der Tierarztlichen Hochschule Hannover, Bunteweg 17, D-30559 Hanovra, Germania, şi care are funcţia de a coordona cu Organizaţia Mondială pentru Sănătate Animală, metodele pe care le aplică pentru diagnosticarea pestei porcine clasice, în special prin:

a) depozitarea şi furnizarea de culturi de celule pentru utilizarea în procesul de diagnosticare;

b) tipizarea, depozitarea şi furnizarea de tulpini ale virusului pestei porcine clasice pentru teste serologice şi prepararea antiserului;

c) furnizarea de seruri standardizate şi conjugate şi alţi reactivi de referinţă pentru laboratoarele naţionale, în vederea standardizării testelor şi a reactivilor folosiţi;

d) crearea şi păstrarea unei colecţii de virusuri ale pestei porcine clasice;

e) organizarea testelor comparative periodice în procedurile de diagnosticare la nivel comunitar;

f) colectarea şi colecţionarea datelor şi informaţiilor privind metodele de diagnosticare utilizate şi rezultatele testelor efectuate;

g) caracterizarea izolaţilor de virus prin cele mai recente metode existente pentru a permite o mai bună înţelegere a virusului dat;

h) menţinerea la curent a tuturor statelor cu privire la domeniul supravegherii, epidemiologiei şi prevenirii pestei porcine clasice;

i) acumularea de cunoştinţe cu privire la virusul care cauzează pesta porcină clasică şi alte virusuri asemănătoare pentru a permite diagnosticul diferenţial;

j) acumularea de cunoştinţe cu privire la prepararea şi utilizarea produselor de imunologie veterinară care sînt utilizate în eradicarea şi controlul pestei porcine clasice;

k) întreprinderea unor măsuri necesare pentru calificarea sau recalificarea personalului din laborator, care se ocupă cu diagnosticul bolilor, cu scopul de a dezvolta metodele de diagnosticare;

l) dispunerea de personal instruit disponibil pentru anumite situaţii de urgenţă care pot să apară;

m) efectuarea unor activităţi de cercetare şi, dacă este posibil, coordonarea activităţilor de cercetare care duc la îmbunătăţirea controlului asupra pestei porcine clasice.

46. Pentru a asigura proceduri unitare în vederea diagnosticării pestei porcine clasice, Agenţia avizează un manual de diagnostic pentru pesta porcină clasică, stabilind:

1) cerinţele minime de biosecuritate şi standardele de calitate ce trebuie respectate de laboratoarele de diagnostic al pestei porcine clasice şi pentru transportul probelor;

2) criteriile şi procedurile ce trebuie aplicate în cazul în care se efectuează examene clinice sau post-mortem pentru a se confirma sau a se infirma prezenţa pestei porcine clasice;

3) criteriile şi procedurile ce trebuie respectate pentru colectarea probelor de la porcii vii sau de la carcasele lor, pentru a confirma sau infirma pesta porcină clasică prin examene de laborator, inclusiv metode de prelevare pentru controalele serologice sau virusologice de depistare, efectuate în cadrul aplicării măsurilor prevăzute de prezenta Normă;

4) testele de laborator ce trebuie utilizate pentru diagnosticul pestei porcine clasice, inclusiv:

a) teste pentru diagnosticul diferenţial între virusul pestei porcine clasice şi alte virusuri ale pestei;

b) dacă sînt disponibile şi corespunzătoare, teste pentru distingerea tipului de anticorp produs de un vaccin marker de unul produs de tipul sălbatic de virus al pestei porcine clasice;

c) criterii de evaluare a rezultatelor testelor de laborator;

5) tehnicile de laborator pentru tipizarea genetică a izolatului de virus al pestei porcine clasice.

47. Pentru garantarea condiţiilor de biosecuritate corespunzătoare, în scopul protejării sănătăţii animalelor, operaţiilor privind virusul pestei porcine clasice, genomul său, precum şi antigenele şi vaccinurile destinate cercetării, diagnosticului sau fabricării de vaccinuri sau reactivi trebuie manipulate numai în locuri, întreprinderi sau laboratoare desemnate de Agenţie.

Capitolul XVI

UTILIZAREA, FABRICAREA ŞI COMERCIALIZAREA

VACCINURILOR PESTEI PORCINE CLASICE

48. Se interzic vaccinările profilactice, cu excepţia celor prevăzute de Programul acţiunilor strategice de supraveghere, profilaxie şi combatere a bolilor la animale, de prevenire a transmiterii bolilor de la animale la om şi de protecţie a mediului.

Subdiviziunile teritoriale ale Agenţiei trebuie să controleze că:

a) utilizarea vaccinurilor vii contra pestei porcine clasice să se efectueze conform instrucţiunii de folosire a vaccinului;

b) manipularea, fabricarea, depozitarea, aprovizionarea, distribuţia şi comercializarea vaccinurilor pestei porcine clasice pe teritoriul Republicii Moldova să se efectueze sub supravegherea sanitar-veterinară obligatorie.

49. Agenţia stabileşte, după caz, prescripţii privind producerea, ambalarea şi stocarea de vaccinuri ale pestei porcine clasice.

Capitolul XVII

VACCINAREA ÎN EXPLOATAŢIILE DE PORCINE

50. În Republica Moldova întreaga exploataţie de porcine se supune imunizării prin vaccinări profilactice contra pestei porcine clasice conform Programului acţiunilor strategice de supraveghere, profilaxie şi combatere a bolilor la animale, de prevenire a transmiterii bolilor de la animale la om şi protecţia mediului, aprobat anual de către directorul general al Agenţiei.

În cazul în care pesta porcină clasică a fost confirmată şi există pericolul extinderii bolii în zona de protecţie sau chiar în zona de supraveghere, în aceste zone se efectuează vaccinarea contra pestei porcine clasice.

Principalele criterii şi factori de risc care trebuie luaţi în considerare pentru efectuarea vaccinării sînt specificaţi în anexa nr.5 la prezenta Normă.

51. Agenţia aprobă un program de vaccinări, care să includă informaţii cu privire la:

1) starea bolii care a condus la solicitarea vaccinării;

2) extinderea zonei de protecţie şi de supraveghere în care trebuie efectuată vaccinarea şi numărul exploataţiilor de porcine din aceste zone;

3) categoriile de porci şi numărul aproximativ de porci ce trebuie vaccinaţi;

4) vaccinul ce urmează a fi utilizat;

5) durata campaniei de vaccinare;

6) identificarea şi înregistrarea animalelor vaccinate;

7) măsurile referitoare la mişcarea porcilor şi transportarea produselor acestora;

8) criteriile ce trebuie luate în considerare pentru a decide dacă vaccinarea sau măsurile menţionate la pct.15 al prezentei Norme se vor aplica în exploataţiile de contact;

9) alte elemente aferente stării de necesitate, inclusiv examinările clinice şi de laborator ce trebuie efectuate pe probe prelevate în exploataţiile în care animalele au fost vaccinate.

52. Odată cu efectuarea vaccinării subdiviziunile teritoriale ale Agenţiei se asigura că în perioada dată:

1) nici un porc viu nu părăseşte zona de vaccinare, cu excepţia cazului în care este transportată pentru sacrificare imediată la un abator desemnat de către subdiviziunile teritoriale ale Agenţiei şi situat în zona de vaccinare sau în vecinătatea zonei respective sau într-un loc adecvat în care este ucis imediat, iar carcasa este prelucrată sub supraveghere sanitar-veterinară;

2) carcasele obţinute de la porcinele vaccinate în perioada vaccinării este fie prelucrată, fie marcată şi tratată în conformitate cu prevederile pct.24 subpct.6 lit.d);

3) sperma, ovulele şi embrionii colectaţi de la porcinele care urmează să fie vaccinate în perioada de 30 de zile anterioară vaccinării sînt distruse sub supraveghere sanitar-veterinară.

53. Prevederile pct.52 se aplică timp de minimum 6 luni de la finalizarea operaţiunilor de vaccinare din zona dată.

54. Înainte de expirarea perioadei de 6 luni prevăzute la pct.53, se interzice:

1) părăsirea exploataţiei porcinelor seropozitive în care sînt ţinute, cu excepţia sacrificării imediate;

2) colectarea de spermă, embrioni sau ovule de la porcinele seropozitive;

3) părăsirea exploataţiilor de origine a purceilor proveniţi de la scroafele seropozitive, cu excepţia cazului în care sînt transportaţi la:

a) un abator, pentru sacrificare imediată;

b) o exploataţie desemnată de subdiviziunile teritoriale ale Agenţiei, de la care urmează să fie trimişi direct la abator;

c) o exploataţie, după obţinerea unui rezultat negativ la un test serologic pentru depistarea anticorpilor împotriva virusului pestei porcine clasice.

Capitolul XVIII

VACCINAREA MISTREŢILOR

55. Dacă pesta porcină clasică a fost confirmată la mistreţi, iar datele epizootologice disponibile demonstrează că aceasta poate să se răspîndească, se purcede la vaccinarea mistreţilor, conform procedurilor şi prevederilor stabilite la pct.56 al prezentei Norme.

56. În cazul în care Republica Moldova intenţionează să aplice vaccinarea, Agenţia trebuie să expedieze Organizaţiei Mondiale pentru Sănătate Animală un plan de vaccinare, care să includă informaţii cu privire la:

1) starea bolii care a condus la solicitarea aplicării vaccinării;

2) extinderea zonei geografice în care trebuie efectuată vaccinarea. Această zonă reprezintă o parte a zonei infectate definite conform pct.42 subpct. 2) al prezentei Norme;

3) tipul de vaccin ce urmează a fi utilizat şi procedura de vaccinare;

4) măsurile speciale ce trebuie realizate pentru vaccinarea mistreţilor tineri;

5) durata prevăzută a campaniei de vaccinare;

6) numărul aproximativ de mistreţi ce urmează a fi vaccinaţi;

7) măsurile adoptate pentru evitarea unei fluctuaţii mari a populaţiei de mistreţi;

8) măsurile adoptate pentru evitarea oricărei răspîndiri a virusului la porcii ţinuţi în exploataţii, dacă este cazul;

9) rezultatele anticipate ale campaniei de vaccinare şi parametrii care sînt luaţi în considerare la verificarea eficienţei acesteia;

10) autoritatea abilitată cu supravegherea şi coordonarea acţiunilor instituţiilor responsabile de punerea în aplicare a planului;

11) sistemul stabilit pentru ca grupul de experţi, desemnat conform pct.38 subpct.1) al prezentei Norme, să poată revizui regulat rezultatele campaniei de vaccinare a mistreţilor;

12) alte elemente corespunzătoare stării de necesitate.

57. Dacă zona de vaccinare se află în apropierea teritoriului unui stat vecin în care, de asemenea, se aplică măsuri pentru eradicarea pestei porcine clasice la mistreţi, trebuie asigurată concordanţă între planul de vaccinare şi măsurile aplicate în acest stat.

Capitolul XIX

PLAN DE CONTINGENŢĂ

58. În conformitate cu art.29 alin.(3) din Legea nr.221 din 19 octombrie 2007 privind activitatea sanitar-veterinară, Agenţia elaborează un plan de contingenţă, în care sînt specificate măsurile la nivel naţional ce trebuie aplicate în cazul apariţiei unui focar de pestă porcină clasică, aprobat prin ordinul directorului general al Agenţiei şi pus în aplicare de subdiviziunile sale teritoriale în caz de suspiciune şi confirmare a bolii. Planul trebuie să permită accesul la utilaje, echipamente, personal şi la toate celelalte materiale, necesare pentru eradicarea rapidă şi eficientă a focarului. Acesta trebuie să ofere detalii precise cu privire la:

1) necesarul de vaccin în eventualitatea aplicării de urgenţă a vaccinării de necesitate;

2) regiunile din republică în care pot fi identificate zone cu o densitate mare de porci, pentru ca în aceste regiuni să fie asigurat un nivel sporit de informare şi pregătire cu privire la boala dată.

59. La elaborarea planului de contingenţă Agenţia trebuie să ţină cont de următoarele:

1) includerea dispoziţiilor de existenţă a competenţelor juridice necesare pentru implementarea planului de urgenţă, care fac posibilă desfăşurarea unei campanii de eradicare rapidă şi eficientă a virusului;

2) includerea dispoziţiilor pentru a asigura accesul la fondurile de urgenţă, la mijloacele bugetare şi resursele financiare, în scopul acoperirii tuturor cheltuielilor ocazionate de aspectele luptei împotriva unei epizootii de pestă porcină clasică;

3) stabilirea unui lanţ de comandă, plasat sub autoritatea Comisiei extraordinare republicane antiepizootice pentru a dirija toate strategiile de combatere a epizootiilor;

4) includerea dispoziţiilor privind disponibilitatea resurselor corespunzătoare (personalului, echipamentului şi infrastructurii laboratorului) în scopul desfăşurării unei campanii rapide şi eficiente;

5) furnizarea unui manual diagnostic, care oferă o descriere completă, practică şi detaliată a tuturor procedurilor, instrucţiunilor şi măsurilor, utilizate în cazul unui focar de pestă porcină clasică;

6) furnizarea, după caz, a planurilor detaliate pentru vaccinare;

7) instruirea periodică a personalul cu privire la semnele clinice, anchetele epidemiologice şi combaterea pestei porcine clasice;

8) organizarea exerciţiilor de alertă cel puţin o dată pe an;

9) instruirea cu privire la tehnicile de comunicaţii, pentru organizarea campaniilor de informare a tuturor autorităţilor, fermierilor şi medicilor veterinari, referitor la o epizootie în curs.

60. Agenţia modifică criteriile şi condiţiile planurilor de contingenţă, luînd în considerare natura specifică a pestei porcine clasice şi rezultatele măsurilor de control al bolii.

Agenţia colaborează cu autorităţile competente ale statelor vecine pentru a asigura compatibilitatea planurilor de contingenţă ale părţilor, întru asigurarea aplicării acestora, care trebuie să conducă la eradicarea pestei porcine clasice şi informează despre măsurile întreprinse Organizaţia Mondială pentru Sănătate Animală, în calitate de membru.

Capitolul XX

CENTRE DE COMBATERE A BOLII ŞI GRUPURI DE EXPERŢI

61. În cazul apariţiei focarelor de pestă porcină clasică, Agenţia asigură instituirea imediată în cadrul Comisiei extraordinare republicane antiepizootice a Centrului national de combatere a bolii, pe deplin funcţional.

Centrul naţional de combatere a bolii trebuie să dirijeze şi să monitorizeze operaţiile centrelor locale de combatere a bolii, şi are următoarele atribuţii:

1) defineşte măsurile de combatere necesare;

2) asigură aplicarea promptă şi eficientă a măsurilor menţionate mai sus de către centrele locale de combatere a bolii;

3) asigură cu personal şi alte resurse centrele locale de combatere a bolii;

4) organizează vaccinările şi defineşte zonele de vaccinare;

5) colaborează cu laboratoarele de diagnostic;

6) colaborează cu presa şi cu alte mijloace de informare în masă;

7) colaborează cu organele de poliţie pentru asigurarea aplicării măsurilor legale.

Unele atribuţii ale Centrului naţional de combatere a bolii pot fi delegate centrelor locale de combatere a bolii, care intervin la nivel teritorial-administrativ, sau la un nivel superior, cu condiţia ca acestea să nu compromită obiectivele Centrului naţional de combatere a bolii.

62. Agenţia organizează un grup de experţi, permanent operaţional, pentru a efectua expertiza în ceea ce priveşte acordarea unui sprijin subdiviziunilor teritoriale ale Agenţiei în vederea asigurării pregătirii în caz de apariţie a bolii. În cazul apariţiei unui focar, grupul de experţi trebuie să sprijine subdiviziunile teritoriale ale Agenţiei pentru:

1) efectuarea anchetei epizootologice;

2) prelevarea probelor, efectuarea testelor şi interpretarea rezultatelor, testelor de laborator;

3) identificarea măsurilor de combatere a bolii.

63. Agenţia ia măsuri pentru ca Centrul naţional şi centrele locale de combatere a bolii, precum şi grupul de experţi să beneficieze de personal, utilaj şi echipament, inclusiv sisteme de comunicaţie, după caz, precum şi de un lanţ de comandă şi management clar şi eficient pentru aplicarea promptă a măsurilor de combatere a bolii, stabilite în prezenta Normă. Detalii privind personalul, instalaţiile, echipamentul, lanţul de comandă şi managementul Centrului republican şi centrelor locale de combatere a bolii şi ale grupului de experţi sînt stabilite în planul de contingenţă, menţionat la capitolul XIX al prezentei Norme.

Agenţia stabileşte criterii şi condiţii cu privire la competenţele şi atribuţiile Centrului naţional de combatere a bolii, ale centrelor locale de combatere a bolii şi ale grupurilor de experţi.

64. Agenţia se asigură că:

a) în hrana porcinelor nu se folosesc resturi menajere;

b) resturile menajere din mijloacele de transport naval, aerian, rutier se colectează şi se distrug sub supraveghere oficială.

Anexa nr.2

la Hotărîrea Guvernului

nr.1368 din 19 decembrie 2016

NORMA SANITAR-VETERINARĂ

privind stabilirea unor prevederi specifice

de combatere a pestei porcine africane

Prezenta Normă sanitar-veterinară transpune Directiva 2002/60/CE a Consiliului din 27 iunie 2002 de stabilire a dispoziţiilor specifice de combatere a pestei porcine africane şi de modificare a Directivei 92/119/CEE în ceea ce priveşte boala Teschen şi pesta porcină africană (Text cu relevanţă pentru SEE), publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene seria L nr.192 din 20 iulie 2002.

Capitolul I

DISPOZIŢII GENERALE

1. Norma sanitar-veterinară privind stabilirea unor prevederi specifice de combatere a pestei porcine africane (în continuare – prezenta Normă) stabileşte măsurile minime de combatere a pestei porcine africane.

2. Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor (în continuare – Agenţie) elaborează Planul de contingenţă pentru eradicarea focarelor de pestă porcină africană, aprobat prin ordinul directorului general al Agenţiei şi îl pune în aplicare prin intermediul subdiviziunilor sale teritoriale în caz de suspiciune şi confirmare a bolii, conform prevederilor art.29 alin.(3) din Legea nr.221-XVI din 19 octombrie 2007 privind activitatea sanitar-veterinară.

3. În sensul prezentei Norme, noţiunile de bază utilizate au următoarele semnificaţii:

pestă porcină africană – boală infecţioasă provocată de virusul pestei porcine africane, specifică porcinelor, extrem de contagioasă cu un nivel înalt de mortalitate. După simptoamele clinice şi schimbările patalogoanatomice asemănătoare cu pesta porcină clasică;

porcină suspectă de a fi infectată cu virusul pestei porcine africane – orice porc care manifestă simptoame clinice sau orice carcasă de porc care prezintă leziuni post-mortem ori reacţii la testele de laborator, efectuate conform manualului de diagnostic şi care indică prezenţa posibilă a pestei porcine africane;

caz de pestă porcină africană sau porc infectat cu virusul pestei porcine africane – orice porc sau carcasă de porc la care au fost confirmate oficial simptoame clinice sau leziuni post - mortem de pestă porcină africană sau la care prezenţa bolii a fost confirmată oficial ca rezultat al unei examinări de laborator, efectuate conform manualului de diagnostic;

focar de pestă porcină africană – exploataţie în care a fost depistat unul sau mai multe cazuri de pestă porcină africană;

caz primar de pestă porcină africană la mistreţi – orice caz de pestă porcină africană care este depistat la mistreţi într-o zonă în care nu se aplică nici o măsură, conform capitolului XIII sau capitolului XIV al prezentei Norme;

vector – căpuşă din specia Ornithodorus erraticus.

Capitolul II

NOTIFICAREA PESTEI PORCINE AFRICANE

4. Prezenţa sau suspiciunea existenţei pestei porcine africane se notifică, în mod obligatoriu Agenţiei.

5. Fară a se aduce atingere prevederilor Organizaţiei Mondiale pentru Sănătate Animală cu privire la stabilirea focarelor de boli ale animalelor, dacă se confirmă pesta porcină africană pe teritoriul Republicii Moldova, Agenţia este obligată:

1) să notifice boala şi să furnizeze informaţii Organizaţiei Mondiale pentru Sănătate Animală, în conformitate cu anexa nr.1 la prezenta Normă, despre:

a) focarele de pestă porcină africană ce sînt confirmate în exploataţii;

b) cazurile de pestă porcină africană ce sînt confirmate la abator sau în mijloacele de transport;

c) cazurile primare de pestă porcină africană ce sînt confirmate la mistreţi;

d) rezultatele anchetei epidemiologice, efectuate conform capitolului VII al prezentei Norme;

2) să furnizeze informaţii Organizaţiei Mondiale pentru Sănătate Animală privind cazurile confirmate ulterior la mistreţi într-o zonă infectată cu pestă porcină africană, în conformitate cu pct.48 şi pct.49 ale prezentei Norme.

Capitolul III

MASURI ÎN CAZ DE SUSPICIUNE A PREZENŢEI PESTEI

PORCINE AFRICANE ÎNTR-O EXPLOATAŢIE

6. În caz de suspiciune a prezenţei pestei porcine africane într-o exploataţie sau în mai multe exploataţii, Agenţia dispune imediat aplicarea mijloacelor oficiale de investigare pentru a confirma sau a infirma prezenţa pestei porcine africane în conformitate cu procedurile stabilite în manualul de diagnostic.

7. În cazul în care exploataţia este vizitată de un medic veterinar oficial, acesta trebuie, de asemenea, să efectueze verificarea registrului şi a mărcilor de identificare a porcilor.

8. În cazul în care subdiviziunile teritoriale ale Agenţiei consideră că nu poate fi exclusă posibilitatea prezenţei pestei porcine africane într-o exploataţie, Agenţia trebuie să pună imediat exploataţia sub supraveghere oficială şi, în special, trebuie să se asigure ca:

1) toate porcinele din diferitele categorii din exploataţie să fie numărate şi să se întocmească o listă cu numărul de porcine deja bolnave, moarte sau susceptibile de a fi infectate din fiecare categorie. Lista trebuie să fie actualizată în funcţie de fătările şi cazurile de mortalitate a porcinelor în perioada de suspiciune. Informaţiile privind lista trebuie furnizate la cerere şi pot fi verificate la fiecare vizită;

2) toate porcinele din exploataţie trebuie sa fie închise în propriile adăposturi sau în alte locuri unde pot fi izolate;

3) nici un porc să nu poată intra sau ieşi din exploataţie. Subdiviziunile teritoriale ale Agenţiei pot, după caz, să extindă interdicţia de părăsire a exploataţiei şi asupra altor specii de animale şi pot solicita aplicarea de măsuri corespunzătoare pentru distrugerea rozătoarelor sau insectelor;

4) nici o carcasă de porc nu se expediază din exploataţie fără certificat sanitar-veterinar, eliberat de subdiviziunile teritoriale ale Agenţiei, stabilit în Nomenclatorul actelor permisive, anexă la Legea nr.160-XIX din 22 iulie 2011 privind reglementarea prin autorizare a activităţii de întreprinzător;

5) nici un sortiment de carne, produse de porc, material seminal, ovule sau embrioni, furaje pentru animale, ustensile, materiale sau deşeuri susceptibile, care pot transmite pesta porcină africană, să nu părăsească exploataţia fără permisiunea subdiviziunilor teritoriale ale Agenţiei;

6) sînt create condiţii necesare pentru asigurarea securităţii muncii personalului exploataţiei, persoanelor antrenate în anchetarea epizootologică şi sînt realizate măsurile de rigoare;

7) mişcarea persoanelor, vehiculelor spre sau din exploataţie să se efectueze doar cu permisiunea subdiviziunilor teritoriale ale Agenţiei;

8) sînt utilizate mijloace de dezinfecţie la punctele de intrare şi ieşire ale clădirilor ce adăpostesc porcine şi ale exploataţiei însăşi. Orice persoană care intră sau părăseşte exploataţiile trebuie să respecte regulile de bună practică de igienă pentru a reduce riscul răspîndirii virusului pestei porcine africane. Mai mult, toate mijloacele de transport trebuie să fie dezinfectate minuţios înainte de a părăsi exploataţia;

9) să fie efectuată o ancheta epidemiologică în conformitate cu capitolul VII al prezentei Norme.

9. În cazul în care o cere situaţia epidemiologică, subdiviziunile teritoriale ale Agenţiei:

1) pot aplica măsurile prevăzute de pct.11 a prezentei Norme în exploataţia menţionată la pct.7 al prezentei Norme. Totodată, cînd consideră că permit condiţiile, subdiviziunile teritoriale ale Agenţiei pot să limiteze aplicarea acestor măsuri numai la porcinele suspecte de a fi infectate sau contaminate cu virusul pestei porcine africane şi la partea exploataţiei în care au fost ţinute acestea, cu condiţia ca aceste porcine să fi fost adăpostite, cazate şi hrănite complet separat de alte porcine din exploataţie. În orice caz, atunci cînd porcinele sînt ucise, trebuie să fie prelevat un număr suficient de probe pentru a se confirma sau infirma prezenţa virusului pestei porcine africane, în conformitate cu manualul de diagnostic;

2) pot stabili temporar o zonă de control în jurul exploataţiei menţionate la pct.7 al prezentei Norme. În exploataţiile de porcine din interiorul acestei zone trebuie să se aplice cîteva sau toate măsurile menţionate la pct.6 şi 7 ale prezentei Norme.

10. Odată adoptate, măsurile prevăzute la pct.7 al prezentei Norme trebuie să rămînă în vigoare pînă cînd nu este exclusă oficial prezenţa pestei porcine africane.

Capitolul IV

MĂSURI ÎN CAZUL CONFIRMĂRII PREZENŢEI PESTEI

PORCINE AFRICANE ÎNTR-O EXPLOATAŢIE

11. În cazurile în care se confirmă oficial prezenţa pestei porcine africane, pe lîngă măsurile menţionate la pct.7 şi pct.8 ale prezentei Norme, subdiviziunile teritoriale a Agenţiei dispun următoarele:

1) toate porcinele din exploataţie să fie ucise imediat sub supraveghere oficială, astfel încît să se evite riscul raspîndirii virusului pestei porcine africane în timpul transportului sau uciderii;

2) în cazul sacrificării porcinelor, să fie prelevat un număr suficient de probe, conform manualului de diagnostic, pentru a se putea stabili modul de contaminare cu virusul pestei porcine africane a exploataţiei şi perioada cît a persistat boala în exploataţie pînă să fi fost depistată;

3) carcasele de porcine ce au murit sau au fost ucise să fie prelucrate sub supraveghere veterinară oficială;

4) pe cît este posibil, carnea de porcine tăiate în timpul perioadei dintre introducerea probabilă a bolii în exploataţie şi aplicarea măsurilor oficiale să fie supusă trasabilităţii şi prelucrată sub supraveghere oficială;

5) materialul seminal, ovulele sau embrionii de porcine, colectate din exploataţie în perioada dintre introducerea probabilă a bolii în exploataţie şi aplicarea măsurilor oficiale să fie supuse trasabilităţii şi distruse sub supraveghere oficială, astfel încît să se evite riscul răspîndirii virusului pestei porcine africane;

6) toate substanţele şi deşeurile suspectate de a fi contaminate, cum ar fi furajele, să fie procesate. Toate materialele de unică folosinţă ce pot fi contaminate, în special cele utilizate pentru acţiunile de ucidere, să fie distruse; Aceste acţiuni trebuie efectuate conform instrucţiunilor medicului veterinar oficial;

7) după ce porcinele au fost eliminate, clădirile folosite pentru adăpostirea porcilor, vehiculele utilizate pentru transportul acestora sau a carcaselor acestora, precum şi echipamentul, aşternutul, bălegarul şi purina să fie curăţate şi, dacă este necesar, dezinsectizate, dezinfectate şi tratate conform pct.36 al prezentei Norme;

8) în cazul unui focar primar de boală, izolatul de virus de pestă porcină africană să fie supus procedurii de laborator, stabilite în manualul de diagnostic pentru a se identifica tipul genetic;

9) să se efectueze o anchetă epidemiologică conform capitolului VII al prezentei Norme.

12. În cazul în care un focar a fost confirmat într-un laborator, într-o grădină zoologică, parc zoologic sau într-o zonă împrejmuită, unde sînt ţinute porcinele în scopuri ştiinţifice sau în scopuri legate de conservarea speciilor sau conservarea raselor rare, subdiviziunile teritoriale ale Agenţiei pot decide o derogare de la pct.11 subpct. 1) şi 5) din prezenta Normă, cu condiţia că sînt luate toate măsurile necesare de prevenire a răspîndirii pestei porcine africane.

13. Despre decizia luată se notifică imediat Organizaţia Mondială pentru Sănătate Animală de către Agenţie şi se aplică măsuri de prevenire a răspîndirii bolii, coordonate cu această organizaţie.

Capitolul V

MĂSURI ÎN CAZUL CONFIRMĂRII PREZENŢEI PESTEI PORCINE

 AFRICANE ÎN EXPLOATAŢII CONSTITUITE DIN UNITĂŢI

DE PRODUCŢIE DIFERITE

14. În cazul în care prezenţa pestei porcine africane este confirmată în exploataţii constituite din două sau mai multe unităţi de producţie independente, pentru ca să se încheie procesul de îngrăşare a porcinelor, Agenţia şi subdiviziunile sale teritoriale poate decide o derogare de la prevederile pct.11 al prezentei Norme în ceea ce priveşte unităţile de producţie cu porcine sănătoase dintr-o exploataţie contaminată, cu condiţia ca medicul veterinar oficial să confirme că structura, dimensiunea şi distanţa dintre aceste unităţi de producţie şi operaţiunile efectuate acolo sînt de aşa natură încît unităţile de producţie să aibă echipamente complet independente pentru adăpostire, întreţinere şi furajare, astfel încît virusul să nu poată fi transmis dintr-o unitate de producţie în alta.

15. În cazul în care se decide derogarea menţionată la pct.14 al prezentei Norme, Agenţia trebuie să elaboreze reguli detaliate pentru aplicarea acesteia, în funcţie de garanţiile de sănătate a animalelor ce pot fi asigurate.

16. În cazul în care Agenţia face uz de această derogare, o va notifica imediat Organizaţiei Mondiale pentru Sănătate Animală. Dacă este necesar, trebuie adoptate măsuri de prevenire a răspîndirii bolii.

Capitolul VI

MĂSURI ÎN EXPLOATAŢII DE CONTACT

17. Exploataţiile trebuie recunoscute ca exploataţii de contact în cazul în care medicul veterinar oficial constată sau consideră, pe baza anchetei epidemiologice, efectuate conform capitolului VII al prezentei Norme, că pesta porcină africană a putut fi introdusă fie din alte exploataţii sau în exploataţia menţionată la capitolul III sau capitolul IV al prezentei Norme, este posibil să fi contaminat alte exploataţii.

18. În astfel de exploataţii se aplică prevederile capitolului III al prezentei Norme, pînă cînd suspiciunea pestei porcine africane este oficial infirmată.

19. Agenţia şi subdiviziunile sale teritoriale trebuie să aplice măsurile prevăzute de pct.11 în exploataţiile de contact specificate la pct.17 al prezentei Norme, dacă situaţia epidemiologică o impune.

20. În cazul în care porcinele sînt ucise, trebuie prelevate un număr suficient de probe, conform manualului de diagnostic, pentru a se putea confirma sau infirma prezenţa virusului pestei porcine africane în aceste exploataţii.

Capitolul VII

ANCHETA EPIZOOTOLOGICĂ

21. Agenţia trebuie să se asigure că ancheta epizootologică în privinţa cazurilor de suspiciune sau a focarelor de pestă porcină africană este efectuată pe baza chestionarelor elaborate în cadrul unor planuri de contingenţă menţionate la capitolul XVII al prezentei Norme.

22. O astfel de anchetă trebuie să includă cel puţin:

1) durata de timp cît exploataţia a fost contaminată cu virusul pestei porcine africane, înainte ca boala să fi fost notificată sau suspectată;

2) sursa posibilă a pestei porcine africane în exploataţie şi identificarea altor exploataţii în care porcinele pot fi infectate sau contaminate din aceeaşi sursă;

3) mişcările de persoane, vehicule, porcine, carcase, material seminal, carne sau orice material posibil de a vehicula virusul către sau din exploataţiile în cauză;

4) posibilitatea ca vectorii sau mistreţii să raspîndească boala.

23. Dacă rezultatele acestei anchete denotă că pesta porcină africană a putut fi răspîndită din sau în exploataţii, trebuie informată imediat Organizaţia Mondială pentru Sănătate Animală.

Capitolul VIII

STABILIREA ZONELOR DE PROTECŢIE ŞI DE SUPRAVEGHERE

24. Imediat după confirmarea diagnosticului de pestă porcină africană la porcinele dintr-o exploataţie, subdiviziunile teritoriale ale Agenţiei stabilesc o zonă de protecţie cu o rază de cel puţin 3 km în jurul focarului, care, la rîndul ei, să fie inclusă într-o zonă de supraveghere cu o rază de cel puţin 10 km.

25. În zonele respective trebuie aplicate măsurile menţionate la capitolele IX şi X ale prezentei Norme.

26. La stabilirea zonelor, subdiviziunile teritoriale ale Agenţiei trebuie să ţină cont de:

1) rezultatele anchetei epidemiologice efectuate conform capitolului VII al prezentei Norme;

2) situaţia geografică, mai ales de graniţele artificiale sau naturale;

3) localizarea şi proximitatea exploataţiilor;

4) modalităţile de mişcare şi comercializare a porcinelor, precum şi de disponibilitatea abatoarelor şi a echipamentelor pentru procesarea carcaselor;

5) echipamentul şi personalul disponibil pentru a controla orice mişcare de porcine în interiorul zonelor, în special, ca porcinele ce urmează a fi ucise să fie mutate din exploataţia de origine a acestora.

27. Agenţia ia toate măsurile necesare, inclusiv folosirea semnelor distinctive, a notelor de atenţionare şi a mass-media, pentru familiarizarea deţinătorilor de porcine şi cetăţenilor despre obligaţiile acestora în prevenirea apariţiei şi răspîndirii bolii, de asemenea ca toate persoanele din zonele de protecţie şi supraveghere să fie informate despre restricţiile în vigoare, conform capitolelor IX şi X ale prezentei Norme.

Capitolul IX

MĂSURI ÎN ZONA DE PROTECŢIE STABILITĂ

28. În zona de protecţie, subdiviziunile teritoriale ale Agenţiei asigură aplicarea următoarelor măsuri:

1) efectuarea, cît mai curînd posibil, a unui recensămînt al tuturor exploataţiilor. După stabilirea zonei de protecţie, aceste exploataţii trebuie inspectate de un medic veterinar oficial în cel mult 7 zile, pentru examinarea clinică a porcinelor şi verificarea registrului şi mărcilor de identificare a porcinelor menţionate în capitolele III şi IV ale prezentei Norme;

2) interzicerea mişcării şi transportului porcinelor pe drumurile publice sau private, excluzînd, dacă e necesar, drumurile de serviciu ale exploataţiilor, cu excepţia cazului în care subdiviziunile teritoriale ale Agenţiei autorizează mişcările menţionate la subpct. 6) al prezentului punct. Această interdicţie nu trebuie să se extindă asupra tranzitului rutier sau feroviar de porcine fară descărcare sau oprire;

3) curăţarea, dezinfectarea şi, dacă este necesar, dezinsecţia şi tratarea cît mai curînd posibil după contaminare a camioanelor şi altor vehicule şi echipamente, utilizate pentru transportarea porcinelor sau altor animale sau materiale ce pot fi contaminate (precum carcase, furaje, gunoi de grajd, purin şi altele), conform pct.36 al prezentei Norme. Nici un camion sau vehicul care a fost utilizat pentru transportul porcinelor nu poate părăsi zona fără să fie curăţat şi dezinfectat şi apoi inspectat şi din nou autorizat pentru transport de către subdiviziunile teritoriale ale Agenţiei;

4) interzicerea intrării sau ieşirii oricărui animal domestic dintr-o exploataţie, fără certificat sanitar-veterinar eliberat de subdiviziunile teritoriale ale Agenţiei;

5) notificarea imediată a subdiviziunilor teritoriale ale Agenţiei care trebuie să efectueze investigaţii corespunzătoare, conform procedurilor stabilite în manualul de diagnostic, despre toate porcinele care au murit ori s-au îmbolnăvit într-o exploataţie;

6) interzicerea de a transporta porcinele din exploataţia în care acestea sînt ţinute timp de cel puţin 40 de zile după încheierea curăţeniei şi dezinfecţiei preliminare şi, dacă este necesar, a dezinsecţiei exploataţiilor infectate. După 40 de zile, subdiviziunile teritoriale ale Agenţiei pot autoriza ieşirea porcinelor din exploataţia amintită pentru a fi transportate direct, în condiţiile menţionate la pct.29 al prezentei Norme:

a) la un abator desemnat de subdiviziunile teritoriale ale Agenţiei, de preferinţă în interiorul zonei de protecţie sau de supraveghere, în scopul tăierii imediate;

b) la o întreprindere de procesare sau un loc adecvat unde porcinele sînt ucise imediat, iar carcasele acestora sînt prelucrate sub supraveghere oficială;

c) în cazuri de circumstanţe excepţionale, în alte clădiri situate în afara zonei de protecţie. În cazul aplicării acestei prevederi, subdiviziunile teritoriale ale Agenţiei trebuie să informeze imediat Organizaţia Mondială pentru Sănătate Animală;

7) interzicerea de a scoate materialul seminal, ovulele sau embrionii de porcine din exploataţiile situate în interiorul zonei de protecţie;

8) respectarea de către orice persoană care intră sau părăseşte exploataţiile de porcine a regulilor de igienă corespunzătoare, necesare pentru reducerea riscului răspîndirii virusului pestei porcine africane.

29. În cazul în care interdicţiile prevăzute la pct.28 al prezentei Norme rămîn în vigoare peste 40 de zile, din cauza focarelor ulterioare de boală şi ca rezultat al respectării regulilor de întreţinere a animalelor sau dacă apar alte probleme în legătură cu cazarea porcinelor, subdiviziunile teritoriale ale Agenţiei pot, în baza solicitării motivate a proprietarului, permite transportul de porcine dintr-o exploataţie din interiorul zonei de protecţie, direct:

a) la un abator desemnat de subdiviziunile teritoriale ale Agenţiei, preferabil în interiorul zonei de protecţie sau supraveghere, în scopul tăierii imediate;

b) la o întreprindere de procesare sau la un loc adecvat unde porcinele sînt ucise imediat, iar carcasele acestora procesate sub supraveghere oficială;

c) în cazuri excepţionale, în alte clădiri situate în zona de protecţie.

30. Subdiviziunile teritoriale ale Agenţiei pot autoriza transportul de porcine din exploataţia în cauză, cu condiţia ca:

1) un medic veterinar oficial să fi efectuat o examinare clinică a porcinelor din exploataţie, în special, a celor ce vor fi transportate, inclusiv măsurarea temperaturii corpului, conform procedurilor stabilite în manualul de diagnostic, şi o verificare a înregistrării şi mărcii de identificare a porcinelor, menţionată la capitolele III şi IV ale prezentei Norme;

2) verificările şi examinările menţionate la subpct.1) al prezentului punct să nu fi depistat nici un semn de pestă porcină africană şi să fie conforme cu prezenta Normă;

3) porcinele să fie transportate în vehicule sigilate de către subdiviziunile teritoriale ale Agenţiei;

4) vehiculul şi echipamentul utilizat la transportul porcinelor să fie curăţate şi dezinfectate imediat după transport, în conformitate cu prevederile pct.36 al prezentei Norme;

5) dacă porcinele sînt sacrificate sau ucise, să fie prelevate de la acestea un număr suficient de probe, conform manualului de diagnostic, pentru a fi confirmată sau infirmată prezenţa virusului pestei porcine africane în aceste exploataţii;

6) dacă porcinele sînt transportate la un abator:

a) subdiviziunile teritoriale ale Agenţiei responsabile de abator să fie informate despre intenţia de a trimite porcine şi să notifice primirea acestora subdiviziunilor teritoriale ale Agenţiei de la locul de expediere;

b) la sosirea la abator aceste porcine să fie ţinute şi adăpostite separat de alte porcine;

c) în timpul inspecţiei ante- şi post-mortem efectuate la abatorul desemnat, subdiviziunile teritoriale ale Agenţiei să ţină cont de orice semne ale prezenţei pestei porcine africane;

d) carnea proaspătă provenită de la aceşti porci trebuie prelucrată şi marcată cu o ştampilă specială. Acestea trebuie efectuate la o întreprindere desemnată de Agenţie, situată în zona de protecţie. Carnea trebuie să fie expediată la întreprinderea nominalizată, cu condiţia ca lotul să fie sigilat înainte de plecare şi să rămînă sigilat pe toată durata transportului.

31. Măsurile în zona de protecţie trebuie aplicate în continuare cel puţin pînă cînd:

1) se va efectua curăţenia, dezinfecţia şi, după caz, dezinsecţia în exploataţiile infectate;

2) porcinele din toate exploataţiile au fost supuse examinărilor clinice şi de laborator, efectuate conform manualului de diagnostic, pentru a se depista prezenţa posibilă a virusului pestei porcine africane.

Examinările menţionate la subpct.2) al prezentului punct nu se efectuează pînă la expirarea a 45 de zile de la finalizarea lucrărilor de curăţenie, dezinfecţie şi, după caz, de dezinsecţie preliminară în exploataţiile infectate.

32. Totodată, prin derogare de la prevederile pct.28 subpct.6), punctele 29 şi 30 ale prezentei Norme, perioadele de 40 şi 45 de zile pot fi reduse la 30 de zile dacă, în conformitate cu manualul de diagnostic, Agenţia a implementat un program intensiv de testare şi prelevare, excluzînd, astfel, prezenţa pestei porcine africane în exploataţia în cauză.

Capitolul X

MĂSURI ÎN ZONA DE SUPRAVEGHERE STABILITĂ

33. Subdiviziunile teritoriale ale Agenţiei trebuie să se asigure că în zona de supraveghere sînt aplicate următoarele măsuri:

1) efectuarea unui recensămînt al tuturor exploataţiilor de porcine;

2) interzicerea mişcării şi transportului de porcine pe drumurile publice sau private, cu excepţia cazului în care sînt autorizate de către subdiviziunile teritoriale ale Agenţiei, excluzînd, cînd este necesar, drumurile de serviciu ale exploataţiilor. Această interdicţie nu trebuie să fie aplicată tranzitului rutier sau feroviar de porcine, fără descărcare sau oprire, precum şi transportului porcinelor pentru tăiere ce provin din afara zonei de supraveghere, care sînt în drum spre un abator situat în zona amintită, pentru a fi tăiate imediat;

3) curăţarea, dezinfectarea şi, după caz, dezinfectarea şi tratarea cît mai curînd după contaminare a camioanelor şi altor vehicule şi echipamente ce sînt utilizate pentru transport de porcine sau alte animale sau materiale ce pot fi contaminate (de exemplu carcase, furaje, dejecţii, gunoi de grajd etc.), conform pct.36 al prezentei Norme. Nici un camion sau vehicul care a fost utilizat la transportul de porcine, nu poate părăsi zona fără să fie curăţat sau dezinfectat;

4) interzicerea intrării sau ieşirii oricărui animal domestic dintr-o exploataţie în timpul primelor 7 zile după stabilirea zonei, fără permisiunea subdiviziunilor teritoriale ale Agenţiei;

5) notificarea imediată a subdiviziunilor teritoriale ale Agenţiei, care trebuie să efectueze anchete adecvate, conform procedurilor stabilite de manualul de diagnostic, despre toate porcinele moarte sau bolnave dintr-o exploataţie;

6) interzicerea porcinelor de a părăsi exploataţia în care sînt ţinute timp de cel puţin 30 de zile după terminarea curăţeniei, dezinfecţiei şi, după caz, a dezinsectizării preliminare a exploataţiilor infectate. După 30 de zile, subdiviziunile teritoriale ale Agenţiei pot permite transportul porcinelor din exploataţia nominalizată, în condiţiile stabilite la pct.30 al prezentei Norme pentru a fi transportate direct:

a) la un abator desemnat de către subdiviziunile teritoriale ale Agenţiei, în scopul tăierii imediate, preferabil, în interiorul zonei de protecţie sau de supraveghere;

b) la o întreprindere de procesare sau la un loc adecvat, unde porcinele sînt ucise imediat şi carcasele acestora sînt prelucrate sub supraveghere oficială;

c) în cazuri excepţionale, în alte clădiri situate în interiorul zonei de protecţie sau supraveghere.

Dacă porcinele trebuie transportate la un abator, în baza cererii subdiviziunilor teritoriale ale Agenţiei, se pot decide derogări de la pct.30 subpct.5) şi 6) din prezenta Normă, la solicitarea unui proprietar şi, în special, cu privire la marcarea cărnii de la aceste porcine, la utilizarea ei ulterioară, precum şi cu privire la destinaţia produselor tratate;

7) interzicerea de a scoate materialul seminal, ovulele sau embrionii de porcine din exploataţiile situate în interiorul zonei de supraveghere;

8) respectarea de către orice persoană care intră sau părăseşte exploataţiile de porcine a regulilor de igienă corespunzătoare, necesare pentru reducerea riscului răspîndirii virusului pestei porcine africane.

34. În cazul în care interdicţiile prevăzute la pct.33 al prezentei Norme rămîn în vigoare mai mult de 40 de zile, din cauza focarelor ulterioare de boală şi, ca urmare a respectării întreţinerii animalelor, a altor probleme apărute, în condiţiile menţionate la pct.30 al prezentei Norme, subdiviziunile teritoriale ale Agenţiei, de comun acord cu Agenţia, permit transportul de porcine dintr-o exploataţie situată în interiorul zonei de supraveghere direct:

1) la un abator desemnat de subdiviziunile teritoriale ale Agenţiei, de preferinţă în interiorul zonei de protecţie sau de supraveghere, în scopul tăierii imediate;

2) la o întreprindere de procesare sau un loc adecvat unde porcinele sînt ucise imediat şi carcasele acestora sînt procesate sub supraveghere oficială;

3) în cazuri excepţionale, în alte locaţii din interiorul zonei de protecţie sau de supraveghere. Agenţia trebuie să informeze Organizaţia Mondială pentru Sănătate Animală în cazul aplicării acestei prevederi.

35. Măsurile din zona de supraveghere se aplică cel puţin pînă cînd:

1) se vor efectua curăţirea, dezinfecţia şi, dezinsecţia în exploataţiile infectate;

2) porcinele din toate exploataţiile au fost supuse examinărilor clinice şi, dacă este necesar, examinărilor de laborator stabilite de manualul de diagnostic, pentru depistarea prezenţei eventuale a virusului pestei porcine africane.

Examinările menţionate la subpct.1) nu trebuie aplicate pînă nu au expirat 40 de zile de la terminarea curăţeniei, dezinfecţiei şi, după caz, a măsurilor de dezinsecţie preliminare în exploataţiile infectate.

Totodată, prin derogare de la prevederile pct.33 subpct.5), pct.34 şi 35 ale prezentei Norme, perioada de 30 de zile, şi cea de 40 de zile poate fi redusă la 21, 30 şi, respectiv 20 de zile, dacă, potrivit manualului de diagnostic, subdiviziunile teritoriale ale Agenţiei au aplicat un program intensiv de testare şi de prelevare de probe care să excludă prezenţa pestei porcine africane în exploataţia în cauză.

Capitolul XI

CURĂŢARE, DEZINFECTARE, TRATAMENT CU INSECTICID

ŞI REPOPULARE A EXPLOATAŢIILOR DE PORCINE ÎN

CAZUL DEPISTĂRII UNUI FOCAR DE BOALĂ

36. Agenţia trebuie să se asigure că:

1) dezinfectanţii şi insecticidele utilizate, precum şi concentraţiile acestora sînt autorizate, conform prevederilor art.37¹ din Legea nr.221-XVI din 19 octombrie 2007 privind activitatea sanitar-veterinară;

2) curăţarea, dezinfecţia şi, după caz, operaţiile de dezinsecţie se efectuează sub supraveghere oficială, conform:

a) instrucţiunilor date de medicul veterinar oficial;

b) regulilor şi procedurilor stabilite în anexa nr.2 la prezenta Normă.

37. Reintroducerea porcinelor în exploataţii, conform prevederilor capitolului IV al prezentei Norme nu trebuie să se efectueze cel puţin 40 de zile după terminarea curăţeniei, dezinfecţiei şi, după caz, a operaţiilor de dezinsecţie în exploataţia în cauză, conform prevederilor pct.36 al prezentei Norme.

38. La reintroducerea porcinelor trebuie să se ţină cont de metoda de creştere practicată în exploataţia în cauză, fiind respectată una dintre procedurile stabilite la pct.39 şi 40 ale prezentei Norme.

39. Cu referinţă la exploataţiile unde introducerea bolii nu a fost legată de vectori, urmează a fi aplicate următoarele proceduri:

1) în exploataţiile în aer liber, reintroducerea porcinelor trebuie să înceapă cu introducerea porcinelor-santinelă care au fost verificate şi au reacţionat negativ la prezenţa anticorpilor împotriva virusului pestei porcine africane sau care provin din exploataţii ce nu fac obiectul nici unei restricţii în legătură cu pesta porcină africană;

2) porcinele-santinelă trebuie plasate în conformitate cu cerinţele Agenţiei, în toată exploataţia infectată vor fi prelevate probe de la acestea după 45 de zile şi testate la prezenţa anticorpilor, conform manualului de diagnostic;

3) nici un porc nu poate părăsi exploataţia înainte de primirea rezultatelor negative ale testărilor serologice;

4) dacă nici la o porcină nu s-au dezvoltat anticorpi împotriva virusului pestei porcine africane, se poate efectua repopularea completă repetată;

5) în ceea ce priveşte celelalte forme de creştere, reintroducerea porcinelor trebuie să se efectueze în conformitate cu măsurile prevăzute la subpct.1) al prezentului punct sau să fie bazate pe repopulare totală repetată, cu condiţia ca:

a) toate porcinele să sosească într-o perioada de 20 de zile şi să provină din exploataţii ce nu sînt supuse nici unei restricţii legate de pesta porcină africană;

b) porcinele din efectivul repopulat să fie supuse unei examinări serologice, conform manualului de diagnostic. Pentru aceasta, prelevarea de probe trebuie efectuată cel mai devreme de 45 de zile după sosirea ultimelor porcine;

c) nici un porc nu poate părăsi exploataţia înainte de primirea rezultatelor negative ale examinării serologice.

40. Cu referinţă la exploataţiile în care introducerea bolii a fost legată de vectori, repopularea nu trebuie să se efectueze timp de cel puţin 6 ani, cu excepţia cazului în care:

a) au fost efectuate cu succes şi sub supraveghere oficială operaţii specifice de eliminare a vectorului din încăperile şi locurile unde vor fi ţinute porcine sau în care pot veni în contact cu vectorul;

b) a fost posibil să se demonstreze că persistenţa vectorului nu mai prezintă un risc semnificativ pentru transmiterea pestei porcine africane;

c) după efectuarea măsurilor prevăzute la lit.a) şi b) ale prezentului punct, sînt aplicabile măsurile stabilite la pct.39 subpct.1) din prezenta Normă;

d) pe lîngă aceste măsuri, după repopularea totală, nici un porc nu poate părăsi exploataţia în cauză, pînă cînd nu sînt efectuate examinări serologice ulterioare pentru pesta porcină africană, cu rezultate negative la probele recoltate de la porcinele din exploataţie cel mai tîrziu la 60 de zile după repopularea totală, conform manualului de diagnostic.

41. În cazul în care introducerea bolii nu poate fi legată de vectori şi dacă au trecut mai mult de 6 luni de la terminarea operaţiilor de curăţare şi dezinfecţie în exploataţie, Agenţia poate decide o derogare de la prevederile pct.39 al prezentei Norme, ţinînd cont de situaţia epidemiologică.

42. Reintroducerea animalelor domestice din alte specii decît porcine în exploataţiile descrise la capitolul IV al prezentei Norme, se permite de către Agenţie, cu luarea în consideraţie a riscului răspîndirii infecţiei sau persistenţei vectorilor actuali printr-o astfel de reintroducere.

Capitolul XII

MĂSURI APLICATE ÎN CAZUL SUSPICIUNII SAU CONFIRMĂRII

PREZENŢEI PESTEI PORCINE AFRICANE ÎNTR-UN ABATOR

SAU MIJLOC DE TRANSPORT

43. În cazul în care există o suspiciune de pestă porcină africană într-un abator sau într-un mijloc de transport, Agenţia dispune subdiviziunilor teritoriale ale Agenţiei să pună imediat în aplicare mijloace oficiale de investigare, pentru confirmarea sau infirmarea prezenţei bolii, conform procedurilor stabilite în manualul de diagnostic.

44. Dacă este depistat un caz de pestă porcină africană într-un abator sau într-un mijloc de transport, subdiviziunile teritoriale ale Agenţiei dispun următoarele:

1) toate animalele din abator sau din mijlocul de transport sînt ucise, fără întîrziere;

2) carcasele, organele şi deşeurile de animale provenite de la animalele posibil infectate sau contaminate sînt procesate sub supraveghere oficială;

3) curăţenia, dezinfecţia şi, după caz, operaţiile de dezinsecţie a clădirilor şi echipamentului, inclusiv a vehiculelor, să se efectueze sub supravegherea medicului veterinar oficial, conform pct.36 al prezentei Norme;

4) să se efectueze o anchetă epidemiologică, conform capitolului VII al prezentei Norme;

5) izolatul de virus de pestă porcină africană se supune procedurii de laborator stabilită în manualul de diagnostic, pentru a se identifica tipul genetic al virusului;

6) să se aplice măsurile menţionate la capitolul VI al prezentei Norme în exploataţia de unde provin porcinele sau carcasele infectate şi în alte exploataţii de contact. Cu excepţia cazului în care ancheta epidemiologică a indicat altfel, măsurile stabilite la pct.11 al prezentei Norme, trebuie aplicate în exploataţia de origine a porcinelor sau carcaselor infectate;

7) nici un animal să nu fie reintrodus pentru tăiere sau transport cel puţin 24 de ore după încheierea operaţiilor de curăţare, dezinfecţie şi, după caz, de dezinsecţie, conform pct.36 al prezentei Norme sanitar-veterinare.

Capitolul XIII

MĂSURI APLICATE ÎN CAZUL SUSPICIUNII SAU CONFIRMĂRII

PREZENŢEI PESTEI PORCINE AFRICANE LA MISTREŢI

45. De îndată ce Agenţia deţine informaţii că mistreţii sînt suspecţi de a fi infectaţi, dispune aplicarea tuturor măsurilor corespunzătoare pentru confirmarea sau infirmarea prezenţei bolii, informarea proprietarilor de porcine şi vînătorilor prin efectuarea de investigaţii asupra tuturor mistreţilor împuşcaţi sau găsiţi morţi, inclusiv prin teste de laborator.

45¹. Persoanelor care au notificat Agenţiei depistarea unor cadavre de mistreţi şi locul amplasării acestora li se acordă o recompensă în mărime ce nu va depăşi echivalentul în lei al sumei de 50 euro conform ratei de schimb a Băncii Naţionale a Moldovei la data plăţii pentru fiecare cadavru notificat.

[Pct.45¹ introdus prin Hot.Guv. nr.940 din 24.09.2018, în vigoare 28.09.2018]

46. Dacă s-a confirmat un caz primar de pestă porcină africană la mistreţi, pentru a evita raspîndirea bolii, Agenţia are obligaţia:

1) să desemneze imediat un grup de experţi, care să includă medici veterinari, biologi specialişti în fauna sălbatică şi epidemiologi. Grupul de experţi trebuie să asiste subdiviziunile teritoriale ale Agenţiei pentru:

a) cercetarea situaţiei epidemiologice şi definirea unei zone infectate, în conformitate cu pct.49 subpct.2) din prezenta Normă;

b) identificarea măsurilor corespunzătoare ce trebuie aplicate în zona infectată, pe lîngă cele menţionate la subpct. 2) şi 3) ale prezentului punct. Aceste măsuri pot include suspendarea vînătorii şi interdicţia de furajare a mistreţilor;

c) întocmirea planului de eradicare a bolii pentru a fi transmis Organizaţiei Mondiale pentru Sănătate Animală, conform capitolului XIV al prezentei Norme;

d) efectuarea controalelor în vederea verificării eficienţei măsurilor adoptate pentru eradicarea pestei porcine africane din zona infectată;

2) să pună sub supraveghere oficială exploataţiile de porcine din zonele definite ca infectate şi, în special, să dispună următoarele:

a) să se efectueze un recensămînt oficial al tuturor categoriilor de porcine din toate exploataţiile, executat de proprietar în decursul zilei, iar informaţiile aferente recensămîntului trebuie furnizate, la cerere, şi pot fi verificate în cadrul fiecărei inspecţii, în ceea ce priveşte exploataţiile de porcine în aer liber, primul recensămînt poate fi realizat pe baza unei evaluări;

b) toate porcinele din exploataţie sînt ţinute în boxe sau în alt loc unde pot fi izolate de mistreţi. Mistreţii nu trebuie să aibă acces la nici un material ce poate veni ulterior în contact cu porcinele din exploataţie;

c) nici un porc nu poate intra sau părăsi exploataţia, cu excepţia cazului în care subdiviziunile teritoriale ale Agenţiei permit acest lucru, în funcţie de situaţia epidemiologică;

d) la intrările şi ieşirile din adăposturile pentru porcine şi din exploataţie trebuie utilizate mijloace de dezinfecţie şi, după caz, mijloace de dezinsecţie;

e) urmează a fi respectate regulile de bună practică de igienă de către toate persoanele care vin în contact cu mistreţi, pentru a reduce riscul raspîndirii virusului de pestă porcină africană;

f) toate porcinele dintr-o exploataţie, cu simptoame de pestă porcină africană, moarte sau bolnave, trebuie supuse testării la prezenţa pestei porcine africane;

g) se interzice a aduce într-o exploataţie de porcine o parte a unui mistreţ, fie împuşcat, fie găsit mort, şi un material sau echipament ce poate fi contaminat cu virusul pestei porcine africane;

h) din zona infectată nu trebuie scoase porcinele, materialul seminal al acestora, embrionii sau ovulele pentru comerţ extern;

3) să ia măsuri pentru ca toţi mistreţii împuşcaţi sau găsiţi morţi în zona infectată definită să fie examinaţi de un medic veterinar oficial şi examinaţi pentru pesta porcină africană, conform manualului de diagnostic;

4) carcasele tuturor mistreţilor găsite pozitive trebuie să fie procesate sub supraveghere oficială;

5) în cazul în care rezultatele unor astfel de testări sînt negative în ceea ce priveşte pesta porcină africană, Agenţia aplică măsurile privind sănătatea animală legate de uciderea vînatului sălbatic şi comercializarea cărnii de vînat sălbatic;

6) părţile ce nu sînt destinate consumului uman trebuie procesate sub supraveghere oficială;

7) să se asigure că virusul pestei porcine africane izolate este supus procedurii de laborator, specificată în manualul de diagnostic, pentru a se identifica tipul genetic de virus.

47. În cazul apariţiei pestei porcine africane într-o zonă a Republicii Moldova din apropierea teritoriului unui stat vecin, Agenţia cooperează cu autoritatea competentă a statului vecin pentru stabilirea măsurilor de combatere a bolii.

Capitolul XIV

PLAN DE ERADICARE A PESTEI PORCINE AFRICANE

DIN POPULAŢIILE DE MISTREŢI

48. Fără a se aduce atingere măsurilor stabilite la capitolul XIII al prezentei Norme, Agenţia trebuie să prezinte Organizaţiei Mondiale pentru Sănătate Animală, în termen de 90 de zile de la confirmarea cazului primar de pestă porcină africană la mistreţi, un plan scris al măsurilor ce urmează a fi aplicate pentru eradicarea bolii în zona definită ca infectată şi al măsurilor aplicate în exploataţiile din zona respectivă.

Planul dat se examinează pentru a determina dacă permite atingerea obiectivului dorit şi poate fi ulterior modificat sau completat pentru a se ţine cont de evoluţia situaţiei.

Dacă aceste modificări privesc redefinirea zonei infectate, Agenţia trebuie să asigure informarea fără întîrziere a Organizaţiei Mondiale pentru Sănătate Animală.

Dacă modificările se referă la alte prevederi ale planului, Agenţia trebuie să transmită planul modificat Organizaţiei Mondiale pentru Sănătate Animală, pentru examinare şi, eventual, pentru aprobare, în conformitate cu cerinţele acestei organizaţii.

După ce au fost autorizate măsurile prevăzute de planul menţionat la alineatul unu al prezentului punct, acestea trebuie să înlocuiască măsurile iniţiale stabilite de capitolul XIII al prezentei Norme cu o dată ce va fi decisă după aprobare.

49. Planul menţionat la pct.48 al prezentei Norme trebuie să conţină informaţii despre:

1) rezultatele anchetelor epidemiologice şi ale controalelor efectuate, potrivit capitolului XIII, şi ale răspîndirii geografice a bolii;

2) definirea zonei infectate în teritoriul Republicii Moldova. În cazul în care defineşte zona infectată, Agenţia trebuie să ţină cont de:

a) rezultatele anchetelor epidemiologice efectuate şi de răspîndirea geografică a bolii;

b) populaţia de mistreţi din zonă;

c) existenţa obstacolelor naturale majore sau artificiale la mişcările de mistreţi;

3) organizarea unei cooperări strînse între biologi, vînători, organizaţii de vînătoare, servicii ce se ocupă de fauna sălbatică şi serviciile sanitar-veterinare de stat şi de supraveghere de stat a sănătăţii publice;

4) campania de informare ce trebuie desfăşurată pentru a sensibiliza vînătorii asupra măsurilor pe care trebuie să le adopte în cadrul planului de eradicare;

5) eforturile specifice depuse pentru determinarea extinderii infecţiei asupra populaţiei de mistreţi, prin investigarea mistreţilor împuşcaţi de vînători sau găsiţi morţi şi prin testare de laborator, incluzînd investigaţii epidemiologice pe categorii de vîrste;

6) cerinţele pe care trebuie să le respecte vînătorii pentru evitarea oricărei raspîndiri a bolii;

7) modalitatea de transport al mistreţilor găsiţi morţi sau împuşcaţi, care trebuie să se bazeze pe:

a) procesarea sub supraveghere oficială;

b) inspecţia efectuată de un medic veterinar oficial şi pe testări de laborator, după cum sînt prevăzute în manualul de diagnostic. Carcasele tuturor animalelor cu reacţii pozitive trebuie procesate sub supraveghere sanitară veterinară oficială. Părţile ce nu sînt destinate pentru consum uman trebuie procesate sub supraveghere veterinară oficială;

8) ancheta epidemiologică se efectuează pentru fiecare mistreţ, fie împuşcat, fie găsit mort. Ancheta trebuie să includă completarea unui chestionar ce furnizează informaţii despre:

a) zona geografică unde animalul a fost găsit mort sau împuşcat;

b) data la care animalul a fost găsit mort sau împuşcat;

c) persoana care a găsit sau care a împuşcat animalul;

d) vîrsta şi sexul porcului;

e) simptoame înainte de împuşcare, dacă mistreţul este împuşcat;

f) starea carcasei, dacă mistreţul este găsit mort;

g) constatări de laborator;

9) programele de supraveghere şi măsurile de prevenire aplicabile exploataţiilor situate în zona infectată definită şi, după caz, împrejurimilor acesteia, inclusiv transportul şi mişcarea animalelor în interiorul, din şi către această zonă. Aceste măsuri trebuie să includă cel puţin interdicţia mişcării porcinelor, a materialului seminal, embrionilor sau ovulelor acestora din zona infectată pentru comercializare şi pot include o interdicţie temporară a producţiei de porcine şi a înfiinţării de noi exploataţii;

10) alte criterii ce urmează a fi aplicate pentru eficientizarea măsurilor adoptate;

11) autoritatea responsabilă de supravegherea şi coordonarea structurilor responsabile de implementarea planului;

12) sistemul de informaţii stabilit, pentru a se asigura că grupul de experţi nominalizaţi la pct.46 subpct.1) al prezentei Norme poate revizui regulat rezultatele planului de eradicare;

13) măsurile de monitorizare a bolii ce trebuie impuse cel mai devreme la 12 luni după diagnosticarea ultimului caz de pestă porcină africană la mistreţi din zona infectată definită. Aceste măsuri de monitorizare trebuie să rămînă în vigoare cel puţin încă alte 12 luni şi trebuie să includă cel puţin măsurile deja aplicate în conformitate cu subpct.5), 7) şi 8) ale prezentului punct.

50. Un raport referitor la situaţia epidemiologică în zona definită şi la rezultatele planului de eradicare trebuie expediat la fiecare şase luni Organizaţiei Mondiale pentru Sănătate Animală.

Capitolul XV

MĂSURI PENTRU PREVENIREA RĂSPÎNDIRII VIRUSULUI

PESTEI PORCINE AFRICANE PRIN INTERMEDIUL VECTORILOR

51. Dacă este suspectată prezenţa vectorilor într-o exploataţie în care a fost confirmată pesta porcină africană, Agenţia trebuie să asigure ca:

1) clădirile infectate şi împrejurimile acestora să fie verificate la prezenţa vectorilor prin mijloace de inspecţie fizică şi, după caz, capturarea vectorilor, conform anexei nr.3 la prezenta Normă;

2) în cazul în care prezenţa vectorilor este confirmată:

a) se efectuează testări de laborator pentru a confirma sau infirma transmiterea virusului pestei porcine africane prin vectori;

b) se stabilesc măsuri adecvate suplimentare de monitorizare, control şi verificare în exploataţie şi în zona din jurul exploataţiei;

c) cel puţin şase ani nu vor fi ţinute în exploataţie porcine şi, dacă este necesar, alte animale domestice, în cazul în care prezenţa vectorilor este confirmată, dar controlul acestora este impracticabil.

52. Agenţia trebuie să furnizeze informaţii Organizaţiei Mondiale pentru Sănătate Animală privind implementarea prevederilor pct.51 al prezentei Norme.

Capitolul XVI

PROCEDURI DE DIAGNOSTIC ŞI CERINŢE DE BIOSECURITATE

53. Agenţia trebuie să se asigure că, în conformitate cu manualul de diagnostic, sînt efectuate proceduri de diagnostic, prelevări de probe şi testări de laborator, pentru a se depista prezenţa pestei porcine africane.

54. Pentru a asigura proceduri unitare de diagnostic al pestei porcine africane şi de diagnostic diferenţial adecvat al pestei porcine clasice, trebuie adoptat un manual de diagnostic de pestă porcină africană, în termen de şase luni de la data la care prezenta Normă intră în vigoare şi, conform procedurii elaborate de Agenţie, să fie adoptat un manual de diagnostic pentru pesta porcină africană, stabilind cel puţin:

1) standarde minime de calitate ce trebuie respectate de laboratoarele de diagnostic pentru pesta porcină africană şi pentru transportul probelor;

2) criterii şi proceduri ce trebuie aplicate în cazul în care se efectuează examinări clinice sau post-mortem pentru a confirma sau a infirma prezenţa pestei porcine africane;

3) criterii şi proceduri ce trebuie respectate pentru prelevarea probelor de la porcinele vii sau de la carcasele acestora, pentru confirmarea sau infirmarea prin examene de laborator a pestei porcine africane, inclusiv prin metode de prelevare de probe pentru examinare virusologică şi serologică, efectuate în cadrul măsurilor de aplicare prevăzute de prezenta Normă;

4) teste de laborator ce trebuie utilizate pentru diagnosticarea pestei porcine africane, inclusiv criterii pentru evaluarea rezultatelor testelor de laborator;

5) precizarea tehnicilor de laborator pentru tipizarea genetică a izolatului de virus de pestă porcină africană.

55. Pentru garantarea condiţiilor adecvate de biosecuritate în scopul protejării sănătăţii animalelor, virusul pestei porcine africane, genomul şi antigenurile acestuia, precum şi vaccinurile pentru cercetări, diagnostic sau producţie trebuie să fie manipulate numai în locuri, la întreprinderi sau laboratoare desemnate de Agenţie.

56. Lista locurilor, instituţiilor sau laboratoarelor autorizate trebuie să fie transmisă Organizaţiei Mondiale pentru Sănătate Animală şi ulterior să fie actualizată.

57. Agenţia trebuie să se asigure că este interzisă utilizarea şi comercializarea vaccinurilor contra pestei porcine africane.

Capitolul XVII

PLAN DE CONTINGENŢĂ

58. Agenţia elaborează şi aplică planul de contingenţă în cazul unui focar de pestă porcină africană, ţinînd cont de factorii locali, precum şi de densitatea porcinelor, ce influenţează răspîndirea bolii.

Acest plan trebuie să permită accesul la utilaje, echipamente, personal şi resursele materiale necesare pentru eradicarea rapidă şi eficientă a unui eventual focar.

59. Agenţia trebuie să asigure că planul de contingenţă pentru pesta porcină africană satisface cel puţin următoarele criterii şi cerinţe:

1) adoptarea de măsuri pentru a se asigura existenţa competenţei juridice necesare implementării planului de contingenţă şi a face posibilă efectuarea unei campanii de eradicare eficientă şi rapidă a virusului;

2) adoptarea de măsuri pentru asigurarea finanţării din mijloacele bugetare aprobate în acest scop sau din fondul de rezervă a Guvernului, în vederea combaterii focarului epidemic de pestă porcină africană;

3) stabilirea unei ierarhii de comandă pentru a asigura că, în cazul izbucnirii unei epidemii, procedura de luare a deciziei este rapidă şi eficientă. Dacă este necesar, ierarhia de comandă trebuie plasată sub autoritatea unei unităţi centrale de luare a deciziei, responsabilă de dirijarea tuturor strategiilor de combatere a bolii. Şeful subdiviziunilor teritoriale ale Agenţie trebuie să fie membru al acelei unităţi şi să intermedieze legătura dintre Agenţie şi Centrul naţional de combatere a bolii la luarea deciziei;

4) adoptarea de măsuri pentru a asigura că resursele adecvate pentru o campanie rapidă şi eficientă, inclusiv personalul de laborator, echipamentul şi infrastructura sînt disponibile;

5) furnizarea unui manual operaţional, care trebuie să ofere o descriere practică detaliată şi completă a tuturor procedurilor, instrucţiunilor şi măsurilor utilizate în cazul unui focar de pestă porcină africană;

6) personalul trebuie să ia parte la:

a) schemele de instruire care să cuprindă semnele clinice de pestă porcină africană, ancheta epidemiologică şi combaterea bolii;

b) exerciţii de alarmă - cel puţin de doua ori pe an;

c) instruirea privind tehnicile de comunicaţii, pentru a organiza campanii de informare a autorităţilor, fermierilor şi medicilor veterinari referitor la focarul curent de boală epidemică.

60. Criteriile şi cerinţele ce trebuie respectate la întocmirea planului de contingenţă trebuie să fie conforme cerinţelor Organizaţiei Mondiale pentru Sănătate Animală. Acestea pot fi modificate sau completate pentru a se ţine seamă de natura specifică a pestei porcine africane şi de rezultatele măsurilor de control al bolii.

Planul de contingenţă poate fi ulterior modificat şi completat în caz de necesitate, ţinîndu-se cont de evoluţiile situaţiei, urmînd să fie aprobat conform procedurilor Organizaţiei Mondiale pentru Sănătate Animală.

Capitolul XVIII

CENTRE DE COMBATERE A BOLII ŞI GRUPURI DE EXPERŢI

61. În cazul oricărui focar de pestă porcină africană, Agenţia trebuie să se asigure că poate fi imediat instituit Centrul naţional de combatere a bolii, pe deplin funcţional.

62. Centrul naţional de combatere a bolii trebuie să dirijeze şi să monitorizeze operaţiile centrelor locale de combatere a bolii, menţionate la pct.61 al prezentei Norme. Acesta trebuie să fie responsabil de:

a) definirea măsurilor de combatere necesare;

b) asigurarea implementării prompte şi eficiente a măsurilor menţionate mai sus de centrele locale de combatere a bolii;

c) repartizarea personalului şi a altor resurse centrelor locale de combatere a bolii;

d) furnizarea de informaţii Organizaţiei Mondiale pentru Sănătate Animală, autorităţilor naţionale şi unităţilor comerciale şi agricole;

e) colaborarea cu laboratoarele de diagnostic;

f) colaborarea cu presa şi alte mijloace de comunicare în masă;

g) colaborarea cu forţele de poliţie, pentru asigurarea aplicării măsurilor legale specifice.

63. Agenţia trebuie să se asigure că centrele locale de combatere a bolii, pe deplin operaţionale, pot fi înfiinţate imediat în cazul oricărui focar de pestă porcină africană.

64. Unele funcţii ale Centrului naţional de combatere a bolii pot fi delegate centrelor locale de combatere a bolii ce activează la nivel raional.

Agenţia trebuie să creeze un grup de experţi, operaţional în permanenţă, în vederea efectuării expertizei necesare pentru a asista subdiviziunile teritoriale ale Agenţiei în asigurarea pregătirii adecvate a combaterii bolii.

În cazul apariţiei unui focar, grupul de experţi trebuie să asiste subdiviziunile teritoriale ale Agenţiei cel puţin la:

a) ancheta epizootologică;

b) prelevarea de probe, testarea şi interpretarea rezultatelor testărilor de laborator;

c) identificarea măsurilor de combatere a bolii.

65. Agenţia trebuie să ia măsuri pentru ca centrele locale şi naţionale de combatere a bolii şi grupul de experţi să beneficieze de personal, utilaj şi echipament, inclusiv sisteme de comunicare, precum şi să asigure o ierarhie eficientă şi clară de comandă şi management, pentru implementarea promptă a măsurilor de combatere a bolii, stabilite de prezenta Normă.

66. În planul de contingenţă menţionat la capitolul XVII al prezentei Norme, trebuie stabilite detalii privind personalul, utilajul, echipamentul, ierarhia de comandă şi management al centrelor naţionale şi locale de combatere a bolii.

Anexa nr.3

la Hotărîrea Guvernului nr.1368/2016

NORMA SANITAR-VETERINARĂ

privind stabilirea unor cerinţe de biosecuritate indispensabile profilaxiei

 şi controlului pestei porcine africane la mistreţi şi porcii domestici

[Anexa nr.3 introdusă prin Hot.Guv. nr.940 din 24.09.2018, în vigoare 28.09.2018]

Capitolul I

DISPOZIŢII GENERALE

1. Norma sanitar-veterinară privind stabilirea unor cerinţe de biosecuritate indispensabile profilaxiei şi controlului pestei porcine africane la mistreţi şi porcii domestici (în continuare – Normă sanitar-veterinară) stabileşte cerinţele minime de biosecuritate:

1) în exploataţiile de porcine:

a) nonprofesionale, cu un efectiv de pînă la 5 porcine, a căror masă corporală depăşeşte 30 kg;

b) de capacitate mică, cu un efectiv cuprins între 6-100 de porcine, a căror masă corporală depăşeşte 30 kg;

c) de capacitate mare, cu un efectiv mai mare de 101 de porcine, a căror masă corporală depăşeşte 30 kg;

2) în cadrul partidelor de vînătoare la mistreţi.

2. În sensul prezentei Norme sanitar-veterinare, următorii termeni se definesc astfel:

biosecuritate – complexul de măsuri organizatorice şi tehnice ce sînt aplicate într-o exploataţie de animale pentru profilaxia introducerii, persistenţei şi răspîndirii de agenţi patogeni, astfel încît să se prevină apariţia bolilor transmisibile;

exploataţie – orice unitate, întreprindere, construcţie sau, în cazul fermelor în aer liber, orice loc amenajat sau neamenajat în care sînt crescute, ţinute sau manipulate animale din specia porcină (Sus scrofa);

exploataţie nonprofesională – exploataţie de animale înregistrate în sistemul informaţional automatizat "Registrul de stat al animalelor" care nu este autorizată sanitar-veterinar, deţinută de persoane fizice;

zonă de producţie – teritoriul delimitat, care cuprinde toate adăposturile pentru animale, spaţiile, utilajele, echipamentele şi alte facilităţi destinate creşterii porcinelor, cu respectarea regulilor de sănătate şi bunăstare a animalelor;

zonă administrativă – teritoriul aflat în afara zonei de producţie şi delimitat de aceasta;

totul plin-totul gol – metodă de luptă antiepidemică ce se aplică la depopularea şi repopularea halelor şi constă în eliminarea tuturor animalelor, urmată de dezinfecţia adăposturilor şi a spaţiilor aferente.

vizitator – orice persoană care intră în zona de producţie, cu excepţia personalului exploataţiei;

Capitolul II

CERINŢE MINIME DE BIOSECURITATE

ÎN EXPLOATAŢIILE DE PORCINE

3. Exploataţiile nonprofesionale de porcine trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe minime de biosecuritate:

1) întreţinerea porcilor doar în spaţii îngrădite, fără posibilitatea de a veni în contact cu porcinele domestice din alte exploataţii, cu porcii mistreţi sau cu proprietarii străini care deţin porcine domestice;

2) utilizarea, la îngrijirea porcilor, a hainelor şi a încălţămintei special destinate acestui scop (îmbrăcate/încălţată la intrare şi dezbrăcate/descălţată la ieşirea din adăpost);

3) existenţa, la intrarea în adăpost, a condiţiilor pentru spălatul pe mîini şi dezinfectarea încălţămintei;

4) interzicerea hrănirii porcilor cu deşeuri alimentare ce conţin resturi de carne de porc, conform punctului 26 din Regulile sanitar-veterinare privind subprodusele de origine animală nedestinate consumului uman, aprobate prin Hotărîrea Guvernului nr.315/2010;

5) evitarea contactului porcilor cu produsele sau subprodusele provenite de la porcii mistreţi, inclusiv de la cei vînaţi sau morţi;

6) interzicerea scoaterii/admiterii scroafelor/vierilor din/în exploataţie în scopul montei;

7) interzicerea hrănirii porcilor cu iarbă proaspătă sau cu cereale, cu excepţia cazului în care acestea sînt tratate astfel încît să fie inactivat virusul pestei porcine africane sau sînt depozitate timp de cel puţin 30 de zile înainte de a fi administrate;

8) folosirea paielor ca aşternut pentru porci numai în cazul în care acestea au fost tratate astfel încît să fie inactivat virusul pestei porcine africane sau au fost păstrate timp de cel puţin 90 de zile înainte de a fi utilizate;

9) în cazul în care un membru din familie a participat la partide de vînătoare sau la manipularea vînatului, acesta nu va contacta cu porcii cel puţin 48 de ore;

10) neadmiterea accesului persoanelor străine la porcii din gospodărie;

11) sacrificarea porcilor în condiţii casnice se va efectua numai sub supravegherea medicului veterinar.

4. Exploataţiile de porcine de capacitate mică trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe minime de biosecuritate:

1) asigurarea împrejmuirii exploataţiei, astfel încît accesul să poată fi controlat;

2) asigurarea asistenţei sanitar-veterinare de către medicul veterinar de liberă practică, organizată în condiţiile legii;

3) permiterea accesului persoanelor străine numai cu aprobarea administraţiei exploataţiei şi înregistrarea într-un registru special a tuturor datelor privind vizitatorii;

4) permiterea accesului în exploataţie al personalului, al vizitatorilor sau al inspectorilor oficiali numai cu respectarea regulilor de filtru sanitar-veterinar, în special în ceea ce priveşte echipamentul şi dezinfecţia;

5) existenţa unei construcţii speciale denumite vestiar, amenajată corespunzător, pentru a preveni circulaţia agenţilor patogeni în/din exploataţie. Acesta se amplasează la limita zonei de producţie, astfel încît intrarea persoanelor în vestiar să se facă din afara zonei, iar ieşirea din vestiar să asigure accesul direct în zona de producţie a exploataţiei. Vestiarul trebuie să aibă minimum o cameră în care să fie asigurate condiţii pentru schimbarea hainelor, a încălţămintei de stradă, a echipamentului de lucru şi condiţii de dezinfecţie a mîinilor;

6) asigurarea cu dezinfectoare pentru încălţăminte atît la intrarea, cît şi la ieşirea din vestiar;

7) asigurarea, la intrarea şi ieşirea din exploataţie, a condiţiilor pentru dezinfecţia mijloacelor de transport a furajelor, animalelor vii sau cadavrelor;

8) efectuarea acţiunilor de dezinfecţie, dezinsecţie şi deratizare ori de cîte ori este necesar. Pentru decontaminare se folosesc numai dezinfectanţii înregistraţi în Registrul de stat al medicamentelor de uz veterinar, care au concentraţia de substanţă activă prevăzută în instrucţiunile de utilizare, schimbarea soluţiei dezinfectante făcîndu-se cu o frecvenţă care să asigure menţinerea aceleiaşi concentraţii;

9) colectarea şi neutralizarea subproduselor de origine animală care nu sînt destinate consumului uman se efectuează în conformitate cu Regulile sanitar-veterinare privind subprodusele de origine animală nedestinate consumului uman, aprobate prin Hotărîrea Guvernului nr.315/2010;

10) asigurarea condiţiilor pentru depozitarea cadavrelor, a avortonilor şi a placentelor, astfel încît să fie evitată difuzarea eventualilor agenţi patogeni;

11) interzicerea încărcării porcilor, în vederea livrării, în mijloace de transport neautorizate sanitar-veterinar sau care nu prezintă dovada efectuării operaţiunii de dezinfecţie;

12) interzicerea deţinerii porcilor la domiciliu de către personalul care îşi desfăşoară activitatea în acest tip de exploataţii;

13) interzicerea introducerii de către personal a alimentelor de origine animală pe teritoriul exploataţiei;

14) interzicerea hrănirii porcilor cu deşeuri alimentare ce conţin resturi de carne de porc, conform punctului 26 din Regulile sanitar-veterinare privind subprodusele de origine animală nedestinate consumului uman, aprobate prin Hotărîrea Guvernului nr.315/2010;

15) evitarea contactului porcilor cu produsele sau subprodusele provenite de la porcii mistreţi, inclusiv de la cei vînaţi sau morţi;

16) interzicerea scoaterii/admiterii scroafelor/vierilor din/în exploataţie în scopul montei;

17) interzicerea hrănirii porcilor cu iarbă proaspătă sau cu cereale, cu excepţia cazului în care acestea sînt tratate astfel încît să fie inactivat virusul pestei porcine africane sau sînt depozitate timp de cel puţin 30 de zile înainte de a fi administrate;

18) folosirea paielor ca aşternut pentru porci numai în cazul în care acestea au fost tratate astfel încît să fie inactivat virusul pestei porcine africane sau au fost păstrate timp de cel puţin 90 de zile înainte de a fi utilizate;

19) în cazul în care un membru al personalului a participat la partide de vînătoare sau la manipularea vînatului, acesta nu va avea acces în exploataţie cel puţin 48 de ore.

5. Exploataţiile de porcine de capacitate mare trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe minime de biosecuritate:

1) asigurarea împrejmuirii exploataţiei, astfel încît să nu fie permisă intrarea sau ieşirea animalelor şi a persoanelor neautorizate;

2) asigurarea asistenţei sanitar-veterinare de către medicul veterinar de liberă practică, organizată în condiţiile legii, care nu acordă asistenţă sanitar-veterinară exploataţiilor nonprofesionale;

3) delimitarea strictă a zonei de producţie de zona administrativă pentru exploataţiile de porcine în sistem integrat şi pentru exploataţiile de porcine cu sector de reproducţie;

4) permiterea accesului persoanelor străine numai cu aprobarea administraţiei exploataţiei şi înregistrarea într-un registru special a tuturor datelor privind vizitatorii, elaborarea unor proceduri prin care se interzice accesul în exploataţie al persoanelor care au vizitat alte exploataţii de porcine în ultima perioadă (durata acesteia va fi stabilită de fiecare fermă în parte, dar nu va fi mai mică de 48 de ore);

5) permiterea accesului în exploataţie al personalului, al vizitatorilor sau al inspectorilor oficiali numai cu respectarea regulilor de filtru sanitar-veterinar, în special în ceea ce priveşte echipamentul şi dezinfecţia;

6) limitarea, pe cît posibil, a circulaţiei personalului în alte zone de producţie decît cea în care îşi desfăşoară activitatea, pentru exploataţiile de porcine în sistem integrat şi pentru exploataţiile de porcine cu sector de reproducţie;

7) amplasarea adăposturilor în cadrul exploataţiilor de porcine în sistem integrat şi a celor cu sector de reproducţie, astfel încît circulaţia animalelor în cadrul fluxului tehnologic să se facă fără intersectare;

8) asigurarea distanţei dintre adăposturile de porcine, astfel încît să se prevină transmiterea agenţilor patogeni odată cu aerul viciat, evacuat prin sistemele de ventilaţie care asigură admisia aerului curat;

9) existenţa unei construcţii speciale denumite vestiar-filtru, amenajată corespunzător, pentru a preveni vehicularea agenţilor patogeni în şi din exploataţie şi care trebuie să corespundă următoarelor cerinţe:

a) să fie amplasată la limita zonei de producţie, astfel încît intrarea persoanelor în vestiar să se facă din afara sau din interiorul zonei administrative, iar ieşirea din vestiar să asigure accesul direct în zona de producţie a exploataţiei;

b) să aibă dimensiune proporţională cu numărul personalului angajat;

c) să fie amenajată astfel încît să permită schimbarea îmbrăcămintei şi încălţămintei de stradă cu echipamentul de lucru sau, respectiv, cu echipamentul de unică folosinţă, în cazul vizitatorilor, şi dezinfecţia mîinilor;

d) să asigure un flux corespunzător de mişcare a persoanelor prin compartimentarea spaţiilor existente, cu intrare într-un spaţiu destinat hainelor şi încălţămintei de stradă, urmat de un spaţiu dotat cu grup sanitar, duş şi un spaţiu destinat echipamentului de lucru şi decontaminării mîinilor, cu ieşire în zona de producţie;

e) să fie dotat, pentru fiecare persoană care activează în zona de producţie, cu echipament de protecţie individual, utilizat numai în spaţiul de producţie, sau cu echipament de unică folosinţă pentru vizitatori, cu săpun, substanţe dezinfectante şi prosoape;

f) să fie dotat cu apă caldă, fiind interzisă alimentarea prin surse de apă deschise;

g) să fie dotat cu utilaj pentru igienizarea hainelor de lucru;

h) să fie construit din materiale uşor de curăţat, dezinfectat şi menţinut, în permanenţă, într-o stare funcţională şi igienică. Pereţii interiori să fie construiţi din materiale netoxice, rezistente, impermeabile, netede şi care nu putrezesc;

i) să fie dotat cu dezinfectoare pentru încălţăminte la intrare şi la ieşire, precum şi cu accesorii pentru curăţarea mecanică minuţioasă a acesteia;

10) aplicarea măsurilor la punctele de acces în halele de producţie pentru a preveni pătrunderea păsărilor sălbatice;

11) aplicarea măsurilor pentru descurajarea cuibăririi păsărilor sălbatice în perimetrul exploataţiei;

12) existenţa condiţiilor de dezinfectare a mijloacelor de transport la intrarea în zona de producţie;

13) interzicerea încărcării de porcine, în vederea livrării, în mijloace de transport neautorizate sanitar-veterinar sau care nu prezintă dovada efectuării operaţiunii de dezinfecţie;

14) compatibilitatea rampei de încărcare/descărcare cu un sistem care să asigure condiţiile de protecţie şi bunăstare a porcinelor şi/sau utilizarea maşinilor prevăzute cu rampă proprie;

15) curăţarea, spălarea şi decontaminarea rampei după fiecare operaţiune;

16) în cazul în care autovehiculul care aprovizionează cu furaje sau alte autovehicule utilitare intră în zona de producţie, este necesară efectuarea obligatorie a decontaminării suplimentare a mijlocului de transport, inclusiv a părţilor laterale ale acestuia, precum şi utilizarea echipamentului de protecţie de către conducătorul mijlocului de transport;

17) interzicerea accesului în zona de producţie al autovehiculelor care transportă cadavre şi subproduse de origine animală nedestinate consumului uman;

18) efectuarea de acţiuni de dezinsecţie şi deratizare ori de cîte ori este necesar;

19) delimitarea sectoarelor în cadrul zonei de producţie, după caz, pe categorii de producţie;

20) corelarea capacităţii spaţiilor de cazare, pe categorii de producţie, astfel încît să se asigure posibilitatea aplicării principiului "totul plin – totul gol" pe obiectiv, adăpost sau subunitate de adăpost. După fiecare depopulare, suprafeţele din zonele de producţie se supun curăţirii, dezinfecţiei, într-o perioadă delimitată de timp care să permită efectuarea acestor acţiuni. În acest scop, exploataţia de porcine trebuie să dispună de echipamentele necesare pentru executarea curăţării mecanice, hidromecanice şi aplicarea substanţelor biocide;

21) utilizarea, pentru decontaminare, numai a produselor înregistrate în Registrul de stat al medicamentelor de uz veterinar, care au concentraţia de substanţă activă prevăzută în instrucţiunile de utilizare, schimbarea soluţiei dezinfectante făcîndu-se cu o frecvenţă care să asigure menţinerea aceleiaşi concentraţii;

22) depozitarea porcilor morţi, a avortonilor şi a placentelor se realizează în spaţii închise pentru a preveni vehicularea agenţilor patogeni şi contactul cu animale sau persoane neautorizate;

23) colectarea şi neutralizarea subproduselor de origine animală care nu sînt destinate consumului uman se efectuează în conformitate cu Regulile sanitar-veterinare privind subprodusele de origine animală nedestinate consumului uman, aprobate prin Hotărîrea Guvernului nr.315/2010;

24) existenţa condiţiilor pentru executarea necropsiilor;

25) interzicerea deţinerii porcilor la domiciliu de către personalul are îşi desfăşoară activitatea în exploataţie;

26) tratarea cerealelor utilizate în hrana animalelor, astfel încît să fie inactivat virusul pestei porcine africane sau sînt depozitate timp de cel puţin 30 de zile înainte de a fi administrate;

27) în cazul în care un membru al personalului a participat la partide de vînătoare sau la manipularea vînatului, acesta nu va avea acces în exploataţie cel puţin 48 de ore;

28) interzicerea introducerii de către personal a alimentelor de origine animală pe teritoriul exploataţie.

6. În scopul prevenirii introducerii pestei porcine africane, proprietarul exploataţiei de porcine de capacitate mare trebuie să întocmească şi să implementeze un program de biosecuritate propriu, bazat pe proceduri care să cuprindă şi măsuri specifice exploataţiei, avizat de subdiviziunea teritorială a Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor.

Capitolul III

CERINŢE DE BIOSECURITATE INDISPENSABILE PROFILAXIEI ŞI

CONTROLULUI PESTEI PORCINE AFRICANE LA MISTREŢI

7. În scopul limitării creşterii populaţiei, se interzice hrănirea de susţinere a mistreţilor. Se permite ademenirea mistreţilor, pentru a fi vînaţi, cu hrană puţină, cu rol de momeală, în cantitate ce nu va depăşi 10 kg/km²/lună.

8. Cota totală de recoltare a vînatului la mistreţi va fi echilibrată între masculi şi femele (50% fiecare) şi se va urmări prioritar recoltarea femelelor mature.

9. Pe terenurile de vînătoare se vor organiza partide de vînătoare la mistreţi doar dacă se vor respecta următoarele cerinţe:

1) există un spaţiu specializat destinat prelucrării primare a vînatului, disponibil pe fiecare teren de vînătoare pentru a oferi condiţii de schimbare a hainelor. Acesta trebuie să fie protejat împotriva accesului neautorizat al persoanelor şi al animalelor, dotat cu apă, dezinfectanţi suficienţi şi eficienţi, fiind asigurate şi condiţii de colectare a deşeurilor;

2) participanţii la partidele de vînătoare vor utiliza haine şi încălţăminte special destinate acestui scop, îmbrăcate/încălţată şi dezbrăcate/descălţată în spaţiile prevăzute la subpunctul 1);

3) există o încăpere echipată cu un frigider (sau condiţii în ceea ce priveşte menţinerea carcasei pînă la obţinerea rezultatelor de laborator);

4) de la toţi mistreţii vînaţi se vor recolta probe pentru a fi testate la pesta porcină africană şi trichineloză;

5) mistreţii vînaţi vor rămîne în incinta zonei de vînătoare pînă la obţinerea rezultatelor testelor de laborator şi numai carcasele cu rezultate negative la testele de laborator pot fi scoase şi utilizate. În cazul rezultatelor pozitive se va proceda conform prevederilor Normei sanitar-veterinare privind stabilirea unor prevederi specifice de combatere al pestei porcine africane din anexa nr.2 la prezenta hotărîre;

6) carcasele mistreţilor vînaţi vor fi marcate individual şi lizibil;

7) este interzisă eviscerarea mistreţilor vînaţi la întîmplare pe terenul de vînătoare, aceştia trebuie să fie aduşi în incinta locului specializat, limitîndu-se pierderile de fluide (inclusiv sînge);

8) după eviscerare, suprafeţele şi echipamentul utilizat (inclusiv vehiculele de transport) trebuie spălate şi dezinfectate cu dezinfectanţi autorizaţi;

9) subprodusele de origine animală trebuie distruse în conformitate cu Regulile sanitar-veterinare privind subprodusele de origine animală nedestinate consumului uman, aprobate prin Hotărîrea Guvernului nr.315/2010;

10) se interzice întreţinerea porcilor domestici sau sălbatici în imediata vecinătate a spaţiilor prevăzute la subpunctul 1).

[Anexa nr.3 introdusă prin Hot.Guv. nr.940 din 24.09.2018, în vigoare 28.09.2018]