Hotărâre nr. 73 din 19.02.2025
pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind prevenirea, controlul şi eradicarea bolilor transmisibile la animale
GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA
H O T Ă R Â R E
pentru aprobarea Normei sanitare veterinare
privind prevenirea, controlul şi eradicarea
bolilor transmisibile la animale
nr. 73 din 19.02.2025
(în vigoare 08.05.2028)
Monitorul Oficial al R. Moldova nr.160-163 art.174 din 29.03.2025
* * *
UE
În temeiul art.47 alin.(1), art.53 alin.(2), art.55 alin.(2), art.58 alin.(2), art.68 alin.(3), art.70 alin.(3), art.72 alin.(2), art.73 alin.(2) şi art.74 alin.(4) din Legea nr.196/2024 privind sănătatea animală (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2024, nr.389-391, art.600), Guvernul
HOTĂRĂŞTE:
Prezenta hotărâre transpune Regulamentul delegat (UE) 2020/687 al Comisiei din 17 decembrie 2019 de completare a Regulamentului (UE) 2016/429 al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce priveşte normele de prevenire şi control al anumitor boli listate, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 174 din 3 iunie 2020 (CELEX: 32020R0687), aşa cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul delegat (UE) 2023/751 al Comisiei din 30 ianuarie 2023 de modificare a Regulamentului delegat (UE) 2020/687 de completare a Regulamentului (UE) 2016/429 al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce priveşte normele de prevenire şi control al anumitor boli listate.
1. Se aprobă Norma sanitară veterinară privind prevenirea, controlul şi eradicarea bolilor transmisibile la animale, conform anexei nr.1.
2. Pentru punerea în aplicare a prevederilor Normei sanitare veterinare privind prevenirea, controlul şi eradicarea bolilor transmisibile la animale, autoritatea competentă va adopta măsuri specifice, în conformitate cu dispoziţiile prezentei hotărâri.
3. Se abrogă unele hotărâri ale Guvernului, conform anexei nr.2.
4. Controlul asupra executării prezentei hotărâri se pune în sarcina Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor.
5. Prezenta hotărâre intră în vigoare la data intrării în vigoare a Legii nr.196/2024 privind sănătatea animală.
[Pct.5 în redacţia Hot.Guv. nr.609 din 17.09.2025, în vigoare 08.05.2026]
| PRIM-MINISTRU | Dorin RECEAN |
| Contrasemnează: | |
| Ministrul agriculturii | |
| şi industriei alimentare | Ludmila Catlabuga |
| Nr.73. Chişinău, 19 februarie 2025. | |
Anexa nr.1
la Hotărârea Guvernului nr.73/2025
NORMA SANITARĂ VETERINARĂ
privind prevenirea, controlul şi eradicarea bolilor transmisibile la animale
Prezenta Normă transpune Regulamentul delegat (UE) 2020/687 al Comisiei din 17 decembrie 2019 de completare a Regulamentului (UE) 2016/429 al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce priveşte normele de prevenire şi control al anumitor boli listate, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 174 din 3 iunie 2020 (CELEX: 32020R0687), aşa cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul delegat (UE) 2023/751 al Comisiei din 30 ianuarie 2023 de modificare a Regulamentului delegat (UE) 2020/687 de completare a Regulamentului (UE) 2016/429 al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce priveşte normele de prevenire şi control al anumitor boli listate.
Capitolul I
DISPOZIŢII GENERALE
1. Norma sanitară veterinară privind prevenirea, controlul şi eradicarea bolilor transmisibile la animale (în continuare – Normă) stabileşte cerinţele de sănătate animală aplicabile în procesul supravegherii, profilaxiei şi combaterii bolilor transmisibile la animale.
2. În sensul prezentei Norme, următoarele noţiuni semnifică:
2.1. carcasa unui ungulat – corpul întreg al unui animal ungulat sacrificat sau ucis, după efectuarea operaţiunilor de sângerare, în cazul animalelor sacrificate, eviscerare, îndepărtare a membrelor de la oasele carpiene şi tarsiene, îndepărtare a cozii, a ugerului, a capului şi a pielii, cu excepţia porcinelor;
2.2. carne proaspătă – carne, carne tocată şi preparate din carne, inclusiv cele ambalate în vid sau într-o atmosferă controlată, care nu au făcut obiectul altui proces decât refrigerarea, congelarea sau congelarea rapidă;
2.3. colostru – fluid secretat de glandele mamare ale animalelor deţinute timp de până la cinci zile după naştere, care este bogat în anticorpi şi minerale şi care precedă producţia de lapte crud;
2.4. embrion – fază iniţială a dezvoltării unui animal, atunci când este posibil să fie transferat într-o femelă receptoare;
2.5. lanţ de aprovizionare – lanţ de producţie integrat, cu un statut sanitar comun în ceea ce priveşte bolile infecţioase diagnosticate la animale şi format dintr-o reţea de unităţi specializate, autorizate şi aprobate de autoritatea competentă, între care sunt transportate animalele pentru finalizarea ciclului de producţie;
2.6. material seminal – spermă a unui animal sau a unor animale, fie în stare nemodificată, fie preparată sau diluată;
2.7. membrane – vezici şi intestine care, după curăţare, au fost prelucrate prin răzuirea de ţesuturi, degresare şi spălare şi au fost uscate după sărare;
2.8. mijloc de transport – vehicul rutier sau feroviar, nave şi aeronave;
2.9. oocite – celule din fazele haploide ale ovogenezei, inclusiv oocitele secundare şi ovulele;
2.10. organe comestibile – carne proaspătă, alta decât cea a carcasei, chiar dacă ea rămâne în mod natural prinsă de carcasă;
2.11. produs sigur – produs care poate fi transportat fără a fi nevoie de măsuri de atenuare a riscurilor îndreptate în mod specific împotriva unei anumite boli la animale, indiferent de statutul ţării sau al zonei de origine pentru această boală;
2.12. produse din carne – produse prelucrate, inclusiv stomacuri, vezici şi intestine tratate, grăsime topită, extracte din carne şi produse din sânge, rezultate din prelucrarea cărnii sau din prelucrarea suplimentară a acestor produse prelucrate, astfel încât suprafaţa tăiată demonstrează că produsul nu mai are caracteristicile cărnii proaspete;
2.13. produse pe bază de colostru – produse prelucrate care provin din prelucrarea colostrului sau din prelucrarea suplimentară a acestor produse prelucrate;
2.14. pui de o zi – toate păsările de curte cu vârsta mai mică de 72 de ore;
2.15. zonă infectată – zonă în care se pot aplica restricţii de circulaţie pentru animalele deţinute/sălbatice sau pentru produsele obţinute, precum şi alte măsuri de control al bolilor şi de biosecuritate, în vederea prevenirii răspândirii acestor boli din momentul confirmării oficiale.
3. Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor (în continuare – autoritate competentă) pune în aplicare măsurile prevăzute în prezenta Normă, în conformitate cu planul de urgenţă aprobat conform prevederilor art.43 alin.(2) şi art.60 lit.c) din Legea nr.196/2024 privind sănătatea animală.
Capitolul II
EXAMINAREA CLINICĂ A ANIMALELOR
Secţiunea 1
Examinarea clinică a animalelor terestre
4. Pentru confirmarea sau infirmarea prezenţei bolilor infecţioase este necesară efectuarea examinării clinice a animalelor.
Examinarea clinică a animalelor terestre, precum şi a animalelor acvatice, cuprinde o evaluare generală iniţială a statutului sanitar animal al exploataţiei care include toate animalele deţinute şi o examinare individuală a animalelor incluse în eşantionul menţionat la pct.5-13.
5. Pentru examinarea clinică a animalelor terestre se eşantionează animale care:
5.1. prezintă semne clinice ale unei boli infecţioase;
5.2. au murit recent din cauza bolii suspectate sau confirmate;
5.3. au o legătură epidemiologică cu un caz suspectat sau confirmat de boală;
5.4. au dat rezultate pozitive sau neconcludente la examenele de laborator anterioare.
6. Animalele care urmează să fie examinate trebuie să fie selectate în mod aleatoriu, în număr suficient de mare pentru a permite detectarea bolii, dacă este prezentă, în cazul în care nu există semne evidente de boală sau leziuni post mortem care să sugereze prezenţa bolii.
7. Animalele care urmează să fie examinate şi metoda de eşantionare trebuie să ţină seama de:
7.1. scopul eşantionării;
7.2. speciile deţinute în exploataţie;
7.3. numărul de animale deţinute în exploataţie;
7.4. categoria animalelor deţinute;
7.5. evidenţele disponibile privind producţia, sănătatea şi trasabilitatea animalelor deţinute;
7.6. tipul de exploataţie şi practicile de creştere a animalelor;
7.7. nivelul riscului de expunere:
7.7.1. probabilitatea expunerii la agentul patogen sau la vector;
7.7.2. absenţa imunizării animalelor din cauza vaccinării sau a imunităţii materne;
7.7.3. istoricul şederii în exploataţie.
8. Numărul minim de animale care urmează să fie examinate trebuie să ţină seama de:
8.1. prevalenţa preconizată în exploataţie;
8.2. nivelul de încredere dorit al rezultatelor anchetei, care în orice caz nu trebuie să fie mai mic de 95%;
8.3. standardele internaţionale şi dovezile ştiinţifice disponibile.
Secţiunea a 2-a
Examinarea clinică a animalelor acvatice
9. Examinarea clinică se efectuează pe animale acvatice care:
9.1. prezintă semne clinice ale unei boli infecţioase;
9.2. au murit recent din cauza bolii suspectate sau confirmate;
9.3. au o legătură epidemiologică cu un caz suspectat sau confirmat de boală.
10. Numărul minim de eşantioane care trebuie colectate este prezentat în tabelul 1.
Tabelul 1
Numărul minim de eşantioane colectate
| Tipul de animale | Scenariu | |||
| Raport privind mortalitatea crescută |
Introducerea unor animale infectate |
Au fost observate semne post mortem sau clinice |
Suspiciune bazată pe alte circumstanţe |
|
| Moluşte (animalul întreg) | 30 | 30 | - | 150 |
| Crustacee | 10 | 10 | 150 | |
| Peşti | - | - | 10 | 30 |
11. Eşantionarea moluştelor se efectuează după următoarele criterii:
11.1. animalele suspectate de a fi infectate trebuie să fie selectate pentru eşantionare. Dacă speciile listate sunt prezente în populaţia de animale vizată de suspiciune, ele trebuie selectate pentru eşantionare;
11.2. dacă sunt prezente moluşte debilitate, cu cochilia desfăcută sau care au murit recent, dar care nu sunt descompuse, acestea trebuie selectate primele. Dacă nu sunt prezente astfel de moluşte, moluştele selectate trebuie să includă moluştele sănătoase cu vârsta cea mai mare;
11.3. dacă exploataţia utilizează mai mult de o sursă de apă pentru producţia de moluşte, trebuie incluse în eşantion moluşte reprezentând toate sursele de apă, pentru a se asigura faptul că toate părţile exploataţiei sunt reprezentate proporţional în eşantion;
11.4. la prelevarea de eşantioane dintr-un grup de exploataţii de creştere a moluştelor cu statut epidemiologic identic, trebuie să fie incluse în eşantion moluşte dintr-un număr reprezentativ de puncte de eşantionare. Principalii factori care trebuie luaţi în considerare la selectarea acestor puncte de eşantionare trebuie să fie densitatea efectivelor, curenţii de apă, prezenţa speciilor sensibile şi a speciilor-vector, batimetria şi practicile de gestionare. În eşantion trebuie incluse bancuri naturale din exploataţia (exploataţiile) de creştere a moluştelor sau din zona adiacentă.
12. Eşantionarea crustaceelor se efectuează după următoarele criterii:
12.1. dacă în exploataţiile de producţie sunt prezente crustacee debilitate sau muribunde, ele trebuie selectate primele. Dacă nu sunt prezente astfel de animale, crustaceele selectate trebuie să includă crustacee din clase de vârstă diferite, care să fie reprezentate proporţional în eşantion;
12.2. dacă exploataţia utilizează mai mult de o sursă de apă pentru producţia de crustacee, trebuie incluse în eşantion crustacee reprezentând toate sursele de apă, pentru a se asigura faptul că toate părţile unităţii sunt reprezentate proporţional în eşantion;
12.3. atunci când se impune colectarea eşantioanelor de la populaţii sălbatice, numărul şi repartizarea geografică a punctelor de prelevare a eşantioanelor trebuie stabilite într-un mod care să asigure o acoperire rezonabilă a zonei suspectate de a fi infectată. Punctul de prelevare trebuie să fie reprezentativ pentru diferitele ecosisteme în care se găsesc populaţiile sălbatice din speciile sensibile, şi anume sistemele marine, estuarele, râurile şi lacurile.
13. Eşantionarea peştilor se efectuează după următoarele criterii:
13.1. dacă sunt prezenţi peşti debilizaţi, cu comportament anormal sau care au murit recent, dar care nu sunt descompuşi, aceşti peşti trebuie să fie selecţionaţi. Dacă nu sunt prezente astfel de animale, peştii selecţionaţi trebuie să includă peşti din clase de vârstă diferite, care să fie reprezentate proporţional în eşantion;
13.2. dacă exploataţia utilizează mai mult de o sursă de apă pentru producţia de peşti, trebuie incluse în eşantion specii reprezentând toate sursele de apă, pentru a se asigura faptul că toate părţile exploataţiei sunt reprezentate proporţional în eşantion;
13.3. dacă sunt prezenţi păstrăvi-curcubeu (Onchorynchus mykiss) sau bibani comuni (Perca fluviatilis), în cadrul eşantionării se selectează doar peşti din aceste specii. Dacă nu sunt prezenţi nici păstrăvi-curcubeu, nici bibani comuni, eşantionul trebuie să fie reprezentativ pentru toate celelalte specii, aplicându-se criteriile de la pct.9-12;
13.4. atunci când se impune colectarea eşantioanelor de la populaţii sălbatice, numărul şi repartizarea geografică a punctelor de prelevare a eşantioanelor trebuie stabilite într-un mod care să asigure o acoperire rezonabilă a zonei suspectate de a fi infectată. Punctele de prelevare trebuie să fie reprezentative şi pentru diferitele ecosisteme în care se găsesc populaţii sălbatice din speciile sensibile, şi pentru ecosistemele marine, estuarele, râurile şi lacurile.
14. Selectarea organelor care urmează să fie prelevate, pregătirea, depozitarea şi expedierea eşantioanelor la laborator trebuie efectuate în conformitate cu recomandările laboratorului de referinţă.
Capitolul III
PROCEDURI DE PRELEVARE, EXPEDIERE
ŞI METODE DE DIAGNOSTICARE
Secţiunea 1
Eşantionarea animalelor terestre şi acvatice pentru examenul de
laborator. Eşantionarea exploataţiilor în vederea controalelor
15. Eşantionarea animalelor terestre pentru examenul de laborator trebuie să ţină seama de rezultatul examinărilor clinice menţionate la pct.5-8.
16. În cazul în care nu există semne evidente de boală sau de leziuni post mortem care sugerează boli infecţioase, eşantioanele de la animalele terestre trebuie prelevate în mod aleatoriu în fiecare exploataţie epidemiologică din exploataţie şi trebuie să permită depistarea bolii, dacă aceasta este prezentă.
17. Animalele care urmează să fie eşantionate, natura eşantioanelor care urmează să fie prelevate şi metoda de eşantionare trebuie să ţină seama de profilul bolii şi de criteriile prevăzute la pct.7.
18. Numărul minim de animale terestre de la care urmează să se preleveze eşantioanele trebuie să ţină seama de criteriile stabilite la pct.8 şi de performanţa testelor utilizate.
19. În cazul animalelor sălbatice, eşantioanele trebuie colectate de la animale împuşcate, găsite moarte sau capturate în mod intenţionat, sau trebuie obţinute prin metode neinvazive, cum ar fi cu ajutorul bulgărilor de lins şi al frânghiilor de ros sau al momelilor. Numărul minim şi natura eşantioanelor trebuie să ţină cont de mărimea estimată a populaţiei sălbatice şi de criteriile stabilite la pct.7 şi 8.
20. Eşantionarea animalelor acvatice pentru examenul de laborator se efectuează conform pct.9-12.
21. Exploataţiile, numărul exploataţiilor care urmează să fie eşantionate şi metoda de eşantionare se aleg în conformitate cu instrucţiunile Agenţiei şi cu planul de urgenţă şi trebuie să ţină seama de profilul bolii şi de criteriile prevăzute la pct.7.
Secţiunea a 2-a
Metode de diagnosticare şi expedierea eşantioanelor
22. Tehnicile, materialele de referinţă, standardizarea lor şi interpretarea rezultatelor testelor pentru animalele terestre efectuate utilizând metodele de diagnosticare pentru bolile infecţioase de categoria A trebuie să respecte prevederile Normei sanitare veterinare cu privire la supravegherea, programele de eradicare şi statutul de indemn de boală pentru anumite boli listate şi emergente, aprobată de Guvern.
Metodologia de diagnosticare trebuie să vizeze maximizarea sensibilităţii supravegherii. Această supraveghere include utilizarea de examene de laborator pentru a evalua expunerea anterioară la boală.
23. În cazul animalelor acvatice, probele trebuie să fie examinate în laborator, prin metode şi proceduri de diagnosticare aprobate de laboratorul de referinţă pentru boala în cauză.
24. Eşantioanele prelevate pentru a confirma sau a infirma prezenţa unei boli la animalele terestre se trimit fără întârziere, etichetate şi identificate corespunzător, la laboratorul acreditat de referinţă, pentru confirmarea bolii sau a diagnosticului.
25. Eşantioanele sunt însoţite de formulare, în conformitate cu cerinţele stabilite de autoritatea competentă şi de laboratorul care primeşte eşantioanele, care trebuie să includă cel puţin:
25.1. denumirea şi adresa exploataţiei de origine a animalelor de la care se prelevează eşantioanele;
25.2. informaţii privind specia, vârsta şi categoria animalelor de la care se prelevează eşantioanele;
25.3. antecedentele clinice ale animalelor, dacă sunt disponibile;
25.4. semnele clinice şi constatările post mortem; şi
25.5. la necesitate, orice alte informaţii relevante.
26. Eşantioanele trebuie să fie depozitate în containere şi pachete etanşe şi incasabile, menţinute la temperaturi şi condiţii adecvate în timpul transportului, ţinând seama de factorii care pot afecta calitatea eşantionului.
27. Pe partea exterioară a ambalajului se etichetează adresa laboratorului de destinaţie şi se afişează vizibil următoarele indicaţii: "Material patologic de origine animală; perisabil; fragil; nu deschideţi în afara laboratorului de destinaţie."
28. Persoana responsabilă din laboratorul de destinaţie a eşantioanelor trebuie să fie informată cu privire la sosirea eşantioanelor.
29. În cazul animalelor acvatice, selectarea organelor care urmează să fie prelevate, pregătirea, depozitarea şi expedierea eşantioanelor la laborator trebuie efectuate în conformitate cu recomandările laboratorului de referinţă pentru boala în cauză.
30. Autoritatea competentă şi laboratorul de referinţă, în scopul ameliorării condiţiilor de biosecuritate şi de biosiguranţă pentru a preveni răspândirea agenţilor bolilor infecţioase, poate modifica instrucţiunile de transportare a eşantioanelor.
31. Toate testările de laborator prelevate de la animale trebuie efectuate în cadrul unui laborator acreditat, prin folosirea procedurilor de diagnostic recunoscute în conformitate cu Manualul de teste de diagnostic şi vaccinuri pentru animale terestre al Organizaţiei Mondiale pentru Sănătate Animală.
32. În cazul animalelor deţinute:
32.1. se întocmeşte un inventar cu toate animalele deţinute în exploataţie şi cu speciile şi categoriile acestora; pentru păsările de curte şi animalele de acvacultură se estimează numărul de animale;
32.2. se consemnează marcajul de identificare al fiecărui animal eşantionat sau, în cazul păsărilor de curte şi al animalelor de acvacultură, numărul lotului.
Capitolul IV
MĂSURI PRELIMINARE DE CONTROL AL BOLILOR ÎN CAZ
DE SUSPICIUNE A PREZENŢEI UNEI BOLI DE CATEGORIA A
LA ANIMALE TERESTRE DEŢINUTE
Secţiunea 1
Obligaţiile operatorilor în caz de suspiciune a prezenţei unei
boli de categoria A la animale deţinute într-o exploataţie
33. În caz de suspiciune a prezenţei unei boli de categoria A la animale deţinute, operatorii izolează toate animalele suspecte de a fi suferit de boala de categoria A, pentru a preveni răspândirea bolii de la animalele şi exploataţiile afectate aflate sub responsabilitatea lor la alte animale neafectate sau la oameni, până când autoritatea competentă infirmă prezenţa bolii de categoria A.
34. Suplimentar, operatorii:
34.1. păstrează dejecţiile animaliere, inclusiv aşternutul şi aşternutul folosit, precum şi orice produs, material sau substanţă susceptibile de a fi contaminate cu agenţi ai bolilor de categoria A şi de a transmite aceste boli, izolate şi protejate de contactul cu insecte şi rozătoare, cu animale deţinute din specii nelistate şi cu animale sălbatice;
34.2. pun în aplicare măsurile de biosecuritate suplimentare pentru a evita orice risc de răspândire a bolii de categoria A;
34.3. suspendă transportările de la sau la exploataţie ale animalelor deţinute din speciile listate;
34.4. împiedică transportările neesenţiale ale animalelor din speciile nelistate, ale produselor, materialelor, substanţelor, persoanelor şi mijloacelor de transport de la sau la exploataţie;
34.5. asigură actualizarea evidenţelor exploataţiei referitoare la producţie, sănătate şi trasabilitate;
34.6. furnizează către autoritatea competentă, la cererea acesteia, orice informaţii privind boala de categoria A; şi
34.7. respectă instrucţiunile emise de autoritatea competentă privind controlul bolii de categoria A.
Secţiunea a 2-a
Ancheta epidemiologică efectuată de autoritatea competentă
în caz de suspiciune a prezenţei unei boli de categoria A
la animalele deţinute într-o exploataţie
35. În cazul în care există suspiciuni privind prezenţa unei boli de categoria A la animalele deţinute într-o exploataţie, autoritatea competentă efectuează imediat o anchetă epidemiologică pentru a confirma sau a infirma prezenţa bolii listate suspectate.
36. În cursul anchetei epidemiologice, autoritatea competentă asigură faptul că medicii veterinari oficiali examinează clinic animalele din speciile listate deţinute în exploataţie şi colectează eşantioanele pentru examenele de laborator.
Secţiunea a 3-a
Măsuri preliminare de restricţii şi de biosecuritate în caz
de suspiciune a prezenţei unei boli de categoria A
la animalele deţinute într-o exploataţie
37. În cazul în care există suspiciuni privind prezenţa unei boli de categoria A într-o exploataţie, autoritatea competentă plasează exploataţia respectivă sub supraveghere oficială şi impune imediat următoarele măsuri preliminare de restricţii şi de biosecuritate:
37.1. interzicerea transportării animalelor deţinute din speciile listate şi din speciile nelistate la şi de la exploataţia în cauză;
37.2. interzicerea ieşirii din exploataţia în cauză a oricărui produs, material sau substanţă care ar putea fi contaminată sau care ar putea transmite boli de categoria A;
37.3. izolarea animalelor deţinute din speciile listate şi protejarea de animale sălbatice, animale din specii nelistate şi, după caz, de insecte şi rozătoare;
37.4. interzicerea sacrificării animalelor din speciile listate, cu excepţia cazului în care aceasta este autorizată de autoritatea competentă; şi
37.5. interzicerea intrărilor neesenţiale în exploataţie a produselor, materialelor, substanţelor, persoanelor şi mijloacelor de transport.
38. Prin derogare de la subpct.37.1 şi 37.2, autoritatea competentă poate autoriza circulaţia animalelor şi a produselor dinspre exploataţia unde se suspectează prezenţa unei boli de categoria A după efectuarea unei evaluări a riscurilor şi în următoarele condiţii:
38.1. circulaţia animalelor şi a produselor respectă toate condiţiile şi măsurile de biosecuritate necesare pentru a evita răspândirea bolii;
38.2. în exploataţia de destinaţie nu există animale deţinute din speciile listate; şi
38.3. exploataţia de destinaţie nu este un abator.
În cazul în care se acordă derogări, autoritatea competentă impune măsurile de control al bolilor prevăzute la pct.37 în exploataţia de destinaţie.
39. Autoritatea competentă dispune sacrificarea preventivă a animalelor din speciile listate în exploataţia unde se suspectează prezenţa unei boli de categoria A, atunci când situaţia epidemiologică o impune.
40. Toate subprodusele de origine animală provenite de la animale moarte, care au murit sau au fost sacrificate în exploataţia unde se suspectează prezenţa unei boli de categoria A, se prelucrează sau se elimină în conformitate cu Legea nr.129/2019 privind subprodusele de origine animală şi produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman (în continuare – Legea nr.129/2019), pentru a se asigura că agentul patogen suspect este inactivat şi pentru a preveni răspândirea bolii la animalele neafectate sau la oameni.
Secţiunea a 4-a
Analiza inventarului şi a evidenţelor în caz de suspiciune a prezenţei
unei boli de categoria A la animale deţinute într-o exploataţie
41. În cazul în care există suspiciuni privind prezenţa unei boli de categoria A, autoritatea competentă verifică, imediat, dacă operatorii din exploataţiile în care se suspectează prezenţa unei boli de categoria A compilează şi păstrează un inventar actualizat al următoarelor:
41.1. speciile, categoriile şi numărul de animale deţinute în exploataţie; pentru păsările de curte, numărul de animale poate fi estimat;
41.2. numărul individual de identificare al tuturor animalelor din speciile pentru care identificarea individuală este obligatorie;
41.3. speciile, categoriile şi numărul de animale deţinute din speciile listate care s-au născut, au murit, au prezentat semne clinice sau sunt susceptibile de a fi infectate sau contaminate cu agentul bolii de categoria A, aflate în exploataţie;
41.4. orice produs, material sau substanţă susceptibilă de a fi contaminată cu agentul etiologic sau de a transmite boala de categoria A în cauză în exploataţie; şi
41.5. după caz, toate locurile în care ar putea supravieţui vectorii bolii de categoria A în exploataţie.
În cazul în care exploataţia constă din mai multe exploataţii epidemiologice, informaţiile se furnizează pentru fiecare exploataţie epidemiologică.
42. În cadrul anchetei epidemiologice, autoritatea competentă verifică următoarele evidenţe ale exploataţiei în care se suspectează prezenţa unei boli de categoria A:
42.1. inventarul menţionat la pct.41;
42.2. evidenţele privind originea şi data sosirii şi a plecării la sau din exploataţie a animalelor deţinute din speciile listate;
42.3. evidenţele privind originea şi data sosirii şi a plecării la sau de la exploataţie a altor transporturi relevante;
42.4. evidenţele producţiei; şi
42.5. evidenţele privind vizitele la exploataţie, dacă sunt disponibile.
43. Verificarea evidenţelor menţionate la pct.42 include cel puţin perioada de monitorizare stabilită şi calculată retroactiv începând de la data notificării suspiciunii.
În cazul bolilor de categoria A, perioada de monitorizare este următoarea:
43.1. febra aftoasă (FA) – 21 de zile;
43.2. infecţia cu virusul pestei bovine (PB) – 21 de zile;
43.3. infecţia cu virusul febrei Văii de Rift (VFVR) – 30 de zile;
43.4. infecţia cu virusul dermatozei nodulare contagioase (DNC) – 28 de zile;
43.5. infecţia cu Mycoplasma mycoides subspecia mycoides SC (pleuropneumonia contagioasă bovină) (PPCB) – 45 de zile;
43.6. variola ovină şi caprină (VOC) – 21 de zile;
43.7. infecţia cu virusul pestei micilor rumegătoare (PMR) – 21 de zile;
43.8. pleuropneumonia contagioasă a caprinelor (PPCC) – 45 de zile;
43.9. pesta ecvină africană (PEA) – 14 zile;
43.10. infecţia cu Burkholderia mallei (morvă) – 6 luni;
43.11. pesta porcină clasică (PPC) – 15 zile;
43.12. pesta porcină africană (PPA) – 15 zile;
43.13. gripa aviară înalt patogenă (HPAI) – 21 de zile;
43.14. infecţia cu virusul bolii Newcastle (BNC) – 21 de zile.
Secţiunea a 5-a
Zone de restricţii temporare în caz de suspiciune a prezenţei
unei boli transmisibile la animalele deţinute într-o exploataţie
44. În cazul în care există suspiciuni privind prezenţa unei boli de categoria A la animalele deţinute într-o exploataţie, autoritatea competentă stabileşte o zonă de restricţii temporare, ţinând seama de următoarele circumstanţe:
44.1. amplasarea exploataţiei într-o zonă cu o densitate mare de animale deţinute din speciile pentru care se suspectează prezenţa unei boli de categoria A;
44.2. circulaţia animalelor sau a persoanelor care intră în contact cu animalele deţinute din speciile pentru care se suspectează prezenţa unei boli de categoria A;
44.3. întârzierea în confirmarea bolii suspectate atunci când:
44.3.1. agentul patogen, cu excepţia tulpinilor vaccinale, a fost izolat într-o probă prelevată de la un animal sau de la un grup de animale;
44.3.2. a fost identificat un antigen sau un acid nucleic specific agentului patogen, care nu este o consecinţă a vaccinării, într-o probă prelevată de la un animal sau de la un grup de animale care prezintă semne clinice conforme cu boala sau o legătură epidemiologică cu un caz suspectat sau confirmat; sau
44.3.3. a fost obţinut un rezultat pozitiv printr-o metodă indirectă de diagnostic, care nu este o consecinţă a vaccinării, pe o probă prelevată de la un animal sau de la un grup de animale care prezintă semne clinice conforme cu boala sau o legătură epidemiologică cu un caz suspectat sau confirmat;
44.4. informaţiile insuficiente privind originea şi căile de introducere posibile ale agentului bolii de categoria A;
44.5. profilul bolii, în special căile şi viteza de transmitere a acesteia şi persistenţa bolii în populaţia de animale.
45. În exploataţiile din zona de restricţii temporare, autoritatea competentă aplică cel puţin măsurile prevăzute la pct.37-40. Autoritatea competentă menţine zona de restricţii temporare până în momentul în care prezenţa bolii de categoria A a fost infirmată în exploataţia unde se suspectase prezenţa acesteia sau în care boala respectivă a fost confirmată şi se stabileşte o zonă de restricţii.
46. Autoritatea competentă poate dispune sacrificarea preventivă sau sacrificarea animalelor din speciile listate, în zonele de restricţii temporare, atunci când situaţia epidemiologică o impune.
Secţiunea a 6-a
Măsuri care trebuie aplicate în cazul unei suspiciuni privind o boală
de categoria A în întreprinderile din domeniul alimentar şi al hranei
pentru animale, în posturile de inspecţie la frontieră, în unităţile
de prelucrare a subproduselor de origine animală sau în orice
alt loc, inclusiv mijloacele de transport
47. În cazul în care există suspiciuni privind prezenţa unei boli de categoria A, în întreprinderile din domeniul alimentar şi al hranei pentru animale, în posturile de inspecţie la frontieră, în unităţile de prelucrare a subproduselor de origine animală sau în orice alt loc, inclusiv mijloacele de transport, autoritatea competentă aplică:
47.1. dispoziţiile prevăzute la pct.33-46; şi
47.2. dacă este necesar, măsuri suplimentare adaptate situaţiei specifice pentru a preveni răspândirea bolii de categoria A la animalele neafectate sau la oameni.
48. Autoritatea competentă aplică, de asemenea, dispoziţiile prevăzute la pct.33-46 în exploataţiile de origine ale animalelor sau ale produselor prezente în exploataţiile şi locurile menţionate la pct.47 care sunt suspectate a fi infectate.
Capitolul VI
MĂSURI DE CONTROL AL BOLILOR ÎN CAZUL CONFIRMĂRII OFICIALE
A UNEI BOLI DE CATEGORIA A LA ANIMALELE TERESTRE DEŢINUTE
Secţiunea 1
Măsuri de control al bolilor în cazul confirmării oficiale a unui focar
de boală de categoria A la animalele deţinute în exploataţie
49. Autoritatea competentă confirmă în mod oficial un focar de boală de categoria A la animalele terestre deţinute atunci când se confirmă un caz în conformitate cu subpct. 44.3.
50. În urma confirmării oficiale a unui focar de boală de categoria A într-o exploataţie, autoritatea competentă dispune ca, pe lângă măsurile prevăzute la pct.37-40, să se aplice imediat, sub supravegherea medicilor veterinari oficiali, următoarele măsuri de control al bolilor:
50.1. toate animalele din speciile listate deţinute în exploataţia afectată se sacrifică cât mai curând posibil, la faţa locului, în exploataţie, astfel încât să se evite orice risc de răspândire a agentului patogen al bolii în cauză în timpul sacrificării şi ulterior;
50.2. se iau toate măsurile de biosecuritate necesare pentru a evita orice răspândire posibilă a bolii de categoria A la animalele deţinute sau sălbatice neafectate sau la oameni;
50.3. cadavrele sau părţile de cadavre de animale deţinute din speciile listate care au murit sau care au fost sacrificate conform subpct. 50.1 se elimină în conformitate cu Legea nr.129/2019;
50.4. toate produsele, materialele sau substanţele potenţial contaminate prezente în exploataţie se izolează până când:
50.4.1. acestea sunt eliminate sau prelucrate în conformitate cu Legea nr.129/2019, în cazul subproduselor de origine animală, inclusiv cele rezultate din sacrificarea animalelor, şi al produselor de origine animală şi al materialului germinativ;
50.4.2. măsurile de curăţare şi dezinfectare sunt finalizate, în cazul altor materiale şi substanţe adecvate pentru curăţare şi dezinfectare;
50.4.3. eliminarea se efectuează sub supravegherea medicilor veterinari oficiali, în cazul hranei pentru animale şi al altor materiale care nu sunt adecvate pentru curăţare şi dezinfectare.
51. Autoritatea competentă dispune şi supraveghează faptul că:
51.1. transportul de la exploataţia afectată al subproduselor de origine animală menţionate la subpct. 50.3 şi 50.4.1 respectă prevederile Legii nr.129/2019;
51.2. transportul de la exploataţia afectată al materialelor sau al substanţelor menţionate la subpct. 50.4.3 respectă instrucţiunile autorităţii competente privind condiţiile de biosecuritate şi de biosiguranţă necesare pentru a preveni răspândirea agentului patogen al bolii de categoria A.
52. Autoritatea competentă prelevează, în vederea examenelor de laborator din cadrul anchetei epidemiologice, eşantioane de la animalele deţinute din speciile listate, înainte de sacrificarea sau de moartea acestora sau în timpul sacrificării.
53. Prin derogare de la subpct. 50.1, după efectuarea unei evaluări a riscurilor şi ţinând seama de posibilitatea aplicării altor măsuri de atenuare a riscurilor, autoritatea competentă decide:
53.1. să dispună sacrificarea animalelor deţinute din speciile listate în cel mai apropiat loc adecvat, astfel încât să se evite orice risc de răspândire a bolii de categoria A în timpul sacrificării sau al transportului; sau
53.2. să amâne sacrificarea animalelor deţinute din speciile listate, cu condiţia ca respectivele animale să facă obiectul unei vaccinări de urgenţă.
54. Autoritatea competentă poate stabili măsuri suplimentare de control al bolilor în cazul apariţiei unui focar de boală de categoria A, inclusiv:
54.1. eşantionarea, pentru animalele deţinute din speciile nelistate şi pentru animalele sălbatice din speciile listate, pe baza informaţiilor obţinute în urma anchetei epidemiologice;
54.2. sacrificarea animalelor deţinute din speciile nelistate şi a animalelor sălbatice, cu respectarea măsurilor necesare pentru prevenirea oricărui risc de răspândire a bolii de categoria A în timpul sacrificării, al transportului şi până la eliminarea cadavrelor întregi sau a părţilor de cadavre ale animalelor moarte.
Secţiunea a 2-a
Derogări specifice de la subpunctul 50.1
55. În cazul apariţiei unui focar de boală de categoria A în exploataţiile care deţin animale din speciile listate în două sau mai multe exploataţii epidemiologice, autoritatea competentă acorda derogări de la subpct. 50.1 exploataţiilor epidemiologice în care boala nu a fost confirmată, după efectuarea unei evaluări a riscurilor şi, după caz, după obţinerea unor rezultate favorabile la examenele de laborator, dacă:
55.1. ancheta epidemiologică nu a evidenţiat nicio legătură epidemiologică între exploataţiile epidemiologice în care a fost confirmată boala de categoria A şi cele în care boala nu a fost confirmată, care să indice suspectarea răspândirii bolii de categoria A între acestea; şi
55.2. autoritatea competentă a confirmat că, cel puţin în perioada de monitorizare stabilită în pct.43 pentru boala respectivă, înainte de confirmarea bolii de categoria A, exploataţiile epidemiologice în care boala nu a fost confirmată au fost ţinute complet separate şi au fost manipulate de personal diferit.
56. Autoritatea competentă acordă derogări de la subpct. 50.1 vizând următoarele categorii de animale dacă se îndeplinesc condiţiile de la pct.57:
56.1. animalele deţinute într-o exploataţie izolată;
56.2. animalele deţinute în scopuri ştiinţifice sau în scopuri legate de conservarea speciilor protejate sau pe cale de dispariţie;
56.3. animalele înregistrate oficial în prealabil ca rase rare; şi
56.4. animalele cu o valoare genetică, culturală sau educaţională mare, justificată în mod corespunzător.
57. Autoritatea competentă asigură îndeplinirea următoarele condiţii atunci când acordă derogările prevăzute la pct.56:
57.1. autoritatea competentă a efectuat o evaluare a efectelor acordării unor astfel de derogări şi, în special, a efectelor asupra statutului sanitar animal al exploataţiei, iar rezultatul acestei evaluări a indicat că statutul sanitar animal nu este periclitat;
57.2. sunt aplicate măsuri de biosecuritate adecvate pentru a preveni riscul de transmitere a bolii de categoria A la animalele deţinute neafectate, la animalele sălbatice sau la oameni, ţinând seama de profilul bolii şi de speciile de animale afectate;
57.3. animalele fac obiectul unei izolări şi supravegheri clinice, cu prelevarea de probe pentru examenele de laborator, până când autoritatea competentă asigură faptul că animalele nu prezintă riscul de transmitere a bolii de categoria A.
58. Autoritatea competentă poate acorda derogări specifice de subpct. 50.1 pentru ecvideele deţinute în exploataţii în care a fost confirmat un focar de boală de categoria A, dacă:
58.1. animalele afectate care fac obiectul derogărilor sunt izolate în sedii protejate de vectori astfel încât să se evite orice transmitere a agentului patogen al bolii de la animale la vectorii relevanţi timp de 40 de zile de la intrarea animalelor în sediile protejate de vectori; şi
58.2. supravegherea, inclusiv, dacă este necesar, examenele de laborator, efectuate de autoritatea competentă, indică faptul că niciunul dintre animalele din sediile protejate de vectori nu prezintă un risc de transmitere a virusului.
59. În cazul apariţiei unui focar de infecţie cu Burkholderia mallei (morvă), autoritatea competentă poate emite derogări de la subpct. 50.1 vizând animalele neafectate, cu condiţia ca animalele care fac obiectul derogărilor să fie plasate în carantină până când:
59.1. animalele afectate au fost ucise şi distruse;
59.2. după sacrificare, curăţarea şi dezinfectarea exploataţiei au fost finalizate în conformitate cu pct.60-66; şi
59.3. animalele rămase au fost supuse unui test de fixare a complementului, efectuat, cu rezultate negative, la o diluţie a serului de 1 la 5, pe eşantioane prelevate la cel puţin şase luni de la curăţarea şi dezinfectarea menţionate la subpct. 50.2.
Secţiunea a 3-a
Operaţiunile preliminare de curăţare şi dezinfectare şi controlul
insectelor şi al rozătoarelor în exploataţia afectată
60. Imediat după finalizarea măsurilor prevăzute la pct.50-53 şi, după caz, la pct.54, autoritatea competentă dispune şi supraveghează efectuarea operaţiunilor preliminare de curăţare şi dezinfectare şi, după caz, controlul insectelor şi al rozătoarelor în exploataţia afectată, pentru a împiedica răspândirea bolii de categoria A.
61. Operaţiunile preliminare de curăţare, dezinfectare şi control se efectuează utilizând produse biocide pentru a asigura distrugerea agentului patogen al bolii de categoria A în cauză şi se documentează în mod corespunzător.
62. Alegerea produselor biocide şi a procedurilor pentru operaţiunile de curăţare şi dezinfectare trebuie să ţină seama de următoarele:
62.1. agentul cauzal al infecţiei;
62.2. natura unităţilor, vehiculelor, obiectelor şi materialelor care urmează să fie tratate; şi
62.3. Regulamentul sanitar privind punerea la dispoziţie pe piaţă şi utilizarea produselor biocide, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.344/2020.
63. Condiţiile în care sunt utilizate produsele biocide trebuie să asigure faptul că eficacitatea acestora nu este diminuată. Trebuie să se respecte, în special, parametrii tehnici furnizaţi de fabricant, cum ar fi presiunea, temperatura, timpul de contact necesar sau condiţiile de depozitare. Acţiunea dezinfectantului nu trebuie să fie compromisă prin interacţiunea cu alte substanţe.
64. Recontaminarea articolelor curăţate anterior trebuie evitată, în special atunci când spălarea se efectuează cu lichide aplicate sub presiune. Apa folosită la operaţiunile de curăţare trebuie să fie colectată şi eliminată într-un mod care să evite orice risc de răspândire a agenţilor patogeni ai bolii de categoria A. Produsele biocide trebuie utilizate într-un mod care să reducă, pe cât posibil, orice impact advers asupra mediului şi asupra sănătăţii publice care ar putea rezulta din utilizarea lor.
65. Pentru operaţiunile preliminare de curăţare şi dezinfectare, în scopul evitării răspândirii bolii de categoria A:
65.1. cadavrele întregi sau părţile de cadavre ale animalelor deţinute din speciile listate trebuie pulverizate cu dezinfectant şi scoase din exploataţie în vehicule sau în recipiente închise şi etanşe, în vederea prelucrării şi eliminării;
65.2. orice ţesut sau sânge care ar putea să se scurgă în timpul uciderii, sacrificării sau examinării post mortem trebuie colectat şi eliminat;
65.3. de îndată ce cadavrele întregi sau părţile de cadavre ale animalelor deţinute din speciile listate au fost înlăturate pentru prelucrare sau eliminare, părţile din exploataţie în care au fost ţinute aceste animale şi orice părţi ale altor clădiri, suprafeţe sau echipamente contaminate în timpul uciderii sau al examinării post mortem trebuie să fie pulverizate cu dezinfectant;
65.4. dejecţiile animaliere, inclusiv aşternutul şi aşternutul folosit, trebuie înmuiate în dezinfectant;
65.5. dezinfectantul trebuie să rămână pe suprafaţa tratată cel puţin 24 de ore;
65.6. echipamentele de protecţie, recipientele, ustensilele de consum sau orice material care ar putea fi contaminate după spălare şi dezinfectare trebuie distruse, iar suprafeţele, spălate şi dezinfectate.
66. În cazul în care autoritatea competentă acordă una dintre derogările prevăzute la pct.56, 58 şi 59, aceasta dispune curăţarea preliminară, dezinfectarea şi controlul adaptând procedurile menţionate la pct.61-65 la situaţia specifică fără a dăuna nivelului de control al răspândirii bolii de categoria A de la animalele, exploataţiile şi locurile afectate la alte animale neafectate sau la oameni.
67. Pe lângă măsurile menţionate la pct.60-65, autoritatea competentă dispune şi supraveghează faptul că mijloacele de transport utilizate la transportul animalelor la şi de la exploataţia afectată sunt curăţate şi dezinfectate în mod corespunzător şi, după caz, fac obiectul măsurilor care asigură controlul insectelor şi al rozătoarelor.
68. Autoritatea competentă acorda derogări de la cerinţele privind curăţarea şi dezinfectarea şi controlul insectelor şi al rozătoarelor în cazul:
68.1. păşunilor legate în mod epidemiologic de exploataţia afectată, în cadrul unor proceduri specifice care să asigure inactivarea eficientă a agentului patogen al bolii de categoria A în cauză, luând în considerare profilul bolii, tipul de exploataţie şi condiţiile climatice; şi
68.2. dejecţiilor animaliere, inclusiv al aşternutului şi aşternutului folosit, din exploataţia afectată, în cadrul unor proceduri specifice care să asigure inactivarea eficientă a agentului patogen al bolii de categoria A în cauză, în conformitate cu dovezile ştiinţifice.
Secţiunea a 4-a
Identificarea unităţilor legate din punct de vedere
epidemiologic, a altor locuri relevante, a mijloacelor
de transport şi măsurile care trebuie aplicate
69. În cadrul anchetei epidemiologice şi pentru a identifica toate unităţile legate din punct de vedere epidemiologic şi alte locuri relevante, inclusiv mijloacele de transport, autoritatea competentă reconstituie traseul pentru toate animalele deţinute prezente în exploataţia în care s-a confirmat apariţia unui focar de boală de categoria A şi pentru toate produsele, materialele, substanţele, mijloacele de transport sau persoanele care ar putea răspândi boala de categoria A, inclusiv pentru cele expediate în şi din exploataţie şi cele care au intrat în contact cu exploataţia.
70. Reconstituirea traseului include cel puţin perioada de monitorizare stabilită pentru boala relevantă, calculată retroactiv începând de la data notificării suspiciunii. După efectuarea unei evaluări a riscurilor, autoritatea competentă exclude de la reconstituirea traseului acele produse considerate sigure, astfel cum se prevede în anexa nr.2 la Normă.
71. Atunci când reconstituirea traseului demonstrează că animalele din speciile listate au fost expediate dinspre sau înspre exploataţia afectată în perioada de monitorizare, autoritatea competentă:
71.1. efectuează anchete şi impune măsuri de restricţii şi de biosecuritate în conformitate cu pct.35-43 în exploataţiile de destinaţie sau de origine a transportului; sau
71.2. extinde imediat măsurile prevăzute la pct.50-53 la exploataţia de origine sau la exploataţia de destinaţie a transportului în cazul în care există dovezi epidemiologice privind răspândirea bolii la, de la sau prin respectiva exploataţie.
72. Autoritatea competentă aplică măsurile menţionate la pct.71 în alte exploataţii şi locuri relevante, inclusiv mijloacele de transport, care ar putea fi contaminate ca urmare a contactului cu animalele, produsele, materialele, substanţele, persoanele sau mijloacele de transport din exploataţia afectată identificate în cadrul reconstituirii traseului sau pe baza oricăror altor informaţii rezultate din ancheta epidemiologică.
Secţiunea a 5-a
Măsuri care trebuie aplicate produselor
identificate prin reconstituirea traseului
73. Autoritatea competentă dispune şi supraveghează faptul că materialul seminal, oocitele şi embrionii identificaţi ca fiind contaminate prin intermediul reconstituirii traseului sunt eliminate în conformitate cu Legea nr.129/2019.
74. Autoritatea competentă dispune şi supraveghează tratarea, prelucrarea sau eliminarea produselor identificate prin reconstituirea traseului, cel puţin până la:
74.1. prima unitate de prelucrare a produselor alimentare, în cazul produselor de origine animală;
74.2. incubatorul sau unitatea la care au fost trimise ouăle pentru incubaţie, în cazul ouălor destinate incubaţiei din care puii nu au eclozat încă; şi
74.3. prima unitate de prelucrare în cazul produselor de origine animală, cu excepţia dejecţiilor animaliere; sau
74.4. locul de depozitare, în cazul dejecţiilor animaliere, inclusiv al aşternutului şi al aşternutului folosit.
75. Autoritatea competentă instituie o supraveghere oficială a păsărilor de curte eclozate în cursul perioadei de reconstituire a traseului din ouăle destinate incubaţiei care provin din exploataţia afectată; această supraveghere se instituie în toate unităţile de destinaţie a ouălor destinate incubaţiei şi se menţine pentru o perioadă de 21 de zile de la eclozare.
76. Autoritatea competentă dispune şi supraveghează faptul că transportul de la unităţile de prelucrare a subproduselor de origine animală respectă prevederile stabilite în Legea nr.129/2019.
77. Autoritatea competentă dispune şi supraveghează faptul că materialele sau substanţele susceptibile de a fi contaminate sau de a transmite boala de categoria A respectă instrucţiunile sale privind condiţiile de biosecuritate şi de biosiguranţă necesare pentru a preveni răspândirea agentului patogen al bolii de categoria A.
Secţiunea a 6-a
Măsuri care trebuie aplicate în cazul confirmării oficiale a prezenţei
unui focar de boală de categoria A în întreprinderile din domeniul
alimentar şi al hranei pentru animale, în posturile de inspecţie la
frontieră, în unităţile de prelucrare a subproduselor de origine
animală sau în orice alt loc, inclusiv mijloacele de transport
78. În cazul confirmării oficiale a prezenţei unui focar de boală de categoria A, în întreprinderile din domeniul alimentar şi al hranei pentru animale, în posturile de inspecţie la frontieră, în unităţile de prelucrare a subproduselor de origine animală sau în orice alt loc, inclusiv mijloacele de transport, autoritatea competentă aplică dispoziţiile prevăzute la pct.50-77 şi, dacă este necesar, măsuri suplimentare adaptate situaţiei specifice, pentru a preveni răspândirea bolii de categoria A de la animalele afectate şi de la unităţile şi locurile afectate la alte animale neafectate sau la oameni.
79. Autoritatea competentă aplică dispoziţiile prevăzute la pct.50-77 şi în unităţile de origine a animalelor sau a produselor afectate prezente în unităţile şi locurile menţionate la pct.78.
Capitolul VII
MĂSURI GENERALE DE CONTROL AL BOLILOR DE CATEGORIA A ALE
ANIMALELOR TERESTRE DEŢINUTE ÎN ZONELE DE RESTRICŢII
Secţiunea 1
Instituirea unei zone de restricţii
80. În cazul apariţiei unui focar de boală de categoria A într-o exploataţie, într-o unitate din domeniul alimentar şi al hranei pentru animale, într-o unitate de prelucrare a subproduselor de origine animală sau în alte locuri, inclusiv mijloacele de transport, autoritatea competentă instituie imediat în jurul exploataţiei, unităţii sau a locului afectat o zonă de restricţii, care cuprinde:
80.1. o zonă de protecţie bazată pe raza minimă de la focar stabilită pentru boala de categoria A în tabelul 2;
Tabelul 2
Raza minimă a zonei de protecţie
| Boli de categoria A | Zona de protecţie |
| Febra aftoasă | 3 km |
| Infecţia cu virusul pestei bovine | 3 km |
| Infecţia cu virusul febrei Văii de Rift | 20 km |
| Infecţia cu virusul dermatozei nodulare contagioase | 20 km |
| Infecţia cu Mycoplasma mycoides subspecia mycoides SC (pleuropneumonia contagioasă bovină) |
Exploataţie |
| Variola ovină şi caprină | 3 km |
| Infecţia cu virusul pestei micilor rumegătoare | 3 km |
| Pleuropneumonia contagioasă a caprelor | Unitate |
| Pesta ecvină africană | 100 km |
| Infecţia cu Burkholderia mallei (morvă) | Exploataţie |
| Pesta porcină clasică | 3 km |
| Pesta porcină africană | 3 km |
| Gripa aviară înalt patogenă | 3 km |
| Infecţia cu virusul bolii Newcastle | 3 km |
80.2. o zonă de supraveghere bazată pe raza minimă de la focar stabilită pentru boala de categoria A în tabelul 3; şi
Tabelul 3
Raza minimă a zonei de supraveghere
| Boli de categoria A | Zona de supraveghere |
| Febra aftoasă | 10 km |
| Infecţia cu virusul pestei bovine | 10 km |
| Infecţia cu virusul febrei Văii de Rift | 50 km |
| Infecţia cu virusul dermatozei nodulare contagioase | 50 km |
| Infecţia cu Mycoplasma mycoides subspecia mycoides SC (pleuropneumonia contagioasă bovină) |
3 km |
| Variola ovină şi caprină | 10 km |
| Infecţia cu virusul pestei micilor rumegătoare | 10 km |
| Pleuropneumonia contagioasă a caprelor | 3 km |
| Pesta ecvină africană | 150 km |
| Infecţia cu Burkholderia mallei (morvă) | Exploataţie |
| Pesta porcină clasică | 10 km |
| Pesta porcină africană | 10 km |
| Gripa aviară înalt patogenă | 10 km |
| Infecţia cu virusul bolii Newcastle | 10 km; |
80.3. dacă este necesar, pe baza criteriilor stabilite la art.64 alin.(1) din Legea nr.196/2024 privind sănătatea animală, zone suplimentare de restricţii în jurul sau adiacent zonelor de protecţie şi de supraveghere, unde autoritatea competentă aplică aceleaşi măsuri cu cele prevăzute pentru zona de supraveghere.
81. Autoritatea competentă adaptează limitele zonei de restricţii iniţiale, inclusiv limitele zonelor de protecţie, de supraveghere şi ale zonelor suplimentare de restricţii, în cazul suprapunerii a două sau mai multe zone de restricţii din cauza apariţiei altor focare de boală de categoria A.
82. Prin derogare de la pct.80, după evaluarea riscurilor care iau în considerare profilul bolii, autoritatea competentă decide să nu instituie o zonă de restricţii atunci când apare un focar de boală de categoria A în următoarele locuri:
82.1. unităţile care deţin animale menţionate la pct.56;
82.2. incubatoare;
82.3. unităţi din domeniul alimentar şi al hranei pentru animale, posturi de inspecţie la frontieră, unităţi de prelucrare a subproduselor de origine animală;
82.4. mijloace de transport;
82.5. locuri în care se desfăşoară operaţiuni de colectare, de expunere temporară sau de asistenţă veterinară;
82.6. orice alt loc care nu este o unitate; şi
82.7. exploataţii care deţin până la 50 de păsări crescute în captivitate, cu condiţia ca acestea să nu aibă contact direct sau indirect cu păsări de curte sau cu alte exploataţii care deţin păsări crescute în captivitate.
Secţiunea a 2-a
Măsuri care trebuie aplicate în zona de restricţii
83. Autoritatea competentă întocmeşte fără întârziere şi actualizează un inventar al tuturor exploataţiilor care deţin animale din speciile listate situate în zona de restricţii, inclusiv al speciilor, categoriilor şi numărului de animale din fiecare exploataţie; pentru păsările de curte, numărul de animale poate fi estimat.
84. Pentru a preveni răspândirea bolii şi pe baza informaţiilor epidemiologice, autoritatea competentă pune în aplicare sacrificarea preventivă sau sacrificarea animalelor din speciile listate deţinute în exploataţiile situate în zona de restricţii.
85. Autoritatea competentă dispune şi supraveghează faptul că toate transporturile de cadavre întregi sau de părţi de cadavre ale animalelor sălbatice şi deţinute din specii listate dinspre zona de restricţii sunt destinate prelucrării sau eliminării, în conformitate cu Legea nr.129/2019, într-o unitate autorizată.
86. Autoritatea competentă impune condiţii specifice pentru transportul animalelor şi al produselor prin zona de restricţii pentru a se asigura că el este efectuat:
86.1. fără a opri sau a efectua o descărcare în zona de restricţii;
86.2. circulând în mod prioritar pe autostrăzi sau calea ferată; şi
86.3. evitând apropierea de exploataţii care deţin animale din speciile listate.
87. Subprodusele de origine animală provenite de la animale din speciile listate şi din zona de restricţii şi scoase din aceasta se însoţesc de un certificat de sănătate animală eliberat de un medic veterinar oficial, care să ateste că este permisă ieşirea lor din zona de restricţii în condiţiile stabilite de autoritatea competentă.
88. Autoritatea competentă decide că nu este necesară eliberarea certificatului de sănătate animală menţionat la pct.87 pentru circulaţia subproduselor de origine animală atunci când există instituit un sistem alternativ care asigură trasabilitatea acestor produse şi faptul că produsele respective îndeplinesc cerinţele de sănătate animală pentru circulaţia în cauză.
89. Orice prelevare de eşantioane în exploataţiile din zona de restricţii care deţin animale din speciile listate în alte scopuri decât pentru a confirma sau a infirma prezenţa bolilor de categoria A trebuie să fie autorizată de autoritatea competentă.
90. Autoritatea competentă poate acorda derogări în ceea ce priveşte măsurile care trebuie aplicate în zonele de restricţii, după efectuarea unei evaluări a riscurilor:
90.1. în zonele suplimentare de restricţii menţionate la subpct. 80.3;
90.2. în cazul în care autoritatea competentă decide să instituie o zonă de restricţii atunci când apare un focar de boală de categoria A în exploataţiile şi locurile menţionate la pct.82;
90.3. în cazul în care focarul apare într-o exploataţie care deţine până la 50 de păsări crescute în captivitate; sau
90.4. în cazul exploataţiilor şi al locurilor menţionate la pct.82 situate într-o zonă de restricţii.
Secţiunea a 3-a
Cerinţe privind mijloacele de transport pentru animalele deţinute
din speciile listate şi produsele obţinute de la acestea
91. Autoritatea competentă asigură faptul că mijloacele de transport utilizate pentru transportarea animalelor deţinute din speciile listate şi a produselor obţinute de la acestea în interiorul, de la, la şi prin zona de restricţii au fost:
91.1. echipate şi întreţinute astfel încât să se evite orice scăpare a animalelor, a produselor sau a oricărui obiect care prezintă un risc pentru sănătatea animalelor;
91.2. curăţate şi dezinfectate imediat după fiecare transport de animale, produse sau orice obiect care prezintă un risc pentru sănătatea animalelor şi, dacă este necesar, dezinfectate din nou ulterior şi, în orice caz, uscate sau lăsate să se usuce, înainte de orice nouă încărcare de animale sau de produse; şi
91.3. dacă este cazul, supuse unor măsuri de control al insectelor şi al rozătoarelor înainte de transport.
92. Curăţarea şi dezinfectarea mijloacelor de transport se efectuează în conformitate cu instrucţiunile sau cu procedurile prevăzute de autoritatea competentă, prin utilizarea de produse biocide adecvate pentru a asigura distrugerea agentului patogen al bolii de categoria A în cauză şi se documentează în mod corespunzător.
Capitolul VIII
MĂSURI DE CONTROL AL BOLILOR DE CATEGORIA A ALE ANIMALELOR
TERESTRE DEŢINUTE ÎN ZONA DE PROTECŢIE
Secţiunea 1
Măsuri care trebuie aplicate în exploataţiile din zona
de protecţie care deţin animale din speciile listate
93. Autoritatea competentă dispune fără întârziere aplicarea următoarelor măsuri în exploataţiile din zona de protecţie care deţin animale din speciile listate, altele decât exploataţia în care s-a confirmat prezenţa bolii de categoria A:
93.1. menţinerea animalelor din speciile listate separat de animalele sălbatice şi de animalele din speciile nelistate;
93.2. implementarea supravegherii suplimentare pentru a identifica orice altă răspândire a bolii de categoria A la exploataţii, inclusiv orice creştere a morbidităţii sau a mortalităţii sau orice scădere semnificativă a valorii producţiei; orice astfel de creştere sau de scădere se notifică imediat autorităţii competente;
93.3. dacă este cazul, punerea în aplicare a mijloacelor de control al insectelor şi rozătoarelor şi al altor vectori de transmitere a bolilor în exploataţie şi în jurul acesteia;
93.4. utilizarea metodelor adecvate de dezinfectare la intrările şi ieşirile în/din exploataţie;
93.5. aplicarea măsurilor de biosecuritate tuturor persoanelor care vin în contact cu animale deţinute din speciile listate sau care intră sau ies în/din exploataţie, precum şi mijloacelor de transport, pentru a evita orice risc de răspândire a bolii de categoria A în cauză;
93.6. păstrarea unor evidenţe cu toate persoanele care vizitează exploataţia, menţinerea lor la zi pentru a facilita supravegherea şi controlul bolilor şi punerea evidenţelor la dispoziţia autorităţii competente la cererea acesteia;
93.7. eliminarea cadavrelor întregi sau a părţilor de cadavre ale animalelor deţinute moarte sau sacrificate din speciile listate.
94. Prin derogare de la subpct. 93.6, evidenţele conţinând vizitatorii nu sunt necesare dacă aceştia nu au acces la zonele în care sunt ţinute animalele:
94.1. într-o exploataţie izolată;
94.2. în scopuri ştiinţifice sau în scopuri legate de conservarea speciilor protejate sau pe cale de dispariţie;
94.3. înregistrate oficial în prealabil ca rase rare;
94.4. cu o valoare genetică, culturală sau educaţională mare, justificată în mod corespunzător.
Secţiunea a 2-a
Vizite ale medicilor veterinari oficiali în
exploataţiile din zona de protecţie
95. Autoritatea competentă asigură faptul că medicii veterinari oficiali efectuează cel puţin o vizită la toate exploataţiile menţionate la pct.93 şi 94, după confirmarea oficială a unui focar de boală de categoria A. În caz de necesitate, autoritatea competentă solicită vizite veterinare suplimentare la exploataţiile din zona de protecţie pentru a monitoriza situaţia.
96. Atunci când efectuează vizitele, medicii veterinari oficiali îndeplinesc cel puţin următoarele activităţi:
96.1. verifică documentele, inclusiv analizează evidenţele referitoare la producţie, sănătate şi trasabilitate;
96.2. verifică punerea în aplicare a măsurilor aplicate pentru a preveni introducerea sau răspândirea bolii de categoria A în cauză;
96.3. examinează clinic animalele deţinute din speciile listate; şi
96.4. dacă este necesar, colectează eşantioane de la animale pentru examene de laborator pentru a confirma sau a infirma prezenţa bolii de categoria A în cauză.
97. Autoritatea competentă ţine o evidenţă a activităţilor şi a vizitelor menţionate la pct.95 şi 96 şi a constatărilor acestora.
În cazul în care raza zonei de protecţie este mai mare de 3 km, autoritatea competentă decide să nu solicite vizitarea tuturor unităţilor, ci a unui număr reprezentativ de astfel de unităţi.
Secţiunea a 3-a
Interzicerea unor activităţi, a circulaţiei animalelor, produselor şi
altor materiale în interiorul, dinspre sau spre zona de protecţie
98. Autoritatea competentă interzice activităţile, inclusiv circulaţia animalelor din speciile listate şi a produselor obţinute de la acestea în interiorul, dinspre şi spre zona de protecţie, în conformitate cu anexa nr.1 la Normă.
99. Autoritatea competentă poate extinde interdicţiile prevăzute la pct.98 la:
99.1. animalele din specii nelistate şi produsele obţinute de la astfel de animale; şi
99.2. activităţile, inclusiv circulaţia, altele decât cele prevăzute în anexa nr.1 la Normă.
100. Următoarele produse sunt scutite de interdicţiile prevăzute la pct.98 şi 99:
100.1. produsele de origine animală considerate, în conformitate cu anexa nr.2 la Normă, produse sigure în raport cu boala în cauză;
100.2. produsele de origine animală care au fost supuse tratamentului în conformitate cu anexa nr.2 la Normă;
100.3. produsele sau alte materiale susceptibile să răspândească boala în cauză, care au fost obţinute sau produse înaintea perioadei de monitorizare stabilite pentru boala în cauză, calculată retroactiv începând de la data notificării suspiciunii;
100.4. produsele obţinute în zona de protecţie de la animale deţinute din speciile listate care:
100.4.1. sunt ţinute în afara zonei de protecţie;
100.4.2. sunt ţinute şi sacrificate în afara zonei de protecţie; sau
100.4.3. sunt ţinute în afara zonei de protecţie şi sunt sacrificate în zona de protecţie;
100.5. produsele derivate.
101. Interdicţiile prevăzute la pct.98 şi 99 se aplică produselor menţionate la pct.100 dacă:
101.1. în timpul procesului de producţie, depozitare şi transport, produsele în cauză nu au fost separate în mod clar de produsele care nu sunt eligibile pentru expediere în afara zonei de restricţii în temeiul prezentei Norme; sau
101.2. autoritatea competentă deţine probe epidemiologice privind răspândirea bolii la, de la sau prin intermediul acestor produse.
Secţiunea a 4-a
Acordarea derogărilor de la interdicţii în zona de protecţie
102. Prin derogare de la interdicţiile prevăzute la secţiunea a 3-a, autoritatea competentă poate autoriza circulaţia animalelor şi a produselor în cazurile prevăzute la pct.109-128, sub rezerva aplicării condiţiilor specifice prevăzute la articolele respective şi a condiţiilor generale prevăzute la pct.103-108.
Înainte de acordarea autorizaţiei, autoritatea competentă evaluează riscurile care decurg din această procedură, iar evaluarea trebuie să arate că riscul de răspândire a bolii de categoria A în afara hotarelor zonei de protecţie este neglijabil.
103. Toate transportările autorizate trebuie efectuate:
103.1. exclusiv pe rute desemnate;
103.2. circulând în mod prioritar pe autostradă sau calea ferată;
103.3. evitând apropierea de exploataţii care deţin animale din speciile listate; şi
103.4. fără descărcare sau oprire, până la descărcarea la exploataţia de destinaţie.
104. Autoritatea competentă responsabilă de exploataţia de origine desemnează exploataţia de destinaţie a transportărilor dinspre sau spre zona de protecţie. În cazul în care subdiviziunea teritorială a autorităţii competente responsabilă de unitatea de origine este diferită de subdiviziunea teritorială a autorităţii competente responsabilă de unitatea de destinaţie, prima realizează desemnarea respectivă în cooperare cu a doua.
105. Autoritatea competentă, prin intermediul subdiviziunii sale teritoriale, verifică dacă exploataţia de destinaţie poate să primească fiecare lot de animale sau de produse.
106. Atunci când autorizează circulaţia animalelor dinspre zona de protecţie, autoritatea competentă se asigură că această circulaţie nu prezintă un risc de răspândire a bolii de categoria A, pe baza următoarelor elemente:
106.1. examinarea clinică, cu rezultate favorabile, a animalelor deţinute în exploataţie, inclusiv a animalelor care trebuie transportate;
106.2. dacă este necesar, un examen de laborator, cu rezultate favorabile, al animalelor deţinute în exploataţie, inclusiv al animalelor care trebuie transportate;
106.3. rezultatul vizitelor menţionate la secţiunea a 2-a.
107. Atunci când autorizează transportul produselor de la zona de protecţie, autoritatea competentă dispune şi supraveghează faptul că:
107.1. pe parcursul întregului proces de producţie şi de depozitare a produselor, acestea au fost separate în mod clar de produsele care nu sunt eligibile pentru a fi expediate în afara zonei de restricţii; şi
107.2. produsele în cauză nu vor fi transportate împreună cu produse neconforme neeligibile pentru expediere în afara zonei de restricţii.
108. Atunci când acordă o autorizaţie în conformitate cu pct.102, autoritatea competentă verifică faptul că se aplică măsuri suplimentare de biosecuritate din momentul încărcării, în timpul tuturor operaţiunilor de transport şi până la descărcarea în unitatea de destinaţie desemnată, în conformitate cu instrucţiunile sale.
Secţiunea a 5-a
Cerinţe pentru transportarea animalelor deţinute
în zona de protecţie în vederea sacrificării
109. Autoritatea competentă poate autoriza transportul animalelor deţinute de la exploataţiile situate în zona de protecţie la un abator situat:
109.1. cât mai aproape posibil de exploataţia de origine, în interiorul zonei de protecţie;
109.2. în zona de supraveghere, atunci când nu este posibilă sacrificarea animalelor în zona de protecţie; sau
109.3. cât mai aproape de zona de supraveghere, atunci când nu este posibilă sacrificarea animalelor în zona de restricţii.
110. Autoritatea competentă autorizează transportul animalelor prevăzut la pct.109 numai dacă sunt îndeplinite următoarele condiţii:
110.1. mijlocul de transport trebuie să fie sigilat în momentul încărcării de către autoritatea competentă sau sub supravegherea acesteia;
110.2. autoritatea competentă responsabilă de abator:
110.2.1. este informată în prealabil de către operatorul abatorului în legătură cu intenţia de a primi animale deţinute;
110.2.2. confirmă absenţa oricăror semne ale bolii de categoria A în cauză în timpul inspecţiilor ante şi post mortem;
110.2.3. verifică dacă operatorul abatorului dispune de proceduri eficiente pentru a asigura faptul că animalele deţinute care provin din zona de protecţie sunt ţinute separat şi sunt sacrificate separat de astfel de animale sau la momente diferite, de preferinţă la sfârşitul zilei lucrătoare a sosirii;
110.2.4. trimite o confirmare privind sacrificarea animalelor la subdiviziunea teritorială a autorităţii competente responsabilă de exploataţia de origine a acestora;
110.2.5. supraveghează curăţarea şi dezinfectarea de către operatorul abatorului a spaţiilor în care au fost ţinute şi sacrificate animalele, precum şi finalizarea operaţiunilor de curăţare şi de dezinfectare înainte ca alte animale deţinute să fie ţinute sau sacrificate în spaţiile respective; şi
110.2.6. verifică dacă obţinerea cărnii de la astfel de animale respectă condiţiile prevăzute la pct.121.
111. Autoritatea competentă poate autoriza transportarea animalelor deţinute de la exploataţii situate în afara zonei de protecţie la un abator situat în zona de protecţie dacă:
111.1. animalele sunt ţinute separat de alte animale care provin din zona de protecţie şi sunt sacrificate separat de aceste animale sau la un moment diferit;
111.2. carnea proaspătă obţinută este tăiată, transportată şi depozitată separat de carnea proaspătă obţinută de la animale care provin din zona de protecţie; şi
111.3. curăţarea şi dezinfectarea mijloacelor de transport are loc sub supraveghere oficială, după descărcarea animalelor.
112. Autoritatea competentă permite prelucrarea şi utilizarea subproduselor de origine animală obţinute de la animale sacrificate în conformitate cu pct.109, 110 şi 111 ca material de categoria 3, în conformitate cu Legea nr.129/2019, şi a produselor derivate care nu sunt destinate consumului uman într-o unitate aprobată pentru prelucrarea sau eliminarea subproduselor de origine animală, situată în afara zonei de restricţii în cazul în care nu este fezabilă prelucrarea sau eliminarea lor într-o unitate aprobată în zona de restricţii în care a apărut focarul.
Secţiunea a 6-a
Cerinţe pentru transportarea păsărilor de curte
din exploataţii situate în zona de protecţie
113. Autoritatea competentă poate autoriza transportarea puilor de o zi de la o exploataţie situată în zona de protecţie cu boli listate de categoria A specifice pentru păsări la o exploataţie situată în afara zonei de restricţii, în următoarele condiţii:
113.1. în cazul puilor de o zi eclozaţi din ouă provenite din zona de restricţii:
113.1.1. mijlocul de transport este sigilat în momentul încărcării de către autoritatea competentă sau sub supravegherea acesteia;
113.1.2. exploataţia de destinaţie este plasată sub supraveghere oficială de către medicii veterinari oficiali după sosirea animalelor; şi
113.1.3. dacă sunt transportate în afara zonei de restricţii, păsările de curte rămân în exploataţia de destinaţie pentru o perioadă de cel puţin 21 de zile;
113.2. în cazul puilor de o zi eclozaţi din ouă provenite din afara zonei de restricţii, incubatorul de expediere asigură faptul că nu a avut loc niciun contact între aceste ouă şi orice alte ouă destinate incubaţiei sau pui de o zi proveniţi din zona de restricţii.
114. Autoritatea competentă poate autoriza transportarea păsărilor de curte ouătoare de la exploataţii situate în zona de protecţie, în următoarele condiţii:
114.1. în unitatea de destinaţie sau în exploataţia epidemiologică de destinaţie nu există alte animale deţinute din speciile listate;
114.2. mijlocul de transport este sigilat în momentul încărcării de către autoritatea competentă sau sub supravegherea acesteia;
114.3. exploataţia de destinaţie este plasată sub supraveghere oficială de către medicii veterinari oficiali după sosirea animalelor; şi
114.4. dacă sunt transportate în afara zonei de restricţii, animalele rămân în exploataţia de destinaţie pentru o perioadă de cel puţin 21 de zile.
Secţiunea a 7-a
Cerinţe pentru transportarea ouălor destinate incubaţiei
în zona de protecţie şi a materialului seminal
115. Autoritatea competentă autorizează transportarea ouălor destinate incubaţiei fie:
115.1. de la o exploataţie situată în zona de protecţie la un incubator situat în afara zonei de restricţii; fie
115.2. de la o exploataţie situată în afara zonei de restricţii la un incubator situat în zona de protecţie.
116. Autorizarea prevăzută la subpct. 115.1 face obiectul următoarelor condiţii:
116.1. efectivele de păsări matcă părinţi de la care provin ouăle destinate incubaţiei au făcut obiectul unei examinări clinice şi au fost eşantionate în vederea examenelor de laborator cu rezultate favorabile;
116.2. ouăle destinate incubaţiei şi ambalajul acestora se dezinfectează înainte de expediere, iar trasabilitatea ouălor destinate incubaţiei este asigurată; şi
116.3. ouăle destinate incubaţiei trebuie transportate în mijloace de transport sigilate de autoritatea competentă.
117. Autoritatea competentă autorizează transportarea ouălor destinate incubaţiei de la o exploataţie situată în zona de protecţie la o unitate internă pentru incubaţie, dacă:
117.1. efectivele de păsări matcă părinţi de la care provin ouăle destinate incubaţiei au făcut obiectul unei examinări clinice şi au fost eşantionate în vederea examenelor de laborator cu rezultate favorabile;
117.2. unitatea de destinaţie este plasată sub supraveghere oficială pentru o perioadă de 21 de zile după eclozarea puilor din ouă;
117.3. păsările de curte rămân în unitatea de destinaţie în perioada menţionată la subpct. 117.2; şi
117.4. se respectă cerinţele menţionate la subpct. 116.2 şi 116.3.
118. Autoritatea competentă autorizează transportarea materialului seminal colectat de la animale din speciile listate deţinute în unităţi de material germinativ aprobate, cu excepţia incubatoarelor, situate în zona de protecţie, după data estimată a primei infecţii a unităţii afectate, în următoarele condiţii:
118.1. toate măsurile de control al bolilor de categoria A au fost eliminate în zona de protecţie în conformitate cu pct.129, 130 şi 131;
118.2. toate animalele din speciile listate deţinute în centrul de colectare a materialului seminal au fost supuse unei examinări clinice şi au fost eşantionate în vederea examenului de laborator pentru a infirma prezenţa bolii de categoria A în centrul de colectare a materialului seminal; şi
118.3. animalul donator a fost supus, cu rezultate favorabile, unui examen de laborator efectuat pe un eşantion prelevat nu mai devreme de şapte zile după perioada de monitorizare stabilită la pct.43 pentru boala în cauză, calculată de la data colectării materialului seminal.
Secţiunea a 8-a
Transportarea cărnii proaspete, a laptelui crud şi a ouălor
destinate consumului uman obţinute de la animale deţinute
din speciile listate de la exploataţii din zona de protecţie
119. Autoritatea competentă poate autoriza transportarea cărnii proaspete şi a laptelui crud obţinute de la animale din speciile listate deţinute în exploataţiile situate în zona de protecţie dacă ele sunt transportate la o unitate de prelucrare pentru a fi supuse unuia dintre tratamentele de atenuare a riscurilor în cauză prevăzute în anexa nr.2 la Normă.
120. În cazul cărnii proaspete provenite de la păsări de curte din zona de protecţie:
120.1. marcajul aplicat trebuie să respecte următoarele cerinţe:
120.1.1. forma şi conţinutul – unde "XY" înseamnă codul de ţară, iar "1234", numărul de autorizare al întreprinderii;
120.1.2. dimensiuni:
– "XY" lăţime de 8 mm;
– "1234" lăţime de 11 mm;
– lăţimea diametrului exterior de cel puţin 30 mm;
– grosimea liniei pătratului de 3 mm; şi
120.2. nu este destinată altor ţări.
121. Autoritatea competentă asigură faptul că transportarea la o unitate de prelucrare menţionată la pct.129 respectă următoarele condiţii:
121.1. carnea proaspătă destinată tratamentului într-o unitate de prelucrare trebuie să fie marcată în abator. Marcajul se aplică după inspecţia post mortem, se păstrează până când carnea este tratată şi constă în:
121.1.1. marca de identificare, cu o cruce diagonală suplimentară formată din două linii drepte care se intersectează în centrul ştampilei, permiţând ca informaţiile prezente în acest punct să rămână lizibile; sau
121.1.2. o singură ştampilă ovală, cu lăţimea de 6,5 cm şi înălţimea de 4,5 cm, în care următoarele informaţii trebuie să apară cu caractere perfect lizibile:
– în partea superioară, numele complet sau codul ISO al statului, cu litere majuscule;
– în centru, numărul de aprobare al abatorului;
– în partea inferioară, unul dintre următoarele seturi de iniţiale: CE, EC, EF, EG, EK, EY, EO, ES, UE, EB, WE sau EZ;
– două linii drepte care se încrucişează în centrul ştampilei, astfel încât informaţiile să rămână vizibile;
– corpul literelor trebuie să aibă o înălţime de minimum 0,8 cm, iar cel al cifrelor de minimum 1 cm;
121.2. transportarea cărnii proaspete şi a laptelui crud de la exploataţia de origine la unitatea de prelucrare trebuie să se efectueze în recipiente sigilate; şi
121.3. unitatea de prelucrare trebuie să fie situată în aceeaşi zonă de restricţii sau cât mai aproape de zona de restricţii şi trebuie să funcţioneze sub supravegherea medicilor veterinari oficiali.
122. Autoritatea competentă autorizează transportarea ouălor destinate consumului uman de la exploataţii situate în zona de protecţie la următoarele destinaţii:
122.1. un centru de ambalare, cu condiţia să fie ambalate în ambalaje de unică folosinţă sau în ambalaje care pot fi curăţate şi dezinfectate astfel încât să se distrugă agentul patogen al bolii de categoria A;
122.2. la o unitate de fabricare a produselor din ouă în conformitate cu prevederile pct.139 din Regulile specifice de igienă a produselor alimentare de origine animală, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.435/2010, în vederea manipulării şi tratării lor.
Secţiunea a 9-a
Cerinţe specifice pentru autorizarea circulaţiei materiilor prime de origine
vegetală destinate hranei animalelor şi a paielor dinspre zona de protecţie,
a transportării dejecţiilor animaliere, inclusiv a aşternutului şi a
aşternutului folosit de la unităţile situate în zona de
protecţie la un depozit de deşeuri
123. Autoritatea competentă poate autoriza circulaţia materiilor prime de origine vegetală destinate hranei animalelor şi a paielor produse în zona de protecţie dacă acestea:
123.1. au fost produse în locuri care nu deţin animale din speciile listate;
123.2. au fost produse în unităţi de prelucrare a hranei animalelor care nu deţin animale din speciile listate, iar materia primă vegetală provine din locurile care nu deţin animale din speciile listate sau din afara zonei de protecţie;
123.3. sunt destinate utilizării în zona de protecţie; sau
123.4. au fost supuse cel puţin unuia dintre tratamentele de atenuare a riscurilor descrise în tabelul 4.
Tabelul 4
Tratamente de atenuare a riscurilor pentru produsele
care nu sunt de origine animală din zona de restricţii
| Tratament | Febra aftoasă |
Pesta bovină |
| Tratament termic la o temperatură minimă de 80 °C şi timp de cel puţin 10 minute, sub abur într-o incintă închisă | X | X |
| Depozitarea în ambalaje sau baloturi protejate, situate în sedii aflate la cel puţin 2 km de cel mai apropiat focar şi deplasarea din sedii nu are loc înainte de trecerea a cel puţin trei luni de la finalizarea curăţării şi dezinfectării | X | X |
124. Autoritatea competentă poate autoriza circulaţia dejecţiilor animaliere, inclusiv a aşternutului şi a aşternutului folosit, de la unităţi situate în zona de protecţie, în vederea eliminării lor într-un depozit de deşeuri autorizat, cu condiţia ca acestea să fie supuse în prealabil unui proces de sterilizare sub presiune, iar materialul rezultat să fie marcat permanent conform reglementărilor.
Secţiunea a 10-a
Condiţii specifice pentru autorizarea circulaţiei animalelor
deţinute din speciile listate şi a produselor spre o unitate
aprobată de prelucrare a subproduselor de origine animală
125. Autoritatea competentă poate autoriza circulaţia animalelor deţinute din speciile listate de la exploataţii situate în zona de protecţie la o unitate autorizată pentru prelucrarea sau eliminarea subproduselor de origine animală, în care animalele deţinute sunt sacrificate imediat şi subprodusele de origine animală rezultate sunt eliminate în conformitate cu Legea nr.129/2019.
126. Autoritatea competentă poate autoriza circulaţia produselor de la unităţi şi locuri din zona de protecţie la o unitate autorizată pentru prelucrarea sau eliminarea subproduselor de origine animală, în care produsele sunt eliminate sau prelucrate în conformitate cu Legea nr.129/2019.
Secţiunea a 11-a
Măsuri care trebuie aplicate în întreprinderile din domeniul alimentar
şi al hranei pentru animale, în posturile de inspecţie la frontieră, în
unităţile de prelucrare a subproduselor de origine animală sau în
orice alt loc din zona de protecţie, inclusiv mijloacele de transport
127. Autoritatea competentă aplică măsurile menţionate la pct.93, 94 şi 98-128 în întreprinderile din domeniul alimentar şi al hranei pentru animale, în posturile de inspecţie la frontieră, în unităţile de prelucrare a subproduselor de origine animală sau în orice alt loc din zona de protecţie, inclusiv în mijloacele de transport.
128. În unităţile şi locurile menţionate la pct.127, autoritatea competentă poate aplica măsuri suplimentare adaptate situaţiei specifice pentru a preveni răspândirea bolii de categoria A în interiorul zonei de protecţie şi în afara acesteia.
Secţiunea a 12-a
Durata măsurilor de control al bolilor
în zona de protecţie
129. Autoritatea competentă elimină măsurile prevăzute la pct.80-128 numai dacă:
129.1. a trecut perioada minimă stabilită în tabelul 5 de la finalizarea curăţării şi dezinfectării prealabile şi, după caz, a controlului insectelor şi al rozătoarelor, efectuate în exploataţia afectată.
Tabelul 5
Perioada minimă a duratei măsurilor în zona de protecţie
| Boli de categoria A | Perioada minimă a duratei măsurilor în zona de protecţie |
| Febra aftoasă | 15 zile |
| Infecţia cu virusul pestei bovine | 21 de zile |
| Infecţia cu virusul febrei Văii de Rift | 30 de zile |
| Infecţia cu virusul dermatozei nodulare contagioase | 28 de zile |
| Infecţia cu Mycoplasma mycoides Subspecia mycoides SC (pleuropneumonia contagioasă bovină) |
45 de zile |
| Variola ovină şi caprină | 21 de zile |
| Infecţia cu virusul pestei micilor rumegătoare | 21 de zile |
| Pleuropneumonia contagioasă a caprelor | 45 de zile |
| Pesta ecvină africană | 12 luni |
| Infecţia cu Burkholderia mallei (morvă) | 6 luni |
| Pesta porcină clasică | 15 zile |
| Pesta porcină africană | 15 zile |
| Gripa aviară înalt patogenă | 21 de zile |
| Infecţia cu virusul bolii Newcastle | 21 de zile |
129.2. în toate exploataţiile care deţin animale din speciile listate în zona de protecţie, animalele din speciile listate au fost supuse, cu rezultate favorabile, unor examinări clinice şi, după caz, unor examene de laborator, în conformitate cu prevederile pct.95, 96 şi 97.
130. Dacă boala de categoria A în cauză este transmisă de un vector, autoritatea competentă:
130.1. stabileşte durata măsurilor din zona de protecţie de la caz la caz, luând în considerare orice factor care influenţează riscul de răspândire a bolii; şi
130.2. după caz, prevede introducerea animalelor-santinelă.
131. După eliminarea măsurilor menţionate la pct.129, măsurile prevăzute în capitolul IX se aplică în zona de protecţie cel puţin pe durata perioadei suplimentare prevăzute în tabelul 6.
Tabelul 6
Perioada suplimentară a duratei măsurilor
de supraveghere în zona de protecţie
| Boli de categoria A | Perioada suplimentară a duratei măsurilor de supraveghere în zona de protecţie |
| Febra aftoasă | 15 zile |
| Infecţia cu virusul pestei bovine | 9 zile |
| Infecţia cu virusul febrei Văii de Rift | 15 zile |
| Infecţia cu virusul dermatozei nodulare contagioase | 17 zile |
| Infecţia cu Mycoplasma mycoides Subspecia mycoides SC (pleuropneumonia contagioasă bovină) |
Nu se aplică |
| Variola ovină şi caprină | 9 zile |
| Infecţia cu virusul pestei micilor rumegătoare | 9 zile |
| Pleuropneumonia contagioasă a caprelor | Nu se aplică |
| Pesta ecvină africană | Nu se aplică |
| Infecţia cu Burkholderia mallei (morvă) | Nu se aplică |
| Pesta porcină clasică | 15 zile |
| Pesta porcină africană | 15 zile |
| Gripa aviară înalt patogenă | 9 zile |
| Infecţia cu virusul bolii Newcastle | 9 zile |
Capitolul IX
MĂSURI DE CONTROL AL BOLILOR DE CATEGORIA A ALE ANIMALELOR
TERESTRE DEŢINUTE ÎN ZONA DE SUPRAVEGHERE
Secţiunea 1
Măsuri care trebuie aplicate în exploataţiile din zona de supraveghere
132. Autoritatea competentă aplică fără întârziere măsurile prevăzute la pct.93 şi 94 în toate exploataţiile din zona de supraveghere care deţin animale din speciile listate.
133. Autoritatea competentă asigură faptul că medicii veterinari oficiali efectuează vizite la un eşantion de exploataţii care deţin animale din speciile listate în zona de supraveghere în conformitate cu pct.21 şi 95-97.
134. Autoritatea competentă aplică interdicţii, scutiri şi derogări vizând activităţile, inclusiv circulaţia, care privesc animalele din speciile listate, produsele obţinute de la acestea şi alte materiale, de la şi la zona de supraveghere, în conformitate cu pct.98-101.
Secţiunea a 2-a
Acordarea derogărilor de la interdicţiile prevăzute la punctul 134
135. Prin derogare de la pct.134, autoritatea competentă poate autoriza circulaţia animalelor şi a produselor doar în cazurile prevăzute la pct.141-156, sub rezerva aplicării condiţiilor specifice prevăzute la punctele respective şi a condiţiilor generale prevăzute la pct.136-140.
Înainte de acordarea autorizaţiei, autoritatea competentă evaluează riscurile care decurg din această autorizare. Evaluarea trebuie să arate faptul că riscul de răspândire a bolii de categoria A este neglijabil.
136. Toate transportările autorizate se efectuează:
136.1. circulând în mod prioritar pe autostrăzi sau calea ferată;
136.2. evitând apropierea de exploataţiile care deţin animale din speciile listate; şi
136.3. fără descărcare sau oprire, până la descărcarea la exploataţia de destinaţie.
137. Autoritatea competentă desemnează exploataţia de destinaţie a transportărilor dinspre sau spre zona de supraveghere şi verifică dacă aceasta este de acord să fie desemnată şi să primească fiecare lot de animale sau de produse.
138. Atunci când autorizează ieşirea animalelor din zona de supraveghere, autoritatea competentă asigură faptul că această ieşire nu prezintă un risc de răspândire a bolii de categoria A, pe baza următoarelor elemente:
138.1. o examinare clinică, cu rezultate favorabile, a animalelor deţinute în exploataţie, inclusiv a animalelor care trebuie transportate;
138.2. dacă este necesar, un examen de laborator, cu rezultate favorabile, al animalelor deţinute în exploataţie, inclusiv al animalelor care trebuie transportate; şi
138.3. rezultatul vizitelor medicilor veterinari oficiali, dacă este disponibil.
139. Atunci când autorizează transportul produselor dinspre zona de supraveghere, autoritatea competentă asigură faptul că:
139.1. pe parcursul întregului proces de producţie şi de depozitare a produselor, acestea au fost separate în mod clar de produsele care nu sunt eligibile pentru a fi expediate în afara zonei de restricţii;
139.2. produsele în cauză nu vor fi transportate împreună cu produse neeligibile pentru expediere în afara zonei de restricţii.
140. Atunci când acordă derogările prevăzute la pct.135, autoritatea competentă asigură faptul că se aplică măsuri suplimentare de biosecuritate din momentul încărcării, în timpul tuturor operaţiunilor de transport şi până la descărcarea în exploataţia de destinaţie desemnată, în conformitate cu instrucţiunile sale.
Secţiunea a 3-a
Autorizarea transportării în vederea sacrificării animalelor deţinute
în interiorul, dinspre şi înspre zona de supraveghere
141. Autoritatea competentă poate autoriza transportarea animalelor deţinute din speciile listate provenite din zona de supraveghere la un abator situat:
141.1. cât mai aproape posibil de exploataţia de origine, în interiorul zonei de restricţii; sau
141.2. în afara zonei de restricţii, cât mai aproape de zona de supraveghere, atunci când nu este posibilă sacrificarea animalelor în zona de restricţii şi după efectuarea unei evaluări a riscurilor.
Carnea obţinută face obiectul măsurilor prevăzute la pct.152 şi 153.
142. Autoritatea competentă poate autoriza transportarea animalelor deţinute din speciile listate provenite din afara zonei de supraveghere la un abator situat în zona de supraveghere.
143. Autoritatea competentă poate autoriza prelucrarea şi utilizarea subproduselor de origine animală obţinute de la animale sacrificate în conformitate cu pct.141 şi 142 ca material de categoria 3 într-o unitate autorizată pentru prelucrarea sau eliminarea subproduselor de origine animală.
Secţiunea a 4-a
Autorizarea transportării ungulatelor deţinute din
exploataţii situate în zona de supraveghere
144. Autoritatea competentă poate autoriza transportarea ungulatelor deţinute din speciile listate de ungulate la păşuni situate în interiorul zonei de supraveghere, în următoarele condiţii:
144.1. a trecut o perioadă de 15 zile de la finalizarea şi aprobarea operaţiunilor preliminare de curăţare şi dezinfectare menţionate la pct.60-67; şi
144.2. animalele nu intră în contact cu animale din speciile listate din alte exploataţii.
145. Autoritatea competentă, după efectuarea unei evaluări a riscurilor, poate autoriza transportarea animalelor deţinute din speciile de ungulate la o exploataţie care face parte din acelaşi lanţ de aprovizionare, situată în afara zonei de supraveghere, pentru a finaliza ciclul de producţie înainte de sacrificare. În acest caz, autoritatea competentă aplică în respectiva exploataţie măsurile prevăzute la pct.132, 133 şi 134, atât timp cât măsurile de control al bolilor în zona de supraveghere de origine sunt menţinute astfel cum se prevede la pct.162 şi 163.
Secţiunea a 5-a
Autorizarea transportării păsărilor de curte şi a ouălor destinate
incubaţiei la şi de la unităţi situate în zona de supraveghere
146. Autoritatea competentă poate autoriza transportarea puilor de o zi proveniţi din zona de supraveghere cu boli listate specifice păsărilor:
146.1. la unităţi în care au eclozat din ouă provenite de la unităţi din zona de restricţii dacă:
146.1.1. unitatea de destinaţie este plasată sub supraveghere oficială după sosirea animalelor;
146.1.2. în cazul în care sunt transportate în afara zonei de restricţii, animalele rămân în unitatea de destinaţie timp de cel puţin 21 de zile; şi
146.1.3. mijlocul de transport este sigilat în momentul încărcării de către autoritatea competentă sau sub supravegherea acesteia;
146.2. la unităţi în care au eclozat din ouă provenite din afara zonei de restricţii, dacă incubatorul de expediere poate să asigure faptul că nu a avut loc niciun contact între aceste ouă şi orice alte ouă destinate incubaţiei sau pui de o zi obţinuţi de la animale deţinute în interiorul zonei de restricţii.
147. Autoritatea competentă autorizează transportarea păsărilor de curte ouătoare de la exploataţiile situate în zona de supraveghere la alte exploataţii de pe teritoriul Republicii Moldova, în următoarele condiţii:
147.1. în unitatea de destinaţie sau în exploataţia epidemiologică de destinaţie nu există alte animale deţinute din speciile listate;
147.2. exploataţia de destinaţie este plasată sub supraveghere oficială după sosirea păsărilor de curte ouătoare; şi
147.3. păsările de curte rămân în exploataţia de destinaţie timp de cel puţin 21 de zile.
148. Autoritatea competentă poate autoriza transportarea ouălor destinate incubaţiei de la o exploataţie la un incubator situat în zona de supraveghere sau la o unitate pentru incubaţie internă situată în zona de supraveghere.
149. Autoritatea competentă poate autoriza transportarea ouălor destinate incubaţiei de la o exploataţie situată în zona de supraveghere la un incubator de pe teritoriul Republicii Moldova sau la o unitate pentru incubaţie internă numai dacă ouăle destinate incubaţiei şi ambalajul acestora sunt dezinfectate înainte de expediere şi se poate asigura trasabilitatea ouălor respective.
Secţiunea a 6-a
Autorizarea circulaţiei materialului seminal din unităţi de
material germinativ autorizate în zona de protecţie
150. Autoritatea competentă poate autoriza circulaţia materialului seminal colectat de la animale deţinute în unităţi de material germinativ autorizate, cu excepţia incubatoarelor, situate în zona de protecţie, după data estimată a primei infecţii a unităţii afectate.
151. Autorizarea menţionată la pct.150 se efectuează în următoarele condiţii:
151.1. toate măsurile de control al bolilor legate de boala de categoria A în cauză au fost eliminate în zona de supraveghere;
151.2. toate animalele din speciile listate deţinute în centrul de colectare a materialului seminal au fost supuse unei examinări clinice şi au fost eşantionate în vederea examenelor de laborator pentru a infirma prezenţa bolii de categoria A în centrul de colectare a materialului seminal;
151.3. animalul donator a fost supus, cu rezultate favorabile, unui examen de laborator efectuat pe un eşantion prelevat nu mai devreme de şapte zile după perioada de monitorizare stabilită pentru boala în cauză, calculată de la data colectării materialului seminal.
Secţiunea a 7-a
Autorizarea transportării cărnii proaspete şi a laptelui crud
obţinute de la animale deţinute din exploataţii şi unităţi
situate în zona de supraveghere
152. Autoritatea competentă poate autoriza transportarea cărnii proaspete şi a laptelui crud obţinute de la animale din speciile listate deţinute în exploataţii şi unităţi situate în zona de supraveghere dacă:
152.1. fie laptele crud sau carnea proaspătă sunt transportate la o unitate de prelucrare pentru a fi supuse unuia dintre tratamentele de atenuare a riscurilor prevăzute în anexa nr.2 la Normă;
152.2. fie carnea proaspătă este obţinută de la păsări de curte.
153. Autoritatea competentă asigură faptul că laptele crud şi carnea proaspătă transportate în temeiul subpct. 152.1 respectă următoarele cerinţe:
153.1. carnea proaspătă este marcată în conformitate cu pct.120 şi 121 atunci când este obţinută în abator şi păstrează această marcă până când este tratată; şi
153.2. tratamentul se aplică într-o unitate situată în aceeaşi zonă de restricţii sau cât mai aproape posibil de zona de restricţii, care funcţionează sub supravegherea medicului veterinar oficial.
Secţiunea a 8-a
Autorizarea transportării ouălor destinate consumului
uman din exploataţii situate în zona de supraveghere
154. Autoritatea competentă poate autoriza transportarea ouălor destinate consumului uman de la exploataţii din zona de supraveghere la un centru de ambalare, cu condiţia ca ele să fie ambalate în:
154.1. ambalaje de unică folosinţă; sau
154.2. ambalaje care pot fi curăţate şi dezinfectate astfel încât să se distrugă agentul patogen al bolii de categoria A.
155. Autoritatea competentă autorizează transportarea ouălor destinate consumului uman de la exploataţii situate în zona de supraveghere la o unitate de fabricare a produselor din ouă dacă:
155.1. unitatea de fabricare a produselor din ouă respectă dispoziţiile din secţiunea a 2-a capitolul XI din Regulile specifice de igienă a produselor alimentare de origine animală, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.435/2010; şi
155.2. ouăle sunt transportate la unitatea de fabricare a produselor din ouă pentru a putea fi manipulate şi tratate în conformitate cu art.20 din Legea nr.296/2017 privind cerinţele generale de igienă a produselor alimentare.
Secţiunea a 9-a
Autorizarea transportării materiilor prime de origine vegetală destinate
hranei animalelor, a paielor, dejecţiilor animaliere, inclusiv a aşternutului
şi a aşternutului folosit, din zona de supraveghere
156. Autoritatea competentă poate autoriza transportarea materiilor prime de origine vegetală destinate hranei animalelor şi a paielor produse în zona de supraveghere, cu condiţia că acestea:
156.1. sunt produse în locuri care nu deţin animale din speciile listate, altele decât unităţile de prelucrare a hranei destinate animalelor;
156.2. sunt produse în unităţi de prelucrare a hranei destinate animalelor care nu deţin animale din speciile listate şi că materia primă vegetală provine:
156.2.1. din locurile menţionate la subpct.156.1; sau
156.2.2. din afara zonei de supraveghere;
156.3 sunt destinate utilizării în zona de supraveghere; sau
156.4 au fost supuse cel puţin unuia dintre tratamentele de atenuare a riscurilor prevăzute la pct.123.
157. Autoritatea competentă poate autoriza transportarea dejecţiilor animaliere, inclusiv a aşternutului şi a aşternutului folosit, de la exploataţiile situate în zona de supraveghere:
157.1. fără prelucrare, la un depozit de deşeuri autorizat anterior în acest scop de către autoritatea competentă şi situat în aceeaşi zonă de supraveghere; sau
157.2. în urma prelucrării, la un depozit de deşeuri autorizat anterior în acest scop de către autoritatea competentă în afara zonei de supraveghere.
Secţiunea a 10-a
Autorizarea transportării animalelor deţinute din speciile
listate şi a produselor la o unitate autorizată
158. Autoritatea competentă poate autoriza transportarea animalelor deţinute din speciile listate de la exploataţiile situate în zona de supraveghere la o unitate autorizată pentru prelucrarea sau eliminarea subproduselor de origine animală dacă:
158.1. animalele deţinute sunt sacrificate imediat; şi
158.2. subprodusele de origine animală obţinute sunt eliminate în conformitate cu Legea nr.129/2019.
159. Autoritatea competentă autorizează transportarea produselor de la unităţi şi alte locuri din zona de supraveghere la o unitate autorizată pentru prelucrarea sau eliminarea subproduselor de origine animală, unde ele sunt eliminate sau prelucrate în conformitate cu Legea nr.129/2019.
Secţiunea a 11-a
Măsuri care trebuie aplicate în întreprinderile din domeniul alimentar
şi al hranei pentru animale, în posturile de inspecţie la frontieră,
în unităţile de prelucrare a subproduselor de origine animală
sau în orice alt loc din zona de supraveghere,
inclusiv mijloacele de transport
160. Autoritatea competentă aplică măsurile menţionate în capitolul IX secţiunile 1-10, exceptând pct.133, în întreprinderile din domeniul alimentar şi al hranei pentru animale, în posturile de inspecţie la frontieră, în unităţile de prelucrare a subproduselor de origine animală sau în orice alt loc din zona de supraveghere, inclusiv în mijloacele de transport.
161. În unităţile şi locurile menţionate la pct.160, autoritatea competentă poate aplica măsuri suplimentare adaptate situaţiei specifice pentru a preveni răspândirea bolii de categoria A în interiorul zonei de supraveghere şi în afara ei.
Secţiunea a 12-a
Durata măsurilor de control al bolilor în zona de supraveghere
162. Autoritatea competentă poate elimina măsurile de control al bolilor aplicate în zona de supraveghere numai dacă:
162.1. a trecut perioada minimă stabilită de la finalizarea curăţării şi dezinfectării prealabile şi, după caz, a controlului insectelor şi al rozătoarelor, efectuate în unitatea afectată, prevăzută în tabelul 7.
Tabelul 7
Durata măsurilor în zona de supraveghere
| Boli de categoria A | Perioada minimă a duratei măsurilor în zona de supraveghere |
| Febra aftoasă | 30 de zile |
| Infecţia cu virusul pestei bovine | 30 de zile |
| Infecţia cu virusul febrei Văii de Rift | 45 de zile |
| Infecţia cu virusul dermatozei nodulare contagioase | 45 de zile |
| Infecţia cu Mycoplasma mycoides subspecia mycoides SC (pleuropneumonia contagioasă bovină) |
45 de zile |
| Variola ovină şi caprină | 30 de zile |
| Infecţia cu virusul pestei micilor rumegătoare | 30 de zile |
| Pleuropneumonia contagioasă a caprelor | 45 de zile |
| Pesta ecvină africană | 12 luni |
| Infecţia cu Burkholderia mallei (morvă) | Nu se aplică |
| Pesta porcină clasică | 30 de zile |
| Pesta porcină africană | 30 de zile |
| Gripa aviară înalt patogenă | 30 de zile |
| Infecţia cu virusul bolii Newcastle | 30 de zile |
162.2. în zona de protecţie, animalele din speciile listate din toate exploataţiile au fost supuse examinării clinice şi unor examene de laborator, cu rezultate favorabile;
162.3. un număr reprezentativ de exploataţii care deţin animale din speciile listate au făcut, cu rezultate favorabile, obiectul unor vizite efectuate de medici veterinari oficiali.
163. În cazul în care boala de categoria A este transmisă de un vector cunoscut, autoritatea competentă poate:
163.1. să stabilească durata măsurilor din zona de supraveghere de la caz la caz, luând în considerare factorii care influenţează riscul de răspândire a bolii; şi
163.2. să prevadă introducerea animalelor-santinelă.
164. În cazul confirmării oficiale a unui focar de boală de categoria A în întreprinderi din domeniul alimentar şi al hranei pentru animale, în centre de colectare, în posturi de inspecţie la frontieră, în unităţi de prelucrare a subproduselor de origine animală sau în orice alt loc, inclusiv mijloacele de transport, autoritatea competentă poate face derogare de la prevederile subpct. 162.2 şi autorizează reintroducerea animalelor deţinute din speciile listate pentru sacrificare, operaţiuni de colectare, inspecţie sau transport, la 24 de ore de la finalizarea:
164.1. punerii în aplicare a măsurilor menţionate la pct.50-54, 60-67, 69-72 şi subpct. 167.1; şi
164.2. punerii în aplicare a oricărei măsuri suplimentare adoptate de autoritatea competentă şi adaptate situaţiei specifice.
Secţiunea a 13-a
Derogări de la interdicţiile de circulaţie a animalelor în interiorul
zonelor de restricţii atunci când se menţin măsuri de restricţii
165. În cazul în care interdicţiile de circulaţie a animalelor prevăzute la pct.98-101 şi 134 sunt menţinute după perioada stabilită în tabelul 7 din cauza confirmării oficiale a unor focare suplimentare ale bolii de categoria A în cauză, autoritatea competentă poate, în circumstanţe excepţionale, să autorizeze transportarea animalelor deţinute din speciile listate de la o exploataţie din zona de restricţii în cazuri care nu fac obiectul derogărilor prevăzute la pct.98-101 şi 134, dacă:
165.1. operatorul a depus o cerere motivată de acordare a respectivei autorizări;
165.2. riscurile care rezultă din autorizarea acestei transportări au fost evaluate înainte de autorizare, iar evaluarea arată că riscul de răspândire a bolii de categoria A este neglijabil;
165.3. medicii veterinari oficiali au efectuat examinări clinice şi au colectat probe pentru examene de laborator de la animale din speciile listate, inclusiv de la cele care trebuie transportate, rezultatele fiind favorabile.
166. În cazul în care circulaţia animalelor este autorizată în temeiul pct.165, autoritatea competentă asigură faptul că transportul respectă cerinţele prevăzute la pct.91 şi 92.
Capitolul X
REPOPULAREA CU ANIMALE TERESTRE A EXPLOATAŢIILOR
DIN ZONE DE RESTRICŢII
Secţiunea 1
Autorizarea repopulării exploataţiei afectate
167. Autoritatea competentă poate autoriza repopularea exploataţiei afectate doar în condiţiile respectării următoarelor cerinţe:
167.1. curăţarea şi dezinfectarea finală şi, după caz, controlul insectelor şi al rozătoarelor au fost efectuate în conformitate cu procedurile stabilite la pct.62, 63 şi 64;
167.2. fracţia solidă a dejecţiilor animaliere, inclusiv aşternutul şi aşternutul folosit, au fost înlăturate şi supuse unui dintre următoarele tratamente:
167.2.1. tratare cu abur la o temperatură de minimum 70 °C;
167.2.2. incinerare;
167.2.3. îngropare suficient de adânc pentru a împiedica accesul animalelor; sau
167.2.4. stivuire pentru tratament termic, urmată de pulverizare cu dezinfectant şi menţinere timp de cel puţin 42 de zile, cu acoperirea sau refacerea periodică a stivei pentru a asigura tratarea termică uniformă a tuturor straturilor;
167.3. fracţia lichidă a dejecţiilor animaliere a fost depozitată timp de minimum 42 de zile, iar în cazul gripei aviare înalt patogene, cel puţin 60 de zile, după ultima adăugare de material infecţios;
167.4. clădirile, suprafeţele şi echipamentele au fost spălate şi curăţate minuţios, prin îndepărtarea grăsimii şi a murdăriei rămase, şi au fost pulverizate cu dezinfectanţi adecvaţi;
167.5. după şapte zile, unităţile au fost supuse unei noi operaţiuni de curăţare şi dezinfectare;
167.6. perioada de monitorizare stabilită pentru boala în cauză, calculată de la data efectuării ultimelor operaţiuni de curăţare şi dezinfectare, s-a încheiat.
Procedurile prevăzute la subpct. 167.1-167.5 se efectuează utilizând produse biocide pentru a asigura distrugerea agentului patogen al bolii de categoria A în cauză şi se documentează în mod corespunzător.
168. Autoritatea competentă supraveghează faptul că operaţiunile finale de curăţare şi de dezinfectare şi, după caz, de control al insectelor şi rozătoarelor în exploataţia afectată, sunt efectuate în conformitate cu subpct. 167.1-167.5.
169. Autoritatea competentă interzice accesul la o păşune al animalelor deţinute din speciile listate în perioada în care ea este considerată contaminată; această perioadă de timp se stabileşte după efectuarea unei evaluări a riscurilor.
170. În cazul în care, din motive justificate, operaţiunile finale de curăţare şi dezinfectare şi, după caz, de control al insectelor şi rozătoarelor nu au fost realizate integral în exploataţia afectată, autoritatea competentă autorizează repopularea prin derogare de la pct.167, sub rezerva următoarelor condiţii:
170.1. a trecut o perioadă de cel puţin trei luni de la efectuarea operaţiunilor preliminare de curăţare şi dezinfectare; şi
170.2. înainte de acordarea autorizării, autoritatea competentă evaluează riscurile care decurg din această autorizare, iar evaluarea arată că riscul de răspândire a bolii de categoria A este neglijabil.
Secţiunea a 2-a
Repopularea exploataţiei afectate cu animale deţinute din speciile listate
171. Autoritatea competentă supraveghează repopularea exploataţiilor afectate cu animale din speciile listate numai dacă animalele destinate repopulării:
171.1. nu provin dintr-o exploataţie care face obiectul restricţiilor prevăzute la capitolele VII, VIII şi IX; şi
171.2. sunt supuse eşantionării în vederea examenelor de laborator pentru a se infirma prezenţa bolii, înainte de a fi introduse în exploataţie.
172. Eşantioanele se recoltează de la:
172.1. un număr reprezentativ pentru toate animalele care urmează să fie introduse în exploataţie, dacă sunt introduse toate în acelaşi timp şi provin din aceeaşi exploataţie de origine; sau
172.2. un număr reprezentativ de animale din fiecare transport, dacă animalele urmează să fie, toate, introduse în momente diferite sau provin din exploataţii de origine diferite.
În cazul puilor de o zi, autoritatea competentă poate decide să nu efectueze eşantionarea pentru examinarea de laborator.
173. Animalele deţinute destinate repopulării se introduc în exploataţii după cum urmează:
173.1. în toate unităţile epidemiologice şi clădirile unităţii afectate;
173.2. de preferinţă în acelaşi timp sau în perioada de monitorizare stabilită pentru boala în cauză, calculată de la data introducerii primului animal; sau
173.3. în cazul exploataţiilor în aer liber sau atunci când cerinţa prevăzută la subpct. 173.1 nu este practică, folosindu-se animale-santinelă care au fost supuse eşantionării în vederea efectuării unor examene de laborator, cu rezultate favorabile pentru boala de categoria A în cauză, înainte de a fi introduse în exploataţie.
174. Medicii veterinari oficiali efectuează cel puţin o vizită la exploataţia afectată în ultima zi a perioadei de monitorizare stabilită pentru boala în cauză, calculată de la data plasării animalelor în exploataţie şi înainte de a trece 30 de zile de la ziua respectivă, efectuându-se cel puţin:
174.1. verificări ale documentelor, inclusiv analiza evidenţelor referitoare la producţie, sănătate şi trasabilitate;
174.2. examinarea clinică a animalelor deţinute din speciile listate; şi
174.3. colectarea de eşantioane de la animale în vederea examenelor de laborator, pentru a confirma sau a infirma prezenţa bolii de categoria A în cauză.
175. Orice persoană care intră sau iese în/din exploataţie respectă măsurile de biosecuritate menite să prevină răspândirea bolii de categoria A în cauză.
176. Animalele deţinute din speciile listate părăsesc exploataţia numai cu autorizarea autorităţii competente şi numai după obţinerea unor rezultate favorabile la examinarea de laborator.
177. De la data plasării animalelor în exploataţie până la sfârşitul repopulării, operatorul:
177.1. ţine la zi evidenţa datelor privind sănătatea şi producţia pentru animalele deţinute; şi
177.2. notifică imediat autorităţii competente orice schimbare semnificativă a datelor privind producţia şi orice alte anomalii.
178. Dacă se notifică autorităţii competente valori neobişnuite ale mortalităţii sau semne clinice ale bolii de categoria A pe parcursul perioadei cuprinse între data plasării animalelor în exploataţie şi finalizarea repopulării, medicii veterinari oficiali colectează eşantioane în vederea efectuării examenelor de laborator pentru a infirma prezenţa bolii de categoria A în cauză.
179. Autoritatea competentă poate excepta exploataţiile izolate de la aplicarea unei sau a mai multe dispoziţii prevăzute la pct.171-178, după evaluarea riscurilor care rezultă din această exceptare şi cu condiţia ca evaluarea să arate că riscul de răspândire a bolii de categoria A este neglijabil.
Secţiunea a 3-a
Cerinţe suplimentare pentru repopularea exploataţiei
afectate, sfârşitul repopulării şi eliminarea măsurilor
de control al bolii în exploataţia afectată
180. Autoritatea competentă autorizează repopularea exploataţiei afectate cu animale, altele decât din speciile listate, luând în considerare riscul de răspândire a bolii de categoria A în cauză şi riscul de persistenţă a vectorului.
181. Autoritatea competentă poate extinde unele sau toate dispoziţiile prevăzute la pct.167-179 dacă se aplică sacrificarea preventivă.
182. Repopularea exploataţiei afectate se consideră finalizată atunci când măsurile prevăzute la pct.167-179 şi, după caz, la pct.180 şi 181, au fost încheiate cu succes.
183. Autoritatea competentă elimină toate măsurile de control al bolilor aplicate în exploataţia afectată în conformitate cu prezenta Normă atunci când repopularea este considerată finalizată.
Capitolul XI
MĂSURI DE CONTROL AL BOLILOR ANIMALELOR
SĂLBATICE DIN SPECIILE LISTATE
Secţiunea 1
Măsuri în caz de suspiciune a prezenţei unei boli de categoria A
la animalele sălbatice din speciile listate
184. În cazul în care există suspiciuni privind prezenţa unei boli de categoria A la animalele sălbatice, autoritatea competentă efectuează imediat o anchetă epidemiologică pentru a confirma sau infirma prezenţa bolii suspectate.
185. În cursul anchetei menţionate la pct.184, autoritatea competentă organizează examinările post mortem şi colectarea de eşantioane în vederea efectuării examenelor de laborator vizând animalele sălbatice din speciile listate sacrificate prin împuşcare sau găsite moarte, pentru a confirma sau a infirma prezenţa bolii de categoria A.
186. În ceea ce priveşte cadavrele animalelor sălbatice la care se suspectează prezenţa bolii de categoria A, indiferent dacă animalele sălbatice au fost sacrificate sau au fost găsite moarte, autoritatea competentă asigură următoarele:
186.1. cadavrele întregi ale animalelor sălbatice moarte sau părţile ale acestora sunt eliminate sau prelucrate în conformitate cu Legea nr.129/2019; şi
186.2. dacă este posibil, orice material sau substanţă susceptibile de a fi contaminate prin contactul cu corpurile animalelor sălbatice moarte sau cu subprodusele de origine animală obţinute de la acestea fac obiectul curăţării şi dezinfectării sau sunt eliminate pe baza instrucţiunilor medicilor veterinari oficiali şi sub supravegherea acestora.
Secţiunea a 2-a
Măsuri în caz de focar al unei boli de categoria A
la animalele sălbatice din speciile listate
187. În cazul confirmării oficiale a unui focar de boală de categoria A la animalele sălbatice, autoritatea competentă stabileşte o zonă infectată pentru a preveni răspândirea suplimentară a bolii, luând în considerare:
187.1. profilul bolii;
187.2. populaţia estimată de animale sălbatice din speciile listate;
187.3. factorii de risc care contribuie la răspândirea bolii de categoria A în cauză, în special riscul introducerii unei boli de categoria A în exploataţiile care deţin animale din speciile listate;
187.4. rezultatele eşantionării; şi
187.5. alţi actori relevanţi.
188. În ceea ce priveşte cadavrele animalelor sălbatice la care s-a confirmat prezenţa bolii de categoria A, indiferent dacă animalele sălbatice au fost sacrificate sau au fost găsite moarte, autoritatea competentă asigură următoarele:
188.1. cadavrele întregi ale animalelor sălbatice moarte sau părţile de cadavre ale acestora sunt eliminate sau prelucrate în conformitate cu Legea nr.129/2019; şi
188.2. dacă este posibil, orice material sau substanţă susceptibile de a fi contaminate prin contactul cu corpurile animalelor sălbatice moarte sau cu subprodusele de origine animală obţinute de la acestea fac obiectul curăţării şi dezinfectării sau sunt eliminate pe baza instrucţiunilor medicilor veterinari oficiali şi sub supravegherea acestora.
189. Autoritatea competentă poate modifica limitele zonei infectate iniţiale:
189.1. pentru a controla răspândirea suplimentară a bolii de categoria A în cauză; şi
189.2. în cazul confirmării altor focare ale bolii de categoria A la animalele sălbatice.
190. Autoritatea competentă informează imediat operatorii, medicii veterinari, vânătorii, alte autorităţi competente şi orice altă persoană fizică sau juridică interesată în legătură cu apariţia focarului bolii şi cu măsurile de control adoptate.
Secţiunea a 3-a
Măsuri care trebuie aplicate în zona infectată, durata măsurilor
aplicate, înfiinţarea grupului operaţional de experţi
191. În zona infectată, autoritatea competentă organizează examinări post mortem vizând animalele sălbatice din speciile listate, ucise prin împuşcare sau găsite moarte, inclusiv, atunci când este necesar, prelevarea de eşantioane pentru examene de laborator.
192. În zona infectată, autoritatea competentă desfăşoară următoarele acţiuni:
192.1. pune în aplicare măsuri de atenuare a riscurilor şi măsuri consolidate de biosecuritate, pentru a preveni răspândirea bolii de categoria A de la animalele afectate şi de la zona infectată la animale neafectate sau la oameni;
192.2. interzice circulaţia animalelor sălbatice din speciile listate şi a produselor de origine animală obţinute de la acestea; şi
192.3. asigură faptul că toate cadavrele de animale sălbatice din speciile listate, indiferent dacă au fost sacrificate sau au fost găsite moarte, sau părţi ale acestora, sunt eliminate sau prelucrate în conformitate cu Legea nr.129/2019.
193. Pentru a evita răspândirea bolii de categoria A, autoritatea competentă poate lua următoarele măsuri în zona infectată:
193.1. reglementarea circulaţiei animalelor deţinute din speciile listate;
193.2. reglementarea activităţilor de vânătoare şi a altor activităţi în aer liber;
193.3. restricţionarea hrănirii animalelor sălbatice din speciile listate; şi
193.4. elaborarea şi implementarea unui plan de eradicare a bolii de categoria A prezente la animalele sălbatice din speciile listate, dacă situaţia epidemiologică o impune.
194. În cazul unui focar confirmat oficial de boală de categoria A la animalele sălbatice din speciile listate şi în cazul în care autoritatea competentă stabileşte o zonă infectată, autoritatea competentă înfiinţează un grup operaţional de experţi pentru a ajuta autoritatea competentă la:
194.1. evaluarea situaţiei epidemiologice şi a evoluţiei acesteia;
194.2. determinarea zonei infectate;
194.3. stabilirea măsurilor corespunzătoare care trebuie aplicate în zona infectată în conformitate cu prezentul capitol şi a duratei acestora; şi
194.4. după caz, elaborarea unui plan de eradicare.
195. Autoritatea competentă menţine măsurile aplicate în zona infectată până când informaţiile epidemiologice arată că populaţia sălbatică nu mai prezintă un risc de introducere a unei boli de categoria A în exploataţiile care deţin animale din speciile listate şi până când grupul operaţional de experţi recomandă eliminarea măsurilor.
Capitolul XII
MĂSURI DE CONTROL AL BOLILOR DE CATEGORIA B
SAU C ALE ANIMALELOR TERESTRE
Secţiunea 1
Măsuri preliminare de control al bolilor care trebuie aplicate
atunci când este suspectată o boală de categoria B sau C
196. În cazul suspectării prezenţei unei boli de categoria B sau C, autoritatea competentă aplică măsurile prevăzute de Norma sanitară veterinară cu privire la supravegherea, programele de eradicare şi statutul de indemn de boală pentru anumite boli listate şi emergente, aprobată de Guvern, pentru infecţia cu Brucella abortus, B. melitensis, B. suis, pentru infecţia cu complexul Mycobacterium tuberculosis, pentru leucoza enzootică bovină, pentru rinotraheita infecţioasă bovină/vulvovaginita pustuloasă infecţioasă, pentru infecţia cu virusul bolii Aujeszky şi pentru diareea virală bovină.
197. În cazul suspectării prezenţei infecţiei cu virusul rabic, autoritatea competentă aplică măsurile prevăzute de Norma sanitară veterinară cu privire la supravegherea, programele de eradicare şi statutul de indemn de boală pentru anumite boli listate şi emergente, aprobată de Guvern.
198. În cazul suspectării prezenţei infecţiei virusul bolii limbii albastre (serotipuri 1-24), autoritatea competentă aplică măsurile prevăzute de Norma sanitară veterinară cu privire la supravegherea, programele de eradicare şi statutul de indemn de boală pentru anumite boli listate şi emergente, aprobată de Guvern.
Secţiunea a 2-a
Măsuri de control al bolilor care trebuie aplicate atunci
când se confirmă o boală de categoria B sau C
199. În cazul confirmării prezenţei unei boli de categoria B sau C, autoritatea competentă aplică măsurile prevăzute de Norma sanitară veterinară cu privire la supravegherea, programele de eradicare şi statutul de indemn de boală pentru anumite boli listate şi emergente, aprobată de Guvern, pentru infecţia cu Brucella abortus, B. melitensis, B. suis, pentru infecţia cu complexul Mycobacterium tuberculosis, pentru leucoza enzootică bovină, pentru rinotraheita infecţioasă bovină/vulvovaginita pustuloasă infecţioasă, pentru infecţia cu virusul bolii Aujeszky şi pentru diareea virală bovină.
200. În cazul confirmării prezenţei infecţiei cu virusul rabic, autoritatea competentă aplică măsurile prevăzute de Norma sanitară veterinară cu privire la supravegherea, programele de eradicare şi statutul de indemn de boală pentru anumite boli listate şi emergente, aprobată de Guvern.
201. În cazul confirmării prezenţei infecţiei virusul bolii limbii albastre (serotipuri 1-24), autoritatea competentă aplică măsurile prevăzute de Norma sanitară veterinară cu privire la supravegherea, programele de eradicare şi statutul de indemn de boală pentru anumite boli listate şi emergente, aprobată de Guvern.
Capitolul XIII
MĂSURI DE CONTROL AL BOLILOR PENTRU BOLILE
DE CATEGORIA A LA ANIMALELE DE ACVACULTURĂ
Secţiunea 1
Măsuri preliminare de control al bolilor în caz de suspiciune a
prezenţei unei boli de categoria A la animalele de acvacultură
202. În caz de suspiciune a prezenţei unei boli de categoria A la animalele de acvacultură, operatorii iau următoarele măsuri de control al bolilor pentru a preveni răspândirea bolii de categoria A de la animalele şi unităţile de acvacultură afectate aflate sub responsabilitatea lor la alte animale acvatice neafectate sau la oameni, până când autoritatea competentă infirmă prezenţa bolii de categoria A:
202.1. atunci când este fezabil din punct de vedere tehnic, izolarea tuturor animalelor de acvacultură din unitate suspecte de a fi infectate cu boala de categoria A;
202.2. împiedicarea circulaţiei animalelor de acvacultură înspre şi dinspre unitatea respectivă;
202.3. păstrarea evidenţei tuturor vizitelor şi circulaţiei dinspre şi înspre unitate;
202.4. păstrarea în izolare şi protejate de vectori, de animale acvatice sălbatice şi de animale de acvacultură, altele decât speciile listate, a oricărui produs, echipament, material sau substanţă susceptibile de a fi contaminate şi de a transmite boli de categoria A;
202.5. punerea în aplicare a măsurilor de biosecuritate pentru a evita răspândirea bolii de categoria A;
202.6. furnizarea către autoritatea competentă, la cererea acesteia, a oricăror informaţii privind boala de categoria A; şi
202.7. respectarea instrucţiunilor emise de autoritatea competentă privind controlul bolii de categoria A.
203. În cazul în care există suspiciuni privind prezenţa unei boli de categoria A la animalele de acvacultură dintr-o exploataţie, autoritatea competentă efectuează imediat o anchetă epidemiologică pentru a confirma sau a infirma prezenţa bolii suspectate, în cursul căreia, autoritatea competentă se asigură că medicii veterinari oficiali efectuează cel puţin examinări clinice ale animalelor de acvacultură şi colectarea eşantioanelor pentru examene de laborator.
204. În cazul în care există suspiciuni privind prezenţa unei boli de categoria A într-o exploataţie, autoritatea competentă plasează exploataţia respectivă sub supraveghere oficială şi impune imediat următoarele măsuri preliminare de restricţii şi de biosecuritate, pentru a preveni răspândirea bolii de categoria A de la animalele de acvacultură şi de la exploataţia afectată la animale acvatice neafectate:
204.1. interzicerea circulaţiei animalelor de acvacultură înspre şi dinspre exploataţia în cauză;
204.2. interzicerea circulaţiei neesenţiale a mijloacelor de transport şi a echipamentelor dinspre exploataţia în cauză;
204.3. interzicerea sacrificării animalelor de acvacultură în vederea consumului uman;
204.4. izolarea tuturor animalelor de acvacultură, acolo unde este posibil din punct de vedere tehnic şi se consideră necesar;
204.5. punerea în aplicare a unor metode şi măsuri de control al păsărilor şi al altor prădători, atunci când este practic.
205. Autoritatea competentă poate dispune uciderea preventivă a speciilor listate în exploataţia afectată în care se suspectează prezenţa unei boli de categoria A, cu condiţia aplicării tuturor măsurilor de biosecuritate necesare şi a altor măsuri de atenuare a riscurilor pentru a împiedica răspândirea bolii de categoria A în afara exploataţiei.
206. Prin derogare de la art.12 lit.a) pct.1 din Legea nr.129/2019 şi după efectuarea unei evaluări a riscurilor, autoritatea competentă autorizează circulaţia animalelor de acvacultură în scopul exclusiv al uciderii imediate într-o unitate producătoare de alimente provenite de la animale acvatice responsabilă de controlul bolilor sau într-o unitate aprobată pentru prelucrarea sau eliminarea subproduselor de origine animală de categoria 1 sau 2 în conformitate cu legea respectivă. Autorizarea poate fi acordată doar atunci când se aplică măsurile necesare de biosecuritate şi alte măsuri de atenuare a riscurilor pentru a preveni răspândirea bolii de categoria A.
207. Toate subprodusele de origine animală provenite de la animale de acvacultură care au murit sau au fost sacrificate în conformitate cu pct.204, 205 şi 206, inclusiv cochiliile de moluşte cu carne, sunt prelucrate sau eliminate ca material de categoria 1 sau 2 în conformitate cu Legea nr.129/2019 pentru a se asigura faptul că agentul patogen al bolii în cauză este inactivat şi pentru a preveni transmiterea bolii la alte animale acvatice.
208. În cazul în care există suspiciuni privind prezenţa unei boli de categoria A, autoritatea competentă dispune şi verifică, de îndată, faptul că operatorii din exploataţiile în care se suspectează prezenţa unei boli de categoria A compilează şi păstrează un inventar actualizat al următoarelor:
208.1. speciile, categoriile şi cantităţile (numărul, volumul sau greutatea) pentru toate animalele de acvacultură deţinute în exploataţie;
208.2. orice produs, material sau substanţă susceptibile de a fi contaminate sau de a transmite boala de categoria A; şi
208.3. rata mortalităţii din fiecare exploataţie epidemiologică din cadrul exploataţiei, înregistrată zilnic.
209. În cadrul anchetei epidemiologice desfăşurate în exploataţii unde se suspectează prezenţa bolii, medicii veterinari oficiali analizează cel puţin următoarele evidenţe:
209.1. speciile, categoriile şi cantităţile (numărul, volumul sau greutatea) de animale de acvacultură în unitatea lor;
209.2. circulaţia animalelor de acvacultură şi a produselor de origine animală obţinute din aceste animale înspre şi dinspre exploataţiile de acvacultură, indicând, după caz:
209.2.1. locul lor de origine sau de destinaţie; şi
209.2.2. data deplasărilor respective;
209.3. certificatele de sănătate animală, pe suport de hârtie sau în format electronic, ce trebuie să însoţească deplasările animalelor de acvacultură care sosesc la unitatea de acvacultură;
209.4. mortalitatea la fiecare unitate epidemiologică şi manifestările legate de boli în cadrul unităţii de acvacultură în raport cu tipul de producţie;
209.5. măsurile de biosecuritate, supravegherea, tratamentele, rezultatele testelor şi alte informaţii relevante, după caz, pentru:
209.5.1. speciile şi categoriile de animale de acvacultură din cadrul unităţii;
209.5.2. tipul de producţie în exploataţia de acvacultură;
209.5.3. tipul şi dimensiunile exploataţiei de acvacultură;
209.6. rezultatele oricăror vizite de verificare a sănătăţii animale.
210. Pentru a preveni răspândirea unei boli de categoria A, autoritatea competentă efectuează o anchetă epidemiologică şi, după efectuarea unei evaluări a riscurilor, extinde măsurile prevăzute la pct.204-209 la:
210.1. unităţile situate în acelaşi compartiment cu unitatea în care se suspectează prezenţa bolii sau care, din cauza distanţei, a condiţiilor hidrodinamice sau a condiţiilor topografice, prezintă un risc crescut de a contracta agentul patogen al bolii în cauză de la unitatea unde se suspectează prezenţa bolii;
210.2. orice unitate, alta decât cele menţionate la subpct. 210.1, care are o legătură epidemiologică directă cu unitatea în care se suspectează prezenţa bolii.
211. Autoritatea competentă poate stabili o zonă de restricţii temporare în jurul exploataţiei în care există suspiciunea de prezenţă a bolii de categoria A şi în care se aplică măsuri preliminare de control al bolilor, luând în considerare următoarele circumstanţe:
211.1. localizarea exploataţiei într-o zonă în care există şi alte exploataţii care deţin animale de acvacultură din speciile listate la care se suspectează prezenţa unei boli de categoria A;
211.2. circulaţia animalelor în vecinătatea exploataţiei suspectate;
211.3. întârziere în confirmarea bolii de categoria A;
211.4. informaţii insuficiente privind originea şi căile de introducere posibile ale bolii de categoria A suspectată; şi
211.5. profilul bolii, în special căile şi viteza de transmitere a acesteia şi persistenţa bolii în rândul populaţiei de animale de acvacultură din speciile listate.
212. În cazul în care există suspiciuni privind prezenţa unei boli de categoria A în întreprinderile din domeniul alimentar şi al hranei pentru animale, în centrele de purificare, în centrele de expediere, în posturile de inspecţie la frontieră, în unităţile de prelucrare a subproduselor de origine animală sau în orice alt loc, inclusiv mijloacele de transport, autoritatea competentă aplică:
212.1. măsurile prevăzute la pct.203-211; şi
212.2. dacă este necesar, măsuri suplimentare adaptate situaţiei specifice, pentru a preveni răspândirea bolii de categoria A de la animalele şi de la unităţile sau locurile suspecte la animale neafectate.
Autoritatea competentă aplică, de asemenea, dispoziţiile prevăzute la pct.203-211 şi în unităţile de origine ale animalelor sau ale produselor prezente în unităţile şi locurile menţionate la alineatul întâi.
Secţiunea a 2-a
Măsuri de control al bolilor în cazul confirmării oficiale a prezenţei
unei boli de categoria A la animalele de acvacultură
213. Autoritatea competentă confirmă în mod oficial un focar de boală de categoria A la animalele de acvacultură atunci când:
213.1. agentul patogen, cu excepţia tulpinilor vaccinale, a fost izolat într-o probă prelevată de la un animal sau de la un grup de animale;
213.2. a fost identificat un antigen sau un acid nucleic specific agentului patogen, care nu este o consecinţă a vaccinării, într-o probă prelevată de la un animal sau de la un grup de animale care prezintă semne clinice conforme cu boala sau o legătură epidemiologică cu un caz suspectat sau confirmat; sau
213.3. a fost obţinut un rezultat pozitiv printr-o metodă indirectă de diagnostic, care nu este o consecinţă a vaccinării, pe o probă prelevată de la un animal sau de la un grup de animale care prezintă semne clinice conforme cu boala sau o legătură epidemiologică cu un caz suspectat sau confirmat.
214. După confirmarea oficială a unui focar de boală de categoria A, autoritatea competentă, pe lângă măsurile prevăzute la pct.204-209, dispune aplicarea imediată a următoarelor măsuri de control al bolilor, sub supravegherea medicilor veterinari oficiali, în exploataţia în care s-a confirmat oficial focarul de boală de categoria A:
214.1. peştele şi crustaceele din speciile listate sunt sacrificate cât mai curând posibil, iar moluştele din speciile listate se îndepărtează din apă cât mai curând posibil;
214.2. animalele menţionate la subpct. 214.1 se elimină ca materiale de categoria 1 sau 2, în conformitate cu Legea nr.129/2019;
214.3. măsurile prevăzute la subpct. 214.1 şi 214.2 se pun în aplicare fie:
214.3.1. în unitatea în care s-a confirmat oficial focarul de boală de categoria A, cu prelucrarea ulterioară la faţa locului; fie
214.3.2. într-o unitate producătoare de alimente provenite de la animale acvatice responsabilă de controlul bolilor sau într-o unitate destinată prelucrării sau eliminării într-un mod care să prevină riscul de răspândire a bolii de categoria A;
214.4. animalele de acvacultură din speciile nelistate se ucid sau se sacrifică de urgenţă în vederea consumului uman sau, în cazul moluştelor, se îndepărtează din apă cât mai curând posibil;
214.5. se aplică măsuri adecvate pentru a limita orice răspândire posibilă a bolii de categoria A la şi de la orice animale acvatice sălbatice care ar putea intra în contact epidemiologic cu unitatea;
214.6. toate produsele, materialele sau substanţele potenţial contaminate se izolează până când:
214.6.1. sunt eliminate în conformitate cu Legea nr.129/2019, în cazul subproduselor de origine animală;
214.6.2 prin derogare de la art.12 lit.h) din Legea nr.129/2019, sunt eliminate sau prelucrate ca materiale de categoria 1 sau 2 în conformitate cu legea menţionată, în cazul produselor de origine animală;
214.6.3. măsurile de curăţare şi dezinfectare au fost finalizate, în cazul materialelor şi substanţelor pentru curăţare şi dezinfectare; şi
214.6.4. sunt înlăturate din unitate şi eliminate sub supravegherea medicilor veterinari oficiali, în cazul hranei pentru animale şi al altor materiale care nu sunt adecvate pentru curăţare şi dezinfectare.
215. Autoritatea competentă dispune şi supraveghează îndeplinirea următoarelor cerinţe:
215.1. transportul de la unitatea afectată al subproduselor de origine animală menţionate la subpct. 214.6.1 şi 214.6.2 respectă prevederile Legii nr.129/2019; şi
215.2. transportul de la unitatea afectată al materialelor sau al substanţelor menţionate la subpct. 214.6.5 respectă instrucţiunile autorităţii competente privind condiţiile de biosecuritate şi de biosiguranţă necesare pentru a preveni răspândirea agentului patogen al bolii de categoria A.
216. Prin derogare de la subpct. 214.1, autoritatea competentă, după efectuarea unei evaluări a riscurilor, poate să permită sacrificarea peştilor sau a crustaceelor sau, în cazul moluştelor, îndepărtarea lor din apă, în vederea consumului uman, în unitatea respectivă sau într-o unitate producătoare de alimente provenite de la animale acvatice responsabilă de controlul bolilor, cu condiţia adoptării unor măsuri de biosecuritate corespunzătoare şi a altor măsuri necesare de atenuare a riscurilor pentru a preveni răspândirea bolii de categoria A. Toate subprodusele de origine animală obţinute prin aplicarea acestei derogări se prelucrează şi se elimină ca materiale de categoria 1 sau 2, în conformitate cu Legea nr.129/2019.
217. Prin derogare de la subpct. 214.4, autoritatea competentă poate decide, după efectuarea unei evaluări a riscurilor, să nu ucidă, să nu sacrifice şi să nu îndepărteze din apă animalele de acvacultură din specii nelistate, cu condiţia aplicării unor măsuri adecvate de atenuare a riscurilor pentru a preveni orice risc de răspândire a bolii de categoria A în cauză în afara unităţii.
218. Prin derogare de la subpct. 214.6.2, autoritatea competentă, după efectuarea unei evaluări a riscurilor, poate să permită introducerea pe piaţă a produselor de origine animală.
219. Autoritatea competentă poate acorda derogări de la măsurile prevăzute la subpct. 214.1 şi 214.3 în cazul confirmării oficiale a unei boli de categoria A în exploataţiile în care speciile listate sunt ţinute în scopuri ştiinţifice sau în scopuri legate de conservarea speciilor pe cale de dispariţie, cu următoarele condiţii:
219.1. statutul sanitar animal al exploataţiei nu este periclitat; şi
219.2. se iau toate măsurile de biosecuritate pentru a preveni orice risc de răspândire a agentului patogen al bolii de categoria A.
220. În cazul în care se acordă o derogare în conformitate cu pct.219, autoritatea competentă asigură faptul că animalele de acvacultură din speciile care fac obiectul derogării:
220.1. sunt ţinute în locuri unde se pun în aplicare măsuri de biosecuritate pentru a evita răspândirea bolii de categoria A în cauză;
220.2. fac obiectul unei supravegheri şi a unor examene de laborator suplimentare; şi
220.3. nu sunt mutate din unitate până când testele de laborator arată că nu prezintă un risc de răspândire suplimentară a bolii de categoria A în cauză.
221. Autoritatea competentă dispune operatorilor să efectueze, imediat după finalizarea măsurilor de control al bolilor, curăţarea şi dezinfectarea:
221.1. exploataţiei, în măsura în care autoritatea competentă consideră că acest lucru este posibil din punct de vedere tehnic;
221.2. oricărui echipament utilizat în creşterea animalelor, inclusiv echipamente de hrănire, de clasificare, de tratament, de vaccinare şi ateliere plutitoare;
221.3. oricărui echipament legat de producţie, inclusiv cuşti, plase, tăblie, saci şi paragate;
221.4. oricăror articole de îmbrăcăminte de protecţie sau echipamente de siguranţă utilizate de operatori şi vizitatori; şi
221.5. tuturor mijloacelor de transport, inclusiv a rezervoarelor şi a altor echipamente utilizate pentru a deplasa animale infectate sau membri ai personalului care au intrat în contact cu animale infectate.
Curăţarea şi dezinfectarea se efectuează în conformitate cu un protocol convenit în prealabil între autoritatea competentă şi operator, sub supravegherea medicilor veterinari oficiali.
222. Autoritatea competentă dispune operatorilor să instituie, după finalizarea operaţiunilor de curăţare şi dezinfectare, vidul sanitar în unitatea afectată, pentru perioada de timp reglementată în tabelul 8.
Tabelul 8
Perioadele minime de instituire a vidului sanitar
în unităţile de acvacultură afectate
| Boală de categoria A | Perioada minimă de instituire a vidului sanitar în unitatea afectată |
Perioada minimă de instituire a vidului sanitar sincron în unităţile afectate din aceeaşi zonă de protecţie |
Cerinţe suplimentare |
| Infecţia cu Mikrocytos mackini | 6 luni | 4 săptămâni | Trebuie să includă cea mai rece perioadă a anului |
| Infecţia cu Perkinsus marinus | 6 luni | 4 săptămâni | Trebuie să includă cea mai caldă perioadă a anului |
| Infecţia cu virusul sindromului Taura | 6 săptămâni | 4 săptămâni | Trebuie să includă cea mai caldă perioadă a anului |
| Infecţia cu virusul bolii “cap galben” | 6 săptămâni | 3 săptămâni | Trebuie să includă cea mai caldă perioadă a anului |
| Necroza hematopoietică epizootică |
8 săptămâni | 4 săptămâni | Trebuie să includă cea mai caldă perioadă a anului |
223. Pentru a preveni răspândirea unei boli de categoria A, autoritatea competentă iniţiază o anchetă epidemiologică şi, după efectuarea unei evaluări a riscurilor, extinde unele dintre măsurile prevăzute la pct.214-218, 221 şi 222 sau toate aceste măsuri la:
223.1. unităţile situate în acelaşi compartiment sau care, din cauza distanţei, a condiţiilor hidrodinamice sau a condiţiilor topografice, prezintă un risc crescut de a contracta agentul patogen al bolii în cauză de la unitatea suspectă unde se confirmă prezenţa bolii;
223.2. orice unitate pentru care, în urma anchetei epidemiologice, s-a pus în evidenţă o legătură epidemiologică directă cu unitatea în care s-a confirmat prezenţa bolii.
224. Atunci când acordă o derogare în temeiul pct.218, autoritatea competentă poate permite introducerea pe piaţă a produselor de origine animală obţinute de la animale de acvacultură din speciile listate produse în unităţi infectate numai dacă se îndeplinesc următoarele condiţii:
224.1. peştii trebuie sacrificaţi şi evisceraţi înainte de expediere;
224.2. moluştele şi crustaceele trebuie să fie trasabile pe deplin şi să fie prelucrate, înainte de expediere, până la stadiul de produse neviabile, care nu pot supravieţui dacă sunt reintroduse în apă;
224.3. în cazul în care este necesară purificarea înainte de prelucrarea şi introducerea pe piaţă, aceasta se efectuează într-o unitate producătoare de alimente provenite de la animale acvatice responsabilă de controlul bolilor sau într-un centru de purificare biosecurizat;
224.4. produsele de origine animală menţionate la subpct. 224.1 şi 224.2 sunt destinate direct consumatorului final sau prelucrării ulterioare într-o unitate producătoare de alimente provenite de la animale acvatice responsabilă de controlul bolilor.
225. În caz de confirmare a prezenţei unei boli de categoria A în întreprinderile din domeniul alimentar şi al hranei pentru animale, în centrele de purificare, în centrele de expediere, în posturile de inspecţie la frontieră sau în orice alt loc relevant, inclusiv mijloacele de transport, autoritatea competentă aplică măsurile prevăzute la pct.214-218, 221 şi 222 şi, dacă este necesar, măsuri suplimentare adaptate situaţiei specifice, pentru a preveni răspândirea bolii de categoria A de la animalele şi de la unităţile sau locurile afectate la animale neafectate.
Autoritatea competentă aplică, de asemenea, dispoziţiile prevăzute la pct.214-218, 221 şi 222 în unităţile de origine ale animalelor sau ale produselor prezente în unităţile şi locurile menţionate la alineatul întâi.
Capitolul XIV
MĂSURI DE CONTROL AL BOLILOR DE CATEGORIA A ALE
ANIMALELOR DE ACVACULTURĂ ÎN ZONA DE RESTRICŢII
Secţiunea 1
Instituirea zonei de restricţii şi măsurile
care trebuie aplicate în zona de restricţii
226. În cazul confirmării oficiale a unui focar de boală de categoria A într-o unitate, într-o întreprindere din domeniul alimentar şi al hranei pentru animale, într-o unitate de prelucrare a subproduselor de origine animală sau în orice alt loc relevant, inclusiv mijloacele de transport, autoritatea competentă instituie imediat în jurul unităţii sau a locului afectat o zonă de restricţii care cuprinde:
226.1. o zonă de protecţie în jurul unităţii sau al locului în care se confirmă prezenţa bolii de categoria A;
226.2. o zonă de supraveghere în jurul zonei de protecţie; şi
226.3. dacă este necesar, zone suplimentare de restricţii în jurul sau în apropierea zonelor de protecţie şi de supraveghere.
227. Suprafaţa zonelor se stabileşte de la caz la caz, luând în considerare factorii care influenţează riscul de răspândire a bolii. În acest scop, autoritatea competentă ţine seama de următoarele date şi criterii:
227.1. date din ancheta epidemiologică;
227.2. datele hidrodinamice relevante;
227.3. criteriile precum: profilul bolii, situarea geografică a zonei de restricţii, factorii ecologici şi hidrologici specifici zonei de restricţii, condiţiile meteorologice, prezenţa, distribuţia şi tipul vectorilor din zona de restricţii, rezultatele anchetei epidemiologice, rezultatele testelor de laborator, măsurile de control al bolilor aplicate.
228. Suplimentar, pentru stabilirea zonelor de restricţii, autoritatea competentă ia în considerare următorii factori:
228.1. numărul acumulat, procentul acumulat şi distribuţia mortalităţii moluştelor/crustaceelor/peştilor din unitatea sau grupul de unităţi de creştere infectate cu boli de categoria A;
228.2. informaţiile relevante cu privire la circulaţia înspre sau dinspre unitatea (unităţile) infectată (infectate);
228.3. distanţa până la unităţile învecinate şi densitatea acestora;
228.4. prezenţa animalelor acvatice sălbatice;
228.5. orice informaţii privind mortalitatea, cazurile suspectate sau focarele apărute la animale acvatice sălbatice care sunt sau ar putea fi legate de boala specifică de categoria A;
228.6. apropierea de unităţile de prelucrare şi speciile prezente în aceste unităţi, în special în ceea ce priveşte speciile listate;
228.7. practicile de creştere aplicate în unităţile afectate şi în unităţile învecinate;
228.8. condiţiile hidrodinamice şi alţi factori identificaţi, pertinenţi din punct de vedere epidemiologic.
229. Pentru delimitarea geografică a zonelor de protecţie şi de supraveghere pentru bolile de categoria A care afectează moluştele şi crustaceele, se aplică următoarele cerinţe minime:
229.1. zona de protecţie trebuie să fie stabilită în imediata apropiere a unei unităţi sau a unui grup de unităţi de creştere confirmate oficial ca fiind infectate cu o boală de categoria A şi trebuie să corespundă unei zone determinate pe baza unor date hidrodinamice şi epidemiologice adecvate;
229.2. zona de supraveghere trebuie stabilită în afara zonei de protecţie şi trebuie să corespundă unei zone situate în jurul zonei de protecţie, stabilită pe baza unor date hidrodinamice sau epidemiologice adecvate.
230. Pentru delimitarea geografică a zonelor de protecţie şi de supraveghere pentru bolile de categoria A care afectează peştii, se aplică următoarele cerinţe minime:
230.1. zona de protecţie trebuie să fie stabilită în jurul unei unităţi unde a fost confirmată necroza hematopoietică epizootică (NHE). Această zonă corespunde:
230.1.1. în zonele de coastă – unei zone înscrise într-un cerc cu raza cel puţin egală cu o deplasare a mareei sau de cel puţin 5 km, oricare este mai mare, având ca centru unitatea confirmată în mod oficial ca fiind infectată cu NHE, sau unei zone echivalente stabilite pe baza unor date hidrodinamice sau epidemiologice corespunzătoare;
230.1.2. în zonele interioare – întregului bazin hidrografic al unităţii în care NHE a fost confirmată în mod oficial. Autoritatea competentă poate limita extinderea zonei la anumite părţi din bazinul hidrografic sau din zona unităţii, cu condiţia ca acest fapt să nu compromită prevenirea răspândirii bolii;
230.2. zona de supraveghere trebuie să fie stabilită de autoritatea competentă în afara zonei de protecţie şi trebuie:
230.2.1. în zonele de coastă – să corespundă unei zone, din jurul zonei de protecţie, de suprapunere a deplasării mareei, sau unei zone, situate în jurul zonei de protecţie, înscrisă într-un cerc cu raza de 10 km, calculată din centrul zonei de protecţie; sau unei zone echivalente stabilite pe baza unor date hidrodinamice sau epidemiologice adecvate;
230.2.2. în zonele interioare – să constea într-o zonă extinsă situată în exteriorul zonei de protecţie stabilite.
231. Autoritatea competentă adaptează limitele zonei de restricţii iniţiale, inclusiv limitele zonelor de protecţie, de supraveghere şi a zonelor suplimentare de restricţii, în cazul suprapunerii a două sau mai multe zone de restricţii din cauza apariţiei altor focare de boală de categoria A.
232. Prin derogare de la pct.226, având în vedere circumstanţele geografice, hidrodinamice şi epidemiologice specifice, după efectuarea unei evaluări a riscurilor şi luând în considerare profilul bolii, autoritatea competentă poate:
232.1. să nu stabilească zona de restricţii în jurul unităţii sau a locului infectat;
232.2. să stabilească o zonă de restricţii constând dintr-o zonă de protecţie fără nicio zonă adiacentă de supraveghere; şi
232.3. să nu stabilească o zonă de restricţii atunci când se confirmă prezenţa unei boli de categoria A în întreprinderi din domeniul alimentar şi al hranei pentru animale, în centre de purificare, în centre de expediere, în posturi de inspecţie la frontieră, în unităţi de prelucrare a subproduselor de origine animală sau în orice alt loc relevant, inclusiv mijloacele de transport.
233. În măsura necesară şi după efectuarea unei evaluări a riscurilor, luând în considerare circumstanţele geografice, hidrodinamice, epidemiologice şi profilul bolii, autoritatea competentă poate acorda derogări de la dispoziţiile prezentului capitol:
233.1. în zonele de restricţii suplimentare; şi
233.2. în cazul în care autoritatea competentă decide să instituie o zonă de restricţii atunci când apare un focar de boală de categoria A în unităţi sau orice alte locuri relevante menţionate la subpct. 232.3.
234. În zona de restricţii, autoritatea competentă aplică următoarele măsuri:
234.1. întocmeşte fără întârziere şi ţine la zi un inventar al tuturor unităţilor care deţin animale de acvacultură din speciile listate, care sunt situate în zona de restricţii, inclusiv al speciilor, categoriilor şi numărului estimativ de animale din fiecare unitate;
234.2. în unităţile situate în zona de restricţii, poate, pe baza informaţiilor epidemiologice sau a altor dovezi relevante şi după efectuarea unei evaluări a riscurilor, să pună în aplicare sacrificarea preventivă sau sacrificarea în vederea consumului uman sau, în cazul moluştelor, îndepărtarea din apă, a animalelor de acvacultură din speciile listate; şi
234.3. orice colectare de eşantioane în unităţile din zona de restricţii care deţin animale de acvacultură din speciile listate, în alte scopuri decât pentru a confirma sau a infirma prezenţa bolii de categoria A în cauză, se autorizează de către autoritatea competentă.
Secţiunea a 2-a
Măsuri de control al bolilor aplicate în zona de protecţie
235. Autoritatea competentă dispune operatorilor unităţilor care deţin animale de acvacultură din orice specie în zona de protecţie, altele decât unitatea în care s-a confirmat prezenţa bolii de categoria A, să aplice cel puţin următoarele măsuri pentru a preveni şi a controla răspândirea bolii:
235.1. actualizarea fără întârziere a evidenţelor inventarului prevăzut la pct.208;
235.2. atunci când este posibil, punerea în aplicare a unor măsuri pentru a limita orice răspândire posibilă a bolii de categoria A la şi de la orice animale acvatice sălbatice care ar putea intra în contact epidemiologic cu exploataţia;
235.3. împiedicarea îndepărtării animalelor de acvacultură din unitatea în care sunt deţinute, cu excepţia cazului în care autoritatea competentă a autorizat această operaţiune;
235.4. punerea în aplicare a unor măsuri adecvate de biosecuritate pentru orice produs, echipament, material sau substanţă care poate răspândi boala de categoria A în cauză;
235.5. reducerea numărului de vizitatori la cei care sunt strict necesari pentru a exploata în mod corespunzător unitatea; şi
235.6. atunci când este practic, punerea în aplicare a unor metode de curăţare şi dezinfectare la intrarea şi ieşirea în/din unitate.
236. Autoritatea competentă dispune şi supraveghează, în conformitate cu Legea nr.129/2019, prelucrarea sau eliminarea de către operator a subproduselor de origine animală obţinute de la animale de acvacultură din speciile listate care au murit sau au fost ucise, inclusiv cochilii de moluşte cu carne, în unităţile care deţin specii listate în zona de protecţie.
237. După efectuarea unei evaluări a riscurilor, autoritatea competentă poate decide că pct.235, 236 şi 238-240 se aplică numai animalelor de acvacultură din speciile listate.
Secţiunea a 3-a
Vizite ale medicilor veterinari oficiali în exploataţiile din zona de protecţie
238. După confirmarea oficială a unui focar de boală de categoria A, autoritatea competentă asigură faptul că medicii veterinari oficiali efectuează cel puţin o vizită la toate exploataţiile care deţin animale de acvacultură din orice specie în zona de protecţie, altele decât exploataţia în care s-a confirmat prezenţa bolii de categoria A, acordând prioritate exploataţiilor care, potrivit evaluării autorităţii competente, prezintă un risc mare de contractare sau de răspândire a bolii.
239. Atunci când efectuează vizitele menţionate la pct.238, medicii veterinari oficiali îndeplinesc cel puţin următoarele activităţi:
239.1. verificarea documentelor şi analiza evidenţelor;
239.2. verificarea punerii în aplicare a măsurilor de prevenire a introducerii sau a răspândirii bolii de categoria A în cauză;
239.3. examinarea clinică a animalelor de acvacultură din speciile listate; şi
239.4. dacă este necesar, colectarea de eşantioane pentru examene de laborator, pentru a confirma sau a infirma prezenţa bolii de categoria A în cauză.
240. Autoritatea competentă poate solicita vizite veterinare suplimentare la exploataţiile în cauză pentru a monitoriza situaţia şi ţine o evidenţă a activităţilor şi a vizitelor menţionate la pct.238 şi 239 şi a constatărilor acestora.
Secţiunea a 4-a
Interzicerea circulaţiei animalelor de acvacultură, a produselor
derivate de la acestea, a altor substanţe şi materiale
în interiorul, dinspre sau înspre zona de protecţie
241. Autoritatea competentă interzice următoarele activităţi în interiorul zonei de protecţie:
241.1. circulaţia animalelor de acvacultură din speciile listate între unităţi din zona de protecţie;
241.2. circulaţia animalelor de acvacultură din speciile listate dinspre sau înspre zona de protecţie;
241.3. orice circulaţie dinspre unităţile din interiorul zonei de protecţie a mijloacelor de transport şi a oricărui echipament, produs, material sau substanţă care poate transmite boala de categoria A în cauză;
241.4. transportul animalelor de acvacultură cu ambarcaţiuni cu vivieră prin zona de protecţie; şi
241.5. expedierea de subproduse de origine animală neprelucrate obţinute de la animale de acvacultură din orice specie de la unităţi din zona de protecţie.
242. După efectuarea unei evaluări a riscurilor, autoritatea competentă poate să extindă interdicţiile prevăzute la subpct. 241.1-241.4 la animalele din specii nelistate şi la produsele obţinute de la acestea.
Secţiunea a 5-a
Condiţii generale de acordare a derogărilor de la interdicţiile
de circulaţie şi transport referitoare la animale acvatice şi
produse obţinute de la acestea în zona de protecţie
243. Prin derogare de la interdicţiile prevăzute la pct.241, autoritatea competentă poate autoriza circulaţia şi transportul animalelor acvatice şi a produselor obţinute de la acestea în cazurile prevăzute la pct.245-252, sub rezerva aplicării condiţiilor specifice prevăzute la articolele respective şi a condiţiilor generale prevăzute la pct.244.
244. Atunci când acordă autorizările prevăzute la pct.243, autoritatea competentă asigură îndeplinirea următoarelor condiţii:
244.1. toate deplasările trebuie să fie efectuate exclusiv pe rute desemnate, convenite de comun acord cu autoritatea competentă şi trebuie să nu implice descărcarea sau oprirea pe traseu;
244.2. orice schimb de apă şi evacuare a apei în timpul transportului trebuie să se efectueze în zone, unităţi sau puncte de schimb de apă aprobate de autoritatea competentă;
244.3. mijloacele de transport trebuie construite şi întreţinute în aşa fel încât să poată fi curăţate şi dezinfectate în mod corespunzător;
244.4. mijloacele de transport sunt curăţate şi dezinfectate:
244.4.1. înainte de operaţiunile de transport; şi
244.4.2. după operaţiunile de transport, sub supravegherea medicului veterinar oficial;
244.5. adoptarea măsurilor suplimentare de biosecuritate considerate necesare de către autoritatea competentă în legătură cu operaţiunile de transport.
Secţiunea a 6-a
Sacrificarea şi circulaţia în vederea sacrificării sau
a prelucrării animalelor de acvacultură din speciile
deţinute în exploataţii din zona de protecţie
245. Animalele de acvacultură din exploataţiile care deţin specii listate în zona de protecţie pot fi:
245.1. sacrificate în cadrul exploataţiei în conformitate cu măsurile de biosecuritate prevăzute de autoritatea competentă; sau
245.2. deplasate în vederea sacrificării imediate pentru consum uman într-o unitate producătoare de alimente provenite de la animale acvatice responsabilă de controlul bolilor; sau
245.3. în cazul moluştelor, îndepărtate din apă şi mutate într-o unitate producătoare de alimente provenite de la animale acvatice responsabilă de controlul bolilor, în vederea purificării, dacă este necesar, şi a prelucrării ulterioare.
246. După efectuarea unei evaluări a riscurilor bazată pe date epidemiologice relevante, autoritatea competentă poate să limiteze aplicarea măsurilor prevăzute la pct.245 la unităţile care deţin exclusiv animale de acvacultură din speciile enumerate în anexa nr.3 la Norma sanitar-veterinară privind condiţiile de sănătate a animalelor şi produselor de acvacultură şi măsurile de prevenire şi combatere a anumitor boli la animalele acvatice, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.239/2009.
247. Atunci când se autorizează circulaţia animalelor de acvacultură menţionate la subpct. 245.2, subdiviziunea teritorială a autorităţii competente responsabilă pentru unitatea producătoare de alimente provenite de la animale acvatice responsabilă de controlul bolilor:
247.1. este informată cu privire la intenţia de a trimite animale de acvacultură din specii listate la unitatea producătoare de alimente provenite de la animale acvatice responsabilă de controlul bolilor;
247.2. acceptă să primească animalele de acvacultură în cauză;
247.3. supraveghează sacrificarea animalelor şi trimite o confirmare în acest sens subdiviziunii teritoriale din arealul căreia s-a efectuat expedierea;
247.4. asigură faptul că animalele de acvacultură din speciile listate provenite din zona de protecţie sunt ţinute separat de animalele de acvacultură din speciile listate provenite din afara zonei de protecţie şi sacrificate sau prelucrate separat de aceste animale;
247.5. monitorizează sacrificarea sau prelucrarea;
247.6. asigură faptul că operaţiunile de curăţare şi dezinfectare a locului sunt finalizate înainte de sacrificarea animalelor de acvacultură provenite din unităţi situate în afara zonei de protecţie;
247.7. asigură faptul că produsele de origine animală obţinute de la animalele de acvacultură respectă condiţiile specifice de introducere pe piaţă prevăzute la pct.248 şi 249; şi
247.8. asigură faptul că subprodusele animale provenite din sacrificare sau din alte procese menţionate la pct.245 sunt prelucrate sau eliminate în conformitate cu Legea nr.129/2019.
Secţiunea a 7-a
Introducerea pe piaţă a produselor de origine animală obţinute
de la animale de acvacultură, în unităţi neafectate din zona de
protecţie şi autorizarea transportului de subproduse de origine
animală neprelucrate din unităţi situate în zona de protecţie
248. Autoritatea competentă poate autoriza introducerea pe piaţă a produselor de origine animală obţinute de la animale de acvacultură din speciile listate, în unităţi neafectate din zona de protecţie, în următoarele condiţii:
248.1. peştii trebuie sacrificaţi şi evisceraţi înainte de expediere; şi
248.2. moluştele şi crustaceele trebuie să fie trasabile pe deplin şi să fie prelucrate, înainte de expediere, până la stadiul de produse neviabile care nu pot supravieţui dacă sunt reintroduse în apă.
249. Produsele de origine animală menţionate la pct.248 sunt destinate:
249.1. furnizării directe la consumatorului final; sau
249.2. prelucrării ulterioare într-o unitate producătoare de alimente provenite de la animale acvatice responsabilă de controlul bolilor.
250. Autoritatea competentă poate autoriza transportul de subproduse de origine animală neprelucrate obţinute de la animale de acvacultură din speciile listate provenite de la unităţi din zona de protecţie la o unitate în vederea prelucrării ulterioare în conformitate cu Legea nr.129/2019.
Secţiunea a 8-a
Măsuri de atenuare a riscurilor care privesc anumite activităţi legate de
animalele acvatice în interiorul zonei de protecţie, în întreprinderile din
domeniul alimentar şi al hranei pentru animale, în centrele de purificare,
în centrele de expediere, în posturile de inspecţie la frontieră, în
unităţile de prelucrare a subproduselor de origine animală sau în
orice alt loc relevant din zona de supraveghere,
inclusiv mijloacele de transport
251. După efectuarea unei evaluări a riscurilor, autoritatea competentă pune în aplicare măsuri de atenuare a riscurilor în ceea ce priveşte:
251.1. activităţile de pescuit comercial şi recreativ din zona de protecţie;
251.2. activităţile legate de animalele acvatice din zona de protecţie, care ar putea prezenta un risc de răspândire a bolii; şi
251.3. transportul bărcilor de serviciu utilizate pentru activităţile de întreţinere şi tratare a animalelor acvatice în zona de protecţie.
252. În cadrul măsurilor prevăzute la pct.251, autoritatea competentă poate, după caz, să dispună curăţarea şi dezinfectarea echipamentelor care au fost utilizate în apele din zona de protecţie.
253. În întreprinderile din domeniul alimentar şi al hranei pentru animale, în centrele de purificare, în centrele de expediere, în posturile de inspecţie la frontieră, în unităţile de prelucrare a subproduselor de origine animală sau în orice alt loc relevant din zona de protecţie, inclusiv mijloacele de transport, autoritatea competentă aplică măsurile prevăzute la pct.235-250. Autoritatea competentă poate aplica măsuri suplimentare adaptate situaţiei specifice pentru a preveni răspândirea bolii de categoria A în interiorul zonei de protecţie şi în afara acesteia.
Secţiunea a 9-a
Îndepărtarea animalelor de acvacultură din unităţile
afectate şi măsurile de atenuare a riscurilor
254. Autoritatea competentă stabileşte o dată până la care trebuie îndepărtate animalele de acvacultură din toate unităţile infectate. După îndepărtarea animalelor de acvacultură, se efectuează curăţarea, dezinfectarea şi instituirea vidului sanitar.
255. Petru a controla şi a preveni posibila răspândire a bolilor, autoritatea competentă poate decide, după efectuarea unei evaluări a riscurilor, că prevederile pct.254 se aplică şi unităţilor din zona de protecţie în care boala de categoria A nu a fost confirmată.
256. Autoritatea competentă dispune instituirea sincronă a vidului sanitar în unităţile afectate şi în unităţile în care boala de categoria A nu a fost confirmată. Instituirea sincronă a vidului sanitar se întinde pe parcursul perioadei prevăzute în tabelul 8.
Secţiunea a 10-a
Durata măsurilor de control al bolilor în zona de protecţie,
repopularea unităţilor din zona de protecţie
257. Autoritatea competentă menţine măsurile de control al bolilor în zona de protecţie prevăzute în secţiunile 2-9 până când:
257.1. se pun în aplicare şi se finalizează măsurile prevăzute la pct.254, 255 şi 256; şi
257.2. pe baza rezultatului anchetelor efectuate în conformitate cu pct.239, autoritatea competentă infirmă orice prezenţă a bolii de categoria A în cauză în celelalte unităţi din zona de protecţie.
258. Atunci când sunt îndeplinite condiţiile prevăzute la pct.257:
258.1. autoritatea competentă aplică, în zona de protecţie, măsurile prevăzute în secţiunea a 11-a pe parcursul perioadei stabilite la pct.267; şi
258.2. unităţile menţionate la pct.254 şi 255 şi care au fost cuprinse anterior în zona de protecţie pot fi repopulate.
Secţiunea a 11-a
Măsuri de control al bolilor în zona de supraveghere
259. În zona de supraveghere, autoritatea competentă dispune aplicarea măsurilor prevăzute la pct.235 în toate unităţile care deţin animale de acvacultură din speciile listate.
260. Medicii veterinari oficiali vizitează unităţile care deţin animale de acvacultură din speciile listate şi desfăşoară, după caz, activităţile prevăzute la pct.239.
261. Unităţile din zona de supraveghere fac obiectul supravegherii din partea autorităţii competente, pentru a se verifica infectarea cu boala de categoria A în cauză, care presupune vizite de verificare a stării de sănătate şi prelevări de eşantioane, inclusiv din unităţile de producţie, astfel cum se descrie la pct.1 din anexa nr.3 la Normă.
262. Autoritatea competentă interzice circulaţia animalelor de acvacultură din unităţile situate în interiorul zonei de supraveghere în vederea sacrificării, a continuării creşterii sau a eliberării în sălbăticie în afara zonei de supraveghere.
263. Autoritatea competentă asigură faptul că orice transport de animale de acvacultură din speciile listate în interiorul sau înspre zona de supraveghere se efectuează în condiţiile prevăzute la pct.244-247.
264. Autoritatea competentă poate dispune aplicarea unor măsuri suplimentare de biosecuritate pentru operaţiunile de transport, inclusiv descărcarea în unitatea de destinaţie desemnată, pentru a controla şi a preveni posibila răspândire a bolilor.
265. Prin derogare de la pct.262 şi în acord cu subdiviziunea teritorială a autorităţii competente responsabilă de locul de destinaţie, autoritatea competentă poate autoriza circulaţia animalelor de acvacultură, cu condiţia aplicării unor măsuri de biosecuritate pentru a preveni răspândirea bolii de categoria A.
266. Autoritatea competentă dispune fără întârziere aplicarea măsurilor prevăzute la pct.259-265 în întreprinderile din domeniul alimentar şi al hranei pentru animale, în centrele de purificare, în centrele de expediere, în posturile de inspecţie la frontieră, în unităţile de prelucrare a subproduselor de origine animală sau în orice alt loc relevant din zona de supraveghere, inclusiv mijloacele de transport. Pentru a preveni răspândirea bolii de categoria A în interiorul zonei de supraveghere şi în afara acesteia, autoritatea competentă poate aplica măsuri suplimentare adaptate situaţiei specifice.
267. Autoritatea competentă elimină măsurile de control al bolii prevăzute în prezenta secţiune atunci când perioada de supraveghere stabilită la pct.2 din anexa nr.3 la Normă pentru boala de categoria A în cauză s-a încheiat cu rezultate favorabile.
Capitolul XV
MĂSURI DE CONTROL AL BOLILOR
LA ANIMALELE ACVATICE SĂLBATICE
Secţiunea 1
Măsuri aplicabile în cazuri suspecte sau confirmate
de boală de categoria A la animalele acvatice
sălbatice din speciile listate
268. Atunci când apare un caz suspect de boală de categoria A la animalele acvatice sălbatice din speciile listate, autoritatea competentă:
268.1. efectuează imediat o anchetă epidemiologică vizând animalele acvatice sălbatice din speciile listate care au fost pescuite, capturate, colectate sau găsite moarte, pentru a confirma sau a infirma prezenţa bolii de categoria A;
268.2. asigură faptul că toate subprodusele de origine animală obţinute de la animalele acvatice sălbatice din speciile listate, care sunt suspectate de a fi infectate, inclusiv cochiliile de moluşte cu carne, sunt prelucrate sau eliminate ca material de categoria 1 sau 2 în conformitate cu Legea nr.129/2019;
268.3. dacă este practic, asigură faptul că orice material sau substanţă care ar putea fi contaminate de animale suspecte de a fi afectate sau de subproduse de origine animală obţinute de la acestea fac obiectul curăţării şi dezinfectării sau sunt eliminate pe baza instrucţiunilor medicilor veterinari oficiali şi sub supravegherea acestora; şi
268.4. furnizează informaţii relevante operatorilor sau autorităţilor responsabile pentru gestionarea populaţiei de animale în cauză.
269. Atunci când apare un caz de boală de categoria A confirmat în mod oficial la animalele acvatice sălbatice din speciile listate, autoritatea competentă stabileşte o zonă infectată pe baza:
269.1. condiţiilor hidrodinamice, topografice şi epidemiologice relevante;
269.2. profilului bolii şi al populaţiei estimate de animale acvatice din speciile listate; şi
269.3. factorilor de risc care contribuie la răspândirea bolii de categoria A în cauză, în special cei asociaţi cu riscul introducerii bolii în exploataţiile care deţin animale acvatice din speciile listate.
270. Autoritatea competentă poate adapta limitele zonei infectate iniţiale prevăzute la pct.269:
270.1. pentru a controla răspândirea suplimentară a bolii de categoria A în cauză;
270.2. în cazul confirmării altor focare ale bolii de categoria A la animalele sălbatice.
271. Autoritatea competentă informează imediat operatorii, alte autorităţi competente, medicii veterinari şi orice altă persoană fizică sau juridică interesată în legătură cu apariţia focarului bolii şi cu măsurile de control adoptate.
Secţiunea a 2-a
Măsuri care trebuie aplicate în zona infectată
272. În zona infectată stabilită în conformitate cu pct.269, 270 şi 271, autoritatea competentă:
272.1. pune în aplicare măsuri de atenuare a riscurilor şi măsuri consolidate de biosecuritate, pentru a preveni răspândirea bolii de categoria A de la animalele afectate şi de la zona infectată la animale şi la zone neafectate;
272.2. interzice orice deplasare de către oameni a animalelor acvatice sălbatice din speciile listate şi a produselor de origine animală obţinute de la respectivele animale din zona infectată;
272.3. asigură faptul că toate subprodusele de origine animală obţinute de la animalele acvatice sălbatice din speciile listate din zona infectată, inclusiv cochiliile de moluşte, cu carne, sunt prelucrate sau eliminate ca materiale de categoria 1 sau 2, în conformitate cu Legea nr.129/2019;
272.4. asigură, dacă este posibil, faptul că orice material sau substanţă susceptibile de a fi contaminate de animale acvatice sălbatice din speciile listate din zona infectată sau de subprodusele de origine animală obţinute de la acestea fac obiectul curăţării şi dezinfectării sau sunt eliminate pe baza instrucţiunilor medicilor veterinari oficiali şi sub supravegherea acestora; şi
272.5. interzice introducerea în unităţi care deţin animale de acvacultură din specii listate, atât în interiorul, cât şi în afara zonei infectate sau în bazinele de captare a apei sau în zonele de coastă din afara zonei infectate, a oricăror părţi de animale acvatice din speciile listate, care au fost pescuite, capturate, colectate sau găsite moarte în zona infectată, precum şi a oricărui produs, material sau substanţă susceptibile de a fi contaminate cu o boală de categoria A în zona infectată.
273. Prin derogare de la subpct. 272.2 şi în scopul conservării materialului genetic valoros, autoritatea competentă poate autoriza deplasarea animalelor acvatice sălbatice din zona infectată la o unitate autorizată în acest scop, cu condiţia aplicării măsurilor de biosecuritate pentru a preveni răspândirea bolii de categoria A. Unitatea de destinaţie este considerată ca fiind o unitate situată în zona infectată.
274. După efectuarea unei evaluări a riscurilor, autoritatea competentă poate stabili măsuri suplimentare necesare pentru controlul sau eradicarea bolii de categoria A în cauză. Ca parte a controlului sau a eradicării bolii de categoria A în cauză, autoritatea competentă poate:
274.1. să suspende activităţile de repopulare, pescuit, colectare şi capturare;
274.2. să dispună curăţarea şi dezinfectarea obligatorie a echipamentelor de pescuit, a bărcilor şi a altor echipamente susceptibile de a fi contaminate; şi
274.3. să intensifice activităţile de pescuit, colectare şi capturare sau să pună în aplicare alte măsuri relevante pentru eradicarea bolii.
Măsurile suplimentare se pun în aplicare după consultarea grupului operaţional de experţi menţionat la pct.276 şi a altor autorităţi şi părţi interesate şi în colaborare cu acestea.
275. Autoritatea competentă poate decide că măsurile menţionate la pct.268-274 se aplică şi animalelor acvatice din speciile nelistate.
276. Dacă apare un caz de boală de categoria A confirmat la animalele acvatice sălbatice din speciile listate, autoritatea competentă înfiinţează prin ordin un grup operaţional de experţi, care va oferi autorităţii competente asistenţă în:
276.1. evaluarea situaţiei epidemiologice şi a evoluţiei acesteia;
276.2. determinarea zonei infectate; şi
276.3. stabilirea măsurilor adecvate care trebuie aplicate în zona infectată şi a duratei acestora.
Secţiunea a 3-a
Măsuri aplicabile în exploataţiile din zona infectată.
Durata măsurilor în zona infectată
277. În exploataţiile care deţin animale de acvacultură din speciile listate în zona infectată, autoritatea competentă aplică măsurile prevăzute la pct.235, 236 şi 237.
278. Pe lângă măsurile prevăzute la pct.235, 236 şi 237, autoritatea competentă interzice circulaţia animalelor de acvacultură deţinute în exploataţii din zona infectată.
279. După efectuarea unei evaluări a riscurilor, autoritatea competentă poate limita interdicţia prevăzută la pct.278 numai la animalele de acvacultură din speciile listate.
280. Prin derogare de la pct.278, autoritatea competentă poate autoriza, după efectuarea unei evaluări a riscurilor, deplasarea animalelor din speciile listate în afara zonei infectate sau la alte unităţi din zona infectată.
281. Măsurile aplicabile în exploataţiile din zona infectată se menţin până când informaţiile epidemiologice arată că populaţia sălbatică relevantă nu mai prezintă risc de răspândire a bolii şi până când grupul operaţional de experţi recomandă eliminarea măsurilor.
Secţiunea a 4-a
Măsuri de control al bolilor de categoria B sau C ale animalelor acvatice
282. În caz de suspiciune a prezenţei unei boli de categoria B sau C, autoritatea competentă aplică măsurile prevăzute în Norma sanitară veterinară cu privire la supravegherea, programele de eradicare şi statutul de indemn de boală pentru anumite boli listate şi emergente, aprobată de Guvern.
283. În caz de confirmare a prezenţei unei boli de categoria B sau C, autoritatea competentă aplică măsurile prevăzute la Norma sanitară veterinară cu privire la supravegherea, programele de eradicare şi statutul de indemn de boală pentru anumite boli listate şi emergente, aprobată de Guvern.
Anexa nr.1
la Norma sanitară veterinară privind prevenirea,
controlul şi eradicarea bolilor transmisibile la animale
Interdicţii în zona de restricţii
| Interzicerea activităţilor care privesc animalele şi produsele în legătură cu bolile de categoria A | FMD(1) | RP | RVFV | LSD | CBPP | SPGP | PPR | CCPP | CSF | ASF | AHS | GLAND | HPAI | NCD | |
| 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 | 8 | 9 | 10 | 11 | 12 | 13 | 14 | 15 | |
| Circulaţia animalelor deţinute din speciile listate dinspre unităţi din zona de restricţii | X | X | X | X | X | X | X | X | X | X | X | NA | X | X | |
| Circulaţia animalelor deţinute din speciile listate înspre unităţi din zona de restricţii | X | X | X | X | X | X | X | X | X | X | X | NA | X | X | |
| Repopularea cu vânat din speciile listate | X | X | X | X | X | X | X | X | X | X | X | NA | X | X | |
| Târguri, pieţe, expoziţii şi alte situaţii în care sunt adunate la un loc animalele deţinute din speciile listate, inclusiv colectarea şi dispersarea acestor specii | X | X | X | X | X | X | X | X | X | X | X | NA | X | X | |
| Circulaţia materialului seminal, a oocitelor şi a embrionilor obţinuţi de la animale deţinute din speciile listate, dinspre unităţi din zona de restricţii | X | X | X | X (2) | X | X | X | X | X | X | X | NA | NA | NA | |
| Colectarea de material seminal, oocite şi embrioni de la animalele deţinute din speciile listate | X | X | X | X | X | X | X | X | X | X | NP | NA | NA | NA | |
| Însemnarea artificială itinerantă a animalelor deţinute din speciile listate | X | X | X | X | X | X | X | X | X | X | X | NA | NA | NA | |
| Servicii naturale itinerante ale animalelor deţinute din speciile listate | X | X | X | X | X | X | X | X | X | X | X | NA | NA | NA | |
| Circulaţia ouălor destinate incubaţiei, înspre şi dinspre unităţile situate în zona de restricţii | NA | NA | NA | NA | NA | NA | NA | NA | NA | NA | NA | NA | X | X | |
| Circulaţia cărnii proaspete, cu excepţia organelor, obţinută de la animale deţinute şi sălbatice din speciile listate, dinspre abatoare sau unităţi de manipulare a vânatului din zona de restricţii | X | X | X | NP | NP | X | X | NP | X | X | NP | NA | X | X | |
| Circulaţia organelor obţinute de la animale deţinute şi sălbatice din speciile listate, dinspre abatoare sau unităţi de manipulare a vânatului din zona de restricţii | X | X | X | X | X | X | X | X | X | X | NP | NA | X | X | |
| Circulaţia produselor din carne obţinute din carne proaspătă provenită de la animale din speciile listate, dinspre unităţi din zona de restricţii | X | X | X | NP | NP | NP | X | NP | X | X | NP | NA | X | X | |
| Circulaţia laptelui crud şi a colostrului obţinute de la animale deţinute din speciile listate, dinspre unităţi din zona de restricţii | X | X | X | X | NP | X | X | NP | NA | NA | NP | NA | NA | NA | |
| Circulaţia produselor lactate şi a produselor pe bază de colostru, dinspre unităţi din zona de restricţii | X | X | X | X | NP | X | X | NP | NA | NA | NP | NA | NA | NA | |
| Circulaţia ouălor destinate consumului uman dinspre unităţi din zona de restricţii | NA | NA | NA | NA | NA | NA | NA | NA | NA | NA | NA | NA | X | X | |
| Circulaţia subproduselor de origine animală provenite de la animale deţinute din speciile listate din unităţi situate în zona de restricţii, cu excepţia cadavrelor întregi sau a părţilor de animale moarte | Gunoi de grajd, inclusiv aşternut pentru animale şi aşternut pentru animale folosit | X | X | X | X | NP | X | X | NP | X | X | NP | NA | X | X |
| Piei brute şi prelucrate, lână, păr şi pene | X | X | X | X | NP | X | X | NP | X | X | NP | NA | X | X | |
| Subproduse de origine animală, altele decât gunoiul de grajd, inclusiv aşternutul pentru animale şi aşternutul pentru animale folosit şi altele decât pieile brute şi prelucrate, lâna, părul şi penele | X | X | X | X | X | X | X | X | X | X | X | NA | X | X | |
| Circulaţia materiilor prime de origine vegetală destinate hranei animalelor şi a paielor obţinute în zona de protecţie (2) | X | X | NP | NP | NP | NP | NP | NP | NP | NP | NP | NA | NP | NP | |
| ______________________________
(1) Abrevieri pentru bolile de categoria A în conformitate cu pct.43. (2) Numai oocite şi embrioni. NA = Nu se aplică. X = Interzis. NP = Nu este interzis. |
|||||||||||||||
Anexa nr.2
la Norma sanitară veterinară privind prevenirea,
controlul şi eradicarea bolilor transmisibile la animale
Tratamente de atenuare a riscurilor
pentru produsele de origine animală din zona de restricţii
| Tratamentul administrat | FA(1) | PB | VFVR | DNC | PPCB | VOC | PMR | PPCC | PPC | PPA | PEA | HPAI | BNC |
| 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 | 8 | 9 | 10 | 11 | 12 | 13 | 14 |
|
CARNE |
|||||||||||||
| Tratamentul termic într-un recipient închis ermetic, pentru a atinge o valoare F0 (2) minimă de 3 | X | X | X | X | X | X | |||||||
| Tratament termic pentru atingerea unei temperaturi interne de 80 °C | X | X | X | X | X | X | |||||||
| Tratament termic pentru atingerea unei temperaturi interne de 70 °C | X | X | X | X | X | ||||||||
| Tratament termic (în cazul cărnii dezosate şi degresate anterior) pentru a obţine o temperatură internă de 70 °C timp de cel puţin 30 de minute | X | X | X | X | |||||||||
| Într-un recipient închis ermetic, aplicând 60 °C timp de cel puţin 4 ore | X | X | X | X | |||||||||
| Temperatura internă de 73,9 °C pentru minimum 0,51 secunde(3) | X | X | X | ||||||||||
| Temperatura internă de 70,0 °C pentru minimum 3,5 secunde(3) | X | X | |||||||||||
| Temperatura internă de 65,0°C pentru minimum 42 de secunde(3) | X | X | |||||||||||
| Temperatura internă de 60 °C pentru minimum 507 secunde(3) | X | X | |||||||||||
| Tratament termic pentru a obţine desicarea la valori maxime pentru Aw de 0,93 şi pH de 6 | |||||||||||||
| Tratament termic pentru atingerea unei temperaturi interne de 65 °C pentru o perioadă de timp necesară obţinerii unei valori minime de pasteurizare de 40 | X | ||||||||||||
| Fermentare şi maturare naturală pentru carnea cu os: minimum 9 luni, pentru a obţine valori maxime pentru Aw de 0,93 şi pH de 6 | X | X | |||||||||||
| Fermentare şi maturare naturală pentru carnea dezosată: minimum 9 luni, pentru a obţine valori maxime pentru Aw de 0,93 şi pH de 6 | X | X | X | ||||||||||
| Fermentare naturală pentru muşchi file: minimum 140 de zile pentru a atinge valori maxime pentru Aw de 0,93 şi pH de 6(4) | X | X | |||||||||||
| Fermentare naturală pentru jambon: minimum 190 de zile pentru a atinge valori maxime pentru Aw de 0,93 şi pH de 6(4) | X | X | |||||||||||
| Uscare după sărarea jambonului cu os în stil italian: minimum 313 zile(4) | X | ||||||||||||
| Uscare după sărarea jambonului cu os şi a muşchiului file în stil spaniol(4): ‒ jambon iberic: minimum 252 de zile; ‒ spată iberică: minimum 140 de zile; ‒ muşchi file iberic: minimum 126 de zile; ‒ jambon Serrano: minimum 140 de zile |
X | X | X | ||||||||||
| Maturarea carcaselor la o temperatură minimă de 2 °C timp de cel puţin 24 de ore după sacrificare | X | ||||||||||||
| Îndepărtarea organelor | X | X | X | X | |||||||||
|
MEMBRANE |
|||||||||||||
| Sărare cu clorură de sodiu (NaCl), fie uscată, fie sub formă de saramură saturată (Aw < 0,80), pentru o perioadă neîntreruptă de cel puţin 30 de zile, la o temperatură ambientală de cel puţin 20 °C | X | MS(5) | X | X | X | ||||||||
| Sărare cu sare suplimentată cu fosfat (86,5% NaCl, 10,7% Na2HPO4 şi 2,8% Na3PO4), fie uscată, fie sub formă de saramură saturată (Aw < 0,80), pentru o perioadă neîntreruptă de cel puţin 30 de zile, la o temperatură ambientală de cel puţin 20 °C | X | X | X | X | |||||||||
| Sărare cu clorură de sodiu (NaCl), minimum 30 de zile(6) | |||||||||||||
| Albire(6) | |||||||||||||
| Uscare(6) | |||||||||||||
|
LAPTE |
|||||||||||||
| Tratament termic (proces de sterilizare) pentru a atinge o valoare F0 minimă de 3 | X | MS(5) | MS(5) | ||||||||||
| Tratament termic UHT (temperatură foarte înaltă): minimum 132 °C pentru cel puţin o secundă | X | X | |||||||||||
| Tratament termic UHT (temperatură foarte înaltă): minimum 135°C pentru un timp de păstrare adecvat | X | ||||||||||||
| Tratament termic HTST (pasteurizare la temperatură înaltă în timp scurt) dacă pH-ul laptelui este mai mic de 7, minimum 72 °C pentru cel puţin 15 secunde | X | X | |||||||||||
| Tratament termic HTST (pasteurizare la temperatură înaltă în timp scurt) dacă pH-ul laptelui este de cel puţin 7, minimum 72°C pentru cel puţin 15 secunde, aplicat de două ori | X | X | |||||||||||
| Tratament termic HTST (pasteurizare la temperatură înaltă în timp scurt) combinat cu un tratament fizic pentru a atinge o valoare a pH-ului sub 6 timp de minimum 1 oră sau pentru a atinge cel puţin 72 °C, combinat cu desicare | X | ||||||||||||
| Pasteurizare constând într-un singur tratament termic cu efect cel puţin echivalent cu cel obţinut prin aplicarea temperaturii de 72 °C timp de 15 secunde | X | X | X | X | |||||||||
| ______________________________
(1) Abrevieri pentru bolile de categoria A în conformitate cu pct.43. (2) F0 este efectul bactericid calculat asupra sporilor de bacterii. O valoare F0 de 3 înseamnă că punctul cel mai rece din produs a fost încălzit suficient pentru a atinge acelaşi efect bactericid cu cel determinat de expunerea la 121 °C (250 °F) timp de 3 minute cu încălzire şi răcire instantanee. (3) Doar pentru carnea de pasăre. (4) Doar pentru porcine. (5) Marfă sigură. (6) Nu pentru membranele de bovine, ovine, caprine şi porcine. |
|||||||||||||
| Tratament | HPAI | BNC |
|
OUĂ |
||
| Tratament termic: ‒ Ou întreg: ‒ 60,0 °C – 188 sec. ‒ preparate termic complet ‒ Amestecuri din ouă întregi: ‒ 60 °C – 188 sec. ‒ preparate termic complet ‒ 61,1 °C – 94 sec. ‒ Albuş de ou lichid: ‒ 55,6 °C – 870 sec. ‒ 56,7 °C – 232 sec. ‒ Gălbenuş de ou simplu sau pur: ‒ 60 °C – 288 sec. ‒ Gălbenuş de ou sărat 10%: ‒ 62,2 °C – 138 sec. ‒ Albuş de ou deshidratat: ‒ 67 °C – 20 de ore ‒ 54,4 °C – 50,4 ore ‒ 51,7 °C – 73,2 ore |
X |
|
| Tratament termic: ‒ Ou întreg: ‒ 55 °C – 2 521 sec. ‒ 57 °C – 1 596 sec. ‒ 59 °C – 674 sec. ‒ preparate termic complet ‒ Albuş de ou lichid: ‒ 55 °C – 2 278 sec. ‒ 57 °C – 986 sec. ‒ 59 °C – 301 sec. ‒ Gălbenuş de ou sărat 10 %: ‒ 55 °C – 176 sec. ‒ Albuş de ou deshidratat: ‒ 57 °C – 54,0 ore |
X |
|
Anexa nr.3
la Norma sanitară veterinară privind prevenirea,
controlul şi eradicarea bolilor transmisibile la animale
Schema de supraveghere şi durata măsurilor de control
în zona de supraveghere pentru bolile de categoria A
ale animalelor de acvacultură
1. Schema de supraveghere
Unităţile şi grupurile de unităţi de acvacultură care deţin specii listate într-o zonă de supraveghere trebuie să facă obiectul supravegherii, pentru a se verifica infectarea cu boala de categoria A în cauză. Supravegherea trebuie să includă vizite de verificare a stării de sănătate, inclusiv prelevarea de eşantioane din unităţile de producţie. Aceste vizite trebuie să fie efectuate de autoritatea competentă în conformitate cu tabelele 1 şi 2.
Pentru eşantionare se aplică criteriile stabilite la pct.9-14 corespunzătoare speciei respective.
Tabelul 1
Schema de supraveghere care cuprinde vizitele
de verificare a stării de sănătate şi prelevări de eşantioane din unităţi
şi grupuri de unităţi pentru bolile de categoria A apărute la animalele
acvatice, cu excepţia necrozei hematopoietice epizootice
| Boală de categoria A | Numărul de vizite de verificare a stării de sănătate pe an |
Numărul de examene de laborator pe an | Numărul de animale din eşantion | Perioada din an în care s-a făcut eşantionarea | Perioada de şedere a animalelor eşantionate în unitate |
| Infecţia cu Mikrocytos mackini | 1 | 1 | 150 | Când prevalenţa infecţiei este cunoscută ca fiind maximă sau în perioada aprilie-mai, după o perioadă de 3-4 luni în care temperaturile apei de mare sunt mai mici de 10 °C | 4 luni |
| Infecţia cu Perkinsus marinus | 1 | 1 | 150 | Când prevalenţa infecţiei este cunoscută ca fiind maximă sau în lunile septembrie, octombrie sau noiembrie | 4 luni |
| Infecţia cu virusul sindromului Taura | 2 | 2 | 150 | În perioada anului în care probabilitatea ca temperatura apei să atingă cel mai înalt nivel anual este cea mai mare | 2 luni |
| Infecţia cu virusul bolii “cap galben” | 2 | 2 | 150 | În perioada anului în care probabilitatea ca temperatura apei să atingă cel mai înalt nivel anual este cea mai mare | 2 luni |
Tabelul 2
Schema specifică de supraveghere
care cuprinde vizitele de verificare a stării de sănătate şi prelevări de
eşantioane din unităţi în ceea ce priveşte necroza hematopoietică
epizootică (NHE) a animalelor acvatice(1)
| Tipul de unitate | Numărul de inspecţii de verificare a stării de sănătate per an (2 ani) | Numărul de eşantionări per an (2 ani) | Numărul de peşti per eşantion | |
| Numărul de peşti în dezvoltare | Numărul de producători(2) | |||
| (a) Unităţi care deţin reproducători | 2 | 2 | 150 (prima şi a doua inspecţie) | 150 (prima sau a doua inspecţie) |
| (b) Unităţi care deţin exclusiv reproducători | 2 | 1 | 0 | 150(2) (prima sau a doua inspecţie) |
| (c) Unităţi fără reproducători | 2 | 2 | 150 (prima şi a doua inspecţie) | 0 |
| Numărul maxim de peşti per bazin: 10 | ||||
|
(1) Eşantionarea peştilor în vederea examenului de laborator trebuie efectuată ori de câte ori temperatura apei este cuprinsă între 11 şi 20°C. Cerinţa privind temperatura apei trebuie să se aplice şi inspecţiilor de verificare a stării de sănătate. În unităţile în care temperatura apei nu atinge 11 °C în cursul anului, eşantionarea şi vizitele de verificare a stării de sănătate trebuie să fie efectuate atunci când temperatura apei este la cel mai înalt nivel. (2) Eşantioane de la reproducători trebuie să nu includă fluide gonadale, lapţi sau ovule, deoarece nu există nicio dovadă că NHE cauzează infecţii ale tractului reproducător. |
||||
2. Durata măsurilor de control al bolilor în zona de supraveghere
| Boală de categoria A | Perioada minimă de supraveghere |
| Infecţia cu Mikrocytos mackini | 3 ani |
| Infecţia cu Perkinsus marinus | 3 ani |
| Infecţia cu virusul sindromului Taura | 2 ani |
| Infecţia cu virusul bolii “cap galben” | 2 ani |
| Necroza hematopoietică epizootică | 2 ani |
Dacă perioada de supraveghere s-a încheiat fără să se depisteze un caz nou de infecţie cu boala de categoria A în cauză, măsurile aplicate în zona de supraveghere trebuie eliminate, astfel cum se prevede la pct.267.
Anexa nr.2
la Hotărârea Guvernului nr.73/2025
LISTA
hotărârilor Guvernului care se abrogă
1. Hotărârea Guvernului nr.939/2008 pentru aprobarea Normei sanitar-veterinare privind măsurile de supraveghere, control şi combatere a gripei aviare (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2008, nr.154-156, art.950), cu modificările ulterioare.
2. Hotărârea Guvernului nr.1007/2008 cu privire la aprobarea unor norme sanitar-veterinare (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2008, nr.167-168, art.1011), cu modificările ulterioare.
3. Hotărârea Guvernului nr.698/2014 pentru aprobarea Normei sanitar-veterinare privind măsurile de combatere a febrei aftoase (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2014, nr.261-267, art.752), cu modificările ulterioare.
4. Hotărârea Guvernului nr.1368/2016 cu privire la aprobarea unor norme sanitar-veterinare (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2016, nr.453-458, art.1427), cu modificările ulterioare.
5. Hotărârea Guvernului nr.1085/2017 pentru aprobarea Normei sanitar-veterinare privind măsurile de combatere a bolii de Newcastle (pseudopesta aviară) (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2017, nr.441-450, art.1217), cu modificările ulterioare.