1392/30.11.2000 Legea bugetului pe anul 2001

PARLAMENTUL REPUBLICII MOLDOVA

L E G E A

bugetului pe anul 2001

nr. 1392-XIV  din  30.11.2000

 (în vigoare 01.01.2001) 

Monitorul Oficial al R.Moldova nr.160-162 art.1199 din 23.12.2000

* * *

Notă: În cuprinsul legii se substituie denumirile ministerelor şi departamentelor conform Legii nr.405-XV din 26.07.2001

Notă: În cuprinsul legii, noţiunea “Departamentul Controlului Vamal de pe lîngă Ministerul Finanţelor” se înlocuieşte cu noţiunea “Departamentul Vamal” conform Legii nr.375-XV din 19.07.2001

Parlamentul adoptă prezenta lege organică.

Capitolul I

DISPOZIŢII GENERALE

Art.1. – Bugetul de stat pe anul 2001 se aprobă la venituri în sumă de 3374,7 milioane lei, iar la cheltuieli în sumă de 3400,9 milioane lei, cu un deficit de 26,2 milioane lei.

[Art.1 modificat prin Legea nr.763-XV din 27.12.2001, în vigoare 31.12.2001]

[Art.1 modificat prin Legea nr.748-XV din 21.12.2001]

[Art.1 modificat prin Legea nr.405-XV din 26.07.2001]

Art.2. – Sinteza bugetului de stat pe anul 2001 la venituri şi la cheltuieli şi sursele de finanţare a deficitului bugetar se prezintă în anexa nr.1.

Capitolul II

REGLEMENTĂRI FISCALE ŞI ASPECTE SPECIFICE

REFERITOARE LA VENITURI ŞI CHELTUIELI

Art.3. – Impozitele, taxele şi alte venituri, prevăzute de legislaţie, care se încasează la bugetul de stat se prezintă în anexa nr.2.

Art.4. – (1) Mărfurile şi serviciile importate se impun cu taxă pe valoarea adăugată conform prevederilor titlului III din Codul fiscal.

(2) Prevederile alin.(1) se aplică şi mărfurilor care reprezintă produse finite procurate sau rezultate din prelucrarea materiei prime a clientului, precum şi mărfurilor care reprezintă semifabricate procurate sau primite spre prelucrare de la agenţi economici situaţi pe teritoriul Republicii Moldova care nu au relaţii fiscale cu sistemul ei bugetar.

(3) Mărfurile şi serviciile exportate se impun cu taxă pe valoarea adăugată conform prevederilor titlului III din Codul fiscal.

(4) Prevederile alin.(3) se aplică şi mărfurilor care reprezintă produse finite comercializate sau predate după obţinerea lor din prelucrarea materiei prime a clientului, precum şi mărfurilor care reprezintă semifabricate comercializate sau predate spre prelucrare agenţilor economici situaţi pe teritoriul Republicii Moldova care nu au relaţii fiscale cu sistemul ei bugetar.

(5) Mărfurile introduse provizoriu pe teritoriul vamal al Republicii Moldova pentru prelucrare (cu excepţia vinului brut, alcoolului, semifabricatelor din trestie de zahăr, recipientelor din sticlă pentru producţia de conserve, recipientelor din sticlă pentru producţia vinicolă, altele decît cele de tip suvenir cu capacitatea de pînă la 0,25 litri, de 1,5 litri, de 3 litri şi de 6 litri şi decît cele din cristal cu capacitatea de 1-3 litri) şi mărfurile tranzitate prin teritoriul vamal al Republicii Moldova nu se impun cu taxă pe valoarea adăugată, cu accize şi nici cu taxă vamală.

(6) Agenţii economici care introduc provizoriu pe teritoriul vamal al Republicii Moldova mărfuri pentru prelucrare, potrivit alin.(5), sînt obligaţi să încheie acordurile respective cu Departamentul Vamal.

(7) Perioada de tranzit a mărfurilor prin teritoriul vamal al Republicii Moldova este de 72 de ore din momentul trecerii frontierei. Excepţie constituie perioada de tranzit prin teritoriul vamal al Republicii Moldova pentru gazul lichefiat, care este de 7 zile din momentul trecerii frontierei.

[Art.4 modificat prin Legea nr.405-XV din 26.07.2001]

Art.5. – (1) Mărfurile (producţia) importate supuse accizelor se declară la punctele vamale de frontieră, unde se plătesc obligatoriu taxa pe valoarea adăugată, accizele, taxa vamală şi taxa pentru efectuarea procedurilor vamale. Excepţie constituie introducerea bunurilor în legătură cu schimbarea locului permanent de trai sau a bunurilor primite cu titlu de moştenire, confirmat în modul stabilit.

(2) Perioada de declarare a mărfurilor (producţiei) importate este de pînă la 72 de ore din momentul trecerii frontierei. Excepţie constituie gazul natural şi energia electrică, care se declară cel mai tîrziu la data de 20 a lunii următoare celei de gestiune. Perfectarea declaraţiei vamale la mărfurile (producţia) importate se efectuează cu achitarea prealabilă sau cu achitarea la momentul declarării a tuturor impozitelor, taxelor şi altor plăţi.

(3) Dată a achitării taxei pe valoarea adăugată, a accizelor, a taxei vamale şi a taxei pentru efectuarea procedurilor vamale la mărfurile (producţia) importate se consideră data depunerii de către importator (declarant) sau de către un terţ a mijloacelor băneşti la casieria organului vamal sau la conturile respective ale Trezoreriei Centrale a Ministerului Finanţelor, confirmată printr-un extras trezorerial respectiv.

(4) Departamentul Vamal este autorizat să prelungească, cu cel mult 90 de zile, termenul de plată a taxei pe valoarea adăugată la materia primă (cu excepţia mărfurilor (producţiei) supuse accizelor), la materialele şi articolele de completare importate de agenţi economici producători, precum şi de agenţi economici specializaţi în prestări de servicii în agricultură care dispun de licenţe acordate de Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, la aparatele pentru măsurarea cantităţilor de apă consumate, la pelicula de polietilenă, cărbunele şi păcura importate.

(5) Departamentul Vamal este autorizat să prelungească, la prezentarea garanţiei bancare, cu cel mult 90 de zile, termenul de plată a taxei pe valoarea adăugată şi a accizelor la 5 mii tone de benzină şi 50 mii tone de motorină, importate pînă la 1 septembrie 2001 şi destinate pentru utilizare în agricultură, în baza unui regulament aprobat de Guvern.

(6) Prevederile alin.(4) se vor aplica în bază de acorduri încheiate de Departamentul Vamal cu agenţii economici respectivi care prezintă garanţii bancare. În cazul în care taxa pe valoarea adăugată, al cărei termen de plată este prelungit în conformitate cu alin.(4), nu se plăteşte în termenele prevăzute în acordurile respective, se aplică, începînd cu prima zi de expirare a termenului prelungit, o penalitate în proporţia stabilită la art.44 alin.(1).

(7) Departamentul Vamal este autorizat să prelungească cu 120 de zile termenul de plată a taxei pe valoarea adăugată, a accizelor şi a taxei vamale la distilatele de vin cu o concentraţie de alcool de pînă la 80% în volum pentru 100 mii decalitri de alcool absolut, importate de către agenţii economici, în condiţiile stabilite de Guvern, cu prezentarea garanţiilor bancare respective.

[Art.5 modificat prin Legea nr.507-XV din 05.10.2001]

[Art.5 modificat prin Legea nr.405-XV din 26.07.2001]

[Art.5 modificat prin Legea nr.375-XV din 19.07.2001]

Art.6. – (1) Se aprobă lista mărfurilor şi obiectelor de uz personal a căror trecere, la o singură dată, pe teritoriul vamal al Republicii Moldova, de către persoane fizice, se efectuează fără achitarea taxei pe valoarea adăugată, accizelor, taxei vamale şi taxei pentru efectuarea procedurilor vamale, cuprinsă în anexa nr.3. Prevederile prezentului alineat nu se aplică mărfurilor şi obiectelor de uz personal procurate în zonele antreprenoriatului liber.

(2) Departamentul Vamal va asigura declararea, de către persoanele fizice, a mărfurilor şi obiectelor neincluse în anexa nr.3, a mărfurilor şi obiectelor de uz personal care depăşesc cantitatea stabilită, precum şi perceperea de la aceste persoane a taxei pe valoarea adăugată, a accizelor, a taxei vamale şi a taxei pentru efectuarea procedurilor vamale la mărfurile şi obiectele menţionate.

(3) Persoanele fizice care nu sînt subiecţi ai activităţii de întreprinzător au dreptul de a primi mărfuri şi obiecte de uz personal prin expedieri poştale internaţionale, a căror valoare în vamă nu depăşeşte în total echivalentul a 100 dolari S.U.A., fără achitarea taxei pe valoarea adăugată, accizelor, taxei vamale şi taxei pentru efectuarea procedurilor vamale. Mărfurile şi obiectele de uz personal introduse în ţară prin expedieri poştale peste limita stabilită se declară, se impozitează şi se taxează pe principii generale.

Art.7. – (1) Producţia din fitotehnie, horticultură în formă naturală şi producţia din zootehnie în formă naturală, masă vie şi sacrificată, livrată de producătorii acesteia, se impozitează cu taxă pe valoarea adăugată la cota de 5%.

(2) Dacă suma taxei pe valoarea adăugată primită de la consumatori depăşeşte suma taxei pe valoarea adăugată plătită la procurarea mărfurilor şi serviciilor utilizate la producerea producţiei indicate la alin.(1), diferenţa se varsă integral la bugetul de stat.

(3) Dacă suma taxei pe valoarea adăugată plătită la procurarea mărfurilor şi serviciilor utilizate la producerea producţiei indicate la alin.(1) este mai mare decît suma taxei pe valoarea adăugată primită de la consumatori, diferenţa se raportează la următoarea perioadă fiscală. Dacă, la expirarea anului fiscal, producătorii vor avea din cauza menţionată un sold debitor, acesta va fi raportat la cheltuielile de producere şi desfacere a producţiei menţionate.

Art.8. – Stocurile de mărfuri marcate cu timbre de control, înregistrate conform inventarierii la situaţia din 1 ianuarie 2001 şi luate la evidenţă de organele Serviciului Fiscal de Stat, pot fi vîndute fără aplicarea timbrelor de accize pînă la vînzarea lor totală.

Art.9. – Taxa de licenţă pentru anumite genuri de activitate se stabileşte potrivit anexei nr.4.

Art.10. – (1) Mijloacele realizate din eliberarea de licenţe pentru lucrări de construcţie, reparaţie şi întreţinere a drumurilor se varsă zilnic la bugetul de stat spre a fi transferate integral în fondul rutier.

(2) Mijloacele realizate din eliberarea de licenţe pentru activităţi în transportul auto şi de autorizaţii pentru transporturile rutiere internaţionale, precum şi din amenzile aplicate pentru nerespectarea regulilor transportului de călători, se varsă zilnic, integral şi direct, la bugetul de stat.

(3) Din mijloacele acumulate la bugetul de stat conform alin.(2), 35%, dar nu mai mult de 4,6 milioane lei, se vor utiliza pentru finanţarea activităţii întreprinderilor de stat Inspectoratul Transporturilor de Mărfuri şi Călători şi Agenţia Moldovei Trafic Auto Internaţional. În cazul acumulării la buget a mijloacelor în sumă ce depăşeşte veniturile de la activitatea dată, prevăzute în devizul pentru întreţinerea întreprinderilor nominalizate, 25% din suma depăşirii, dar nu mai mult de 2,0 milioane lei pot fi utilizate pentru acelaşi scop. Restul mijloacelor se transferă în fondul rutier.

Art.11. – (1) Taxa pentru apă se stabileşte potrivit anexei nr.5.

(2) Plătitori de taxă pentru apă sînt agenţii economici, cu excepţia instituţiilor finanţate de la bugetele de toate nivelurile şi gospodăriilor ţărăneşti (de fermier) care nu folosesc apă în “scopuri de producţie.

(3) Termenul de prezentare a calculului taxei pentru apă se consideră termenul stabilit pentru efectuarea acestei plăţi.

(4) Consumatorii care captează apă într-un volum mai mic de 2 mii metri cubi în lună achită taxa pentru apă de două ori pe an, pînă la data de 20 iulie a anului curent şi pînă la data de 20 ianuarie a anului următor.

(5) Consumatorii care captează apă într-un volum de la 2 mii la 30 mii metri cubi în lună achită taxa pentru apă o dată în trimestru, pînă la data de 20 a lunii imediat următoare trimestrului gestionar.

(6) Consumatorii care captează apă într-un volum de peste 30 mii metri cubi în lună achită taxa pentru apă o dată în lună, pînă la data de 20 a lunii imediat următoare lunii gestionare.

[Art.11 completat prin Legea nr.405-XV din 26.07.2001]

Art.12. – (1) Taxa pentru folosirea resurselor minerale se stabileşte potrivit anexei nr.6.

(2) Plătitori ai taxei pentru folosirea resurselor minerale sînt persoanele juridice, indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de organizare, şi persoanele fizice care folosesc în activitatea lor resurse minerale extrase de ele din mediul natural.

Art.13. – (1) Taxa pentru lemnul eliberat pe picior (venit silvic) se stabileşte potrivit anexei nr.7.

(2) Plătitori ai taxei pentru lemnul eliberat pe picior din fondul silvic de stat sînt persoanele juridice exploatatori forestieri, indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de organizare, şi persoanele fizice.

Art.14. – Impozitul privat se percepe în proporţie de 1% din valoarea bunurilor proprietate publică procurate în procesul privatizării, inclusiv din valoarea acţiunilor procurate.

Art.15. – Se aprobă:

a) lista organizaţiilor şi acordurilor internaţionale pentru care şi în baza cărora se livrează mărfuri şi servicii impozitate, în temeiul art.104 lit.c) din Codul fiscal, cu taxă pe valoarea adăugată la cota zero, prezentată în anexa nr.8;

b) lista produselor alimentare şi nealimentare pentru copii scutite, în temeiul art.103 alin.(1) pct.2) din Codul fiscal, de taxă pe valoarea adăugată, prezentată în anexa nr.9.

Art.16. – (1) Se scutesc:

1) de taxa pe valoarea adăugată:

a) utilajul, tehnica şi agregatele complementare, prezentate în anexa nr.10, autobuzele, camioanele, locomotivele, vagoanele, tractoarele şi combinele, atît la producere sau import, cît şi la comercializare pe piaţa internă;

b) lucrările de reconstrucţie a sanatoriului de tuberculoză pentru copii din Ceadîr-Lunga, a căror finanţare se va efectua din contul mijloacelor băneşti acordate cu titlu de ajutor umanitar de către guvernul Republicii Turcia şi guvernul S.U.A.;

c) lucrările de construcţie a centrului de instruire şi antrenamente din oraşul Vadul lui Vodă, cu devizul de cheltuieli în sumă de 22,75 milioane de lei, finanţate din contul mijloacelor băneşti acordate cu titlu de ajutor financiar de către Federaţia Internaţională de Fotbal şi Federaţia Europeană de Fotbal;

2) de impozitul pe venit:

a) militarii, persoanele din corpul de comandă şi din trupele organelor afacerilor interne, din sistemul penitenciar şi din Departamentul Situaţii Excepţionale – pe veniturile primite la locul serviciului de bază, fără dreptul de a transmite soţiei (soţului) scutirea personală;

b) Societatea pe Acţiuni “Apă-Canal” Chişinău – pe venitul calculat şi reflectat în fondul special pentru serviciul şi rambursarea împrumutului primit de la Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare;

c) Societatea pe Acţiuni “Moldova-Gaz” – pe venitul primit în sumă de 390720 mii lei sub formă de diferenţă de curs valutar, ca urmare a achitării capitalului nevărsat de Societatea pe Acţiuni “Gazprom” din Federaţia Rusă şi îndreptat la acoperirea pierderilor din anii precedenţi.

3) de taxa pentru apă:

a) apele subterane extrase din subsol concomitent cu minereuri sau extrase pentru prevenirea (lichidarea) acţiunilor dăunătoare ale acestor ape;

b) apa folosită la apărarea împotriva incendiilor;

c) apa consumată de întreprinderile Societăţii Orbilor, Societăţii Surzilor şi Societăţii Invalizilor;

d) apa captată de populaţie din izvoarele de suprafaţă şi din cele subterane pentru alimentare cu apă potabilă şi menajeră;

4) de taxa vamală – materialele, necesare activităţii statutare, primite ca donaţii din partea Consiliului Europei de către Centrul de Informare şi Documentare al Consiliului Europei în Republica Moldova;

5) de taxa pe valoarea adăugată şi de taxa vamală – autoturismele, atît la import, cît şi la comercializare pe piaţa internă;

6) de taxa pe valoarea adăugată şi taxa vamală – ţigările de import cu filtru, atît la import, cît şi la comercializare pe piaţa internă;

7) de taxa pe valoarea adăugată, de taxa vamală şi de taxa pentru efectuarea procedurilor vamale – mărfurile şi serviciile importate sau achiziţionate pe teritoriul Republicii Moldova din contul împrumuturilor şi granturilor acordate Guvernului sau acordate cu garanţie de stat, precum şi din contul împrumuturilor acordate de organisme financiare internaţionale (inclusiv din cota-parte a Guvernului), destinate realizării proiectelor respective, conform listei aprobate de Guvern;

8) de taxa pe valoarea adăugată, taxa vamală şi taxa pentru efectuarea procedurilor vamale – utilajul, echipamentul şi atributele de gratificaţie, primite ca donaţii de Comitetul Naţional Olimpic şi de federaţiile sportive naţionale de profil de la Comitetul Internaţional Olimpic, de la federaţiile sportive europene şi internaţionale de profil şi de la alte organizaţii sportive internaţionale pentru pregătirea sportivilor de performanţă şi promovarea mişcării olimpice, fără drept de comercializare a acestui utilaj, echipament şi atribute de gratificaţie;

9) de taxa pentru efectuarea procedurilor vamale – tehnica militară scoasă de pe teritoriul Republicii Moldova, conform prevederilor Summitului de la Istanbul;

10) de taxa pe valoarea adăugată pentru mărfurile produse şi serviciile prestate şi de taxa pentru folosirea resurselor minerale – întreprinderile penitenciarelor;

11) de vărsarea la buget a taxei pe valoarea adăugată la mărfurile produse şi la serviciile prestate – organizaţiile şi întreprinderile Societăţii Orbilor, Societăţii Surzilor şi Societăţii Invalizilor, conform listei aprobate de Guvern;

12) de vărsarea la buget, în proporţie de pînă la 50% din taxa pe valoarea adăugată calculată, – agenţii economici care efectuează procesul de restructurare, prin intermediul Consiliului Creditorilor, cu condiţia utilizării sumei respective pentru acoperirea cheltuielilor ce ţin de restructurare şi a executării măsurilor preconizate în acordul-memorandum. Se permite Consiliului Creditorilor să aprecieze suma scutirii reale de taxa pe valoarea adăugată, care va fi echivalentă cu cheltuielile efectuate de agenţii economici respectivi, conform planurilor de restructurare a acestora, neacoperite din sursele proprii, în proporţie de pînă la 50% din taxa pe valoarea adăugată datorată bugetului;

13) de vărsarea la buget a impozitelor şi taxelor, cu excepţia impozitului pe venitul persoanelor fizice, taxei pe valoarea adăugată, accizelor, taxei vamale şi taxei pentru efectuarea procedurilor vamale, la mărfurile (producţia) importate, – întreprinderile Agenţiei de Stat pentru Silvicultură “Moldsilva”, cu condiţia utilizării mijloacelor respective la regenerarea, paza şi protecţia fondului forestier. Aceste operaţiuni vor fi reflectate în executarea de casă a bugetului de stat în baza dărilor de seamă lunare prezentate de Agenţia de Stat pentru Silvicultură “Moldsilva”;

14) de toate plăţile la buget – cambiile introduse în sau scoase din Republica Moldova emise de Ministerul Finanţelor în favoarea Societăţii pe Acţiuni “Gazprom” din Federaţia Rusă în scopul reglementării datoriei Republicii Moldova pentru gazele naturale livrate în anii 1996-1997.

(2) Agenţii economici producţia activităţilor de bază ale cărora se determină conform subsecţiunilor 14-21, 24-36, 45 şi 60 din Clasificatorul activităţilor din economia Moldovei au dreptul la reducerea venitului impozabil cu o sumă calculată prin înmulţirea salariului mediu anual pe ţară din anul 2000 la creşterea numărului scriptic mediu al salariaţilor în anul 2001 faţă de anul 2000, dar nu mai mare de venitul impozabil. Salariul mediu anual pe ţară în anul 2000 se stabileşte în baza comunicatului Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale. Creşterea numărului scriptic mediu al salariaţilor în anul 2001 faţă de anul 2000 se determină ca depăşire a numărului scriptic mediu al salariaţilor în anul 2001 faţă de numărul scriptic mediu al salariaţilor din anul 2000.

(3) Mijloacele băneşti sub formă de impozite şi taxe calculate, dar lăsate, conform prezentului articol, la dispoziţia contribuabilului, se consideră venit neimpozabil conform prevederilor Codului fiscal.

(4) Mijloacele lăsate la dispoziţia agenţilor economici pentru scopuri concrete, în cazul folosirii lor în alt scop decît destinaţia stabilită la prezentul articol, se ridică integral sub formă de plăţi la bugetul respectiv, prin executare silită, de către organele Serviciului Fiscal de Stat, cu aplicarea unei penalităţi egale cu rata de bază a Băncii Naţionale a Moldovei pentru creditele pe termen scurt şi mediu.

[Art.16 modificat prin Legea nr.748-XV din 21.12.2001]

[Art.16 modificat prin Legea nr.658-XV din 22.11.2001]

[Art.16 modificat prin Legea nr.555-XV din 18.10.2001]

[Art.16 modificat prin Legea nr.405-XV din 26.07.2001]

Art.17. – Banca Naţională a Moldovei va transfera la bugetul de stat, cel mai tîrziu la data de 15 a lunii imediat următoare trimestrului gestionar, pe primele 3 trimestre ale anului 2001, 90% din venitul net obţinut prin metoda de casă, după deducerea cheltuielilor operaţionale, formarea provizioanelor la activele dubioase şi compromise, răscumpărarea hîrtiilor de valoare de stat, obţinute de Banca Naţională a Moldovei, efectuarea defalcărilor în fondul de rezervă şi în capitalul băncii, precum şi după deducerea pierderilor nerealizate legate de dinamica modificării cursului valutar şi reevaluării hîrtiilor de valoare. Transferarea venitului net din trimestrul IV al anului 2001 se va efectua în acelaşi termen în mărime de 50% din venitul net în baza datelor operative. Transferarea venitului net rămas pe anul 2001 se va efectua numai după primirea avizului auditului extern la raportul financiar anual al Băncii Naţionale a Moldovei.

Art.18. – (1) Întreprinderile, instituţiile şi organizaţiile care au pe teritoriul Republicii Moldova filiale şi/sau subdiviziuni prezintă pentru acestea din urmă calcule şi plătesc la bugetele unităţilor administrativ-teritoriale de la reşedinţa acestora impozite şi taxe, cu excepţia taxei pe valoarea adăugată, accizelor, precum şi a taxelor destinate transferării în fondul rutier.

(2) Întreprinderile menţionate la alin.(1) transferă la bugetele unităţilor administrativ-teritoriale de la reşedinţa filialelor şi/sau a subdiviziunilor partea impozitului pe venit calculată proporţional numărului mediu scriptic de salariaţi ai filialei şi/sau ai subdiviziunii pentru anul 2000 ori partea impozitului pe venit calculată proporţional venitului obţinut de filială conform datelor din evidenţa financiară a filialei pentru anul 2000.

(3) Întreprinderile, instituţiile şi organizaţiile care au terenuri amplasate în altă unitate administrativ-teritorială transferă impozitul funciar calculat pentru aceste terenuri, integral la bugetele satelor (comunelor), oraşelor sau municipiilor, în dependenţă de amplasarea terenurilor.

[Art.18 modificat prin Legea nr.405-XV din 26.07.2001]

Art.19. – Datoriile de creditor anulate ale întreprinderilor din sectorul electroenergetic, precum şi datoriile de creditor ale acestora transmise, în conformitate cu Legea nr.336-XIV din 1 aprilie 1999 privind restructurarea datoriilor întreprinderilor din sectorul electroenergetic, la balanţa Întreprinderii de Stat “Moldtranselectro”, nu se vor lua în considerare, iar sumele debitoare transmise vor fi luate în calculul venitului impozabil al întreprinderilor menţionate la prezentarea de către acestea a declaraţiilor cu privire la impozitul pe venit pe anul 2001. Venitul obţinut se utilizează la acoperirea pierderilor din anii precedenţi şi din anul în curs.

Art.19¹. – Veniturile obţinute de S.A. “Termocom” din livrarea de energie termică în anul 2000, în cuantumul calculat de Agenţia Naţională pentru Reglementări în Energetică sub formă de diferenţă dintre tariful unic şi tariful de livrare calculat pentru societatea dată la fiecare gigacalorie de energie termică livrată consumatorului, se transferă conform calculului la bugetul de stat.

[Art.19¹ introdus prin Legea nr.405-XV din 26.07.2001]

Art.20. – Datoriile din anii 1997-1998 ale bugetului de stat faţă de întreprinderile agricole şi întreprinderile de prelucrare a laptelui, la compensaţia la lapte, calculate în temeiul art.20 alin.(5) şi (6) din Legea bugetului de stat pe anul 1997 şi al art.20 alin.(5)-(9) din Legea bugetului pe anul 1998, vor fi stinse prin compensarea reciprocă a datoriilor întreprinderilor respective faţă de bugetul de stat.

Art.20¹. – Cheltuielile prevăzute la bugetul de stat în sumă de 5,4 milioane lei pentru compensarea veniturilor ratate de întreprinderile S.A. “Moldova-Gaz” în legătură cu acordarea de înlesniri la gazele naturale vor fi compensate din contul veniturilor, care urmează să fie încasate la bugetul de stat, obţinute de întreprinderile respective prin includerea în tariful la gazele naturale a mijloacelor destinate serviciului datoriei de stat externe.

[Art.20¹ introdus prin Legea nr.405-XV din 26.07.2001]

Art.21. – La propunerea Guvernului coordonată, în caz de necesitate, cu autorităţile administraţiei publice locale, Parlamentul poate să decidă stingerea unor datorii istorice (la impozite şi taxe, la penalităţi şi amenzi, calculate pentru neefectuarea plăţilor fiscale şi netransferate la bugetul de stat şi la bugetele unităţilor administrativ-teritoriale), iar în cazul insuficienţei acestora, şi asupra stingerii datoriilor istorice faţă de Ministerul Finanţelor la împrumuturi (inclusiv a dobînzilor aferente şi a penalităţilor calculate), precum şi asupra restabilirii mijloacelor dezafectate de la bugetul de stat pentru onorarea garanţiilor de stat (inclusiv a dobînzilor aferente şi a penalităţilor calculate), ale agenţilor economici cărora le-a fost deschis proces de faliment conform unor planuri aprobate de comitetele creditorilor ale agenţilor economici respectivi, prin cumpărare de către stat a obiectivelor de menire social-culturală, comunală, administrativă sau de altă utilitate publică ce aparţin cu titlu de proprietate agenţilor economici menţionaţi. Estimarea acestor obiective se efectuează conform valorii de bilanţ de la ultima dată gestionară. Veniturile realizate de agenţii economici din comercializarea obiectivelor în cauză nu se supun impozitului pe venit, iar volumul vînzărilor nu se impozitează cu taxă pe valoarea adăugată. Operaţiunile menţionate nu se vor reflecta în executarea de casă a bugetului respectiv.

Art.22. – (1) Datoriile creditoare faţă de Centrul Republican pentru Resurse Materiale “Moldresurse” (suma de bază a împrumutului, ţinîndu-se cont de diferenţa de curs), înregistrate conform situaţiei de la 1 ianuarie 2001, ale întreprinderilor agricole şi ale altor agenţi economici, indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de organizare, inclusiv ale gospodăriilor ţărăneşti (de fermier) producătoare, ale căror acţiuni au fost atacate în instanţă de judecată potrivit Legii nr.845-XII din 3 ianuarie 1992 cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi, Legii nr.786-XIII din 26 martie 1996 cu privire la faliment şi altor acte normative, se sting pînă la 31 decembrie 2001. Pe perioada menţionată, Ministerul Finanţelor va prelungi Centrului Republican pentru Resurse Materiale “Moldresurse” termenul de rambursare a împrumutului pe care l-a acordat, ţinînd cont de diferenţa de curs.

(2) În cazul în care agenţii economici menţionaţi la alin.(1) au posibilitatea de a stinge, pînă la 31 decembrie 2001, datoria faţă de Centrul Republican pentru Resurse Materiale “Moldresurse”, decontările se vor efectua nemijlocit cu Ministerul Finanţelor pe bază de contract privind achitarea concomitentă a datoriei agentului economic faţă de Centrul Republican pentru Resurse Materiale “Moldresurse” şi, respectiv, a centrului menţionat faţă de Ministerul Finanţelor (la cursul de schimb al dolarului S.U.A. de la data stingerii datoriei).

[Art.22 în redacţia Legii nr.405-XV din 26.07.2001]

Art.23. – Persoanele juridice al căror capital social cuprinde şi o cotă a proprietăţii publice transferă, pînă la 1 iulie 2001, la bugetul respectiv dividende calculate în funcţie de rezultatele activităţii din anul 2000, în baza hotărîrii adunării generale, în conformitate cu structura fondului statutar.

Art.24. – (1) Veniturile realizate din privatizarea şi vînzarea patrimoniului public se utilizează după cum urmează:

a) veniturile realizate din vînzarea acţiunilor statului, precum şi a acţiunilor preluate de la întreprinderile agricole în contul stingerii datoriilor istorice, se varsă la bugetul de stat, iar din vînzarea acţiunilor transmise în proprietatea unităţilor administrativ-teritoriale se varsă în proporţie de 50% la bugetul de stat şi de 50% la bugetul unităţii administrativ-teritoriale respective;

b) veniturile realizate din privatizarea şi vînzarea obiectivelor, inclusiv a construcţiilor nefinalizate, se varsă integral la bugetul de stat, cu excepţia veniturilor din privatizarea şi vînzarea obiectivelor proprietate municipală care se varsă integral la bugetul unităţii administrativ-teritoriale respective;

c) veniturile realizate din vînzarea obiectivelor din fondul de imobile cu altă destinaţie decît aceea de locuinţă date în arendă, se varsă în proporţie de 25% la bugetul de stat şi de 75% la bugetul unităţii administrativ-teritoriale respective. Nu mai puţin de 50% din mijloacele vărsate la bugetul unităţii administrativ-teritoriale se folosesc la finanţarea lucrărilor de reparaţie a fondului locativ;

d) veniturile realizate din vînzarea patrimoniului instituţiilor finanţate de la bugetele de toate nivelurile, cu excepţia cazurilor prevăzute la lit.e) şi f), se varsă integral la bugetul respectiv;

e) veniturile realizate din privatizarea şi vînzarea obiectivelor şi patrimoniului unităţilor medico-sanitare:

- finanţate de la bugetul de stat, se acumulează integral pe un cont trezorerial special al Ministerului Sănătăţii şi se utilizează, în mod centralizat, la înzestrarea tehnico-materială a unităţilor medico-sanitare din sectorul public, în baza devizului aprobat de Guvern. Aceste operaţiuni vor fi reflectate în executarea de casă a bugetului de stat în baza dărilor de seamă lunare prezentate de Ministerul Sănătăţii;

- finanţate de la bugetele unităţilor administrativ-teritoriale, rămîn la dispoziţia organelor teritoriale de ocrotire a sănătăţii şi se utilizează, conform devizelor aprobate de autorităţile administraţiei publice ale unităţilor administrativ-teritoriale respective, pentru înzestrarea tehnico-materială a unităţilor medico-sanitare;

f) veniturile realizate din vînzarea, în modul stabilit de legislaţie, a patrimoniului instituţiilor de cercetări ştiinţifice subordonate Academiei de Ştiinţe a Moldovei rămîn la dispoziţia acestora pentru a fi utilizate în exclusivitate la renovarea bazei tehnico-materiale;

g) veniturile realizate din privatizarea şi vînzarea locuinţelor de stat se varsă integral la bugetul local;

h) veniturile realizate din vînzarea pachetelor de acţiuni ale statului din întreprinderile sectorului electrotermoenergetic se utilizează la acoperirea deficitului bugetar.

(2) În cazul în care veniturile prevăzute la alin.(1) lit.a)–d) nu se varsă în termen la buget, organele Serviciului Fiscal de Stat percep, prin executare silită, plăţile respective, aplicînd penalităţi în conformitate cu art.44 alin.(1).

(3) Din veniturile realizate din privatizare, inclusiv aconturile şi garanţiile de participare (cu excepţia veniturilor realizate din privatizarea obiectivelor conform unor proiecte individuale) încasate la bugetul de stat, cel mult 2% se vor defalca pentru acoperirea cheltuielilor Departamentului Privatizării aferente pregătirii întreprinderilor către privatizare, organizării de licitaţii, concursuri negocieri directe, desfăşurării activităţilor de marketing, expertizării obiectivelor, achitării serviciilor de mediere şi asigurării activităţii de post-privatizare, în baza unui deviz aprobat de Guvern.

[Art.24 modificat prin Legea nr.405-XV din 26.07.2001]

Art.25. – (1) Cuantumul minim al arendei bunurilor instituţiilor finanţate de la buget se calculează conform anexei nr.11.

(2) Pentru acoperirea cheltuielilor proprii, instituţiile finanţate de la bugetul de stat sînt în drept să utilizeze, în modul stabilit de Ministerul Finanţelor, mijloacele băneşti realizate din arenda bunurilor. Partea cu care veniturile depăşesc cheltuielile, potrivit devizelor de mijloace speciale ale acestor instituţii, se varsă la bugetul de stat.

(3) Instituţiile finanţate de la bugetul de stat se scutesc de plata arendei pentru folosirea încăperilor luate în arendă de la instituţiile finanţate de la acelaşi buget, cu excepţia plăţii pentru serviciile comunale.

[Art.25 modificat prin Legea nr.405-XV din 26.07.2001]

Art.26. – (1) Taxele şi alte venituri, indicate la art.6 alin.(1) şi la art.9 alin.(2) din Legea nr.192-XIV din 12 noiembrie 1998 privind Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare, se vor acumula la un cont trezorerial special şi se vor utiliza la finanţarea cheltuielilor Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare.

(2) Operaţiunile prevăzute la alin.(1) vor fi reflectate în executarea de casă a bugetului de stat în baza dărilor de seamă lunare prezentate de Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare.

Art.27. – Ministerul Finanţelor va efectua defalcări în proporţie de 15%, dar nu mai mult de 10,0 milioane lei, din sumele încasate la bugetul de stat ca accize la vinul brut, la vinurile din struguri, la divinuri (coniacuri) şi la vinurile din struguri saturate cu dioxid de carbon la un cont trezorerial special al Ministerului Agriculturii şi Industriei Prelucrătoare pentru finanţarea viticulturii. Mijloacele menţionate se vor utiliza la compensarea parţială a cheltuielilor, suportate de producătorii agricoli în anul 2000, în baza Regulamentului aprobat prin Hotărîrea Parlamentului nr.1292-XIV din 12 octombrie 2000.

[Art.27 modificat prin Legea nr.405-XV din 26.07.2001]

Art.27¹.– Se stabileşte că 10 la sută din veniturile administrate de Serviciul fiscal de stat, încasate la bugetul public naţional suplimentar faţă de prevederile aprobate iniţial, dar nu mai mult decît veniturile respective încasate la bugetul de stat suplimentar faţă de prevederile aprobate iniţial (cu excepţia celor cu destinaţie specială), se direcţionează la finanţarea cheltuielilor Serviciului fiscal de stat, suplimentar la cele aprobate la buget. Operaţiunile respective se vor efectua lunar, ţinîndu-se cont de încasările cumulative de la începutul anului, şi se vor reflecta în executarea de casă a bugetului de stat.

[Art.27¹ introdus prin Legea nr.405-XV din 26.07.2001]

Art.28. – (1) Taxele în fondul rutier se stabilesc potrivit anexelor nr.12 – 15.

(2) Din suma totală încasată la bugetul de stat ca accize la benzină şi motorină, 10% în semestrul I şi 25% în semestrul II, dar în sumă totală nu mai mult de 39,2 milioane lei, se virează în fondul rutier.

(3) Programul lucrărilor de întreţinere şi reparaţie a drumurilor publice se aprobă de Guvern. În programul menţionat va fi introdusă şi stingerea sumelor datoriei de creditor pentru lucrări constituite conform situaţiei la data de 1 ianuarie 2001.

[Art.28 modificat prin Legea nr.405-XV din 26.07.2001]

Art.29. – (1) Mijloacele băneşti realizate de punctele consulare şi de direcţia consulară ale Ministerului Afacerilor Externe din prestarea de servicii consulare pe teritoriul Republicii Moldova se transferă zilnic la bugetul de stat.

(2) Mijloacele încasate în valută străină pentru serviciile consulare prestate peste hotare de către misiunile diplomatice şi consulare ale Republicii Moldova se reflectă ca venituri în bugetul de stat şi se utilizează ca sursă de finanţare bugetară pentru acoperirea cheltuielilor instituţiilor respective în limita alocaţiilor prevăzute în bugetul de stat pentru acest scop.

(3) Finanţarea cheltuielilor pentru întreţinerea misiunilor diplomatice şi consulare ale Republicii Moldova în ţara de reşedinţă se efectuează din mijloacele bugetului de stat în monedă naţională convertată în valută străină (dolari S.U.A.), prin intermediul Ministerului Afacerilor Externe, inclusiv din contul veniturilor încasate de la serviciile consulare prestate.

(4) Cheltuielile pentru remunerarea colaboratorilor misiunilor diplomatice şi consulare ale Republicii Moldova rechemaţi din ţara de reşedinţă, prin decret prezidenţial sau prin ordin al ministrului afacerilor externe, din cauza lipsei de mijloace financiare pentru întreţinerea misiunilor, reducerii personalului, expirării termenului aflării în misiune sau din motive disciplinare şi neangajaţi pe teritoriul Republicii Moldova se efectuează din mijloacele prevăzute pentru întreţinerea misiunilor respective, în monedă naţională, în mărimea salariului mediu al funcţiei echivalente din aparatul central al Ministerului Afacerilor Externe.

(5) Ministerul Afacerilor Externe este în drept să redistribuie misiunilor diplomatice şi consulare mijloacele realizate din acordarea serviciilor consulare, ce depăşesc limita alocaţiilor aprobate pentru întreţinerea acestora.

Art.30. – Mijloacele încasate la bugetul de stat ca taxă pentru efectuarea procedurilor vamale, în cuantum de cel mult 47,0 milioane lei, se vor folosi la finanţarea cheltuielilor Departamentului Vamal.

Art.31. – (1) Se aprobă în componenţa bugetului de stat fondul de promovare a limbii de stat în sumă de 500,0 mii lei.

(2) Mijloacele din fondul menţionat la alin.(1) se vor utiliza în baza unui regulament aprobat de Guvern.

Art.32. – (1) Volumul investiţiilor capitale finanţate de la bugetul de stat (inclusiv contribuţia Guvernului la realizarea proiectelor investiţionale) se aprobă în sumă de 93,5 milioane lei.

(2) Repartizarea pe obiective concrete a alocaţiilor prevăzute la alin.(1) se efectuează de către Parlament la propunerea Guvernului.

[Art.32 modificat prin Legea nr.405-XV din 26.07.2001]

Art.33. – (1) Se aprobă, în componenţa bugetului de stat, fondul de subvenţionare şi stimulare a creditării de către băncile comerciale a agenţilor economici producători de producţie agricolă în sumă de 30,0 milioane lei.

(2) Mijloacele din fondul menţionat la alin.(1) se vor utiliza în baza unui regulament aprobat de Parlament.

(3) Mijloacele fondului de subvenţionare şi stimulare a creditării de către băncile comerciale a agenţilor economici producători de producţie agricolă nu sînt impozabile.

(4) Mijloacele fondului şi dobînda obţinută de la depozitarea lor nu pot fi utilizate în alte scopuri şi vor fi trecute, cu aceeaşi destinaţie, pe anul 2002.

[Art.33 modificat prin Legea nr.377-XV din 19.07.2001]

Art.33¹. – (1) Se aprobă în componenţa bugetului de stat fondul de 30885,1 mii lei pentru compensarea veniturilor ratate de bugetele unităţilor administrativ-teritoriale prin executarea art.18 al Legii nr.392-XIV din 13 mai 1999 privind restructurarea întreprinderilor agricole în procesul de privatizare şi a art.283 alin.(1) lit.i) din Titlul VI al Codului fiscal.

(2) Compensarea din mijloacele fondului nominalizat la alin.(1) va fi efectuată de Ministerul Finanţelor în baza datelor Inspectoratului Fiscal Principal de Stat privind stingerea, prin creanţele trezoreriale ale Ministerului Finanţelor, a obligaţiilor curente la buget din trimestrul de gestiune şi privind costul înlesnirilor la impozitul funciar acordate în anul 2001 persoanelor de vîrstă pensionară, invalizilor de gradul I şi II, invalizilor din copilărie, invalizilor de gradul III (participanţi la acţiunile de luptă pentru apărarea integrităţii teritoriale şi independenţei Republicii Moldova, participanţi la acţiunile de luptă din Afghanistan, participanţi la lichidarea consecinţelor avariei de la C.A.E. Cernobîl).

[Art.33¹ în redacţia Legii nr.748-XV din 21.12.2001]

[Art.33¹ introdus prin Legea nr.405-XV din 26.07.2001]

Art.34. – Cheltuielile de exploatare a lacurilor de acumulare de folosinţă comună, a construcţiilor de protecţie împotriva inundaţiilor, a terenurilor din luncile inundabile şi a instalaţiilor hidrotehnice intergospodăreşti se finanţează de la bugetul de stat, în limitele alocaţiilor prevăzute în aceste scopuri.

Art.35. – (1) Pentru finalizarea construcţiei de case în cooperativele de construcţie a locuinţelor, băncilor comerciale care au acordat pînă la 29 iulie 1994 credite preferenţiale pe termen lung cooperativelor de construcţie a locuinţelor, înfiinţate pînă la 1 ianuarie 1993 şi care au început construcţia caselor pînă la această dată, precum şi băncilor comerciale care au acordat după 29 iulie 1994 astfel de credite cooperativelor de construcţie a locuinţelor, specificate în Hotărîrea Parlamentului nr.209-XIII din 29 iulie 1994, în condiţiile prevăzute în Hotărîrea Guvernului nr.349 din 7 iunie 1993, băncilor comerciale care au acordat credite cooperativelor de construcţie a locuinţelor, specificate în hotărîrile Parlamentului nr.834-XIII din 16 mai 1996, nr.1011-XIII din 23 octombrie 1996, nr.1588-XIII din 27 februarie 1998, nr.1611-XIII din 17 martie 1998 şi nr.1147-XIV din 20 iulie 2000, în condiţiile prevăzute în aceste hotărîri, li se compensează de la bugetul de stat venitul ratat ca urmare a acordării acestor credite.

(2) Prevederile alin.(1) nu se extind asupra creditelor preferenţiale folosite contrar destinaţiei.

(3) În modul indicat la alin.(1), se acoperă băncilor comerciale pierderile aferente creditelor fără dobîndă sau creditelor preferenţiale acordate:

a) victimelor represiunilor politice din anii 1917-1990;

b) participanţilor la cel de-al doilea război mondial;

c) participanţilor la acţiunile de luptă pentru apărarea integrităţii teritoriale şi independenţei Republicii Moldova;

d) participanţilor la acţiunile de luptă din Afghanistan;

e) participanţilor la lichidarea consecinţelor avariei de la C.A.E. Cernobîl;

f) persoanelor care au avut de suferit de pe urma calamităţilor naturale din august 1994;

g) invalizilor nevăzători de gradul I şi II;

h) familiilor cu 5 şi mai mulţi copii.

(4) Pentru anul 2001, se suspendă acordarea de credite bancare preferenţiale noilor cooperative de construcţie a locuinţelor.

[Art.35 modificat prin Legea nr.405-XV din 26.07.2001]

Art.36. – Militarilor, colaboratorilor din Serviciul pompieri şi salvatori al Departamentului Protecţie Civilă şi Situaţii Excepţionale, judecătorilor şi procurorilor şi altor persoane care, conform legislaţiei, sînt supuse asigurării de stat obligatorii, despăgubirile de asigurare se plătesc, la prezentarea documentelor necesare, cu avizul Inspectoratului de Stat pentru Supravegherea Asigurărilor şi Fondurilor Nestatale de Pensii de pe lîngă Ministerul Finanţelor, din mijloacele instituţiei la care este angajată persoana respectivă.

[Art.37 abrogat prin Legea nr.405-XV din 26.07.2001]

[Se declară neconstituţionale prevederile art.37 conform Hot. Curţii Constituţionale  nr.33 din 19.06.2001]

Art.38. – Ministerului Sănătăţii i se acordă dreptul, în procesul formării şi executării bugetului, să centralizeze mijloace băneşti din contul alocaţiilor totale prevăzute la bugetul de stat pentru ocrotirea sănătăţii, precum şi din contul mijloacelor prevăzute în devizele de cheltuieli ale unităţilor medico-sanitare în vederea procurării, pe bază de tender, a medicamentelor, articolelor de uz medical, utilajului medical şi transportului sanitar pentru unităţile medico-sanitare din subordinea ministerului şi a autorităţilor administraţiei publice locale şi pentru bolnavii al căror tratament este asigurat de stat, conform Legii nr.267-XIV din 3 februarie 1999 privind minimul de asistenţă medicală gratuită, garantat de stat, precum si în vederea acoperirii cheltuielilor legate de controlul calităţii, de recepţionarea, depozitarea şi repartizarea ajutoarelor umanitare şi de tratarea bolnavilor, după caz, peste hotarele Republicii Moldova.

[Art.38 modificat prin Legea nr.405-XV din 26.07.2001]

Art.39. – (1) Contractele de achiziţie a mărfurilor, lucrărilor şi serviciilor, care depăşesc suma de 100,0 mii lei anual la un anumit tip de mărfuri, lucrări sau servicii, se încheie de către instituţiile finanţate de la buget, în mod obligatoriu, conform rezultatelor procedurilor de achiziţie, prevăzute în Legea achiziţiei de mărfuri, lucrări şi servicii pentru necesităţile statului nr.1166-XIII din 30 aprilie 1997, se aprobă de Agenţia Naţională pentru Achiziţii Publice şi se înregistrează în unităţile Trezoreriei de Stat sau în organele care gestionează executarea bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale. Contractele neaprobate şi neînregistrate în modul stabilit sînt nule.

(2) Contractele de achiziţie a mărfurilor şi altor bunuri pentru completarea rezervelor materiale de stat se aprobă de Guvern.

Art.40. – Tarifele la serviciile de distribuire a pensiilor, indemnizaţiilor, compensaţiilor şi altor ajutoare, prevăzute în bugetul de stat, pentru pensionarii din rîndul militarilor, persoanelor din corpul de comandă şi din trupele organelor afacerilor interne şi pentru alte categorii de persoane, prestate de Banca de Economii, se stabilesc, la încheierea contractelor dintre bancă şi autorităţile administraţiei publice de resort, în proporţie de cel mult 1% din suma distribuită.

Art.41. – (1) Tarifele la serviciile de încasare de la populaţie a vărsămintelor la bugetul de stat şi la bugetele unităţilor administrativ-teritoriale se stabilesc în proporţie de cel mult 1% din suma încasată. Cuantumul concret al tarifelor menţionate se determină la încheierea contractelor între instituţiile financiare şi organele financiare sau primăriile care gestionează executarea bugetelor respective.

(2) Cheltuielile bugetului de stat şi ale bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale aferente serviciilor indicate la alin.(1) se reflectă în executarea de casă a bugetelor respective.

Art.42. – (1) Datoriile de creditor ale instituţiilor finanţate de la bugetul de stat, formate pînă la data de 1 ianuarie 2001, vor fi achitate de acestea din contul şi în limita alocaţiilor aprobate pentru întreţinerea lor în bugetul pe anul 2001.

(2) În anul 2001, contractarea de mărfuri, lucrări şi servicii, precum şi efectuarea de cheltuieli de către executorii de buget se fac numai în limita alocaţiilor repartizate instituţiilor respective, reduse cu suma datoriilor de creditor ale instituţiei, existente la data de 1 ianuarie 2001. Contractele respective vor fi înregistrate în unităţile Trezoreriei de Stat. Contractele neînregistrate în modul stabilit sînt nule.

[Art.43 abrogat prin Legea nr.405-XV din 26.07.2001]

[Se declară neconstituţionale prevederile art.43 conform Hot. Curţii Constituţionale nr.37 din 05.07.2001]

Art.44. – (1) Pentru nevărsarea în termen în bugetele de toate nivelurile a impozitelor, taxelor şi altor venituri (cu excepţia rambursării întîrziate a împrumuturilor acordate de Ministerul Finanţelor), se stabileşte, pentru fiecare zi de întîrziere, o penalitate în proporţie de 0,05% din suma neplătită în termen. Această prevedere nu este aplicabilă neplăţii în termen la buget a impozitului pe venit, taxei pe valoarea adăugată, accizelor, impozitului funciar şi impozitului pe bunurile imobiliare, pentru care penalităţile se aplică conform prevederilor Codului fiscal.

(2) Agenţilor economici care furnizează mărfuri, execută lucrări sau prestează servicii instituţiilor finanţate de la bugetele de toate nivelurile sau care valorifică investiţii capitale finanţate de la buget nu li se calculează penalităţi şi amenzi pentru decontările întîrziate cu bugetul, proporţional datoriilor pentru aceste mărfuri, lucrări şi servicii furnizate, executate şi prestate în limita alocaţiilor aprobate pentru scopurile respective. Agenţii economici menţionaţi nu vor calcula penalităţi instituţiilor indicate pentru neefectuarea în termen a plăţilor la mărfuri, lucrări şi servicii în partea care se încadrează în limitele alocaţiilor bugetare aprobate.

(3) Agenţilor economici care au depus la unităţile Trezoreriei de Stat documente pentru transferul, de pe un cont pe altul, al plăţilor efectuate la buget, precum şi pentru transferul la bugetele unităţilor administrativ-teritoriale şi la bugetul asigurărilor sociale de stat, în vederea achitării datoriilor la ele, al mijloacelor pe care le-au vărsat la bugetul de stat, nu li se calculează penalitate la sumele respective pentru perioada aflării documentelor în stadiul examinării.

(4) Guvernul (Ministerul Finanţelor) este abilitat să efectueze cesiunea către stat a datoriei istorice în sumă de 842064 de lei, formate pînă la 1 ianuarie 1999 în urma livrării şi instalării de către Întreprinderea “Alimentarmaş” S.A. a utilajului pentru prelucrarea materiei prime agricole la fosta Asociaţie de Gospodării Ţărăneşti “Chircani”, judeţul Cahul, cu transmiterea acestuia, în modul stabilit, spre gestionare economică autorităţii administraţiei publice locale. Stingerea de către stat a datoriei istorice către Întreprinderea “Alimentarmaş” S.A., în sumă de 842064 de lei, se efectuează de Ministerul Finanţelor în părţi egale, în termen de 5 ani, prin compensarea tuturor tipurilor de impozite şi taxe calculate la bugetul de stat şi la bugetul local.

[Art.44 completat prin Legea nr.729-XV din 13.12.2001]

Art.45. – (1) Se interzice dezafectarea mijloacelor bugetare şi extrabugetare (inclusiv speciale), precum şi a mijloacelor provenite din împrumuturile interne şi externe pentru acordarea de împrumuturi persoanelor juridice şi persoanelor fizice.

(2) Mijloacele bugetare şi extrabugetare (inclusiv speciale) dezafectate de instituţiile finanţate de la bugetele de toate nivelurile sub formă de împrumut sau de ajutor financiar acordat persoanelor juridice şi persoanelor fizice, inclusiv cu titlu de filantropie şi de sponsorizare, se percep integral de la acestea din urmă şi se varsă la bugetul respectiv, fără a fi restabilite ulterior pe conturile creditorilor.

(3) De la persoanele juridice care au primit din partea instituţiilor finanţate de la buget mijloace cu titlu de împrumut sau de ajutor financiar se percepe la bugetul respectiv o sumă echivalentă cu rata de bază a Băncii Naţionale a Moldovei la împrumuturile pe termen scurt şi mediu pentru toată perioada de utilizare a mijloacelor menţionate. În cazul în care de aceste mijloace a beneficiat o persoană fizică, suma respectivă se percepe de la conducătorul instituţiei finanţate de la buget.

(4) Sancţiunile prevăzute la alin.(3) se aplică de asemenea persoanelor juridice şi fizice care au primit de la instituţiile finanţate de la buget mijloace financiare sub formă de plată prealabilă, inclusiv pentru mărfuri şi servicii, pe perioada care depăşeşte termenul prevăzut în contract, precum şi persoanelor juridice pentru care au fost rambursate, din contul bugetului, împrumuturile bancare acordate cu garanţie de stat. Termenul, stipulat în contract, de onorare a obligaţiilor persoanei juridice sau fizice faţă de instituţia finanţată de la buget nu poate depăşi 30 de zile de la data primirii mijloacelor financiare la contul de decontare. În cazuri aparte, Guvernul este în drept să prelungească acest termen. Aceste sancţiuni se aplică şi în cazul dezafectării, prin compensări, a mijloacelor bugetare, indiferent de vechimea compensărilor.

(5) Sancţiunile indicate la alin.(1) şi (2) se aplică de către organele de control financiar, în funcţie de competenţa lor.

[Art.45 modificat prin Legea nr.405-XV din 26.07.2001]

Art.46. – În caz de nerambursare la scadenţă a împrumuturilor acordate autorităţilor administraţiei publice ale unităţilor administrativ-teritoriale de la bugetul de stat, a împrumuturilor interne şi externe cu destinaţie specială acordate, conform actelor normative, prin intermediul Ministerului Finanţelor, a dobînzilor aferente, precum şi a mijloacelor dezafectate de la bugetul de stat pentru stingerea împrumuturilor bancare acordate cu garanţie de stat, Ministerul Finanţelor este în drept să perceapă, în mod prioritar şi incontestabil, de la bugetele unităţilor administrativ-teritoriale şi, respectiv, de la agenţii economici, suma nerambursată. Achitarea datoriilor expirate, aferente împrumuturilor acordate de Ministerul Finanţelor, se va efectua în următoarea succesiune: suma principală a împrumutului, dobînda, penalitatea.

[Art.47 exclus prin Legea nr.690-XV din 29.11.2001]

Art.48. – (1) Articolele din metale preţioase şi pietre preţioase, atît fabricate în ţară, cît şi importate, se marchează, în mod obligatoriu, de către Camera de Stat pentru Supravegherea Marcării de pe lîngă Vistieria de Stat. Această prevedere nu se aplică articolelor de o mare valoare artistică şi articolelor la care, din diferite cauze, lipseşte suprafaţa pentru aplicarea celei de a doua mărci, importate din ţările C.S.I.

(2) Articolele din metale preţioase marcate cu lazer sau cu scînteie electrică se marchează pe etichete cu o ştampilă specială, care confirmă titlul metalului.

(3) Se interzice comercializarea pe teritoriul Republicii Moldova a articolelor din metale preţioase şi pietre preţioase fără a fi marcate în modul stabilit la alin.(1) şi (2). Comercializarea fără marcă atrage sechestrarea acestora şi o amendă egală cu valoarea lor, aplicate de organele Ministerului Afacerilor Interne, Serviciului de Informaţii şi Securitate, Serviciului Fiscal de Stat.

Capitolul III

DATORIA DE STAT ŞI ÎMPRUMUTURILE GUVERNULUI

Art.49. – (1) Se stabileşte că, conform situaţiei din 31 decembrie 2001, datoria de stat internă nu va depăşi 2402,0 milioane lei, iar datoria de stat externă administrată de Guvern – 738,7 milioane dolari S.U.A.

(2) Cambiile emise de Ministerul Finanţelor în favoarea Societăţii pe Acţiuni “Gazprom” din Federaţia Rusă, în conformitate cu acordurile ratificate prin Legea nr.892-XIV din 23 martie 2000, pot fi primite în calitate de mijloc de vărsare a plăţilor la buget.

[Art.49 modificat prin Legea nr.763-XV din 27.12.2001]

Art.50. – (1) La aprobarea şi aplicarea tarifului la gazele naturale, în acest tarif se vor include mijloace în valoare de 4 dolari S.U.A. pentru 1000 m³, destinate serviciului datoriei de stat externe, formate prin transmiterea de cambii către Societatea pe Acţiuni “Gazprom” din Federaţia Rusă de către Guvernul Republicii Moldova, în conformitate cu acordurile ratificate prin Legea nr.892-XIV din 23 martie 2000.

(2) Venitul întreprinderilor Societăţii pe Acţiuni “Moldova-Gaz” realizat în urma includerii în tariful la gazele naturale a mijloacelor destinate serviciului datoriei de stat externe se va scuti de impozitul pe venit. Venitul respectiv încasat conform metodei de casă se va transfera lunar, cel mai tîrziu la data de 5 a lunii imediat următoare lunii gestionare, la bugetul de stat.

(3) Mijloacele încasate conform alin.(2) se vor utiliza de către Ministerul Finanţelor la serviciul datoriei de stat externe în cuantumul şi în termenele coordonate la transmiterea cambiilor.

Art.50¹. – Ministerul Finanţelor:

a) va anula Societăţii pe Acţiuni “Moldova-Gaz” penalităţile pentru nevărsarea în termen la bugetul de stat, în perioada cuprinsă între 16 aprilie 2001 şi data intrării în vigoare a prezentului articol, a veniturilor provenite din includerea în tariful la gazele naturale a taxei fixe de 4 dolari S.U.A., venituri care corespund veniturilor ratate în urma îngheţării (în contul datoriei Societăţii pe Acţiuni “Moldova-Gaz” faţă de Societatea pe Acţiuni “Gazprom” din Federaţia Rusă pentru gazele naturale livrate în sumă de 90 milioane dolari S.U.A., datorie preluată de Guvern) datoriilor societăţilor pe acţiuni “Centrala Electrică de Termoficare nr.1”, “Centrala Electrică de Termoficare nr.2”, “Centrala Electrică de Termoficare Nord”, “Termocom” şi ale întreprinderilor fondate în procesul reorganizării Asociaţiei Republicane de Producţie “Termocomenergo”;

b) va suspenda încasarea de la Societatea pe Acţiuni “Moldova-Gaz” la bugetul de stat a veniturilor provenite din includerea în tariful la gazele naturale a taxei fixe de 4 dolari S.U.A., venituri care corespund veniturilor ratate în urma îngheţării (în contul datoriei Societăţii pe Acţiuni “Moldova-Gaz” faţă de Societatea pe Acţiuni “Gazprom” din Federaţia Rusă pentru gazele naturale livrate în sumă de 90 milioane dolari S.U.A., datorie preluată de Guvern) datoriilor societăţilor pe acţiuni “Centrala Electrică de Termoficare nr.1”, “Centrala Electrică de Termoficare nr.2”, “Centrala Electrică de Termoficare Nord”, “Termocom”, ale întreprinderilor fondate în procesul reorganizării Asociaţiei Republicane de Producţie “Termocomenergo”, precum şi a penalităţilor pentru neefectuarea în termen la bugetul de stat a plăţilor menţionate, cu excepţia sumelor anulate conform lit.a).

[Art.50¹ introdus prin Legea nr.405-XV din 26.07.2001]

Art.51. – Banca Naţională a Moldovei:

a) va acorda Guvernului împrumuturi, cu scadenţa în anul 2001, pentru acoperirea decalajului temporar de casă al bugetului de stat, format de intrarea neregulată a veniturilor la buget, luînd în considerare limitele trimestriale stabilite în programul monetar al Băncii Naţionale, precum şi împrumuturi pentru finanţarea deficitului bugetar întru onorarea datoriei externe;

b) va converti o parte din împrumuturile acordate Guvernului în sumă de 39,3 milioane lei în hîrtii de valoare de stat, cu rata dobînzii formată pe piaţa primară a hîrtiilor de valoare de stat;

c) va prelungi pentru anul 2002 termenul de circulaţie a hîrtiilor de valoare de stat în sumă de 400,0 milioane lei la preţ de cumpărare, procurate de Banca Naţională contra împrumuturi contractate de Guvern în anii precedenţi;

d) va reînnoi contractele la împrumuturi în sumă de 1507,1 milioane lei acordate cu garanţia hîrtiilor de valoare de stat, stabilind scadenţa pentru anul 2002.

[Art.51 modificat prin Legea nr.763-XV din 27.12.2001]

[Art.51 modificat prin Legea nr.405-XV din 26.07.2001]

[Art.51 completat prin Legea nr.325-XV din 02.07.2001]

Art.52. – Acordarea garanţiilor de stat pentru agenţi economici la împrumuturi interne şi externe este interzisă.

Capitolul IV

RAPORTURILE BUGETULUI DE STAT CU BUGETELE

UNITĂŢILOR ADMINISTRATIV-TERITORIALE

Art.53. – (1) Se aprobă normativele defalcărilor din veniturile generale de stat la bugetele judeţene, la bugetul central al unităţii teritoriale autonome Găgăuzia şi la bugetul municipal Chişinău, potrivit anexei nr.16.

(2) Sumele defalcărilor din veniturile generale de stat destinate bugetelor indicate la alin.(1) nu pot fi dezafectate din contul Trezoreriei Centrale a Ministerului Finanţelor decît pentru achitarea datoriilor bugetelor respective faţă de bugetul de stat pentru mijloacele dezafectate în vederea onorării garanţiilor de stat, precum şi pentru împrumuturile acordate de Ministerul Finanţelor.

Art.54. – (1) Se aprobă în componenţa bugetului de stat fondul de susţinere financiară a teritoriilor în sumă de 320,2 milioane lei.

(2) Transferurile de la fondul de susţinere financiară a teritoriilor către bugetele unităţilor administrativ-teritoriale se stabilesc conform anexei nr.17.

Capitolul V

FONDURILE ŞI MIJLOACELE EXTRABUGETARE

Art.55. – (1) Se aprobă:

a) fondul extrabugetar al Ministerului Ecologiei, Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului pentru finanţarea lucrărilor de constituire a bazei normative în construcţii, prevăzut în anexa nr.18. Acumularea şi utilizarea mijloacelor din acest fond se vor efectua în baza unui regulament aprobat de Guvern;

b) fondul ecologic naţional al Ministerului Ecologiei, Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului, prevăzut în anexa nr.19. Acumularea şi utilizarea mijloacelor din acest fond se vor efectua în baza Regulamentului privind fondurile ecologice, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.988 din 21 septembrie 1998;

c) fondul extrabugetar al Ministerului Învăţămîntului pentru susţinerea financiară a unor măsuri din învăţămînt, prevăzut în anexa nr.20. Acumularea şi utilizarea mijloacelor din acest fond se vor efectua în baza Regulamentului privind modul de acumulare şi utilizare a mijloacelor fondului extrabugetar al Ministerului Învăţămîntului pentru susţinerea financiară a unor măsuri din învăţămînt, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.728 din 24 iulie 2000;

d) fondul extrabugetar pentru manuale al Ministerului Învăţămîntului prevăzut în anexa nr.21. Acumularea şi utilizarea mijloacelor din acest fond se vor efectua în baza Regulamentului privind fondul extrabugetar pentru manuale, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.448 din 9 aprilie 1998;

e) fondul extrabugetar al Ministerului Sănătăţii pentru susţinerea financiară a unor măsuri din ocrotirea sănătăţii, prevăzut în anexa nr.22. Acumularea şi utilizarea mijloacelor acestui fond se vor efectua în baza unui regulament aprobat de Guvern;

f) fondul extrabugetar al Ministerului Culturii pentru finanţarea activităţilor de protejare, conservare, restaurare şi punere în valoare a patrimoniului cultural-naţional, prevăzut în anexa nr.23. Acumularea şi utilizarea mijloacelor acestui fond se vor efectua în baza unui regulament aprobat de Guvern;

g) fondul extrabugetar al Agenţiei de Stat Relaţii Funciare şi Cadastru de pe lîngă Guvern pentru realizarea programului complex de valorificare a terenurilor noi şi sporire a fertilităţii solului, prevăzut în anexa nr.24. Utilizarea mijloacelor acestui fond se va efectua în baza unui regulament aprobat de Guvern.

(2) Se creează fondul special al mijloacelor extrabugetare al instituţiilor finanţate de la bugetul de stat, prevăzut în anexa nr.25, care se constituie din:

a) mijloacele realizate din executarea lucrărilor şi prestarea serviciilor contra plată şi alte încasări proprii ale acestor instituţii;

b) mijloacele de la darea în arendă a încăperilor neutilizate.

(3) Mijloacele menţionate în alin.(2) se vor încasa la conturile speciale ale instituţiilor finanţate de la bugetul de stat deschise la Trezoreria de Stat şi se vor utiliza după destinaţie, conform devizelor de venituri şi cheltuieli aprobate de executorii primari de buget şi de Ministerul Finanţelor. Cheltuielile de la conturile trezoreriale speciale ale instituţiilor finanţate de la bugetul de stat se vor efectua, indiferent de volumul alocaţiilor aprobate conform anexei nr.1, în limita mijloacelor real încasate la aceste conturi. Mijloacele încasate peste sumele prevăzute în anexa nr.25 se vor utiliza cu condiţia precizării devizelor de venituri şi cheltuieli, aprobate de către executorii primari de buget şi Ministerul Finanţelor. Mijloacele de pe conturile trezoreriale speciale ale instituţiilor finanţate de la bugetul de stat, neutilizate pînă la finele anului 2001, rămîn accesibile pentru aceste instituţii în anul următor, cu excepţia cazurilor cînd în devizele de venituri şi cheltuieli este prevăzută transferarea depăşirii veniturilor asupra cheltuielilor la bugetul de stat.

Capitolul VI

DISPOZIŢII FINALE ŞI TRANZITORII

Art.56. – Ministerul Finanţelor se autorizează:

a) să stingă datoriile bugetului de stat, formate pînă la data de 1 ianuarie 2001, faţă de bugetele unităţilor administrativ-teritoriale din veniturile generale ale bugetului de stat din anul 2001 sau în contul stingerii datoriilor la împrumuturile acordate acestor unităţi în anii precedenţi de Ministerul Finanţelor. Aceste operaţiuni vor fi reflectate în executarea de casă a bugetului de stat;

b) să efectueze, în limitele anului bugetar, cheltuieli pentru răscumpărarea hîrtiilor de valoare de stat din mijloacele obţinute prin realizarea împrumuturilor interne de stat ulterioare şi dezafectarea temporară a mijloacelor bugetare;

c) să utilizeze temporar mijloace din disponibilul mijloacelor extrabugetare (inclusiv speciale) ale instituţiilor finanţate de la buget pentru efectuarea cheltuielilor prioritare ale bugetului de stat, cu rambursarea lor pe parcursul anului bugetar;

d) să efectueze, din contul încasărilor totale la bugetul de stat sau din contul sumelor real restabilite, cheltuieli care ar satisface cerinţele de deschidere a procesului de faliment şi de intentare a unor alte procese judiciare, inclusiv cheltuieli aferente proceselor judiciare de restabilire a mijloacelor de stat. Operaţiunile respective vor fi reflectate în executarea de casă a bugetului de stat;

e) în cazul adoptării sau modificării de acte normative ce vizează organizarea administrativ-teritorială sau trecerea unor instituţii publice din subordinea autorităţilor administraţiei publice locale în subordinea autorităţilor administraţiei publice centrale şi invers, să modifice raporturile dintre bugetul de stat şi bugetele unităţilor administrativ-teritoriale stabilite pe anul 2001;

f) să achite datoriile de creditor existente la data de 1 ianuarie 2001 în sfera cercetărilor ştiinţifice fundamentale şi aplicative prevăzute în comanda de stat (efectuate prin contract) din contul alocaţiilor bugetare ale anului 2001, în limita soldului neutilizat în anul 2000;

g) să suspende, în limita anului bugetar, efectuarea plăţilor la bugetul consolidat decontate de pe conturile contribuabililor, dar nevărsate la bugetul respectiv de către instituţiile financiare declarate insolvabile;

h) să redistribuie, în baza adresărilor întemeiate ale executorilor primari de buget, alocaţiile, aprobate la bugetul de stat, între grupurile unei ramuri (funcţii), cu excepţia grupului “Organele administrative”.

[Art.56 completat  prin Legea nr.405-XV din 26.07.2001]

Art.57. – Guvernul va repartiza destinatarilor alocaţiile prevăzute în buget pentru cercetări ştiinţifice şi pentru majorarea salariului tarifar, ţinîndu-se cont de majorarea tarifului la categoria I de salarizare pînă la 100 lei.

Art.58. – Anexele nr.1–25 fac parte integrantă din prezenta lege.

Art.59. – Prezenta lege intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2001.

[Anexa nr.18 în redacţia Legii nr.405-XV din 26.07.2001]

[Anexa nr.19 în redacţia Legii nr.405-XV din 26.07.2001]

[Anexa nr.21 în redacţia Legii nr.405-XV din 26.07.2001]

[Anexa nr.24 în redacţia Legii nr.405-XV din 26.07.2001]