Decret nr. 1396 din 23.12.2019

PREŞEDINTELE REPUBLICII MOLDOVA

D E C R E T

privind aprobarea Statutului disciplinar al ofiţerului de

protecţie al Serviciului de Protecţie şi Pază de Stat

nr. 1396-VIII  din  23.12.2019

 (în vigoare 31.12.2019) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 400-406 art. 358 din 31.12.2019

* * *

În temeiul art.88 lit.j) din Constituţia Republicii Moldova şi al art.50 din Legea cu privire la Serviciul de Protecţie şi Pază de Stat,

Preşedintele Republicii Moldova

DECRETEAZĂ:

Art.1. - Se aprobă Statutul disciplinar al ofiţerului de protecţie al Serviciului de Protecţie şi Pază de Stat, care face parte integrantă din prezentul decret.

Art.2. - Se abrogă Decretul Preşedintelui Republicii Moldova nr.2100-VII din 6 iunie 2016 privind aprobarea Statutului disciplinar al ofiţerului de protecţie al Serviciului de Protecţie şi Pază de Stat.

Art.3. - Prezentul decret intră în vigoare la data publicării.

Anexă

la Decretul Preşedintelui Republicii Moldova

nr.1396-VIII din 23 decembrie 2019

STATUTUL DISCIPLINAR

al ofiţerului de protecţie al Serviciului de Protecţie şi Pază de Stat

I. DISPOZIŢII GENERALE

1. Statutul disciplinar al ofiţerului de protecţie al Serviciului de Protecţie şi Pază de Stat (în continuare – statut) reglementează regulile de conduită obligatorii pentru ofiţerii de protecţie, în special disciplina de serviciu, modul de stimulare şi sancţionare.

2. Disciplina de serviciu şi conduita profesională ale ofiţerilor de protecţie se asigură prin:

1) formarea şi promovarea unei culturi profesionale adecvate;

2) crearea şi menţinerea, la nivel înalt, a imaginii Serviciului de Protecţie şi Pază de Stat (în continuare – Serviciu) ca organ de stat cu atribuţii speciale în domeniul securităţii statului;

3) prevenirea abaterilor disciplinare, îmbunătăţirea calităţii activităţilor de serviciu desfăşurate şi responsabilizarea ofiţerilor de protecţie;

4) informarea publicului cu privire la conduita profesională a ofiţerilor de protecţie în exercitarea funcţiei;

5) crearea unui climat de încredere şi respect reciproc între cetăţeni şi ofiţerii de protecţie, pe de o parte, şi între instituţii publice şi private, organizaţii internaţionale, neguvernamentale şi Serviciu, pe de altă parte;

6) instituirea unei stări de echilibru între drepturile şi interesele cetăţenilor, interesele instituţiilor publice şi private şi sarcinile ofiţerilor de protecţie.

3. Prezentul statut are la bază Constituţia Republicii Moldova, Codul muncii al Republicii Moldova, Legea cu privire la Serviciul de Protecţie şi Pază de Stat, alte acte normative, precum şi tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte.

4. Abatere disciplinară reprezintă fapta, acţiunea sau inacţiunea, săvîrşită de către ofiţerul de protecţie şi care contravine prezentului statut sau altor acte normative.

5. Disciplina de serviciu reprezintă obligaţia ofiţerilor de protecţie de a se conforma şi respecta prevederile prezentului statut, altor acte normative, inclusiv interne.

6. Disciplina de serviciu se asigură prin:

1) crearea de către conducerea Serviciului a condiţiilor necesare pentru îndeplinirea la nivel înalt a atribuţiilor de serviciu;

2) crearea unei atmosfere de responsabilitate şi ajutor reciproc;

3) menţinerea ordinii regulamentare;

4) respectarea prevederilor legislaţiei, precum şi ale instrucţiunilor şi ordinelor legale;

5) stimularea ofiţerilor de protecţie pentru îndeplinirea conştiincioasă a atribuţiilor de serviciu şi aplicarea sancţiunilor pentru comiterea abaterilor disciplinare.

II. OBLIGAŢIILE OFIŢERILOR DE PROTECŢIE

7. Ofiţerii de protecţie sunt obligaţi:

1) să respecte cu stricteţe legislaţia Republicii Moldova, să apere valorile democraţiei constituţionale, drepturile, libertăţile şi interesele legitime ale omului, să respecte tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte;

2) să acţioneze cu competenţă, responsabilitate şi devotament în scopul asigurării securităţii statului, protecţiei persoanelor beneficiare de protecţie de stat, promovării şi protejării valorilor şi intereselor naţionale ale Republicii Moldova, chiar şi în condiţiile unor pericole pentru viaţa, sănătatea sau proprietatea lor;

3) să respecte disciplina de serviciu;

4) să execute conştiincios obligaţiile prevăzute în contractul de îndeplinire a serviciului special;

5) să respecte jurămîntul şi să execute întocmai cerinţele regulamentelor, instrucţiunilor, ordinelor şi dispoziţiilor primite, fiind responsabil de modul în care îndeplineşte misiunile încredinţate;

6) să se legitimeze în timpul exercitării atribuţiilor de serviciu;

7) să păstreze cu stricteţe secretul de stat şi alte informaţii de serviciu cu accesibilitate limitată, asumîndu-şi această obligaţie şi după încetarea activităţii în cadrul Serviciului, conform clauzei de confidenţialitate din contractul de îndeplinire a serviciului special;

8) să protejeze informaţiile cu privire la datele cu caracter personal de care au luat cunoştinţă în timpul aflării în exerciţiul funcţiei;

9) să fie corect, onest şi obiectiv, să respecte regulile de politeţe şi conduită la serviciu şi în afara acestuia;

10) să manifeste un comportament nediscriminatoriu în raport cu ceilalţi ofiţeri de protecţie;

11) să respecte superiorii şi colegii de serviciu, să le acorde asistenţă necesară în vederea consolidării disciplinei de serviciu;

12) să manifeste iniţiativă în realizarea sarcinilor încredinţate spre executare şi să contribuie pe toate căile la sporirea imaginii şi prestigiului Serviciului;

13) să-şi perfecţioneze permanent calificarea şi nivelul pregătirii profesionale;

14) să respecte regulile de port al uniformei şi însemnelor distinctive;

15) să se prezinte la serviciu într-o ţinută vestimentară decentă, fără a afişa opulenţă, aspect provocator sau neîngrijit;

16) să reziste cu demnitate greutăţilor şi privaţiunilor aferente îndeplinirii serviciului;

17) să asigure integritatea armamentului, mijloacelor speciale, tehnicii încredinţate şi a altor bunuri materiale transmise în scopul exercitării atribuţiilor de serviciu;

18) să cunoască şi să respecte regulile securităţii personale la mînuirea şi întreţinerea armamentului, mijloacelor speciale şi muniţiilor încredinţate;

19) să informeze imediat conducătorul nemijlocit sau conducerea Serviciului despre orice situaţie care prezintă pericol pentru viaţa şi sănătatea persoanelor beneficiare de protecţie de stat ori pentru activitatea şi patrimoniul Serviciului;

20) să depună declaraţii de avere şi interese personale în modul şi în condiţiile prevăzute de lege;

21) să declare conflictele de interese (potenţial, real sau consumat) în conformitate cu Legea privind declararea averii şi a intereselor personale;

22) să refuze cadourile, serviciile, favorurile, invitaţiile sau orice alt avantaj, pentru sine sau pentru altă persoană, care îi sunt oferite în exercitarea funcţiei deţinute sau care pot constitui o recompensă în raport cu această funcţie şi să le declare conform pct.24;

23) să depună un denunţ la adresa conducerii Serviciului dacă este influenţat necorespunzător să acţioneze ilegal, să îndeplinească sau să se abţină de la îndeplinire, să întîrzie sau să grăbească realizarea unor acţiuni în exercitarea funcţiei sau contrar acesteia, fapt care implică săvîrşirea unor infracţiuni sau acţionarea contrar prevederilor prezentului statut;

24) să depună o avertizare de integritate conducătorului nemijlocit şi/sau subdiviziunii cu atribuţii de securitate internă despre orice dovadă, alegaţie sau suspiciune privind comiterea faptelor de corupţie, manifestarea comportamentului corupţional, despre nerespectarea regulilor privind declararea veniturilor şi a proprietăţii şi despre încălcarea obligaţiilor legale privind conflictul de interese, de care a luat cunoştinţă în exercitarea atribuţiilor de serviciu;

25) să informeze imediat conducătorul nemijlocit sau conducerea Serviciului dacă în privinţa sa a fost pornită urmărirea penală sau a fost pus sub învinuire;

26) în cazul încetării îndeplinirii serviciului, precum şi în cazul suspendării contractului de îndeplinire a serviciului special ca urmare a efectuării anchetei de serviciu, să predea legitimaţia de serviciu, arma din dotare, muniţia aferentă şi mijloacele speciale în modul stabilit prin ordinul directorului Serviciului;

27) să cunoască prevederile actelor normative ce reglementează activitatea şi disciplina de serviciu.

III. RESPONSABILITĂŢILE OFIŢERILOR DE PROTECŢIE

CARE DEŢIN FUNCŢII DE CONDUCERE

8. Ofiţerii de protecţie care deţin funcţii de conducere au obligaţia să promoveze regulile stabilite în prezentul statut şi să asigure respectarea acestora de către personalul din subordine, precum şi să deţină o conduită ireproşabilă în toate împrejurările. Ei poartă răspundere pentru starea disciplinară şi ordinea regulamentară din subdiviziunea pe care o conduc şi sînt obligaţi:

1) să-şi îndeplinească atribuţiile de conducători în mod imparţial, în conformitate cu politicile şi obiectivele Serviciului, să fie un exemplu demn de urmat pentru personalul din subordine;

2) să promoveze normele de conduită profesională, contribuind la întărirea continuă a disciplinei de serviciu şi la asigurarea respectării acestora de către personalul din subordine;

3) să dezvolte la subalterni simţul datoriei şi onoarei de ofiţer de protecţie al Serviciului, precum şi cel al răspunderii personale pentru îndeplinirea atribuţiilor de serviciu;

4) să asigure egalitatea de şanse şi tratament cu privire la dezvoltarea carierei pentru personalul din subordine;

5) să manifeste o atitudine exigentă, obiectivă şi imparţială la aplicarea criteriilor de evaluare a competenţei profesionale a personalului din subordine şi la aprecierea succeselor acestora. În cazul unor propuneri de sancţionare, avansare, promovare, acordare a stimulărilor de ordin material sau moral, transfer, numire sau eliberare din funcţie, să excludă orice formă de favorizare sau discriminare;

6) să fie corecţi în relaţiile cu personalul din subordine, să ţină cont şi să nu afecteze demnitatea personală a acestora;

7) să asigure dezvoltarea profesională a fiecărui ofiţer de protecţie din subordine;

8) să întreprindă acţiunile necesare pentru prevenirea corupţiei în rîndul personalului din subordine;

9) să dea ordine legale, clare şi precise, să asigure condiţiile necesare pentru executarea lor întocmai şi la timp;

10) să organizeze eficient activitatea personalului din subordine, să asigure sporirea randamentului muncii şi a calităţii activităţii de serviciu;

11) să formeze la personalul din subordine atitudinea grijulie faţă de bunurile materiale ale Serviciului, să depisteze şi să înlăture cauzele şi condiţiile care pot provoca pierderea sau deteriorarea lor;

12) să propună directorului Serviciului stimularea personalului din subordine pentru manifestarea iniţiativei, sîrguinţei, pentru rezultatele obţinute în îndeplinirea atribuţiilor de serviciu, precum şi să propună directorului Serviciului iniţierea procedurii disciplinare în privinţa ofiţerilor de protecţie din subordine care comit abateri disciplinare, dau dovadă de toleranţă faţă de neajunsuri şi de neglijenţă faţă de aplicarea prevederilor legale ale regulamentelor şi instrucţiunilor de serviciu;

13) să supravegheze activitatea ofiţerilor de protecţie din subordine care sînt sancţionaţi disciplinar şi să întreprindă măsurile necesare pentru înlăturarea cauzelor care au condus la apariţia abaterilor.

IV. RAPORTURILE DE SUBORDONARE

9. Şefii direcţi sunt şefii faţă de care ofiţerii de protecţie se subordonează pe linie ierarhică de serviciu, inclusiv temporar. Cel mai apropiat şef direct al subalternului este şeful lui nemijlocit.

10. Şeful nemijlocit este considerat ofiţerul de protecţie cu funcţie de conducere imediat superioară subordonatului. În lipsa şefului nemijlocit, relaţiile de subordonare pe linie de serviciu sunt stabilite conform fişei postului.

11. Ofiţerii de protecţie care, potrivit funcţiei deţinute, nu sunt şefi sau subalterni în raport cu alţi ofiţeri de protecţie pot fi superiori şi inferiori. Superioritatea este determinată de funcţia ocupată conform statului de personal. Ofiţerii de protecţie care deţin funcţii superioare sunt în drept să ceară, în limita competenţelor, de la ofiţerii de protecţie care deţin funcţii inferioare informaţia de serviciu necesară pentru realizarea atribuţiilor lor, să facă obiecţii în cazul neîndeplinirii cerinţelor sau încălcării regulilor de conduită. În cazul desfăşurării misiunilor de protecţie, superioritatea este stabilită prin ordinul sau planul aprobat de directorul Serviciului.

V. EXECUTAREA ORDINULUI

12. Ordinul reprezintă o indicaţie a şefului către subalterni, prin care se solicită executarea unor acţiuni, respectarea unor reguli, se stabileşte o ordine sau o ierarhie.

13. Ofiţerul de protecţie este obligat să execute ordinele şefilor întocmai şi în termenul indicat, cu excepţia cazurilor cînd ordinul enunţat constituie o încălcare a legislaţiei.

14. La primirea unui ordin, în formă scrisă sau verbală, ce contravine legislaţiei, ofiţerul de protecţie este obligat să refuze executarea acestuia şi să aplice prevederile legii. Refuzul poate fi expus iniţial verbal, urmând a fi motivat obligatoriu în formă scrisă de îndată ce a devenit posibil.

15. În cazul în care ordinul nu poate fi executat din motive obiective, subalternul raportează imediat despre aceasta şefului care l-a emis.

16. Ofiţerul de protecţie este în drept să conteste, conform legislaţiei, legalitatea ordinului primit după executarea acestuia (cu excepţia situaţiei descrise în pct.14), adresîndu-se, în acest scop, şefului superior.

VI. RESTRICŢIILE ŞI INTERDICŢIILE STABILITE

PENTRU OFIŢERII DE PROTECŢIE

17. Ofiţerul de protecţie, în corespundere cu art.23 din Legea cu privire la Serviciul de Protecţie şi Pază de Stat, este restrîns în exerciţiul următoarelor drepturi şi libertăţi:

1) propagarea ideilor de natură să îl determine pe ofiţerul de protecţie să încalce neutralitatea politică. Opiniile politice pot fi exprimate numai în afara Serviciului, dar nu în public;

2) asocierea în partide şi în alte organizaţii social-politice.

18. Ofiţerul de protecţie nu poate exercita o funcţie în subordinea nemijlocită a unei rude directe.

19. Ofiţerului de protecţie îi este interzis:

1) să practice activităţi incompatibile cu funcţia publică;

2) să iniţieze, să dea şi să transmită dispoziţii ilegale;

3) să îndeplinească alte funcţii decît cele în care este numit, detaşat sau delegat, să desfăşoare activităţi remunerate, cu excepţia activităţilor ştiinţifice, didactice, de cercetare, inovare şi de creaţie, care nu împiedică îndeplinirea atribuţiilor de serviciu;

4) să desfăşoare sau să fie implicat în activitate de întreprinzător, să acorde sprijin altor persoane în astfel de activităţi, să fondeze societăţi comerciale şi cooperative sau să fie asociat, să participe la administrarea acestora;

5) să utilizeze informaţii, mijloace şi metode specifice activităţii Serviciului în alte scopuri decît cele de serviciu;

6) să facă uz de calitatea ori de activitatea sa profesională în scopul obţinerii de avantaje pentru sine sau pentru alte persoane;

7) să accepte, fără acordul Preşedintelui Republicii Moldova, distincţii ale altor state, organizaţii internaţionale şi străine;

8) să tăinuiască informaţii despre acţiuni care ar periclita securitatea persoanelor beneficiare de protecţie de stat, a obiectelor păzite, precum şi despre tentativele persoanelor neautorizate de a primi informaţii cu caracter de serviciu sau secret;

9) să susţină sau să tolereze acte de trădare a intereselor de serviciu;

10) să tăinuiască date biografice, inclusiv despre rudele apropiate;

11) să intervină pe lîngă persoanele beneficiare de protecţie de stat cu probleme personale sau de grup;

12) să manifeste un comportament necinstit, amoral şi josnic sau alt comportament ce ar denigra imaginea şi prestigiul Serviciului;

13) să organizeze greve sau să participe la acestea;

14) să utilizeze mijloacele financiare, tehnico-materiale, informaţionale şi alte bunuri ale Serviciului în alte scopuri decît cele de serviciu, precum şi pentru a desfăşura activităţi publicistice, didactice, ştiinţifice şi de cercetare în interes personal;

15) să permită utilizarea numelui sau imaginii proprii în acţiuni publicitare pentru promovarea unei activităţi comerciale, precum şi în scopuri electorale;

16) să discute, în afara serviciului, cu alte persoane despre activitatea de serviciu desfăşurată.

20. Este interzisă folosirea de către ofiţerii de protecţie a prerogativelor funcţiei deţinute în alte scopuri decît cele prevăzute de lege.

Prin activitatea de luare a deciziilor, de elaborare a proiectelor de acte normative ori de efectuare sau participare la măsuri speciale de investigaţii, ofiţerilor de protecţie le este interzisă urmărirea obţinerii de foloase sau avantaje în interes personal ori producerea de prejudicii materiale sau morale altor persoane.

21. Ofiţerilor de protecţie le este interzis să solicite sau să accepte cadouri, servicii, favoruri, invitaţii sau orice alt avantaj, pentru sine sau pentru altă persoană, care îi sînt oferite în exercitarea funcţiilor deţinute sau care pot constitui o recompensă în raport cu aceste funcţii. Interdicţia specificată nu se aplică în privinţa cadourilor simbolice, a celor oferite din politeţe sau primite cu prilejul anumitor acţiuni de protocol şi a căror valoare nu depăşeşte limitele stabilite de Guvern.

Dacă ofiţerului de protecţie i se propune un cadou, un serviciu, un favor, o invitaţie sau orice alt avantaj necuvenit, el trebuie să ia măsurile necesare pentru a-şi asigura protecţia, şi anume:

1) să refuze avantajul necuvenit (acesta nu trebuie acceptat pentru a fi folosit ca probă);

2) să încerce să identifice persoana care a făcut oferta;

3) să îşi asigure martori, inclusiv dintre colegii de serviciu;

4) să raporteze imediat, în scris, despre această tentativă şefului nemijlocit şi subdiviziunii cu atribuţii de securitate internă;

5) să îşi desfăşoare activitatea corespunzător, în special cea pentru care i s-a oferit sau propus avantajul necuvenit.

22. Ofiţerilor de protecţie le este interzis să promită luarea unei decizii garantate de către conducerea Serviciului, precum şi îndeplinirea atribuţiilor în mod privilegiat.

23. Se interzice utilizarea legitimaţiei de serviciu de către ofiţerul de protecţie în alte scopuri decît cele necesare pentru realizarea atribuţiilor de serviciu.

VII. STIMULAREA OFIŢERILOR DE PROTECŢIE

24. Pentru îndeplinirea conştiincioasă a atribuţiilor de serviciu, în corespundere cu art.51 din Legea cu privire la Serviciul de Protecţie şi Pază de Stat, ofiţerii de protecţie pot fi stimulaţi, prin ordinul directorului Serviciului, cu:

1) exprimare de mulţumiri;

2) premiere;

3) înmînare de cadouri de preţ;

4) înmînare de diplome de onoare;

5) ridicare înainte de termen a sancţiunilor disciplinare;

6) decorare cu insigne şi medalii ale Serviciului;

7) conferire a gradului special înainte de termen;

8) decorare cu armă gravată cu numele posesorului.

Pentru vitejie în exerciţiul funcţiei şi pentru alte merite deosebite faţă de Patrie, ofiţerii de protecţie pot fi propuşi spre decorare cu distincţii de stat ale Republicii Moldova, în conformitate cu legislaţia.

25. Stimularea ofiţerilor de protecţie se poate aplica din propria iniţiativă a directorului Serviciului, precum şi la propunerea scrisă şi argumentată a conducătorilor de subdiviziuni.

26. Ordinul de aplicare a stimulărilor se aduce la cunoştinţă ofiţerilor de protecţie.

VIII. ABATERILE DISCIPLINARE. PROCEDURA DE DESFĂŞURARE A

ANCHETEI DE SERVICIU ÎN PRIVINŢA ABATERILOR DISCIPLINARE.

SANCŢIUNILE DISCIPLINARE

Secţiunea

1 Abaterile disciplinare

27. Abateri disciplinare sunt următoarele fapte:

1) absenţa fără motive întemeiate de la serviciu;

2) prezentarea la serviciu în stare de ebrietate sau consumul de băuturi alcoolice, de stupefiante ori de substanţe toxice în timpul serviciului;

3) săvîrşirea unei sustrageri (inclusiv în proporţii mici) din patrimoniul Serviciului;

4) comiterea unei fapte ilegale care discreditează imaginea Serviciului şi statutul ofiţerului de protecţie;

5) săvîrşirea actelor de violenţă, dacă acestea atrag răspunderea contravenţională sau penală;

6) neexecutarea ordinelor şi dispoziţiilor legale ale conducătorului ierarhic superior;

7) încălcarea clauzelor contractului de îndeplinire a serviciului special;

8) neexecutarea sarcinilor şi atribuţiilor stabilite în fişa postului şi în regulamentul intern al subdiviziunii în care activează ofiţerul de protecţie;

9) încălcarea jurămîntului;

10) prezentarea de documente false de către ofiţerul de protecţie la încheierea contractului de îndeplinire a serviciului special;

11) încălcarea restricţiilor şi interdicţiilor stabilite de Legea cu privire la Serviciul de Protecţie şi Pază de Stat şi prezentul statut;

12) pierderea legitimaţiei de serviciu;

13) alte fapte, acţiuni sau inacţiuni, care contravin prezentului statut şi altor acte normative.

Secţiunea 2

Procedura de desfăşurare a anchetei de

serviciu în privinţa abaterilor disciplinare

28. Ancheta de serviciu se efectuează în conformitate cu prevederile legislaţiei, ale dispoziţiilor prezentului statut şi contribuie la consolidarea disciplinei de serviciu, legalităţii, prevenirii şi combaterii ilegalităţilor şi formării ofiţerilor de protecţie în spiritul executării întocmai a atribuţiilor de serviciu.

29. Sarcinile anchetei de serviciu sunt:

1) examinarea completă şi obiectivă, sub toate aspectele, a circumstanţelor şi cauzelor faptelor, acţiunilor sau inacţiunilor, comise de către ofiţerii de protecţie;

2) stabilirea cauzelor şi condiţiilor care au condus la comiterea abaterilor disciplinare;

3) identificarea persoanelor vinovate şi asigurarea aplicării corecte a legislaţiei, în vederea sancţionării acestora potrivit gradului lor de vinovăţie şi nicio persoană nevinovată să nu fie trasă la răspundere.

30. Ancheta de serviciu se va efectua cu respectarea drepturilor şi intereselor legitime ale ofiţerilor de protecţie.

31. Temei pentru iniţierea şi efectuarea anchetei de serviciu constituie:

1) petiţiile cetăţenilor;

2) informaţiile şi sesizările organelor de urmărire penală, procuraturii şi instanţelor judecătoreşti;

3) demersurile şi interpelările autorităţilor publice centrale şi locale, persoanelor cu funcţii de răspundere în întreprinderi, instituţii şi organizaţii;

4) informaţiile din mass-media;

5) comunicările angajaţilor Serviciului despre abaterile disciplinare comise de către ofiţerii de protecţie;

6) depistările nemijlocite de către personalul Serviciului, în cadrul activităţii de serviciu sau al controalelor (reviziilor) efectuate, a cazurilor de încălcare a legislaţiei sau disciplinei de serviciu comise de către ofiţerii de protecţie.

32. Ancheta de serviciu se efectuează în cazurile de mutilare (rănire, traumă, contuzie) a ofiţerului în exerciţiul funcţiei şi în cazurile în care există suspiciuni că s-au comis încălcări ale legislaţiei.

33. Desfăşurarea anchetei de serviciu se dispune printr-o rezoluţie a directorului Serviciului, care a fost sesizat în condiţiile prevăzute în prezentul statut, iar în absenţa acestuia, a persoanei care îl înlocuieşte.

34. Directorul Serviciului dispune efectuarea anchetei de serviciu de către o persoană din cadrul subdiviziunii securităţii interne sau de către un conducător de subdiviziune, cu excepţia conducătorului nemijlocit al ofiţerului de protecţie care a comis abaterea disciplinară.

Directorul Serviciului are dreptul să dispună efectuarea anchetei de serviciu unei singure sau mai multor persoane, iar în funcţie de complexitatea cazului, să o îndeplinească personal.

În caz de necesitate, ancheta poate fi efectuată cu participarea reprezentanţilor altor subdiviziuni ale Serviciului sau cu atragerea specialiştilor din alte organe de ocrotire a normelor de drept, organizaţii şi instituţii abilitate.

Dacă în timpul desfăşurării anchetei de serviciu sunt identificate şi alte abateri disciplinare, directorul Serviciului poate dispune examinarea acestora în cadrul aceleiaşi anchete de serviciu sau iniţierea unei anchete separate.

35. În cazul în care persoana care efectuează ancheta de serviciu, petiţionarul, alte persoane care au contribuit la constatarea încălcărilor sunt ameninţate sau persecutate, directorul Serviciului poate să dispună măsurile necesare în vederea asigurării securităţii lor.

36. Nu poate participa la efectuarea anchetei de serviciu persoana care:

1) se află în relaţie de rudenie pe linie dreaptă sau colaterală ori prin afinitate cu ofiţerul de protecţie care a comis abaterea disciplinară;

2) este subordonată persoanei în privinţa căreia este desfăşurată ancheta de serviciu;

3) are un interes personal în cauza examinată ori există alte împrejurări care pun la îndoială obiectivitatea şi imparţialitatea lui.

37. Persoana în sarcina căreia s-a dispus desfăşurarea anchetei de serviciu şi care se află în una dintre situaţiile prevăzute la pct.36 este obligată să prezinte conducătorului care a dispus iniţierea anchetei de serviciu, un raport privind abţinerea de la executarea obligaţiunilor încredinţate, în termen de 24 de ore din momentul dispunerii efectuării anchetei de serviciu.

38. Durata desfăşurării anchetei de serviciu nu va depăşi termenul de o lună din momentul dispunerii iniţierii acesteia de către directorul Serviciului, fără a lua în calcul timpul aflării ofiţerului de protecţie în concediul anual de odihnă, în concediul de studii sau în concediul medical, perioade în care ancheta de serviciu poate fi suspendată.

39. Temeiurile suspendării anchetei de serviciu se indică într-un raport şi se prezintă spre aprobare directorului Serviciului sau persoanei care îl înlocuieşte.

40. Cu înştiinţarea şi acordul scris ale directorului Serviciului sau ale persoanei care îl înlocuieşte, ancheta de serviciu este reluată, dacă au decăzut temeiurile suspendării.

41. În cadrul anchetei de serviciu urmează a fi stabilite următoarele:

1) locul, timpul, metodele, motivele şi alte circumstanţe ale cauzei;

2) persoana care a comis fapta, acţiunea sau inacţiunea, precum şi gradul de vinovăţie a acesteia;

3) circumstanţele care influenţează asupra gradului responsabilităţii persoanei vinovate, inclusiv cele atenuante sau agravante;

4) calităţile morale şi profesionale ale persoanei care a comis fapta, alte date caracteristice (vîrsta, gradul special, funcţia, vechimea în muncă în cadrul Serviciului, altor organe de drept, abaterile disciplinare comise şi sancţiunile aplicate anterior).

42. Desfăşurarea anchetei de serviciu presupune:

1) examinarea sesizării;

2) depunerea unei explicaţii scrise de către ofiţerul de protecţie a cărui faptă constituie obiectul sesizării;

3) audierea persoanei care a formulat sesizarea sau care a raportat despre abaterea disciplinară comisă;

4) culegerea informaţiilor considerate necesare pentru soluţionarea cazului, prin mijloacele prevăzute de lege, inclusiv audierea oricăror alte persoane ale căror declaraţii pot înlesni soluţionarea cazului;

5) administrarea probelor, precum şi verificarea documentelor şi a declaraţiilor prezentate.

43. La etapa iniţială a anchetei de serviciu, persoana care o efectuează stabileşte formele, metodele de lucru, studiază legislaţia relevantă, analizează datele şi acumulează toată informaţia necesară, care se anexează la materialele anchetei de serviciu.

44. Persoana care efectuează ancheta de serviciu este în drept:

1) să solicite explicaţii scrise de la ofiţerul de protecţie în privinţa căruia a fost iniţiată ancheta de serviciu, precum şi de la alte persoane care pot furniza informaţii necesare în procesul cercetării cazului. Refuzul ofiţerului de protecţie în privinţa căruia se desfăşoară ancheta de serviciu de a prezenta explicaţia solicitată nu împiedică desfăşurarea acesteia şi se consemnează într-un proces-verbal;

2) să solicite prezentarea, în subdiviziunea căreia i-a fost dispusă efectuarea anchetei de serviciu, a persoanelor care urmează să fie audiate;

3) să ia cunoştinţă cu materialele referitoare la cazul cercetat şi să solicite copii ale acestora, cu anexarea ulterioară la materialele anchetei de serviciu;

4) să examineze locul unde a fost comisă abaterea disciplinară;

5) să solicite şi să primească consultaţii de la specialişti pe problemele care necesită cunoştinţe speciale, să folosească tehnică audio şi video, alte mijloace tehnice speciale;

6) să solicite informaţii şi documente de la alte autorităţi ale administraţiei publice centrale şi locale, societăţi şi instituţii cu orice formă juridică de organizare în vederea verificării circumstanţelor ce urmează a fi clarificate, prin intermediul conducerii Serviciului;

7) să propună directorului Serviciului efectuarea testării ofiţerului de protecţie în privinţa căruia s-a dispus efectuarea anchetei de serviciu cu utilizarea poligrafului, în condiţiile Legii privind aplicarea testării la detectorul compartimentului simulat (poligraf);

8) să propună directorului Serviciului suspendarea, pe durata anchetei de serviciu, a contractului de îndeplinire a serviciului special al ofiţerului de protecţie care a comis abaterea disciplinară, cu ridicarea legitimaţiei de serviciu şi a armei din dotare, în conformitate cu prevederile Codului muncii al Republicii Moldova.

45. Persoana care efectuează ancheta de serviciu este obligată:

1) să respecte prevederile legislaţiei, interesele legitime ale persoanelor în privinţa cărora se desfăşoară ancheta de serviciu, precum şi ale altor persoane participante la examinarea abaterii disciplinare, să soluţioneze cererile şi demersurile înaintate în acest sens;

2) să nu admită presiuni, ameninţări sau alte acţiuni nelegitime în privinţa persoanelor menţionate la subpct. 1) al prezentului punct;

3) să informeze la timp directorul Serviciului despre constatarea neajunsurilor, încălcărilor prevederilor legislaţiei şi actelor normative departamentale şi să înainteze propuneri în vederea lichidării cauzelor şi condiţiilor care au contribuit la comiterea încălcărilor constatate;

4) să propună directorului Serviciului să expedieze organelor competente, pentru examinare, materialele acumulate, atunci cînd acţiunile ofiţerului de protecţie care a comis abaterea prezintă semne ale componenţei unei contravenţii sau infracţiuni;

5) în baza rezultatelor anchetei de serviciu să întocmească proiectul încheierii cu privire la rezultatele examinării, prin care se va propune transmiterea spre examinare, după competenţă, altor organe, suspendarea sau finalizarea anchetei de serviciu, iar, după caz, să întocmească şi proiectul ordinului cu privire la sancţionare, pe care le prezintă directorului Serviciului;

6) să comunice ordinul de sancţionare persoanei în privinţa căreia s-a aplicat sancţiunea disciplinară, sub semnătură, în termen de cel mult cinci zile lucrătoare de la data emiterii, cu excepţia sancţiunii disciplinare sub formă de concediere, care se aduce la cunoştinţă cel tîrziu la data eliberării din Serviciu şi produce efecte de la data comunicării, iar în cazul în care acesta activează într-o subdiviziune a Serviciului aflată în altă localitate – în termen de cel mult 15 zile lucrătoare. Refuzul ofiţerului de protecţie de a confirma prin semnătură comunicarea ordinului se fixează într-un proces-verbal semnat de către persoana care efectuează ancheta de serviciu şi de cel puţin două persoane terţe din cadrul Serviciului;

7) să expedieze o copie a încheierii în subdiviziunea cu atribuţii ce ţin de resursele umane pentru anexarea la dosarul personal al ofiţerului de protecţie.

46. Persoana în privinţa căreia se efectuează ancheta de serviciu este în drept:

1) să solicite înlăturarea persoanei care efectuează ancheta de serviciu, la apariţia temeiurilor prevăzute în pct.36;

2) să prezinte explicaţia privind fapta comisă în termen de pînă la cinci zile lucrătoare de la data solicitării;

3) să motiveze în scris refuzul de a da explicaţii referitor la abaterea disciplinară comisă;

4) să prezinte şi/sau să solicite persoanei care efectuează ancheta de serviciu probele pe care le consideră necesare, în vederea demonstrării nevinovăţiei sale sau care pot influenţa aplicarea unei sancţiuni disciplinare mai blînde;

5) la finalizarea anchetei de serviciu să facă cunoştinţă cu încheierea/ordinul şi materialele anchetei, cu respectarea legislaţiei privind secretul de stat şi protecţia datelor cu caracter personal;

6) să conteste acţiunile persoanei care efectuează ancheta de serviciu şi deciziile adoptate în cadrul acesteia, conform legislaţiei.

47. Persoana în privinţa căreia se efectuează ancheta de serviciu este obligată:

1) să se prezinte la solicitarea persoanei care efectuează ancheta de serviciu, în ziua şi la ora când este invitată cu respectarea dreptului prevăzut în pct.46 subpct. 2), iar în caz de absenţă din motive întemeiate să prezinte o explicaţie şi documentele care i-ar justifica neprezentarea;

2) să manifeste un comportament corespunzător, să nu împiedice examinarea completă şi obiectivă, sub toate aspectele, a circumstanţelor abaterii disciplinare;

3) să manifeste sinceritate şi să contribuie activ la stabilirea adevărului obiectiv.

48. Proiectul încheierii şi cel al ordinului, întocmite la finalizarea anchetei de serviciu, urmează să conţină concluziile referitoare la rezultatele examinării cazului, în care se vor indica următoarele:

1) numărul şi data de înregistrare ale materialului prin care s-a dispus efectuarea anchetei de serviciu;

2) numele, prenumele, funcţia şi gradul special deţinut de către persoana care a efectuat ancheta de serviciu;

3) numele, prenumele, funcţia şi gradul special deţinut de către persoana în privinţa căreia s-a efectuat ancheta de serviciu;

4) numele, prenumele, funcţia şi datele de contact ale persoanei care a sesizat fapta, precum şi ale persoanelor audiate, după caz;

5) circumstanţele de fapt şi de drept care au servit temei pentru iniţierea anchetei de serviciu;

6) circumstanţele comiterii abaterii disciplinare;

7) consecinţele faptei comise, probele ce confirmă sau infirmă vinovăţia persoanei, circumstanţele atenuante sau agravante şi, după caz, măsurile întreprinse sau care se propun pentru prevenirea şi înlăturarea lor;

8) temeiurile de fapt şi de drept ale aplicării sancţiunii;

9) termenul în care sancţiunea disciplinară poate fi contestată;

10) organul la care sancţiunea disciplinară poate fi contestată.

49. Proiectul încheierii şi cel al ordinului de sancţionare sunt contrasemnate de către persoana care a efectuat ancheta de serviciu şi de către conducătorul subdiviziunii în care aceasta activează, cu coordonarea, după caz, cu conducătorul subdiviziunii juridice a Serviciului sau cu conducătorii altor subdiviziuni şi se transmit ulterior directorului Serviciului spre aprobare. Conducătorii subdiviziunilor care urmează să contrasemneze proiectul încheierii sau al ordinului sunt în drept să depună opinii separate, formulate în scris şi motivate pe marginea anchetei de serviciu.

50. Ordinul de sancţionare poate fi contestat de ofiţerul de protecţie în instanţa de judecată în conformitate cu prevederile legislaţiei.

Secţiunea 3

Sancţiunile disciplinare

51. Ofiţerilor de protecţie le pot fi aplicate sancţiuni disciplinare pentru încălcarea disciplinei de serviciu, pentru emiterea/adoptarea unui act administrativ ilegal, luarea sau participarea la luarea unei decizii fără soluţionarea conflictului de interese real în conformitate cu prevederile legislaţiei privind reglementarea conflictului de interese, fapt stabilit prin actul de constatare rămas definitiv.

52. Ofiţerilor de protecţie, în corespundere cu art.52 din Legea cu privire la Serviciul de Protecţie şi Pază de Stat, le pot fi aplicate următoarele sancţiuni disciplinare, prin ordinul directorului Serviciului:

1) avertisment;

2) mustrare;

3) mustrare aspră;

4) prevenire privind necorespunderea parţială funcţiei;

5) retrogradare în grad special cu o treaptă;

6) retrogradare în funcţie;

7) concediere.

53. Sancţiunile prevăzute la pct.52 subpct. 1)-3) nu pot fi aplicate în cazul emiterii/adoptării unui act administrativ ilegal, luării sau participării la luarea unei decizii fără soluţionarea conflictului de interese real în conformitate cu prevederile legislaţiei privind reglementarea conflictului de interese, fapt stabilit prin actul de constatare rămas definitiv.

54. Pentru aceeaşi abatere disciplinară se poate aplica numai o singură sancţiune disciplinară. Este interzisă aplicarea unei sancţiuni disciplinare întregului personal al subdiviziunii (sancţiune disciplinară colectivă).

Ofiţerii de protecţie sancţionaţi disciplinar nu sunt scutiţi de răspundere materială.

La aplicarea sancţiunii disciplinare se va ţine cont de gravitatea abaterii comise şi de alte circumstanţe stabilite în cadrul anchetei de serviciu.

În cazul încălcării disciplinei de serviciu de către directorul adjunct al Serviciului, directorul informează în scris Preşedintele Republicii Moldova despre abaterea comisă şi circumstanţele acesteia.

55. Sancţiunea disciplinară se aplică, de regulă, imediat după constatarea abaterii disciplinare (emiterea încheierii asupra rezultatelor anchetei de serviciu), dar nu mai tîrziu de o lună din ziua constatării ei, fără a lua în calcul timpul aflării ofiţerului de protecţie în concediu anual de odihnă, în concediu de studii sau în concediu medical. Sancţiunea disciplinară nu poate fi aplicată, dacă din ziua săvîrşirii abaterii disciplinare au trecut mai mult de şase luni, iar în cazul depistării abaterii în urma reviziei sau controlului activităţii economico-financiare, după expirarea a doi ani de la data săvîrşirii acesteia.

56. Termenul de validitate a sancţiunii disciplinare nu poate depăşi un an din ziua aplicării sau expiră odată cu încetarea îndeplinirii serviciului special.

Sancţiunea disciplinară poate fi ridicată cu scop de stimulare cel puţin peste trei luni de la data aplicării, prin ordinul directorului Serviciului, cu excepţia celor prevăzute la pct.52 subpct. 4) şi 6).

După expirarea validităţii sancţiunii disciplinare de retrogradare în grad special cu o treaptă, ofiţerului de protecţie i se va conferi gradul special următor, prin ordinul directorului Serviciului.

După expirarea validităţii sancţiunii disciplinare de retrogradare în funcţie, ofiţerul de protecţie nu este restabilit în funcţia deţinută anterior, dar poate fi promovat potrivit dispoziţiilor generale.

Pe perioada validităţii sancţiunii disciplinare, ofiţerul de protecţie nu poate fi stimulat, cu excepţia ridicării înainte de termen a sancţiunii disciplinare, de asemenea, nu poate fi promovat în funcţie, nu-i poate fi conferit următorul grad special în termen şi categoriile de calificare.

57. Modul de evidenţă a stimulărilor şi sancţiunilor disciplinare este stabilit prin ordinul directorului Serviciului.

IX. SUSPENDAREA DIN FUNCŢIE

58. Pe durata anchetei de serviciu, ofiţerul de protecţie poate fi suspendat din funcţie.

59. Suspendarea din funcţie a ofiţerului de protecţie presupune suspendarea contractului de îndeplinire a serviciului special prin ordinul directorului Serviciului, în condiţiile prevederilor Codului muncii al Republicii Moldova şi ale contractului de îndeplinire a serviciului special, în cazul săvîrşirii unei abateri disciplinare grave, dacă se constată că exercitarea atribuţiilor sale de serviciu poate influenţa buna desfăşurare a anchetei de serviciu sau că fapta comisă este incompatibilă cu statutul de ofiţer de protecţie. În acest caz, suspendarea din funcţie se face cu ridicarea legitimaţiei de serviciu şi a armei din dotare.

60. Suspendarea din funcţie a ofiţerului de protecţie poate avea loc şi în condiţiile prevăzute de art.200 din Codul de procedură penală în cazul în care împotriva acestuia este pornită urmărirea penală sau acesta a fost pus sub învinuire.

61. Ordinul privind suspendarea din funcţie se aduce la cunoştinţa ofiţerului de protecţie, sub semnătură, cel tîrziu la data suspendării, de către persoana care efectuează ancheta de serviciu.

62. Durata suspendării din funcţie a ofiţerului de protecţie nu poate depăşi termenul de desfăşurare a anchetei de serviciu, iar în cazul pornirii urmăririi penale, pe perioada stabilită de organele competente.

63. Dacă în urma anchetei de serviciu se constată nevinovăţia persoanei sau în cazul în care s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală, precum şi în cazul încetării urmăririi penale pe motiv de reabilitare, ordinul de suspendare din funcţie se anulează, iar ofiţerul de protecţie este repus în toate drepturile anterioare, compensîndu-i-se şi cele de care a fost privat pe perioada suspendării din funcţie.

64. Suspendarea din funcţie poate avea loc şi în alte circumstanţe prevăzute de legislaţie.

X. RĂSPUNDEREA JURIDICĂ ŞI RESPECTAREA

PREVEDERILOR PREZENTULUI STATUT

65. Încălcarea dispoziţiilor prezentului statut atrage răspunderea disciplinară a ofiţerilor de protecţie, inclusiv a ofiţerilor de protecţie încadraţi în Serviciu pe termen de probă.

În cazurile în care faptele săvîrşite întrunesc elementele constitutive ale unor infracţiuni sau contravenţii, sunt sesizate organele competente, în condiţiile legii.

Ofiţerii de protecţie poartă răspundere civilă potrivit legii în cazurile în care, prin faptele săvîrşite, creează prejudicii persoanelor fizice sau juridice.

În contextul asigurării protecţiei vieţii private a ofiţerului de protecţie, Serviciul garantează confidenţialitatea declaraţiilor depuse în cadrul anchetei de serviciu, cu excepţia cazurilor cînd legea prevede altfel.

66. Dispoziţiile prezentului statut sunt parte componentă a activităţii ofiţerilor de protecţie. Candidatul la o funcţie din cadrul Serviciului, la angajare, ia cunoştinţă de prevederile statutului, iar odată cu semnarea contractului de îndeplinire a serviciului special, ofiţerul de protecţie îşi asumă responsabilitatea respectării lor.

67. Supravegherea respectării prevederilor prezentului statut de către ofiţerii de protecţie se efectuează prin examinarea informaţiilor cu privire la încălcarea obligaţiilor profesionale, a disciplinei de serviciu sau a conduitei profesionale a acestora.