1462/30.12.2016 Hotărîre cu privire la aprobarea Strategiei de dezvoltare a sistemului administraţiei penitenciare pentru anii 2016-2020 şi a Planului de acţiuni privind implementarea acesteia

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

Н O T Ă R Î R E

cu privire la aprobarea Strategiei de dezvoltare a sistemului

administraţiei penitenciare pentru anii 2016-2020 şi a

 Planului de acţiuni privind implementarea acesteia

nr. 1462  din  30.12.2016

 (în vigoare 17.02.2017) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 50-59 art. 117 din 17.02.2017

* * *

Notă: În denumire şi pe parcursul textului, cuvintele “sistemul penitenciar”, la orice caz gramatical, se substituie cu cuvintele “sistemul administraţiei penitenciare”, la cazul gramatical corespunzător; în anexele nr.1 şi nr.2, cuvintele “Departamentul instituţiilor penitenciare” şi “colaborator”, ambele la orice caz gramatical, se substituie cu cuvintele “Administraţia Naţională a Penitenciarelor” şi, respectiv, “funcţionar public cu statut special”, la cazul gramatical corespunzător conform Hot.Guv. nr.869 din 05.09.2018, în vigoare 28.09.2018

În temeiul prevederilor articolului 12 punctul 8) din Legea nr.64-XII din 31 mai 1990 cu privire la Guvern (republicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2002, nr.131-133, art.1018), cu modificările şi completările ulterioare, şi ale articolului 26 din Legea nr.98 din 4 mai 2012 privind administraţia publică centrală de specialitate (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2012, nr.160-164, art.537), precum şi în scopul creării cadrului strategic în domeniul sistemului administraţiei penitenciare, Guvernul

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă:

Strategia de dezvoltare a sistemului administraţiei penitenciare pentru anii 2016-2020, conform anexei nr.1;

Planul de acţiuni privind implementarea Strategiei de dezvoltare a sistemului administraţiei penitenciare pentru anii 2016-2020, conform anexei nr.2.

2. Autorităţile şi instituţiile implicate vor contribui la realizarea activităţilor şi a obiectivelor stabilite în Strategia de dezvoltare a sistemului administraţiei penitenciare pentru anii 2016-2020 şi în Planul de acţiuni pentru implementarea acesteia.

3. Finanţarea măsurilor prevăzute în Planul de acţiuni privind implementarea Strategiei de dezvoltare a sistemului administraţiei penitenciare pentru anii 2016–2020 se va efectua din contul şi în limita mijloacelor aprobate în bugetele instituţiilor responsabile de implementare. Costurile estimative ale acţiunilor vor fi ajustate pe perioada implementării Planului reieşind din volumele de alocaţii disponibile în bugetul de stat.

4. Se abrogă:

Hotărîrea Guvernului nr.1624 din 31 decembrie 2003 “Cu privire la aprobarea Concepţiei reformării sistemului administraţiei penitenciare şi Planului de măsuri pe anii 2004-2020 pentru realizarea Concepţiei reformării sistemului administraţiei penitenciare ” (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2003, nr.13-15, art.101);

Hotărîrea Guvernului nr.738 din 29 iunie 2007 “Privind aprobarea modificărilor şi completărilor ce se operează în Hotărîrea Guvernului nr.1624 din 31 decembrie 2003” (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2007, nr.98-102, art.803).

5. Controlul asupra executării prezentei hotărîri se pune în sarcina Ministerului Justiţiei.

Anexa nr.1

la Hotărîrea Guvernului

nr.1462 din 30 decembrie 2016

STRATEGIA

DE DEZVOLTARE A SISTEMULUI ADMINISTRAŢIEI PENITENCIARE

PENTRU ANII 2016-2020

I. INTEGRARE ÎN CADRUL NAŢIONAL DE

DEZVOLTARE. SCOPUL STRATEGIEI

Strategia de dezvoltare a sistemului administraţiei penitenciare pentru anii 2016-2020 (în continuare – Strategia), este un document de politici de importanţă sectorială şi este elaborată prin corelare cu documentele de politici naţionale şi actele internaţionale relevante domeniului.

Strategia cuprinde misiunea, viziunea şi valorile sistemului administraţiei penitenciare din Republica Moldova, defineşte şi explică funcţiile acestuia în aplicarea legislaţiei specifice executării pedepselor privative de libertate, prezintă situaţia curentă, problemele ce necesită intervenţia Guvernului, obiectivele generale şi specifice, precum şi măsurile necesare pentru atingerea acestora.

Strategia are drept scop definirea unui cadru strategic simplu şi funcţional pentru dezvoltarea sistemului administraţiei penitenciare din Republica Moldova, inclusiv de a interveni în soluţionarea cauzelor problemelor actuale ale sistemului administraţiei penitenciare şi diminuarea efectelor acestora asupra deţinuţilor, precum şi de reafirmare a rolului acestuia în cadrul sistemului general de înfăptuire a justiţiei.

Necesitatea elaborării prezentei Strategii este determinată de faptul că actualul document de politici Concepţia reformării sistemului administraţiei penitenciare pe anii 2004-2020, este considerată perimată şi lipsită de iniţiative semnificative noi. Astfel, nu poate răspunde nevoilor de îndeplinire a sarcinilor reglementate de cadrul naţional şi internaţional în domeniu, precum şi îndeplinirii recomandărilor vizitelor de monitorizare realizate în Republica Moldova de către Comitetul european pentru prevenirea torturii şi a pedepselor sau tratamentelor inumane sau degradante (CPT). În acelaşi timp lipseşte şi cadrul organizatoric de intervenţie în privinţa soluţionării problemelor în domeniul penitenciar, pe marginea cărora s-a expus Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) în cele peste 30 de cauze împotriva Moldovei. Astfel, în condiţii de neintervenţie, persistă riscul sporit, ca acestea să fie calificate drept probleme sistemice ce determină lezarea drepturilor fundamentale ale persoanelor private de libertate. Inclusiv a multiplelor probleme relevate în rapoartele instituţiilor naţionale şi internaţionale în privinţa nivelului de respectare a drepturilor persoanelor private de libertate, precum şi faptul că în prezent sistemul administraţiei penitenciare trebuie să reprezinte un serviciu social de mare importanţă, ce ar asigura accesul deţinuţilor la educaţie în vederea reintegrării şi responsabilizării sociale, şi reducerii riscului degradării condiţiei acestora în perioada executării pedepsei.

1.1. Misiune, viziune, valori

Misiune:

Sistemul administraţiei penitenciare al Republicii Moldova pune în executare pedepsele şi măsurile privative de libertate în scopul sporirii siguranţei societăţii şi prevenirii recidivei.

Viziune:

Sistem penitenciar eficient – garant al siguranţei societăţii.

Valori:

a) Integritate:

- demonstrăm respectarea valorilor sistemului administraţiei penitenciare în activităţile şi acţiunile noastre;

- acţionăm fără a avea în vedere cîştiguri personale şi nu abuzăm de autoritate sau putere;

- sprijinim activ deciziile şi politicile sistemului administraţiei penitenciare în realizarea misiunii acestuia;

- reacţionăm prompt în cazuri de lipsă de profesionalism şi comportament lipsit de etică.

b) Profesionalism

- promovăm transparenţa şi susţinem activitatea şi rezultatele sistemului administraţiei penitenciare;

- demonstrăm competenţă, siguranţă şi fermitate în exercitarea atribuţiilor proprii;

- sîntem eficienţi în realizarea obligaţiilor de serviciu la termenele şi în condiţiile cerute;

- abordăm într-un mod echilibrat situaţiile de criză.

c) Transparenţă:

- informăm periodic publicul referitor la acţiunile şi rezultatele activităţii noastre;

- facilităm accesul public şi al mass-media la informaţiile privind activitatea instituţiilor penitenciare;

- prezentăm deschis toate aspectele specifice unui serviciu penitenciar în curs de reformare.

d) Respect:

- respectăm drepturile persoanelor deţinute şi libertatea conştiinţei;

- examinăm periodic propriul comportament, pentru a evita reacţiile părtinitoare sau stereotipe;

- acţionăm pentru diminuarea efectelor negative ale privării de libertate;

- nu discriminăm nicio persoană sau grup aflat în detenţie.

1.2. Funcţiile sistemului administraţiei penitenciare

Sistemul administraţiei penitenciare este un serviciu public cu un rol social deosebit, determinat de funcţiile sale punitiv-educative şi de pregătire pentru eliberare a persoanelor private de libertate.

1.2.1. Punerea în executare a pedepselor şi măsurilor privative de libertate

Sistemul administraţiei penitenciare pune în executare hotărîrile instanţelor de judecată de aplicare a pedepselor şi a măsurilor privative de libertate într-un mod individualizat, menţine ordinea şi disciplina în condiţiile asigurării unui climat ce respectă drepturile şi demnitatea umană a persoanelor private de libertate.

1.2.2. Sporirea siguranţei societăţii

Aplicarea corectă a regimului penitenciar este una dintre responsabilităţile principale ale sistemului administraţiei penitenciare. Siguranţa locului de deţinere se referă la toate activităţile desfăşurate de administraţia penitenciară în scopul stabilirii unor restricţii legale în ceea ce priveşte libertatea de mişcare, astfel încît să fie împiedicată sustragerea lor de la executarea sancţiunilor privative de libertate, precum şi pentru protejarea vieţii, integrităţii corporale şi sănătatea acestora, a personalului şi a altor persoane care au contact direct cu sistemul administraţiei penitenciare.

1.2.3. Prevenirea recidivei

Sistemul administraţiei penitenciare urmăreşte reabilitarea persoanelor private de libertate în scopul reducerii recidivei. Reabilitarea persoanelor se realizează prin desfăşurarea intervenţiilor generale şi specifice (psihosociale), ce sînt orientate spre dezvoltarea aptitudinilor şi abilităţilor personale şi ar permite integrarea socială după liberare. Diminuarea riscului recidivei depinde de interacţiunea eficientă dintre toate serviciile sistemului administraţiei penitenciare şi de buna evaluare a gradului de risc şi a nevoilor criminogene.

II. DESCRIEREA SITUAŢIEI

În prezent sistemul administraţiei penitenciare este constituit din Administraţia Naţională a Penitenciarelor
, 19 penitenciare (două penitenciare cu activitate suspendată), 4 instituţii specializate (Direcţia trupelor de pază, supraveghere şi escortare, Centrul instructiv, Detaşamentul cu destinaţie specială şi Centrul de aprovizionare tehnico-materială) şi 9 întreprinderi de stat din cadrul sistemului administraţiei penitenciare.

În sistemul administraţiei penitenciare, persoanele private de libertate se deţin în:

a) penitenciare de tip închis (11 instituţii, dintre care 5 cu statut de izolator de urmărire penală);

b) penitenciare de tip semiînchis (3 instituţii);

c) un penitenciar pentru femei;

d) un penitenciar pentru minori;

e) un spital penitenciar.

Cadrul normativ actual permite ca într-o instituţie penitenciară să fie create mai multe sectoare distincte de detenţie, cu respectarea particularităţilor prevăzute de Codul de executare al Republicii Moldova nr.443-XV din 24 decembrie 2004.

Astfel, în condiţiile prevăzute de art.72 din Codul penal al Republicii Moldova nr.985-XV din 18 aprilie 2002, pedeapsa închisorii, detenţiunii pe viaţă şi măsurii arestului se execută în penitenciar de tip deschis, semiînchis şi închis, iar în caz de necesitate, pentru perioada acordării asistenţei medicale specializate de staţionar, şi în spitale penitenciare. Deţinerea preveniţilor se efectuează în izolatoarele de urmărire penală şi în sectoare special amenajate în instituţiile penitenciare.

Aspectele privind repartizarea deţinuţilor şi particularităţile detenţiei persoanelor în categorii respective de penitenciare sînt reglementate de Codul penal, Codul de executare şi Statutul executării pedepsei de către condamnaţi, precum şi de alte acte normative adoptate de Guvern, Ministerul Justiţiei şi Administraţia Naţională a Penitenciarelor
.

Efectivul-limită al sistemului administraţiei penitenciare este în număr de 2920 unităţi, cu un fond anual de retribuire a muncii în limitele alocaţiilor, aprobate prin legea bugetului de stat pe anul respectiv.

Bugetul sectorului sistemului administraţiei penitenciare pentru anul 2015 a constituit circa 488,0 milioane lei, ceea ce reprezintă 0,40% din PIB sau 1,05% din bugetul public naţional. În perioada anilor 2006-2015 ponderea sectorului în bugetul public naţional a variat de la 0,76% la 1,08%.

Ponderea cheltuielilor sectorului în PIB pentru perioada analizată a înregistrat nivelul maxim de 0,42% în anul 2009, aflîndu-se în scădere în anul 2008 pînă la 0,31% şi cu o uşoară creştere în anul 2013 pînă la 0,35%.

Pe parcursul ultimilor nouă ani, cheltuielile pentru sectorul sistemului administraţiei penitenciare au avut o evoluţie fluctuantă, înregistrînd un maxim în anul 2014, cînd volumul cheltuielilor s-a ridicat la circa 488,0 milioane lei, cu 344,6 milioane lei mai mult decît în anul 2006.

Partea preponderentă a cheltuielilor bugetare în sector o constituie cheltuielile de personal, care în anul 2010 au atins nivelul de 66,35%. Cheltuielile pentru alimentaţia deţinuţilor au cuprins în anii 2006-2014 limita de 7-11%. Ponderea investiţiilor capitale în totalul cheltuielilor pe parcursul ultimilor nouă ani s-a situat între 0,20% în 2009, 6,41 – în 2014 şi 2,3% în 2015.

Conform situaţiei la data de 1 ianuarie 2016, plafonul de detenţie era de 8654 locuri. La această dată, în instituţiile penitenciare, se deţineau 8054 persoane, dintre care: condamnaţi – 6334, preveniţi – 1720, femei – 496, minori – 70 (68/2) foşti funcţionari publici cu statut special ai organelor publice – 75, arestaţi contravenţional – 3.

În penitenciarul pentru femei şi în spitalul penitenciar funcţionează cîte un bloc specializat pentru întreţinerea mamelor cu copii.

III. DEFINIREA/DESCRIEREA PROBLEMEI

3.1. Aspecte generale

În pofida eforturilor de umanizare a legislaţiei penale în privinţa reducerii pedepselor, rata populaţiei penitenciare a Republicii Moldova este de 215 deţinuţi la 100.000 locuitori, ceea ce depăşeşte cu mult media Europeană, de aproximativ 140 deţinuţi. În ianuarie 2016 a ajuns să depăşească nivelul anului 2008, 8054 de persoane fiind deţinute, dintre care 1720 preveniţi.

Într-o perioadă de aproximativ 14 ani (2003-2016), dinamica populaţiei penitenciare a cunoscut variaţii diverse. De la 10 925 persoane în 2003 la 6324 în 2010. Cu tendinţe de creştere cu aproximativ 300-500 persoane anual din 2011 şi pînă în prezent.

În condiţiile unei tendinţe constante de creştere a numărului populaţiei penitenciare în raport cu capacitatea actuală de cazare a sistemului administraţiei penitenciare de aproximativ 5500 locuri, înregistrăm o suprapopulare a spaţiilor de detenţie de peste 40%. Respectiv majoritatea persoanelor private de libertate se deţin în condiţii de supraaglomerare, aceasta constituind de fapt principalul factor care poate contribui la deţinerea persoanelor în condiţii contrare standardelor naţionale, cu efect contrar scopului pedepsei privative de libertate.

Executarea pedepsei în aceste condiţii generează recidivă, expunînd comunităţile la insecuritate, iar contribuabilul – la costuri triple, deoarece plîngerile împotriva condiţiilor de detenţie ajung la Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Convenţia Europeană cere statului să asigure deţinerea persoanelor în condiţii compatibile cu respectarea demnităţii sale umane, iar lipsa resurselor financiare nu este o justificare.

În prezent, aproximativ 8000 de cetăţeni ai Republici Moldova se află în custodia sistemului administraţiei penitenciare, dintre care circa 20% sînt preveniţi, 6% sînt femei şi 1% sînt minori. Doar 3 din cele 17 instituţii penitenciare funcţionale au fost renovate şi corespund standardelor minime de detenţie (Penitenciarul nr.7 – Rusca, Penitenciarul nr.10 – Goian şi Penitenciarul nr.l – Taraclia).

Infrastructura învechită care nu este adaptată la sistemul de celule şi nu permite separarea condamnaţilor în sectoare mici, în combinaţie cu insuficienţa personalului custodial, conduce la perpetuarea violenţei şi subculturii în mediul penitenciar. Intimidarea şi maltratarea unor anumite categorii de deţinuţi este un fenomen aspru criticat de către CPT ani la rînd. Mai mult ca atît, ierarhia neformală, guvernată de propriile reguli şi interacţiunea ei cu grupările criminale din afara sistemului administraţiei penitenciare ameninţă siguranţa întregii societăţi.

Un alt set de probleme majore cu care se confruntă sistemul administraţiei penitenciare sînt capacităţile reduse de prestare a serviciilor medicale, asigurarea cu inventarul necesar, prepararea şi servirea hranei, dar şi lipsa posibilităţii de a desfăşura în deplină măsură activităţi prosociale cu scop de motivare către schimbare a persoanelor private de libertate.

Aceste probleme sînt exacerbate de fenomenul suprapopulării penitenciarelor care este deseori un simptom al unei justiţii penale dezechilibrate. În consecinţă sistemul administraţiei penitenciare, parte a justiţiei penale se confruntă cu mari probleme la nivel de funcţionare ce îl împiedică să-şi realizeze misiunea.

Problema centrală pe care o abordează prezenta Strategie este: eficienţa scăzută a sistemului administraţiei penitenciare în realizarea scopului pedepsei – reintegrarea socială a persoanei condamnate şi prevenirea săvîrşirii de noi infracţiuni. Conform indicatorului internaţional Rule of Law Index 2015, de World Justice Project, Moldova are un scor de 0.28 din maximum 1 pentru subindicatorul Serviciile corecţionale sînt eficiente în reducerea comportamentului criminal.

În procesul identificării tuturor aspectelor problematice şi dificultăţilor sistemului administraţiei penitenciare au fost realizate consultări interne, prin intermediul şedinţelor de lucru, cu participarea tuturor şefilor de subdiviziuni interioare şi subordonate, inclusiv a specialiştilor cu experienţă, în privinţa cărora s-a propus întreprinderea intervenţiilor necesare pentru soluţionarea acestora. Activităţi realizate cu aportul Misiunii Norvegiene de Experţi pentru Promovarea Supremaţiei Legii în Moldova (NORLAM).

De asemenea, a fost utilizată expertiza oferită de Uniunea Europeană, prin intermediul Proiectului “Sprijin acordat sistemelor de executare, probaţiune şi reabilitare în Moldova”, în cadrul căruia au fost elaborate multiple studii realizate în privinţa principalelor sectoare de activitate ale sistemului administraţiei penitenciare.

În urma examinării informaţiilor acumulate s-au conturat şase mari domenii de intervenţie:

1) organizarea/administrarea sistemului administraţiei penitenciare;

2) managementul resurselor umane ale sistemului administraţiei penitenciare;

3) infrastructura sistemului administraţiei penitenciare pentru îmbunătăţirea condiţiilor de detenţie;

4) pregătirea pentru reintegrarea socială a deţinuţilor;

5) siguranţa sistemului de detenţie;

6) asistenţa medicală a persoanelor private de libertate.

3.2. Analiza SWOT a sistemului administraţiei penitenciare

IV. OBIECTIVE GENERALE. IMPACT

Obiectivul general 1: Sporirea eficienţei în administrarea sistemului administraţiei penitenciare

În urma analizării documentelor existente, dar şi a rezultatelor focus grup-urilor organizate, concluzia evidentă este că un obiectiv al Strategiei trebuie să se refere la consolidarea capacităţii instituţionale, prin consolidarea capacităţilor manageriale şi de leadership la nivel strategic şi operaţional.

Măsurile şi activităţile în cadrul prezentului obiectiv strategic au drept scop optimizarea cadrului legislativ şi instituţional specific funcţionării sistemului administraţiei penitenciare.

Acţiunile concrete, la nivel de plan de acţiune, vizează procedurile interne de lucru, sistemul de control managerial, optimizarea structurii şi organizării funcţionale.

Impactul aşteptat: Prin realizarea prezentului obiectiv se doreşte creşterea eficienţei şi eficacităţii sistemului administraţiei penitenciare, precum şi îmbunătăţirea abilităţilor de management şi leadership în domeniul sistemului administraţiei penitenciare.

Obiectivul general 2: Organizarea eficientă a managementului resurselor umane ale sistemului administraţiei penitenciare

Problema centrală a domeniului de management al resurselor umane al sistemului administraţiei penitenciare este administrarea defectuoasă a potenţialului uman. Prin urmare, deşi raportul dintre numărul total de angajaţi ai sistemului administraţiei penitenciare şi total deţinuţi este de aproximativ de 1 la 2,6, la nivelul instituţiilor de detenţie acest raport variază enorm, ajungînd chiar de la 1 la 10 şi de 1 la 50-100 în serviciile de noapte şi zilele de odihnă.

Măsurile şi activităţile în cadrul prezentului obiectiv strategic au drept scop optimizarea cadrului legislativ şi instituţional specific gestionării personalului sistemului administraţiei penitenciare.

Acţiunile concrete la nivel de plan de acţiune, vizează obţinerea de către personalul sistemului administraţiei penitenciare a unui nou statut, descentralizarea procedurii de recrutare, implementarea procedurilor moderne de management al resurselor umane, sporirea calităţii în pregătirea profesională, evaluarea performanţelor profesionale individuale şi motivarea personalului.

Impactul aşteptat: Prin realizarea prezentului obiectiv urmărim formarea şi menţinerea unui personal al sistemului administraţiei penitenciare profesionist, neutru din punct de vedere politic, organizat pe principii moderne, fără elemente militare, prin realizarea eficientă a managementului resurselor umane, în scopul îndeplinirii sarcinilor sistemului administraţiei penitenciare în legătură cu punerea în executare a pedepselor privative de libertate, asigurînd respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului, precum şi conferirea legală a unui complex de măsuri în vederea protecţiei juridice şi sociale a angajaţilor acestuia.

Obiectivul general 3. Modernizarea infrastructurii sistemului administraţiei penitenciare pentru îmbunătăţirea condiţiilor de detenţie

Stabilirea prezentului obiectiv este determinată de faptul că executarea pedepselor şi măsurilor privative de libertate trebuie să se realizeze într-un mediu sănătos care să garanteze respectarea tuturor drepturilor fundamentale ale persoanelor private de libertate.

În scopul soluţionării problemelor identificate în domeniul condiţiilor de trai ale persoanelor private de libertate, se impune a desfăşura intervenţii radicale, ce ar presupune construcţia a 7 noi instituţii penitenciare cu capacitatea de cîte 1200 persoane, cu desfiinţarea celor existente.

Totuşi, în acord cu realităţile economice şi posibilităţile reale de finanţare ale Republicii Moldova, Strategia conţine un plan multianual de îmbunătăţire a condiţiilor de detenţie ce se referă în special la reconstrucţia penitenciarelor existente.

Măsurile şi activităţile în cadrul prezentului obiectiv strategic au drept scop modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii sistemului administraţiei penitenciare pentru îmbunătăţirea condiţiilor de detenţie.

Acţiuni concrete, identificări, evaluări propuse pentru o planificare şi execuţie multianuală, obiective de investiţii de tipul reparaţiilor capitale şi a obiectivelor noi, dar şi instrumente care ar asigura o dezvoltare coerentă şi continuă.

Impactul aşteptat: Realizarea prezentului obiectiv va conduce la umanizarea detenţiei şi respectarea standardelor internaţionale şi naţionale în materie în condiţii ce ar asigura sustenabilitatea pe termen lung.

Obiectivul general 4. Instituirea sistemului progresiv de executare a pedepsei

Atingerea scopului pedepsei privative de libertate, de reintegrare socială a persoanei condamnate şi prevenirii recidivei, nu se poate realiza fără individualizarea măsurilor de siguranţă şi regimului zilnic la gradul de risc şi progresul în schimbarea comportamentului infracţional.

Realizarea măsurilor şi activităţilor propuse vizează ajustarea cadrului normativ execuţional penal, a procedurilor de lucru şi activităţilor oferite în penitenciar, dezvoltarea instrumentelor şi metodelor de lucru, dezvoltarea competenţelor profesionale pentru a contribui eficient la reeducarea şi reintegrarea socială a condamnatului.

Impactul aşteptat: Realizarea prezentului obiectiv va conduce la ajustarea cadrului normativ execuţional penal, a procedurilor de lucru şi activităţilor oferite în penitenciar. Prin realizarea prezentului obiectiv se doreşte creşterea şanselor de reintegrare socială a deţinuţilor şi reducerea numărului de evenimente negative în sistemul administraţiei penitenciare.

Obiectivul general 5. Garantarea siguranţei sistemului de detenţie

Violenţa în detenţie este determinată în special de lipsa instrumentelor necesare administraţiei penitenciarului pentru a garanta siguranţa locurilor de detenţie. Cazurile în care grupurile de deţinuţi sînt încurajate să se autoguverneze în sistem constituie o ameninţare serioasă la adresa siguranţei detenţiei, în general, şi a siguranţei fizice a deţinuţilor şi personalului, în special, precum şi a societăţii după eliberarea condamnatului.

Măsurile şi activităţile în cadrul prezentului obiectiv strategic au drept scop diminuarea gradului de vulnerabilitate al administraţiei penitenciarului în privinţa garantării siguranţei sistemului de detenţie.

O listă completă de acţiuni este dezvoltată în planul de acţiune aferent Strategiei, acestea urmărind modernizarea mijloacelor şi lucrărilor de siguranţa deţinerii, optimizarea procedurilor, mijloacelor şi instrumentelor de lucru sau reorganizarea serviciilor de siguranţă şi regim penitenciar.

Impactul aşteptat: Realizarea prezentului obiectiv va limita violenţa în detenţie şi va descuraja ierarhiile informale, eliminînd orice formă de influenţă la nivelul instituţiilor penitenciare, prin netolerarea acestora şi elaborarea programelor de intervenţie imediată.

Obiectivul general 6. Dezvoltarea serviciilor medicale de calitate pentru persoanele private de libertate, echivalente cu cele prestate în sistemul public de sănătate

În procesul de elaborare a prezentei Strategii este recunoscută ca importantă buna funcţionare şi integrarea corespunzătoare a asistenţei medicale.

Scopul prezentului obiectiv este de a dezvolta servicii medicale echivalente celor din comunitate, pentru toate persoanele private de libertate.

Acţiuni concrete vizează activitatea serviciului medical la nivel de proceduri şi mecanisme de funcţionare. În acest sens sînt luate în considerare acţiuni concrete pe zona de proceduri interne, instrumente de lucru şi legislaţia pentru asigurarea asistenţei medicale.

Realizarea masurilor şi obiectivelor propuse au drept scop asigurarea calităţii actului medical, echivalent comunităţii, prin: asigurarea independenţei profesionale, ajustarea legislaţiei, asigurarea unui management eficient, acreditarea serviciilor medicale, creşterea profesionalismului medical.

Impact: Prin realizarea prezentului obiectiv se urmăreşte asigurarea unui act medical de calitate, reducerea morbidităţii şi a mortalităţii, în condiţii specifice sistemului administraţiei penitenciare şi în concordanţă cu evoluţia acestor indicatori în populaţia generală.

V. OBIECTIVE SPECIFICE. MĂSURILE NECESARE

CARE URMEAZĂ A FI ÎNTREPRINSE

Obiectivul general 1. Instituirea unui model eficient de administrare a sistemului administraţiei penitenciare

Obiectivul specific 1.1. Consolidarea cadrului instituţional

1.1.1. Reorganizarea sistemului administraţiei penitenciare.

1.1.2. Dezvoltarea capacităţii strategice a sistemului administraţiei penitenciare.

1.1.3. Dezvoltarea capacităţii operaţionale a sistemului administraţiei penitenciare.

Obiectivul specific 1.2. Consolidarea cadrului legal

1.2.1. Revizuirea legislaţiei şi procedurilor specifice ariei execuţional penale.

1.2.2. Revizuirea legislaţiei şi procedurilor care au o influenţă directă asupra funcţionării sistemului administraţiei penitenciare.

Obiectivul specific 1.3. Optimizarea procesului de interacţiune a instituţiilor penitenciare cu instanţele de judecată

1.3.1. Constituirea mecanismului şi a condiţiilor de desfăşurare a şedinţelor de judecată privind examinarea chestiunilor ce apar în procesul executării pedepsei în sediul instituţiilor penitenciare.

1.3.2. Implementarea conceptului de desfăşurare a şedinţelor de judecată cu participarea deţinuţilor în regim on-line.

Obiectivul specific 1.4. Dezvoltarea capacităţii IT

1.4.1. Instituirea serviciilor IT în subdiviziunile sistemului administraţiei penitenciare.

1.4.2. Îmbunătăţirea infrastructurii tehnologiilor informaţionale, de telecomunicaţii, altor mijloace de transmisie de date şi sisteme de securitate şi protecţie a datelor.

1.4.3. Automatizarea proceselor de activitate.

Obiectivul specific 1.5. Consolidarea capacităţii de asigurare materială a sistemului administraţiei penitenciare

1.5.1. Dezvoltarea sectorului de producere al sistemului administraţiei penitenciare

Obiectivul specific 1.6. Utilizarea oportunităţilor de dezvoltare a sistemului administraţiei penitenciare cu asistenţa partenerilor

1.6.1. Dezvoltarea capacităţii de accesare a finanţărilor externe.

1.6.2. Dezvoltarea de parteneriate naţionale şi internaţionale.

Obiectivul specific 1.7. Asigurarea transparenţei şi integrităţii personalului sistemului administraţiei penitenciare

1.7.1. Asigurarea transparenţei actului decizional şi a proceselor de activitate.

1.7.2. Elaborarea unui sistem de standardizare a criteriilor de integritate.

Obiectivul specific 1.8. Promovarea imaginii sistemului administraţiei penitenciare

1.8.1. Eficientizarea activităţii de comunicare internă şi externă, în vederea prezentării unei imagini obiective a sistemului administraţiei penitenciare .

1.8.2. Promovarea activităţii sistemului administraţiei penitenciare în vederea schimbării percepţiei comunităţii.

1.8.3. Dezvoltarea relaţiilor de cooperare cu societatea civilă, mediul academic şi mass-media.

Obiectivul general 2. Organizarea eficientă a managementului resurselor umane ale sistemului administraţiei penitenciare

Obiectivul specific 2.1. Formarea profesională a angajaţilor sistemului administraţiei penitenciare

2.1.1. Dezvoltarea capacităţilor de formare profesională ale Centrului instructiv.

2.1.2. Eficientizarea programelor de instruire continuă.

Obiectivul specific 2.2. Dezvoltarea procedurilor de resurse umane

2.2.1.Descentralizarea competenţelor de gestionare a personalului sistemului administraţiei penitenciare prin ordin al ministrului justiţiei.

2.2.2.Optimizarea proceselor de recrutare şi selectare a personalului.

2.2.3. Eficientizarea sistemului automatizat de evidenţă a resurselor umane.

2.2.4. Adaptarea operaţională a statelor de personal şi schemelor de încadrare la necesităţile sistemului administraţiei penitenciare .

2.2.5. Dezvoltarea unui sistem de gestiune a carierei.

Obiectivul specific 2.3. Dezvoltarea unui sistem de motivare a personalului sistemului administraţiei penitenciare , bazat pe performanţele profesionale individuale

2.3.1. Instituirea unui mecanism decizional privind promovarea în cariera profesională, conform competenţelor profesionale individuale ale personalului.

2.3.2. Crearea şi îmbunătăţirea condiţiilor de muncă corespunzătoare personalului sistemului administraţiei penitenciare .

Obiectivul specific 2.4. Asistenţa psihologică a personalului sistemului administraţiei penitenciare

2.4.1. Evaluarea nevoilor de asistenţă psihologică în subdiviziunile sistemului administraţiei penitenciare .

2.4.2. Creşterea competenţei psihologice a angajaţilor sistemului administraţiei penitenciare .

2.4.3. Eficientizarea procesului de evaluare psihologică iniţială, continuă şi periodică a personalului sistemului administraţiei penitenciare .

Obiectivul general 3. Modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii sistemului administraţiei penitenciare pentru îmbunătăţirea condiţiilor de detenţie

Obiectivul specific 3.1. Consolidarea capacităţilor asigurării materiale a sistemului administraţiei penitenciare

3.1.1 Identificarea nevoilor reale ale instituţiilor penitenciare pentru asigurarea executării pedepselor privative de libertate conform scopului acestora.

3.1.2 Elaborarea propunerilor de modificare a cadrului normativ pentru evaluarea reală a necesităţilor de finanţare ale sistemului administraţiei penitenciare .

3.1.3 Alocarea de la bugetul de stat a mijloacelor financiare necesare conform normelor în vigoare.

Obiectivul specific 3.2. Modernizarea spaţiilor de deţinere şi a infrastructurii instituţiilor penitenciare

3.2.1. Identificarea noilor spaţii sau încăperi, care ar putea fi reabilitate şi amenajate în vederea plasării persoanelor deţinute.

3.2.2 . Construcţia de noi instituţii de detenţie.

3.2.3 . Reconstrucţia instituţiilor de detenţie.

Obiectivul general 4. Instituirea sistemului progresiv de executare a pedepsei

Obiectivul specific 4.1. Consolidarea rolului autorităţilor penitenciare în procesul de executare progresivă a pedepsei

4.1.1. Revizuirea cadrului normativ în vederea introducerii sistemului progresiv de executare a pedepsei.

4.1.2. Crearea regimurilor progresive şi adaptarea infrastructurii instituţiilor penitenciare, în scopul aplicării regimului diferenţiat de executare a pedepselor.

4.1.3. Instituirea unui sistem eficient de motivare a deţinuţilor.

Obiectivul specific 4.2. Crearea mecanismului de evaluare şi planificare individualizată a executării pedepsei

4.2.1. Crearea structurii de evaluare şi planificare a executării pedepsei.

4.2.2. Dezvoltarea instrumentelor de evaluare a deţinuţilor şi planificare a executării pedepsei.

4.2.3. Stabilirea mecanismului de implementare a Programului individual de executare a pedepsei.

4.2.4. Dezvoltarea competenţelor personalului structurii de evaluare şi planificare a executării pedepsei.

Obiectivul specific 4.3. Dezvoltarea funcţiei educative

4.3.1. Reorganizarea sistemului educativ.

4.3.2. Dezvoltarea unor standarde şi metodologii educaţionale eficiente.

4.3.3. Dezvoltarea de activităţi pe domeniul educaţie.

Obiectivul specific 4.4. Dezvoltarea metodelor şi tehnicilor de intervenţie psihosocială

4.4.1. Implementarea unor instrumente de evaluare a nevoilor psihosociale a condamnaţilor la nivelul tuturor instituţiilor penitenciare.

4.4.2. Dezvoltarea procesului de intervenţie psihosocială specifice pentru diverse categorii de condamnaţi.

4.4.3. Dezvoltarea şi implementarea metodologiilor standardizate de intervenţie psihosocială.

Obiectivul specific 4.5. Dezvoltarea parteneriatelor instituţiilor penitenciare cu birourile de probaţiune, cu autorităţile publice locale şi cu alte organizaţii publice sau private, cu membrii societăţii civile, cu familiile şi comunităţile în vederea promovării reabilitării şi a incluziunii sociale a persoanelor private de libertate

4.5.1. Încheierea parteneriatelor de colaborare a penitenciarelor cu birourile de probaţiune.

4.5.2. Cooperarea cu serviciile sociale din exterior şi implicarea societăţii civile în procesul de resocializare.

Obiectivul general 5. Garantarea siguranţei sistemului de detenţie

Obiectivul specific 5.1. Dezvoltarea şi implementarea procedurilor privind siguranţa deţinerii

5.1.1. Standardizarea procedurilor specifice siguranţei detenţiei.

5.1.2. Implementarea unui program diferenţiat de lucru pentru personalul care execută serviciul diurn.

5.1.3. Dezvoltarea capacităţilor de intervenţie în situaţii de criză şi urgenţă (incidente critice, incendii, inundaţii, seisme etc.).

Obiectivul specific 5.2. Dezvoltarea infrastructurii pentru asigurarea siguranţei deţinerii

5.2.1. Îmbunătăţirea sistemelor de pază, supraveghere şi amenajări de siguranţă.

5.2.2 Dotarea cu echipament specializat (de protecţie) a personalului.

5.2.3. Adaptarea măsurilor de siguranţă la regimurile progresive de executare a pedepsei.

5.2.4. Instituirea sistemului electronic de acces – control.

5.2.5. Crearea Centrului chinologic.

Obiectivul specific 5.3. Prevenirea şi combaterea criminalităţii, terorismului şi eradicarea fenomenului subculturii criminale în mediul penitenciar

5.3.1. Consolidarea cadrului organizatorico-funcţional al activităţii de prevenire şi combatere a criminalităţii organizate, terorismului şi eradicarea fenomenului subculturii criminale în mediul penitenciar.

Obiectivul specific 5.4. Reducerea violenţei în sistemul administraţiei penitenciare

5.4.1. Elaborarea unui program de reducere a violenţei în mediul penitenciar.

5.4.2. Reorganizarea spaţiilor locative prin reamenajarea spaţiilor de trai şi zonelor locative mai mici.

Obiectivul specific 5.5. Siguranţa activităţii de escortare şi transport a persoanelor private de libertate

5.5.1.Escortarea în siguranţă a persoanelor private de libertate în afara locului de deţinere.

Obiectivul general 6. Dezvoltarea serviciilor medicale de calitate pentru persoanele private de libertate, echivalente cu cele prestate în sistemul public de sănătate

Obiectivul specific 6.1. Îmbunătăţirea managementului serviciilor de sănătate în sistemul administraţiei penitenciare

6.1.1. Instituirea unităţii de dirijare a serviciilor de sănătate acordate persoanelor deţinute.

6.1.2. Consolidarea capacităţii unităţii de dirijare a serviciilor de sănătate acordate persoanelor deţinute.

6.1.3. Colaborarea dintre unitatea de dirijare a serviciilor de sănătate acordate persoanelor deţinute cu instituţiile medico-sanitare publice, ONG-uri.

6.1.4. Implementarea sistemului informaţional integrat pentru managementul asistenţei medicale în penitenciare.

Obiectivul specific 6.2. Îmbunătăţirea finanţării serviciilor de sănătate prestate persoanelor deţinute

6.2.1. Finanţarea integrală a cheltuielilor pentru asistenţa medicală prestată deţinuţilor.

6.2.2. Reformarea mecanismelor de finanţare a serviciilor medicale spitaliceşti din cadrul sistemului administraţiei penitenciare .

Obiectivul specific 6.3. Îmbunătăţirea calităţii serviciilor medicale prestate persoanelor deţinute

6.3.1. Dezvoltarea capacităţilor acordării asistenţei medicale persoanelor deţinute.

6.3.2. Acreditarea serviciilor medicale.

6.3.3. Implementarea programelor de sănătate pentru persoanele deţinute în penitenciare.

6.3.4. Modificarea metodologiei de plată şi încadrare a personalului medical angajat pe bază de contract de prestare a serviciilor.

6.3.5. Eficientizarea activităţii personalului medical.

VI. REZULTATE ANTICIPATE

Obiectivul general 1. Instituirea unui model eficient de administrare a sistemului administraţiei penitenciare :

- aprobarea proiectului legii cu privire la sistemul administraţiei penitenciare;

- 100% dintre subdiviziunile sistemului administraţiei penitenciare cu organigrame nou elaborate în baza evaluării funcţionalităţii acestora;

- standarde de personal aprobate pe domenii de activitate şi categorii de subdiviziuni subordonate Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor ;

- manual de proceduri aprobat şi utilizat de toate subdiviziunile sistemului administraţiei penitenciare ;

- implementarea la nivelul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor a sistemului de management al calităţii (ISO 9001:2016);

- crearea pentru managerii de instituţii a competenţelor de planificare strategică;

- sporirea competenţelor conducerii penitenciarelor în privinţa gestionării resurselor umane şi mijloacelor financiare pentru o mai eficientă administrare a acestora;

- crearea mediului favorabil instituirii de parteneriate public-private;

- modificarea cadrului normativ relevant pentru implementarea reglementărilor şi recomandărilor internaţionale;

- interacţiune eficientă cu instanţele de judecată;

- crearea condiţiilor necesare pentru a oferi posibilităţi de încadrare în muncă şi sau ocupaţionale pentru toţi deţinuţii;

- infrastructura informatică şi de telecomunicaţii va acoperi cel puţin 80% din nevoile identificate pînă în 2020;

- implementarea a 75% dintre opţiunile identificate pentru automatizarea de procese;

- în fiecare penitenciar va exista capacitatea de a dezvolta în mod independent proiecte cu finanţare externă.

Obiectivul general 2. Organizarea eficientă a managementului resurselor umane ale sistemului administraţiei penitenciare :

- sporirea calităţii formării profesionale / instruirii angajaţilor sistemului administraţiei penitenciare ;

- ocuparea prin concurs a funcţiilor vacante;

- înfiinţarea şi ocuparea la nivel de 90% din necesarul real de resurse umane pînă la sfîrşitul anului 2020;

- elaborarea Ghidului carierei funcţionarilor publici cu statut special;

- majorarea nivelului de salarizare a angajaţilor sistemului administraţiei penitenciare pentru sporirea interesului de încadrare şi menţinere în serviciul sistemului administraţiei penitenciare a specialiştilor calificaţi;

- instituirea unui mecanism decizional privind promovarea în cariera profesională conform competenţelor profesionale individuale;

- îmbunătăţirea condiţiilor de muncă pentru angajaţii sistemului administraţiei penitenciare ;

- creşterea cu 25% a capacităţii acordării asistenţei psihologice angajaţilor sistemului administraţiei penitenciare .

Obiectivul general 3. Modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii sistemului administraţiei penitenciare pentru îmbunătăţirea condiţiilor de detenţie:

- creşterea cu 50% a nivelului investiţiilor raportate la subdiviziunea de deţinere;

- majorarea cu 40% a capacităţii de cazare a sistemului administraţiei penitenciare în condiţii de cel puţin 4m² pentru o persoană;

- amenajarea a minimum 2000 de noi locuri de cazare avînd în vedere standardele actuale pînă la sfîrşitul anului 2020;

- modernizarea a minimum 2000 locuri de cazare avînd în vedere standardele actuale pînă la sfîrşitul anului 2020;

- indicele de ocupare total va înregistra o valoare situată sub pragul de 100% raportat la standardul naţional;

- capacitatea de transport a sistemului administraţiei penitenciare va creşte cu 20% pînă în 2020;

- numărul spaţiilor ce nu întrunesc condiţiile minime de detenţie vor scădea cu 50% pînă în 2020;

- îmbunătăţirea calităţii alimentării persoanelor private de libertate.

Obiectivul general 4. Instituirea sistemului progresiv de executare a pedepsei:

- modificarea cadrului normativ în privinţa excluderii tipurilor de penitenciare, cu atribuirea de competenţe administraţiei penitenciare de a plasa deţinuţii pe regimuri de detenţie în baza regulilor de individualizare;

- crearea sectoarelor de detenţie pentru deţinerea separată a deţinuţilor în regimuri diferenţiate de detenţie;

- crearea structurii de evaluare şi planificare a executării pedepsei;

- eficientizarea mecanismului de implementare a Programului individual de executare a pedepsei;

- instituirea criteriilor de destindere a regimului de detenţie în funcţie de realizarea Programului individual de executare a pedepsei;

- programele de educaţie şi intervenţie psihosocială sînt disponibile pentru toţi deţinuţii vulnerabili la un nivel calitativ corespunzător standardelor asumate;

- crearea condiţiilor de încadrare a deţinuţilor care doresc la programele de alfabetizare, şcolarizare şi calificare profesională;

- ponderea activităţilor de intervenţie psihosocială va creşte cu 50% pînă în 2020;

- instituirea unui sistem eficient de motivare a deţinuţilor de a participa la programe şi activităţi recomandate în planul individual de executare a pedepsei;

- interacţiunea eficientă cu birourile de probaţiune şi serviciile sociale din comunitate.

Obiectivul general 5. Garantarea siguranţei sistemului de detenţie:

- reglementarea detaliată a tuturor proceselor caracteristice domeniului de pază, escortare şi supraveghere (în special pentru situaţii de criză ce presupun aplicarea forţei fizice şi mijloacelor speciale);

- instituirea unor garanţii instituţionale de protecţie juridică a personalului domeniului regim şi pază;

- compartimentarea spaţiilor de detenţie (dormitoare şi curţi de plimbare);

- crearea echipelor de intervenţie şi a negociatorilor la nivelul instituţiilor penitenciare;

- automatizarea accesului în posturile de control, a uşilor de la intrarea în secţiile de deţinere;

- implementarea unui program de reducere a violentei ce va avea drept scop scăderea nivelului actelor de agresiune asupra personalului şi între persoanele private de libertate cu 25% pînă în 2020;

- îmbunătăţirea sistemelor de detecţie, alarmare şi semnalizare a incidentelor critice şi operaţionale, şi a situaţiilor de urgenţă;

- echiparea corespunzătoare a angajaţilor conform misiunilor de serviciu;

- instituirea la nivelul fiecărui penitenciar a echipelor de escortă;

- reabilitarea şi construirea gardurilor, amenajărilor şi echipamentelor de siguranţă, pentru direcţionarea resurselor umane alocate pentru personalul din serviciile pază pentru serviciile care desfăşoară activităţi cu deţinuţii;

- deferirea justiţiei a tuturor cazurilor de relaţii neregulamentare şi corupţie admise de către angajaţii sistemului administraţiei penitenciare .

Obiectivul general 6. Dezvoltarea serviciilor medicale de calitate pentru persoanele private de libertate, echivalente cu cele prestate în sistemul public de sănătate:

- instituirea unei structuri responsabile de administrare a domeniului de asistenţă medicală a deţinuţilor;

- acreditarea serviciilor medicale din penitenciare;

- achiziţionarea medicamentelor şi serviciilor medicale conform necesităţilor;

- includerea unor categorii de deţinuţi în categoria persoanelor asigurate medical;

- mecanism eficient de interacţiune cu instituţiile din subordinea Ministerului Sănătăţii, pentru facilitarea implementării în penitenciare a programelor naţionale de sănătate;

- crearea în instituţiile medico-sanitare publice a saloanelor specializate pentru asistenţa medicală a persoanelor deţinuţi.

VII. TERMENE DE REALIZARE

Prezenta Strategie este implementată pentru o perioadă de 5 ani, începînd cu 2016 pînă în anul 2020 pe baza unui Plan de acţiuni structurat conform obiectivelor strategice, măsuri, activităţi, rezultate, termene, responsabili şi instrumente de evaluare.

Planul de acţiuni este revizuit anual pentru a putea fi asigurat nivelul necesar de flexibilitate în implementare şi răspuns imediat schimbărilor din sistem, însă fără ca modificările să afecteze semnificativ scopul Strategiei. Flexibilitatea este, deci, necesară şi oportună la nivel de mijloace, instrumente şi acţiuni.

Implementarea efectivă are în vedere două paliere de acţiune: unul central şi altul local. La nivel central sînt implementate acţiunile ce ţin exclusiv de competenţa Aparatului Central – prin şefii de direcţii/secţii, iar la nivel local de către şefii penitenciarelor, care vor avea responsabilitatea directă în ceea ce priveşte respectarea calendarului aferent planului de acţiuni de subdiviziune, prin coordonarea acestuia cu Aparatul Central.

VIII. ANALIZA RISCURILOR

Riscurile aferente prezentei Strategii sînt atît generale (preponderent de natură externă, fiind caracteristice tuturor proiectelor), cît şi specifice.

Categorii generale de risc:

1. Riscuri de natură tehnico-financiară.

2. Riscul legat de adaptare a concepţiei strategice.

3. Riscul neimplicării sau pierderii sprijinului pentru Strategie.

4. Riscuri de administrare.

5. Riscul profesional.

Avînd în vedere aspectele de mai sus, putem remarca prezenţa factorilor de risc în fiecare din sectoarele analizate. Sistemul administraţiei penitenciare a avut în vedere o serie de activităţi menite să conştientizeze, să reducă şi să controleze riscurile de ordin general ale proiectului propus.

1) În ceea ce priveşte diminuarea riscului de ordin tehnic şi financiar s-a avut în vedere existenţa unei logici a intervenţiei în cazul planurilor de activitate, transpusă în legătura de cauzalitate dintre activităţile propuse pentru îndeplinirea obiectivelor şi rezultatele aşteptate. Rezultatele au fost formulate avînd în vedere beneficiile aşteptate (outcome) şi nu doar ca o consecinţă firească a activităţilor desfăşurate (output). Producerea rezultatelor aşteptate este verificată prin indicatorii propuşi. Riscul financiar a fost redus prin analiza cost-beneficiu a acţiunilor. În principal, au fost evidenţiate costuri minime ce produc un impact semnificativ. Dacă în urma analizei a rezultat un cost ridicat, au fost ajustate corespunzător termenele de realizare şi au fost consultate planurile de finanţare pentru a obţine certitudinea asigurării resurselor necesare Strategiei.

2) Adaptarea Strategiei pentru dezvoltarea sistemului administraţiei penitenciare a avut în vedere atît concepţia fundamentală existentă la nivelul societăţii în legătură cu ceea ce ar trebui să facă serviciul (au existat întîlniri cu reprezentanţii societăţii civile, ai ONG-urilor, dezbateri), cît şi părerea angajaţilor sistemului administraţiei penitenciare . De menţionat că Strategia a fost elaborată de un grup de lucru format din persoane cu experienţă din sistemul administraţiei penitenciare, asistaţi de un expert internaţional, folosind metodele moderne de elaborare a documentelor de politică publică.

3) Sistemul administraţiei penitenciare conştientizează riscul neimplicării sau al pierderii sprijinului pentru Strategie. În acest caz, scopul Strategiei este serios afectat, cu implicaţii asupra rezultatelor urmărite. Reînnoirea periodică a declaraţiei de sprijin în plan formal dublată de susţinerea efectivă din partea condiţie necesară pentru îndeplinirea obiectivelor.

4) Riscul de management al proiectului poate afecta derularea corespunzătoare a activităţilor prevăzute. Amploarea activităţilor ce presupun implementarea şi monitorizarea Strategiei, conduc la un grad crescut de risc, datorită volumului de muncă şi a diversităţii aspectelor ce trebuie avute în vedere de către membrii Comisiei. Trebuie menţionat şi faptul că proiectul prezintă un anumit grad de noutate pentru mulţi dintre cei implicaţi, existînd riscul înţelegerii şi aplicării defectuoase a prevederilor Strategiei.

5) Riscul de apariţie a unor probleme de natură profesională se referă, în special, la calitatea factorului uman ce se prezintă la selecţie. Datorită unor aspecte specifice pentru societatea actuală (probleme legate de corupţie, ierarhizarea valorilor) se poate ajunge la un impas în cadrul proiectului ca urmare a faptului că soluţia de natură umană aleasă uneori a fost cea mai la îndemînă, nu şi cea mai potrivită.

Caracteristica riscurilor generale este aceea că ele nu depind în mod direct şi în totalitate de Sistemul administraţiei penitenciare şi, prin urmare, nu se află sub controlul ori influenţa acestuia.

IX. PROCEDURI DE MONITORIZARE ŞI RAPORTARE

Implementarea prezentei Strategii este asigurată de către Guvern prin intermediul Ministerului Justiţiei. Totodată, în procesul de implementare sînt implicate atît instituţiile publice centrale, cît şi Ministerul Educaţiei, Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, Ministerul Sănătăţii, Ministerul Finanţelor, Ministerul Afacerilor Interne şi organizaţiile societăţii civile.

Ministerul Justiţiei este principalul responsabil de asigurarea eficienţei mecanismului de monitorizare şi evaluare a implementării Strategiei, prin intermediul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor .

Directorul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor informează anual Ministerul Justiţiei asupra nivelului implementării Planului de acţiuni pentru implementarea Strategiei de dezvoltare a sistemului administraţiei penitenciare pentru anii 2016-2020. Informarea se face prin intermediul unui Raport anual de progres.

La nivelul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor , mecanismul de monitorizare şi raportare este următorul:

- subdiviziunea responsabilă cu raportarea nivelului implementării Planului de acţiuni pentru implementarea strategiei raportează trimestrial directorului Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor măsurile adoptate în perioada de raportare. În acest sens, subdiviziunea de monitorizare centralizează raportările primite, prelucrează informaţiile şi elaborează un raport de sinteză privind gradul de implementare şi îl prezintă în cadrul şedinţelor Consiliului consultativ al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor ;

- Consiliul consultativ al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor analizează nivelul realizării Planului de acţiuni pentru implementarea Strategiei, respectarea termenelor, problemele şi cauzele care au condus la neimplementare sau implementare defectuoasă, stabileşte măsurile care se impun pentru corectarea erorilor şi asigură, prin fiecare membru, transmiterea acestor măsuri personalului din subordine.

La nivelul subdiviziunilor subordonate Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor , mecanismul de monitorizare şi raportare se face în baza planului de activităţi al acestora, astfel:

- trimestrial, sau ori de cîte ori este necesar, se analizează, în cadrul şedinţelor de bilanţ al activităţii subdiviziunii subordonate, stadiul implementării Strategiei, respectarea termenelor, problemele şi cauzele care au condus la neimplementare sau implementare defectuoasă, se stabilesc măsurile care se impun pentru corectarea erorilor şi se asigură, transmiterea acestor măsuri personalului din subordine;

- o copie de pe procesul-verbal al şedinţei de bilanţ se remite subdiviziunii responsabile, cu raportarea stadiului implementării Strategiei.

Baza de raportare a realizării rezultatelor o reprezintă indicatorii din Planul de implementare a Strategiei. În acest sens, subdiviziunea responsabilă de organizarea planificării activităţii Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor , iar în cazul subdiviziunilor subordonate grupul de lucru pentru planificarea activităţii va asigura includerea în Planul anual de activitate, acţiunile din strategie necesare a fi implementare în perioada respectivă.

Monitorizarea implementării va fi una continuă, în procesul căreia se va ţine cont de indicatorii de realizare stabiliţi în Planul de acţiuni privind implementarea Strategiei. În evaluarea progresului de implementare a Strategiei vor fi realizate două evaluări intermediare, independente pentru ţintele stabilite în 2017 şi 2018, în scopul ajustării planurilor la necesităţile şi tendinţele la acea perioadă. Evaluarea intermediară se va axa pe măsurarea rezultatelor şi a obiectivelor stabilite, prin prisma Cadrului de Monitorizare şi Evaluare. În baza acestor evaluări intermediare urmează a fi definite rezultatele aşteptate şi obiectivele specifice. Mai mult decît atît, aceste evaluări vor fi folosite la determinarea acţiunilor necesare pentru următorii ani, în conformitate cu realităţile existente şi la planificarea bugetară pentru perioada ulterioară.

Primul raport de evaluare va fi elaborat la finele anului 2017, în baza rapoartelor anuale prezentate de instituţiile responsabile de implementare, şi va cuprinde gradul de realizare a obiectivelor şi acţiunilor propuse în perioada respectivă, precum şi nivelul atingerii indicatorilor de impact. Astfel, vor fi identificaţi factorii ce au influenţat succesul sau insuccesul realizării activităţilor preconizate, informaţia respectivă fiind utilizată în scopul planificării activităţilor pentru perioada ulterioară.

Rezultatele implementării Strategiei se vor prezenta într-o evaluare finală independentă, ce va măsura impactul asupra sistemului administraţiei penitenciare al rezultatelor atinse în cadrul fiecărei priorităţi strategice şi al Strategiei în general. Evaluarea finală va fi realizată prin prisma relevanţei, eficienţei, eficacităţii, durabilităţii, impactului şi a abordării bazate pe drepturile omului, cu implicarea reprezentanţilor societăţii civile.

Anexa nr.2

la Hotărîrea Guvernului

nr.1462 din 30 decembrie 2016

Planul de acţiuni

privind implementarea Strategiei de dezvoltare

a sistemului administraţiei penitenciare pentru anii 2016-2020