1471/30.12.2016 Hotărîre cu privire la aprobarea Planului naţional de acţiuni în domeniul eficienţei energetice pentru anii 2016-2018
GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA
H O T Ă R Î R E
cu privire la aprobarea Planului naţional de acţiuni în
domeniul eficienţei energetice pentru anii 2016-2018
nr. 1471 din 30.12.2016
(în vigoare 31.03.2017)
Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 92-102 art. 257 din 31.03.2017
* * *
Notă: În tot textul hotărîrii şi al Planului de acţiuni, sintagmele “Ministerul Economiei”, “Ministerul Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor” şi “Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor”, la orice caz gramatical, se substituie cu sintagma “Ministerul Economiei şi Infrastructurii”, la cazul gramatical corespunzător, conform Hot.Guv. nr.738 din 20.07.2018, în vigoare 17.08.2018
În temeiul art.9 şi 17-19 din Legea nr.142 din 2 iulie 2010 cu privire la eficienţa energetică (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2010, nr.155-158, art.545), Guvernul
HOTĂRĂŞTE:
1. Se aprobă Planul naţional de acţiuni în domeniul eficienţei energetice pentru anii 2016-2018 (se anexează).
2. Consiliile raionale şi consiliile municipale, Adunarea Populară a unităţii teritoriale autonome Găgăuzia, în coordonare cu Agenţia pentru Eficienţă Energetică, vor asigura elaborarea, coordonarea şi aprobarea programelor şi planurilor de acţiuni locale în domeniul eficienţei energetice, în conformitate cu Planul de acţiuni nominalizat, Programul naţional pentru eficienţă energetică 2011-2020 şi Legea cu privire la eficienţa energetică.
3. Ministerele şi instituţiile responsabile de implementare vor întreprinde măsurile necesare pentru realizarea Planului de acţiuni menţionat şi vor prezenta Agenţiei pentru Eficienţă Energetică anual, pînă la data de 15 februarie, informaţii privind rezultatele îndeplinirii, în anul precedent, a acţiunilor incluse în Planul de acţiuni.
4. Monitorizarea implementării Planului de acţiuni sus-numit se pune în sarcina Agenţiei pentru Eficienţă Energetică, care va prezenta Guvernului anual, pînă la 1 martie, raportul privind realizarea acestuia.
5. Controlul asupra executării prezentei hotărîri se pune în sarcina Ministerului Economiei şi Infrastructurii.
| PRIM-MINISTRU | Pavel FILIP |
| Contrasemnează: | |
| Viceprim-ministru, | |
| ministrul economiei | Octavian Calmîc |
| Ministrul finanţelor | Octavian Armaşu |
| Ministrul dezvoltării regionale | |
| şi construcţiilor | Vasile Bîtca |
| Ministrul transporturilor şi | |
| infrastructurii drumurilor | Iurie Chirinciuc |
| Ministrul mediului | Valeriu Munteanu |
| Nr.1471. Chişinău, 30 decembrie 2016. | |
Aprobat
prin Hotărîrea Guvernului
nr.1471 din 30 decembrie 2016
Notă: În tot textul Planului naţional de acţiuni cuvintele “Agenţia pentru Protecţia Consumatorilor”, la orice caz gramatical, se substituie prin cuvintele “Agenţia pentru Protecţia Consumatorilor şi Supravegherea Pieţei”, la cazul gramatical corespunzător conform Hot.Guv. nr.1089 din 18.12.2017, în vigoare 20.12.2017
PLANUL NAŢIONAL DE ACŢIUNI
în domeniul eficienţei energetice pentru anii 2016-2018
SUMAR EXECUTIV
CONTEXT
1. Republica Moldova a aderat la Comunitatea Energetică (EnC) în anul 2010, astfel că transpunerea Directivei 2006/32/CE privind eficienţa energetică la utilizatorii finali şi serviciile energetice, relevantă pentru acest proces, şi, respectiv, elaborarea planurilor de acţiune corespunzătoare au început în Moldova mai tîrziu decît în alte părţi contractante. Planurile naţionale de acţiuni în domeniul eficienţei energetice sînt elaborate pentru o perioadă de 3 ani, în scopul stabilirii obiectivelor privind economia de energie şi al măsurilor adecvate pentru atingerea obiectivelor stabilite. Primul Plan naţional de acţiuni în domeniul eficienţei energetice a fost elaborat pentru perioada 2013-2015, în timp ce alte părţi contractante elaborau deja cel de-al doilea plan. Prezentul Plan de acţiuni include o analiză retrospectivă a primei perioade de implementare şi o strategie cuprinzătoare pentru sporirea eficienţei energetice în perioada 2016-2018.
2. Prezentul Plan de acţiuni a fost întocmit pe baza modelului elaborat de Secretariatul Comunităţii Energetice şi prezentat Grupului de coordonare pentru eficienţă energetică la Sesiunea de instruire pentru întocmirea Planului naţional de acţiuni în domeniul eficienţei energetice, desfăşurată la 17-18 noiembrie 2015. Noul model (modelul celui de-al treilea Plan naţional de acţiuni în domeniul eficienţei energetice) include obligaţiile de raportare conform Directivei 2006/32/CE privind eficienţa energetică la utilizatorii finali şi serviciile energetice, facilitînd întocmirea unui document strategic global pentru toate economiile de energie şi pentru toate măsurile de economisire a energiei prevăzute în Directiva 2012/27/UE privind eficienţa energetică şi cu Directiva 2010/31/CE privind performanţa energetică a clădirilor. Noul model reflectă şi diferenţele existente în ceea ce priveşte angajamentele Republicii Moldova, care decurg din aderarea mai tîrzie a ţării la Comunitatea Energetică.
PROCESUL DE ELABORARE ŞI ADOPTARE
3. Pentru elaborarea acestui document a fost creat un grup de lucru, care a activat pe parcursul perioadei octombrie 2015-aprilie 2016, rezultatul activităţii sale fiind prima versiune a prezentului Plan de acţiuni. În procesul de elaborare a documentului au fost contactate peste 60 de diverse instituţii, companii şi autorităţi publice, inclusiv:
1) autorităţile administraţiei publice de nivelul al doilea şi municipalităţile;
2) Ministerul Economiei şi Infrastructurii;
[Subpct.3 exclus prin Hot.Guv. nr.738 din 20.07.2018, în vigoare 17.08.2018]
4) Ministerul Mediului;
[Subpct.5 exclus prin Hot.Guv. nr.738 din 20.07.2018, în vigoare 17.08.2018]
6) Ministerul Finanţelor;
7) Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare;
8) Agenţia pentru Eficienţă Energetică;
9) Inspectoratul Energetic de Stat;
10) Agenţia pentru Protecţia Consumatorilor şi Supravegherea Pieţei;
11) Agenţia Naţională pentru Reglementare în Energetică;
12) Î.S. “Moldelectrica” – operatorul reţelei de transport şi de sistem din Republica Moldova; S.A. “RED Nord”, S.A. “RED Nord-Vest”, Î.C.S. “RED Union Fenosa” S.A. – operatori ai reţelei de distribuţie;
13) S.A. “Termoelectrica” – producător şi distribuitor de energie termică în mun. Chişinău;
14) S.A. “CET-Nord”, mun. Bălţi;
15) Unitatea teritorială autonomă Găgăuzia;
16) Universitatea Tehnică din Moldova;
17) Institutul de Energetică al Academiei de Ştiinţe a Moldovei;
18) Fondul pentru Eficienţă Energetică;
19) Fondul de Investiţii Sociale din Moldova;
20) Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare: proiectele “MoSEFF”, “MoREEFF”;
21) Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare în Moldova: Proiectul Energie şi Biomasă în Moldova, Proiectul “ESCO-Moldova”;
22) AO “Asociaţia Patronală în Domeniul Energetic” şi “Institutul Casei Pasive”.
4. Procesul de consultări publice, desfăşurat intens în primăvara anului 2016, a permis Ministerului Economiei şi Infrastructurii şi Agenţiei pentru Eficienţă Energetică să colecteze opinii pentru elaborarea versiunii finale a prezentului Plan de acţiuni.
REVIZUIREA OBIECTIVELOR
5. Pentru elaborarea prezentului Plan de acţiuni au fost revizuite obiectivele stabilite de Programul naţional pentru eficienţă energetică 2011-2020 şi Planul naţional de acţiuni în domeniul eficienţei energetice pentru anii 2013-2015, sumarul acestora fiind inclus în Metodologia de calcul (conform Directivei 2006/32/CE privind serviciile energetice şi Directivei 2012/27/UE privind eficienţa energetică), precum şi setul de presupuneri sînt prezentate explicit în secţiunile 1.3.2 şi 1.3.3. În secţiunea 1.3.2 sînt explicate diferenţele care există în abordarea calculului în cadrul Planului naţional de acţiuni în domeniul eficienţei energetice pentru anii 2013-2015, precum şi particularităţile privind calculele specifice Moldovei, în detaliu.
6. Revizuirea a fost efectuată în conformitate cu :
1) articolul 4 alineatul (1) din Directiva 2006/32/CE, care prevede următoarele:
“[…] Părţile contractante adoptă şi urmăresc să atingă un obiectiv indicativ naţional general privind economiile de energie de 9% pentru al nouălea an de aplicare a prezentei directive, ce urmează să fie atins prin servicii energetice şi alte măsuri de îmbunătăţire a eficienţei energetice.
Secretariatul Comunităţii Energetice emite un aviz privind măsura în care obiectivul indicativ naţional intermediar este realist şi în conformitate cu obiectivul global.”;
2) anexa I la Directiva 2006/32/CE privind serviciile energetice Metodologia utilizată pentru calculul obiectivului indicativ naţional pentru economiile de energie, conform adaptării efectuate prin Hotărîrea Consiliului Ministerial al Comunităţii Energetice D/2009/05/MC-EnC din 18 decembrie 2009, prevede următoarele:
“1. Pentru a calcula un consum mediu anual, părţile contractante se bazează pe consumul de energie intern final anual al tuturor utilizatorilor de energie care intră sub incidenţa prezentei directive, pentru cea mai recentă perioadă de cinci ani anterioară punerii în aplicare a prezentei directive pentru care sînt disponibile date oficiale. Acest consum de energie final reprezintă cantitatea de energie distribuită sau vîndută consumatorilor finali în această perioadă de cinci ani care nu este corectată în funcţie de grade-zile, schimbări structurale sau schimbări ale producţiei.
Pe baza acestui consum mediu anual, obiectivul indicativ naţional pentru economii de energie se calculează o dată, iar cantitatea absolută de energie de economisit care rezultă se aplică pe durata totală de aplicare a prezentei directive.
Obiectivul indicativ naţional pentru economii de energie:
(a) reprezintă 9% din consumul mediu anual menţionat anterior;
(b) este măsurat după al nouălea an de aplicare a prezentei directive;
(c) este rezultatul economiilor anuale de energie cumulate obţinute în întreaga perioadă de nouă ani de aplicare a prezentei directive;
(d) este realizat prin servicii energetice şi alte măsuri de îmbunătăţire a eficienţei energetice.”;
3) Directiva 2012/27/UE, după cum a fost adoptată prin hotărîrile Consiliului Ministerial al Comunităţii Energetice D/2009/05/MC-EnC din 18 decembrie 2009 şi D/2015/08/MC-EnC din 16 octombrie 2015.
7. Metodologia de calcul (conform Directivei 2006/32/CE privind serviciile energetice şi Directivei 2012/27/UE privind eficienţa energetică), precum şi setul de presupuneri sînt prezentate explicit în secţiunile 1.3.2 şi 1.3.3. În secţiunea 1.3.2 sînt explicate diferenţele care există în abordarea calculului în cadrul Planului naţional de acţiuni în domeniul eficienţei energetice pentru anii 2013-2015, precum şi particularităţile privind calculele specifice Moldovei, în detaliu.
|
Tabelul 1 Obiectivele iniţiale stabilite în Planul naţional de acţiuni în domeniul eficienţei energetice al Republicii Moldova şi obiectivele revizuite |
|||
| Obiectivul (obiectivele) prevăzut/e de Planul naţional de acţiuni în domeniul eficienţei energetice pentru anii 2013-20151 | Obiectivul revizuit pe baza aplicării dispoziţiilor din anexa I la Directiva 2006/32/CE privind serviciile energetice2 | Obiectivul stabilit în conformitate cu articolul 7 din Directiva 2012/27/UE privind eficienţa energetică | |
| Obiectivul naţional indicativ pentru eficienţa energetică: cantitatea absolută de energie de economisit | 428 ktep pînă în 2015
867 ktep pînă în 2016 |
92.9 ktep în 20163
167.2 ktep în 20204 |
29.66 ktep în 2020 |
|
Note: (1) Obiectivele din Planul naţional de acţiuni în domeniul eficienţei energetice pentru anii 2013-2015 nu au fost stabilite în deplină conformitate cu Directiva în calitate de economii anuale, ci sub forma unor economii cumulative, utilizînd anul 2009 ca an de referinţă. (2) Necumulativ. (3) După cel de-al cincilea an de aplicare a Directivei 2006/32/CE privind serviciile energetice. (4) După cel de-al nouălea an de aplicare a Directivei 2006/32/CE privind serviciile energetice. |
|||
8. Calculele efectuate conform dispoziţiilor din anexa I la Directiva 2006/32/CE privind serviciile energetice indică economii în cuantum de 92.9 ktep măsurabile în 2016 (după cel de-al cincilea an de aplicare a Directivei şi 167.2 ktep – economii măsurabile în 2020 (după cel de-al nouălea an de aplicare a Directivei). Concomitent, sînt stabilite economii în cuantum de 29.66 ktep, care decurg din obligaţia asumată în temeiul art.7 lit.a, c şi d din Directiva 2012/27/UE privind eficienţa energetică.
9. În toate evaluările măsurilor anterioare şi în planificarea măsurilor noi/preluate sînt utilizate obiectivele recalculate. Explicaţii detaliate sînt incluse în secţiunea 1.3.2 cu privire la implementarea art.4 din Directiva 2006/32/CE, precum şi în secţiunea 1.3.3 cu privire la implementarea art.7 din Directiva 2012/27/UE privind eficienţa energetică, adaptată prin Decizia D/2015/08/MC-EnC.
ANALIZA RETROSPECTIVĂ PENTRU ANII 2013-2015
10. Pînă în prezent a fost atins un progres relevant în realizarea dispoziţiilor Programului naţional pentru eficienţă energetică 2011-2020 şi ale Planului naţional de acţiuni în domeniul eficienţei energetice pentru anii 2013-2015.
1) Au fost elaborate sau actualizate numeroase documente legislative şi regulatorii, unele dintre acestea fiind deja adoptate:
a) Legea nr.44 din 27 martie 2014 privind etichetarea produselor cu impact energetic (de transpunere a Directivei 2010/30/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 19 mai 2010 privind indicarea, prin etichetare şi informaţii standard de produs, a consumului de energie şi de alte resurse al produselor cu impact energetic), care a intrat în vigoare în luna octombrie 2014;
b) Legea nr.92 din 29 mai 2014 cu privire la energia termică şi promovarea cogenerării (de transpunere parţială a Directivei 2012/27/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 25 octombrie 2012 privind eficienţa energetică, prin care se modifică directivele 2009/125/CE şi 2010/30/UE şi se abrogă directivele 2004/8/CE şi 2006/32/CE), care a intrat în vigoare în luna iulie 2014;
c) Legea nr.128 din 11 iulie 2014 privind performanţa energetică a clădirilor (de transpunere a Directivei 2010/31/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 19 mai 2010 privind performanţa energetică a clădirilor), care a intrat în vigoare în luna ianuarie 2015;
d) Legea nr.151 din 17 iulie 2014 privind cerinţele în materie de proiectare ecologică aplicabile produselor cu impact energetic (de transpunere a Directivei 2009/125/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 21 octombrie 2009 de instituire a unui cadru pentru stabilirea cerinţelor în materie de proiectare ecologică aplicabile produselor cu impact energetic), care a intrat în vigoare în luna aprilie 2015.
2) Implementarea responsabilităţilor este clar partajată între Ministerul Economiei şi Infrastructurii, Ministerul Mediului, Agenţia pentru Eficienţă Energetică şi Agenţia pentru Protecţia Consumatorilor şi Supravegherea Pieţei, în timp ce Fondul pentru Eficienţă Energetică acţionează în calitate de facilitator principal pentru promovarea evoluţiilor în domeniul eficienţei energetice în Republica Moldova.
3) Sînt depuse eforturi şi investite resurse semnificative pentru organizarea instruirii şi elaborarea programelor locale pentru eficienţă energetică şi a planurilor locale de acţiune în domeniul eficienţei energetice (PLAE).
11. Economiile finale de energie pentru anul 2016 sînt estimate la 92.9 ktep, corespunzînd nivelului de aproximativ 30% din volumul preconizat de economii, dar se aşteaptă ca economiile efective să fie mai mari.
12. Prima perioadă de implementare şi monitorizare a rezultatelor măsurilor de eficienţă energetică realizate oferă Republicii Moldova o bază pentru reevaluarea obiectivelor sectoriale iniţial definite şi pentru elaborarea unor obiective mai realiste (a se vedea tabelul 2).
|
Tabelul 2 Obiectivele sectoriale pentru anul 2020 în conformitate cu Directiva 2006/32/CE privind serviciile energetice realocate |
||||
| Sector | Obiectivele sectoriale iniţiale1, ktep |
Obiectivele sectoriale realocate, ktep |
Obiectivele sectoriale iniţiale2, ktep |
Obiectivele sectoriale realocate3, ktep |
| 2016 | 2016 | 2020 | 2020 | |
| Sectorul rezidenţial | 40.8 | 40.1 | 73.4 | 72.2 |
| Sectorul public | 11.7 | 27.8 | 21.1 | 50.0 |
| Sectorul industrial | 11.2 | 8.3 | 20.2 | 15.0 |
| Sectorul transporturi | 29.2 | 16.7 | 52.5 | 30.0 |
| Obiectivul stabilit pentru economiile de energie finală în anul 2020, conform Directivei 2006/32/CE privind serviciile energetice | 92.9 | 92.9 | 167.2 | 167.2 |
|
Note: (1) Calculate pe baza distribuirii consumului de energie între sectoare, media pentru anii 2010-2014. (2) Calculate pe baza distribuirii consumului de energie între sectoare, valoarea medie pentru anii 2010-2014. (3) Calculate pe baza fondurilor disponibile pentru anii 2016-2020 şi pe baza estimării potenţialului sectorului. |
||||
PLANIFICAREA MĂSURILOR PENTRU ANII 2016-2018
13. Obiectivele propuse mai sus vor fi atinse după realizarea unei serii de măsuri în următoarele direcţii principale:
1) investiţii pentru renovarea clădirilor administraţiei publice centrale şi ale altor entităţi publice, precum şi pentru renovarea clădirilor comerciale şi a blocurilor rezidenţiale din sectorul public şi cel privat;
2) încurajarea aplicării măsurilor de eficienţă energetică în mai multe sectoare, inclusiv în transporturi, serviciile de aprovizionare cu apă potabilă şi evacuare a apelor uzate şi iluminatul stradal;
3) introducerea schemelor/sistemelor şi a instrumentelor de finanţare sau a stimulentelor fiscale care să conducă la aplicarea unor tehnologii eficiente din punct de vedere energetic şi care au efect de reducere a consumului la utilizatorii finali din sectoarele rezidenţial, de servicii şi industrial, cum ar fi etichetarea energetică etc.;
4) dezvoltarea şi promovarea pieţei de servicii energetice;
5) încurajarea, prin politici adecvate privind tarifele vamale, a achiziţiilor celor mai performante aparate de uz casnic ce funcţionează pe bază de energie electrică şi gaze naturale; impunerea prin lege a obligaţiilor de eficienţă energetică privind achiziţiile publice;
6) susţinerea cogenerării de înaltă eficienţă şi a sistemelor eficiente de încălzire şi de răcire centralizată;
7) reducerea pierderilor din reţelele de transport şi distribuţie a energiei electrice, gazelor naturale şi a energiei termice, precum şi eficientizarea proceselor de transformare a energiei.
14. Unele din aceste măsuri au fost deja implementate, iar altele urmează să fie identificate şi orientate spre sporirea eficienţei energetice. Actualmente, Republica Moldova prevede aplicarea unui spectru de instrumente (majoritatea cărora au fost deja finanţare) care să permită mişcarea spre îmbunătăţirea eficienţei energetice şi să asigure, pînă în anul 2020, acoperirea a circa 130 ktep din cei 167.
15. Principalele instrumente de implementare a măsurilor indicate mai sus sînt:
1) finanţarea concretă oferită de Uniunea Europeană prin intermediul Băncii Europene de Reconstrucţie şi Dezvoltare, Băncii Europene pentru Investiţii, Fondului pentru Creştere Ecologică, Fondului de investiţii pentru vecinătate; Băncii Internaţionale pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, Programului Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare etc.;
2) mijloacele financiare din bugetul de stat direcţionate prin intermediul Fondului pentru Eficienţă Energetică, Fondului pentru Investiţii Sociale din Moldova, Fondului Ecologic Naţional, Fondului Naţional pentru Dezvoltare Regională etc.
16. Cu toate acestea, în viitorul apropiat trebuie identificate măsuri şi surse de finanţare mai concrete în vederea pregătirii acestora pentru Planul naţional de acţiuni în domeniul eficienţei energetice 2019-2021 şi a asigurării respectării obiectivului indicativ stabilit pentru anul 2020.
17. Tabelul 3 cuprinde măsurile ce urmează a fi realizate în perioada cuprinsă în prezentul Plan de acţiuni. O parte din aceste măsuri au fost lansate înainte de perioada indicată, iar cealaltă parte va fi lansată după anul 2018.
|
Tabelul 3 Măsurile propuse pentru implementare în perioada 2016-2018 |
|||||
| Nr. crt. |
Denumirea măsurii de implementare a eficienţei energetice | Economiile de energie prevăzute pentru anul 2020 [ktep] | Autoritatea/ instituţia de implementare | Finanţarea necesară în perioada 2016-2018 | Sursele de finanţare |
| 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 |
| E.1. | Elaborarea, aprobarea şi implementarea propriilor programe de eficienţă energetică | 12,76 | Operatorii reţelei electrice, Ministerul Economiei şi Infrastructurii (distribuţie/ transport), | 2016-2018
2016 – 19,426 mii lei 2017 – 24,946.6 mii lei 2018 – 25,862.7 mii lei |
Strategia sectorială de cheltuieli în domeniul energetic1, (Programul “Dezvoltarea sectorului energetic”, subprogramul “Politici şi management în sectorul energetic”) |
| 2016-2017
2016 – 260,877.0 mii lei 2017 – 225,020.8 mii lei |
Strategia sectorială de cheltuieli în domeniul energetic 2016-2018 (Programul “Dezvoltarea sectorului energetic”, subprogramul III “Dezvoltarea sectorului electroenergetic” acţiunea “Reabilitarea reţelelor de transport al energiei electrice”) | ||||
| 2016-2017
2016 – 154,402 mii lei 2017 – 224,814.8 mii lei |
Strategia sectorială de cheltuieli în domeniul energetic 2015-2017 (Programul 5800 “Dezvoltarea sectorului energetic”, subprogramul 58.03 “Reţele electrice”), acţiunea “Implementarea Programului de reabilitare a reţelelor de transport al energiei electrice” (Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare, Banca Europeană pentru Investiţii, Uniunea Europeană) | ||||
| E.2. | Îmbunătăţiri cost-eficace infrastructurii reţelei de gaze naturale cu economiile asociate | 26.36 | Agenţia pentru Eficienţă Energetică, Ministerul Economiei şi Infrastructurii, Agenţia Naţională pentru Reglementare în Energetică | 2016-2018
2016 – 138,205 mii lei 2017 – 598,600 mii lei 2018 – 624,500 mii lei |
Sursă principală: tarifele aprobate de Agenţia Naţională pentru Reglementare în Energetică.
Strategia sectorială de cheltuieli în domeniul energetic 2014-2016 (Programul “Dezvoltarea sectorului energetic”, subprogramul II “Reţele şi conducte de gaze naturale”), acţiunile “Interconexiunea conductei Ungheni-Iaşi” finalizată, staţie de contorizare pentru conductă. Strategia sectorială de cheltuieli în domeniul energetic 2016-2018 (Programul “Dezvoltarea sectorului energetic”, subprogramul III “Dezvoltarea sistemului intern pentru aprovizionarea cu gaze naturale”) |
| E.3. | Îmbunătăţirea contorizării şi facturării consumului de gaze naturale prin implementarea tehnologiilor de ultimă oră | N/a | Ministerul Economiei şi Infrastructurii: furnizorii, operatorii reţelelor de transport şi distribuţie | Bugetul propriu al furnizorilor.
Tarifele aprobate de Agenţia Naţională pentru Reglementare în Energetică în conformitate cu cadrul juridic actual |
|
| E.4. | Elaborarea cadrului juridic şi de reglementare şi crearea unui sistem de monitorizare în sectorul termoenergetic | N/a | Ministerul Economiei şi Infrastructurii, Agenţia pentru Eficienţă Energetică | 2016-2018
2016 – 19,426.2 mii lei 2017 – 24,946.6 mii lei 2018 – 25,862.7 mii lei |
Strategia sectorială de cheltuieli în domeniul energetic, (Programul “Dezvoltarea sectorului energetic”, subprogramul “Politici şi management în sectorul energetic”) |
| E.5. | Elaborarea, aprobarea şi implementarea propriilor programe de eficienţă energetică de către operatorii termoenergetici | 19.35
(8.45 ESD) |
Companiile utilităţii, Ministerul Economiei şi Infrastructurii | 40,500,000 dolari SUA | Proiect de termoficare realizat în Chişinău, Împrumut Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare |
| 10,000,000 euro | Proiectul termoficare în mun. Bălţi: 10,000,000 euro, din care:
7,000,000 euro – împrumut Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare, 3,000,000 euro – grant oferit de Fondul Parteneriatului Europei de Est pentru Eficienţă Energetică şi Mediu (E5P) |
||||
| E.6. | Evaluarea cuprinzătoare a potenţialului pentru aplicarea cogenerării de înaltă eficienţă şi a termoficării şi răcirii centralizate eficient | Nu sînt disponibile | Ministerul Economiei şi Infrastructurii | 2016-2018
2016 – 19,426.2 mii lei 2017 – 24,946.6 mii lei 2018 – 25,862.7 mii lei |
Strategia sectorială de cheltuieli în domeniul energetic, subprogramul I. “Elaborarea politicii şi managementului în sectorul energetic” |
|
Sectorul industrial |
|||||
| I.1. | Modernizarea şi renovarea sectorului industrial | 12.9 ktep | Agenţia pentru Eficienţă Energetică, Ministerul Economiei şi Infrastructurii | Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare, Linia de credit MoSEEF III: (circa 20 milioane euro); alte stimulente financiare similare; Buget: Nu sînt disponibile |
Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare, Linia de credit MoSEEF III; Alte stimulente financiare similare |
| I.2. | Introducerea managementului energetic şi a celor mai bune practici în industrie | 1.15 ktep | Ministerul Economiei şi Infrastructurii; Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Dezvoltarea Industrială | Programul naţional de producere mai pură nu oferă subvenţii directe pentru proiecte, dar facilitează investiţiile directe sau subvenţiile de principal eficienţă energetică prin furnizarea de analize şi recomandări | Programul naţional de producere mai pură. Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Dezvoltarea Industrială oferă sprijin profesional şi managerial pentru Programul naţional de producere mai pură Moldova, finanţat de către Guvernul Austriei |
|
Sectorul rezidenţial |
|||||
| B.1. | Elaborarea cadrului juridic cu privire la performanţa energetică a clădirilor | N/a | Ministerul Economiei şi Infrastructurii | 2016-2018
2016 – 1,260 mii lei 2017 – 350 mii lei 2018 – 350 mii lei |
Strategia sectorială de cheltuieli în domeniul energetic: acţiunea “Implementarea cadrului legislativ şi de reglementare privind performanţa energetică a clădirilor” |
| N/a | Foaia de parcurs pentru implementarea Directivei privind performanţa energetică a clădirilor în Republica Moldova (propusă de Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare) | ||||
| B.2 | Promovarea clădirilor al căror consum de energie este aproape zero | N/a | Ministerul Economiei şi Infrastructurii | 2016-2018
2016 – 1,260 mii lei 2017 – 350 mii lei 2018 – 350 mii lei |
Strategia sectorială de cheltuieli în domeniul energetic: acţiunea “Implementarea cadrului legislativ şi de reglementare privind performanţa energetică a clădirilor” |
| N/a | Foaia de parcurs pentru implementarea Directivei privind performanţa energetică a clădirilor în Republica Moldova (Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare) | ||||
| B.3 | Măsuri de îmbunătăţire a eficienţei energetice în blocurile rezidenţiale | 23,71 ktep | Ministerul Economiei şi Infrastructurii | 29,000,000 euro | Linia de credit MoREEFF, facilitată de Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare |
| 3,300,000 euro | Grant oferit de Agenţia Suedeză pentru Cooperare Internaţională şi Dezvoltare | ||||
| 5,000,000 euro | Grant oferit de Uniunea Europeană prin intermediul Fondului de Investiţii pentru Vecinătate | ||||
| N/a | Un nou apel de propuneri de proiecte al Fondului pentru Eficienţă Energetică | ||||
|
Sectorul public |
|||||
| P.1 | Îmbunătăţirea eficienţei energetice în sectorul construcţiilor publice | 47.09 ktep | Autorităţile publice locale, Ministerul Economiei şi Infrastructurii, Agenţia pentru Eficienţă Energetică | 2016-2018
2016 – 184,681.9 mii lei 2017 – 179,520.6 mii lei 2018 – 177,900 mii lei |
Strategia sectorială de cheltuieli în domeniul energetic: subprogramul IV “Eficienţa energetică şi surse regenerabile de energie” |
| P.2 | Îmbunătăţirea eficienţei energetice în sectorul iluminatului public stradal | 0.98 ktep | Autorităţile publice locale | 2016-2018
2016 – 184,681.9 mii lei 2017 – 179,520.6 mii lei 2018 – 177,900 mii lei |
Strategia sectorială de cheltuieli în domeniul energetic: subprogramul “Eficienţa energetică şi surse regenerabile de energie” |
| P.3 | Îmbunătăţirea eficienţei energetice în serviciile municipale/ regionale de alimentare cu apă şi evacuare a apelor uzate. | 2.05 ktep | S.A. “Apă-Canal” Chişinău, alte utilităţi/servicii | 59,000,000 euro
• 24,000,000 euro – Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare • 24,000,000 euro – Banca Europeană pentru Investiţii • 11,000,000 euro – EU prin Fondul de Investiţii pentru Vecinătate |
Proiectul S.A. “Apă-Canal” Chişinău “Modernizarea gestionării apei şi a apelor uzate în Chişinău” (Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare, Banca Europeană pentru Investiţii, Uniunea Europeană, prin intermediul Fondului de investiţii pentru vecinătate) |
| Finalizat în 31 decembrie 2015 30,000,000 euro
• 10,000,000 euro – împrumut Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare • 10,000,000 euro – împrumut Banca Europeană pentru Investiţii • 10,000,000 euro – grant EU prin intermediul facilităţii Fondului de investiţii pentru vecinătate |
- Programul de dezvoltare a companiilor de apă din Republica Moldova;
- Proiectul “Ap”; - Reabilitarea sistemului de alimentare cu apă în raionul Nisporeni: primăriile Nisporeni, Vărzăreşti şi Grozeşti, Republica Moldova (Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare, Banca Europeană pentru Investiţii, Uniunea Europeană, prin intermediul Fondului de Investiţii pentru Vecinătate) |
||||
|
Sectorul de mobilitate/transporturi |
|||||
| T.1 | Promovarea eficienţei energetice în sectorul transportului terestru | 33.7 ktep | Ministerul Economiei şi Infrastructurii, autorităţile administraţiei publice locale | 17,530,000 lei
(1,050,000 euro) |
Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare: Organizarea şi gestionarea parcărilor din Chişinău |
| Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare – Proiect în sectorul urban Chişinău − 207,457,500 lei | Bugetul local al Primăriei Chişinău pentru Strategia în domeniul transporturilor, prin creditare de către instituţiile financiare internaţionale | ||||
| 5 milioane euro | Proiect de amenajare a zonelor pentru biciclişti: bugetele unităţilor administrativ-teritoriale locale şi asistenţă financiară străină | ||||
|
Măsuri orizontale |
|||||
| H.1 | Evaluarea potenţialului de reducere a consumului energetic pentru Republica Moldova | N/a | Agenţia pentru Eficienţă Energetică | 2016-2018
2016 – 19,426.2 mii lei 2017 – 24,946.6 mii lei 2018 – 25,862.7 mii lei |
Strategia sectorială de cheltuieli în domeniul energetic: subprogramul I. “Elaborarea politicii şi management în sectorul energetic” |
| H.2 | Actualizarea şi adoptarea cadrului juridic în vederea asigurării punerii în aplicare a Directivei privind eficienţa energetică şi a Legii cu privire la eficienţa energetică | N/a | Ministerul Economiei şi Infrastructurii, Agenţia pentru Eficienţă Energetică, Ministerul Mediului | 2016-2018
2016 – 19,426.2 mii lei 2017 – 24,946.6 mii lei 2018 – 25,862.7 mii lei |
Bugetele proprii Strategia sectorială de cheltuieli în domeniul energetic: subprogramul I. “Elaborarea politicii şi management în sectorul energetic” |
| H.3 | Elaborarea metodei bottom-up pentru monitorizare şi verificare | N/a | Agenţia pentru Eficienţă Energetică | N/a | Bugetul propriu al autorităţii/ instituţiei de implementare. Proiecte în curs de elaborare |
| H.4 | Promovarea companiilor de servicii energetice | N/a | Ministerul Mediului, Ministerul Economiei şi Infrastructurii, Ministerul Finanţelor, Primăria Chişinău, Fondul pentru Eficienţă Energetică, Agenţia pentru Eficienţă Energetică | TOTAL 1,450,000 dolari SUA • 1.3 milioane dolari SUA – Facilităţile Globale de Mediu • 150 mii dolari SUA − Programului Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare |
“ESCO Moldova - Transformarea pieţei pentru eficienţa energetică urbană prin introducerea companiilor de servicii energetice”: finanţat de Facilităţile Globale de Mediu şi cofinanţat şi implementat de Programului Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare |
| H.5 | Elaborarea studiului cu privire la instrumentele de promovare a eficienţei energetice/sistemele de obligaţii şi evaluarea aplicării acestora în Republica Moldova | N/a | Agenţia pentru Eficienţă Energetică | 2016-2018
2016 – 19,426.2 mii lei 2017 – 24,946.6 mii lei 2018 – 25,862.7 mii lei |
Strategia sectorială de cheltuieli în domeniul energetic: subprogramul I. “Elaborarea politicii şi management în sectorul energetic” |
| H.6 | Etichetarea produselor cu impact energetic şi implementarea proiectării ecologice | 37.8 ktep | Ministerul Economiei şi Infrastructurii, Ministerul Mediului, Agenţia pentru Eficienţă Energetică | N/a | Bugetul propriu al autorităţilor/ instituţiilor de implementare. Proiecte în curs de elaborare |
| Introducerea unui sistem de etichetare ecologică − 126,400 lei | Bugetul de stat; asistenţa străină | ||||
| Revizuirea instrumentelor economice, fiscale şi de mediu şi promovarea unor noi instrumente, în conformitate cu practicile Uniunii Europene; 500,000 lei |
Bugetul de stat; Fondul Ecologic Naţional; Asistenţa străină | ||||
| H.7 | Instruirea şi formarea, inclusiv programe de consultanţă în domeniul energetic, care conduc la aplicarea tehnologiei sau tehnicilor eficiente din punct de vedere energetic şi au efectul de reducere a consumului de energie la utilizatorii finali | N/a | Autorităţile administraţiei publice; Agenţia pentru Eficienţă Energetică | N/a | Fonduri atrase de la donatori şi livrabile specifice în cadrul proiectelor în curs de elaborare |
|
Notă: (1) Estimările prezentului Plan naţional de acţiuni sînt bazate pe prevederile strategiilor sectoriale de cheltuieli în domeniul energetic pentru perioadele 2015-2017 şi 2016-2018, disponibile pe pagina web a Ministerului Economiei şi Infrastructurii http://mec.gov.md/ro/bugetul-mec. |
|||||
1. INTRODUCERE
1.1. Contextul politicii naţionale în domeniul eficienţei energetice
18. O trăsătură caracteristică sectorului energetic al Republicii Moldova este achiziţionarea unor volume semnificative de energie din import, practic, dintr-o singură sursă şi fără a apela la diversificarea căilor de aprovizionare. Din cauza consumului energetic relativ redus al ţării şi a resurselor interne limitate de energie, pînă în prezent nu a fost dezvoltată activitatea de transformare energetică. În plus, construcţia unor centrale electrice mari, care să sporească rolul transformării în balanţa energetică a ţării este puţin probabilă în următorii ani, deoarece pentru Republica Moldova este mai convenabil (eficient şi, respectiv, ieftin) să achiziţioneze concurenţial energie electrică din ţările vecine, beneficiind în acest mod de anumite avantaje prin participarea la piaţa mai mare a Comunităţii Energetice.
19. În ceea ce priveşte economiile de energie, aceste realităţi au condus la conştientizarea faptului că majoritatea economiilor de energie pot fi obţinute din consumul final. Dat fiind faptul că sectorul de transformare aproape lipseşte, Republica Moldova a stabilit obiectivul său pentru anul 2020 în termeni de consum final prin implementarea Directivei 2006/32/CE privind serviciile energetice, precum şi a art.7 din Directiva 2012/27/UE privind eficienţa energetică.
20. Republica Moldova a elaborat numeroase strategii globale în ceea ce priveşte energia, dezvoltarea naţională şi dezvoltarea regională durabilă, emisiile reduse, adaptarea la schimbările climatice, de mediu, precum şi strategii de dezvoltare locală/regională în domeniul construcţiilor, transporturilor, însă nu toate strategiile au fost adoptate şi puse în aplicare.
21. Diverse programe şi planuri de acţiuni au fost elaborate în mod special pentru eficienţa energetică, precum şi pentru transporturi, serviciile de alimentare cu apă potabilă şi evacuare a apelor uzate, inclusiv componentele dedicate economiilor de energie. Cu toate acestea, eficacitatea măsurilor planificate depinde în mare măsură de disponibilitatea fondurilor. Actualmente, rezultatele concrete sînt generate, în special de proiectele mici (adică economii de energie termică în grădiniţe şi în alte clădiri educaţionale), care sînt mai puţin riscante şi mai uşor de finanţat, preponderent, din granturi. În acelaşi timp, unele domenii cu potenţial major nu sînt abordate; prin urmare, acestea nu sînt incluse în lista rezultatelor reale, chiar dacă strategiile existente le evoluează ca prioritare. Se propune dezvoltarea acestor domenii în perioada 2016-2018, după cum urmează:
1) sectorul construcţiilor (cum ar fi blocurile locative cu multe etaje şi clădirile publice);
Evaluarea balanţei energetice a Republicii Moldova demonstrează că sectorul construcţiilor deţine cel mai mare potenţial (clădirile publice şi cele rezidenţiale), alături de sectorul transporturi. Pe de altă parte, în ultimii ani, principalele eforturi s-au axat pe îmbunătăţirea eficienţei energetice în sectorul industrial (programul “MoSEFF”) şi în clădirile publice (mijloace direcţionate prin intermediul Fondului pentru Eficienţă Energetică şi Fondului de Investiţii Sociale din Moldova);
2) infrastructura publică (de alimentare cu apă, iluminatul stradal, planificarea urbană);
3) îmbunătăţirea transportului rutier/feroviar;
4) promovarea utilizării aparatelor electrocasnice eficiente energetic.
22. Prezentul Plan de acţiuni prevede întreprinderea unor paşi care să permită ca sprijinul financiar să devină real şi măsurile preconizate să aibă succes:
1) elaborarea cadrului legislativ/regulatoriu lipsă, inclusiv a legislaţiei secundare pe tematici concrete, a metodologiei de calcul cuprinzătoare a performanţei energetice, stabilirea cerinţelor minime de performanţă energetică etc.;
2) consolidarea capacităţii instituţionale în vederea iniţierii, elaborării şi finalizării în termen rezonabil a proiectelor de anvergură;
3) îmbunătăţirea procesului de culegere periodică, de prezentare şi analizare a datelor în vederea susţinerii procesului decizional şi elaborării unor politici eficiente. Cele mai importante elemente sînt inventarul suprafeţei clădirilor administraţiei centrale şi al performanţei lor energetice, precum şi modificarea definiţiei întreprinderilor mici şi mijlocii.
1.2. Principalele caracteristici ale prezentului Plan de acţiuni
23. După evaluarea rezultatelor primului Plan naţional de acţiuni în domeniul eficienţei energetice al Republicii Moldova, estimarea cost-eficienţei măsurilor planificate şi a disponibilităţii fondurilor au fost scoase în evidenţă următoarele:
1) obligativitatea operatorilor de distribuţie a energiei termice şi energiei electrice să planifice sistematic măsuri de eficienţă energetică în domeniile lor de activitate. Prin aceste acţiuni se intenţionează compensarea lipsei schemelor de obligaţii, chiar dacă obiectivul iniţial nu este acelaşi;
2) diferenţierea tratamentului fiscal al aparatelor electrocasnice performante/învechite ar putea genera rezultate similare ca şi în cazul introducerii unor scheme de obligaţii. Cu toate acestea, sursa de finanţare pentru aceste 2 cazuri va fi diferită. Actualmente nu exista o schemă de obligaţii în Republica Moldova. Totuşi, prezentul Plan de acţiuni introduce o măsură de evaluare a posibilităţii de aplicare a unei astfel de scheme de obligaţii şi de adoptare a acesteia;
3) măsurile de politici şi de reglementare prevăzute de prezentul Plan de acţiuni pot fi distribuite în 3 categorii principale:
a) elaborarea documentelor prevăzute în Directiva privind eficienţa energetică (cum ar fi strategia de reabilitare a clădirilor, evaluarea cuprinzătoare a potenţialului de cogenerare eficientă şi proiectarea reţelelor), precum şi evaluarea în detaliu a potenţialului ţării în privinţa eficienţei energetice, în linii generale, şi a oportunităţii/accesibilităţii de implementare a schemei de obligaţii;
b) actualizarea legislaţiei în vigoare pentru a asigura conformitatea cu cerinţele prevăzute de Directiva privind eficienţa energetică în ceea ce priveşte gestionarea cererii de energie, tarifelor şi a configuraţiei de reţea;
c) introducerea cerinţelor minime privind achiziţiile publice ce vizează domeniul eficienţei energetice.
24. Republica Moldova trebuie să întocmească, în timp util, documentele prevăzute de directiva menţionată la pct.23, după cum a fost adaptată prin hotărîrea Consiliului Ministerial al Comunităţii Energetice, cu un termen-limită de realizare apropiat – începutul trimestrului IV al anului 2017:
1) acordarea atenţiei necesare demonstrării rolului exemplar pe care urmează să-l joace autorităţile/instituţiile publice;
2) acordarea atenţiei necesare obligaţiei Guvernului de a elabora sisteme financiare (atît simple, cît şi mai inovative) în susţinerea sectoarelor/ categoriilor vizate în implementarea măsurilor de eficienţă energetică; asigurarea sprijinului din partea băncilor şi atragerea granturilor; acordarea unei atenţii sporite consumatorilor vulnerabili;
3) ţinînd cont de potenţialul semnificativ de reducere a consumului de energie al sectorului rezidenţial, prezentul Plan de acţiuni introduce cerinţa de a acorda atenţie consumatorilor vulnerabili şi sărăciei energetice existente:
a) îmbunătăţirea eficienţei energetice în blocurile locative din zonele urbane;
b) utilizarea eficientă a biomasei în zonele rurale.
Evaluarea Planului naţional de acţiuni în domeniul eficienţei energetice pentru anii 2013-2015 denotă faptul că, în prima perioadă, economiile majore de energie au fost generate de:
- sectorul public care a beneficiat intens de mijloace bugetare; şi
- sectorul industrial, care a fost finanţat prin intermediul unor facilităţi concrete de eficienţă energetică (de exemplu, MoSEFF I şi MoSEFF II, gestionate de Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare).
Concomitent, facilităţile de finanţare similare elaborate pentru sectorul rezidenţial nu au demonstrat acelaşi nivel de eficacitate din cauza capacităţii reduse a populaţiei de a investi în îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă.
25. Se impune acordarea atenţiunii speciale adoptării legislaţiei necesare pentru a asigura conformitatea cu cerinţele Directivei 2012/27/UE privind eficienţa energetică, pe de o parte, şi pentru a asigura implementarea măsurilor de eficienţă energetică, pe de altă parte:
1) dezvoltarea pieţei ESCO prin aplicarea contractelor de performanţă energetică şi dezvoltarea companiilor de servicii energetice (companii ESCO), precum şi demonstrarea rolului principal al autorităţilor/ instituţiilor publice şi creşterea eficienţei în utilizarea potenţialului natural de biomasă de care dispune ţara;
2) restructurarea sistemului de transporturi, iluminare publică şi de alimentare cu apă potabilă şi evacuare a apelor uzate prevăzute în prezentul Plan de acţiuni reprezintă îndeplinirea intenţiilor declarate/strategiilor elaborate/ proiectelor întocmite, dar care nu beneficiază de o dezvoltare suficient de rapidă, care să genereze rezultate tangibile în termeni de economii de energie;
3) creşterea importanţei instruirilor şi informării în domeniile relevante, dezvoltarea competenţelor şi a aptitudinilor necesare, precum şi sensibilizarea publicului cu privire la beneficiile economisirii energiei.
26. Lista integrală a măsurilor prevăzute de Planul de acţiuni în domeniul eficienţei energetice al Republicii Moldova 2013-2015 este prezentată în tabelul 4, care include rezultatele implementării măsurilor de reducere a consumului energetic atinse în 2016 şi cele preconizate pentru anul 2020, precum şi legislaţia adoptată, planuri şi programe proprii, proiecte elaborate, activităţi de formare şi instruire etc. Analiza este realizată pe baza listei acţiunilor planificate în Planul naţional de acţiuni în domeniul eficienţei energetice pentru anii 2013-2015.
|
Tabelul 4 Planul naţional de acţiuni în domeniul eficienţei energetice al Republicii Moldova |
|||||||||
| Nr. crt. | Denumirea măsurii de economisire a energiei | Economiile de energie atinse în 2016, ktep | Economiile de energie prevăzute pentru 2020, ktep | Starea actuală în raport cu Planul naţional de acţiuni în domeniul eficienţei energetice pentru anii 2013-2015 | Recomandări | ||||
|
Măsuri orizontale |
|||||||||
| H2 Art.111 din Planul naţional de acţiuni în domeniul eficienţei energetice pentru anii 2013-2015 |
Actualizarea şi adoptarea cadrului juridic pentru asigurarea punerii în aplicare a Directivei privind eficienţa energetică şi a Legii cu privire la eficienţa energetică | 0 | 0 |
Implementată parţial 1. Legea nr.142 din 2 iulie 2010 cu privire la eficienţa energetică prevede următoarele (cap. VI art.27): |
Implementarea continuă conform planului | ||||
| “… a) în termen de o lună, (Guvernul) va elabora Regulamentul Agenţiei pentru Eficienţă Energetică şi Programul naţional de îmbunătăţire a eficienţei energetice pentru anii 2010–2020 | A fost adoptat Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei pentru Eficienţă Energetică, prin Hotărîrea Guvernului nr.1173 din 21 decembrie 2010; A fost adoptat Programul naţional pentru eficienţă energetică 2011-2020, prin Hotărîrea Guvernului nr.833 din 10 noiembrie 2011 |
||||||||
| b) în termen de 3 luni, va elabora Planul naţional de acţiune în domeniul eficienţei energetice pentru anii 2010–2013 | A fost adoptat Planul naţional de acţiuni în domeniul eficienţei energetice pentru anii 2013-2015, prin Hotărîrea Guvernului nr.113 din 7 februarie 2013 | ||||||||
| c) în termen de 6 luni, va elabora: - proiectul de lege privind performanţa energetică a clădirilor; - regulamentul privind cerinţele minimale de performanţă energetică pentru clădiri; - cadrul legal pentru etichetarea energetică a produselor cu impact energetic şi va stabili cerinţele pentru proiectarea ecologică |
A fost adoptată Legea nr.128 din 11 iulie 2014 privind performanţa energetică a clădirilor. A fost elaborat proiectul Metodologiei de calcul al performanţei energetice a clădirilor. Au fost adoptate Legea privind etichetarea produselor cu impact energetic (Legea nr.44 din 27 martie 2014) şi 5 regulamente de implementare a acesteia. A fost adoptată Legea privind cerinţele în materie de proiectare ecologică aplicabile produselor cu impact energetic: Legea nr.151 din 17 iulie 2014 şi 7 regulamente de implementare a acesteia |
||||||||
|
Potrivit Ministerului Economiei şi Infrastructurii, legislaţia secundară pentru punerea în aplicare a Legii cu privire la eficienţa energetică (privind auditul energetic, ESCO etc.) a fost elaborată cu suportul Proiectului de asistenţă tehnică “Asistenţă pentru reforma sectorului energetic” (PSPS energie) pînă în luna noiembrie 2012. |
|||||||||
| H4 Art.112 din Planul naţional de acţiuni în domeniul eficienţei energetice pentru anii 2013-2015 |
Promovarea societăţilor de servicii energetice (ESCO) |
0 |
0 |
Primii paşi în implementare au fost realizaţi Pe data de 1 aprilie 2015 a fost lansat proiectul “ESCO Moldova – Transformarea pieţei pentru eficienţa energetică urbană prin introducerea companiilor de servicii energetice”. Partenerii proiectului sînt Ministerul Economiei şi Infrastructurii, Ministerul Mediului, Primăria Chişinău, Fondul pentru Eficienţă Energetică, Agenţia pentru Eficienţă Energetică, Ministerul Finanţelor, sectorul bancar, sectorul privat. Implementarea proiectului este preconizată pentru o perioadă de 4 ani, fiind finanţat de Fondul Global de Mediu şi cofinanţat şi implementat de Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare: Bugetul proiectului însumează 1,450,000 dolari SUA, inclusiv 1.3 milioane dolari SUA – Fondul Global de Mediu şi 150 mii dolari SUA – Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare. Proiectul îşi propune să creeze în Republica Moldova o piaţă ESCO funcţională, durabilă şi eficace prin convertirea companiilor ce prestează servicii energetice în societăţi de tip ESCO, care să servească drept bază pentru intensificarea eforturilor de atenuare din sectorul tuturor construcţiilor municipale din Republica Moldova, care să se soldeze cu reducerea emisiilor de CO2 prin implementarea contractelor de performanţă energetică. modelul de contracte de performanţă energetică pentru sectorul public; modelul de contracte de performanţă energetică pentru sectorul privat; metodologia pentru semnarea contractelor de performanţă energetică în sectorul public pe baza celor mai bune practici (evaluarea fezabilităţii economice, distribuirea extra beneficiilor proiectului etc.); orientări pentru elaborarea termenilor de referinţă pentru semnarea contractelor de performanţă energetică în sectorul public (cerinţe tehnice, procedurile şi cerinţele de licitare etc.) |
Implementarea continuă | ||||
| H6 Art.113 din Planul naţional de acţiuni în domeniul eficienţei energetice pentru anii 2013-2015 |
Etichetarea produselor cu impact energetic şi crearea cadrului privind proiectarea ecologică |
0 |
37.8 |
Implementată parţial • Legea privind etichetarea produselor cu impact energetic (nr.44 din 27 martie 2014, data intrării în vigoare: 25 octombrie 2014); şi • Legea privind cerinţele în materie de proiectare ecologică aplicabile produselor cu impact energetic (nr.151 din 17 iulie 2014; data intrării în vigoare: 10 aprilie 2015). Legea privind etichetarea produselor cu impact energetic transpune Directiva 2010/30/UE din 19 mai 2010 privind indicarea, prin etichetare şi informaţii standard despre produs, a consumului de energie şi de alte resurse al produselor cu impact energetic. Legea defineşte dispoziţii generale pentru clasa, fişa şi eticheta de eficienţă energetică, cerinţele privind informaţiile cu impact energetic, responsabilităţile operatorilor şi alte prevederi. De asemenea, legea defineşte responsabilităţile Ministerului Economiei şi Infrastructurii, Agenţiei pentru Eficienţă Energetică şi ale Agenţiei pentru Protecţia Consumatorilor şi Supravegherea Pieţei. Controlul asupra implementării legii este pus în sarcina Agenţiei pentru Protecţia Consumatorilor şi Supravegherea Pieţei. Guvernul a adoptat 5 regulamente cu privire la cerinţele pentru etichetarea energetică a produselor cu impact energetic (Hotărîrea Guvernului nr.1003 din 10 decembrie 2014): • Regulamentul cu privire la cerinţele de etichetare energetică a uscătoarelor de rufe de uz casnic cu tambur: transpune Regulamentul delegat (UE) nr.392/2012 al Comisiei din 1martie 2012 de completare a Directivei 2010/30/UE cu privire la etichetarea energetică a uscătoarelor de rufe de uz casnic cu tambur; • Regulamentul cu privire la cerinţele de etichetare energetică a aparatelor de climatizare: transpune Regulamentul delegat (UE) nr.626/2011 al Comisiei din 4 mai 2011 de completare a Directivei 2010/30/UE cu privire la etichetarea energetică a aparatelor de climatizare; • Regulamentul cu privire la cerinţele de etichetare energetică a cuptoarelor şi hotelor de bucătărie de uz casnic: transpune Regulamentul delegat (UE) nr.65/2014 al Comisiei din 1 octombrie 2013 de completare a Directivei 2010/30/UE cu privire la etichetarea energetică a cuptoarelor şi hotelor de bucătărie de uz casnic; • Regulamentul cu privire la cerinţele de etichetare energetică a lămpilor electrice şi a corpurilor de iluminat: transpune Regulamentul delegat (UE) nr.874/2012 al Comisiei din 12 iulie 2012 de completare a Directivei 2010/30/UE cu privire la etichetarea energetică a lămpilor electrice şi a corpurilor de iluminat; • Regulamentul cu privire la cerinţele de etichetare energetică aplicabile maşinilor de spălat rufe de uz casnic: transpune Regulamentul delegat (UE) nr.1061/2010 al Comisiei din 28 septembrie 2010 de completare a Directivei 2010/30/UE cu privire la etichetarea energetică aplicabilă maşinilor de spălat rufe de uz casnic. Aceste acte normative acoperă parţial angajamentele asumate faţă de Comunitatea Energetică, fiind armonizate cu angajamentele ce decurg din Acordul de Asociere Uniunea Europeană – Republica Moldova. Procesul se derulează cu întîrziere faţă de termenele-limită stabilite de Comunitatea Energetică. În trimestrul II al anului 2015, Ministerul Economiei şi Infrastructurii a elaborat un proiect de hotărîre de Guvern de modificare a Hotărîrii Guvernului nr.1003 din 10 decembrie 2014, prin care adoptă suplimentar 4 (patru) regulamente de implementare a cerinţelor de etichetare energetică,după cum urmează: 1. Regulamentul delegat (UE) nr.518/2014 al Comisiei din 5 martie 2014 de modificare a Regulamentelor delegate (UE) nr.1059/2010, (UE) nr.1060/2010, (UE) nr.1061/2010, (UE) nr.1062/2010, (UE) nr.626/2011, (UE) nr.392/2012, (UE) nr.874/2012, (UE) nr.665/2013, (UE) nr.811/2013 şi (UE) nr.812/2013 ale Comisiei în ceea ce priveşte etichetarea produselor cu impact energetic pe Internet; 2. Regulamentul delegat (UE) nr.1059/2010 al Comisiei din 28 septembrie 2010 cu privire la etichetarea energetică aplicabilă maşinilor de spălat vase de uz casnic; 3. Regulamentul delegat (UE) nr.1060/2010 al Comisiei din 28 septembrie 2010 cu privire la etichetarea energetică aparatelor frigorifice de uz casnic; 4. Regulamentul delegat (UE) nr.1062/2010 al Comisiei din 28 septembrie 2010 cu privire la etichetarea energetică a televizoarelor. Totuşi, actele normative menţionate mai sus acoperă parţial angajamentele asumate faţă de Comunitatea Energetică, fiind armonizate cu angajamentele ce decurg din Acordul de Asociere între Uniunea Europeană–Republica Moldova. Actualmente, Proiectul hotărîrii de Guvern menţionat mai sus este supus procesului de coordonare. Legea privind cerinţele în materie de proiectare ecologică aplicabile produselor cu impact energetic (nr.44 din 27 martie 2014) îşi propune să transpună Directiva 2009/125/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 21 octombrie 2009 de instituire a unui cadru pentru stabilirea cerinţelor în materie de proiectare ecologică aplicabile produselor cu impact energetic. Legea a intrat în vigoare la 10 aprilie 2015 şi asigură baza pentru instituirea cadrului juridic în materie de proiectare ecologică aplicabilă produselor cu impact energetic şi defineşte cerinţele pentru produsele cu impact energetic scoase pe piaţă şi/sau puse în funcţiune, contribuind prin aceasta la dezvoltarea durabilă, sporirea eficienţei energetice şi protecţia mediului ambiant, îmbunătăţind concomitent securitatea energetică. Potrivit acestei legi, în sarcina Agenţiei pentru Protecţia Consumatorilor şi Supravegherea Pieţei a fost pusă supravegherea conformităţii cu legislaţia privind cerinţele în materie de proiectare ecologică aplicabile produselor cu impact energetic. Legea defineşte responsabilităţile Guvernului, Ministerului Economiei şi Infrastructurii, Ministerului Mediului şi ale Agenţiei pentru Eficienţă Energetică în domeniul vizat. În materie de proiectare ecologică, Guvernul urmează: • să asigure sprijin iniţiativelor care ajută întreprinderile mici şi mijlocii să integreze aspecte de mediu, inclusiv de eficienţă energetică în procesul de proiectare a produselor lor; • să încurajeze întreprinderile mici şi mijlocii să adopte o abordare ecologică în procesul de proiectare a produselor, adaptîndu-le noilor cerinţe în materie de proiectare ecologică etc. Ministerul Mediului este responsabil de elaborarea şi implementarea cadrului legislativ şi normativ în materie de proiectare ecologică |
Implementarea continuă | ||||
|
Măsuri în sectorul de transformare a energiei |
|||||||||
| E1 Art.98 din Planul naţional de acţiuni în domeniul eficienţei energetice pentru anii 2013-2015 |
Elaborarea, aprobarea şi implementarea propriilor programe de eficienţă energetică de către operatorii de transport/ distribuţie a energiei electrice |
10.6 |
12.76 |
Implementată conform planului La situaţia actuală, nivelul mediu al consumului tehnologic şi al pierderilor în reţeaua de transport al energiei electrice aprobat de Agenţia Naţională pentru Reglementare în Energetică este de 3.0%. Potrivit informaţiilor publice furnizate de “Moldelectrica”, în 2013 consumul tehnologic şi pierderile au constituit 2.79% (trimestrul I), 3.17% (trimestrul II) şi 2.66% (trimestrul III). În anul 2012 a fost lansat proiectul de reabilitare a reţelei de transport din Republica Moldova. Proiectul include proiectarea şi modernizarea unui număr de substaţii şi linii de transport. Reabilitarea va îmbunătăţi eficienţa energetică a reţelei “Moldelectrica”, va consolida stabilitatea furnizării energiei electrice şi va îmbunătăţi funcţionarea operatorului de transport “Moldelectrica”, ceea ce reprezintă o condiţie obligatorie pentru integrarea Republicii în reţeaua europeană de transport ENTSO-E. Proiectul este finanţat prin intermediul unor împrumuturi preferenţiale acordate de Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare (15.5 milioane de euro) şi Banca Europeană pentru Investiţii (17 milioane de euro) pentru perioada 26 iunie 2012–26 iunie 2019 şi al unui grant oferit de Fondul de Investiţii pentru Vecinătate (8 milioane de euro) pentru perioada 1 aprilie 2013–1 noiembrie 2019. Potrivit informaţiilor furnizate de operatorul de transport şi de sistem la situaţia din 5 februarie 2016: - elaborarea şi implementarea codurilor pentru reţelele de tensiune înaltă: în derulare; - elaborarea şi implementarea sistemului de monitorizare a reţelelor electrice la nivel naţional: realizat; în 2013, “Moldelectrica” a implementat sistemul de monitorizare, control şi achiziţii de date şi sistemul automatizat de monitorizare a energiei electrice în cadrul Proiectului energetic II; - elaborarea unui program de dezvoltare a sistemului de transport al energiei electrice: în derulare; - elaborarea unui program propriu de eficienţă energetică: realizat parţial; în perioada 2014-2015 două din cele 4 filiale au elaborat şi au aprobat programe de eficienţă energetică. În plus, pe parcursul anilor 2012-2015, 4 (patru) filiale ale “Moldelectrica” au aplicat măsuri de eficienţă energetică (înlocuirea ferestrelor, lucrări în valoare de 206 mii de lei) în vederea sporirii performanţei energetice a clădirilor administrative ale companiei. În ceea ce priveşte pierderile de energie electrică în reţelele de distribuţie şi potrivit informaţiilor incluse în acest document, aceste pierderi sînt reduse treptat, în 2014 nivelul lor fiind de 9.2 − 11.58% din volumul de energie electrică furnizat reţelelor de distribuţie. Consumatorilor finali le-au fost furnizate 3.55TWh în 2014. Pierderile de energie electrică la operatorul de distribuţie şi de sistem “RED-Nord” în perioada 2013-2015: 2013−9.09%, 2014−8.98%, 2015−9.08%. “RED Union Fenosa” a elaborat un plan investiţional pentru anul 2015 în valoare de 209.8 milioane lei (10 milioane euro), care a fost aprobat de Agenţia Naţională pentru Reglementare în Energetică la 10 septembrie 2015 şi include: 158.8 milioane lei (7.6 milioane euro) investiţii pentru reconstrucţia, renovarea şi reabilitarea reţelelor electrice, 45.6 milioane lei (2.2. milioane euro) pentru reconstrucţia, renovarea şi reabilitarea staţiilor de transformare a energiei şi a punctelor de distribuţie; 5.3 milioane lei (0.3 milioane euro) pentru reconstrucţia, renovarea şi reabilitarea reţelelor electrice din clădiri. Potrivit informaţiilor disponibile la 10 februarie 2016, în 2015 consumul tehnologic şi pierderile de energie electrică în reţeaua de distribuţie a “RED Union Fenosa” au constituit: 3.71% (trimestrul I), 6.19% (trimestrul II) şi 8.41(trimestrul III), inclusiv 110-35kV: 0.54% (trimestrul I), 0.38% (trimestrul II) şi 0.42% (trimestrul III); 6-10kV: 0.44% (trimestrul I), 1.17% (trimestrul II) şi 1.85% (trimestrul III); 0.4kV: 2.74% (trimestrul I), 4.64% (trimestrul II) şi 6.15% (trimestrul III). “RED-Nord” a elaborat, de asemenea, un plan de investiţii pentru anul 2015, aprobat de Agenţia Naţională pentru Reglementare în Energetică la 2 martie 2015. Planul include un deviz în valoare de 79.6 milioane lei (3.8 milioane euro), inclusiv 60.5 milioane lei (2.9 milioane euro) pentru reţelele de distribuţie, 4.5 milioane lei (0.2 milioane euro) pentru contorizare, 1.6 milioane lei (0.1 milioane euro) pentru monitorizarea datelor etc. Planul de investiţii pentru anul 2015 al “RED-Nord-Vest” este în valoare de 52.6 milioane lei (2.5 milioane euro), inclusiv 38.1 milioane lei (1.8 milioane euro) pentru reţelele de distribuţie, 1.05 milioane lei (0.1 milioane euro) pentru contorizare, 6.9 milioane lei (0.3 milioane euro) pentru monitorizarea datelor etc. |
Implementarea continuă conform planului | ||||
| E3 Art.99 din Planul naţional de acţiuni în domeniul eficienţei energetice pentru anii 2013-2015 |
Îmbunătăţirea contorizării şi facturării consumului de gaze naturale odată cu punerea în aplicare a tehnologiilor moderne |
N/a |
N/a |
Implementată conform planului În 2013, S.A. “Moldovagaz” a instalat 16953 de contoare consumatorilor din gospodăriile casnice, din care 3,241 – consumatorilor deja existenţi. În acest mod, 93.8% din consumatorii gospodăriilor casnice sînt contorizaţi. În vederea asigurării contorizării integrale a consumului de gaze naturale de către gospodăriile casnice, conform estimărilor operatorului, mai este nevoie de instalarea a circa 40000 de contoare, inclusiv 35000 în mun. Chişinău. La situaţia din 1 ianuarie 2016, contorizarea consumului de gaze naturale de către gospodăriile casnice a constituit 94.4%. Pînă în luna februarie 2016, 23,880 de contoare vechi, sau circa 3.8% din numărul total de contoare, au fost înlocuite cu dispozitive noi şi moderne. În 2014“ Moldovagaz” a lansat un studiu de testare a contoarelor inteligente pentru consumatorii casnici. La situaţia din februarie 2016, au fost achiziţionate 30 de astfel de contoare în cadrul proiectelor experenţiale/pilot şi urmează să fie instalate pe parcursul anului curent. Deşi, în perioada 2012-2015,“Moldovagaz” a oferit numeroase contoare consumatorilor, deocamdată nu sînt disponibile informaţii cu privire la existenţa unui plan în acest sens. La situaţia din februarie 2016, “Moldovagaz” exploata 19 240 de unităţi de module radio pentru contoarele de gaze. În 2015 “Moldovagaz” a efectuat lucrări de reabilitare şi, în unele cazuri, lucrări de înlocuire a unor segmente ale conductei de gaze naturale pe o lungime de 12.7 km în total, inclusiv 8.3 km din reţelele de distribuţie şi 4.4 km din reţelele de transport al gazelor naturale. La situaţia din 1 ianuarie 2016, contorizarea consumului de gaze naturale de către gospodăriile casnice constituind 94.4% |
Redenumite şi ajustate, implementarea continuă |
||||
| E4 Art.100 din Planul naţional de acţiuni în domeniul eficienţei energetice al Republicii Moldova pentru anii 2013-2015 |
Instituirea cadrului normativ şi a sistemului de monitorizare pentru sectorul termoenergetic |
26.36 |
Implementată parţial Această măsură rezultă din: - Hotărîrea Guvernului nr.983 din 22 decembrie 2011“Cu privire la restructurarea corporativă, instituţională şi financiară a sistemului centralizat de alimentare cu energie termică din mun. Chişinău.” În prezent, nu există informaţii despre rezultatele atinse, în afară de fuziunea CET-2, CET-1 şi “Termocom”, realizată în 2014. Crearea unei baze de date şi a unui atlas care să indice potenţialul de generare a energiei termice, inclusiv din surse regenerabile de energie, şi capacităţile ce urmează a fi instalate în teritorii se află în proces de coordonare. A fost adoptată Legea nr.92 din 29 mai 2014cu privire la energia termică şi promovarea cogenerării. Proiectul hotărîrii de Guvern cu privire la valorile de referinţă armonizate ale randamentului pentru producţia separată de energie electrică şi energie termică a fost prezentat Guvernului spre aprobare. Deocamdată nu există informaţii despre actualizarea Concepţiei privind renovarea sistemului republican de furnizare de alimentare cu căldură. Nu sînt disponibile informaţii nici despre elaborarea unei baze de date pentru monitorizarea consumului de energie termică şi estimarea volumului de investiţii necesar sectorului de încălzire. Se planifică elaborarea sistemelor de sprijin pentru energia produsă în regim de cogenerare în trimestrul III al anului 2016. CET-2: Pe parcursul anului 2013-2014 a fost pus în aplicare sistemul de gestionare a energiei, bazat pe standard ISO-50001. Pe parcursul anului 2013-2015, acest producător major de energie termică şi energie electrică din Republica Moldova a implementat un sistem automatizat de monitorizare pentru parametrii tehnologici şi pentru energie. Pe parcursul anului 2013 au fost efectuate lucrări de izolare a ţevilor prin aplicarea unor straturi de vopsea. Pe parcursul anului 2013-2015 a fost schimbată izolarea termică a agregatelor de cazane, turbinelor de aburi, pe 250m de ţevi pentru alimentarea cu apă şi circa 300m de conductă de abur a grupurilor energetice |
Implementarea continuă | |||||
| E5 Art.101 din Planul naţional de acţiuni în domeniul eficienţei energetice pentru anii 2013-2015 |
Elaborarea, aprobarea şi implementarea propriilor programe de eficienţă energetică de către operatorii din sectorul termoenergetic |
3.14 |
19.35 |
Implementată parţială Această măsură rezultă din: - Hotărîrea Guvernului nr.983 din 22 decembrie 2011 “Cu privire la restructurarea corporativă, instituţională şi financiară a sistemului centralizat de alimentare cu energie termică din mun. Chişinău”; şi - Strategia cu privire la eficienţa energetică a “Termocom” pe anii 2012-2020. În cel mai recent raport al Agenţiei pentru Eficienţă Energetică în ceea ce priveşte realizarea Planului naţional de acţiuni în domeniul eficienţei energetice pentru anii 2013-2015 se indică faptul că la Glodeni au fost analizate unele activităţi de eficienţă energetică pentru sectorul de furnizare a energiei termice, incluse în programele locale pentru eficienţă în energetică în 2013, însă conţinutul programului nu este disponibil. La Bălţi, în cadrul sistemului centralizat de încălzire, au fost realizate o serie de măsuri majore de eficienţă energetică, care nu au fost incluse în Planul naţional de acţiuni în domeniul eficienţei energetice pentru anii 2013-2015. De asemenea, în rapoartele Agenţiei pentru Eficienţă Energetică este menţionat că mun. Bălţi a inclus măsuri de eficienţă energetică în Programul Local de Eficienţă în Energetică pentru anul 2014, însă acest program nu este disponibil. În cel mai recent raport al Agenţiei pentru Eficienţă Energetică se menţionează că “Termocom”a întreprins următoarele activităţi: - modernizarea şi reconstrucţia reţelelor de transport şi distribuţie a energiei termice – 10.61 km din 69 km (207 km pînă în 2020); în 2015 – 3.74 km; - modernizarea reţelelor centralizate de energie termică – 12.55 km din cei 261 km (811 km pînă în 2020); în 2015 − 7.78 km; - înlocuirea izolaţiei termice a reţelelor subterane de energie termică: 12.93 km din 18 km (39 km pînă în 2020); pe parcursul anului 2015 − 6.3 km; - instalarea robinetelor cu sferă pe reţelele de transport al energiei termice şi în raioane: 2,476 unităţi; pe parcursul anului 2015 − 678 unităţi; - instalarea punctelor termice individuale − 10 unităţi din 1,643 (4,928 pînă în 2020); pe parcursul anului 2015 − 0 unităţi; - modernizarea echipamentului electric de 6kV la SP12; pe parcursul anului 2015: convertizorul de frecvenţă la SP-18 şi la 27 DTP (punctul termic centralizat); - reconstrucţia cablurilor electrice de înaltă tensiune la staţia termică din Durleşti; - instalarea convertizoarelor de frecvenţă la pompele de reţea la staţiile termice din Bubuieci, Stăuceni, Ciorescu, Grătieşti, Durleşti. Agenţia Naţională pentru Reglementare în Energetică a adoptat Metodologia cu privire la determinarea valorilor normative a pierderilor de energie termică, de agent termic şi a valorilor indicilor normativi de funcţionare a reţelelor termice cu apă 18decembrie 2014. Pierderile din sistemele centralizate de livrare a agentului termic s-au redus cu 21400 Gcal sau cu circa 2.1 tep; în mun. Chişinău: pierderile “Termocom”s-au redus cu circa 0.83 tep, iar pierderile comune “Termocom” şi “Apă-Canal” – cu 0.91 tep. |
Implementarea continuă | ||||
|
Măsuri în sectorul construcţiilor |
|||||||||
| B1 Art.105 din Planul naţional de acţiuni în domeniul eficienţei energetice pentru anii 2013-2015 |
Elaborarea cadrului legal cu privire la performanţa energetică a clădirilor |
0 |
0 |
Implementată parţial A fost adoptată Legea nr.128 din 11 iulie 2014 privind performanţa energetică a clădirilor; data intrării în vigoare − 1 ianuarie 2015. Linia de finanţare MoREEFF a fost pusă în aplicare în 2012 şi, la situaţia din 9 februarie 2016, a realizat economii de energie în sumă de 13,715 MWh/an sau 1.18 ktep/an. La data indicată, Programul MoREEFF contractase 1,719 împrumuturi de eficienţă energetică în sumă de 6,255,703 euro şi granturi de stimulare în sumă de 1,767,411 euro. Raportul împrumuturi/economii de energie constituie 5.3 euro per 1 ktep. Potrivit raportului Agenţiei pentru Eficienţă Energetică (Ministerul Economiei şi Infrastructurii), în 2013 au fost adoptate peste 100 de standarde UE în domeniul performanţei energetice a clădirilor. Legea nr.75 cu privire la locuinţe a fost adoptată la 30 aprilie 2015 şi a intrat în vigoare la 29 noiembrie 2015. Prin Hotărîrea Guvernului nr.933 din 12 noiembrie 2014 a fost adoptat Planul de acţiuni privind armonizarea reglementărilor tehnice şi a standardelor naţionale în domeniul construcţiilor cu legislaţia şi standardele europene pentru anii 2014-2020. Autorităţile naţionale responsabile pentru implementarea Planului sînt Ministerul Economiei şi Infrastructurii, alte entităţi de reglementare. Raportarea cu privire la implementarea planului se face de 2 ori pe an. Planul menţionat defineşte principalele obiective şi acţiuni, termenele-limită, responsabilităţile şi rezultatele scontate. Planul include, printre altele, următoarele: • armonizarea legislaţiei naţionale şi a standardelor în domeniul construcţiilor cu legislaţia şi standardele europene: - elaborarea foilor de parcurs pentru transpunerea în legislaţia naţională a Regulamentului (UE) nr.305/2011 al Parlamentului European şi al Consiliului din 9 martie 2011 de stabilire a unor condiţii armonizate pentru comercializarea produselor pentru construcţii (2016); - elaborarea Codului urbanismului şi construcţiilor (2014); - transpunerea în legislaţia naţională a actelor Uniunii Europene din domeniul construcţiilor (2018); - elaborarea foilor de parcurs pentru adoptarea şi implementarea standardelor europene în domenii specifice (Eurocoduri – standarde europene pentru proiectarea structurilor; performanţa energetică a clădirilor; securitatea şi sănătatea pe şantiere etc.) (2015). Implementarea acestor foi de parcurs (2016); - colaborarea cu Institutul Naţional de Standardizare pentru adoptarea standardelor europene în domeniul construcţiilor în calitate de standarde moldovene. 100% din standardele UE urmează să fie adoptate pînă în anul 2018; - colaborarea cu Institutul Naţional de Standardizare în scopul înlocuirii tuturor standardelor naţionale GOST în vigoare cu standardele europene identice sau similare. 100% din Gost-uri vor fi înlocuite pînă în 2020; - întocmirea unui program multianual de elaborare/revizuire a reglementărilor tehnice în construcţii şi de armonizare a acestora cu standardele europene (2015). Implementarea acestui program pînă în anul 2018; • alinierea abordării în domeniul reglementării tehnice a construcţiilor la tendinţele mondiale: - elaborarea conceptului sistemului naţional de reglementare tehnică a construcţiilor în conformitate cu cele mai bune practici internaţionale (2015); - elaborarea unui ghid privind abordarea bazată pe performanţă în reglementările tehnice din domeniul construcţiilor (2015); - perfecţionarea metodologiei de elaborare a reglementărilor tehnice în construcţii; • consolidarea cadrului instituţional în domeniul reglementării tehnice a construcţiilor: - iniţierea colaborării cu autorităţile din domeniul construcţiilor din ţările Uniunii Europene în scopul preluării experienţei privind reglementarea tehnică şi implementarea standardelor europene în domeniul construcţiilor (2015); - aderarea Ministerului Economiei şi Infrastructurii la Comitetul de colaborare interjurisdicţională în domeniul reglementării (Inter-Jurisdictional Regulatory Collaboration Committee – IRCC), precum şi la Consorţiul european pentru control în construcţii (Consortium of European Building Control – CEBC) (2015); • dezvoltarea instrumentelor şi a infrastructurii de evaluare a conformităţii în domeniul construcţiilor; • dezvoltarea resurselor umane în domeniul reglementării tehnice a construcţiilor; • sporirea gradului de informare şi a transparenţei în domeniul reglementării tehnice a construcţiilor etc. |
Implementarea continuă | ||||
| B2 Art.106 din Planul naţional de acţiuni în domeniul eficienţei energetice pentru anii 2013-2015 |
Promovarea clădirilor al căror consum de energie este aproape zero |
0 |
0 |
Primii paşi în implementare au fost realizaţi În conformitate cu Legea nr.128 din 11 iulie 2014 privind performanţa energetică a clădirilor: “… după 30 iunie 2019, clădirile publice noi trebuie să fie clădiri al căror consum de energie este aproape egal cu zero şi, după 30 iunie 2021, toate clădirile noi trebuie să fie clădiri al căror consum de energie este aproape egal cu zero.” (art. 15 alin.(1)-(2)) |
Implementarea continuă | ||||
| B3 Art.105 din Planul naţional de acţiuni în domeniul eficienţei energetice pentru anii 2013-2015 |
Măsuri de îmbunătăţire a eficienţei energetice în blocurile rezidenţiale |
1.18 |
23,71 |
Implementată parţial Măsura rezultă din divizarea unei măsuri din Planul naţional de acţiuni în domeniul eficienţei energetice pentru anii 2013-2015: B1 şi B3 |
Implementarea continuă |
||||
|
Măsuri în sectorul industrial |
|||||||||
| I1 Art.102 din Planul naţional de acţiuni în domeniul eficienţei energetice pentru anii 2013-2015 |
Modernizarea şi renovarea sectorului industrial folosind stimulente financiare |
8.90 |
12.90 |
Implementată conform planului Deja există numeroase companii/proiecte care derulează procese tehnologice moderne avansate, puse în funcţiune pe parcursul anilor 2013-2015. Linia de finanţare pentru eficienţa energetică în Moldova (MoSEFF) a fost lansată în februarie 2010, prima etapă a proiectului (MoSEFF-I) fiind încheiată în decembrie 2012. Liniile de credit MoSEFF-I şi MoSEFF-II, gestionate de Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare, însumează 42 milioane de euro. Proiectul MoSEFF oferă asistenţă tehnică gratuită şi o componentă de grant în valoare de 5-20% din suma împrumutului. Finanţarea granturilor şi asistenţa tehnică în cadrul proiectului sînt asigurate de Uniunea Europeană şi “INOGATE”. Contribuţia “INOGATE” în sumă de 6.06 milioane de euro a fost acordată sub formă de granturi în vederea susţinerii proiectelor finanţate în cadrul facilităţii vizate. Aceste mijloace au făcut parte din proiectul “Identificarea şi promovarea investiţiilor în domeniul eficienţei energetice”, desfăşurat în perioada 1 decembrie 2008–31 decembrie 2012 şi finanţat de UE. MoSEFF oferă finanţare prin intermediul băncilor partenere din Republica Moldova. Proiectul sprijină efectuarea investiţiilor de către companii, în special de întreprinderile mici şi mijlocii, în domeniul eficienţei energetice şi tehnologiilor energiei regenerabile care îşi propun să reducă dependenţa energetică şi să sporească securitatea de furnizare a energiei în Republica Moldova |
Implementarea continuă conform planului |
||||
| I2 Art.103 din Planul naţional de acţiuni în domeniul eficienţei energetice al Republicii Moldova pentru anii 2013-2015 |
Introducerea managementului energetic şi a celor mai bune practici în sectorul industriei |
1.15 |
2.3 |
Primii paşi în implementare au fost realizaţi Implementarea sistemului de management energetic şi distribuirea rezultatelor obţinute s-a soldat cu creşterea investiţiilor în domeniul eficienţei energetice în industrie, fortificarea rentabilităţii acestor proiecte, printre beneficiari numărîndu-se şi alte sectoare ale economiei naţionale. Implementarea SME a permis să fie îmbunătăţită colectarea datelor, monitorizarea şi analizarea activităţilor nu doar în cadrul companiei, dar şi la nivel sectorial şi naţional. La situaţia din 17februarie 2016, “Termoelectrica” a dezvoltat şi a implementat un sistem automatizat de monitorizare a furnizării energiei termice, parametrilor tehnologici şi a energiei monitorizare. Pe parcursul anilor 2013-2015 a fost implementat sistemul de monitorizare a energiei pe baza SM SR ISO 50001. Programul naţional de producere mai pură Moldova este un observator, membru al Reţelei globale pentru eficienţa resurselor şi producţiei curate (RECPnet) şi adoptă structurile globale elaborate în cadrul Programului “UNIDO-UNEP Eficientizarea resurselor şi producere mai pură”. Obiectivele Programului naţional de producere mai pură în Republica Moldova sînt: • promovarea dezvoltării durabile în Republica Moldova; şi • promovarea modelelor de consum şi producere durabilă în sectorul industrial prin implementarea metodelor, practicilor şi politicilor conceptului eficienţei resurselor şi producerii mai pure (RECP). Direcţiile strategice ale Programului naţional de producere mai pură în Republica Moldova includ: • un domeniu mai larg de aplicare a resurselor şi producere mai pură: - beneficii generate de eficienţa activităţii de producere, managementul mediului şi producere mai sigură şi mai responsabilă; • orientări tematice privind gestionarea apelor/apelor uzate şi a deşeurilor (organice): - constrîngeri de capacitate în alimentarea cu apă şi sanitaţie; - crearea de valoare din deşeuri (volume mari) organice; - completarea investiţiilor în infrastructură; • axare sectorială pe sectoarele-cheie: - produse alimentare şi băuturi, materiale de construcţie şi servicii publice, • dezvoltarea capacităţii întreprinderilor: - competenţe de gestionare a întreprinderii/ antreprenorială şi perfecţionare continuă; • abordare consultativă şi participativă în formularea şi implementarea politicilor; - evaluarea politicilor şi consultarea factorilor interesaţi drept bază pentru formularea politicilor şi a strategiei; • abilitarea şi instituţionalizarea Programului naţional de producere mai pură pentru a deveni membru al ASCP-Net; - acces şi participare la iniţiativele şi beneficiile regionale din bazele globale de cunoştinţe |
Implementarea continuă |
||||
| Art.104 din Planul naţional de acţiuni în domeniul eficienţei energetice pentru anii 2013-2015 | Dezvoltarea pieţei de servicii energetice pentru industrie |
N/a |
N/a |
Implementat Implementarea Programului naţional de producere mai pură a inclus şi instruirea a 13 experţi locali (2012-2013) şi a 12 experţi locali (2014-2015) privind metodele şi tehnicile Reţelei Internaţionale de Eficientizarea Resurselor şi Producerii mai Pure . În cadrul programului de informare au fost organizate o serie de seminare, fiind distribuite materiale informaţionale, inclusiv pe pagina de Internet. Implementarea şi replicarea Eficientizarea resurselor şi producere mai pură s-a soldat cu implicarea a 56 de companii şi organizaţii, inclusiv 31 de cazuri demonstrative Eficientizarea resurselor şi producere mai pură (expertiză) şi 25 de cazuri de replicare Eficientizarea resurselor şi producere mai pură (autoevaluare). Activităţile demonstrative au inclus 7 companii din industria alimentară /producere a băuturilor şi din construcţii şi 24 de instituţii publice, iar replicarea a inclus activităţi desfăşurate prin intermediul cluburilor regionale Eficientizarea resurselor şi producere mai pură din Chişinău, Căuşeni şi Ungheni: • instruiri privind Sistemul de management energetic - EN ISO 50001: instruirile pentru implementarea sistemului de monitorizare a energiei bazate pe ISO 50001 au fost finalizate în luna noiembrie 2012; 13 persoane au promovat examenul, fiind actualmente implicate activ în procesul de implementare a acestui sistem în companiile industriale din Republica Moldova; • instruiri privind optimizarea sistemului de producere a aburului în industrie: pe parcursul perioadei noiembrie 2012–iunie 2013 reprezentanţi ai 18 companii au fost instruiţi timp de 2 săptămîni în materie de optimizare a sistemului de producere şi utilizare a aburului. 13 persoane au promovat examenul şi au fost autorizate în calitate de experţi în domeniu, fiind eligibile să presteze servicii de consultanţă companiilor locale; • instruiri privind optimizarea sistemului pentru furnizorii de echipamente şi sisteme de producere a aburului. În 2013 au fost instruiţi reprezentanţi ai 15 companii-furnizoare de echipamente şi sisteme de producere şi utilizare a aburului. Instruirile s-au bazat pe cele mai performante echipamente de producere, utilizare şi monitorizare a aburului conform necesităţilor Republicii Moldova |
Măsura nu continuă | ||||
|
Măsuri în sectorul public |
|||||||||
| Art.107 din Planul naţional de acţiuni în domeniul eficienţei energetice pentru anii 2013-2015 | Managementul energetic la nivelul autorităţilor publice locale |
N/a |
N/a |
Implementate 1) Elaborarea softului de monitorizare a consumurilor de energie pentru autorităţile publice locale (consiliile raionale, municipale şi UTA Găgăuzia) şi a manualului de utilizare a softului; 2) angajarea managerilor energetici în 32 de consilii raionale, UTA Găgăuzia şi 2 municipii; 3) instruirea a 35 de manageri energetici; 4) organizarea periodică a cursurilor de instruire şi perfecţionare a managerilor energetici angajaţi în cadrul consiliilor raionale, municipale şi UTA Găgăuzia; 5) elaborarea şi aprobarea structurii şi formularului-standard pentru programele locale de îmbunătăţire a eficienţei energetice şi planurile locale de acţiune în domeniul eficienţei energetice; 6) elaborarea şi aprobarea programelor locale de îmbunătăţire a eficienţei energetice şi planurile locale de acţiune în domeniul eficienţei energetice; 7) elaborarea de către consiliile raionale, municipale şi UTA Găgăuzia a rapoartelor anuale în baza formularului elaborat de Agenţia pentru Eficienţa Energetică; 8) elaborarea şi adoptarea planurilor de acţiuni pentru o energie durabilă pentru oraşele care au aderat la Convenţia primarilor |
Măsura nu continuă | ||||
| P1 Art.108 din Planul naţional de acţiuni în domeniul eficienţei energetice pentru anii 2013-2015 |
Îmbunătăţirea eficienţei energetice în sectorul construcţiilor publice |
17.66 |
47.09 |
Implementată parţial Legea nr.128 privind performanţa energetică a clădirilor a fost adoptată la 11 iulie 2014 şi a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2015; în conformitate cu aceasta: “…după 30 iunie 2019, clădirile publice noi trebuie să fie clădiri al căror consum de energie este aproape egal cu zero şi, după 30 iunie 2021, toate clădirile noi trebuie să fie clădiri al căror consum de energie este aproape egal cu zero.” (art. 15 alin.(1)-(2)). Legea nr.75 cu privire la locuinţe a fost adoptată la 30 aprilie 2015 şi a intrat în vigoare la 29 noiembrie 2015. În conformitate cu raportul Agenţia pentru Eficienţă Energetică (Ministerul Dezvoltării Regională şi Construcţiilor), în 2013 au fost adoptate peste 100 de standarde UE în domeniul performanţei energetice a clădirilor. Ministerul Economiei şi Infrastructurii şi Agenţia pentru Eficienţă Energetică au semnat, în 2013, Foaia de parcurs pentru implementarea Directivei 2010/31/UE privind performanţa energetică a clădirilor (Directiva) în Republica Moldova, care a fost actualizată ca urmare a adoptării Legii nr.128 din 11 iulie 2014 privind performanţa energetică a clădirilor. Planul de acţiuni privind armonizarea reglementărilor tehnice şi a standardelor naţionale în domeniul construcţiilor cu legislaţia şi standardele europene pentru anii 2014-2020 a fost adoptat prin Hotărîrea Guvernului nr.933 din 12 noiembrie 2014. Autorităţile naţionale responsabile de implementarea acestui plan sînt Ministerul Economiei şi Infrastructurii, alte autorităţi/instituţii de reglementare. Fondul pentru Eficienţă Energetică a început implementarea proiectelor de eficienţă energetică în luna martie 2014. La sfîrşitul anului 2015, Fondul pentru eficienţă energetică a alocat circa 627 milioane lei, după cum urmează: |
Implementarea continuă |
||||
| Apel de propuneri de proiect nr.1 | Sectorul public | 150 mln lei | închis | Măsuri mixte, finanţare prin intermediul granturilor | |||||
| Apel de propuneri de proiect nr.3 | Sectorul public | 250 mln lei | închis | Construcţii publice, finanţare prin intermediul granturilor | |||||
| Apel de propuneri de proiect nr.4 | Sectorul privat | 50 mln lei | Închis (anulat de Fondul pentru Eficienţă Ener- getică) |
Construcţii publice, finanţare prin intermediul granturilor/ garanţiilor financiare | |||||
| Apel de propuneri de proiect nr.5 | Sectorul public | 50 mln lei | închis | Iluminatul public stradal, finanţare prin intermediul granturilor | |||||
| Apel de propuneri de proiect nr.6 | Sectorul privat | 100 mln lei | închis | Măsuri mixte, finanţare prin intermediul garanţiilor financiare | |||||
| Proiect-pilot în domeniul eficienţei energetice | Sectorul public | 6.9 mln lei | închis | Măsuri de eficienţă energetică, finanţare prin intermediul granturilor | |||||
| ESCO-Moldova | Sectorul privat | 20 mln lei | în derulare | Măsuri de eficienţă energetică, finanţare prin intermediul granturilor | |||||
|
Numărul total de proiecte prezentate – 841. Proiecte aprobate pentru finanţare – 196. Proiecte finalizate: 17. Economii de energie estimate: - Apelul nr.1 (86 proiecte): 3.6 ktep (8,320 tone de CO2); - Apelul nr.3 (106 proiecte): 4.3 ktep (10,100 tone de CO2); - Apelul nr.5 (4 proiecte): 57 tep (280 tone de CO2). În conformitate cu informaţiile oferite de Fondul pentru eficienţă energetică, la situaţia din 15 februarie 2016, economiile de energie rezultante din proiectele energie din surse regenerabile realizate au constituit 0.997 tep. Raportarea despre implementarea planului se efectuează de 2 ori pe an |
|||||||||
| P2 Art.109 din Planul naţional de acţiuni în domeniul eficienţei energetice pentru anii 2013-2015 |
Eficientizarea energetică a iluminatului public stradal |
0.28 |
0.98 |
Implementată conform planului În conformitate cu cel mai recent raport al Agenţiei pentru Eficienţă Energetică: 1) 77 localităţi, inclusiv 6 oraşe, au elaborat propuneri de utilizare a becurilor incandescente în sectorul public. Din cele 35 de autorităţi publice locale, 12 au raportat că astfel de propuneri au fost elaborate, inclusiv: mun. Bălţi, Anenii Noi, Căuşeni, Criuleni, Floreşti, Glodeni, Ocniţa, Rezina, Rîşcani, Soroca, Şoldăneşti şi Ungheni; 2) din cele 35 de autorităţi publice locale,16 au raportat că măsurile referitoare la iluminatul stradal au fost reflectate în programele locale pentru eficienţă energetică şi planurile locale de acţiuni în domeniul eficienţei energetice: Anenii Noi, Basarabeasca, Căuşeni, Criuleni, Donduşeni, Floreşti, Glodeni, Ialoveni, Nisporeni, Ocniţa, Rezina, Rîşcani, Soroca, Şoldăneşti, Teleneşti şi Ungheni. Făleşti a indicat că intenţionează să reflecte astfel de măsuri în programele şi planurile lor; 3) 52 de localităţi, inclusiv 14 oraşe, au efectuat audituri energetice ale sistemelor existente de iluminat. Din cele 35 de autorităţi publice locale, 23 au raportat despre efectuarea auditurilor energetice pe parcursul anilor 2013-2014, inclusiv: mun. Bălţi, Anenii Noi, Basarabeasca, Briceni, Cahul, Călăraşi, Criuleni, Drochia, Dubăsari, Hînceşti, Ialoveni, Nisporeni, Ocniţa, Orhei, Rezina, Sîngerei, Soroca, Şoldăneşti, ŞtefanVodă, Taraclia, Teleneşti, Ungheni şi UTA Gagauzia (mun. Comrat); 4) 136 de localităţi, inclusiv 10 oraşe, au desfăşurat activităţi de înlocuire a corpurilor existente de iluminat cu altele mai performante. Din cele 35 de autorităţi publice locale, 19 au raportat despre înlocuirea corpurilor de iluminat, inclusiv Anenii Noi, Cantemir, Căuşeni, Criuleni, Dubăsari, Făleşti, Glodeni, Hînceşti, Ialoveni, Leova, Nisporeni, Ocniţa, Rezina, Rîşcani, Soroca, Şoldăneşti, Ştefan Vodă, Teleneşti şi Ungheni. În 2011-2013, or. Glodeni şi or. Hînceşti au desfăşurat activităţi de eficienţă energetică în iluminatul stradal, acţiunile fiind finanţate de Fondul Ecologic Naţional. Începînd cu 1 ianuarie 2014, 35 de autorităţi publice locale au primit de la bugetul de stat 184.5 milioane lei, care le-au permis să realizeze 260 de proiecte şi înlocuirea a 27.8 mii de becuri, din care 50% − LED, 38% − becuri economice etc. În urma acţiunilor, pe o distanţă de 1,233 km de infrastructură de iluminat stradal, corpurile de iluminare vechi au fost dotate cu becuri noi; 5) din cele 35 de autorităţi publice locale,13 au raportat despre efectuarea monitorizării consumului de energie, inclusiv Anenii Noi, Cantemir, Căuşeni, Criuleni, Făleşti, Glodeni, Nisporeni, Ocniţa, Rezina, Rîşcani, Soroca, Şoldăneşti şi Ungheni. Deşi iluminatul de tip LED reduce substanţial consumul de energie în comparaţie cu iluminatul cu becuri incandescente şi fluorescente, experienţa arată că unele proiecte ce au implementat iluminatul stradal de tip LED au omis obiectivul de atingere a cerinţelor de iluminare recomandate de normele europene. În 2014 a fost elaborat un studiu de evaluare a iluminatului stradal de tip LED în Republica Moldova. Pe parcursul anului 2015, Institutul Naţional de Metrologie a efectuat verificarea sistemului de iluminare stradală pe unele dintre străzile or. Bălţi. Verificarea a inclus 5 (cinci) segmente de străzi cu iluminare modernizată de tip LED. Rezultatele verificării au indicat faptul că nici unul dintre segmentele supuse verificării nu a atins cerinţele de iluminare recomandate de normele europene. Rezultatele au fost prezentate public la Agenţia pentru Eficienţă Energetică pe data de 17 februarie 2016. Astfel, obţinerea eficienţei energetice atît din punctul de vedere al reducerii consumului de energie, cît şi din punctul de vedere al respectării cerinţelor de iluminare recomandate de normele europene va constitui obiectivul măsurilor de eficientizare energetică a iluminatului public stradal pentru anii 2016-2018. |
Implementarea continuă conform planului | ||||
|
Măsuri în sectorul transporturilor |
|||||||||
| T1 Art.110 din Planul naţional de acţiuni în domeniul eficienţei energetice pentru anii 2013-2015 |
Promovarea eficienţei energetice în sectorul transportului terestru |
0.124 |
33.7 |
Implementată parţial Cel mai recent raport disponibil prezentat de Agenţia pentru Eficienţă Energetică oferă următoarele informaţii despre realizarea măsurii vizate: 1) 2013: procesul de colectare a informaţiilor pentru elaborarea regulamentelor, orientărilor şi programelor respective se desfăşoară. 1)-5) 2014: Planul de acţiuni pe anul 2015 al Ministerului Economiei şi Infrastructurii include elaborarea Regulamentului privind etichetarea pneurilor, care va aborda următoarele aspecte: - cadrul de reglementare privind etichetarea pneurilor (p.10); - elaborarea şi desemnarea recomandărilor pentru autorităţile publice privind procurările de transport cu un accent sporit asupra eficienţei carburanţilor consumaţi; - elaborarea regulilor pentru importul pneurilor conform claselor C1, C2 şi C3; - elaborarea programelor pentru optimizarea circulaţiei transportului pe străzile centrale ale localităţilor; - elaborarea ghidului privind procurarea unităţilor de transport pentru autorităţile publice, cu respectarea criteriilor de eficienţă energetică. 4) 2013: Autorităţile publice locale Ocniţa au efectuat evaluarea eficienţei energetice în transporturi la nivel local. 2014: Autorităţile publice locale Ştefan Vodă au realizat acţiuni de punere în aplicare a mijloacelor de transport ce funcţionează pe bază de gaze naturale, inclusiv instalarea a 2 staţii de alimentare cu combustibil pe bază de gaze naturale |
Implementarea continuă | ||||
| Total din măsuri | 43.03 | 216.95 | |||||||
| Total din măsuri conform Directivei 2006/32/CE privind eficienţa energetică la utilizatorii finali şi serviciile energetice | 29.29 | 166.93 | |||||||
| Obiectivul Directivei 2006/32/CE privind eficienţa energetică la utilizatorii finali şi serviciile energetice pe anul 2016 (recalculat/ ajustat)1 | 92.9 | ||||||||
| Obiectivul Directivei 2006/32/CE privind eficienţa energetică la utilizatorii finali şi serviciile energetice pe anul 2020 | 167.2 | ||||||||
|
Notă: (1)A se vedea secţiunea 1.3. |
|||||||||
1.3. Examinarea obiectivelor stabilite pentru economiile de energie şi prezentarea rezultatelor obţinute
27. Există diverse documente la acest capitol care indică diferite obiective. Cu toate acestea, principalul document este Programul naţional pentru eficienţă energetică, care introduce obiectivul de 20% de economii totale de energie primară (CTEP).
28. Această secţiune prezintă analiza celor mai importante obiective naţionale stabilite pentru economiile de energie, precum şi calculele corespunzătoare ale obiectivelor anului 2020 în temeiul dispoziţiilor Directivei 2012/27/UE privind eficienţa energetică şi Directivei 2006/32/CE privind serviciile energetice. De asemenea, sînt incluse previziunile pentru economiile totale de energie primară şi consumul de energie finală pînă în anul 2020.
29. Ţinînd cont de posibilitatea introdusă prin modelul actual, a fost luată decizia de a elabora o descriere mai extinsă a tematicilor relevante din prezentul capitol, limitînd descrierile din secţiunile 2.1-2.2 şi 3.1-3.2 la referinţele solicitate.
1.3.1. Sumarul celor mai importante obiective naţionale stabilite pentru economiile de energie
30. Documentele strategice/de planificare ale Republicii Moldova indică diferite obiective cu privire la schimbările climatice, exprimate, de regulă, în procente, fiind rar calculate în valori absolute. Tabelul 5 prezintă obiectivele cu privire la eficienţa energetică. Documentele ulterioare au păstrat sau au modificat aceste obiective în funcţie de evoluţia ţării, precum şi de amendamentele din legislaţia aplicabilă a Comunităţii Energetice.
|
Tabelul 5 Inventarul obiectivelor stabilite de diverse documente strategice ale Republicii Moldova |
|||||||
| Nr. crt. | Căile de reducere a consumului de energie | Strategia Moldova-2020 | Strategia de mediu pentru anii 2014-2023 | Strategia energetică a Republicii Moldova pînă în anul 2030 | 2011-2020 | Programul naţional pentru eficienţă energetică 2015-2020 | Planul naţional de acţiuni în domeniul eficienţei energetice pentru anii 2013-2015 |
| 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 | 8 |
| 1. | Reducerea consumului de energie finală în toate sectoarele economiei naţionale (faţă de 2009) | 9% - 2016, 20% - 2020 |
20% - 2020 | 428 ktep - 2015, 9% - 2016 |
|||
| 2. | Reducerea intensităţii energetice | 10% - 2020 | 10% - 2020 | ||||
| 3. | Reducerea pierderilor în reţelele T+D energie electrică | pînă la 13% - 2015, 11% - 2020 |
pana la 13% - 2015, 11% - 2020 |
pînă la 7-10%, cu 5-8% pe an | |||
| 4. | Reducerea pierderilor în reţelele T+D gaze naturale | 20% - 2015, 39% - 2020 |
|||||
| 5. | Reducerea pierderilor în reţelele termice | 2% - 2015, 5% - 2020 |
|||||
| 6. | Reducerea consumului de energie în construcţii | 10% - 2020 | 10% - 2020 | ||||
| 7. | Ponderea SER1 | 10% - 2015, 20% - 2020 |
20% - 2020 | 10% - 2015, 20% - 2020 |
20% - 2020 | 20% - 2020 | |
| 8. | Ponderea energiei din surse regenerabile-eficienţă energetică | 10% - 2020 | 10% -2020 | 10% - 2020 | |||
| 9. | Ponderea energiei din surse regenerabile -transp. | 10% - 2020 | 4% - 2015, 10% - 2020 |
10% - 2020 | 10% - 2020 | ||
| 10. | Ponderea clădirilor publice renovate | 10% - 2020 | |||||
| 11. | Reducerea emisiilor Gaz € cu efect de seră (1990) | 25% - 2020 | cel puţin 20% − 2020 | 25% - 2020 | cel puţin 25% − 2020 | 960 kt − 2015, 1950 kt − 2020 |
|
|
Notă: (1) În conformitate cu art.6 alin.(1) lit.b) din Legea nr.10 din 26 februarie 2016 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile, unul dintre obiectivele politicii de stat în domeniul energiei din surse regenerabile este “realizarea unei ponderi a energiei din surse regenerabile de cel puţin 17% în consumul final brut de energie în anul 2020 […]”. |
|||||||
Strategii, programe şi planuri naţionale în domeniul eficienţei energetice
1. Strategia naţională de dezvoltare a Republicii Moldova 2012-2020.
2. Strategia de mediu pentru anii 2014-2023, aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr.301 din 4 aprilie 2014.
3. Strategia energetică a Republicii Moldova pînă în anul 2030, aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr.102 din 5 februarie 2013, Republica Moldova http://lex.justice.md/md/346670/.
4. Programul naţional pentru eficienţă energetică 2011-2020, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.833 din 10 noiembrie 2011.
5. Planul naţional de acţiuni în domeniul energiei din surse regenerabile pentru anii 2013-2020, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.1073 din 27 decembrie 2013.
6. Planul naţional de acţiuni în domeniul eficienţei energetice pentru anii 2013-2015, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.113 din 7 februarie 2013.
31. Programul naţional pentru eficienţă energetică este documentul central în domeniul eficienţei energetice, fiind elaborat pe o perioadă de 10 ani de către autoritatea energetică centrală a Republicii Moldova (actualmente: Ministerul Economiei şi Infrastructurii), cu participarea Agenţiei pentru Eficienţă Energetică şi cu asistenţa informaţională şi organizaţională din partea autorităţilor publice centrale şi autorităţilor publice locale.
32. Planul naţional de acţiuni în domeniul eficienţei energetice este elaborat pe o perioadă de 3 ani de către Agenţia pentru Eficienţă Energetică în colaborare cu autorităţile publice centrale şi autorităţile publice locale. Programul naţional defineşte politicile de eficienţă energetică, iar Planul naţional de acţiuni asigură implementarea acestor politici în conformitate cu Programul naţional. Atît Programul naţional pentru eficienţă energetică, cît şi Planul naţional de acţiuni în domeniul eficienţei energetice au fost aprobate de către Guvern.
33. Programul naţional pentru eficienţă energetică 2011-2020, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.833 din 10 noiembrie 2011, defineşte obiectivele globale şi măsurile sectoriale pînă în anul 2020 menite să îmbunătăţească eficienţa energetică. Sfera de aplicare a programului include sectoarele enumerate în continuare, iar scopul urmărit este de a spori eficienţa energetică prin implementarea măsurilor de eficienţă energetică:
1) sectorul de transformare a energiei, inclusiv toate activităţile conexe: producerea de energie electrică şi energie termică; transportul şi distribuţia energiei electrice, energiei termice şi a gazelor naturale; consumul final pentru toate tipurile de resurse energetice;
2) sectorul industrial;
3) sectorul construcţiilor;
4) sectorul transporturilor;
5) sectorul public.
34. Programul include şi unele acţiuni transsectoriale pentru anii 2011-2020 şi prevede elaborarea Strategiei naţionale de comunicare în domeniul eficienţei energetice.
35. În vederea reducerii dependenţei de importul de resurse energetice şi impactului sectorului energetic asupra schimbărilor climatice, Programul prevede următoarele obiective globale pentru Republica Moldova, raportate la anul de bază 2009:
1) eficientizarea consumului global de energie primară cu 20% pînă în anul 2020;
2) creşterea ponderii energiei din surse regenerabile în totalul mixului energetic de la 6% în anul 2010 pînă la 20% în anul 2020.
În conformitate cu art.6 alin.(1) lit.b) din Legea nr.10 din 26 februarie 2016 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile, unul din obiectivele politicii de stat în domeniul energiei din surse regenerabile este “realizarea unei ponderi a energiei din surse regenerabile de cel puţin 17% în consumul final brut de energie în anul 2020 […];
3) creşterea ponderii biocombustibililor pînă la cel puţin 10% din totalul combustibililor utilizaţi în anul 2020;
4) reducerea, pînă în anul 2020, cu cel puţin 25% a emisiilor de gaze cu efect de seră, comparativ cu anul de bază 1990.
36. Fiind bazat pe Programul naţional pentru eficienţă energetică 2011-2020, Planul naţional de acţiuni în domeniul eficienţei energetice pentru anii 2013-2015 confirmă angajamentul Republicii Moldova de a atinge obiectivele stabilite de Program. Sfera de aplicare a acestuia se referă exclusiv la eficientizarea consumului de energie şi reducerea emisiilor gaz(e) cu efect de seră. Fiind primul Plan naţional de acţiuni în domeniul eficienţei energetice al Republicii Moldova.
37. Atît obiectivele menţionate de Programul naţional pentru eficienţă energetică 2011-2020, cît şi cele menţionate de Plan naţional de acţiuni în domeniul eficienţei energetice pentru anii 2013-2015 urmează a fi revizuite pe baza:
1) evaluărilor Planului naţional de acţiuni în domeniul eficienţei energetice al Republicii Moldova ale fiecărei părţi contractante efectuate şi publicate de Secretariatul Comunităţii Energetice în 2014 (Anexa 4/32 PHLG/03-03-2014);
2) Hotărîrii Consiliului Ministerial al Comunităţii Energetice D/2015/08/MC-EnC din 16 octombrie 2015 referitoare la implementarea Directivei 2012/27/UE din 25 octombrie 2012 privind eficienţa energetică, de modificare a Directivelor 2009/125/CE şi 2010/30/UE şi de abrogare a Directivelor 2004/8/CE şi 2006/32/CE.
Revizuirea este prezentată în Sumarul executiv.
1.3.2. Implementarea art.4 din Directiva privind serviciile energetice
38. În general, termenul-limită stabilit pentru implementarea de către părţile contractate a Directivei privind serviciile energetice a fost amînat cu 3 ani, în comparaţie cu statele membre ale Uniunii Europene. Cu toate acestea, în cazul Republicii Moldova, reperele relevante pentru economiile înregistrate trebuie să fie amînate cu încă un an (cu 4 ani în total în raport cu statele membre ale UE).
În vederea evitării oricăror confuzii:
1) obiectivul anual al Directivei privind serviciile energetice (Directiva 2006/32/CE) (1%) ar trebui calculat prin aplicarea acestui procent consumului mediu de energie finală pe parcursul ultimilor 5 ani înainte de începerea punerii în aplicare a Directivei 2006/32/CE privind serviciile energetice şi nu trebuie bazat pe anul de referinţă 2009, după cum nu trebuie bazat pe consumul primar;
2) primul an de implementare este 2011; prin urmare, pentru calcul se va considera valoarea medie a consumului final pentru perioada 2006-2010;
3) perioada relevantă pentru implementarea Directivei 2006/32/CE privind serviciile energetice este 2011-2019; prin urmare, economiile măsurabile vor fi atinse în perioada anilor 2012-2020;
4) calculul ar trebui să ofere valoarea economiilor anuale atinse prin măsuri cumulate de economisire de-a lungul unei perioade relevante, dar nu suma economiilor din fiecare an pe un număr de ani.
39. Corespunzător, anul 2016 ar trebui să fie punctul de reper intermediar atunci cînd măsurile realizate în primii 5 ani de implementare a Directivei 2006/32/CE privind serviciile energetice (2011-2015) generează economii; iar 2020 este anul cînd toate măsurile realizate pe parcursul a 9 ani de implementare a Directivei 2006/32/CE privind serviciile energetice (2011-2019) generează economii. Prin urmare, 2020 este anul în care ar trebui măsurat obiectivul indicativ naţional stabilit pentru economiile de energie (în conformitate cu articolul 1 litera (b) din anexa 1 la Directiva 2006/32/CE privind serviciile energetice.
40. Obiectivul stabilit pentru perioada de 9 ani, precum şi obiectivul intermediar (5 ani) de implementare a Directivei privind serviciile energetice au fost recalculate în raport cu obiectivele stabilite de primul plan naţional de acţiuni, în scopul unei referinţe corecte pentru evaluarea economiilor realizate/scontate pentru reperele 2016/2020.
41. Pornind de la obligaţiile Republicii Moldova rezultante din participarea ţării la Tratatul de constituire a Comunităţii Energetice, aprobat prin Legea nr.117 din 23 decembrie 2009, şi ca urmare a adoptării hotărîrilor Consiliului Ministerial 2009/05/MC-EnC din 18 decembrie 2009 şi D/2015/08/MC-EnC din 16 octombrie 2015, obiectivul indicativ naţional stabilit pentru economiile de energie aplicabil Republicii Moldova este de 9%. Cantitatea absolută de energie ce urmează a fi economisită prin aplicarea Directivei 2006/32/CE pe întreaga durată este de 167.20 ktep. Obiectivul indicativ naţional stabilit pentru economiile de energie urmează a fi măsurat după cel de-al nouălea an de aplicare a Directivei 2006/32/CE, fiind rezultatul cumulativ al economiilor anuale realizate de aplicare a acesteia, pe baza prestării serviciilor energetice şi implementării măsurilor de eficientizare a consumului de energie. Acest obiectiv a fost calculat pe baza valorii anuale medii a consumului ce rezultă din consumul anual final intern al tuturor utilizatorilor de energie în limita sferei de aplicare a Directivei pentru ultimii 5 ani premergători primului an de implementare, ceea ce înseamnă valoarea medie determinată pentru perioada 2006-2010, primul an de implementare a Directivei fiind 2011.
42. Prin stabilirea obiectivului naţional de energie finală cu 167.20 ktep, Republica Moldova s-a angajat să contribuie la reducerea consumului de resurse energetice ale Comunităţii Energetice, stabilite în conformitate cu Decizia Consiliului Ministerial a CEn D/2015/08/MC-EnC: “Consumul energetic al Comunităţii Energetice pentru anul 2020 nu va depăşi 187 Mtep de energie primară sau 133 Mtep de energie finală”.
|
Tabelul 6 Calcularea obiectivului stabilit de Directiva 2006/32/CE privind serviciile energetice pe baza consumului mediu final în perioada 2006-2010 |
|
| Anul | CFE (Ktep) |
| 2006 | 1,888 |
| 2007 | 1,791 |
| 2008 | 1,838 |
| 2009 | 1,798 |
| 2010 | 1,974 |
| Media (2006-2010) | 1,857.80 |
| Obiectivul indicativ naţional stabilit pentru economiile de energie finală (9%) | 167.20 |
43. Economiile anuale şi cele cumulative pe parcursul a 9 ani succesivi, începînd cu primul an de implementare a Directivei privind serviciile energetice (Directiva 2006/32/CE), sînt prezentate în tabelul 7
|
Tabelul 7 Economiile anuale de energie finale obţinute în urma implementării măsurilor |
|||||||||||||
| Consumul final mediu în perioada 2006-2010 (ktep) | 1,857.80 | ||||||||||||
| An | Economiile anuale de energie obţinute pe baza implementării măsurilor (ktep) |
Economiile pînă în 2020, ktep |
Economiile cumulative pînă în 2020, ktep |
||||||||||
| % | 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 | 8 | 9 | ||||
| 2012 | 2013 | 2014 | 2015 | 2016 | 2017 | 2018 | 2019 | 2020 | |||||
| 2012 | 1 | 1.0 | 18.58 | 18.58 | 18.58 | ||||||||
| 2013 | 2 | 1.0 | 18.58 | 18.58 | 37.16 | 55.73 | |||||||
| 2014 | 3 | 1.0 | 18.58 | 18.58 | 18.58 | 55.73 | 111.47 | ||||||
| 2015 | 4 | 1.0 | 18.58 | 18.58 | 18.58 | 18.58 | 74.31 | 185.78 | |||||
| 2016 | 5 | 1.0 | 18.58 | 18.58 | 18.58 | 18.58 | 18.58 | 92.89 | 278.67 | ||||
| 2017 | 6 | 1.0 | 18.58 | 18.58 | 18.58 | 18.58 | 18.58 | 18.58 | 111.47 | 390.14 | |||
| 2018 | 7 | 1.0 | 18.58 | 18.58 | 18.58 | 18.58 | 18.58 | 18.58 | 18.58 | 130.05 | 520.18 | ||
| 2019 | 8 | 1.0 | 18.58 | 18.58 | 18.58 | 18.58 | 18.58 | 18.58 | 18.58 | 18.58 | 148.62 | 668.81 | |
| 2020 | 9 | 1.0 | 18.58 | 18.58 | 18.58 | 18.58 | 18.58 | 18.58 | 18.58 | 18.58 | 18.58 | 167.20 | 836.01 |
Ajustările necesare la nivel de sector sînt după cum urmează.
Figura 1. Reprezentarea obiectivelor anuale de eficienţă energetică
Notă: * Corespunde la 867 ktep, indicat în Planul naţional de acţiuni în domeniul eficienţei energetice al Republicii Moldova 2013-2015, care a fost recalculat pe baza mediei consumului final de energie 2006-2010 în locul celui din 2009.
|
Tabelul 8 Ajustările necesare ale obiectivelor generale şi ale celor sectoriale |
|||||||
| Ponderea la nivel de sector | Planul naţional de acţiuni în domeniul eficienţei energetice 2013-2015 | Ponderea ajustată | Econo- miile ajustate |
Econo- miile realo- cate |
Econo- miile ajustate |
Econo- miile realo- cate |
|
| Planul naţional de acţiuni în domeniul eficienţei energetice pentru anii 2013-2015 | ktep | % | ktep | ktep | |||
| % | 2016 | 2014 | 2016 | 2020 | |||
| Obiectivul indicativ naţional stabilit pentru economiile de energie | 100 | 867 | 100 | 92.9 | 92.9 | 167.2 | 167.2 |
| inclusiv: | |||||||
| Sectorul industriei | 10.0 | 87 | 12.1 | 11.2 | 8.3 | 20.2 | 15 |
| Gospodăriile casnice | 45.0 | 390 | 43.9 | 40.8 | 40.1 | 73.4 | 72.2 |
| Sectorul public (servicii) | 8.6 | 75 | 12.6 | 11.7 | 27.8 | 21.1 | 50 |
| Sectorul transporturi | 23.0 | 200 | 31.4 | 29.2 | 16.7 | 52.5 | 30 |
| Sectorul energetic | 13.4 | 116 | - | - | - | - | - |
|
Notă: Programul naţional pentru eficienţă energetică 2011-2020 se referă la consumul de energie primară, iar Planul naţional de acţiuni în domeniul eficienţei energetice pentru anii 2013-2015 se referă la consumul de energie finală. Directiva 2006/32/CE stabileşte obiective pentru economiile de energie în consumul de energie finală. |
|||||||
1.3.3. Implementarea articolului 7 din Directiva privind eficienţa energetică
44. Articolul 7 din Directiva 2012/27/UE privind eficienţa energetică, care a fost adoptat de Consiliul Ministerial al Comunităţii Energetice la 16 octombrie 2015, prevede implementarea de către părţile contractante a unei scheme de obligaţii sau măsuri alternative de politici care stabileşte economii anuale în cuantum de 0.7% din consumul de energie finală pe parcursul anilor 2017-2020, prevăzute la articolul 7 alineatul 1 din directiva menţionată.
45. Calcularea economiilor anuale şi a celor cumulative preconizate prin implementarea articolului 7 din Directiva 2012/27/UE privind eficienţa energetică se soldează cu economii finale în mărime de 39.55 ktep în 2020. Valoarea redusă conform articolului 7.2 literele (c) şi (d) este 29.66 ktep (A se vedea secţiunea 4.5 pentru a urmări calculul în detaliu al acestui obiectiv).
1.3.4. Impactul preconizat al obiectivului asupra consumului total primar şi final de energie pînă în anul 2020, precum şi modul şi baza de calcul al acestuia
46. Estimările privind consumul primar de energie în anul 2020 au fost realizate în contextul elaborării Planului de acţiuni în domeniul energiei regenerabile, luînd ca referinţă balanţa energetică din anul 2009. Consumul de energie primară, fără întreprinderea oricăror măsuri de reducere a consumului energetic (business-as-usual) a fost estimat la nivel de 2693 ktep. La baza efectuării acestor calcule a fost pus consumul brut intern de energie din anul 2009 în volum de 2071 ktep, divizat pe următoarele categorii:
1) 1,224 ktep: consumul pentru încălzire şi răcire;
2) 286 ktep: consumul de energie electrică;
3) 561 ktep: consumul de energie în transporturi.
47. Pentru efectuarea calculelor a fost utilizată aplicaţia software MARKAL (market allocation – repartizarea pieţei) – un model integrat de optimizare, la cel mai mic cost, a sistemului energetic care determină opţiunea celor mai mici costuri pentru a satisface cererea de servicii energetice (elaborat de către Agenţia Internaţională pentru Energie).
48. În scopul elaborării prezentului Plan de acţiuni, previziunile au fost reînnoite şi completate cu cele despre consumul de energie finală, după cum este indicat în tabelul 9.
|
Tabelul 9 Previziuni ale consumului total de energie primară şi ale consumului de energie finală |
||||||||||
| Ktep | ||||||||||
| An | 2011 | 2012 | 2013 | 2014 | 2015 | 2016 | 2017 | 2018 | 2019 | 2020 |
| Consumul primar de energie estimat (BAU) | 2301 | 2340 | 2381 | 2422 | 2463 | 2506 | 2549 | 2593 | 2637 | 2683 |
| Consumul primar de energie estimat (eficienţă energetică) | 2301 | 2318 | 2336 | 2354 | 2372 | 2390 | 2408 | 2426 | 2444 | 2463 |
| Date efective privind consumul primar de energie / Balanţa energetică a Republicii Moldova, 2015/ |
2353 | 2267 | 2318 | 2310 | ||||||
| Consumul final de energie estimat (BAU) | 1997 | 2034 | 2071 | 2110 | 2149 | 2189 | 2230 | 2271 | 2314 | 2357 |
| Consumul final de energie estimat (eficienţă energetică) | 1997 | 2017 | 2038 | 2059 | 2080 | 2102 | 2123 | 2145 | 2167 | 2190 |
| Date efective privind consumul final de energie / Balanţa energetică a Republicii Moldova, 2015/ |
2053 | 1964 | 2023 | 2007 | ||||||
Figura 2. Previziuni ale consumului de energie primară şi de energie finală (ktep)
1.3.5. Progresul atins în realizarea obiectivelor privind economiile de energie pentru anii 2016 şi 2020 în conformitate cu articolul 4 din Directiva 2006/32/CE privind serviciile energetice
49. Pînă în prezent a fost atins un progres relevant în realizarea dispoziţiilor Programului naţional pentru eficienţă energetică 2011-2020 şi Planului naţional de acţiuni în domeniul eficienţei energetice pentru anii 2013-2015. Astfel, au fost elaborate şi actualizate o serie de documente legislative şi normative, unele dintre acestea fiind deja adoptate. A fost instituit Fondul pentru Eficienţă Energetică, funcţionarea căruia este îmbunătăţită continuu. Au fost depuse eforturi semnificative şi alocate resursele necesare pentru instruiri şi elaborarea de programe locale pentru eficienţă energetică şi planurilor locale de acţiuni în domeniul eficienţei energetice, 7 documente de acest gen fiind prezentate pentru coordonare Agenţiei pentru Eficienţă Energetică. În 2014 au fost autorizate suplimentar 40 de persoane în calitate de auditori energetici, din care 25 de persoane fizice şi 15 persoane juridice.
50. Procesul de realizare a angajamentelor şi obiectivelor în materie de eficienţă energetică ale Republicii Moldova este sprijinit semnificativ de diverse proiecte inclusiv, dar fără a se limita la următoarele (lista completă a proiectelor este inclusă în tabelul 49):
1) programul de susţinere a politicilor sectoriale pentru reforma sectorului energetic (UE);
2) dezvoltarea capacităţii Ministerul Economiei şi Infrastructurii în domeniul eficienţei energetice şi surselor de energie regenerabilă (Suedia);
3) sporirea eficienţei energetice în mun. Chişinău (UE);
4) facilitarea eficienţei energetice în Republica Moldova, MoSEFF, MoREEFF (Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare);
5) programul de facilitare a finanţării eficienţei energetice de către Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare în Republica Moldova (Suedia);
6) Fondul fiduciar al Băncii Mondiale: reforma sectorului energetic şi sporirea eficienţei (Suedia);
7) modernizarea serviciilor publice locale în Republica Moldova (Uniunea Europeană, Germania, Suedia, România);
8) utilizarea durabilă a serviciilor municipale îmbunătăţite, precum şi eficientizarea consumului de energie pentru sau de către populaţie (KfW, Germania);
9) ESCO Moldova – transformarea pieţei pentru eficienţa energetică urbană prin introducerea companiilor de servicii energetice (ONU) etc.
51. În vederea monitorizării economiilor de energie la nivel naţional, se va folosi metodologia de calcul aprobată de Guvern. Datele cu privire la indicatori, structură şi eficienţa consumului de energie ar trebui reflectate în statistica oficială. Distribuitorii de energie, operatorii reţelelor de distribuţie şi/sau furnizorii de energie ar trebui să prezinte anual Agenţiei pentru Eficienţă Energetică informaţii statistice agregate.
52. Pornind de la informaţiile disponibile, Republica Moldova poate raporta circa 30 ktep economii de energie finală în 2016, ceea ce corespunde circa unei treimi din volumul stabilit de economii şi 1.6% din consumul de referinţă stabilit de Directiva 2006/32/CE privind serviciile energetice (tabelul 10).
Cel mai probabil, economiile efective sînt mai mari, dat fiind faptul că nu toate proiectele au raportat Agenţiei pentru Eficienţă Energetică în timp util rezultatele obţinute, iar cele care au raportat au prezentat formulare necompletate.
|
Tabelul 10 Obiectivul indicativ naţional pentru consumul de energie finală şi realizarea acestuia |
||||
| Obiectivul indicativ naţional în 2020 (ktep) | 167.2 ktep (nu a fost calculat în Planul naţional de acţiuni în domeniul eficienţei energetice pentru anii 2013-2015) | |||
| Obiectivul naţional intermediar în 2016 (ktep) | 92.9 kilotonă echivalent petrol (valoarea ajustată din Plan naţional de acţiuni în domeniul eficienţei energetice pentru anii 2013-2015) | |||
| Divizarea obiectivului pe sectoare | Obiectivul per sector (ktep) | Economiile de energie realizate în anul 2016 (ktep) | Economiile de energie estimate pentru anul 2020 (ktep) | |
| 2016 | 2020 | Din măsuri (BU) | Din măsuri (BU) | |
| Rezidenţial | 40.1 | 72.2 | 1.2 | 70,01* |
| Public (servicii) | 27.8 | 50.0 | 18.6 | 50.1 |
| Industrie | 8.3 | 15.0 | 10.1 | 15.2 |
| Transporturi | 16.7 | 30.0 | 0.12 | 33.7 |
| Total (ktep): | 92.9 | 167.2 | 30.0 | 169.01 |
| Total (GWh): | 1,080.4 | 1,944.5 | 348.9 | 1,965,23 |
| Procent (%) (comparativ cu nivelul consumului de referinţă stabilit de Directiva 2006/32/CE privind serviciile energetice | 5.0% | 9.0% | 1.6% | 9.1% |
|
Notă:* 8.45 ktep din măsura E5 (care reproduce rezultatele proiectului Băncii Internaţionale pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare) pot fi incluse în Directiva 2006/32/CE privind serviciile energetice pentru sectorul rezidenţial. |
||||
|
Tabelul 11 Privire de ansamblu asupra obiectivelor şi economiilor de energie obţinute/prevăzute pentru consumul de energie primară şi finală |
|||||
| Anul | Energia primară | Energie finală | |||
| Directiva privind şi serviciile energetice | Directiva privind performanţa energetică a clădirilor | ||||
| Obiectiv (în termeni absoluţi, ktep) | Economii de energie obţinute/ prevăzute, ktep) | Obiectiv în materie de economii de energie finală stabilit în primul/al doilea Plan naţional de acţiuni în domeniul eficienţei energetice sau în cea mai recentă versiune dacă a fost revizuit (în termeni absoluţi, ktep) | Economii de energie finală obţinute (în 2016) sau prevăzute (în 2020) (în termeni absoluţi, ktep) | Obiectiv pentru construcţiile al căror consum de energie este aproape egal cu zero (Toate clădirile noi, % sau înăsprirea cerinţelor de performanţă energetică) | |
| 2016 | *92.9 ktep | 30.00 ktep – economii reale bottom-up din rapoartele proiectelor şi sursele deschise de informaţii | # | ||
| 2020 | *219.6 | *219.0 | *167.2 ktep **29.7 ktep |
169.01ktep – economii de energie finală prevă-zute pentru anul 2020 | |
| 2021 | 100% | ||||
|
Note: * Indică cerinţa minimă de raportare conform Directivei 2006/32/CE privind serviciile energetice. ** Indică cerinţa minimă de raportare conform Directivei 2012/27/UE privind eficienţa energetică, în cazul în care există. # Indică cerinţa minimă de raportare conform Directivei 2010/31/UE privind performanţa energetică a clădirilor. |
|||||
2. ECONOMII DE ENERGIE PRIMARĂ
2.1. Obiective în materie de energie primară, previziuni pentru consumul de energie primară
53. Secţiunea 1.3.1 relevă situaţia privind obiectivele existente în ceea ce priveşte consumul de energie primară, iar secţiunea 4 inventariază previziunile pentru consumul de energie primară.
54. Previziunile pentru consumul de energie primară se bazează pe:
1) datele din Balanţa energetică a Republicii Moldova 2015;
2) previziunile pentru consumul de energie finală efectuate iniţial în Planul naţional de acţiuni în domeniul energiei din surse regenerabile 2014-2020 şi ajustate în prezentul Plan de acţiuni;
3) ipoteza potrivit căreia consumul nonenergetic şi pierderile de distribuţie vor rămîne la nivelul celor din 2010-2014;
4) ipoteza potrivit căreia rata de transformare va rămîne aceeaşi (~95.5%);
5) economiile din reducerea pierderilor de distribuţie calculate pe baza unor obiective specifice pentru gazele naturale, energia termică şi energia electrică stabilite pentru perioada 2009-2020 de Strategia energetică 2030.
|
Tabelul 12 Estimarea consumului global de energie primară în 2020 |
|||
| Indicator | Scenariul business- as-usual, ktep |
Scenariul eficienţă energetică, ktep |
Economii, ktep |
| Consumul de energie primară în 2020 | 2,683 | 2,463 | 220 |
| Pierderile în faza de transformare a energiei şi consumului propriu al sectorului energetic | 120 | 109 | 11 |
| Pierderile în distribuţie | 166 | 125 | 41 |
| Consumul nonenergetic | 39 | 39 | - |
| Consumul total de energie finală | 2,357 | 2,190 | 167 |
| Consumul de energie finală – industrie | 211 | 196 | 15 |
| Consumul de energie finală – sectorul rezidenţial | 1,018 | 946 | 72 |
| Consumul de energie finală – sectorul public/servicii | 705 | 655 | 50 |
| Consumul de energie finală – transporturi | 423 | 393 | 30 |
55. În vederea estimării consumului de energie în 2020 pentru fiecare sector conform scenariului Menţinerea situaţiei existente (business-as-usual) fără măsuri de economisire au fost utilizate consumul estimat de energie primară şi finală, precum şi divizarea consumului de energie pe sectoare pe parcursul ultimilor ani. Procentul mediu pentru fiecare sector a fost calculat pe baza datelor din Balanţa energetică a Republicii Moldova. Distribuirea economiilor pe sectoare s-a bazat pe distribuirea realocată pe sectoare după cum este indicat în tabelul 2 şi, adiţional, în tabelul 8 . Diferenţa dintre obiectivele sectoriale privind menţinerea situaţiei existente (business-as-usual) fără măsuri de economisire şi economiile sectoriale preconizate oferă valori pentru scenariul eficienţă energetică.
2.2. Lista strategiilor care abordează economiile de energie primară
56. Secţiunea 1.3.1 oferă sumarul strategiilor naţionale şi al planurilor existente care se axează pe promovarea economiilor de energie şi au un impact asupra cererii de energie primară. Din obiectivele indicate în tabelul 5, cele de la poziţiile 1 (ţintele de 20% către 2020), 2 se raportează la energia primară, poziţiile 3, 4 şi 5 abordează pierderile aferente reţelelor de transport şi distribuţie, cele din poziţiile 1 (ţinta 9%), 6 se raportează la energia finală şi poziţiile 7, 8 şi 9 se stabilesc faţă de consumul final brut de energie.
2.3. Măsuri pentru economisirea energiei primare
57. Capitolul prezent rezumă măsurile de abordare a potenţialului de economisire a energiei primare, inclusiv măsuri din perspectiva aprovizionării cu energie şi a transportului/distribuţiei de energie.
2.3.1. Măsuri pentru economisirea energiei în domeniul aprovizionării
58. Planul naţional de acţiuni în domeniul eficienţei energetice pentru anii 2013-2015 include măsuri în afara sferei de aplicare a Directivei 2006/32/CE privind serviciile energetice şi care, în mod special, se referă la economiile ce pot fi obţinute în faza de transformare şi distribuţie:
1) programe de eficienţă energetică în transportul şi distribuţia energiei electrice (art.98);
2) contorizarea/evidenţa consumului de gaze naturale la consumatorii finali (art.99);
3) elaborarea cadrului juridic şi normativ şi crearea sistemului de monitorizare pentru sectorul termoenergetic (art.100);
4) programe de eficienţă energetică în sectorul termoenergetic (art.101).
Trebuie menţionate două aspecte în acest context:
5) art.99 şi 100 prevăd măsuri care ajută mai degrabă la delimitarea pierderilor de distribuţie (conexe consumului de energie primară) de consumul de energie finală;
6) nu sînt preconizate măsuri privind cogenerarea, care cad sub incidenţa sferei de aplicare a Directivei 2006/32/CE privind serviciile energetice.
59. Planul naţional de acţiuni în domeniul eficienţei energetice al Republicii Moldova 2016-2018 a preluat toate măsurile anterioare în domeniul aprovizionării (E1 reprezintă art.98, E3 – art.99, E4 – art.100, E5 – art.101) şi include 2 măsuri noi: E2 şi E6, ultima abordînd evaluarea cuprinzătoare a potenţialului pentru aplicarea cogenerării de înaltă eficienţă şi a termoficării şi răcirii centralizate eficiente.
60. Împreună, aceste 6 măsuri indică potenţialul de economii în 2020 în mărime de 58.47 ktep, în timp ce economiile estimate pentru anul 2016 constituie 13.74 ktep după cum este prezentat în tabelul 20.
61. Măsurile sînt condiţionate de:
1) Strategia energetică a Republicii Moldova pînă în anul 2030, care prevede economii din reducerea pierderilor în reţele;
2) două proiecte în sectorul termoenergetic realizate în 2 oraşe principale: Chişinău (finanţat de Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare) şi Bălţi (finanţat de Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare);
3) proiectul realizat în Chişinău este complex, economiile scontate fiind obţinute din reducerea pierderilor, modificarea transformării şi reducerea consumului de gaze naturale şi energie electrică.
2.3.2. Măsuri pentru economisirea energiei în faza de transformare, transport şi distribuţie
62. Mai jos sînt incluse informaţii despre măsuri importante realizate în Republica Moldova pentru abordarea potenţialului de reducere a consumului energetic în faza de transformare, transport şi distribuţie a energiei.
2.3.2.1. Criterii de eficienţă energetică în tarife şi regulamente
63. Legea nr.107 din 27 mai 2016 cu privire la energia electrică prevede următoarele:
Articolul 30. Funcţiile şi obligaţiile operatorului sistemului de transport
(1) Operatorul sistemului de transport trebuie să îndeplinească următoarele funcţii şi obligaţii:
b) să exploateze, să întreţină, să modernizeze şi să dezvolte reţelele electrice de transport în condiţii de securitate, de fiabilitate şi de eficienţă, cu respectarea prevederilor menite să asigure protecţia mediului. La exploatarea, întreţinerea, modernizarea şi dezvoltarea reţelelor electrice de transport, operatorul sistemului de transport aplică, în mod obligatoriu, metode moderne de management al eficienţei energetice şi/sau al cererii, cu respectarea standardelor minime privind întreţinerea şi dezvoltarea reţelelor electrice de transport, inclusiv a interconexiunilor.
Articolul 34. Dezvoltarea reţelelor electrice de transport şi planurile de investiţii,
alin.(2) conform căruia “În contextul obligaţiei stabilite la art.30 alin.(1) lit.a), operatorul sistemului de transport este obligat, ţinînd cont de strategia energetică a Republicii Moldova […], să elaboreze şi, după consultarea prealabilă cu participanţii interesaţi, să prezinte Agenţiei spre aprobare un plan de dezvoltare a reţelelor electrice de transport pentru 10 ani.
[…] Planul de dezvoltare trebuie să conţină, fără a se limita la acestea:
d) estimarea capacităţilor necesare, prognoza evoluţiei producerii, inclusiv a producerii din surse regenerabile de energie, măsuri de eficienţă energetică, prognoza consumului şi estimări privind importurile.
Articolul 42. Funcţiile şi obligaţiile operatorului sistemului de distribuţie
(1) Operatorul sistemului de distribuţie trebuie să îndeplinească următoarele funcţii şi obligaţii:
b) să exploateze, să întreţină, să modernizeze şi să dezvolte reţelele electrice de distribuţie în condiţii de securitate, fiabilitate şi eficienţă, cu respectarea prevederilor menite să asigure protecţia mediului. La exploatarea, întreţinerea, modernizarea şi dezvoltarea reţelelor electrice de distribuţie, operatorul sistemului de distribuţie aplică, în mod obligatoriu, metode moderne de management al eficienţei energetice şi/sau al cererii.
Articolul 45. Dezvoltarea reţelelor electrice de distribuţie şi planurile de investiţii
(2) La dezvoltarea reţelelor electrice de distribuţie, operatorul sistemului de distribuţie trebuie să ţină cont de interesele de mediu şi de eficienţa energetică, să aplice metode moderne de management al eficienţei energetice şi/sau al cererii, precum şi să ia în considerare necesitatea promovării producerii distribuite care poate înlocui unele măsuri de modernizare sau de dezvoltare a reţelelor electrice de distribuţie.
64. Legea nr.108 din 27 mai 2016 cu privire la gazele naturale stipulează următoarele:
Articolul 39. Funcţiile şi obligaţiile operatorului sistemului de transport
(1) Indiferent de modelul de separare implementat, operatorul sistemului de transport trebuie să îndeplinească următoarele funcţii şi obligaţii:
a) să exploateze, să întreţină, să modernizeze şi să dezvolte reţelele de transport al gazelor naturale în condiţii de siguranţă, de fiabilitate şi de eficienţă, cu respectarea prevederilor menite să asigure protecţia mediului. La exploatarea, întreţinerea, modernizarea şi dezvoltarea reţelelor de transport al gazelor naturale, operatorul sistemului de transport aplică, în mod obligatoriu, metode moderne de management al eficienţei energetice şi/sau de gestionare a cererii, cu respectarea standardelor minime privind întreţinerea şi dezvoltarea reţelelor de transport al gazelor naturale, inclusiv a interconexiunilor.
Articolul 42. Dezvoltarea reţelelor de transport al gazelor naturale şi planurile de investiţii
(2) […] Planul de dezvoltare trebuie să conţină, fără a se limita la acestea:
d) estimarea capacităţilor necesare, prognoza evoluţiei importurilor şi a producerii, măsuri de eficienţă energetică, precum şi prognoza consumului.
Articolul 46. Funcţiile şi obligaţiile operatorului sistemului de distribuţie
(1) Operatorul sistemului de distribuţie trebuie să îndeplinească următoarele funcţii şi obligaţii:
a) să exploateze, să întreţină, să modernizeze şi să dezvolte reţelele de distribuţie a gazelor naturale în condiţii de siguranţă, de fiabilitate şi de eficienţă, cu respectarea prevederilor menite să asigure protecţia mediului. La exploatarea, întreţinerea, modernizarea şi dezvoltarea reţelelor de distribuţie a gazelor naturale, operatorul sistemului de distribuţie aplică, în mod obligatoriu, metode moderne de management al eficienţei energetice şi/sau de gestionare a cererii.
Articolul 49. Dezvoltarea reţelelor de distribuţie a gazelor naturale şi planurile de investiţii
(3) […] Planul de dezvoltare trebuie să conţină măsuri eficiente pentru a garanta fiabilitatea reţelelor de distribuţie a gazelor naturale ale operatorului sistemului de distribuţie respectiv, precum şi, fără a se limita la acestea:
c) măsurile de eficienţă energetică şi prognoza consumului.
65. Unicul aspect ce poate fi menţionat cu privire la reglementarea tarifelor existente este că acesta introduce reflectarea costurilor şi, prin urmare, economiile sînt generate pe baza reducerii consumului de energie electrică. Pe de altă parte, acest fapt ar putea fi interpretat mai degrabă ca o dovadă a sărăciei energetice decît ca o optimizare reală.
66. De asemenea, vom menţiona diferenţierea tarifară stabilită pentru consumul pe timp de zi şi pe timp de noapte, ceea ce contribuie la nivelarea curbei zilnice de consum. Mai multe detalii cu privire la situaţia actuală sînt incluse în secţiunea 4.10.1.
2.3.2.2. Măsuri de facilitare şi promovare a răspunsului la cerere
67. În pofida deschiderii faţă de concurenţă, piaţa de energie electrică din Republica Moldova nu este suficient dezvoltată ca să asigure condiţii de răspuns la cerere, în timp ce piaţa naţională de echilibrare lipseşte, energia de echilibrare este achiziţionată din Ucraina.
68. Cu toate acestea, atît Legea nr.107 din 27 mai 2016 cu privire la energia electrică, cît şi Legea nr.108 din 27 mai 2016 cu privire la gazele naturale oferă aceeaşi definiţie.
2.3.2.3. Eficienţa energetică în proiectarea şi exploatarea reţelelor
69. Actualmente, nu există o evaluare a potenţialului de eficienţă energetică a infrastructurii de furnizare a gazelor naturale şi a energiei electrice, în special referitoare la transportul, distribuţia, gestiunea sarcinii şi interoperabilitatea, precum şi conectarea la instalaţiile care produc energie, inclusiv posibilităţile de acces pentru microgeneratoarele de energie.
70. Republica Moldova se axează pe dezvoltarea unor interconexiuni durabile şi sigure cu statele membre UE şi părţile contractante din Comunitatea energetică, care vor fi realizate prin reţele de interconexiune cu România. În acest sens au fost aprobate 2 documente principale, foile de parcurs, prin Hotărîrea Guvernului nr.409 din 16 iunie 2015, prezintă interconexiunile în conformitate cu Strategia energetică a Republicii Moldova pînă în anul 2030 în calitate de obiectiv-cheie pentru asigurarea dezvoltării unei pieţe energetice cu adevărat competitive.
71. Cu toate acestea, măsura H1 din prezentul Plan de acţiuni îşi propune să abordeze dispoziţiile articolului 15 din Directiva 2012/27/UE privind eficienţa energetică.
3. ECONOMII DE ENERGIE FINALĂ ÎN SECTOARELE DE CONSUM FINAL
3.1. Examinarea obiectivelor de economisire a energiei finale şi rezultatele economisirii de energie finală
72. În secţiunea 1.3.1 este prezentat sumarul strategiilor şi planurilor naţionale existente axate pe promovarea economiilor de energie şi au un impact asupra cererii de energie primară. De asemenea, secţiunea include informaţii despre obiectivele existente de economisire a energiei finale şi despre rezultatele obţinute.
3.1.1. Obiectivul naţional global de economisire a energiei de către utilizatorii finali şi progresul atins în această direcţie
73. Secţiunea 1.3.5 prezintă informaţii explicite cu privire la progresul atins în ceea ce ţine de obiectivele de economisire a energiei în 2016 şi 2020 în temeiul articolului 4 din Directiva 2006/32/CE privind finali şi serviciile energetice. În vederea facilitării analizei ulterioare, tabelul 13 include o privire de ansamblu asupra economiilor de energie finală obţinute şi prevăzute.
|
Tabelul 13 Privire de ansamblu asupra economiilor de energie finală rezultante din măsurile Directivei 2006/32/CE privind eficienţa energetică la utilizatorii finali şi serviciile energetice |
||||
| Obiectiv de economisire a energiei finale | Economii de energie finală obţinute sau prevăzute |
|||
| în valoare absolută, ktep |
procent (%) (în comparaţie cu consumul de referinţă din Directiva 2006/32/CE privind serviciile energetice |
în valoare absolută, ktep |
procent (%) (în comparaţie cu consumul de referinţă din Directiva 2006/32/CE privind serviciile energetice |
|
| 2016 (perioada interimară) | 92.9 | 5 | 30.0 | 1.6 |
| 2020 (perioada deplină) | 167.2 | 9 | 169.01 | 9.1 |
3.1.1.1. Realizarea obiectivului intermediar (2016) de economisire a energiei la nivelul utilizatorilor finali
74. Obiectivul stabilit pentru anul 2016 este de 92.9 ktep. Pornind de la informaţiile disponibile, Republica Moldova poate raporta circa 30 ktep economii de energie finală în 2016, ceea ce corespunde aproximativ unei treimi din volumele de economii preconizate şi 1.6% din consumul de referinţă stabilit de Directiva 2006/32/CE privind serviciile energetice. Cel mai probabil, economiile efective sînt mai mari, dat fiind faptul că nu toate proiectele au raportat Agenţiei pentru Eficienţă Energetică în timp util rezultatele obţinute. În orice caz, obiectivul intermediar nu a fost atins, mai jos fiind incluse cîteva dintre motivele principale.
1) Sectorul rezidenţial/public: Deocamdată nu au fost puse în aplicare Strategia de renovare a clădirilor (rezidenţiale şi publice), Metodologia pentru calcularea nivelurilor optime din punctul de vedere al costurilor, Cerinţele minime pentru performanţa energetică a clădirilor şi a componentelor acestora.
2) Sectorul rezidenţial: Cadrul juridic/regulatoriu pentru sectorul rezidenţial care ar putea contribui la obţinerea unor economii relevante este în curs de elaborare. Prin urmare, nu au fost realizate acţiuni asociate cu economii reale. Nu a fost pus în aplicare un regulament privind proiectarea ecologică.
3) Sectorul public: În procesul întocmirii Planului naţional de acţiuni în domeniul eficienţei energetice pentru anii 2013-2015 nu s-a ţinut cont de îmbunătăţirile potenţiale din infrastructura pentru alimentare cu apă şi iluminatul stradal. Pe parcursul primei perioade, cîteva proiecte de iniţiativă realizate în domeniul vizat au demonstrat un raport cost-eficienţă atractiv şi un potenţial considerabil al acestor măsuri în Republica Moldova.
4) Sectorul industrie: Dimensiunea sectorului industrial în Republica Moldova este limitată. Prin urmare, chiar dacă presupunem că fondurile necesare (sub formă de granturi şi împrumuturi preferenţiale) sînt disponibile, potenţialul încă neexploatat de economisire a energiei este limitat şi cel mai probabil nu va atinge obiectivul sectorial calculat iniţial. Acesta este unul dintre motivele care au impus Republicii Moldova să realoce obiectivele sectoriale, ajustîndu-le în funcţie de circumstanţele interne, rezultante din evaluarea Planului naţional de acţiuni în domeniul eficienţei energetice pentru anii 2013-2015 şi potenţialul neexploatat de eficienţă energetică din sector (a se vedea tabelul 2 şi 8).
5) Sectorul transporturi: Măsurile pentru sectorul transporturilor (unul cu un potenţial semnificativ) s-au axat pe elaborarea strategiei sectoriale şi pe mobilizarea fondurilor necesare. Pînă în prezent nu au fost realizate acţiuni asociate cu economii reale (cu excepţia cîtorva proiecte mici).
6) Orizontal (public/rezidenţial/industrie): Pe parcursul perioadei de raportare 2013-2015 nu au fost observate evoluţii majore pe piaţa ESCO.
7) Orizontal: Sistemul de monitorizare şi verificare încă nu este pus în aplicare (fiind propus ca o măsură în prezentul Plan de acţiuni).
75. Pe baza rezultatelor evaluării Planului naţional de acţiuni în domeniul eficienţei energetice pentru anii 2013-2015, unele măsuri au fost eliminate, iar altele au fost ajustate şi dezvoltate. De asemenea, au fost incluse cîteva măsuri noi.
3.1.1.2. Economiile preconizate în raport cu obiectivul global pentru anul 2020 la nivelul consumatorilor finali
76. În cadrul Planului naţional de acţiuni în domeniul eficienţei energetice pentru anii 2013-2015 nu a fost stabilit nici un obiectiv pentru anul 2020. Prin urmare, obiectivul indicativ 2020 a fost propus în prezentul Plan de acţiuni în temeiul Directivei 2006/32/CE privind serviciile energetice în mărime de 167.2 ktep.
77. Măsurile propuse pentru perioada 2016-2018, în cazul în care sînt implementate cu succes (în unele cazuri, aceste măsuri vor fi continuate în 2019-2020), vor acoperi în totalitate discrepanţa şi vor permite Republicii Moldova să atingă obiectivul stabilit de Directiva 2006/32/CE privind serviciile energetice. În continuare sînt incluse cîteva aspecte considerate a fi extrem de importante, care urmează să fie monitorizate atent pe parcursul implementării următorului Plan naţional de acţiuni în domeniul eficienţei energetice al Republicii Moldova:
1) elaborarea în timp util a cadrului legislativ/normativ:
a) strategia pentru renovarea clădirilor (rezidenţiale şi publice);
b) metodologia de calcul al nivelurilor optime din punctul de vedere al costurilor, cerinţele minime pentru performanţa energetică a clădirilor şi a componentelor acestora;
c) regulamentele privind proiectarea ecologică, înlesnirile fiscale şi vamale în domeniul eficientei energetice;
2) disponibilitatea fondurilor necesare şi alocarea lor pentru realizarea măsurilor propuse:
a) în sectorul rezidenţial:
- MoREEFF II este finalizat cu succes;
- MoREEFF III sau o facilitare de aceeaşi anvergură este lansată;
- Fondul pentru Eficienţă Energetică lansează un nou program de asistenţă pentru sectorul rezidenţial. Fondul pentru creştere ecologică sau orice altă entitate internaţională sprijină Fondul pentru Eficienţă Energetică în realizarea acestei iniţiative, sporind finanţarea disponibilă pînă la 60 milioane de euro;
3) Regulamentul privind etichetarea energetică:
b) în sectorul public:
- Fondul pentru Eficienţă Energetică şi Fondul de Investiţii Sociale din Moldova reuşesc să atingă acelaşi nivel de succes ca pe parcursul anilor 2013-2015;
- E5P lansează activităţi în Republica Moldova;
- în infrastructura apei: implementarea cu succes a planului de investiţii prioritare de 5 ani pentru “Apă-Canal” Chişinău în perioada 2015-2019;
c) în sectorul transporturi:
- măsurile propuse sînt implementate (transportul feroviar, infrastructura pentru biciclişti din Chişinău, măsuri de gestionare a traficului şi taxe pentru emisiile vehiculelor);
d) în sectorul industrial:
- MoSEFF III este lansat;
- obligaţiile de raportare ale operatorilor de pe piaţă sînt puse în aplicare şi Agenţia pentru Eficienţă Energetică poate obţine un tablou clar cu privire la situaţia actuală din sector;
- sistemul de monitorizare şi verificare este pus în funcţiune şi este operaţional.
3.1.2. Obiectivul naţional pentru clădirile al căror consum de energie este aproape egal cu zero
78. Obligaţiile în privinţa clădirilor al căror consum de energie este aproape egal cu zero stabilite de Directiva 2010/31/UE urmează a fi respectate în forma în care acestea sînt încorporate şi adaptate de Decizia 2010/02/MC-EnC.
79. Din anul 2014, Legea nr.128 din 11 iulie 2014 privind performanţa energetică a clădirilor a devenit documentul central pentru sector. Cu toate acestea, chiar şi pînă la intrarea în vigoare a legii, legislaţia naţională prevedea un set de dispoziţii în acest sens.
80. În conformitate cu punctul 7 al Capitolului VI din Programul naţional pentru eficienţă energetică 2011-2020, autoritatea publică centrală responsabilă pentru gestionarea sectorului construcţiilor urmează să elaboreze 2 documente strategice: “un program pentru majorarea treptată a numărului de clădiri cu consumul energetic aproape de zero în sectorul public”şi “un plan naţional pentru majorarea treptată a numărului de clădiri, altele decît cele cu destinaţie publică, cu consumul de energie aproape egal cu zero. Planul va cuprinde obiectivele intermediare privind îmbunătăţirea performanţei energetice a clădirilor noi pînă în anul 2015, informaţii privind politicile şi măsurile financiare sau de altă natură, inclusiv detalii privind cerinţele şi măsurile naţionale referitoare la utilizarea energiei din surse regenerabile în clădirile noi şi clădirile existente supuse renovărilor majore.”
81. Programul naţional pentru eficienţă energetică 2011-2020 stabileşte următorul obiectiv:
“Începînd cu 31 decembrie 2018, clădirile noi ocupate şi deţinute de autorităţile publice vor fi clădiri al căror consum de energie este aproape egal cu zero.”
82. Dispoziţia respectivă din Programul naţional pentru eficienţă energetică 2011-2020 pune în aplicare cerinţele prevăzute la articolul 9 alineatul (1) litera (b) din Directiva 2010/31/UE privind performanţa energetică a clădirilor fără a examina adaptarea ulterioară a acesteia cadrul Comunităţii Energetice stabilit prin Decizia 2010/02/MC-EnC.
83. Planul naţional de acţiuni în domeniul eficienţei energetice pentru anii 2013-2015 a preluat obiectivul Programului naţional pentru eficienţă energetică 2011-2020, dar nu şi dispoziţiile referitoare la existenţa unui program naţional şi a unui plan naţional pentru creşterea treptată a numărului de clădiri cu consumul energetic aproape egal cu zero. Cu toate acestea, prezentul Plan de acţiuni include activităţi în cadrul măsurii Promovarea clădirilor al căror consum de energie este aproape egal cu zero”, inclusiv elaborarea caietului de sarcini pentru efectuarea unui studiu de fezabilitate privind clădirile al căror consum de energie este aproape egal cu zero şi elaborarea unui studiu de fezabilitate privind clădirile al căror consum de energie este aproape egal cu zero.
84. Printre măsurile planificate pentru trimestrul IV al anului 2013, Foaia de parcurs pentru eficienţa energetică a clădirilor, adoptată în 2012, prevede elaborarea:
1) a unui document strategic unic: planul de acţiuni;
2) a unui studiu de fezabilitate privind utilizarea energiei din surse regenerabile pentru promovarea clădirilor al căror consum de energie este aproape egal cu zero; şi
3) a unei liste a măsurilor existente şi, în funcţie de caz, a unei liste a măsurilor şi instrumentelor propuse, inclusiv a celor de natură financiară, altele decît cele prevăzute de directivă, dar care promovează obiectivele ale acesteia.
85. Articolul 2 al capitolului I din Legea nr.128 din 11 iulie 2014 privind performanţa energetică a clădirilor îmbină dispoziţiile celor două documente strategice anterioare şi stipulează doar existenţa unui plan naţional pentru creşterea numărului de clădiri al căror consum de energie este aproape egal cu zero (litera f). Articolul 5 din capitolul II şi articolul 15 alineatul (3) din capitolul III enunţă printre atribuţiile Guvernului în domeniul eficienţei energetice a clădirilor aprobarea programelor şi planurilor naţionale de acţiuni privind îmbunătăţirea performanţei energetice a clădirilor, inclusiv Planul naţional pentru creşterea numărului de clădiri al căror consum de energie este aproape egal cu zero (litera b), în timp ce articolul 7 din capitolul II atribuie autorităţii publice în domeniul eficienţei energetice şi autoritatea centrală de specialitate a administraţiei publice în domeniul construcţiilor sarcina elaborării programelor şi planurilor naţionale de acţiuni privind îmbunătăţirea performanţei energetice a clădirilor, inclusiv Planul naţional pentru creşterea numărului de clădiri al căror consum de energie este aproape egal cu zero (litera c).
86. Obiectivele diferenţiate conform categoriei clădirilor, stabilite de legea menţionată (articolul 15 alineatele (1) şi (2) reprezintă o ajustare a dispoziţiilor Programului naţional pentru eficienţă energetică 2011-2020 în concordanţă cu obligaţiile privind clădirile al căror consum de energie este aproape egal cu zero prevăzute de Directiva 2010/31/UE, după cum acestea sînt încorporate şi adaptate prin Decizia Consiliului Ministerial 2010/02/MC-EnC:
1) după 30 iunie 2019, clădirile publice noi trebuie să fie clădiri al căror consum de energie este aproape egal cu zero;
2) după 30 iunie 2021, toate clădirile noi trebuie să fie clădiri al căror consum de energie este aproape egal cu zero.
|
Tabelul 14 Obiectivele naţionale pentru clădirile al căror consum de energie este aproape egal cu zero |
|||
| Perioada | Clădiri existente – obiectiv exprimat în procente din numărul total de clădiri renovate |
Clădiri publice noi – obiectiv exprimat în procente din numărul total de clădiri nou-construite |
Clădiri noi – obiectiv exprimat în procente din numărul total de clădiri nou-construite |
| 2015 | |||
| din 30 iunie 2019 | 100% | ||
| din 30 iunie 2021 | 10% | 100% | |
3.1.3. Alte obiective şi/sau previziuni şi rezultate în materie de economii de energie finală
87. Obiectivele în materie de economii de energie pe sectoare sînt prezentate şi explicate în tabelul 10.
3.2. Lista strategiilor cu impact asupra cererii de energie finală
88. În secţiunea 1.3.1, care relevă situaţia privind obiectivele existente stabilite pentru consumul de energie finală, sînt prezentate, de asemenea, strategiile ţării.
3.3. Măsuri la nivel de utilizare finală şi economii de energie finală
3.3.1. Metodologia de calcul
89. Partea centrală a prezentului Plan de acţiuni este lista de măsuri care să asigure reducerea consumului de energie primară şi finală. Lista include măsuri ce au o continuare din Planul naţional de acţiuni în domeniul eficienţei energetice al Republicii Moldova precedent, precum şi măsuri nou-introduse. În conformitate cu modelele recomandate, au fost abordate atît obiectivul intermediar, cît şi cel final în vederea estimării volumului de economii obţinute sau aşteptate.
90. Această listă ar trebui să asigure că obiectivele calculate în conformitate cu anexa I la Directiva 2006/32/CE privind serviciile energetice sînt realizabile prin:
1) măsuri care generează economii directe; şi
2) măsuri care nu generează economii directe, dar care oferă condiţii pentru ca alte măsuri să fie eficiente.
91. Pînă în anul 2013 nu a existat un format concret de raportare sau un sistem de raportare. De fapt, raportarea se făcea în funcţie de datele disponibile la momentul respectiv, avînd la bază reuniunile organizate de părţile vizate.
92. Principiul global director pentru programul de monitorizare şi evaluare al Agenţiei pentru Eficienţă Energetică rezidă în monitorizarea bazată pe rezultate, indicînd faptul că orice proces de monitorizare ar trebui să se axeze mai degrabă pe rezultatele efective obţinute cu eforturile depuse decît pe contribuţiile/intrările folosite de proiecte şi programe. Sistemul de raportare îşi propune să asigure produse/ieşiri pentru evaluarea rezultatelor finale şi a impactului în timp. Indicatorii de performanţă servesc pentru a capta în mod explicit realizarea activităţilor şi obţinerea produselor/ieşirilor. Pentru ca sistemul de monitorizare să devină un instrument util, care să economisească timpul, aceşti indicatori ar trebui să fie specifici, măsurabili, realizabili, relevanţi şi prompţi (SMART).
93. Structura sistemului de raportare al Agenţiei pentru Eficienţă Energetică se bazează pe o combinare a raportării bottom-up şi top-down. Abordarea bottom-up implică:
1) raportarea din partea managerilor locali şi a autorităţilor/instituţiilor de implementare cu privire la proiectele în derulare; precum şi
2) actualizările de la ministere şi alte entităţi despre progresul atins în punerea în aplicare a Tratatului şi a legislaţiei.
94. Pentru evaluarea top-down sînt utilizate date statistice referitoare la indicatorii de performanţă.
95. Cît priveşte raportarea bottom-up, baza de date gestionează datele primite despre acţiunile realizate şi proiectele implementate, structurîndu-le pentru compilarea şi raportarea ulterioară. Nu poate fi garantată completitudinea acestei baze de date. Ar putea exista anumite iniţiative în Republica Moldova care sînt finanţate în totalitate de proprietarii bunurilor imobile sau de industrii care nu raportează după cum se presupune.
96. Practic, Agenţia pentru Eficienţă Energetică încearcă să elaboreze un instrument cu ajutorul căruia managerii locali, industriile sau autorităţile/ instituţiile de implementare să poată introduce sistematic şi de sine stătător informaţiile în baza de date. Agenţia pentru Eficienţă Energetică îşi propune să asigure calitatea intrărilor de date. De exemplu, Agenţia dispune de programe de instruire şi chiar certifică auditori în anumite domenii.
97. Cea mai bună metodă de compilare a rapoartelor cu privire la proiectele în derulare la nivel naţional sau local, cu alte cuvinte despre progresul activităţilor implementate, ar fi pe baza colectării datelor proiectelor la nivel naţional, după cum este specificat în registrul proiectelor coordonate. Metoda de compilare a datelor constă în completarea formularelor pe suport de hîrtie sau direct într-un sistem web.
98. Metoda top-down este utilizată de Agenţia pentru Eficienţă Energetică pentru a raporta economiile de energie în raportul anual, iar calculele se bazează pe procedura internă a instituţiei.
|
Tabelul 15 Indicatorii top-down utilizaţi pentru calcularea şi raportarea economilor de energie obţinute |
|||
| Indicator top-down |
Sectorul | Posibilitatea de calcul | Măsura de reducere a consumului energetic evaluată pe baza indicatorului top-down |
| P1 | Rezidenţial | - | M1, M2 |
| P2 | - | ||
| P3 | - | ||
| P4 | - | ||
| P5 | - | ||
| M1 | √ | ||
| M2 | √ | ||
| P6 | Servicii | - | M3, M4 |
| P7 | - | ||
| M3 | √ | ||
| M4 | √ | ||
| P8 | Transport | - | M5 |
| A1 pentru P8 | - | ||
| P9 | - | ||
| A2 pentru P9 | - | ||
| P10 | √ | ||
| P11 | √ | ||
| P12 | √ | ||
| P13 | √ | ||
| M5 | √ | ||
| M6 | √ | ||
| M7 | √ | ||
| P14 | Industrie | - | M8 |
| A3 pentru P14 | - | ||
| M8 | √ | ||
99. Rezultatele indică o variaţie semnificativă de la un an la altul, care ar putea introduce un nivel ridicat de volatilitate în evaluarea eficacităţii măsurilor de eficienţă energetică. Explicaţia rezidă în faptul că indicatorii top-down nu întotdeauna ţin cont de tendinţele comportamentale, cum ar fi:
1) stocul în creştere de automobile individuale de la un an la altul;
2) cererea în creştere din partea gospodăriilor pentru aparatele de uz casnic;
3) debranşarea consumatorilor rezidenţiali de la sistemul de încălzire centralizată, care sporesc consumul chiar şi în condiţii de eficienţă energetică, fapt ce nu permite demonstrarea economiilor obţinute pe baza măsurilor de eficienţă energetică în viaţa reală. Prin urmare, în acest caz se va aplica metoda bottom-up.
100. Metoda bottom-up a fost utilizată pentru evaluarea măsurilor care au generat sau se preconizează să genereze rezultate. Dat fiind faptul că sursele de informaţii sînt diverse, a fost necesară verificarea încrucişată. Deşi accesul la datele primare a fost destul de limitat, calculul s-a bazat pe raportarea economiilor, iar informaţiile suplimentare au fost invocate pentru realizarea verificării. Pentru calcule au fost utilizate cele mai sigure date colectate de Agenţia pentru Eficienţă Energetică prin intermediul sistemului de raportare existent şi în conformitate cu cerinţele legislative impuse operatorilor. Verificarea s-a realizat conform datelor publicate de operatori, folosind canalele media proprii.
101. Atunci cînd sînt utilizate diferite surse de informaţii, metoda de calcul încearcă să evite calcul dublu. În cazul în care datele despre economiile de energie nu sînt suficiente, sînt utilizate alte date despre consumul de energie, obiectivele individuale/naţionale, finanţarea proiectelor etc. Calculul a relevat existenţa unor surse numeroase de finanţare, ceea ce face credibilă previziunea unor economii adiţionale în conformitate cu măsurile relevante. Se poate presupune totuşi că nu toate sursele de finanţare identificate vor aloca integral sumele declarate de finanţare.
102. Atingerea reală a obiectivului de reducere a consumului de energie depinde de capacitatea autorităţilor de a elabora şi a pune în aplicare legislaţia necesară, precum şi de capacitatea instituţională disponibilă pentru a începe în timp util şi a gestiona adecvat proiectele ce ar genera economii reale de energie în viitor.
3.3.2. Lista măsurilor individuale planificate
103. Lista măsurilor şi programelor de reducere a consumului de energie propuse pentru actualul Plan de acţiuni şi care ar contribui la atingerea obiectivelor Directivei 2006/32/CE privind serviciile energetice este prezentată tabelul 16). Măsurile sînt distribuite pe sectoare şi dezvoltate în detaliu în secţiunile 0 (sumarul executiv) - 3.3.2.7.
|
Tabelul 16 Măsurile de reducere a consumului de energie în anii 2016-2018 |
|||||
| Nr. crt. | Denumirea măsurii de economisire a energiei | Economiile de energie finală obţinute în 2016, ktep |
Economiile de energie finală preconizate în 2020, ktep |
Situaţia în raport cu Planul de acţiuni 2013-2015 |
Recomandări |
|
Măsuri orizontale |
|||||
| H1. | Evaluarea potenţialului de reducere a consumului energetic pentru Republica Moldova | N/a | N/a | Măsură nouă | |
| H2. | Actualizarea şi adoptarea cadrului juridic în vederea asigurării punerii în aplicare a Directivei privind eficienţa energetică şi a Legii cu privire la eficienţa energetică | N/a | N/a | Implementată parţial | Implementarea continuă conform planului |
| H3. | Elaborarea metodei de abordare bottom-up pentru M&V | N/a | N/a | Măsură nouă | |
| H4. | Promovarea companiilor de servicii energetice (ESCO) | N/a | N/a | Primii paşi în implementare au fost realizaţi | Implementarea continuă |
| H5. | Studiu cu privire la instrumentele de promovare a eficienţei energetice/sistemele de obligaţii şi evaluarea aplicării acestora în Republica Moldova | N/a | N/a | Măsură nouă | |
| H6. | Etichetarea. Adoptarea înlesnirilor fiscale şi vamale pentru produsele cu impact energetic | N/a | 37.8 | Implementată parţial | Implementarea continuă |
| H7. | Instruirea şi formarea, inclusiv programe de consultanţă în domeniul energetic, care conduc la aplicarea tehnologiei sau tehnicilor eficiente din punct de vedere energetic şi au efectul de reducere a consumului de energie la utilizatorii finali | N/a | N/a | A fost prezentată în calitate de componentă în cîteva măsuri din Planul de acţiuni 2013-2015 | Măsura a fost supusă revizuirii şi adaptării. Implementarea continuă |
|
Măsuri în sectorul de transformare a energiei |
|||||
| E1. | Elaborarea, aprobarea şi implementarea propriilor programe de eficienţă energetică de către operatorii de transport/distribuţie a energiei electrice | 10.6 | 12.8 | Implementată conform planului | Implementarea continuă conform planului |
| E2. | Îmbunătăţiri cost-eficace ale infrastructurii reţelei de gaze naturale cu economiile asociate | N/a | 26.4 | Măsură nouă | |
| E3. | Îmbunătăţirea contorizării şi facturării consumului de gaze naturale prin implementarea tehnologiilor de ultimă oră | N/a | N/a | Implementată conform planului | Redenumite şi ajustate, implementarea continuă |
| E4. | Elaborarea cadrului normativ şi crearea sistemului de monitorizare pentru sectorul termoenergetic | N/a | N/a | Implementată parţial | Implementarea continuă |
| E5. | Elaborarea, aprobarea şi implementarea propriilor programe de eficienţă energetică de către operatorii din sectorul termoenergetic |
3.1 |
19.4, unde 8.5 decurg din Directiva 2006/32/CE privind eficienţa energetică la utilizatorii finali şi serviciile energetice | Implementată parţial | Implementarea continuă |
| E6. | Evaluarea cuprinzătoare a potenţialului pentru aplicarea cogenerării de înaltă eficienţă şi a termoficării şi răcirii centralizate eficient | N/a | N/a | Măsură nouă | |
|
Măsuri în sectorul construcţiilor |
|||||
| B1. | Elaborarea cadrului legal cu privire la performanţa energetică a clădirilor | N/a | N/a | Implementată parţial | Implementarea continuă |
| B2. | Promovarea clădirilor al căror consum de energie este aproape egal cu zero | N/a | N/a | Primii paşi în implementare au fost realizaţi | Implementarea continuă |
| B3. | Măsuri de îmbunătăţire a eficienţei energetice în blocurile rezidenţiale | 1.2 | 23,71 | Implementată parţial | Implementarea continuă |
|
Măsuri în sectorul industrial |
|||||
| I1. | Modernizarea şi renovarea sectorului industrial folosind stimulente financiare | 8.9 | 12.9 | Implementată conform planului | Implementarea continuă conform planului |
| I2. | Introducerea managementului energetic şi a celor mai bune practici în industrie | 1.1 | 2.3 | Primii paşi în implementare au fost realizaţi | Implementarea continuă |
|
Măsuri în sectorul public |
|||||
| P1. | Îmbunătăţirea eficienţei energetice în sectorul construcţiilor publice | 17.7 | 47.1 | Implementată parţial | Implementarea continuă |
| P2. | Eficientizarea energetică a iluminatului public stradal | 0.3 | 1.0 | Implementată conform planului | Implementarea continuă conform planului |
| P3. | Îmbunătăţirea eficienţei energetice în serviciile municipale/regionale de alimentare cu apă şi evacuare a apelor uzate | 0.7 | 2.0 | Măsură nouă | |
|
Măsuri în sectorul transporturilor |
|||||
| T1. | Promovarea eficienţei energetice în sectorul transportului terestru | 0.1 | 33.7 | Implementată parţial | Implementarea continuă |
| Total măsuri (Directiva 2006/32/CE privind eficienţa energetică la utilizatorii finali şi serviciile energetice) | 30.0 | 169,01 | |||
| Obiectiv 2016 (recalculat/ajustat)* | 92.9 | ||||
| Obiectiv 2020 | 167.2 | ||||
|
Notă: * A se vedea secţiunea 1.3. |
|||||
3.3.2.1. Măsuri în sectorul construcţiilor
104. Măsurile din sectorul construcţiilor includ măsuri generale, care implică elaborarea/perfecţionarea bazei legislative din sector, codurile în domeniul construcţiilor etc. şi măsuri asociate cu economii din măsuri de eficienţă energetică, care necesită finanţare specifică. Sumarul informaţiilor privind măsurile este prezentat în tabelul 17. Măsurile prevăzute pentru clădirile publice şi comerciale sînt prezentate în secţiunea 0, dedicată sectorului public.
|
Tabelul 17 Măsurile individuale din sectorul construcţiilor |
|||||||
| Nr. crt. | Denumirea măsurii de economisire a energiei | Utilizatorul final vizat | Durata | Economii de energie obţinute în 2016 (ktep) | Economii de energie prevăzute în 2020 (ktep) | Situaţia în raport cu Planul de acţiuni 2013-2015 | Comentarii adiţionale |
| B.1. | Elaborarea cadrului legal cu privire la performanţa energetică a clădirilor | Clădirile noi, clădirile existente | 1 ianuarie 2013- 31 decembrie 2017 | N/a | N/a | Preluată, redenumită, actualizată | |
| B.2. | Promovarea clădirilor al căror consum de energie este aproape egal cu zero | Clădirile noi, clădirile existente | 1 ianuarie 2013-31 decembrie 2020 | N/a | N/a | Continuă | |
| B.3. | Măsuri de îmbunătăţire a eficienţei energetice în blocurile rezidenţiale | Clădirile noi, clădirile existente | 1 ianuarie 2016 -31 decembrie 2019 | 1.18 | 23.71 | Preluată, redenumită, actualizată | |
| Total economii: | 1.18 | 23.71 | |||||
|
Tabelul B1 Elaborarea cadrului legal cu privire la performanţa energetică a clădirilor |
||
| Denumirea măsurii de economisire a energiei | Elaborarea cadrului legal cu privire la performanţa energetică a clădirilor |
|
| Indicele măsurii | B1 | |
| Descrierea | Categoria | Codurile construcţiilor şi punerea în aplicare |
| Perioada | Începută: ianuarie 2013
Finalizată: decembrie 2017 Preluată din Planul naţional de acţiuni în domeniul eficienţei energetice pentru anii 2013-2015, redenumită şi actualizată: măsura iniţială “Redactarea/Elaborarea cadrului juridic privind performanţa energetică a clădirilor” a fost divizată în două (actualmente B1 şi B3 “Îmbunătăţirea Eficienţă energetică în blocurile rezidenţiale”) |
|
| Scopul/Descrierea succintă | Crearea cadrului legal pentru promovarea performanţei energetice a clădirilor. Această măsură a fost inclusă în Planul naţional de acţiuni în domeniul eficienţei energetice pentru anii 2013-2015 şi este preluată de prezentul Plan de acţiuni în vederea transpunerii Directivei privind performanţa energetică a clădirilor şi aproximarea cadrului existent cu noua directivă. Această activitate ţine de competenţa Ministerului Economiei şi Infrastructurii. Transpunerea Directivei a fost susţinută de Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare şi a determinat elaborarea următoarelor proiecte de acte juridice:
- Legea privind performanţa energetică a clădirilor; - Regulamentul privind performanţa energetică a clădirilor; - Regulamentul privind inspecţia sistematică a sistemelor de încălzire şi de climatizare a aerului; - Metodologia de calcul al performanţei energetice a clădirilor; - Metodologia privind inspecţia sistematică a sistemelor de încălzire şi de climatizare a aerului şi raportarea periodică. Starea actuală de dezvoltare/elaborare: - Legea nr.128 privind performanţa energetică a clădirilor a fost adoptată la 11 iulie 2014 şi a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2015, cu excepţia dispoziţiilor referitoare la performanţa energetică a clădirilor în ceea ce priveşte ventilarea, răcirea şi iluminarea. Aceste dispoziţii vor intra în vigoare la 1 ianuarie 2017; - Legea nr.75 cu privire la locuinţe a fost adoptată la 30 aprilie 2015 şi a intrat în vigoare la 29 noiembrie 2015; - Au fost adoptate cîteva regulamente (NCM E.04.01-2006 Protecţia termică a clădirilor; NCM E.04.03-2008 Conservarea energiei în clădiri; CP E 04.02-2013 Reguli tehnice de execuţie a sistemului de termoizolaţie exterioară şi interioară a clădirilor; CP E.04.05-2006 Proiectarea protecţiei termice a clădirilor; CP G.04.01-2002 Certificatul energetic al clădirii; CP G.04.02-2003 Regulamentul privind auditul energetic al clădirilor existente şi al instalaţiilor de încălzire şi preparare a apei calde menajere); - Ministerul Economiei şi Infrastructurii şi Agenţia pentru Eficienţă Energetică au semnat Foaia de parcurs pentru implementarea Directivei 2010/31/UE privind performanţa energetică a clădirilor în Republica Moldova; - A fost actualizată Foaia de parcurs (iulie 2015) ca urmare a adoptării Legii nr.128 din 11 iulie 2014 privind performanţa energetică a clădirilor. Principalele documente ce urmează a fi adoptate: - NCM; - Metodologia de calcul al performanţei energetice a clădirilor; - Metodologia de calcul al nivelurilor optime din punctul de vedere al costului; - Cerinţe minime faţă de performanţa energetică a clădirilor şi a componentelor acestora; - Strategia de renovare a clădirilor (conform cerinţelor prevăzute la articolul 4 din Directiva 2012/27/UE privind eficienţa energetică) |
|
| Utilizatorul final vizat | Clădirile noi, clădirile existente | |
| Grupul-ţintă | Locuitorii construcţiilor din sectorul public şi cel rezidenţial | |
| Aplicare regională | La nivel naţional | |
| Informaţii despre implementare | Lista şi descrierea acţiunilor de reducere a consumului energetic care justifică măsura | Sarcinile principale ale autorităţii publice ce decurg din dispoziţiile Legii nr.128 din 11 iulie 2014:
Articolul 34. Stimulente financiare pentru promovarea îmbunătăţirii performanţei energetice a clădirilor (1) elaborarea şi implementarea programelor şi a planurilor de acţiuni naţionale privind îmbunătăţirea performanţei energetice a clădirilor; (2) stabilirea şi implementarea stimulentelor financiare pentru: a) realizarea măsurilor de îmbunătăţire a performanţei energetice a clădirilor existente, a unităţilor şi elementelor acestora; b) promovarea construcţiei clădirilor noi al căror consum de energie este aproape egal cu zero şi promovarea transformării clădirilor existente în clădiri al căror consum de energie este aproape egal cu zero. Articolul 35. Informarea în domeniul performanţei energetice a clădirilor Autoritatea publică în domeniul eficienţei energetice, de comun acord cu organul central de specialitate al administraţiei publice în domeniul construcţiilor, asigură furnizarea periodică, cu titlu gratuit, a informaţiilor destinate proprietarilor sau locatarilor clădirilor şi ai unităţilor acestora, evaluatorilor energetici, inspectorilor sistemelor de încălzire şi inspectorilor sistemelor de climatizare, specialiştilor în domeniul construcţiilor şi altor persoane. Continuarea în 2016-2017 a sprijinului din partea Băncii Europene de Reconstrucţie şi Dezvoltare în vederea elaborării şi punerii în aplicare a listei integrale a actelor legislative pentru implementarea Directivei 2010/31/UE privind performanţa energetică a clădirilor. În cadrul sprijinului sînt prevăzute următoarele acţiuni principale, care vor permite respectarea dispoziţiilor Legii nr.128 din 11 iulie 2014 referitoare la întocmirea documentelor legislative pînă în anul 2017 şi implementarea acestora după anul 2017: - întocmirea schemelor financiare (pe baza studiului despre cele mai bune practici ale UE privind stimulentele financiare din performanţa energetică a clădirilor – experienţa UE şi propuneri pentru utilizarea în Republica Moldova a practicilor de stimulente financiare); - planul naţional de îmbunătăţire a performanţei energetice a clădirilor publice existente; - planul naţional de îmbunătăţire a performanţei energetice a clădirilor rezidenţiale existente; - planul naţional de creştere a numărului de clădiri al căror consum energetic este aproape egal cu zero. Principalele acţiuni în conformitate cu Planul de acţiuni privind armonizarea reglementărilor tehnice şi a standardelor naţionale în domeniul construcţiilor cu legislaţia şi standardele europene pentru anii 2014-2020: (Hotărîrea Guvernului nr.933 din 12 noiembrie 2014): - elaborarea Conceptului sistemului naţional de reglementare tehnică a construcţiilor în conformitate cu cele mai bune practici internaţionale; - transpunerea în dreptul naţional a actelor europene în domeniul construcţiilor şi domeniile conexe; - întocmirea unui program multianual de elaborare/revizuire a reglementărilor tehnice în construcţii şi de armonizare a acestora cu standardele europene; - foile de parcurs pentru adoptarea şi implementarea standardelor europene în domenii specifice (Eurocoduri – standarde europene pentru proiectarea structurilor; performanţa energetică a clădirilor; securitate şi sănătate pe şantiere etc.); - colaborarea cu Institutul Naţional de Standardizare în scopul adoptării standardelor europene în domeniul construcţiilor în calitate de standarde moldovene. Principalele acţiuni în conformitate cu Programul de activitate al Guvernului Republicii Moldova 2015-2018: - promovarea cerinţelor minime referitoare la performanţa energetică a clădirilor şi elaborarea unui program naţional pentru reabilitarea termică a blocurilor locative. Reglementari de bază de adoptate: - Metodologia de calcul al performanţei energetice a clădirilor pe baza evaluării depline a performanţei energetice (trimestrul IV, 2016, cf. Foaia de parcurs); - stabilirea cerinţelor minime pentru toate categoriile de clădiri şi pentru toate serviciile din construcţii pe baza rezultatelor obţinute din calcularea nivelului optim în termeni de costuri a performanţei energetice (trimestrul III, 2017, cf. Foaia de parcurs). STRATEGIA DE RENOVARE A CONSTRUCŢIILOR Strategia de renovare a construcţiilor este prevăzută de articolul 4 din Directiva 2012/27/UE privind eficienţa energetică: Părţile contractante stabilesc o strategie pe termen lung pentru mobilizarea investiţiilor în renovarea stocului de clădiri rezidenţiale şi comerciale, atît publice, cît şi private, existente la nivel naţional. Prima versiune a strategiei urmează a fi publicată pînă la 30 iunie 2017. Vor fi desfăşurate următoarele acţiuni, iar ulterior rezultatele vor fi integrate în strategia de renovare prevăzută la articolul 4 din Directiva 2012/27/UE privind eficienţa energetică. a) Inventarierea separată a stocului de clădiri (publice şi rezidenţiale, suprafaţa şi performanţa energetică, cazurile de scutire de la renovare sau de la măsurile de renovare ar trebui limitate în mod rezonabil), dar în coordonare cu inventarierea prevăzută la articolul 5 din Directiva 2012/27/UE privind eficienţa energetică. b) Monitorizarea + Foaia de parcurs pentru renovarea clădirilor publice; c) Elaborarea cerinţelor obligatorii prin reglementare (performanţa energetică minimă); d) Stabilirea stimulentelor financiare pentru renovarea clădirilor publice/rezidenţiale |
| Bugetul şi sursa de finanţare | Strategia sectorială de cheltuieli în domeniul energetic include sectorul construcţiilor. Strategia prevede:
“Politica în sectorul energetic, în ansamblu, este elaborată de Ministerul Economiei şi Infrastructurii, iar în domeniul eficienţei energetice a clădirilor - de către Ministerul Economiei şi Infrastructurii. Implementarea politicilor în sectorul energetic este asigurată de către Agenţia Naţională pentru Reglementare în Energetică, Inspectoratul Energetic de Stat, Agenţia pentru Eficienţă Energetică, Fondul pentru Eficienţă Energetică, cît şi de întreprinderile energetice.” O acţiune prioritară pentru “elaborarea şi adoptarea standardelor şi reglementărilor tehnice în sectorul energetic, armonizate cu standardele europene” există şi în subprogramul “Elaborarea politicilor şi management în sectorul energetic” pentru perioada 2016-2018: 2016 − 500 mii lei; 2017 − 500 mii lei; 2018 − 500 mii lei. Respectiv, Ministerul Economiei şi Infrastructurii poate beneficia de fondurile oferite pentru subprogramul “Elaborarea şi adoptarea standardelor şi reglementărilor tehnice în sectorul energetic armonizate cu standardele europene”. Acţiunea nouă inclusă în Strategia sectorială 2016-2018: “Implementarea cadrului legislativ şi normativ performanţa energetică a clădirilor” pentru perioada 2016-2018: 2016 − 1,260.0 mii lei; 2017 − 350.0 mii lei; 2018 − 350.0 mii lei. O sursă adiţională este Proiectul“Foaia de parcurs pentru implementarea Directivei privind performanţa energetică a clădirilor (Directiva 2010/31/UE)în Republica Moldova”, propus de Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare. Fonduri: N/a |
|
| Autoritatea/instituţia de implementare | Ministerul Economiei şi Infrastructurii, cu sprijinul financiar din partea “Strategiei sectoriale de cheltuieli în domeniul energetic” şi din partea Băncii Europene de Reconstrucţie şi Dezvoltare prin intermediul Proiectului “Foaia de parcurs pentru implementarea Directivei 2010/31/UE privind performanţa energetică a clădirilor în Republica Moldova” | |
| Autoritatea de monitorizare | Agenţia pentru Eficienţă Energetică | |
| Economii de energie | Metoda de monitorizare/măsurare a economiilor rezultante | N/a |
| Economiile prevăzute în anul 2016 conform Planului naţional de acţiuni în domeniul eficienţei energetice pentru anii 2013-2015 | N/a | |
| Economiile obţinute în 2016 | N/a | |
| Impactul scontat asupra economiilor de energie în 2020 | N/a | |
| Presupuneri | ||
| Suprapuneri, efecte de multiplicare, sinergie | Măsura nu asigură economiile directe măsurabile.
Economiile vor rezulta odată cu implementarea legislaţiei adoptate în clădirile publice, rezidenţiale şi în clădirile al căror consum de energie este aproape egal cu zero, în conformitate cu măsurile aplicabile |
|
|
Tabelul B2 Promovarea clădirilor al căror consum de energie este aproape egal cu zero |
||
| Denumirea măsurii de economisire a energiei | Promovarea clădirilor al căror consum de energie este aproape egal cu zero |
|
| Indicele măsurii | B2 | |
| Descrierea | Categoria | Codurile în domeniul construcţiilor şi punerea în aplicare |
| Perioada | Începută: ianuarie 2013
Finalizată: decembrie 2020 Măsură preluată din Planul naţional de acţiuni în domeniul eficienţei energetice pentru anii 2013-2015 şi continuată în perioada 2016-2018, extinzînd registrul de acţiuni |
|
| Scopul/Descrierea succintă | Respectarea Directivei privind performanţa energetică a clădirilor, care stipulează elaborarea planurilor naţionale pentru a creşte numărul de clădiri al căror consum energetic este aproape egal cu zero
Reducerea consumului de energie per m2 acoperă o parte semnificativă din surse regenerabile de energie. Creşterea numărului de clădiri al căror consum energetic este aproape egal cu zero |
|
| Utilizatorul final vizat | Clădirile noi, clădirile existente | |
| Grupul-ţintă | Locuitorii construcţiilor din sectorul public şi cel rezidenţial | |
| Aplicare regională | La nivel naţional | |
| Informaţii despre implementare | Lista şi descrierea acţiunilor de reducere a consumului energetic care justifică măsura | Sarcinile principale ale autorităţii publice ce decurg din dispoziţiile Legii nr.128 din 11 iulie 2014:
Articolul 34. Stimulente financiare pentru promovarea îmbunătăţirii performanţei energetice a clădirilor (2) stabilirea şi implementarea stimulentelor financiare pentru: (b) promovarea construcţiei clădirilor noi al căror consum de energie este aproape egal cu zero şi promovarea transformării clădirilor existente în clădiri al căror consum de energie este aproape egal cu zero. Principalele acţiuni conforme cu dispoziţiile Legii nr.128 din 11 iulie 2014 pînă în anul 2017 pentru implementare după anul 2017: - redactarea unui plan naţional de creştere a numărului de clădiri al căror consum energetic este aproape egal cu zero. Directiva privind performanţa energetică a clădirilor prevede elaborarea unor planuri naţionale pentru creşterea numărului de clădiri al căror consum de energie este aproape egal cu zero, care urmează a fi sistematic raportate Secretariatului Comunităţii Energetic. Părţile contractante elaborează planuri naţionale pentru creşterea numărului de clădiri al căror consum de energie este aproape egal cu zero. Aceste planuri naţionale pot include obiective diferenţiate în funcţie de categoriile clădirilor. De asemenea, părţile contractante elaborează politici şi iau măsuri de tipul stabilirii unor obiective în scopul de a stimula transformarea clădirilor renovate în clădiri al căror consum de energie este aproape egal cu zero şi să informeze Comisia cu privire la acestea prin intermediul planurilor lor naţionale. Dispoziţiile principale ale Legii nr.128 din 11 iulie 2014: Articolul 15. Clădiri al căror consum de energie este aproape egal cu zero. (1) După 30 iunie 2019, clădirile publice noi trebuie să fie clădiri al căror consum de energie este aproape egal cu zero. (2) După 30 iunie 2021, toate clădirile noi trebuie să fie clădiri al căror consum de energie este aproape egal cu zero. (3) Planul naţional pentru creşterea numărului de clădiri al căror consum de energie este aproape egal cu zero se aprobă de către Guvern. (4) Planul naţional pentru creşterea numărului de clădiri al căror consum de energie este aproape egal cu zero cuprinde: a) definiţia detaliată a clădirilor al căror consum de energie este aproape egal cu zero, care reflectă condiţiile naţionale, regionale sau locale ale acestora şi care cuprinde un indicator numeric al consumului de energie primară, exprimat în kilowaţi-oră pe an pe metru pătrat; b) obiective intermediare privind îmbunătăţirea performanţei energetice a clădirilor noi pînă în 2015, în vederea implementării prevederilor alin.(1) şi (2); c) obiective privind transformarea clădirilor existente în clădiri al căror consum de energie este aproape egal cu zero; d) măsuri şi instrumente financiare şi de altă natură necesare pentru realizarea prevederilor alin.(1) şi (2) din prezentul articol şi ale lit.b) şi c) din prezentul alineat şi pentru promovarea clădirilor al căror consum de energie este aproape egal cu zero, inclusiv detalii privind cerinţele referitoare la utilizarea energiei din surse regenerabile în clădirile noi şi în clădirile existente supuse renovării majore. Planul naţional de creştere a numărului de clădiri al căror consum de energie este aproape egal cu zero al Republicii Moldova urmează a fi elaborat, ţinînd cont şi de următoarele aspecte: − reflectarea condiţiilor naţionale, regionale sau locale (stocul naţional de clădiri şi performanţa energetică a acestora), inclusiv un indicator numeric al energiei primare consumate exprimate în kWh/m2 pe an. Factorii energiei primare utilizaţi pentru a determina consumul de energie primară se pot baza pe valori medii anuale naţionale sau regionale şi pot ţine cont de standardele europene relevante. − elaborarea metodologiei de evaluare a eficienţei economice a soluţiilor tehnice orientate spre atingerea eficienţei energetice a nZEB. Preliminar, este necesară elaborarea unui studiu de fezabilitate privind clădirile al căror consum de energie este aproape egal cu zero. Deşi a fost inclusă în Planul naţional de acţiuni în domeniul eficienţei energetice al Republicii Moldova 2013-2015, acţiunea nu a fost realizată |
| Bugetul şi sursa de finanţare | Strategia sectorială de cheltuieli în domeniul energetic include sectorul construcţiilor.
Strategia prevede următoarele: “Politica în sectorul energetic, în ansamblu, este elaborată de Ministerul Economiei şi Infrastructurii, iar în domeniul eficienţei energetice a clădirilor − de către Ministerul Economiei şi Infrastructurii. Implementarea politicilor în sectorul energetic este asigurată de către Agenţia Naţională pentru Reglementare în Energetică, Inspectoratul Energetic de Stat, Agenţia pentru Eficienţă Energetică, Fondul Pentru Eficienţă Energetică, precum şi întreprinderile energetice.” Subprogramul 1: “Elaborarea politicilor şi managementul în sectorul energetic” beneficiază de pe urma alocării fondurilor pentru următoarele strategii de cheltuieli în domeniul energetic. Fondurile pentru acţiunea: “Implementarea politicii de stat în domeniul eficienţei energetice şi al surselor de energie regenerabilă” includ: 2016-2018: 2016 − 19,426.2 mii lei; 2017 − 24,946.6 mii lei; 2018 − 25,862.7 mii lei. Respectiv, Ministerul Economiei şi Infrastructurii poate beneficia de aceste fonduri. Noua acţiune inclusă în Strategia sectorială 2016-2018: “Implementarea cadrului legislativ şi normativ cu privire la performanţa energetică a clădirilor” 2016-2018 2016 − 1,260.0 mii lei 2017 − 350.0 mii lei 2018 − 350.0 mii lei O sursă adiţională este proiectul “Foaia de parcurs pentru implementarea Directivei 2010/31/UE privind performanţa energetică a clădirilor în Republica Moldova” susţinut de Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare. Fonduri: N/a |
|
| Autoritatea/instituţia de implementare | Ministerul Economiei şi Infrastructurii, cu sprijinul financiar din partea Strategiei sectoriale de cheltuieli în domeniul energetic şi al Băncii Europene de Reconstrucţie şi Dezvoltare prin intermediul proiectului “Foaia de parcurs pentru implementarea Directivei 2010/31/UE privind performanţa energetică a clădirilor în Republica Moldova” | |
| Autoritatea de monitorizare | Agenţia pentru Eficienţă Energetică | |
| Economii de energie | Metoda de monitorizare/măsurare a economiilor rezultante | N/a |
| Economiile prevăzute în anul 2016 conform Planului naţional de acţiuni în domeniul eficienţei energetice pentru anii 2013-2015 | N/a | |
| Economiile obţinute în 2016 | N/a | |
| Impactul scontat asupra economiilor de energie în 2020 | N/a | |
| Presupuneri | ||
| Suprapuneri, efecte de multiplicare, sinergie | Măsura nu asigură economii directe măsurabile.
Economiile vor rezulta odată cu implementarea legislaţiei adoptate în clădirile publice, rezidenţiale şi clădire al cărei consum de energie este aproape egal cu zero în conformitate cu măsurile aplicabile |
|
|
Tabelul B 3 Măsuri de îmbunătăţire a eficienţei energetice în blocurile rezidenţiale |
||
| Denumirea măsurii de economisire a energiei | Măsurile de îmbunătăţire a eficienţei energetice în blocurile rezidenţiale |
|
| Indicele măsurii | B3 | |
| Descrierea | Categoria | Împrumuturi, subvenţii (granturi) |
| Perioada | Începută: ianuarie 2016
Finalizată: decembrie 2019 Preluată din Planul naţional de acţiuni în domeniul eficienţei energetice pentru anii2013-2015, redenumită şi actualizată: măsura iniţială “Redactarea cadrului juridic privind performanţa energetică a clădirilor” a fost divizată (actualmente B1 şi B3 “Îmbunătăţirea eficienţei energetice în blocurile rezidenţiale”) |
|
| Scopul/Descrierea succintă | Reducerea consumului specific de energie (la nivelul eficienţei energetice de clasa B) în sectorul construcţiilor şi, respectiv, a emisiilor de CO2.
Crearea unor instrumente financiare care să sprijine măsurile de eficienţă energetică în sectorul construcţiilor |
|
| Utilizatorul final vizat | Clădirile noi, clădirile existente | |
| Grupul-ţintă | Locuitori ai construcţiilor din sectorul rezidenţial | |
| Aplicarea regională | La nivel naţional | |
| Informaţii despre implementare | Lista şi descrierea acţiunilor de reducere a consumului energetic care justifică măsura | 1) Stimulente financiare aplicabile care urmează a fi utilizate pentru implementarea acţiunilor prevăzute de Legea nr.128 din 11 iulie 2014 (art. 34)
(2) stabilirea şi implementarea stimulentelor financiare pentru: a) realizarea măsurilor de îmbunătăţire a performanţei energetice a clădirilor existente, a unităţilor şi elementelor acestora; b) promovarea construcţiei clădirilor noi al căror consum de energie este aproape egal cu zero şi promovarea transformării clădirilor existente în clădiri al căror consum de energie este aproape egal cu zero): - reduceri de taxe, deduceri fiscale pentru modernizarea energetică, reducerea cotei TVA pentru lucrările de termoizolare, renovare; - împrumuturi bancare, împrumuturi cu dobîndă redusă, împrumuturi cu dobînda zero, costuri achitate pe baza facturilor pentru combustibil; - finanţarea populaţiei expuse riscului, măsuri de eficienţă energetică în gospodăriile casnice cu sărăcie energetică, pentru gospodăriile cu venituri scăzute; - programe de ajutor financiar pentru proprietarii de energie din surse regenerabile/măsuri de eficienţă energetică; - scheme pentru integrarea energiei din surse regenerabile; - programe ecologice de economii, stimulente pentru sistemele de încălzire eficiente din punct de vedere energetic; - programe de sprijin pentru construcţia şi renovarea clădirilor eficiente din punct de vedere energetic, stimulente, granturi energetice. 2) Continuarea asistenţei MoREEFF în 2016-2017 şi implementarea proiectelor lansate cu sprijinul MoREEFF: − în conformitate cu termenii şi condiţiile Programului MoREEFF, solicitanţii creditelor au dreptul de a primi stimulente investiţionale (granturi) în proporţie de 30% din valoarea totală a creditului MoREEFF eliberat pentru orice proiect la nivel de bloc şi în proporţie de 35% pentru proiectele la nivel de bloc care sînt realizate de asociaţiile proprietarilor de apartamente şi prevăd măsuri pentru anvelopa clădirii şi sistemele comunale interne; − în conformitate cu termenii şi condiţiile Programului MoREEFF, solicitanţii creditelor au dreptul de a primi stimulente investiţionale (granturi) în proporţie de 20% din valoarea totală a creditului eliberat de banca participantă pentru proiectele la nivel de locuinţă cu condiţia că fiecare stimulent investiţional per măsură eligibilă de eficienţă energetică nu depăşeşte valorile maxime stabilite, iar valoarea totală a stimulentului acordat unui debitor nu depăşeşte limita de 6,000 euro; – proiectele de reducere a consumului de energie în clădirile rezidenţiale au, de regulă, următoarele obiective: izolarea termică a pereţilor, acoperişului, planşeelor, instalarea cazanelor, pompelor de căldură şi alte măsuri de economisire a energiei. 3) Crearea de instrumente financiare adiţionale similare MoREEFF pentru a acoperi potenţialul de eficienţă energetică în clădirile rezidenţiale. 4) Fondul pentru Eficienţă Energetică va lansa un program dedicat renovării blocurilor locative cu multe etaje (o combinare de granturi + împrumuturi cu dobînda 0%) |
| Bugetul şi sursa de finanţare | 1) Sursa actuală de finanţare pentru implementarea măsurilor este linia de credit MoREEFF II (care se încheie la 30 iunie 2017):
− linia de credit MoREEFF: 560 milioane lei (35 milioane euro) pentru investiţii în sectorul rezidenţial; − cadrul este completat de finanţarea pe bază de granturi oferită de Agenţia Suedeză pentru Cooperare Internaţională şi Dezvoltare în valoare de 2.3 milioane de euro pentru susţinerea dezvoltării proiectului, cît şi pe baza unui grant al Uniunii Europene – Fondul de Investiţii pentru Vecinătate (Facilitatea de investiţii pentru vecinătate – eng. Neighbourhood Investment Facility) în valoare de 5 milioane de euro; − pînă în prezent, Programul MoREEFF şi-a asumat angajamentul de finanţare pentru 1731 de împrumuturi de eficienţă energetică în sumă totală de 6293180 euro şi granturi de stimulare în sumă de 1773542 euro. Potenţialul rămas de finanţare constituie circa 29 milioane de euro. Această sursă de finanţare ar putea contribui la circa 5 ktep economii de energie, începînd din 2018, în cazul în care toate fondurile sînt valorificate. 2) Alte instrumente financiare similare MoREEFF sau Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare cu un sprijin de granturi de la alţi donatori. 3) Fondul pentru Eficienţă Energetică va institui un program dedicat sectorului privat, în special blocurilor locative cu multe etaje. Pentru implementarea acestui program Fondul pentru Eficienţă Energetică va coopera cu Fondul pentru creştere ecologică (GGF – eng. Green for Growth Fund, care pune în aplicare proiecte similare în ţările din Europa de Sud-Est, oferind împrumuturi pentru îmbunătăţiri de eficienţă energetică prin asigurarea finanţării cu destinaţie specială dedicată întreprinderilor şi gospodăriilor casnice pe bază de parteneriat cu instituţii financiare şi finanţare directă. Investiţiile Fondului pentru creştere ecologică îşi propun să atingă o reducere de 20% în consumul de energie şi/sau o reducere de 20% în emisiile de CO2 care, cu siguranţă, se vor contura în cazul valorificării potenţialului de îmbunătăţire din sectorul rezidenţial al Republicii Moldova. Şi alte instituţii de finanţare ar putea sprijini implementarea acestui program împreună cu Fondul pentru creştere ecologică şi Fondul pentru Eficienţă Energetică, dat fiind faptul că suma totală de mijloace financiare necesară realizării programului constituie circa 60 milioane de euro |
|
| Autoritatea/instituţia de implementare | Ministerul Economiei şi Infrastructurii, cu sprijinul financiar din partea Băncii Europene de Reconstrucţie şi Dezvoltare şi al băncilor locale participante.
Fondul pentru Eficienţă Energetică, cu sprijinul financiar din partea Fondului pentru creştere ecologică sau a altor fonduri europene |
|
| Autoritatea de monitorizare | Agenţia pentru Eficienţă Energetică | |
| Economii de energie | Metoda de monitorizare/măsurare a economiilor rezultante | Efectele măsurii vor fi monitorizate prin intermediul sistemului de măsurare şi verificare, care reprezintă o măsură în curs de elaborare în cadrul prezentului Plan de acţiuni.
Astfel, va fi pus în aplicare un sistem informatic integrat de monitorizare şi verificare a măsurilor de eficienţă energetică |
| Economiile prevăzute în anul 2016 conform Planului naţional de acţiuni în domeniul eficienţei energetice al Republicii Moldova | 40.8 ktep
Aceasta valoare globală a fost recalculată în conformitate cu Directiva 2006/32/CE privind serviciile energetice pentru întreg sectorul rezidenţial (inclusiv economiile de energie electrică şi gaze naturale acoperite de măsura H6 privind etichetarea energetică) |
|
| Economiile obţinute în 2016 | 1.18 ktep | |
| Impactul scontat asupra economiilor de energie în 2020 | 23.71 ktep
Această valoare este estimată în sectorul rezidenţial, economiile rezultînd doar din această măsură; Valoarea nu include potenţialul de eficienţă energetică privind etichetarea |
|
| Presupuneri | 1) Linia de credit MoREEFF II va continua şi toate fondurile vor fi valorificate; rezultatele scontate – circa 5 ktep/an, începînd cu anul 2018;
2) Alte instrumente financiare similare MoREEFF pe care, fie că Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare cu un sprijin de granturi de la alţi donatori, fie cu totul alţi donatori le vor lansa, generînd economii pînă la 5 ktep/an, începînd cu anul 2020. 3) Fondul pentru Eficienţă Energetică va institui un program dedicat sectorului privat, în special blocurilor locative cu multe etaje. Presupunerile Programului: - economii obţinute pe baza renovării integrale a blocurilor locative cu multe etaje – 80 kWh/m2/an (din media de 180; valoare estimată şi oferită de către Agenţia pentru Eficienţă Energetică); - suprafaţa totală a blocurilor multietajate din zona urbană din Republica Moldova este de 22 152 865 m2 (conform informaţiei statistice disponibile la zi); - se stabileşte un obiectiv de 3% pe an; - 3%/an reprezintă o suprafaţă totală anuală de 664,586 m2, cu o medie de economii de 80 kWh/an/m2/an; - la rata de 3%/an, economiile potenţiale pe an ar putea fi: 53,166,880 kWh = 4.57 ktep/an; - perioada de implementare pînă în 2020 este 2017-2019, adică 3 ani; - stabilirea obiectivului de renovare a 3 % din suprafaţă pe an va contribui la generarea economiilor în mărime de 3 x 4.57 = 13.71 ktep măsurabile în 2020. Plus 10 ktep de mai sus, în total 23.71 |
|
| Suprapuneri, efecte de multiplicare, sinergie | ||
3.3.2.2. Măsuri în sectorul public
105. Măsurile din sectorul public includ măsuri în diverse subsectoare, cum ar fi clădirile publice, iluminatul stradal şi infrastructura de alimentare cu apă. Sumarul informaţiilor privind măsurile respective este prezentat în tabelul 18 de mai jos. Măsurile pentru transportul public sînt descrise în secţiunea 3.3.2.5 dedicată sectorului de mobilitate/transporturi.
|
Tabelul 18 Măsurile individuale din sectorul public |
|||||||
| Nr. crt. | Denumirea măsurii de economisire a energiei | Utilizatorul final vizat | Durata | Economii de energie obţinute în 2016 (ktep) | Economii de energie prevăzute în 2020 (ktep) | Situaţia în raport cu Planul naţional de acţiuni în domeniul eficienţei energetice pentru anii 2013-2015 | Comentarii adiţionale |
| P.1. | Îmbunătăţirea eficienţei energetice în sectorul construcţiilor publice | Clădiri publice; Încălzirea instituţiilor publice | 1 ianuarie 2013 - 31 decembrie 2018 |
17.66 | 47.09 | Continuă, însă limitează sfera de aplicare a măsurii prevăzute în Planul naţional de acţiuni în domeniul eficienţei energetice pentru anii 2013-2015 | |
| P.2. | Eficientizarea energetică a iluminatului public stradal | Iluminatul public stradal | 1 ianuarie 2013 - 31 decembrie2020 |
0.28 | 0.98 | Continuă | |
| P.3. | Îmbunătăţirea eficienţei energetice în serviciile municipale/ regionale de alimentare cu apă şi evacuare a apelor uzate | Alimentarea cu apă şi gestionarea apelor uzate | 1 ianuarie 2013 - 31 decembrie2019 |
0.71 | 2.05 | Preluată, redenumită, actualizată | |
| Suma economiilor | 18.65 | 50.12 | |||||
|
Tabelul P1 Îmbunătăţirea eficienţei energetice în sectorul construcţiilor publice |
|||||||||||
| Denumirea măsurii de economisire a energiei | Îmbunătăţirea eficienţei energetice în sectorul construcţiilor publice |
||||||||||
| Indicele măsurii | P1 | ||||||||||
| Descrierea | Categoria | Proiecte investiţionale | |||||||||
| Perioada | Începută: ianuarie 2013
Finalizată: decembrie 2020 Această măsură înlocuieşte măsura pentru anii 2013 – 2015 “Asigurarea eficientizării consumului energetic în sectorul public” din Planul naţional de acţiuni în domeniul eficienţei energetice pentru evitarea suprapunerii cu măsurile P2 “Optimizarea sistemului de iluminat public stradal” şi T1 “Promovarea eficienţei energetice în sectorul transportului terestru”. Utilizarea biomasei pentru încălzirea instituţiilor publice rămîne a fi o parte din măsură, ca şi în prezentul Plan de acţiuni |
||||||||||
| Scopul/Descrierea succintă | Îmbunătăţirea eficienţei energetice în sectorul construcţiilor publice pe baza implementării a 3 programe sectoriale regionale conexe cu 3 regiuni de dezvoltare (Nord, Centru, Sud) privind eficienţa energetică în clădirile publice.
Valorificarea surselor de energie regenerabilă în sectorul public cu acoperire financiară din partea Fondului pentru Eficienţă Energetică şi din alte surse. Una dintre opţiuni ar fi tranziţia la încălzirea pe bază de biomasă, fapt ce se va solda cu o securitate energetică sporită şi economii semnificative la capitolul costuri, reducînd consumul de gaze naturale. Staţiile de încălzire instalate în clădirile publice din sate sînt sigure şi uşor de întreţinut, avînd o eficienţă dovedită |
||||||||||
| Utilizatorul final vizat | 1) Clădiri publice:
- clădiri din sectorul educaţiei (instituţii preşcolare şi preuniversitare); - clădiri din sectorul medical (spitale publice, instituţii medico-sanitare, policlinici); - clădiri din sectorul administrativ (administraţiile orăşeneşti, consiliile raionale); - clădiri din sectorul social (aziluri şi orfelinate). 2) Încălzirea instituţiilor publice |
||||||||||
| Grupul-ţintă | Autorităţile administraţiei publice locale | ||||||||||
| Aplicarea regională | La nivel naţional | ||||||||||
| Informaţii despre implementare | Lista şi descrierea acţiunilor de reducere a consumului energetic care justifică măsura | Renovarea fiecărei clădiri selectate va include următoarele componente:
- reparaţie capitală şi măsuri pregătitoare. Lucrări care ar trebui efectuate înainte de efectuarea măsurilor de termoizolare: renovarea acoperişului, a sistemului de gestionare a apelor pluviale, lucrări de demolare, plinte, trotuare, paratrăsnet, sistem de protecţie solară, intrarea centrală; - măsuri de termoizolare, inclusiv termoizolarea pereţilor exteriori, izolarea parţială a ultimului etaj şi a plafonului subsolului, izolarea parţială a pereţilor exteriori ai subsolului şi înlocuirea ferestrelor; - renovarea sistemului interior de încălzire al clădirii; - renovarea cazanelor sau instalarea unui nou sistem de încălzire, inclusiv a echipamentelor auxiliare; - renovarea sistemului de iluminat sau instalarea unui sistem de iluminat cu un consum redus de energie |
|||||||||
| Bugetul şi sursa de finanţare | Strategiile sectoriale de cheltuieli în domeniul energetic includ subprogramul “Eficienţa energetică şi surse regenerabile de energie”, acţiunile de promovare a economiilor de energie fiind facilitate, preponderent, de Fondul pentru Eficienţă Energetică.
Fondul pentru Eficienţă Energetică Bugetul total pentru apelurile de propuneri de proiecte precedente 1 şi 3: pentru entităţile sociale din proprietatea autorităţilor publice centrale şi autorităţile publice locale, lansat de Fondul pentru Eficienţă Energetică a însumat 400 milioane de lei, contribuind la obţinerea unor economii în cuantum de 7.9 ktep. În 2013, 80% din mijloacele Fondului pentru Eficienţă Energetică au fost destinate sectorului public. Proiectele din cadrul subprogramului “Eficienţa energetică şi surse regenerabile de energie” sînt beneficiari ai următoarelor fonduri alocate strategiilor relevante de cheltuieli în domeniul energetic: 2016-2018: 2016 − 184,681.9 mii lei; 2017 − 179,520.6 mii lei; 2018 − 177,900.0 mii lei. O parte a acestor sume ar putea fi alocate noilor programe lansate de Fondul pentru Eficienţă Energetică dedicate reducerii consumului de energie în sectorul construcţiilor publice. Fondul de Investiţii Sociale din Moldova Pe parcursul activităţii sale, Fondul de Investiţii Sociale din Moldova a gestionat mijloace în sumă de circa 140 milioane dolari SUA alocaţi de Banca Mondială şi oferiţi de diferiţi donatori (SIDA, DFID, JSDF, UE, KfW, UNICEF etc.), precum şi mijloacele alocate din bugetul de stat. În afară de aceasta, Fondul de Investiţii Sociale din Moldova a fost contractat de organizaţii locale şi străine pentru a presta servicii de consultanţă în gestionarea proiectelor realizate în Republica Moldova şi peste hotare, susţinute de donatori străini. 1) Programul de asistenţă tehnică şi financiară oferit de Guvernul României instituţiilor preşcolare din Republica Moldova: În conformitate cu Hotărîrea Guvernului nr.436 din 6 octombrie 2014 “Privind implementarea Programului de asistenţă tehnică şi financiară acordată de Guvernul României pentru instituţiile preşcolare din Republica Moldova” şi ca urmare a aprobării structurii şi bugetului organizaţiei şi funcţionării Comitetului de evaluare al Fondului de Investiţii Sociale din Moldova, suma totală contractată pînă la 31 august 2015 pentru executarea lucrărilor de construcţie şi achiziţionarea de bunuri a constituit 383,473,073 lei, sau 20,728,274 euro, din care 305,495,347 lei, sau 16,513,262 euro, au fost alocaţi pentru lucrări de construcţii şi 77,977,726 lei, sau 4,215,012 euro. – pentru achiziţionarea de bunuri. Beneficiari ai grantului oferit de Guvern sînt 774 de instituţii preşcolare, din care la 580 de grădiniţe de copii (75%) au fost finalizate lucrările de construcţii şi/sau au fost achiziţionate cu succes bunurile. 2) Proiectul infrastructura socială şi eficienţa energetică, grantul oferit de KfW: Proiectul vizează investiţiile în infrastructura socială (alimentarea cu apă şi sanitaţie, şcoli, grădiniţe de copii, drumuri etc.) a comunităţilor locale cu un număr de locuitori de pînă la 20000, cu axare specială pe eficientizarea consumului de energie şi utilizarea resurselor alternative de energie. Pe parcursul perioadei 2013-2015, pe baza acestui sprijin au fost finanţate proiecte, în acest scop fiind alocate 5.481 milioane euro. Dintre acestea, 7 proiecte realizate la grădiniţe de copii au fost finanţate în comun cu sprijinul acordat de Guvernul României (a se vedea mai sus) – costurile totale ale proiectului însumînd 423,800 euro (nu este luat în considerare pentru a evita suprapunerea). Peste 60% din granturile oferite de KfW au fost valorificate pentru îmbunătăţirea infrastructurii clădirilor publice. Per total, au fost suportate următoarele costuri pe sectoare: - clădiri publice: 3,380,527 euro; - infrastructura hidrografică: 611,286 euro; - infrastructura rutieră: 926,498 euro; - iluminatul public stradal: 138,976 euro. Proiectul E5P Uniunea Europeană va oferi Republicii Moldova 18.75 milioane euro în vederea implementării unor proiecte de eficienţă energetică şi de protecţie a mediului cu sprijinul Fondului Regional al Parteneriatului Europei de Est pentru Eficienţă Energetică şi Mediu (E5P). S-a convenit că Moldova să contribuie cu 1 milion de euro pentru această iniţiativă. Prin urmare, autorităţile publice locale din Republica Moldova vor beneficia de 20 milioane euro pentru îmbunătăţirea infrastructurii clădirilor publice, termoizolarea clădirilor, instalarea sistemelor noi de încălzire etc. PROIECTUL “ENERGIE ŞI BIOMASĂ ÎN MOLDOVA”, implementat de Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare, finanţat de UE Proiectul Energie şi Biomasă în Moldova II însumează un buget de 9,41 milioane euro alocat de UE, avînd următorul calendar de implementare:
Sînt prevăzute următoarele acţiuni practice: - 60 de staţii moderne de încălzire pe bază de biomasă instalate în clădiri publice din sate şi oraşe mici, cu axare pe regiunea Transnistreană, UTA Găgăuzia, raionul Taraclia şi oraşele mici; - în 45 de instituţii sistemele de încălzire pe bază de biomasă vor fi completate cu sisteme din panouri solare pentru prepararea apei calde menajere (grădiniţe de copii, instituţii medico-sanitare, alte instituţii de menire socială); - 50 de sisteme de logistică pentru centralele cu capacitate mai mare de 250 kW; - 250 de gospodării casnice şi 50 de întreprinderi mici vor primi sprijin pentru procurarea şi instalarea cazanelor pe bază de biomasă în condiţii preferenţiale; - 9 noi parteneriate publice-private pentru furnizarea energiei termice create în toată Republica Moldova. Potrivit previziunilor, aproximativ 70% din fonduri vor fi alocate proiectelor în clădirile publice |
||||||||||
| Autoritatea/instituţia de implementare | Autorităţile publice locale cu sprijin din partea Ministerului Finanţelor şi Agenţiei pentru Eficienţă Energetică | ||||||||||
| Autoritatea de monitorizare | Autorităţile publice locale, Agenţia pentru Eficienţă Energetică | ||||||||||
| Economii de energie | Metoda de monitorizare/măsurare a economiilor rezultante | Abordare bottom-up | |||||||||
| Economiile prevăzute în anul 2016 conform Planului naţional de acţiuni în domeniul eficienţei energetice pentru anii 2013-2015 | Estimarea Planului naţional de acţiuni în domeniul eficienţei energetice pentru anii 2013-2015: 3.61 ktep | ||||||||||
| Economiile obţinute în 2016* | 17.66 ktep | ||||||||||
| Impactul scontat asupra economiilor de energie în 2020 | 47.09 ktep | ||||||||||
| Presupuneri | Economiile obţinute în 2016
Economii conform abordării bottom-up Total 17.66 ktep - Fondul pentru Eficienţă Energetică: 7.66 ktep - Fondul de Investiţii Sociale din Moldova: 8.63 ktep 2016: 6.26 ktep cu sprijin din partea Guvernului României; 2016: 1.35 ktep cu sprijin din partea KfW; 2013: 1.01 cu sprijin din partea Uniunii Europene; - Proiectul “Energie şi Biomasă în Moldova”: 0.56 ktep; - alte programe/iniţiative regionale (pe baza rapoartelor acestora): 0,77 ktep; Economii de energie în 2020: Economii conform abordării bottom-up 47.09 ktep: - 2016: 17.66 ktep; - previziuni 2016-2019 − 29.43 ktep; Fondul pentru Eficienţă Energetică: 10.21 ktep; Fondul de Investiţii Sociale din Moldova: 8.63 ktep; E5P: 8 ktep; Proiectul “Energie şi Biomasă în Moldova” (2017-2018): 2.43 ktep |
||||||||||
| Suprapuneri, efecte de multiplicare, sinergie | |||||||||||
|
Tabelul P2 Eficientizarea energetică a iluminatului public stradal |
||
| Denumirea măsurii de economisire a energiei | Eficientizarea energetică a iluminatului public stradal | |
| Indicele măsurii | P2 | |
| Descrierea | Categoria | Proiecte investiţionale |
| Perioada | Începută: ianuarie 2013
Finalizată: decembrie 2018 Măsură preluată din Planul naţional de acţiuni în domeniul eficienţei energetice pentru anii 2013-2015, inclusă şi prezentul Plan de acţiuni |
|
| Scopul/Descrierea succintă | Optimizarea consumului de energie electrică în localităţile Republicii Moldova prin implementarea unor sisteme eficiente de iluminat în cazul reconstrucţiei sau modernizării sistemului public de iluminare | |
| Utilizatorul final vizat | Iluminatul public stradal | |
| Grupul-ţintă | Autorităţile administraţiei publice locale | |
| Aplicarea regională | La nivel naţional în municipii | |
| Informaţii despre implementare | Lista şi descrierea acţiunilor de reducere a consumului energetic care justifică măsura | Măsura prevede realizarea următoarelor acţiuni:
1) elaborarea propunerilor pentru restricţionarea folosirii becurilor cu incandescenţă în sectorul public; 2) reflectarea acestei măsuri în programele locale pentru eficienţă energetică şi Agenţia pentru Eficienţă Energetică; 3) efectuarea auditului energetic al sistemelor existente de iluminare; 4) înlocuirea corpurilor de iluminat existente cu altele mai performante/eficiente, în special cu cele de tip LED; 5) monitorizarea consumului de energie după finalizarea proiectelor de iluminat stradal |
| Bugetul şi sursa de finanţare |
FONDUL PENTRU EFICIENŢĂ ENERGETICĂ Strategiile sectoriale de cheltuieli în domeniul energetic includ subprogramul “Eficienţa energetică şi surse regenerabile de energie”, acţiunile de promovare a economiilor de energie fiind facilitate, preponderent, de Fondul pentru Eficienţă Energetică. Bugetul programelor dedicate sectoarelor private 5 precedent de “iluminat public”, lansat de Fondul pentru Eficienţă Energetică, a însumat 50000000 lei, cu toate acestea economiile au constituit doar 57 tep. Proiectele din subprogramul “Eficienţa energetică şi surse regenerabile de energie” beneficiază de următoarele fonduri alocate strategiilor relevante de cheltuieli pentru sectorul energetic în perioada 2016-2018: 2016 − 184,681.9 mii lei; 2017 − 179,520.6 mii lei; 2018 − 177,900.0 mii lei; din care, următoarele fonduri sînt direcţionate către Fondul pentru Eficienţă Energetică în perioada 2016-2018: 2016 − 172,680 mii lei; 2017 − 172,680 mii lei; 2018 − 172,680 mii lei. O parte din aceste mijloace ar putea fi utilizate pentru iluminatul public stradal. Fondul special de energie verde (GESF) În cadrul Proiectului, în sectorul drumurilor urbane din Chişinău (Descrierea proiectului poate fi găsită în cadrul T1 – măsuri pentru sectorul transporturi; cu un buget total de 32.8 milioane euro ce urmează a fi lansat în 2016), una dintre componente se va axa pe iluminatul public stradal din Chişinău, avînd un buget de 1.4 milioane euro oferit de Fondul special de energie verde. Obiectivul proiectului este de a moderniza sistemul de iluminat public stradal din Chişinău, prin înlocuirea becurilor de presiune înaltă bazate pe mercur cu becuri moderne bazate pe tehnologii eficiente din punct de vedere energetic în toată reţeaua, cu o lungime de pînă la 13 km de străzi principale şi secundare din centrul oraşului. Datorită modernizării, se anticipează eficientizarea sistemului de iluminat stradal cu 70%. FONDUL DE INVESTIŢII SOCIALE DIN MOLDOVA Fondul de Investiţii Sociale din Moldova a fost contractat de organizaţii locale şi străine pentru a presta servicii de consultanţă în gestionarea proiectelor realizate în Republica Moldova şi peste hotare, susţinute de donatori străini. Proiectul infrastructura socială şi eficienţa energetică, grantul oferit de KfW, vizează investiţiile în infrastructura socială (alimentarea cu apă şi sanitaţie, şcoli, grădiniţe de copii, drumuri etc.) a comunităţilor locale cu un număr de locuitori pînă la 20000, cu axare specială pe eficientizarea consumului de energie şi utilizarea resurselor alternative de energie. Pe parcursul perioadei 2013-2015, pe baza acestui sprijin au fost finanţate proiecte, în acest scop fiind alocate 5.481 milioane euro. Per total, au fost suportate următoarele costuri pe sectoare: - clădiri publice: 3,380,527 euro; - infrastructura alimentare cu apa: 611,286 euro; - infrastructura rutieră: 926,498 euro; - iluminatul stradal: 138,976 euro. Proiectul E5P Uniunea Europeană va oferi Republicii Moldova 18,75 milioane euro pentru implementarea unor proiecte de eficienţă energetică şi de protecţie a mediului, promotorul fiind Programul E5P, care va investi 20 milioane de euro în sectorul public, cu axare pe clădirile publice, transportul public şi iluminatul public stradal (conform informaţiei disponibile pe http://moldova.e5p.eu/about-e5p/e5p-in-moldova/) |
|
| Autoritatea/instituţia de implementare | Autorităţile publice locale cu sprijinul Ministerului Finanţelor şi al Agenţiei pentru Eficienţă Energetică | |
| Autoritatea de monitorizare | Agenţia pentru Eficienţă Energetică | |
| Economii de energie | Metoda de monitorizare/măsurare a economiilor rezultante | Abordare bottom-up |
| Economiile prevăzute în anul 2016 conform Planului naţional de acţiuni în domeniul eficienţei energetice pentru anii 2013-2015 | Estimarea Planului naţional de acţiuni în domeniul eficienţei energetice pentru anii 2013-2015: 0.0516 ktep | |
| Economiile obţinute în 2016 | Total 0.28 ktep
Depăşirea obiectivului iniţial de 0.258 ktep pînă în 2020. Prin urmare, pentru anul 2020 sînt propuse obiective mai ambiţioase |
|
| Impactul scontat asupra economiilor de energie în 2020 | Economiile de energie estimate conform Planului naţional de acţiuni în domeniul eficienţei energetice pentru anii 2013-2015: 0.258 ktep.
Economiile stabilite (previziune BU 2020): 0.98 ktep |
|
| Asumări | Calcularea economiilor pentru anul 2020 se bazează pe următoarele asumări:
Reducerea consumului de energie electrică 0.258 ktep (estimarea Planului naţional de acţiuni în domeniul eficienţei energetice al Republicii Moldova pentru anii 2013-2015) conform abordării bottom-up Economii conform abordării bottom-up în 2016: 0.276 ktep - 2013-2015 − Fondul pentru Eficienţă Energetică (APP5) − 0.057 ktep; - 2014 Bălţi − 0.207 ktep (2014); - 2015 − Fondul de Investiţii Sociale din Moldova: 0.012; - economii totale estimate pentru anul 2020 − 0.98 ktep - economii estimate din măsuri prin metoda BU începînd din 2016 − 0.28 ktep; - Fondul pentru Eficienţă Energetică − 0.06 ktep (deja aprobat la situaţia din 1 martie 2016) – estimate la 16.4 milioane lei (0.75 milioane euro); - Fondul pentru Eficienţă Energetică 2017-2019: 0.264 ktep (asumînd aceeaşi rată anuală medie de economii ca în anii 2013-2016); - Fondul special de energie verde: 0.120 ktep (asumînd aceeaşi rată medie cost-eficienţă ca pentru proiectele Fondul pentru Eficienţă Energetică); - E5P: 0.26ktep: asumînd că obiectivul E5P de 3 milioane euro pentru iluminatul public stradal are aceeaşi rată medie cost-eficienţă ca proiectele Fondului pentru Eficienţă Energetică |
|
| Suprapuneri, efecte de multiplicare, sinergie | ||
|
Tabelul P3 Eficientizarea energetică a serviciilor municipale/regionale de alimentare cu apă şi evacuare a apelor uzate |
||
| Denumirea măsurii de economisire a energiei | Eficientizarea energetică a serviciilor municipale/regionale de alimentare cu apă şi evacuare a apelor uzate |
|
| Indicele măsurii | P3 | |
| Descriere | Categoria | Proiecte investiţionale |
| Perioada | Începută: ianuarie 2013
Finalizată: decembrie 2019 Intermediară: decembrie 2018 Măsură nouă ce derivă din măsura generală a Planului naţional de acţiuni în domeniul eficienţei energetice pentru anii 2013-2015 “Asigurarea eficientizării consumului energetic în sectorul public”, care îşi propune să îmbunătăţească managementul serviciilor de alimentare cu apă şi evacuare a apelor uzate, astfel încît să fie obţinute economii de energie |
|
| Scopul/Descrierea succintă | Reducerea consumului de energie de către serviciile de alimentare cu apă şi evacuare a apelor uzate prin operaţiuni mai eficiente, reducere a costurilor operaţionale şi îmbunătăţirea performanţei de mediu. Instalaţiile de evacuare a apelor uzate şi sistemele de alimentare cu apă potabilă pot reprezenta pînă la o treime din factura pentru energie. Instalarea unor sisteme noi şi mai eficiente de pompare şi control şi a unor senzori pentru a spori automatizarea sistemului poate produce economii de energie în cuantum de circa 20% | |
| Utilizatorul final vizat | Gestionarea alimentării cu apă şi evacuarea apelor uzate | |
| Grupul-ţintă | Utilizatori ai sistemului de alimentare cu apă din zonele municipale/regionale: clienţi rezidenţiali şi comerciali | |
| Aplicarea regională | − Prestatorul desemnat de servicii de alimentare cu apă şi evacuare a apelor uzate în raza mun. Chişinău este S.A. “Apă-Canal” Chişinău, creată în 1997 pe baza întreprinderii de stat Regia “Apă-Canal” Chişinău.
− Măsuri similare vor fi implementate în alte zone relevante de gestionare a apei (regiuni/municipii) |
|
| Informaţii despre implementare | Lista şi descrierea acţiunilor de reducere a consumului energetic care justifică măsura | Autorităţile publice locale urmează să implementeze măsuri de eficienţă energetică în cadrul serviciilor de alimentare cu apă şi evacuare a apelor uzate prin elaborare de politici care să sprijine aceste servicii pe întreaga durată a procesului
ACŢIUNI GENERALE Măsurile de eficienţă energetică în serviciile de alimentare cu apă şi evacuare a apelor uzate se vor axa pe: - instalarea echipamentului eficient din punct de vedere energetic: pompe eficiente, motoare eficiente şi comenzi cu frecvenţă variabilă (motoarele pentru pompe şi ventilatoare generează 80-90% din costurile pentru energie la instalaţiile de alimentare cu apă şi epurare a apelor uzate); - adoptarea unor procese îmbunătăţite; - strategii de gestionare a sarcinii electrice; - îmbunătăţirea gestionării funcţionării şi monitorizarea consumului (SCADA). Sprijin administrativ/logistic Întocmirea planurilor şi programelor autorităţilor publice locale, inclusiv colectarea datelor (instalarea sistemelor de monitorizare control şi achiziţii de date ar fi utilă), criterii de referinţă şi stabilirea obiectivelor. PRIMĂRIA CHIŞINĂU Campania de măsurare realizată în reţeaua de alimentare cu apă a indicat faptul că S.A. “Apă-Canal” Chişinău are un nivel mai ridicat de pierderi fizice în reţelele sale decît nivelul acceptabil, fapt ce necesită abordare. În prezent S.A. “Apă-Canal” Chişinău implementează programe investiţionale în conformitate cu constatările studiului de fezabilitate “Alimentarea cu apă şi epurarea apelor uzate la Chişinău”. Programul investiţional pe termen lung (LTIP) îşi propune să realizeze o eficienţă operaţională maximă cu servicii durabile şi sigure atît pentru sistemul de alimentare cu apă, cît şi pentru cel de evacuare a apelor uzate timp de 25 de ani, astfel încît S.A. “Apă-Canal” Chişinău să includă cu alte utilităţi în următorii 25 de ani. − Programul investiţional prioritar (5 ani), prima etapă a Programului investiţional pe termen lung, îşi propune să îndeplinească necesităţile primordiale şi urgente ale S.A. “Apă-Canal” Chişinău. În ceea ce priveşte economiile de energie: − optimizarea pompelor; − reducerea pierderilor de apă pe baza renovării ţevilor; − producerea de energie verde (biogaz); − producerea energiei electrice hidro prin instalarea unei turbine pe reţeaua de alimentare cu apă potabilă. PROIECTE Proiectul “Modernizarea gestionării apei şi a apelor uzate în Chişinău” (Anunţul de intenţii din 2 martie 2015 pentru achiziţii) ce urmează a fi implementat în perioada 2016-2018 pe baza studiului de fezabilitate întocmit în 2012: − programul va permite S.A. “Apă-Canal” Chişinău să fortifice eficienţa operaţională, calitatea serviciilor oferite clienţilor şi va reduce impactul asupra mediului în domeniul său de activitate; − programul va îmbunătăţi eficienţa reţelei de alimentare cu apă a oraşului, va economisi energie şi va contribui la asigurarea conformităţii cu directivele relevante ale UE în viitor; − instalarea sistemelor de monitorizare, control şi achiziţii de date pentru operarea eficientă şi monitorizarea consumului. − În special, Proiectul sistemului de monitorizare, control şi achiziţii de date (Solicitarea de oferte din 16 decembrie 2015) va asigura: − instalarea de hardware, a echipamentului mecanic, electric şi software pentru: − oficiul central de control al expedierii al sistemului de monitorizare control şi achiziţii de date; − oficiile locale de control al expedierii; − echipamentul de control şi colectare a datelor locale instalat la: 25 de staţii principale de pompare a apei, 1 staţie de epurare a apelor uzate, 58 de staţii de compresie de pompare, 33 de staţii de pompare a apelor uzate. Toate instalaţiile sînt amplasate în raza mun. Chişinău. “Proiectul în sectorul drumurilor urbane din Chişinău” (Banca Europeană de Investiţii), cu contribuţia Primăriei Chişinău, vine să finanţeze, printre altele, infrastructura de alimentare cu apă şi de termoficare de pe străzile selectate. REGIUNEA NORD Proiectul “Apă Nord Moldova” (NORTH MOLDOVA WATER) va susţine un program investiţional prioritar pentru reabilitarea sistemelor de alimentare cu apă şi modernizarea staţiilor de epurare a apelor uzate în regiunea de nord a Republicii Moldova. Investiţia va permite dezvoltarea unui sistem regional de alimentare cu apă în partea de nord a Republicii Moldova pe baza conductei existente Soroca-Bălţi (SBP) şi va îmbunătăţi calitatea şi eficienţa serviciilor de alimentare cu apă şi evacuare a apelor uzate în zona de operaţiuni. Împrumutul va fi recreditat companiei operaţionale regionale (ROC) ce urmează a fi instituită de 7 autorităţi locale (Bălţi, Floreşti, Soroca, Sîngerei, Teleneşti, Rîşcani şi Drochia) şi Ministerul Mediului. Rezultatele preconizate: − reducerea pierderilor fizice în magistralele de apă (reducerea captării apei de rîu pentru a furniza acelaşi volum de apă); − economii de energie pe baza utilizării pompelor mai eficiente şi furnizării unor volume mai mici de apă datorită reducerii scurgerilor de apă. PROIECTE ÎN ALTE MUNICIPII În conformitate cu Planul de acţiuni 2014-2018 pentru implementarea Strategiei de alimentare cu apă şi sanitaţie (2014-2028), sînt relevante următoarele măsuri: − reabilitarea staţiilor de pompare ale sistemului de alimentare cu apă pe conducta Soroca-Bălţi – 2016. Programul de susţinere a politicii sectoriale în domeniul alimentării cu apă finanţat de UE include 3 componente: − Programul de susţinere bugetară sectorială în domeniul alimentarii cu apă,în sumă de 42 milioane euro; reabilitarea sistemului de alimentare cu apă în raionul Nisporeni: primăriile Nisporeni, Vărzăreşti şi Grozeşti, în sumă de 5 milioane euro; − asistenţă tehnică SPSP în domeniul apelor, în sumă de 3 milioane euro. În afară de aceasta, UE susţine construcţia instalaţiei de epurare a apelor uzate de la Orhei în sumă de 2.84 milioane euro. Programul de dezvoltare a utilităţilor de apă din Moldova este un program comun finanţat de Banca Europeană pentru Investiţii, Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare şi Uniunea Europeană cu un buget de 30 milioane euro, care îşi propune: − să creeze 6 companii operaţionale regionale (ROC) în oraşe mici şi la sate, pentru a reabilita şi a extinde infrastructura de sanitaţie şi pentru a deservi un teritoriu mai mare; − să presteze servicii pentru circa 200000 de locuitori din Soroca, Floreşti, Hînceşti, Orhei, Leova şi Ceadîr-Lunga |
| Bugetul şi sursa de finanţare | Sectorul este finanţat din cîteva surse:
− bugetele de toate nivelurile; − mijloace oferite de Fondul Ecologic de Stat, gestionat de Ministerul Mediului; − mijloacele companiilor; − mijloace oferite de investitorii străini sub formă de împrumuturi comerciale şi granturi. FINANŢAREA PROIECTULUI DIN CHIŞINĂU Proiectul S.A. “Apă-Canal” Chişinău “Modernizarea gestionării apei şi a apelor uzate în Chişinău” în valoare de 59 milioane de euro este finanţat de “Programul de dezvoltare a serviciilor de alimentare cu apă din Chişinău” (Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare: 24 milioane euro, Banca Europeană pentru Investiţii: 24 milioane euro, Uniunea Europeană prin intermediul Fondul de Investiţii pentru Vecinătate: 11 milioane euro sub formă de grant). Din acestea, mijloacele alocate ce vor contribui la generarea economiilor de energie: − reabilitarea ţevilor pe o lungime de 190 km şi a 3270 de contoare cu conexiune pentru deservirea blocurilor + accesorii hidraulice – 12,468,000 euro; − reabilitarea staţiilor de pompare: • apă potabilă − 825,000 euro; • ape uzate − 1,051,000 euro; • sistemul de monitorizare, control şi achiziţii de date Chişinău (S.A. “Apă-Canal” Chişinău) − 325,000 euro. Bugetul estimat pentru Programul investiţional suplimentar este de 220.78 milioane euro. Bugetul estimat pentru LTIP (PIP+CIP): 280.5 milioane euro. Din acestea, costurile totale pentru renovarea staţiilor de pompare a apei sînt după cum urmează: • ape uzate: 2,081,000 euro; • apă potabilă: 3,061,000 euro. FINANŢAREA PROIECTULUI DIN REGIUNEA DE DEZVOLTARE NORD Proiectul “Apă Nord Moldova”(North Moldova Water) are un buget de 30 milioane de euro, fiind finanţat de Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare (10 milioane de euro în calitate de împrumut suveran), Banca Europeană pentru Investiţii (10 milioane de euro în calitate de împrumut suveran) şi Uniunea Europeană prin intermediul Fondului de Investiţii pentru Vecinătate (10 milioane de euro, grant de cofinanţare). Debitor este Guvernul Republicii Moldova, reprezentat de Ministerul Finanţelor. Finanţarea Staţiei de Pompare Soroca-Bălţi şi altor staţii mici de pompare din Republica Moldova Acest proiect va fi susţinut de Fondul Ecologic Naţional şi va utiliza circa 4 milioane euro pe parcursul perioadei 2011-2015, în acest scop au fost efectuate investiţii în valoare de 3,282,753 euro): 2011 − 8,627,345 lei (~556,603 euro); 2012 − 23,894,128 lei (~1,535,750 euro); 2013 − 4,600,000 lei (~273,809 euro); 2014 − 7,807,453 lei (~422,024 euro); 2015 − 9,891,349 lei (~494,567 euro). În 2016 se preconizează alocarea a circa 700000 euro în acest scop. DELEGAŢIA UNIUNII EUROPENE: − reabilitarea sistemului de alimentare cu apă în raionul Nisporeni: primăriile Nisporeni, Vărzăreşti şi Grozeşti (2010-2016) − 5 milioane euro; − staţia de epurare a apelor uzate de la Orhei − 2.84 milioane euro. Prin intermediul Programului de dezvoltare a utilităţilor de apă din Moldova: − realizarea programului a avut loc în perioada 2011-2015; − finanţare: 30 milioane euro în total − împrumuturi (Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare; Banca Europeană pentru Investiţii– grant Uniunea Europeană − cîte 10 milioane euro |
|
| Autoritatea/instituţia de implementare | S.A. “Apă-Canal” Chişinău şi alte servicii municipale/regionale | |
| Autoritatea de monitorizare | Primăria Chişinău şi alte autorităţi publice locale; Ministerul Economiei şi Infrastructurii; Agenţia pentru Eficienţă Energetică | |
| Economii de energie | Metoda de monitorizare/măsurare a economiilor rezultante | Abordare bottom-up |
| Economiile prevăzute în anul 2016 conform Planului naţional de acţiuni în domeniul eficienţei energetice pentru anii 2013-2015 | N/a (Măsură nouă) | |
| Economiile obţinute în 2016 | 0.71ktep
− Staţia de pompare Soroca-Bălţi şi alte staţii mici de pompare din Republica Moldova. − Nu au fost evaluate direct economiile de energie. Cu toate acestea, eficienţa poate fi estimată pe baza analizării informaţiilor despre investiţiile efectuate pentru proiectele S.A. “Apă-Canal” Chişinău (0.442ktep − 5,142,000 euro) − 0.28 ktep; − reabilitarea serviciului de alimentare cu apă de la Nisporeni a fost aplicată o abordare similară celei de mai sus, economiile estimate însumînd 0.430 ktep |
|
| Impactul scontat asupra economiilor de energie în 2020 | 2.05 ktep = 0.71 (2016) +1 (Chişinău) + 0.06 (Soroca-Bălţi) + 0.28 (Regiunea de dezvoltare Nord) | |
| Presupuneri | Proiectul S.A. “Apă-Canal” Chişinău:
a) înlocuirea ţevilor pe un segment cu lungimea de 190 km (preponderent, ţevi de oţel cu DN între 100 şi 200) în scopul reducerii pierderilor de apă, ceea ce va reduce consumul de energie la staţia de pompare. Volumul pierderilor de apă se va reduce cu 30%; b) prin reducerea presiunii, pierderea de apă prin fiecare scurgere descreşte, iar numărul de noi fisuri este mai mic. Instalarea reductoarelor de presiune, a noilor supape/clapete, senzorilor de presiune, contoarelor pentru măsurarea sau amplificarea debitului vor reduce pierderile fizice cu 10%. Studiul de fezabilitate prevede măsurarea succesului proiectului pe baza valorii medii de kWh consumat pentru a produce 1 metru cub de apă, multiplicată cu cantitatea pierderilor de apă (în metri cubi) eliminate. Staţia de epurare a apelor uzate consumă 16,000 MWh/an. Reducerea pierderilor cu 40% constăîn reducerea consumului de energie electrică cu 6,400 MWh/an = 0.55 ktep/an. c) Reabilitarea staţiilor de pompare: • staţii de pompare a apei potabile (reducerea consumului de energie cu 27%): − 2,277,929 kWh/an = 0.195 ktep; − staţii de pompare a apelor uzate (reducerea consumului de energie cu 60%): − reţeaua de sanitaţie SP - 263,033 kWh/an = 0.023 ktep; − suplimentar, priza SP (70% din consumul global) – 2,613,558.422 kWh/an = 0.224 ktep; • TOTAL economii − 0.55 ktep (a+b) + 0.442 ktep (c) = 1 ktep /an în raza mun. Chişinău. Proiectul din Regiunea de dezvoltare Nord Prin aplicarea unor calcule similare ca pentru Soroca-Bălţi şi Proiectul S.A. “Apă-Canal” Chişinău şi luînd în considerare faptul că vor fi alocate 3.25 milioane euro pentru modernizarea staţiilor de pompare, economiile sînt estimate la nivel de0.28 ktep. Staţia de pompare Soroca-Bălţi Aplicînd calcule similare celor folosite pentru reabilitarea staţiei de pompare S.A. “Apă-Canal” Chişinău, economiile estimate pe baza valorificării investiţiilor rămase în sumă de 700000 de euro constituie 0.06ktep. Estimarea economiilor se bazează pe rezultatele studiului de fezabilitate “Serviciul de alimentare cu apă şi epurare a apelor uzate din Chişinău”. Asumarea de bază este implementarea cu succes, pe parcursul perioadei 2015-2019, a Planului de investiţii prioritare de 5 ani |
|
| Suprapuneri, efecte de multiplicare, sinergie | În cadrul Proiectului “Regiunea de dezvoltare Nord” va fi abordată şi reabilitarea staţiei de pompare Soroca-Bălţi | |
3.3.2.3. Măsuri în sectorul industrie şi al întreprinderilor mici şi mijlocii
106. Sumarul informaţiilor privind măsurile din sectorul industrial şi al întreprinderilor mici şi mijlocii este prezentat în tabelul 19.
|
Tabelul 19 Măsurile individuale în sectorul industrial şi al întreprinderilor mici şi mijlocii |
|||||||
| Nr. crt. | Denumirea măsurii de economisire a energiei | Utilizatorul final vizat | Durata | Economii de energie obţinute în 2016 (ktep) | Economii de energie prevăzute în 2020 (ktep) | Situaţia în raport cu Planul naţional de acţiuni în domeniul eficienţei energetice pentru anii 2013-2015 | Comentarii adiţionale |
| I.1. | Modernizarea şi renovarea sectorului industrial | Sectorul industrial | 1 ianuarie 2013 -
31 decembrie 2020 |
8.9 | 12.9 | Preluată din Planul naţional de acţiuni în domeniul eficienţei energetice pentru anii 2013-2015 | |
| I.2 | Introducerea managementului energetic şi a celor mai bune practici în industrie | Sectorul industrial | 1 ianuarie 2013 -
31 decembrie 2018 |
1.15 | 2.3 | Preluată din Planul naţional de acţiuni în domeniul eficienţei energetice pentru anii 2013-2015 | |
| Suma economiilor | 10.05 | 15.20 | |||||
|
Tabelul I1 Modernizarea şi renovarea sectorului industrial folosind stimulente financiare |
||
| Denumirea măsurii de economisire a energiei | Modernizarea şi renovarea sectorului industrial | |
| Indicele măsurii | I1 | |
| Descrierea | Categoria | Împrumuturi, granturi |
| Perioada | Începută: ianuarie 2013
Finalizată: decembrie 2020 Măsură preluată din Planul naţional de acţiuni în domeniul eficienţei energetice pentru anii 2013-2015 (denumirea ajustată) |
|
| Scopul/Descrierea succintă | Susţinerea instrumentelor de finanţare pentru proiectele de eficienţă energetică din cadrul sectorului prin instituirea unei linii de credit (componenta de grant – 5-20%) pentru sectorul industrial. Creditele sînt acordate în scopul investirii în tehnologii de reducere a consumului energetic sau pentru valorificarea surselor regenerabile de energie | |
| Utilizatorul final vizat | Consumul de energie din sectorul industrial | |
| Grupul-ţintă | Sectorul industrial şi sectorul comercial | |
| Aplicarea regională | La nivel naţional | |
| Informaţii despre implementare | Lista şi descrierea acţiunilor de reducere a consumului energetic care justifică măsura | I. Finanţarea proiectelor de eficienţă energetică şi de energie regenerabilă folosind împrumuturi şi granturi din partea Băncii Europene de Reconstrucţie şi Dezvoltare
Descrierea acţiunii: − linie de credit disponibilă prin intermediul băncilor partenere din Republica Moldova; − sprijină investiţiile în domeniul eficienţei energetice şi al tehnologiilor energiei regenerabile; − asistenţă tehnică gratuită; − componentă de grant atractivă pentru proiectele implementate cu succes Etapele acţiunii: − verificarea eligibilităţii; − audit şi aprobare tehnică; − diligenţa necesară în materie financiară; − implementarea proiectului; − verificarea implementării; − oferirea granturilor. II. Alte stimulente financiare similare |
| Bugetul şi sursa de finanţare | Linia de credit MoSEEF III, Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare: (estimată la nivel de 20 milioane euro).
Alte stimulente financiare similare Buget: urmează a fi identificat |
|
| Autoritatea/instituţia de implementare | Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare acţionează în calitate de facilitator, în cooperare cu băncile participante.
Alţi facilitatori: N/a |
|
| Autoritatea de monitorizare | Agenţia pentru Eficienţă Energetică; Ministerul Economiei şi Infrastructurii | |
| Economii de energie | Metoda de monitorizare/măsurare a economiilor rezultante | Metoda de monitorizare – conform abordării bottom-up:
− examinarea rezultatelor MoSEEF I, MoSEEF II şi a altor instrumente de susţinere; − crearea unei baze de date pentru evaluarea consumului de energie; − colectarea formularelor completate de întreprinderile din sectorul industrial la sfîrşitul fiecărui an |
| Economiile prevăzute în anul 2016 conform Planul naţional de acţiuni în domeniul eficienţei energetice pentru anii 2013-2015 | Estimare efectuată de Planul naţional de acţiuni în domeniul eficienţei energetice pentru anii 2013-2015: 15.9 ktep
Obiectivul Directivei 2006/32/CE privind eficienţa energetică la utilizatorii finali şi serviciile energetice, recalculat pentru anul 2016: 11.2 ktep |
|
| Economiile obţinute în 2016 | 8.9 ktep | |
| Impactul scontat asupra economiilor de energie în 2020 | 12.9 ktep | |
| Presupuneri | Economiile estimate pe termen lung (20.22 ktep pînă în 2020) vor fi realizate cu condiţia că vor fi disponibile mijloace suficiente pentru finanţarea proiectelor de eficienţă energetică.
Liniile de credit vor fi aplicate în scopul creării de precedent şi experienţă pentru băncile locale, astfel încît cele din urmă să poată prelua practica de creditare a proiectelor de eficienţă energetică în viitor, atunci cînd fondurile donatorilor vor fi epuizate. Economii 2016: 8.9 ktep Economii bottom-up 2013-2015 − 8.9 ktep în 2016 din economiile raportate de MoSEEF. Economii bottom-up 2020 Se presupune că Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare va lansa cea de-a treia linie de credit avand aceeaşi intensitate cu cea de-a doua linie, contribuind astfel la economiile din anul 2020 cu 4 ktep. Estimarea conform Planului naţional de acţiuni în domeniul eficienţei energetice pentru anii 2013-2015− 47.75 ktep. Obiectivul Directivei 2006/32/CE privind eficienţa energetică la utilizatorii finali şi serviciile energetice recalculat − 20.22 ktep în 2020. Economii bottom-up2013-2020: − 8.9 ktep în 2016: MoSEEF I+II; − 4 ktep 2016-2018: MOSEFF III (estimat) |
|
| Suprapuneri, efecte de multiplicare, sinergie | ||
|
Tabelul I2 Introducerea managementului energetic şi a celor mai bune practici în industrie |
||
| Denumirea măsurii de economisire a energiei | Introducerea managementului energetic şi a celor mai bune practici în industrie |
|
| Indicele măsurii | I2 | |
| Descrierea | Categoria | Instruire şi formare, demonstrare |
| Perioada | Începută: ianuarie 2013
Finalizată: decembrie 2018 Măsură preluată din Planul naţional de acţiuni în domeniul eficienţei energetice pentru anii 2013-2015 în prezentul Plan de acţiuni |
|
| Scopul/Descrierea succintă | Îmbunătăţirea productivităţii resurselor şi a performanţei de mediu a întreprinderilor şi a altor organizaţii prin aplicarea metodelor, tehnicilor şi politicilor de eficientizare a resurselor şi producerea mai pură
Pentru a acorda sprijin întreprinderilor din sectorul industrial în scopul de a introduce Sistemul de management energetic şi cele mai bune practici, care nu impun costuri mari |
|
| Utilizatorul final vizat | Consumul din sectorul industrial | |
| Grupul-ţintă | Sectorul industrial | |
| Aplicarea regională | La nivel naţional | |
| Informaţii despre implementare | Lista şi descrierea acţiunilor de reducere a consumului energetic care justifică măsura | 1. Instruirea experţilor naţionali şi asistenţă în implementarea eficientizării resurselor şi producerii mai pure
2. Asistenţă tehnică întreprinderilor şi altor organizaţii în identificarea şi implementarea opţiunilor eficientizării resurselor şi producerii mai pure pe baza evaluării în detaliu şi a sprijinului acordat pentru autoevaluare. 3. Sprijin pentru implementarea eficientizării resurselor şi producerii mai pure de promovare a politicilor la nivel guvernamental |
| Bugetul şi sursa de finanţare | Programul naţional de producere mai pură Moldova a fost instituit în Republica Moldova în 2011, fiind lansat oficial în 2012. Programul se axează pe promovarea şi adoptarea conceptului de eficientizare a resurselor şi producerii mai pure de către întreprinderi şi organizaţii. Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare Industrială oferă sprijin profesional şi managerial Programului naţional de producere mai pură Moldova, finanţarea fiind asigurată de Guvernul Austriei | |
| Autoritatea/instituţia de implementare | Ministerul Economiei şi Infrastructurii şi Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare Industrială | |
| Autoritatea de monitorizare | Agenţia pentru Eficienţă Energetică, Ministerul Economiei şi Infrastructurii | |
| Economii de energie | Metoda de monitorizare/măsurare a economiilor rezultante | Metoda de monitorizare – bottom-up
− revizuirea rezultatelor Programului naţional de producere mai pură şi a altor instrumente de suport; − colectarea formularelor completate de întreprinderile din sectorul industrial la sfîrşitul fiecărui an |
| Economiile prevăzute în anul 2016 conform Planul naţional de acţiuni în domeniul eficienţei energetice pentru ani 2013-2015 | N/a | |
| Economiile obţinute în 2016 | 1.15 ktep
Informaţii Programului naţional de producere mai pură: 2014 pentru 2012-2014: 9,043 MWh (0.778 ktep) pentru energie. 2015: 1,470 MWh (0.126 ktep) pentru energia electrică, 257,000 m3 (2,875 MWh – 0.247 ktep) pentru gaze naturale |
|
| Impactul scontat asupra economiilor de energie în 2020 | 2.3 ktep | |
| Presupuneri | Economiile pentru anul 2020 sînt calculate prin extrapolarea economiilor obţinute în perioada 2012-2015 | |
| Suprapuneri, efecte de multiplicare, sinergie | Programul naţional de producere mai pură acţionează ca facilitator tehnic, dar nu ca investitor direct sau facilitator financiar, fapt ce induce un anumit risc de suprapunere cu economiile raportate de Fondul pentru Eficienţă Energetică | |
3.3.2.4. Măsuri în sectorul energetic
107. Măsurile din sectorul energetic includ măsurile prevăzute pentru diverse subsectoare, cum ar fi cel al energiei termice, electroenergetic şi de infrastructură. Aceste măsuri nu contribuie la realizarea economiilor de energie stabilite de Directiva 2006/32/CE privind eficienţa energetică la utilizatorii finali şi serviciile energetice în termeni de economii de energie finală; cu toate acestea, măsurile îmbunătăţesc semnificativ indicatorii privind consumul de energie primară (a se vedea tabelul 20).
|
Tabelul 20 Măsurile individuale din sectorul energetic |
|||||||
| Nr. crt. | Denumirea măsurii de economisire a energiei | Utilizatorul final vizat | Durata | Economii de energie obţinute în 2016 (ktep) | Economii de energie prevăzute în 2020 (ktep) | Situaţia în raport cu Planul naţional de acţiuni în domeniul eficienţei energetice pentru anii 2013-2015 | Comentarii adiţionale |
| E.1. | Elaborarea, aprobarea şi implementarea propriilor programe de eficienţă energetică | Consumul de energie electrică (pierderile) | 1 ianuarie 2013 -
31 decembrie 2018 |
10.60 | 12.76 | Preluată din Planul naţional de acţiuni în domeniul eficienţei energetice pentru anii 2013-2015 | |
| E.2. | Îmbunătăţiri cost-eficace ale infrastructurii reţelei de gaze naturale cu economiile asociate | Consumul de gaze naturale (pierderile) | 1 ianuarie 2016 -
31 decembrie 2018 |
N/a | 26.36 | Nouă | |
| E.3. | Îmbunătăţirea contorizării şi facturării consumului de gaze naturale prin implementarea tehnologiilor de ultimă oră | Consumul de gaze naturale | 1 ianuarie 2013 -
31 decembrie 2019 |
N/a | N/a | Preluată, redenumită | |
| E.4. | Elaborarea cadrului normativ şi crearea sistemului de monitorizare pentru sectorul energie termică | Consumul de energie termică | 1 ianuarie 2013 -
31 decembrie 2019 |
N/a | N/a | Preluată din Planul naţional de acţiuni în domeniul eficienţei energetice pentru anii 2013-2015 | |
| E.5. | Elaborarea, aprobarea şi implementarea propriilor programe de eficienţă energetică de către operatorii din sectorul termoenergetic | Consumul de energie termică | 1 ianuarie 2013 -
31 decembrie 2018 |
3.14 | 19.35
8.45 pot fi luate în calcul pentru consumul de energie finală conform Directivei 2006/32/CE privind eficienţa energetică la utilizatorii finali şi serviciile energetice |
Preluată din Planul naţional de acţiuni în domeniul eficienţei energetice pentru anii 2013-2015 | |
| E.6. | Evaluarea cuprinzătoare a potenţialului pentru aplicarea cogenerării de înaltă eficienţă şi a termoficării şi răcirii centralizate eficient | Consumul de energie electrică şi energie termică | 1 ianuarie 2016 -
31 decembrie 2017 |
N/a | N/a | Nouă | |
| Suma economiilor | 13.74 | 58.47 | |||||
|
Tabelul E1 Elaborarea, aprobarea şi implementarea propriilor programe de eficienţă energetică de către operatorii de transport/distribuţie a energiei electrice |
||
| Denumirea măsurii de economisire a energiei | Elaborarea, aprobarea şi implementarea propriilor programe de eficienţă energetică de către operatorii de transport/ distribuţie a energiei electrice |
|
| Indicele măsurii | E1 | |
| Descrierea | Categoria | Proiecte investiţionale |
| Perioada | Începută: ianuarie 2013
Finalizată: decembrie 2018 Măsură preluată din Planul naţional de acţiuni în domeniul eficienţei energetice pentru anii2013-2015 şi continuată în prezentul Plan naţional de acţiuni |
|
| Scopul/Descrierea succintă | Ministerul Economiei şi Infrastructurii va întreprinde măsurile necesare pentru a încuraja elaborarea unor programe proprii de eficienţă energetică de către operatori (“Moldelectrica”, “RED Nord”, “RED Nord-Vest” şi “RED Union Fenosa”) orientate spre reducerea pierderilor de energie în reţelele de distribuţie.
Ministerul Economiei şi Infrastructurii va elabora un program pentru dezvoltarea sistemului de transport al energiei electrice în temeiul Programul naţional pentru eficienţă energetică 2011-2020 aprobat de Hotărîrea Guvernului nr.833 din 10 noiembrie 2011 |
|
| Utilizatorul final vizat | Consumul de energie electrică (pierderile) | |
| Grupul-ţintă | Măsura este implementată de operatorii de transport/distribuţie a energiei electrice în cadrul activelor sale de reţea.
Principalii beneficiari sînt consumatorii de energie electrică care beneficiază de costuri reduse în cazul în care pierderile în reţelele de distribuţie/transport sînt reduse |
|
| Aplicarea regională | La nivel naţional
Zone de reţea relevante (regionale) |
|
| Informaţii despre implementare | Lista şi descrierea acţiunilor de reducere a consumului energetic care justifică măsura | ACŢIUNI
1. Operatorii reţelelor de distribuţie, în cooperare cu Ministerul Economiei şi Infrastructurii şi Agenţia pentru Eficienţă Energetică, vor elabora programe proprii de eficienţă energetică care să permită reducerea pierderilor în reţelele de distribuţie a energiei electrice (destul de frecvent aceste măsuri pot fi identificate în programele investiţionale ale operatorilor). 2. Ministerul Economiei şi Infrastructurii va elabora un program de dezvoltare pentru sistemul de transport al energiei electrice. 3. Programele proprii de eficienţă energetică aprobate de operatori vor fi prezentate Agenţiei pentru Eficienţă Energetică. Operatorii vor completa şi vor prezenta Agenţiei pentru Eficienţă Energetică, o dată la 3 ani, formulare tipizate cu date despre consumul de energie. Aceste formulare/modele vor fi elaborate de Agenţia pentru Eficienţă Energetică în conformitate cu art.23 alin.(1) din Legea nr.142 din 2 iulie 2010 cu privire la eficienţa energetică şi distribuite operatorilor din timp. 4. Programele vor cuprinde măsuri de eficienţă energetică ce urmează a fi realizate, costul estimat şi sursa de finanţare, termenul-limită şi economiile preconizate pe durata programelor: − Sistemul de management energetic (achiziţii de eficienţă energetică); − screeningul fluxului energetic (pregătirea domeniilor pentru investigaţii speciale); − investigaţii speciale (pentru a identifica proiecte de economisire a energiei); − proiecte de economisire a energiei (investiţii); − monitorizarea indicatorilor (2015-2017) pentru Programul de reabilitare a reţelelor de transport al energiei electrice: − reabilitarea reţelei de transport − 128.1 km; − reconstrucţia facilităţilor − 45; − reconstrucţia instalaţiilor de distribuţie 10 kV − 3; − substaţii total sau parţial reconstruite (din 45 de facilităţi) − 5 |
| Bugetul şi sursa de finanţare | Strategia sectorială de cheltuieli în domeniul energetic (Programul “Dezvoltarea sectorului energetic”, subprogramul “Politici şi management în sectorul energetic”)
2016-2018: 2016 − 19,426.2 mii lei; 2017 − 24,946.6 mii lei; 2018 − 25,862.7 mii lei. Principala sursă de finanţare a măsurii o reprezintă tarifele aprobate de autoritatea de reglementare şi achitate de consumatorii finali. Strategia sectorială de cheltuieli în domeniul energetic 2016-2018, (Programul “Dezvoltarea sectorului energetic”, subprogramul III “Dezvoltarea sectorului electroenergetic”) acţiunea“Reabilitarea reţelelor de transport al energiei electrice”: − 2016 − 260,877.0 mii lei; − 2017 − 225,020.8 mii lei |
|
| Autoritatea/instituţia de implementare | Operatorii reţelelor electrice: de distribuţie/transport Ministerul Economiei şi Infrastructurii | |
| Autoritatea de monitorizare | Agenţia pentru Eficienţă Energetică | |
| Economii de energie | Metoda de monitorizare/măsurare a economiilor rezultante | Abordare bottom-up |
| Economiile prevăzute în anul 2016 conform Planului naţional de acţiuni în domeniul eficienţei energetice pentru anii 2013-2015 | 9.58 ktep | |
| Economiile obţinute în 2016 | 10.6 ktep
Reducerea pierderilor de energie electrică (în sistemele de transport şi distribuţie împreună) pe parcursul 2013-2014 a constituit 8.58 ktep, inclusiv 4.02 ktep (46.8GWh) în 2013 şi 4.56 ktep (53GWh) în 2014, şi în perioada 2012-2014 – 10.6 ktep |
|
| Impactul scontat asupra economiilor de energie în 2020 | 12.76 ktep
Reducerea pierderilor în reţelele de transport/ distribuţie pînă la 11% (obiectivul Strategiei energetice 2030) |
|
| Asumări | Datele de intrare sînt generate de rapoartele de monitorizare a pieţei ale Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Energetică.
Dispoziţiile Programului naţional pentru eficienţa energetică 2011-2020 au fost utilizate în procesul de estimare a economiilor preconizate pentru 2015 în temeiul Planului naţional de acţiuni în domeniul eficienţei energetice pentru anii 2013-2015, iar cele ale Strategiei energetice 2030 au fost utilizate în estimarea economiilor pe anul 2020 |
|
| Suprapuneri, efecte de multiplicare, sinergie | ||
|
Tabelul E2 Îmbunătăţiri cost-eficacitate ale eficienţei energetice în infrastructura reţelei de gaze naturale cu economiile asociate |
||
| Denumirea măsurii de economisire a energiei | Îmbunătăţiri cost-eficacitate ale infrastructurii reţelei de gaze naturale cu economiile asociate |
|
| Indicele măsurii | E2 | |
| Descrierea | Categoria | Proiecte investiţionale |
| Perioada | Începută: ianuarie 2016
Finalizată: decembrie 2018 Este o măsură nouă care-şi propune să implementeze dispoziţiile aplicabile din programele de dezvoltare/investiţionale ale operatorilor de transport şi distribuţie a gazelor naturale. E2 preia asumările cu privire la economii din obiectivele stabilite în Strategia energetică 2030 |
|
| Scopul/Descrierea succintă | Reducerea consumului tehnologic şi a pierderilor de gaze în reţelele de transport şi distribuţie a gazelor naturale | |
| Utilizatorul final vizat | Consumul de gaze naturale (pierderi) | |
| Grupul-ţintă | Măsura este implementată de operatorii de transport/distribuţie a gazelor naturale în cadrul activelor sale de reţea.
Principalii beneficiari sînt consumatorii de gaze naturale care vor suporta un tarif relativ mai mic la gaze naturale, ca urmare a impactului reducerii consumului tehnologic şi pierderilor de gaze în reţelele de transport şi distribuţie a gazelor naturale |
|
| Aplicarea regională | Zone de reţea relevante (regionale) | |
| Informaţii despre implementare | Lista şi descrierea acţiunilor de reducere a consumului energetic care justifică măsura | Sistemul de management energetic (achiziţii de eficienţă energetică).
Screeningul fluxului energetic (în vederea pregătirii domeniilor pentru investigaţii speciale). Investigaţii speciale (pentru a identifica proiectele de economisire a energiei). Proiecte de economisire a energiei (investiţii). Construcţia conductei noi Ungheni-Chişinău şi conexiunea cu infrastructura internă |
| Bugetul şi sursa de finanţare | Principala sursă de finanţare a măsurii o reprezintă tarifele aprobate de autoritatea de reglementare şi achitate de consumatorii finali.
Mijloacele suplimentare provin din surse asigurate de strategiile succesive de cheltuieli în domeniul energetic oferite de Ministerul Economiei şi Infrastructurii, axate pe reconfigurarea infrastructurii de transport al gazelor naturale şi conexiunea reţelei interne cu conducta de interconexiune cu România. Strategia sectorială de cheltuieli în domeniul energetic 2014-2016 (Programul “Dezvoltarea sectorului energetic”, subprogramul II “Reţele şi conducte de gaze naturale”), acţiunile: “Conducta de interconexiune Ungheni-Iaşi” finalizată, Contorizarea staţiei conductei Ungheni-Iaşi, finalizată. 2014 − 89,131.8 mii lei Strategia sectorială de cheltuieli în domeniul energetic 2016-2018 (Programul “Dezvoltarea sectorului energetic”, subprogramul III “Dezvoltarea sistemului intern pentru aprovizionarea cu gaze naturale”) ACŢIUNILE: “Finalizarea proiectului de construcţie a conductei Iaşi-Ungheni”; “Construcţia conductei Ungheni-Chişinău”: 2016: 138,100 mii lei; 2017: 598,600 mii lei; 2018: 624,500 mii lei. |
|
| Autoritatea/instituţia de implementare | Operatorii reţelei de gaze naturale: distribuţie/ transport/ depozitare | |
| Autoritatea de monitorizare | Agenţia pentru Eficienţă Energetică, Ministerul Economiei şi Infrastructurii, Agenţia Naţională pentru Reglementare în Energetică (Autoritatea de reglementare care aprobă tarifele ca sursă de finanţare) | |
| Economii de energie | Metoda de monitorizare/măsurare a economiilor rezultante | Bottom-up |
| Economiile preconizate în 2016 conform Planului naţional de acţiuni în domeniul eficienţei energetice pentru anii 2013-2015 | ||
| Economiile obţinute în 2016 | Măsură nouă
Cu toate acestea, pot fi raportate următoarele economii/reduceri de pierderi în sistemul naţional de transport al gazelor naturale în volumele respective: 6 mil. m3 – în reţele de transport; 1,23 mil. m3 – în reţele de distribuţie |
|
| Impactul scontat asupra economiilor de energie în 2020 | 26.36 ktep
Reducerea consumului tehnologic şi pierderilor de gaze în reţeaua de transport/distribuţie pînă la 39% în raport cu indicii anului 2009 (obiectivul Strategiei Energetice 2030, Strategiei naţionale de dezvoltare “Moldova 2020” şi Programul naţional pentru eficienţă energetică 2011-2020) |
|
| Presupuneri | Evaluarea economiilor pe anul 2020 se bazează pe obiectivele stabilite de Strategia energetică 2030 | |
| Suprapuneri, efecte de multiplicare, sinergie | Economiile se vor acumula nu doar datorită eficienţei energetice sporite pe baza acţiunilor realizate de operatori, dar şi reducerii consumului odată cu creşterea preţurilor | |
|
Tabelul E3 Îmbunătăţirea contorizării şi facturării consumului de gaze naturale prin implementarea tehnologiilor de ultimă oră |
||
| Denumirea măsurii de economisire a energiei | Îmbunătăţirea contorizării şi facturării consumului de gaze
naturale prin implementarea tehnologiilor de ultimă oră |
|
| Indicele măsurii | E3 | |
| Descrierea | Categoria | Achiziţii de tehnologii |
| Perioada | Începută: ianuarie 2013
Finalizată: decembrie 2019 Măsura este preluată din Planul naţional de acţiuni în domeniul eficienţei energetice pentru anii 2013-2015, fiind redenumită |
|
| Scopul/Descrierea succintă | Informarea, măsurarea şi facturarea pe baza consumului real.
Creşterea informării consumatorilor finali despre consumul de gaze naturale. Raţionalizarea utilizării eficiente a gazelor naturale |
|
| Utilizatorul final vizat | Consumul de gaze naturale | |
| Grupul-ţintă | Consumatorii finali de gaze naturale | |
| Aplicarea regională | La nivel naţional | |
| Informaţii despre implementare | Lista şi descrierea acţiunilor de reducere a consumului energetic care justifică măsura | Elaborarea şi implementarea unui plan pentru instalarea dispozitivelor de contorizare/transmitere de date cu privire la consumul de gaze naturale de la echipamente de măsurare gaze şi protecţia lor antifraudă la toate categoriile de consumatori finali, aplicînd tehnologii de ultimă oră |
| Bugetul şi sursa de finanţare | Bugetele proprii ale furnizorilor, operatorilor de transport şi distribuţie.
Principala sursă de finanţare a măsurii o reprezintă tarifele aprobate de autoritatea de reglementare şi achitate de consumatorii finali |
|
| Autoritatea/instituţia de implementare | Ministerul Economiei şi Infrastructurii; furnizorii, operatorii reţelelor de transport şi distribuţie | |
| Autoritatea de monitorizare | Agenţia pentru Eficienţă Energetică | |
| Economii de energie | Metoda de monitorizare/măsurare a economiilor rezultante | Metoda de calcul al economiilor de energie:
Top-down: la situaţia din iunie 2012, circa 13-15% din numărul total de gospodării casnice nu aveau contoare individuale, în timp ce consumatorii non-casnici erau contorizaţi integral (100%). Se propune analiza posibilităţii asigurării tuturor gospodăriilor casnice cu contoare pe parcursul perioadei următoare. Prin urmare, este nevoie de un plan de contorizare a tuturor consumatorilor (în conformitate cu Legea nr.123 din 23 decembrie 2009, art.51 alin.(1)). Bottom-up: colectarea datelor despre consum din rapoartele anuale prezentate de furnizorii de gaze naturale (inclusiv analiza bilanţurilor lunare şi anuale de achiziţie şi vînzări gaze naturale) |
| Economiile prevăzute în anul 2016 conform Planului naţional de acţiuni în domeniul eficienţei energetice pentru anii 2013-2015 | 0.74 ktep | |
| Economiile obţinute în 2016 |
N/a În conformitate cu rapoartele asigurate de operatori, la situaţia din 1 ianuarie 2016, contorizarea consumatorilor casnici pentru consumul de gaze naturale a crescut pînă la 94.4%. Dotarea cu dispozitive de transmitere a datelor de la echipamentele de măsurare gaze este asigurată la nivelul: - 2,5% de consumatori casnici; - 1% de consumatori noncasnici (sector comunal-menajer); - 100% de consumatori noncasnici (sector industrial). Cu toate acestea, este dificil de separat impactul direct al instalării contoarelor asupra comportamentului consumatorilor (utilizare mai conştientă a instalaţiilor, consum fraudulos de gaze) şi diferenţierea acestuia de reducerea pierderilor (inclusiv a celor comerciale) |
|
| Impactul scontat asupra economiilor de energie în 2020 |
N/a Contoare de gaze naturale instalate la toţi consumatorii casnici (100%). Instalarea dispozitivelor de transmitere a datelor consumului de gaze naturale de la echipamentele de măsurare gaze la nivelul: - 35% de consumatori casnici; - 100% de consumatori noncasnici (sector comunal-menajer). Instalarea dispozitivelor de protecţie antifraudă a echipamentelor de măsurare gaze la 32% de consumatori casnici |
|
| Presupuneri | ||
| Suprapuneri, efecte de multiplicare, sinergie | Este dificil de estimat impactul direct al instalării contoarelor, dispozitivelor de transmitere a datelor de la echipamente de măsurare gaze şi protecţia lor antifraudă asupra comportamentului consumatorilor de cel al reducerii pierderilor comerciale de gaze naturale prin aplicarea acestor soluţii tehnice | |
|
Tabelul E4 Elaborarea cadrului normativ şi crearea sistemului de monitorizare pentru sectorul termoenergetic |
||
| Denumirea măsurii de economisire a energiei | Elaborarea cadrului normativ şi crearea sistemului
de monitorizare pentru sectorul termoenergetic |
|
| Indicele măsurii | E4 | |
| Descrierea | Categoria | Aplicarea legislaţiei primare |
| Perioada | Începută: ianuarie 2013
Finalizată: decembrie 2018 Măsură preluată din Planul naţional de acţiuni în domeniul eficienţei energetice pentru anii 2013-2015 în prezentul Plan naţional de acţiuni |
|
| Scopul/Descrierea succintă | Măsura prevede:
- crearea cadrului regulatoriu pentru sectorul termoenergetic; - promovarea cogenerării eficiente în funcţie de cererea de căldură utilă; - transpunerea Directivei privind cogenerarea; - elaborarea studiilor, metodologiilor, crearea bazelor de date pentru monitorizarea consumului de energie termică şi planificarea acestuia |
|
| Utilizatorul final vizat | Consumul de energie termică | |
| Grupul-ţintă | Producătorii, transportatorii, distribuitorii şi utilizatorii de căldură | |
| Aplicarea regională | La nivel naţional | |
| Informaţii despre implementare | Lista şi descrierea acţiunilor de reducere a consumului energetic care justifică măsura | Acţiunile realizate:
a) a fost adoptată Legea nr.92 din 29 mai 2014 cu privire la energia termică şi promovarea cogenerării; b) a fost elaborat cadrul normativ secundar privind cogenerarea; proiectul de hotărîre a Guvernului pentru aprobarea valorilor de referinţă armonizate pentru generarea separată a energiei electrice şi termice a fost prezentat Guvernului spre aprobare. ACŢIUNI Cadrul legal va stabili condiţii favorabile pentru dezvoltarea sectorului termoenergetic. În acest sens, se propun următoarele acţiuni: a) crearea unei baze de date şi a unui atlas pentru a indica potenţialul de generare a energiei termice, inclusiv din surse regenerabile de energie, şi capacităţile ce urmează a fi instalate în teritorii (actualmente în proces de coordonare); b) actualizarea Hotărîrii Guvernului nr.189 din 20 februarie 2003 “Despre aprobarea Concepţiei privind renovarea sistemului republican de alimentare cu căldură” (nu există informaţii despre progresul realizat în revizuirea Concepţiei) c) elaborarea şi aprobarea planurilor de producere a energiei termice în regim de cogenerare. La situaţia din 2003, au fost elaborate 36 de astfel de planuri, care au nevoie de actualizare/modernizare; (aceste măsuri nu sînt incluse în versiunea în limba română a Planului naţional de acţiuni în domeniul eficienţei energetice pentru anii 2013-2015) (deocamdată nu există informaţii referitoare la existenţa unor astfel de planuri. Acţiunea este marcată cu verde, deoarece nu se conţine în Planul naţional de acţiuni în domeniul eficienţei energetice pentru anii -2013-2015, versiunea în limba română. Cele 36 de planuri menţionate au făcut parte din Hotărîrea Guvernului nr.1059 din 29 august 2003 “Despre aprobarea Programului Naţional de renovare şi descentralizare a sistemelor de alimentare cu căldură a localităţilor din Republica Moldova”, care a fost ulterior abrogată prin Hotărîrea Guvernului nr.1103 din 29 septembrie 2008); d) elaborarea unei baze de date pentru a monitoriza consumul de căldură şi a estima investiţiile necesare pentru sectorul termoenergetic (deocamdată nu sînt disponibile informaţii în acest sens); e) introducerea schemelor de suport pentru energia produsă în regim de cogenerare (planificată pentru trimestrul III, 2016). Punerea în aplicare a noii legi presupune: a) modificarea Regulamentului cu privire la furnizarea şi utilizarea energiei termice, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.434 din 9 aprilie 1998 (trimestrul II, 2013); b) modificarea Hotărîrii Guvernului nr.267 din 12 martie 2003 “Cu privire la optimizarea procedurii de instalare a cazanelor cu gaze în apartamente, case de locuit individuale şi la obiectele de menire socială” (trimestrul II, 2013); c) abrogarea Hotărîrii Guvernului nr.1224 din 21 decembrie 1998 “Privind aprobarea Regulilor provizorii de exploatare a locuinţelor, întreţinere a blocurilor locative şi teritoriilor aferente în Republica Moldova (trimestrul II, 2013) |
| Bugetul şi sursa de finanţare | Strategia sectorială de cheltuieli în domeniul energetic (Programul “Dezvoltarea sectorului energetic”, subprogramul “Politici şi management în sectorul energetic”):
2016-2018: 2016 − 19,426.2 mii lei; 2017 − 24,946.6 mii lei; 2018 − 25,862.7 mii lei |
|
| Autoritatea/instituţia de implementare | Ministerul Economiei şi Infrastructurii, Agenţia pentru Eficienţă Energetică | |
| Autoritatea de monitorizare | Agenţia pentru Eficienţă Energetică | |
| Economii de energie | Metoda de monitorizare/măsurare a economiilor rezultante | N/a |
| Economiile prevăzute în anul 2016 conform Planului naţional de acţiuni în domeniul eficienţei energetice pentru anii 2013-2015 | N/a | |
| Economiile obţinute în 2016 | N/a | |
| Impactul scontat asupra economiilor de energie în 2020 | N/a | |
| Presupuneri | ||
| Suprapuneri, efecte de multiplicare, sinergie | ||
|
Tabelul E5 Elaborarea, aprobarea şi implementarea propriilor programe de eficienţă energetică de către operatorii din sectorul termoenergetic |
||
| Denumirea măsurii de economisire a energiei | Elaborarea, aprobarea şi implementarea propriilor programe de eficienţă energetică de către operatorii din sectorul termoenergetic | |
| Indicele măsurii | E5 | |
| Descrierea | Categoria | Planificare la nivelul utilităţilor |
| Perioada | Începută: ianuarie 2013
Finalizată: decembrie 2018 Măsură preluată din Planul naţional de acţiuni în domeniul eficienţei energetice al Republicii Moldova 2013-2015 şi adaptată pentru încorporarea unui nou actor interesat: “Termoelectrica” SA |
|
| Scopul/Descrierea succintă | Scopul acestei măsuri este de a favoriza optimizarea producerii şi distribuţiei de energie termică. Acţiunile incluse în această măsură se referă la eficienţa energetică a sistemului de livrare centralizată a energiei termice din mun. Chişinău şi mun. Bălţi.
Scopul acestor programe este de a mobiliza eforturile şi planifica eficacitatea sistemului termoenergetic, reduce costurile operaţionale; îmbunătăţi serviciile etc. Principalele activităţi vor include reconstrucţia şi modernizarea staţiilor termice existente în staţii de cogenerare; înlocuirea punctelor termice existente cu puncte termice individuale; instalarea echipamentului pentru evidenţa consumului de energie termică la hotarul definit al proprietăţii etc. |
|
| Utilizatorul final vizat | Consumul de energie termică | |
| Grupul-ţintă | Consumatorii de energie termică | |
| Aplicarea regională | La nivel naţional, la nivel de municipii | |
| Informaţii despre implementare | Lista şi descrierea acţiunilor de reducere a consumului energetic care justifică măsura | Starea actuală:
Restructurarea sistemului de încălzire centralizată din Chişinău prin lichidarea “TERMOCOM”, fiind creată o companie nouă. Măsuri pentru stoparea acumulării datoriilor la plata pentru servicii (Hotărîrea Guvernului nr.707 din 20 septembrie 2011 “Cu privire la unele măsuri de eficientizare a funcţionării sistemelor de alimentare centralizată cu energie termică”). Două proiecte principale, la nivel de 2 urbe, şi sisteme de alimentare centralizată cu energie termică: Chişinău şi Bălţi CHIŞINĂU Modernizarea reţelei de distribuţie şi a sistemului de alimentare centralizată cu energie termică din Chişinău pe baza, inter alia: a) modernizarea staţiilor de pompare selectate din sistemul de alimentare centralizată cu energie termică din Chişinău pentru a reduce consumul de energie electrică şi a asigura o funcţionare eficientă; b) reabilitarea segmentelor selectate ale reţelei de distribuţie din Chişinău pentru a continua prestarea serviciului de alimentare centralizată cu energie termică şi a reduce pierderile de energie termică şi apă caldă; c) înlocuirea substaţiilor din cadrul sistemului de alimentare centralizată cu energie termică cu substaţii automatizate de alimentare individuală cu energie termică la nivel de bloc; şi d) reconectarea instituţiilor publice selectate la sistemul de alimentare centralizată cu energie termică. BĂLŢI Va fi înlocuit echipamentul prestatorului de energie termică, inclusiv cazanele, care, actualmente, funcţionează pe bază de cărbune, cu cazane pe bază de biomasă. Proiectul prevede instalarea punctelor termice individuale în construcţiile din or.Bălţi, fapt ce va permite efectuarea unui control eficient al consumului de energie termică. Programul va contribui la îmbunătăţirea semnificativă a eficienţei energetice şi economiilor de apă în rezultatul exercitării controlului asupra consumului de energie termică din partea consumatorilor, sporind eficienţa capacităţii de generare, producerea energiei electrice în regim de cogenerare şi reducerea pierderilor în reţeaua de distribuţie |
| Bugetul şi sursa de finanţare | Proiect în or. Chişinău:
− 40,500,000, dolari SUA împrumut Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare; Proiect în Bălţi: − 10,000,000 euro: 7,000,000 euro – împrumut Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare, − 3,000,000 euro– grant din partea Fondului de parteneriat pentru Europa de Est în eficienţă energetică şi mediu (E5P); − Modernizarea sistemului termoenergetic din mun. Bălţi este primul proiect care beneficiază de asistenţa Fondului E5P, la care Republica Moldova a aderat recent. E5P este un fond creat de mai mulţi donatori, care acumulează mijloace din surse ale UE – cel mai mare donator al Fondului, împreună cu 12 ţări. Fondul oferă împrumuturi şi granturi care vin să completeze împrumuturile oferite de instituţiile financiare internaţionale, inclusiv Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare, acordate autorităţilor municipale pentru a le investi în proiecte menite să îmbunătăţească eficienţa energetică şi impactul asupra mediului |
|
| Autoritatea/instituţia de implementare | “Termoelectrica” SA
“CET Nord” SA |
|
| Autoritatea de monitorizare | Agenţia pentru Eficienţă Energetică | |
| Economii de energie | Metoda de monitorizare/măsurare a economiilor rezultante | Bottom-up |
| Economiile prevăzute în anul 2016 conform Planului naţional de acţiuni în domeniul eficienţei energetice pentru anii 2013-2015 | 7.1 ktep,
Inclusiv economii de energie termică rezultante din reducerea pierderilor din reţea – 7.1 ktep (1.34 p.p. anual) |
|
| Economiile obţinute în 2016 | 3.14 ktep
Proiectul Chişinău susţinut de Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare |
|
| Impactul scontat asupra economiilor de energie în 2020 | 19.35 ktep, din care 8.45 ktep economii de energie finală şi pot fi luate în calcul în temeiul Directivei 2006/32/CE privind eficienţa energetică la utilizatorii finali şi serviciile energetice.
Proiectul Chişinău susţinut de Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare. Proiectul Bălţi: reducerea consumului de energie electrică cu 30%, proiect susţinut de Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare |
|
| Presupuneri | Se preconizează că Proiectul P132443 al Băncii Internaţionale pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare va genera economii totale în cuantum de 19.35 ktep, începînd cu anul 2018, din care:
− 3 ktep de economii primare provin din reducerea pierderilor de distribuţie (energie termică), fiind contabilizate în contul economiilor în cuantum de 34 ktep din reţelele de distribuţie şi acoperind volumul planificat de economii de energie termică (2 ktep); − 7.9 ktep de economii primare provin din economiile obţinute în faza de transformare (gaze naturale) şi ar putea fi contabilizate în contul reducerilor (10.14 ktep) aplicate pentru această obligaţie în temeiul art.7.2 lit.(c) şi (d) din Directiva 2012/27/UE privind eficienţa energetică; − 8.45 ktep provin din consumul final (gaze naturale şi energie electrică) şi ar putea fi contabilizate în temeiul art.4 din Directiva 2006/32/CEprivind serviciile energetice |
|
| Suprapuneri, efecte de multiplicare, sinergie | ||
|
Tabelul E6 Evaluarea cuprinzătoare a potenţialului de punere în aplicare a cogenerării de înaltă eficienţă şi a termoficării şi răcirii centralizate eficiente |
||
| Denumirea măsurii de economisire a energiei | Evaluarea cuprinzătoare a potenţialului pentru aplicarea cogenerării
de înaltă eficienţă şi a termoficării şi răcirii centralizate eficiente |
|
| Indicele măsurii | E6 | |
| Descrierea | Categoria | Studii şi analize |
| Perioada | Începută: ianuarie 2016
Finalizată: decembrie 2017 Măsură nouă |
|
| Scopul/Descrierea succintă | În conformitate cu Directiva 2012/27/UE privind eficienţa energetică (12) “Este necesar să fie adoptată o abordare integrată pentru a valorifica întregul potenţial existent de economisire a energiei, care include economiile din sectorul aprovizionării cu energie şi, respectiv, din sectorul utilizatorilor finali. În acelaşi timp, ar trebui consolidate dispoziţiile Directivei 2004/8/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 11 februarie 2004 privind promovarea cogenerării pe baza cererii de energie termică utilă pe piaţa internă a energiei şi ale Directivei 2006/32/CE.”
De asemenea, art.14 prevede ca “pînă la 30 noiembrie 2018, Părţile contractante realizează şi notifică Comisiei o evaluare cuprinzătoare a potenţialului de punere în aplicare a cogenerării de înaltă eficienţă şi a termoficării şi răcirii centralizate eficiente”. Scopul măsurii este de a răspunde cerinţelor |
|
| Utilizatorul final vizat | Consumul de energie electrică şi termică | |
| Grupul-ţintă | Consumatorii de energie electrică şi termică | |
| Aplicare regională | La nivel naţional | |
| Informaţii despre implementare | Lista şi descrierea acţiunilor de reducere a consumului energetic care justifică măsura | Sarcinile principale ale autorităţii publice ce decurg din dispoziţiile Legii nr.92 din 29 mai 2014 cu privire la energia termică şi promovarea cogenerării:
“Articolul 12. Analiza potenţialului naţional (1) Organul central de specialitate al administraţiei publice în sectorul termoenergetic efectuează o evaluare cuprinzătoare a potenţialului de aplicare a cogenerării de înaltă eficienţă şi a sistemelor centralizate de alimentare cu energie termică eficiente din punct de vedere energetic. Această analiză trebuie să conţină informaţiile prevăzute în anexa 3. (2) Organul central de specialitate al administraţiei publice în sectorul termoenergetic asigură, la fiecare 5 ani, actualizarea evaluării efectuate conform alineatul (1).” Dispoziţiile principale ale Legii nr.92 din 29 mai 2014 Anexa 3 la lege este pe deplin conformă cu anexa VIII la Directiva 2012/27/UE privind eficienţa energetică, indicînd conţinutul evaluării cuprinzătoare a potenţialului naţional de încălzire şi răcire, menţionată la articolul 14 alineatul (1). Primul pas este adoptarea Acordului de cooperare pentru sporirea eficienţei energetice pe baza investiţiilor în staţiile de cogenerare (CET), semnat de Echipa economică germană şi Ministerul Economiei şi Infrastructurii în septembrie 2015 |
| Bugetul şi sursa de finanţare | Fondurile pentru acţiunea “Implementarea politicii de stat privind eficienţa energetică şi sursele regenerabile de energie” în cadrul Strategiei sectoriale de cheltuieli în domeniul energetic includ pentru anii
2016-2018: 2016 − 19,426.2 mii lei; 2017 − 24,946.6 mii lei; 2018 − 25,862.7 mii lei. Cu toate acestea, astfel de fonduri limitate ar putea să fie insuficiente pentru a realiza o evaluare cuprinzătoare a potenţialului de cogenerare. Ulterior, Ministerul Economiei şi Infrastructurii şi Agenţia pentru Eficienţă Energetică ar trebui să depună eforturi pentru a atrage, în timp util, fonduri din partea donatorilor în vederea sprijinirii conformităţii cu directiva şi legislaţia naţională aplicabile |
|
| Autoritatea/instituţia de implementare | Ministerul Economiei şi Infrastructurii | |
| Autoritatea de monitorizare | Agenţia pentru Eficienţă Energetică | |
| Economii de energie | Metoda de monitorizare/măsurare a economiilor rezultante | N/a |
| Economiile prevăzute în anul 2016 conform Planul naţional de acţiuni în domeniul eficienţei energetice pentru anii 2013-2015 | N/a | |
| Economiile obţinute în 2016 | N/a | |
| Impactul scontat asupra economiilor de energie în 2020 | N/a | |
| Presupuneri | ||
| Suprapuneri, efecte de multiplicare, sinergie | ||
3.3.2.5. Măsuri în sectorul de mobilitate
108. Măsurile din sectorul de mobilitate includ diverse acţiuni realizate în transportul public, acoperind şi utilizarea individuală a vehiculelor, şi sînt prezentate în tabelul 21.
|
Tabelul 21 Măsurile individuale din sectorul transporturilor |
|||||||
| Nr. crt. | Denumirea măsurii de economisire a energiei | Utilizatorul final vizat | Durata | Economii de energie obţinute în 2016 (ktep) | Economii de energie prevăzute în 2020 (ktep) | Situaţia în raport cu Planul naţional de acţiuni în domeniul eficienţei energetice pentru anii 2013-2015 | Comentarii adiţionale |
| T.1. | Promovarea eficienţei energetice în sectorul transportului terestru | Transportul public şi privat | 1 ianuarie 2013 -
31 decembrie 2025 |
0.124 | 33.73 | Preluată din Planul naţional de acţiuni în domeniul eficienţei energetice pentru anii 2013-2015 | |
| Suma economiilor | 0.124 | 33.73 | |||||
|
Tabelul T1 Promovarea eficienţei energetice în sectorul transportului terestru |
||
| Denumirea măsurii de economisire a energiei | Promovarea eficienţei energetice în sectorul transportului terestru | |
| Indicele măsurii | T1 | |
| Descrierea | Categoria | Promovare şi demonstrare |
| Perioada | Începută: ianuarie 2016
Finalizată: decembrie 2025 Măsură preluată din Planul naţional de acţiuni în domeniul eficienţei energetice pentru anii 2013-2015 |
|
| Scopul/Descrierea succintă | Optimizarea consumului de carburanţi în sectorul transporturilor | |
| Utilizatorul final vizat | Transportul public şi privat | |
| Grupul-ţintă | Utilizatorii mijloacelor de transport rutier | |
| Aplicarea regională | La nivel naţional | |
| Informaţii despre implementare | Lista şi descrierea acţiunilor de reducere a consumului energetic care justifică măsura |
I. TRANSPORTUL ÎN CHIŞINĂU Pentru a reduce în prezent consumul excesiv de energie în transporturi, ar trebui să existe stimulente pentru a reduce numărul de vehicule din trafic. Pentru a fi în stare să concureze cu automobilele individuale, serviciile de transport public ar trebui să poată oferi caracteristici de calitate, inclusiv confort şi viteză. În această privinţă, parcul unităţilor de transport public ar trebui reînnoit, iar viteza acestora ar trebui să fie de cel puţin 20 km/oră. Acţiunea sus-menţionată implică investiţii semnificative. Activităţile enumerate în continuare ar putea oferi cadrul necesar pentru obţinerea unor economii de energie: 1) adoptarea şi implementarea Strategiei de transport a mun. Chişinău (elaborată de Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare, 2014): − adoptarea unei decizii vizînd 2 opţiuni posibile pentru transportul public din Chişinău: autobuzul expres – BRT (Bus Rapid Traffic) sau metroul uşor – LRT (Light Metro); − structurarea serviciului public în 3 niveluri de cerere: ridicat, deservit de troleibuze, mediu, deservit de autobuze, şi scăzut, deservit de microbuze, vehicule de dimensiune mijlocie; − optimizarea traficului (diametral/radial) pentru a elimina aglomeraţiile/ambuteiajele în zona centrală; − ghidarea transportului public prin GPS; − adoptarea unui tarif public integrat care să reflecte costurile; − încurajarea fidelităţii călătorilor printr-un preţ rezonabil la abonamente. 2) Optimizarea traficului prin introducerea pe principalele artere din oraş a unei benzi prioritare în orele de vîrf, accesibile doar pentru transportul public. 3) Elaborarea şi adoptarea legislaţiei pentru introducerea concurenţei la capitolul serviciile publice (concurenţa “pentru rute”), pentru a înlocui concurenţa actuală din cadrul rutei. Aceste acţiuni sînt conforme cu dispoziţiile Strategiei infrastructurii transportului terestru pe anii 2008-2017 (Hotărîrea Guvernului nr.85 din 1 februarie 2008), cap. XX. Obiective pe termen mediu şi scurt: a) dezvoltarea optimă a reţelei străzilor şi a infrastructurii transportului; b) eficientizarea sistemului de transport; c) optimizarea gestionării transportului public urban de călători; d) optimizarea reţelei transportului public urban. În termeni de implementare, acţiunea este descrisă în detaliu în Planul de acţiuni privind implementarea Strategiei de transport şi logistică pe anii 2013-2022 (Hotărîrea Guvernului nr.827 din 28 octombrie 2013) care, de asemenea, conţine obiective specifice pentru sectorul rutier, care va contribui la acumularea economiilor de energie: a) reducerea continuă a costurilor totale de transport rutier; b) asigurarea reabilitării, modernizării, reparaţiei şi întreţinerii corespunzătoare: - a drumurilor din Reţeaua prioritară a drumurilor naţionale (1,730 km), pînă în anul 2018; - a altor drumuri naţionale (1,360 km), pînă în anul 2022; c) asigurarea reparaţiei şi a întreţinerii corespunzătoare a drumurilor locale (6,008 km) pînă în anul 2022; d) continuarea implementării Planului de acţiuni pentru reforma sistemului de întreţinere a drumurilor publice; e) asigurarea cadrului legal şi instituţional pentru planificarea, exploatarea şi întreţinerea reţelei rutiere. Indicatorii de realizare a obiectivelor sus-menţionate sînt: a) aproximativ 280 km de drumuri naţionale reabilitate anual pentru a finaliza reabilitarea reţelei rutiere prioritare pînă în 2018; b) aproximativ 310 km de drumuri naţionale reabilitate anual pentru a finaliza reabilitarea altor drumuri naţionale pînă în 2022. II. ALTE ACŢIUNI CU IMPACT NAŢIONAL: 1) elaborarea şi adoptarea cadrului regulatoriu pentru etichetarea pneurilor; 2) elaborarea şi distribuirea recomandărilor pentru autorităţile publice privind procurările de transport cu un accent sporit asupra eficienţei carburanţilor consumaţi; 3) elaborarea regulilor pentru importul pneurilor conform claselor C1, C2, şi C3; 4) elaborarea programelor pentru optimizarea circulaţiei transportului pe străzile centrale ale localităţilor. III. PROIECTE Printre proiectele în curs de elaborare pot fi menţionate următoarele: 1) Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare: Proiectul de restructurare a căilor ferate din Republica Moldova, cu un buget de 116.5 milioane euro, lansat în 2015, care va înregistra rezultatele în perioada 2016-2020. Proiectul îşi propune să sprijine procesul de restructurare/reformă a căilor ferate pe baza: a) susţinerii reformei instituţionale în vederea îmbunătăţirii transparenţei şi responsabilizării, precum şi a durabilităţii financiare; b) acordării asistenţei pentru planificarea iniţială şi etapele de implementare a unui program de reducere treptată a cheltuielilor; şi c) acordării asistenţei durabile pentru îmbunătăţirea aspectelor de mediu, sănătate şi securitate şi aplicării tehnologiilor şi standardelor eficiente din punct de vedere energetic şi încurajînd modurile de emisie redusă pentru a reduce consumul de energie. Finanţarea acordată va permite Guvernului să întreprindă măsuri urgente de renovare a stocului rulant al căii ferate din Moldova destinat călătorilor şi de achiziţionare a unui stoc rulant nou (locomotive). Renovarea şi achiziţiile vor contribui la creşterea calităţii serviciilor şi la reducerea costurilor operaţionale. Alte beneficii pot fi fortificarea capacităţii operatorului în restructurarea sectorului de cale ferată, achiziţionarea şi implementarea, managementul costurilor şi eficienţa energetică. Proiectul va beneficia de un grant investiţional în sumă de pînă la 5 milioane euro acordat de Fondul de Investiţii pentru Vecinătate al Comisiei Europene pentru achiziţia locomotivelor. Se preconizează cofinanţarea proiectului de către Banca Europeană de Investiţii. 2) Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare – Proiectul în sectorul urban din Chişinău (se lansează la începutul anului 2016) include: a) lucrări de reabilitare a străzilor pe un segment cu o lungime de 14.3 km de străzi principale şi secundare, inclusiv schimbarea asfaltului şi a pavajului, construirea de noi zone pietonale în centrul oraşului, modernizarea infrastructurii de scurgere a apei, crearea locurilor de parcare pe străzi, care să fie folosite în cadrul unei noi scheme de taxare a parcărilor (descrisă ca un proiect separat mai jos); b) reabilitarea infrastructurii diferitor servicii/utilităţi (de alimentare cu apă, canalizare, încălzire şi semafoare); c) renovarea iluminatului public stradal, inclusiv înlocuirea lămpilor existente de presiune înaltă cu mercur cu altele bazate pe tehnologii cu un consum redus de energie. 3) Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare: Proiectul “Organizarea şi gestionarea sistemelor de parcare din Chişinău” va fi lansat la sfîrşitul anului 2016. Costurile de implementare a proiectului au fost evaluate de Primăria Chişinău, în 2013, în sumă de 17,530,000 lei (1,050,000 euro). Obiectivul principal al proiectului este crearea condiţiilor pentru parcarea autorizată prin amenajarea şi gestionarea a pînă la 2,500 de locuri de parcare în zona istorică a mun. Chişinău, cu posibilitatea de extindere a locurilor controlate de parcare, îmbunătăţind în acest mod starea mediului ambiant, prin reducerea aglomerărilor de pe carosabil, încurajînd persoanele să folosească transportul public şi sporind siguranţa şi securitatea conducătorilor auto şi a pietonilor. 4) 2 proiecte ale Băncii Europene de Reconstrucţie şi Dezvoltare de modernizare a sistemelor de transport pe baza achiziţionării de troleibuze noi şi moderne la Chişinău (100 unităţi în anul 2010) şi Bălţi (23 unităţi în anul 2012). Costul total al acestor proiecte este de 13.7 milioane euro pentru Chişinău şi 4.6 milioane euro pentru Bălţi. 5) Strategia Republicii Moldova de adaptare la schimbarea climei pînă în anul 2020 şi Planul de acţiuni pentru implementarea acesteia, aprobate prin Hotărîrea nr.1009 din 10 decembrie 2014, introduc măsuri pentru asigurarea transportului durabil; de exemplu măsura: “Asigurarea planificării sistemului urban de transport în vederea creării infrastructurii necesare pentru promovarea transportului alternativ, cum ar fi mersul cu bicicleta” (poziţia 64), ce urmează a fi pusă în aplicare pînă în 2019 (prin urmare, rezultatele pot fi contabilizate deja în 2020), pentru implementare fiind preconizate 5 milioane euro din bugetul de stat, bugetele locale şi din asistenţa financiară externă. Această sumă va fi suficientă pentru a dezvolta integral infrastructura pentru biciclişti la Chişinău. Îmbunătăţirile tehnice aduse infrastructurii oraşului ar trebui consolidate prin campanii de sensibilizare, promovînd mersul cu bicicleta ca un mijloc durabil de transport, şi prin acţiuni, precum“O zi pe săptămînă fără automobil”, “Circulăm la şcoală”, “Circulăm la lucru” etc. 6) În iulie 2015 Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare a lansat un plan de iniţiere pentru grantul de pregătire a proiectului Facilităţii Globale de Mediu“Oraşe verzi şi durabile în Moldova – Catalizarea investiţiilor în oraşe verzi şi durabile din Republica Moldova, folosind o abordare holistică de planificare urbană integrată”. Finalizarea acestui studiu (circa 100,000 dolari SUA) este preconizată pentru luna iunie 2016 şi se va axa pe elaborarea şi adoptarea unui plan de transport urban durabil, a unei strategii cu privire la parcările din Chişinău şi a unui sistem integrat de management al traficului (ITMS). De asemenea, se prevede replicarea planificării urbane integrate în cel puţin alte 3 urbe. În urma Planului de iniţiere, Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare îşi propune să catalizeze cel puţin 30 milioane dolari SUA pentru investiţii noi şi suplimentare, alocate în scopul dezvoltării oraşelor verzi şi durabile în Republica Moldova, care vor reduce direct emisiile de gaz(e) cu efect de seră cu cel puţin 200000 tone de CO2 la încheierea proiectului (circa 71ktep). În linii generale, optimizarea managementului traficului îşi propune să: a) distribuie şi să echilibreze traficul din reţea, pentru a asigura o mai bună utilizare a capacităţii; b) reducă timpul de aşteptare şi numărul de staţii; c) echilibreze fluxul de trafic; şi d) recomande rute optime individuale conducătorilor auto. Astfel de măsuri nu vor îmbunătăţi doar traficul în general (adică mai puţine ambuteiaje şi fluxuri echilibrate de trafic), dar vor reduce considerabil consumul de carburanţi şi emisiile. 7) Introducerea taxelor pe vehicule în funcţie de emisiile produse (Alternativ poate fi introdus sistemul de etichetare a automobilelor, care, într-o manieră mai favorabilă, va atrage atenţia consumatorilor asupra celor mai eficiente opţiuni – economiile ar putea fi estimate la nivel similar) |
| Bugetul şi sursa de finanţare | Strategia de transport a municipiului Chişinău (elaborată de Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare, 2014).
Investiţiile totale estimate: 207,457,500 lei (2015 − 14,247,500; 2016 − 49,050,000; 2017 − 57,440,000; 2018 − 42,075,000): − investiţie susţinută de bugetul local prin contractarea creditelor de la instituţiile financiare internaţionale: 164,863,500 lei (2015 − 11,013,500; 2016 − 45,480,000; 2017 − 54,500,000; 2018 − 42,075,000); − diferenţa – din alte surse. Proiect în sectorul drumurilor urbane din Chişinău. Costul total al proiectului este de circa 32.7 milioane euro. Proiectul mai include finanţare din partea Băncii Europene de Investiţii, contribuţia Primăriei Chişinău constituind 9.5 milioane euro pentru finanţarea, inter alia, a lucrărilor de reabilitare a străzilor pe un segment cu o lungime de 14.3 km de străzi principale şi secundare, inclusiv schimbarea asfaltului şi a pavajului, construirea de noi zone pietonale în partea centrală a oraşului, modernizarea infrastructurii de scurgere a apei, crearea locurilor de parcare pe străzi, care să fie folosite în cadrul unei noi scheme de taxare a parcărilor. Proiectul mai include 1.2 milioane euro pentru cooperare tehnică postsemnare. Obiectivul proiectului pentru transport alternativ, cum ar fi mersul cu bicicleta, cu un buget în sumă de 5 milioane euro, alocaţi de bugetul de stat, bugetele locale şi din asistenţă financiară externă. Proiect de management al traficului, care va fi lansat în 2016-2018. Proiectul Programului Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare va acoperi iniţiativa de optimizare a managementului traficului |
|
| Autoritatea/instituţia de implementare | Ministerul Economiei şi Infrastructurii, autorităţile publice locale | |
| Autoritatea de monitorizare | Agenţia pentru Eficienţă Energetică, Ministerul Economiei şi Infrastructurii | |
| Economii de energie | Metoda de monitorizare/măsurare a economiilor rezultante | Bottom-up |
| Economiile prevăzute în anul 2016 conform Planului naţional de acţiuni în domeniul eficienţei energetice pentru anii 2013-2015 | N/a | |
| Economiile obţinute în 2016 | 0,124 ktep
(Provin, preponderent, din 2 proiecte ale Băncii Europene de Reconstrucţie şi Dezvoltare de modernizare a parcului de troleibuze (Chişinău − 2010 şi Bălţi − 2012) |
|
| Impactul scontat asupra economiilor de energie în 2020 | 33.73 ktep | |
| Presupuneri | Măsura de restructurare a căilor ferate în anul 2020 − 2.21 ktep.
În conformitate cu evaluarea de către Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare din 2013 (pe baza datelor statistice din 2012), economiile scontate de energie constituie 17% din consumul total la data respectivă. Consumul de energie finală al transportului din Republica Moldova în 2012 = 14ktep. Prin urmare, economiile potenţiale asociate cu acestei măsuri constituie circa 2.21 ktep. Măsura referitoare la ciclism: în 2020− 1.8 ktep. Pe baza studiilor realizate în UE, pentru un oraş cu o populaţie cum este cea a or. Chişinău, ar putea fi economisite 3.6 ktep anual, în cazul în care infrastructura este dezvoltată, iar mersul pe bicicletă este promovat la nivel de municipiu/naţional. În calcul a fost luată presupunerea că 700 familii (~2% din populaţia oraşului) sînt motivate să meargă cu bicicleta. Ţinînd cont de diferenţele climatice din Republica Moldova şi criteriile de referinţă analizate pentru Olanda, Portugalia, Slovenia etc., economiile potenţiale pentru Chişinău sînt estimate la un nivel de 2 ori mai mic (~1%) decît ar putea fi, rezultînd în 1.8ktep. Managementul traficului: în 2020 − 23.6 ktep. Potrivit estimărilor Programului Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare, pînă la sfîrşitul proiectului, economiile de energie ar putea atinge 71ktep. Luînd în considerare scopul ambiţios al măsurii planificate de a cuprinde mun. Chişinău şi, cel puţin, încă 3 municipii, începînd de la capitala Republicii Moldova, pe baza unei estimări conservative, presupunem că, pînă la sfîrşitul perioadei de raportare, cel puţin la Chişinău, va fi implementat un sistem integrat de management al traficului. Prin urmare, cuantumul minim de economii va constitui cel puţin ~ 30% din totalul economiilor sau 23.6ktep. Măsura de impozitare în 2020 − 6 ktep. Numărul de automobile procurate de locuitorii Republicii Moldova anual − 70,000. Numărul de kilometri parcurşi pe an de un automobil − 14,600 (40km/zi * 365 zile). Presupunem că 25% din cumpărători vor alege vehicule cu o rată de emisie mai mică cu 10gCO2/km decît în cazul în care nu ar exista un asemenea impozit/taxă, iar 15% din cumpărători vor alege vehicule cu o rată de emisie mai mică cu 20gCO2/km. Se presupune că 20% din cumpărători vor alege vehicule cu o rată de emisie mai mică cu 10gCO2/km decît vehiculele pe care le-ar alege în cazul în care nu ar exista un asemenea impozit/taxă, iar 20% din cumpărători vor alege vehicule cu o rată de emisie mai mică cu 20gCO2/km. Se preconizează că în 2016 regulamentul va pune în aplicare această măsură şi, începînd cu 2017, taxa va deveni funcţională. Prin urmare, pe parcursul perioadei de analiză, durata măsurii ar fi de 3 ani (2017, 2018, 2019) |
|
| Suprapuneri, efecte de multiplicare, sinergie | ||
3.3.2.6. Măsuri în alte sectoare
Nu au fost preconizate măsuri pentru alte sectoare.
3.3.2.7. Măsuri orizontale
109. Măsurile orizontale includ măsuri de pregătire a studiilor, de elaborare a cadrului legal/regulatoriu, de instruire şi formare etc., care influenţează diverse sectoare din economia naţională a Republicii Moldova.
|
Tabelul 22 Măsurile individuale orizontale |
|||||||
| Nr. crt. | Denumirea măsurii de economisire a energiei | Utilizatorul final vizat | Durata | Economii de energie obţinute în 2016 (ktep) | Economii de energie prevăzute în 2020 (ktep) | Situaţia în raport cu Planul naţional de acţiuni în domeniul eficienţei energetice pentru anii 2013-2015 | Comentarii adiţionale |
| H.1. | Evaluarea potenţialului de reducere a consumului energetic pentru Republica Moldova | N/a | 1 ianuarie 2016 -
30 iunie 2017 |
N/a | N/a | Măsură nouă | |
| H.2. | Actualizarea şi adoptarea cadrului juridic în vederea asigurării punerii în aplicare a Directivei privind eficienţa energetică şi a Legii cu privire la eficienţa energetică | Consumul de energie | 1 ianuarie 2013 -
30 iunie 2017 |
N/a | N/a | Preluată din Planul naţional de acţiuni în domeniul eficienţei energetice pentru anii 2013-2015 | |
| H.3. | Elaborarea metodei de abordare bottom-up pentru M&V | Eficienţa energetică, măsuri M&V | 1 ianuarie 2016 -
31 decembrie 2016 |
N/a | N/a | Măsură nouă | |
| H.4. | Promovarea companiilor de servicii energetice (ESCO) | Consumul în sectorul industrie, public şi rezidenţial | 1 ianuarie 2013 -
31 decembrie 2019 |
N/a | N/a | Preluată din Planul naţional de acţiuni în domeniul eficienţei energetice pentru anii 2013-2015 | |
| H.5. | Elaborarea studiului cu privire la instrumentele de promovare a eficienţei energetice/ sistemele de obligaţii şi evaluarea aplicării acestora în Republica Moldova | N/a | 1 ianuarie 2016 -
30 iunie 2017 |
N/a | N/a | Măsură nouă | |
| H.6. | Etichetarea, adoptarea înlesnirilor fiscale şi vamale pentru produsele cu impact energetic | Aparate de uz casnic, corpuri de iluminat, aparate de încălzire | 1 ianuarie 2013 -
30 decembrie 2018 |
N/a | 37.8 | Preluată din Planul naţional de acţiuni în domeniul eficienţei energetice pentru anii 2013-2015 | |
| H.7. | Instruire şi formare, inclusiv programe de consultanţă în domeniul energetic, care conduc la aplicarea tehnologiei sau tehnicilor eficiente din punct de vedere energetic şi au efectul de reducere a consumului de energie finală | Sectorul energetic | 1 ianuarie 2016 - 30 decembrie2018 | N/a | N/a | Nu este integral nouă, instruirea şi formarea sînt acţiuni incluse în diferite măsuri | |
| Suma economiilor | N/a | 37.8 | |||||
|
Tabelul H1 Evaluarea potenţialului de economisire a energiei în Republica Moldova |
||
| Denumirea măsurii de economisire a energiei | Evaluarea potenţialului de economisire
a energiei în Republica Moldova |
|
| Indicele măsurii | H1 | |
| Descrierea | Categoria | Studii şi analize |
| Perioada | Începută: ianuarie 2016
Finalizată: iunie 2017 Măsură nouă |
|
| Scopul/Descrierea succintă | Actualmente, există studii despre potenţialul de economisire pe baza eficienţei energetice în Republica Moldova, însă aceste studii denotă lipsa datelor de intrare suficiente şi sigure, precum şi lipsa conexiunii cu obligaţiile Republicii Moldova în calitate de parte contractantă de a respecta dispoziţiile directivelor (de ex.: articolele 4, 5 şi 14 din Directiva 2012/27/UE privind eficienţa energetică | |
| Utilizatorul final vizat | N/a | |
| Grupul-ţintă | Autorităţile publice, factorii de decizie, furnizorii de politici | |
| Aplicarea regională | La nivel naţional | |
| Informaţii despre implementare | Lista şi descrierea acţiunilor de reducere a consumului energetic care justifică măsura | 1) În primul rînd, studiul va analiza cerinţele privind evaluarea potenţialului de economisire a energiei existente în legislaţia naţională (inclusiv documente strategice: planuri, programe, strategii), precum şi Directiva 2006/32/CE privind serviciile energetice (art.15).
2) În al doilea rînd, studiul va asigura inventarierea surselor de date la nivel naţional, identificînd discrepanţele şi evaluînd credibilitatea acestora. 3) În al treilea rînd, studiul va oferi evaluarea propriu-zisă, avînd grijă să răspundă adecvat cerinţelor specifice de la subpct.1). 4) În mod concret, evaluarea potenţialului de economisire a energiei va aborda infrastructura de gaze naturale şi energie electrică, în special aspectele de transport, distribuţie, gestionarea sarcinii şi interoperabilitatea, conexiunea cu instalaţiile de generare a energiei, inclusiv posibilităţile de acces pentru microgeneratoare |
| Bugetul şi sursa de finanţare | “Elaborarea politicii şi management în sectorul energetic“ din cadrul “Strategiei sectoriale de cheltuieli în domeniul energetic” pentru anii 2016-2018:
2016 − 19,426.2 mii lei; 2017 − 24,946.6 mii lei; 2018 − 25,862.7 mii lei. Totuşi, aceste fonduri ar putea să fie insuficiente pentru efectuarea unei evaluări cuprinzătoare despre potenţialul de economisire a energiei. Prin urmare, Agenţia pentru Eficienţă Energetică ar trebui să depună eforturi în vederea atragerii de fonduri de la donatori pentru a susţine asigurarea în timp util a conformităţii cu directivele aplicabile şi cu legislaţia naţională |
|
| Autoritatea/instituţia de implementare | Agenţia pentru Eficienţă Energetică | |
| Autoritatea de monitorizare | Agenţia pentru Eficienţă Energetică | |
| Economii de energie | Metoda de monitorizare/măsurare a economiilor rezultante | N/a |
| Economiile prevăzute în anul 2016 conform Planului naţional de acţiuni în domeniul eficienţei energetice pentru anii 2013-2015 | N/a | |
| Economiile obţinute în 2016 | N/a | |
| Impactul scontat asupra economiilor de energie în 2020 | N/a | |
| Presupuneri | ||
| Suprapuneri, efecte de multiplicare, sinergie | Autoritatea/instituţia de implementare va identifica sinergiile cu alte proiecte/studii | |
|
Tabelul H2 Actualizarea şi adoptarea cadrului juridic pentru asigurarea implementării Directivei 2012/27/UE privind eficienţa energetică şi a Legii cu privire la eficienţa energetică |
||
| Denumirea măsurii de economisire a energiei | Actualizarea şi adoptarea cadrului juridic în vederea asigurării punerii în aplicare a Directivei privind eficienţa energetică şi a Legii cu privire la eficienţa energetică |
|
| Indicele măsurii | H2 | |
| Descrierea | Categoria | Aplicarea legislaţiei primare |
| Perioada | Începută: ianuarie 2013
Finalizată: iunie 2017 Este o continuare a măsurii “Actualizarea şi adoptarea cadrului legal necesar pentru asigurarea implementării Legii cu privire la eficienţa energetică nr.142 din 2 iulie 2010”, prevăzute de Planul naţional de acţiuni în domeniul eficienţei energetice pentru anii 2013-2015 |
|
| Scopul/Descrierea succintă | Măsura îşi propune să sprijine actualizarea cadrului legal în vederea asigurării punerii în aplicare a Directivei privind eficienţa energetică şi a Legii cu privire la eficienţa energetică | |
| Utilizatorul final vizat | Consumatorii de energie | |
| Grupul-ţintă | Autorităţile publice, Agenţia Naţională pentru Reglementare în Energetică | |
| Aplicarea regională | La nivel naţional | |
| Informaţii despre implementare | Lista şi descrierea acţiunilor de reducere a consumului energetic care justifică măsura | 1) Actualizarea cadrului regulatoriu (energie electrică, gaze naturale, energie termică) în vederea implementării cerinţelor Directivei 2012/27/UE privind eficienţa energetică:
− criterii de eficienţă energetică în tarife de reţea şi reglementări, − măsuri de facilitare şi promovare a răspunsului la cerere; − standarde şi norme orientate spre îmbunătăţirea eficienţei energetice a produselor şi serviciilor, inclusiv a clădirilor şi vehiculelor, cu excepţia cazului în care acestea sînt obligatorii şi aplicabile pentru Părţile contractante conform dreptului comunitar. 2) Amendamente operate în Legea privind achiziţiile publice, pentru a se conforma cu cerinţele Directivei 2012/27/UE privind eficienţa energetică |
| Bugetul şi sursa de finanţare | Măsura va fi realizată pe baza resurselor interne ale autorităţilor publice locale şi centrale, Agenţia Naţională pentru Reglementare în Energetică.
Nu vor fi alocate fonduri externe pentru realizarea măsurii, cu excepţia unor mijloace limitate: “Elaborarea politicii şi management în sectorul energetic“ în cadrul “Strategiei sectoriale de cheltuieli în domeniul energetic”: 2016-2018: 2016 − 19,426.2 mii lei; 2017 − 24,946.6 mii lei; 2018 − 25,862.7 mii lei |
|
| Autoritatea/instituţia de implementare | Ministerul Economiei şi Infrastructurii; Ministerul Dezvoltării Regională şi Construcţiilor; Ministerul Mediului; Agenţia pentru Eficienţă Energetică | |
| Autoritatea de monitorizare | Agenţia pentru Eficienţă Energetică | |
| Economii de energie | Metoda de monitorizare/măsurare a economiilor rezultante | N/a |
| Economiile prevăzute în anul 2016 conform Planul naţional de acţiuni în domeniul eficienţei energetice pentru anii 2013-2015 | N/a | |
| Economiile obţinute în 2016 | N/a | |
| Impactul scontat asupra economiilor de energie în 2020 | N/a | |
| Presupuneri | ||
| Suprapuneri, efecte de multiplicare, sinergie | Autorităţile/instituţiile de implementare vor identifica sinergiile cu alte proiecte/studii | |
|
Tabelul H3 Elaborarea metodei de abordare bottom-up pentru M&V |
||
| Denumirea măsurii de economisire a energiei | Elaborarea metodei de abordare bottom-up pentru M&V | |
| Indicele măsurii | H3 | |
| Descrierea | Categoria | Monitorizare |
| Perioada | Începută: ianuarie 2016
Finalizată: decembrie 2016 Măsură nouă |
|
| Scopul/Descrierea succintă | Măsura îşi propune elaborarea şi implementarea unui sistem de monitorizare şi verificare (M&V) a economiilor de energie rezultante din măsurile de eficienţă energetică, bazate pe metodologia propusă de Comisia Europeană şi Comunitatea Energetică şi dezvoltată adiţional de GIZ Open Regional Fund | |
| Utilizatorul final vizat | Măsuri de eficienţa energetică, M&V | |
| Grupul-ţintă | Agenţia pentru Eficienţă Energetică | |
| Aplicarea regională | La nivel naţional | |
| Informaţii despre implementare | Lista şi descrierea acţiunilor de reducere a consumului energetic care justifică măsura | − Adaptarea indicatorilor de performanţă M&V şi software pentru Republica Moldova;
− Identificarea surselor de date şi colectarea datelor; − Implementarea sistemului de M&V, care va fi utilizat pentru evaluarea Planului naţional de acţiuni în domeniul eficienţei energetice al Republicii Moldova anterior şi efectuarea calculelor ex-ante pentru Planul naţional de acţiuni în domeniul eficienţei energetice al Republicii Moldova viitor; − Dezvoltarea continuă a sistemului M&V şi încorporarea treptată a indicatorilor de performanţă bottom-up; − Dezvoltarea capacităţii instituţionale |
| Bugetul şi sursa de finanţare | − Măsura se va baza pe resursele interne ale Agenţiei pentru Eficienţă Energetică;
− Finanţare externă |
|
| Autoritatea/instituţia de implementare | Agenţia pentru Eficienţă Energetică | |
| Autoritatea de monitorizare | Agenţia pentru Eficienţă Energetică | |
| Economii de energie | Metoda de monitorizare/măsurare a economiilor rezultante | N/a |
| Economiile prevăzute în anul 2016 conform Planului naţional de acţiuni în domeniul eficienţei energetice pentru anii 2013-2015 | N/a | |
| Economiile obţinute în 2016 | N/a | |
| Impactul scontat asupra economiilor de energie în 2020 | N/a | |
| Presupuneri | ||
| Suprapuneri, efecte de multiplicare, sinergie | Autorităţile/instituţiile de implementare vor identifica sinergiile cu alte proiecte/studii | |
|
Tabelul H4 Promovarea companiilor de servicii energetice (ESCO) |
||
| Denumirea măsurii de economisire a energiei | Promovarea companiilor de servicii energetice (ESCO) | |
| Indicele măsurii | H4 | |
| Descriere | Categoria | Promovare şi proiecte demonstrative |
| Perioada | Începută: ianuarie 2013
Finalizată: decembrie 2019 Măsură preluată din Planul naţional de acţiuni în domeniul eficienţei energetice pentru anii 2013-2015 |
|
| Scopul/Descrierea succintă | Măsura prevede redactarea şi/sau modificarea cadrului legislativ şi normativ existent pentru a promova dezvoltarea ESCO.
Acţiunea va fi însoţită de campanii de sensibilizare care vizează beneficiarii potenţiali de servicii energetice, precum şi de instruirea furnizorilor potenţiali de servicii energetice. O atenţie mai mare va fi acordată autorităţilor publice locale în termeni de sensibilizare şi instruire în scopul pregătirii şi desfăşurării licitaţiilor publice în conformitate cu principiile de eficienţă energetică. Acţiunea propriu-zisă nu va rezulta imediat în economii de energie, cele din urmă vor fi obţinute numai după adoptarea reglementărilor necesare; totuşi ar fi important să fie creată şi exploatată piaţa de servicii energetice, garantînd economii de energie pe baza semnării contractului de performanţă energetică |
|
| Utilizatorul final vizat | Consumul în sectorul industrial, public şi rezidenţial | |
| Grupul-ţintă | Consumatori din sectorul industrial, public şi rezidenţial | |
| Aplicarea regională | La nivel naţional | |
| Informaţii despre implementare | Lista şi descrierea acţiunilor de reducere a consumului energetic care justifică măsura | Măsura valorifică resursele financiare alocate pentru 2 activităţi ale proiectului, reflectate în termenii de referinţă ale proiectelor:
1) “ESCO Moldova – Transformarea pieţei pentru eficienţa energetică urbană prin introducerea companiilor de servicii energetice”. Proiectul va activa pe o piaţă neexploatată de eficienţă energetică din sectorul municipal, în special în clădiri din proprietatea Primăriei şi utilizate de aceasta, iniţial în zona mun. Chişinău, iar ulterior şi în alte zone ale Republicii Moldova. Obiectivele Proiectului sînt: − asistenţă pentru adoptarea Planului ecologic de dezvoltare urbană de către Primăria Chişinău; − elaborarea modelului de afaceri ESCO în Republica Moldova; − elaborarea şi distribuirea mecanismelor financiare şi de asistenţă acordată ESCO; − replicarea proiectelor de Contract de performanţă energetică în alte municipii/primării; − sensibilizarea şi distribuirea de informaţii despre eficienţa energetică şi ESCO. Rezultatele scontate includ: − piaţă ESCO funcţională cu un FGI dezvoltat şi funcţional; − companii ESCO create şi consolidate; − cadrul de atragere de noi investiţii în măsuri de eficienţă energetică care să contribuie la economisirea energiei pe termen lung implementat; − 20 de proiecte de eficienţă energetică implementate; − condiţii mai bune create în clădirile publice şi blocurile rezidenţiale; − dezvoltarea ecologică durabilă a mun. Chişinău avansează; − persoanele sînt informate despre beneficiile ESCO şi eficienţa energetică urbană. 2) “Organizarea unui cadru operaţional pentru ESCO” este parte a proiectului “Noul secretariat tehnic INOGATE şi programul integrat în susţinerea iniţiativei de la Baku şi a obiectivelor energetice ale Parteneriatului Estic”. Perioada de implementare − 1 februarie 2012-2030 aprilie 2016 se suprapune cu o parte mică din prezentul Plan. Obiectivele Proiectului sînt: − asigurarea faptului că asistenţa acordată pentru susţinerea iniţiativei de la Baku/Parteneriatului Estic, precum şi obiectivele Comunităţii Energetice sînt mai eficace, coerente, durabile şi conforme cu obiectivele ţărilor partenere; − susţinerea ţărilor să-şi fortifice guvernanţa instituţională în domeniul energetic în raport cu energia durabilă, în particular, prin axarea pe capacitatea instituţională; − îmbunătăţirea climatului de afaceri pentru atragerea investiţiilor în domeniul eficienţei energetice şi al energiei regenerabile; − susţinerea ţărilor partenere să-şi îmbunătăţească planificarea economică în domeniul energetic prin utilizarea sporită şi armonizarea datelor statistice din domeniul energetic cu standardele europene; − sporirea convergenţei pieţelor de gaze naturale şi energie electrică pe baza principiilor interne ale pieţei energetice a UE; − sporirea eficienţei infrastructurilor de furnizare a gazelor naturale şi energiei electrice |
| Bugetul şi sursa de finanţare | 1) “ESCO Moldova – Transformarea pieţei pentru eficienţa energetică urbană prin introducerea companiilor de servicii energetice” este finanţat de Fondul Global de Mediu şi cofinanţat şi implementat de Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare, avînd un buget total în sumă de 1,450,000 dolari SUA, inclusiv 1,300,000 dolari SUA alocaţi de GEF şi 150,000 dolari SUA – de Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare.
2) “Noul Secretariat tehnic INOGATE şi programul integrat în susţinerea iniţiativei de la Baku şi a obiectivului energetic al Parteneriatului Estic” este finanţat de UE cu un buget total de 19,576,230 euro (doar o parte redusă din această sumă este destinată Republicii Moldova) |
|
| Autoritatea/instituţia de implementare | Ministerul Economiei şi Infrastructurii, Ministerul Mediului, Primăria Chişinău, Fondul pentru Eficienţă Energetică, Agenţia pentru Eficienţă Energetică, Ministerul Finanţelor, sectorul bancar, sectorul privat | |
| Autoritatea de monitorizare | Agenţia pentru Eficienţă Energetică | |
| Economii de energie | Metoda de monitorizare/măsurare a economiilor rezultante | N/a |
| Economiile prevăzute în anul 2016 conform Planului naţional de acţiuni în domeniul eficienţei energetice pentru anii 2013-2015 | N/a | |
| Economiile obţinute în 2016 | N/a | |
| Impactul scontat asupra economiilor de energie în 2020 | N/a | |
| Presupuneri | ||
| Suprapuneri, efecte de multiplicare, sinergie | Măsura nu asigură economii directe măsurabile.
Economiile vor rezulta din implementarea legislaţiei adoptate |
|
|
Tabelul H5 Studiu cu privire la instrumentele de promovare a eficienţei energetice/schemei de obligaţii şi evaluarea aplicării acestora în Republica Moldova |
||
| Denumirea măsurii de economisire a energiei | Studiu cu privire la instrumentele de promovare a eficienţei
energetice/schema de obligaţii şi evaluarea aplicării acestora în Republica Moldova |
|
| Indicele măsurii | H5 | |
| Descrierea | Categoria | Studii şi analize |
| Perioada | Începută: ianuarie 2016
Finalizată: iunie 2017 Măsură nouă |
|
| Scopul/Descrierea succintă | Măsura îşi propune să materializeze hotărîrea de adoptare a sistemului de obligaţii în domeniul energetic (ulterior, părţi obligate)/care optează pentru măsuri de politici. Un studiu le-ar oferi autorităţilor publice informaţii de calitate despre caracterul oportun al implementării sistemului de obligaţii în Republica Moldova | |
| Utilizatorul final vizat | N/a | |
| Grupul-ţintă | Autorităţile publice, factorii de decizie, furnizorii de politici | |
| Aplicarea regională | La nivel naţional | |
| Informaţii despre implementare | Lista şi descrierea acţiunilor de reducere a consumului energetic care justifică măsura | Dispoziţii relevante din Directiva 2012/27/UE privind eficienţa energetică:
Articolul 7. Scheme de obligaţii în ceea ce priveşte eficienţa energetică Art.7.1. Fiecare stat membru parte contractantă stabileşte o schemă de obligaţii în ceea ce priveşte eficienţa energetică. Respectiva schemă asigură că distribuitorii de energie şi/sau furnizorii de energie care sînt desemnaţi ca părţi obligate în temeiul alineatului (4) şi care îşi desfăşoară activitatea pe teritoriul fiecărui stat membru parte contractantă realizează un obiectiv cumulativ în materie de economii de energie la nivelul utilizării finale pînă la 31 decembrie 2020, fără a aduce atingere alineatului (2). Art.7.2. Fiecare stat membru parte contractantă desemnează, în sensul alineatului (1) primul paragraf, pe baza unor criterii obiective şi nediscriminatorii, părţi obligate în rîndul distribuitorilor de energie şi/sau al furnizorilor de energie care îşi desfăşoară activitatea pe teritoriul acestora şi pot include distribuitori de combustibil pentru transport sau comercianţi care vînd cu amănuntul combustibil pentru transport care îşi desfăşoară activitatea pe teritoriul acestora. Art.7.7 (a) În cadrul schemei de obligaţii în materie de eficienţă energetică, părţile contractante pot să includă cerinţe cu scop social în cadrul obligaţiilor de economisire a energiei pe care le impun, inclusiv solicitînd ca o parte dintre măsurile de eficienţă energetică să fie puse în aplicare ca prioritate în gospodăriile afectate de sărăcia energetică sau în locuinţele sociale. Din motive inteligibile şi argumentate în prezentul Plan de acţiuni, Republica Moldova optează pentru alte măsuri de politici de realizare a economilor de energie la nivelul consumatorilor finali. Cu toate acestea, pentru realizarea obiectivului ar putea fi necesară introducerea în viitor a sistemului de obligaţii (7.1) şi desemnarea părţii obligate (7.2). Deşi, în cazul optării pentru măsuri de politici, nu se intenţionează distribuirea aceleiaşi poveri asupra persoanelor prospere şi nevoiaşe, totuşi, în cazul introducerii sistemului de obligaţii, scopul dispoziţiilor din art.7.7 (a) va schimba paradigma de repartizare a poverii de sărăcie energetică de pe umerii consumatorilor vulnerabili pe umerii tuturor consumatorilor de energie. 1) În primul rînd, studiul va face o prezentare de ansamblu a schemelor de obligaţii şi a măsurilor de politică alternativă implementat sau în curs de implementare în statele membre ale UE şi părţile contractante ale Comunităţii Energetice. Vor fi analizate condiţiile de fond, eficacitatea şi consecinţele evidente (în termeni de accesibilitate). 2) În al doilea rînd, studiul va asigura o analiză cuprinzătoare a condiţiilor de fond din Republica Moldova. 3) În al treilea rînd, studiul va oferi o listă de opţiuni recomandabile pentru Republica Moldova (argumente pro şi contra, criterii pentru estimări, evaluare, clasamente). Alternativele vor lista atît scheme de obligatii, cît şi măsuri de politică alternativă |
| Bugetul şi sursa de finanţare | Fonduri pentru acţiune:
“Elaborarea politicii şi management în sectorul energetic“ din cadrul Strategiei sectoriale de cheltuieli în domeniul energetic”: 2016-2018: 2016 − 19,426.2 mii lei; 2017 − 24,946.6 mii lei; 2018 − 25,862.7 mii lei. Totuşi, astfel de fonduri limitate ar putea să fie insuficiente pentru efectuarea unei evaluări cuprinzătoare despre sistemul de obligaţii. Ulterior, Agenţia pentru Eficienţă Energetică ar trebui să depună eforturi în vederea atragerii de fonduri de la donatori pentru a susţine desfăşurarea studiului |
|
| Autoritatea/instituţia de implementare | Agenţia pentru Eficienţă Energetică | |
| Autoritatea de monitorizare | Agenţia pentru Eficienţă Energetică | |
| Economii de energie | Metoda de monitorizare/măsurare a economiilor rezultante | N/a |
| Economiile prevăzute în anul 2016 conform Planului naţional de acţiuni în domeniul eficienţei energetice pentru anii 2013-2015 | N/a | |
| Economiile obţinute în 2016 | N/a | |
| Impactul scontat asupra economiilor de energie în 2020 | N/a | |
| Presupuneri | ||
| Suprapuneri, efecte de multiplicare, sinergie | Autoritatea/instituţia de implementare va identifica sinergiile cu alte proiecte/studii | |
|
Tabelul H6 Etichetarea. Adoptarea înlesnirilor fiscale şi vamale pentru produsele cu impact energetic |
||
| Denumirea măsurii de economisire a energiei | Etichetarea. Adoptarea înlesnirilor fiscale şi vamale pentru produsele cu impact energetic |
|
| Indicele măsurii | H6 | |
| Descrierea | Categoria | Aplicarea legislaţiei primare |
| Perioada | Începută: ianuarie 2013
Finalizată: decembrie 2018 Măsură preluată din Planul naţional de acţiuni în domeniul eficienţei energetice pentru anii 2013-2015 |
|
| Scopul/Descrierea succintă | Reglementarea continuă a pieţei de produse cu impact energetic prin instituirea unui cadru legal corespunzător. Acţiunea este destinată creării de stimulente/facilităţi/înlesniri fiscale şi vamale | |
| Utilizatorul final vizat | Aparate de uz casnic, corpuri de iluminat, aparate pentru încălzire | |
| Grupul-ţintă | Sectorul industrial, rezidenţial | |
| Aplicarea regională | La nivel naţional | |
| Informaţii despre implementare | Lista şi descrierea acţiunilor de reducere a consumului energetic care justifică măsura | Starea actuală: Legea cu privire la etichetare şi reglementările de implementare existente. Acţiuni suplimentare:
1) Adaptarea continuă a legislaţiei la cerinţele legislative ale Comunităţii Energetice. 2) Inspectarea agenţilor economici în termeni de conformitate cu cerinţele stabilite pentru etichetarea produselor cu impact energetic. Magazinele şi/sau punctele de distribuţie vor fi vizitate, cel puţin lunar, pentru a verifica disponibilitatea etichetelor şi a informaţiilor relevante în materie de energie. 3) Testarea produsele cu impact energetic într-un laborator european acreditat. Atunci cînd sînt importate astfel de produse din altă ţară, se recomandă analizarea şi acceptarea rezultatelor testării produselor cu impact energetic din ţara de origine. 4) Identificarea posibilităţilor de a introduce înlesniri fiscale şi vamale pentru produsele cu impact energetic cu o eficienţă energetică sporită (Clasele A+++ - A): a) frigidere şi congelatoare; b) maşini de spălat; c) uscătoare electrice cu tambur; d) maşini combinate de spălat şi uscat; e) maşini de spălat vase; f) lămpi (becuri şi corpuri de iluminat); g) cuptoare electrice; h) climatizoare de aer; i) televizoare. 5) Majorarea taxelor vamale pentru produsele cu o intensitate energetică ridicată: − Majorarea taxelor de import cu 20% anual pentru becurile cu incandescenţă şi impunerea taxei zero la becurile cu consum redus de energie etc. 6) Elaborarea regulamentelor privind proiectarea ecologică În domeniul proiectării ecologice, Guvernul urmează să: − ofere sprijin iniţiativelor care le ajută pe întreprinderile mici şi mijlocii să integreze aspecte de mediu, inclusiv de eficienţă energetică, în procesul de proiectare a produselor lor; − încurajeze întreprinderile mici şi mijlocii să adopte o abordare ecologică în procesul de design al produselor şi să respecte noile cerinţe în materie de proiectare ecologică etc. 7) Stabilirea cerinţelor de performanţă energetică pentru instalaţii şi aparate de uz casnic fabricate şi/sau importate în Republica Moldova |
| Bugetul şi sursa de finanţare | Planul de acţiuni pentru implementarea strategiei naţionale de mediu pe anii 2014-2023 (Strategia de mediu pentru anii 2014-2023)
1) Introducerea sistemului de etichetare ecologică: − 126,400 lei din bugetul de stat; asistenţă străină. 2) Revizuirea instrumentelor economice, fiscale şi de mediu; promovarea noilor instrumente în conformitate cu practicile UE; − 500,000 lei din bugetul de stat; Fondul Ecologic Naţional; asistenţă străină. 3) Introducerea standardelor la emisiile diferitor tipuri de vehicule şi standardelor pentru calitatea carburanţilor: − 10600000 lei din bugetul de stat; Fondul Ecologic Naţional. 4) Atenuarea impactului şi adaptarea la schimbarea climei prin promovarea biomasei în calitate de sursă regenerabilă de energie, utilizarea instalaţiilor de producere a biogazului în gospodăriile casnice şi comunităţile rurale, promovarea agriculturii ecologice/organice, promovarea produselor cu randament sporit (utilaje şi echipamente electrice) exploatate pe baza utilizării unor tehnologii prietenoase mediului; − 83000000 lei din bugetul de stat; asistenţă străină; Fondul Ecologic Naţional; Fondul pentru Eficienţă Energetică |
|
| Autoritatea/instituţia de implementare | Ministerul Economiei şi Infrastructurii, Agenţia pentru Eficienţă Energetică, Ministerul Mediului; Ministerul Mediului este responsabil de elaborarea şi implementarea cadrului legislativ şi normativ în materie de proiectare ecologică | |
| Autoritatea de monitorizare | Agenţia pentru Eficienţă Energetică | |
| Economii de energie | Metoda de monitorizare/măsurare a economiilor rezultante | Abordare bottom-up |
| Economiile prevăzute în anul 2016 conform Planului naţional de acţiuni în domeniul eficienţei energetice pentru anii 2013-2015 | 14.33 ktep
– rezultante din introducerea stimulentelor fiscale şi a facilităţilor vamale pentru produsele cu impact energetic de randament sporit (Clasele A+++ - A); 1 ktep – rezultant din majorarea taxelor de import la becurile cu incandescenţă cu 20% anual şi aplicarea cotei zero la becurile cu un consum redus de energie |
|
| Economiile obţinute în 2016 | N/a | |
| Impactul scontat asupra economiilor de energie în 2020 | 37.8 ktep | |
| Presupuneri | 1) Presupunînd existenţa unui potenţial de economii în sectorul rezidenţial în cuantum de 20% şi pe baza evaluării efectuate de Energy Charter Secretariat pentru ţările CSI în 2009 (“Politici care funcţionează/generează rezultate”), acesta reprezintă 25.8 ktep.
2) Presupunînd existenţa unui potenţial de economii în cuantum de 5% la consumul de gaze naturale, acesta reprezintă 12 ktep, iar împreună 37.8 ktep |
|
| Suprapuneri, efecte de multiplicare, sinergie | ||
|
Tabelul H7 Instruirea şi formarea, inclusiv programe de consultanţă în domeniul energetic, care conduc la aplicarea tehnologiilor sau tehnicilor eficiente din punct de vedere energetic şi au efect de reducere a consumului de energie la utilizatorii finali |
||
| Denumirea măsurii de economisire a energiei | Instruire şi formare, inclusiv programe de consultanţă în domeniul energetic, care conduc la aplicarea tehnologiilor sau tehnicilor eficiente din punct de vedere energetic şi au efect de reducere a consumului de energie la utilizatorii finali | |
| Indicele măsurii | H7 | |
| Descrierea | Categoria | Instruire şi formare, campanii de sensibilizare |
| Perioada | Începută: ianuarie 2016
Finalizată: decembrie 2018 Preluată, păstrată, actualizată |
|
| Scopul/Descrierea succintă | Măsura îşi propune să sprijine dezvoltarea competenţelor necesare pentru implementarea cadrului legislativ/de reglementare şi schimbările din comportament care rezultă în reducerea consumului de energie şi, respectiv, acumularea economiilor de energie | |
| Utilizatorul final vizat | Sectorul energetic | |
| Grupul-ţintă | Factori de decizie, angajaţi, consumatori de energie | |
| Aplicarea regională | La nivel naţional | |
| Informaţii despre implementare | Lista şi descrierea acţiunilor de reducere a consumului energetic care justifică măsura | 1) Instruire concretă despre:
− performanţa energetică a clădirilor; − audit; − etichetare; − certificare; − Societate/Companie de servicii energetice şi contractul de performanţă energetică; − cogenerare. 2) Campanii de sensibilizare privind: − economii potenţiale de energie în clădiri; − economii potenţiale de energie electrică/gaze naturale datorită achiziţionării de aparate de uz casnic performante/eficiente; − beneficii potenţiale din utilizarea energiei din surse regenerabile; − beneficii din cogenerare şi alimentare centralizată cu energie termică |
| Bugetul şi sursa de finanţare | Măsura se va baza pe resursele interne ale autorităţilor publice locale şi Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Energetică. Va fi mobilizat potenţialul specialiştilor locali şi interesul dezvoltătorilor.
Fonduri atrase de la donatori şi livrabile specifice în cadrul proiectelor în curs de elaborare |
|
| Autoritatea/instituţia de implementare | Ministerul Economiei şi Infrastructurii, autorităţile publice locale | |
| Autoritatea de monitorizare | Agenţia pentru Eficienţă Energetică | |
| Economii de energie | Metoda de monitorizare/măsurare a economiilor rezultante | N/a |
| Economiile prevăzute în anul 2016 conform Planului naţional de acţiuni în domeniul eficienţei energetice pentru anii 2013-2015 | N/a | |
| Economiile obţinute în 2016 | N/a | |
| Impactul scontat asupra economiilor de energie în 2020 | N/a | |
| Presupuneri | ||
| Suprapuneri, efecte de multiplicare, sinergie | Autorităţile/instituţiile de implementare vor identifica sinergiile cu alte proiecte/studii | |
3.3.3. Sumarul economiilor globale de energie finală
110. Sumarul economiilor de energie finală este prezentat în tabelul 23 de mai jos. Pentru efectuarea calculelor a fost aplicată metodologia bottom-up.
|
Tabelul 23 Sumarul economiilor de energie finală1 |
||||
| Sector/subsector | Referinţă la măsurile din capitolul 0 |
Metodologia de calcul |
Economii de energie obţinute în 2016 (ktep) |
Economii de energie prevăzute în 2020 (ktep) |
| Construcţii/Clădiri | B.1 B.2. B.3 |
N/a N/a * |
N/a N/a 1.18 |
N/a N/a 23.71 |
| TOTAL B | 1.18 | 23.71 | ||
| Sectorul public | ||||
| Clădiri publice | P.1. | * | 17.66 | 47.09 |
| Iluminatul stradal | P.2. | * | 0.28 | 0.98 |
| Alimentare cu apă şi evacuare a apelor uzate | P.3. | * | 0.71 | 2.05 |
| TOTAL P | 18.65 | 50.12 | ||
| Sectorul industrial şi Întreprinderile mici şi mijlocii | I.1. I.2. |
* * |
8.90 1.15 |
12.90 2.30 |
| TOTAL I | 10.05 | 15.20 | ||
| Sectorul energetic | ||||
| Energie electrică | E.1.** | * | 10.60 | 12.76 |
| Gaze naturale | E.2.** E.3.** |
* N/a |
Măsură nouă N/a |
26.36 N/a |
| Energie termică | E.4.** E.5 *** |
N/a * |
N/a 3.14 |
N/a 19.35 (8.45. Directiva 2006/32/CE privind serviciile energetice |
| Energie electrică şi termică | E.6 ** | N/a | N/a | N/a |
| TOTAL E | 13.74 | 58.47 | ||
| Sectorul mobilitate | ||||
| Transport feroviar | T.1. | * | 0 | 2.21 |
| Transport rutier | T.1. | * | 0.12 | 31.52 |
| TOTAL T (T.1.) | * | 0.12 | 33.73 | |
| Măsuri orizontale | H.1. H.2. H.3. H.4. H.5. H.6. H.7. |
N/a N/a N/a N/a N/a * N/a |
N/a N/a N/a N/a N/a N/a N/a |
N/a N/a N/a N/a N/a 37.80 N/a |
| TOTAL H | 37.80 | |||
| SUMA | 43.74 | 219.00 | ||
| Economii de energie în temeiul Directivei 2006/32/CE privind serviciile energetice |
30.00 | 168.98 | ||
| Economii de energie în afara Directivei 2006/32/CE privind serviciile energetice |
13.74 | 50.02 | ||
|
Notă: (1) Pentru a asigura consecvenţa cu lista tuturor măsurilor, tabelul 12 oferă informaţii despre măsurile de economisire atît a energiei finale, cît şi a celei primare. Acest fapt a fost comentat adecvat. De menţionat că măsura E.5, de exemplu, urmăreşte economii de energie finală, precum şi economii din reducerea pierderilor în distribuţie/în faza de transformare. * Bottom-up, rapoarte ale autorităţilor/instituţiilor de implementare către Agenţia pentru Eficienţă Energetică/alte informaţii publice ale autorităţilor/instituţiilor de implementare în ceea ce priveşte estimarea economiilor obţinute, fişele de proiect /alte informaţii din proiect şi alte asumări referitoare la previziunile de economii. ** Economii de energie primară. *** Parţial economii de energie finală. |
||||
3.4. Sectorul public
3.4.1. Rolul exemplar al sectorului public
111. Pentru a demonstra rolul de exemplu al sectorului public, Planul naţional de acţiuni în domeniul eficienţei energetice pentru anii 2013-2015 include următoarele 3 măsuri:
1. Managementul energetic la nivelul autorităţilor publice locale (articolul 107)
Introducerea managementului energetic la nivelul autorităţilor publice locale implică realizarea unei serii de măsuri, inclusiv:
1) elaborarea softului de monitorizare a consumurilor de energie pentru autorităţile publice locale (consiliile raionale, municipale şi UTA Găgăuzia) şi a manualului de utilizare a softului;
2) angajarea managerilor energetici în 32 de consilii raionale, UTA Găgăuzia şi 2 municipii;
3) instruirea a 35 de manageri energetici;
4) organizarea periodică a cursurilor de instruire şi perfecţionare a managerilor energetici angajaţi în cadrul consiliilor raionale, municipale şi UTA Găgăuzia;
5) elaborarea şi aprobarea structurii şi formularului-standard pentru programele locale de îmbunătăţire a eficienţei energetice şi planurile locale de acţiune în domeniul eficienţei energetice;
6) elaborarea şi aprobarea programelor locale de îmbunătăţire a eficienţei energetice şi a planurilor locale de acţiune în domeniul eficienţei energetice;
7) elaborarea de către consiliile raionale, municipale şi UTA Găgăuzia a rapoartelor anuale în baza formularului elaborat de Agenţia pentru Eficienţa Energetică;
8) elaborarea şi adoptarea planurilor de acţiuni pentru o energie durabilă pentru oraşele care au aderat la Convenţia primarilor.
2. Eficientizarea consumului de energie în sectorul public (articolul 108)
Activităţile preconizate sînt următoarele:
- implementarea proiectelor în domeniul eficienţei energetice;
- finanţarea proiectelor în domeniul eficienţei energetice fezabile din punct de vedere economic, tehnic şi ecologic;
- asigurarea consumului raţional de energie în ţară;
- reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.
3. Optimizarea sistemului public de iluminare stradală (articolul 109)
Măsura presupune realizarea următoarelor acţiuni:
- elaborarea propunerilor pentru restricţionarea lămpilor incandescente în sectorul public;
- reflectarea acestei măsuri în programele locale de îmbunătăţire a eficienţei energetice şi planurile locale de acţiune în domeniul eficienţei energetice;
- auditarea energetică a sistemelor de iluminat existente;
- înlocuirea corpurilor de iluminare existente cu altele eficiente.
Dat fiind faptul că, în conformitate cu angajamentele internaţionale ale Republicii Moldova, pe parcursul anului 2017, urmează a fi analizată oportunitatea interzicerii pentru plasare pe piaţă a lămpilor fluorescente compacte (CFL), lămpilor fluorescente lineare (LFLs), lămpilor cu vapori de mercur de înaltă presiune (HPMV), lămpilor fluorescente cu catod rece de mercur şi lămpilor externe cu electrod fluorescent (CCFL şi EEFL) cu conţinutul de mercur reglementat de Convenţia de la Minamata cu privire la mercur, corpurile de iluminare existente vor fi înlocuite preponderent cu cele de tip LED.
112. Rezultatele măsurilor listate mai sus sînt prezentate în detaliu în secţiunea 4.3, referitoare la clădirile deţinute şi ocupate de administraţia publică centrală de specialitate.
113. Renovarea a 1% din blocurile administrative ale autorităţilor publice centrale cu o suprafaţă mai mare de 500 m2
Renovarea a 1% din blocurile administrative ale autorităţilor publice centrale cu o suprafaţă mai mare de 500 m2 (250 m2, începînd din 1 ianuarie 2019), care nu se conformează cerinţelor naţionale minime de performanţă energetică implică realizarea cîtorva acţiuni şi punerea în aplicare a cîtorva componente legislative/administrative.
114. Moldova a întreprins măsuri pentru revizuirea tuturor actelor legislative/normative din domeniul construcţiilor. Aceste eforturi au fost susţinute în mare parte de Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare prin intermediul Proiectului “Elaborarea Foii de parcurs/Planului de acţiune pentru transpunerea Directivei UE privind performanţa energetică a clădirilor în Republica Moldova şi implementarea Legii privind performanţa energetică a clădirilor.”
115. Proiectul “Foaia de parcurs pentru implementarea Directivei 2010/31/UE privind performanţa energetică a clădirilor în Republica Moldova prevede acţiunile, calendarul şi livrabilele scontate, însă ar fi necesară aprobarea, finanţarea şi implementarea acestora. Implementarea conceptului privind rolul, de exemplu al sectorului public, a fost subiectul măsurii “Redactarea cadrului juridic privind performanţa energetică a clădirilor”, care este relevantă şi pentru prezentul Plan naţional de acţiuni, măsura “Elaborarea cadrului legal cu privire la performanţa energetică a clădirilor”. Subiectul se suprapune cu conceptul de rol principal atribuit sectorului public prin Directiva 2010/31/UE privind performanţa energetică a clădirilor, clădirile fiind cel mai mare consumator de energie din sectorul public.
116. Principalele acţiuni în conformitate cu Planul de acţiuni privind armonizarea reglementărilor tehnice şi a standardelor naţionale în domeniul construcţiilor cu legislaţia şi standardele europene pentru anii 2014-2020 (Hotărîrea Guvernului nr.933 din 12 noiembrie 2014):
- elaborarea Conceptului sistemului naţional de reglementare tehnică a construcţiilor în conformitate cu cele mai bune practici internaţionale;
- transpunerea în dreptul naţional a actelor europene în domeniul construcţiilor şi al domeniilor conexe;
- întocmirea unui program multianual de elaborare/revizuire a reglementărilor tehnice în construcţii şi de armonizare a acestora cu standardele europene;
- implementarea foilor de parcurs pentru adoptarea şi implementarea standardelor europene în domenii specifice (eurocoduri - standarde europene pentru proiectarea structurilor; performanţa energetică a clădirilor; securitate şi sănătate pe şantiere);
- colaborarea cu Institutul Naţional de Standardizare în scopul adoptării standardelor europene în domeniul construcţiilor drept standarde moldovene.
117. Programul de activitate al Guvernului Republicii Moldova 2015-2018 prevede promovarea cerinţelor minime referitoare la performanţa energetică a clădirilor şi elaborarea unui program naţional pentru reabilitarea termică a blocurilor locative.
118. Principalele acte de reglementare care vor pava calea în direcţia implementării articolului 5 sînt următoarele:
- Metodologia de calcul al performanţei energetice a clădirilor pe baza performanţei energetice deplin evaluate (trimestrul IV, 2016 conform Proiectului “Foaia de parcurs” propus de Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare);
- Stabilirea cerinţelor minime pentru toate categoriile de construcţii şi pentru toate serviciile din clădiri pe baza rezultatelor obţinute din calculul nivelului optim de cost al performanţei energetice (trimestrul III, 2017, conform Proiectului “Foaia de parcurs” propus de Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare).
3.4.2. Rolul principal atribuit sectorului public prin Directiva 2010/31/UE privind performanţa energetică a clădirilor
119. Actualmente se conturează următoarea situaţie:
1) Legea nr.128 privind performanţa energetică a clădirilor a fost adoptată la 11 iulie 2014 şi a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2015, astfel că: “…după 30 iunie 2019, clădirile publice noi trebuie să fie clădiri al căror consum de energie este aproape egal cu zero şi, după 30 iunie 2021, toate clădirile noi trebuie să fie clădiri al căror consum de energie este aproape egal cu zero.” (art.15 alin.(1) şi (2)).
2) Legea nr.75 cu privire la locuinţe a fost adoptată la 30 aprilie 2015 şi a intrat în vigoare la 29 noiembrie 2015.
3) Planul de acţiuni privind armonizarea reglementărilor tehnice şi a standardelor naţionale în domeniul construcţiilor cu legislaţia şi standardele europene pentru anii 2014-2020 a fost aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.933 din 12 noiembrie 2014. Autorităţile naţionale responsabile de realizarea acestui plan sînt Ministerul Economiei şi Infrastructurii, autorităţile de reglementare şi altele. Raportarea despre implementarea Planului se efectuează de 2 ori pe an.
4) Planul defineşte principalele obiective şi acţiuni, termenele-limită, responsabilităţile şi rezultatele scontate. Planul include, printre altele:
a) armonizarea legislaţiei naţionale în domeniul construcţiilor cu legislaţia europeană:
- elaborarea foilor de parcurs pentru implementarea în legislaţia naţională a Regulamentului (UE) nr.305/2011 al Parlamentului European şi al Consiliului din 9 martie 2011 de stabilire a unor condiţii armonizate pentru comercializarea produselor pentru construcţii (2016);
- elaborarea Codului urbanismului şi construcţiilor (2014);
- implementarea în legislaţia naţională a actelor Uniunii Europene din domeniul construcţiilor (2018);
- elaborarea foilor de parcurs pentru adoptarea şi implementarea standardelor europene în domenii specifice (eurocoduri – standarde europene pentru proiectarea structurilor; performanţa energetică a clădirilor; securitate şi sănătate pe şantiere etc.) (2015);
- implementarea foilor de parcurs pentru adoptarea şi implementarea standardelor europene în domenii specifice (2016);
- colaborarea cu Institutul Naţional de Standardizare în scopul adoptării standardelor europene în domeniul construcţiilor în calitate de standarde moldovene. 100% din standardele UE vor fi adoptate pînă în anul 2018;
- colaborarea cu Institutul Naţional de Standardizare în scopul înlocuirii tuturor standardelor naţionale GOST în vigoare cu standardele europene identice/similare. 100% din Gosturi vor fi înlocuite pînă în anul 2020;
- întocmirea unui program multianual de elaborare/revizuire a reglementărilor tehnice în construcţii şi de armonizare a acestora cu standardele europene (2015). Implementarea acestui program pînă în anul 2018;
b) alinierea abordării în domeniul reglementării tehnice a construcţiilor la tendinţele mondiale:
- elaborarea Conceptului sistemului naţional de reglementare tehnică a construcţiilor în conformitate cu cele mai bune practici internaţionale (2015);
- elaborarea unui ghid privind abordarea bazată pe performanţă în reglementările tehnice din domeniul construcţiilor (2015);
- perfecţionarea metodologiei de elaborare a reglementărilor tehnice în construcţii (2016);
c) consolidarea cadrului instituţional în domeniul reglementării tehnice a construcţiilor:
- iniţierea colaborării cu autorităţile din domeniul construcţiilor din ţările dezvoltate în scopul preluării experienţei privind reglementarea tehnică şi implementarea standardelor europene în domeniul construcţiilor (2015);
- aderarea Ministerului Economiei şi Infrastructurii la Comitetul de colaborare interjurisdicţională în domeniul reglementării (Inter-Jurisdictional Regulatory Collaboration Committee – IRCC), la Consorţiul european pentru control în construcţii (Consortium of European Building Control – CEBC) (2015) etc.;
d) dezvoltarea infrastructurii de evaluare a conformităţii în domeniul construcţiilor;
e) dezvoltarea resurselor umane în domeniul reglementării tehnice a construcţiilor;
f) sporirea gradului de informare şi a transparenţei în domeniul reglementării tehnice a construcţiilor etc.
3.4.3. Măsuri specifice pentru achiziţii publice
120. Legea nr.131 din 3 iulie 2015 privind achiziţiile publice nu indică direct cerinţele prezentate în anexa VI la Directiva 2006/32/CE privind serviciile energetice. Pentru a corecta această lacună, prezentul Plan naţional de acţiuni prevede acţiunea “Amendamente operate Legii privind achiziţiile publice, care asigură conformitatea cu cerinţele Directivei 2012/27/UE privind eficienţa energetică” în cadrul măsurii H2. Actualizarea şi adoptarea cadrului juridic în vederea asigurării punerii în aplicare a Directivei privind eficienţa energetică şi a Legii cu privire la eficienţa energetică.
121. Cu toate acestea, trebuie menţionat că Hotărîre Guvernului nr.401 din 12 iunie 2012 “Cu privire la Fondul pentru Eficienţă Energetică” stipulează următoarele:
II.5. Fondul va realiza obiectivul său prin promovarea şi finanţarea proiectelor fezabile din punct de vedere economic, tehnic şi al mediului, care asigură sustenabilitatea consumului de energie, precum şi reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.
III.16. Fondul va utiliza următoarele instrumente financiare pentru finanţarea proiectelor în domeniul eficienţei energetice şi valorificării surselor regenerabile de energie: grant, garanţie, împrumut şi leasing.
V.50. Resursele financiare ale Fondului sînt utilizate pentru finanţarea proiectelor ce au ca scop valorificarea resurselor regenerabile de energie şi/sau implementarea măsurilor de eficienţă energetică.
V.53. Proiectele propuse spre finanţare trebuie să întrunească următoarele criterii de eligibilitate:
a) cel puţin o treime din beneficiile proiectului să provină din economiile de energie măsurabile;
b) proiectul să implice tehnologii de eficientizare a consumului de energie;
VI.61. Auditul energetic este obligatoriu pentru proiectele de eficienţă energetică realizate cu sprijinul financiar al Fondului.
VI.77. Evaluarea fezabilităţii tehnice presupune analiza următoarelor aspecte:
b) tehnologiile utilizate, tipurile de echipamente sau procese şi relevanţa acestora pentru necesităţile proiectului;
d) posibilitatea asigurării eficienţei prognozate a consumului de energie şi volumului reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră, precum şi evitarea riscurilor potenţiale.
122. Aceste dispoziţii sînt conforme cu cel puţin 2 articole din lista măsurilor admisibile în domeniul achiziţiilor publice care vizează eficienţa energetică din anexa VI la Directiva 2006/32/CE privind serviciile energetice.
(a) cerinţele ce vizează utilizarea de instrumente financiare pentru economiile de energie, inclusiv performanţa energetică; inclusiv contractele de performanţă energetică (CPE) care prevăd generarea de economii de energie măsurabile şi predeterminate (inclusiv atunci cînd administraţiile publice au responsabilităţi pe care le externalizează);
e) cerinţele privind folosirea auditurilor energetice şi punerea în aplicare a recomandărilor rezultate în materie de rentabilitate.
123. Pînă în prezent, Fondul pentru Eficienţă Energetică este cel mai proactiv şi eficient instrument al politicii Guvernului pentru implementarea prevederilor Directivei 2012/27/UE privind eficienţa energetică, preponderent în domeniul autorităţilor/instituţiilor publice.
3.5. Programe informaţionale şi de instruire pentru consumatori
124. Una dintre măsurile prevăzute de Planul naţional de acţiuni în domeniul eficienţei energetice pentru anii 2013-2015 care nu va fi preluată, cel puţin, în varianta sa originală, considerînd că obiectivele au fost atinse, este “Introducerea sistemului de management energetic şi a bunelor practici în sectorul industriei” (art.103). Această activitate a implicat efectuarea instruirii, acordarea de asistenţă tehnică, cu participarea experţilor naţionali, utilizarea instrumentelor pentru a stimula/accelera adoptarea hotărîrilor relevante şi punerea în aplicare a acestora.
125. Sumarul rezultatelor implementării Proiectului Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare Industrială “Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră pe baza eficientizării sectorului industrial din Republica Moldova” poate fi prezentat după cum urmează:
1) instruiri referitoare la sistemul de monitorizare a energiei bazat pe ISO 50001; care au fost finalizate în luna noiembrie 2012; 13 persoane au promovat examenul, fiind actualmente implicate activ în procesul de implementare a acestui sistem în companiile industriale din Republica Moldova;
2) instruiri privind optimizarea sistemului de producere a aburului în industrie: pe parcursul perioadei noiembrie 2012 - iunie 2013 reprezentanţi ai 18 companii au fost instruiţi timp de 2 săptămîni în materie de optimizare a sistemului de producere şi utilizare a aburului. 13 persoane au promovat examenul şi au fost autorizate în calitate de experţi în domeniu, fiind eligibile să presteze servicii de consultanţă companiilor locale;
3) instruiri privind optimizarea sistemului organizate pentru furnizorii de echipamente şi sisteme de producere a aburului: în 2013 au fost organizate cursuri de instruire pentru reprezentanţii a 15 companii – furnizoare de echipament pentru producerea şi utilizarea aburului. Instruirea s-a bazat pe cele mai moderne echipamente pentru producerea, utilizarea şi monitorizarea aburului în funcţie de necesităţile Republicii Moldova;
4) instruirea personalului privind implementarea sistemului de monitorizare a energiei pe baza EN ISO 50001: în 2013, personalul de la 2 companii (“JLC” JSC, Chişinău, şi “Lactis” JSC, Rîşcani: companii de producere a lactatelor) a fost instruit referitor la sistemul de monitorizare a energiei şi ISO 50001. În 2014 au fost oferite cursuri de instruire pentru “CET-2” S.A. şi “Parcul Municipal de Autobuze” şi, în urma auditului realizat de experţi internaţionali în perioada 19-24 ianuarie 2015, acestea au fost certificate. În anul 2015 “Termoelectrica” a organizat instruirea personalului în domeniul implementării sistemului respectiv şi optimizării sistemului energetic, oferit de Asociaţia de Standardizare din România (ASRO);
5) instruirea personalului în domeniul optimizării sistemului pe bază de abur - în 2013, experţi autorizaţi în domeniul sistemelor de producere şi utilizare a aburului au oferit instruire personalului de la 9 companii: “CET -2”, “CET-1”, “CET-Nord”, “Lactis” S.A. (produse lactate, Rîşcani), “JLC” S.A. (produse lactate, Chişinău), “Carmez” S.A. (mezeluri, Chişinău), “Natur Bravo” S.A. (prelucrarea fructelor şi legumelor, Cupcini), “Floare-Carpet” S.A. (covoare) şi “Efes-Vitanta Moldova Brewery” S.A. (fabrica de bere, Chişinău). Ca urmare a acestor instruiri, experţii au oferit companiilor rapoarte de evaluare a sistemelor pe bază de aburi, inclusiv o listă de măsuri de îmbunătăţire necesare.
126. De asemenea, implementarea măsurii Dezvoltarea pieţei serviciilor energetice pentru sectorul industrial (art.104) a generat următoarele rezultate:
1) implementarea Programului naţional de producere mai pură s-a soldat cu instruirea în domeniul metodelor şi tehnicilor eficientizării resurselor şi producerii mai pure a 13 experţi locali (2012-2013) şi a 12 experţi locali (2014 – în derulare). În cadrul măsurilor de informare a fost organizată o serie de seminare în domeniu şi distribuite materiale informaţionale, inclusiv publicate pe pagina web;
2) implementarea şi replicarea eficientizării resurselor şi producerii mai pure a condus la implicarea a 56 de companii şi organizaţii, inclusiv a 31 de sesiuni demonstrative (evaluarea din partea expertului), şi 25 de replicări eficientizării resurselor şi producerii mai pure (autoevaluare). Activităţile demonstrative au inclus 7 companii din sectorul de producere a produselor alimentare/băuturilor şi construcţiilor şi 24 de instituţii publice, în timp ce replicarea a inclus activităţi organizate prin intermediul cluburilor eficientizării resurselor şi producerii mai pure la Chişinău, Căuşeni şi Ungheni.
127. Măsura H.7. Instruire şi educare, inclusiv programe de consultanţă în domeniul energetic, care conduc la aplicarea tehnologiilor sau tehnicilor eficiente din punct de vedere energetic şi au efectul de reducere a consumului de energie la utilizatorii finali, inclusă în prezentul Plan naţional de acţiuni, prevede următoarele:
1) instruire specifică privind:
a) performanţa energetică a clădirilor;
b) auditul;
c) etichetarea;
d) certificarea;
e) Societatea/Compania de servicii energetice şi contractul de performanţă energetică;
f) cogenerarea;
2) campanii de sensibilizare privind:
a) economiile potenţiale de energie în clădiri;
b) economiile potenţiale de energie electrică/gaze naturale pe baza achiziţionării electrocasnicelor eficiente;
c) beneficiile potenţiale din utilizarea energiei din surse regenerabile;
d) beneficiile din cogenerarea şi alimentarea centralizată cu energie termică.
3.6. Obligaţiile companiilor energetice de a promova economiile de energie finală
128. Potrivit legislaţiei în vigoare, companiile de distribuţie, precum şi furnizorii nu au obligaţii şi nici stimulente să le ofere clienţilor lori servicii specifice in vederea economisirii energiei.
129. Din motivele explicate pe larg în secţiunea 4.5, pînă în prezent nu a fost introdusă o schemă de obligaţii, iar introducerea ei este îndoielnică. Totuşi, aceasta nu înseamnă că introducerea schemelor de obligaţii a fost exclusă totalmente. Prezentul Plan naţional de acţiuni include o măsură specifică H5. Studiu cu privire la instrumentele de promovare a eficienţei energetice/sistemele de obligaţii şi evaluarea aplicării acestora în Republica Moldova, care va analiza oportunitatea în cauză. De asemenea, nu există acorduri voluntare şi nu sînt prevăzute de legislaţie. O măsură specifică orizontală presupune efectuarea unei analize a legislaţiei în vigoare prin prisma dispoziţiilor Directivei 2012/27/UE privind eficienţa energetică şi prevede actualizarea corespunzătoare a acesteia.
3.7. Piaţa de servicii energetice
130. Piaţa ESCO din Republica Moldova este încă subdezvoltată, iar serviciile energetice nu sînt prestate într-un cadru în care prestatorul îşi asumă riscul şi partajează beneficiile cu clientul. Ministerul Mediului preia conducerea în tentativa de a schimba această situaţie. Ministerul conduce un proiect finanţat de Fondul Global de Mediu, care-şi propune să elimine lacunele existente la acest capitol.
131. Proiectul “ESCO Moldova – Transformarea pieţei pentru eficienţa energetică urbană prin introducerea companiilor de servicii energetice” a fost lansat la 1aprilie 2015. Parteneri ai Proiectului sînt Ministerul Mediului, Ministerul Economiei şi Infrastructurii, Primăria Chişinău, Fondul pentru Eficienţă Energetică, Agenţia pentru Eficienţă Energetică, Ministerul Finanţelor, sectorul bancar, sectorul privat. Perioada de implementare a proiectului este de 4 ani. Proiectul este finanţat de Fondul Global de Mediu şi cofinanţat şi implementat de Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare. Bugetul Proiectului însumează 1,450,000 dolari SUA, inclusiv 1.3 milioane dolari SUA acordate de Fondul Global de Mediu şi 150 mii dolari SUA – de Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare. Obiectivul Proiectului este de a crea o piaţă ESCO funcţională, durabilă şi eficace în Moldova, prin convertirea companiilor existente de prestare a serviciilor energetice în societăţi ESCO, care să servească drept bază pentru extinderea eforturilor de atenuare în cadrul sectorului de construcţii din Moldova şi care să se soldeze cu reducerea emisiilor directe de CO2 pe baza implementării contractele de performanţă energetică. Pe parcursul perioadei februarie 2015-aprilie 2016 (Decizia CE din decembrie 2014) proiectul a acordat asistenţă tehnică Agenţiei pentru Eficienţă Energetică pentru organizarea cadrului operaţional al ESCO.
132. Rezultatele scontate: capacitatea sporită a Agenţiei pentru Eficienţă Energetică de a elabora legislaţia ESCO, de a dezvolta şi a îmbunătăţi cadrul legislativ. Alte sarcini includ elaborarea (în derulare) a modelului/formularului şi a metodologiei/orientărilor pentru efectuarea auditului energetic la CET-uri şi sistemele de încălzire centralizată (DHS), asistenţă pentru crearea unui centru informaţional pentru energie durabilă, inclusiv elaborarea materialelor informaţionale, şi asistenţă pentru îmbunătăţirea climatului investiţional pentru SE prin formularea recomandărilor referitoare la îmbunătăţirea climatului investiţional SE şi a legislaţiei, de exemplu condiţiile de creditare, reglementările bancare, stabilirea tarifelor, înlesniri fiscale şi infrastructura instituţională.
133. INOGATE susţine, de asemenea, Societăţile/Companiile de servicii energetice din Moldova, prin dirijarea adoptării legislaţiei secundare şi îmbunătăţirea contractului de performanţă energetică în conformitate cu cerinţele UE, precum şi prin oferirea de propuneri pentru perfecţionarea cadrului legislativ actual necesar implementării contractului de performanţă energetică. În mod specific, INNOGATE contribuie din luna martie 2015, prin elaborarea unor formulare adiţionale:
1) formularul contractului de performanţă energetică pentru sectorul public;
2) formularul contractului de performanţă energetică pentru sectorul privat;
3) metodologia contractării performanţei energetice în sectorul public, bazată pe cele mai bune practici (evaluarea fezabilităţii economice, distribuirea extrabeneficiilor proiectelor etc.);
4) orientări în scopul elaborării termenilor de referinţă pentru contractarea performanţei energetice în sectorul public (cerinţe tehnice, procedurile şi cerinţele de licitare etc.).
3.7.1. Servicii energetice în documente strategice şi legislaţia aplicabilă a Republicii Moldova
134. Începînd cu anul 2011 (Programul naţional pentru eficienţă energetică 2011-2020) şi 2013 (Strategia energetică a Republicii Moldova pînă în anul 2030 şi Planul naţional de acţiuni în domeniul eficienţei energetice pentru anii 2013-2015), documentele strategice ale ţării au pus în evidenţă relevanţa pieţei ESCO, a companiilor ESCO şi a contractelor de performanţă energetică.
135. Secţiunea 3 a capitolului VII din Programul naţional pentru eficienţă energetică, prevede următoarele:
Ministerul Economiei şi Infrastructurii va crea condiţii pentru dezvoltarea societăţilor de servicii energetice prin stabilirea unor stimulente economice.
Societăţile de servicii energetice vor fi persoane fizice sau juridice furnizoare de servicii energetice şi/sau alte măsuri de îmbunătăţire a eficienţei energetice în baza contractelor de performanţă.
Contractele de performanţă energetică scrise, în mod obligatoriu vor stipula:
a) consumul de bază de energie pînă la prestarea serviciilor care constituie subiectul contractului respectiv;
b) valoarea economiilor de energie garantate şi procedurile de atingere a lor;
c) modalităţile de finanţare a lucrărilor;
d) modul de recuperare a investiţiilor efectuate de compania de management respectivă sau, după caz , de terţi.
136. Articolul 173 din Strategia energetică a Republicii Moldova pînă în anul 2030 prevede “dezvoltarea pieţei contractelor bazate pe performanţă pentru serviciile energetice” ca una dintre măsurile pentru “facilitarea unei dezvoltări durabile ca obiectiv de bază, însemnînd îmbunătăţirea eficienţei energetice, care aduce bunăstare, confort pentru cetăţeni, precum şi economisirea energiei, contribuie la reducerea emisiilor de CO2”.
137. Articolul 104 din Planul naţional de acţiuni în domeniul eficienţei energetice pentru anii 2013-2015 include măsura “Dezvoltarea pieţei serviciilor energetice pentru sectorul industrial”, obiectivul căreia este “extinderea şi consolidarea calităţii serviciilor energetice oferite sectorului industrial şi altor sectoare pe piaţa Moldovei; susţinerea creşterii pieţei naţionale de servicii şi produse energetice pentru sectorul industrial”.
138. Cu referire la companiile ESCO, Legea nr.142 din 2 iulie 2010 cu privire la eficienţa energetică prevede următoarele:
Articolul 4
…societate de servicii energetice (ESCO) – persoană juridică furnizoare de servicii energetice şi/sau de alte măsuri de îmbunătăţire a eficienţei energetice în instalaţiile sau la sediul unui utilizator şi care acceptă un anumit risc financiar făcînd acest lucru. Plata serviciilor furnizate se bazează (integral sau parţial) pe îmbunătăţirea eficienţei energetice şi pe îndeplinirea celorlalte criterii de performanţă convenite.
Articolul 5
…promovarea iniţiativei private şi dezvoltarea societăţilor de servicii energetice care să contribuie la optimizarea exploatării sistemelor energetice, în bază de contracte de performanţă energetică.
Articolul 21
Societăţile de servicii energetice, precum şi terţii care participă la finanţarea proiectelor de eficienţă energetică pot beneficia de facilităţi fiscale în conformitate cu prevederile Codului fiscal.
Articolul 24
(1) Societăţile de servicii energetice prestează servicii energetice în baza contractelor de performanţă energetică, în care sînt stipulate:
a) consumul principal de energie pînă la prestarea serviciilor care constituie obiectul contractului respectiv;
b) valoarea economiilor de energie garantate şi procedurile de atingere a lor;
c) modalităţile de finanţare a lucrărilor;
d) modul de recuperare a investiţiilor efectuate de compania de management respectivă sau, după caz, de terţi.
(2) Distribuitorii de energie, operatorii sistemului de distribuţie a energiei, precum şi furnizorii de energie nu vor întreprinde nici o activitate care ar împiedica dezvoltarea pieţei de servicii energetice şi efectuarea altor măsuri de îmbunătăţire a eficienţei energetice.
(3) Distribuitorii de energie, operatorii sistemului de distribuţie a energiei, precum şi furnizorii de energie au obligaţia, în condiţiile legii, să ofere direct şi/sau indirect, prin alţi furnizori de servicii energetice, la solicitare, servicii energetice consumatorilor finali la preţuri competitive, să efectueze audite energetice la preţuri competitive în mod independent şi/sau măsuri de îmbunătăţire a eficienţei energetice, să promoveze aceste audite şi măsuri.
3.7.2. Lista furnizorilor de servicii energetice disponibili şi calificările acestora
139. Lista furnizorilor de servicii energetice disponibili poate fi accesată în două surse:
1) pagina web a Agenţiei pentru Eficienţă Energetică - ţinută în conformitate cu prevederile Hotărîrii Guvernului nr.1093 din 31 decembrie 2013 pentru aprobarea Regulamentului privind furnizarea serviciilor energetice;
2) pagina web a proiectului ESCO Moldova - Transformarea pieţei pentru eficienţa energetică urbană prin introducerea companiilor de servicii energetice”, inclusiv pe pagina oficială a Programului Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (http://www.md.undp.org/content/dam/moldova/docs/Project%20Documents/ESCO%20Moldova%20Project%20Document_EN.pdf, descriind situaţia la sfîrşitul anului 2015).
3.7.3. Examinarea pieţei naţionale pentru servicii energetice, descrierea situaţiei actuale şi marcarea perspectivelor de dezvoltare a pieţei
140. Analiza pieţei naţionale actuale ESCO, precum şi descrierea de perspectivă se bazează pe constatările Proiectului “ESCO Moldova - Transformarea pieţei pentru eficienţa energetică urbană prin introducerea companiilor de servicii energetice”.
141. Cadrul juridic şi regulatoriu necesar pentru dezvoltarea proiectelor de eficienţă energetică în sectorul public este deja existent. Actualmente, Ministerul Economiei şi Infrastructurii redactează un nou regulament şi un proiect de lege cu privire la condominiu, asigurînd implicarea ESCO pe baza utilizării contractelor de performanţă energetică. Cadrul regulatoriu este la prima vedere adecvat pentru dirijarea activităţilor ESCO. Nu au fost identificate obstacole de reglementare în sectorul municipal (nivelul local) pentru implementarea proiectelor de eficienţă energetică prin intermediul modelului de afaceri ESCO şi conform cerinţelor contractului de performanţă energetică definite de Ministerul Economiei şi Infrastructurii.
142. În Moldova încă nu există companii din sectorul privat care să utilizeze un model real de afaceri ESCO. Nu există experienţă de gestionare a modelului de afaceri ESCO. Furnizorii de servicii energetice doresc să pună în aplicare proiecte de eficienţă energetică în clădiri publice sau private în cazul în care consumatorul final are capacitatea să achite integral, printr-o singură tranşă, investiţia la etapa de dare în exploatare a proiectului de eficienţă energetică. În prezent, aceşti furnizori nu se află în poziţia care să le permită să-şi asume riscul financiar prin investirea capitalului propriu şi să aştepte 5 ani pentru a-şi recupera investiţia. În cazul în care unii dintre ei pot face acest lucru, va fi posibil de realizat un singur proiect de eficienţă energetică din cauza lipsei de capital propriu. Modelul de afaceri ESCO este adecvat atunci cînd ESCO poate avea acces la finanţarea proiectului prin intermediul emiterii unei garantări a împrumutului de către un terţ (Fondul de garantare a împrumutului).
3.8. Prezentarea calculelor nivelurilor optime ale costurilor
143. Legea nr.128 din 11 iulie 2014 prevede următoarele:
Articolul 9. Cerinţe minime de performanţă energetică
(3) Cerinţele minime de performanţă energetică se stabilesc ţinînd cont de nivelurile optime, din punctul de vedere al costurilor, calculate în conformitate cu metodologia elaborată şi aprobată de organul central de specialitate al administraţiei publice în domeniul construcţiilor.
144. Proiectul “Foaia de parcurs pentru implementarea Legii cu privire la performanţa energetică a clădirilor”, elaborat cu suportul Băncii Europene de Reconstrucţie şi Dezvoltare (MOL-N003b, paşii următori în direcţia implementării depline a Legii privind performanţa energetică a clădirilor şi a Directivei 2010/31/UE privind performanţa energetică a clădirilor performanţa energetică a clădirilor - Foaia de parcurs/Planul de acţiuni) stabileşte următoarele etape pentru calcularea nivelului optim al costurilor pentru cerinţele minime de performanţă energetică în conformitate cu Regulamentul (UE) nr.244/2012:
1) definiţia clădirii de referinţă (min. 9 clădiri);
2) definiţia pachetului de măsuri (variante) pentru evaluare (variantele/pachetele doar pentru elemente şi combinaţii ale anvelopei clădirii şi sistemelor tehnice);
3) calcularea performanţei energetice (energia furnizată, energia primară) pentru fiecare set de variante;
4) calcularea costurilor globale (financiare, macroeconomice) pentru fiecare set de variante;
5) derivarea nivelului optim al costului;
6) compararea nivelului optim al costului cu cerinţele minime de PE în vigoare sau stabilirea cerinţelor minime în cazul Republicii Moldova;
7) raportarea rezultatelor din calculul nivelului optim al costului şi compararea cu cel stabilit de Comunitatea Energetică (Comisia Europeană);
8) actualizarea cerinţelor naţionale minime în cazul existenţei unei discrepanţe semnificative între nivelurile calculate de CO2 şi cerinţele minime în vigoare, justificarea diferenţei sau planificarea măsurilor pentru reducerea discrepanţei.
145. Respectiv, în cadrul Proiectului, acţiunea “Derivarea nivelului optim al costului performanţei energetice, compararea cu cerinţele existente şi proiectul Raportului către Comunitatea Energetică” este planificată pentru trimestrul III, 2017.
3.9. Strategia pentru creşterea numărului de clădiri al căror consum energetic este aproape egal cu zero
146. Actualmente nu există un plan naţional oficial care să aibă scopul de a creşte numărul de clădiri al căror consum energetic este aproape egal cu zero.
147. Potrivit Foii de parcurs a Băncii Europeane de Reconstrucţie şi Dezvoltare, pentru perioada 2015-2017 ar trebui planificate următoarele activităţi:
1) realizarea unui studiu cu axare pe posibilităţile financiare şi tehnice pentru clădirile cu performanţă energetică ridicată, inclusiv clădirile al căror consum de energie este aproape egal cu zero, reflectarea condiţiilor naţionale, regionale şi locale (luînd în considerare calcularea nivelului optim al costului din calculul performanţei energetice);
2) definiţia detaliată a clădirii al cărei consum de energie este aproape egal cu zero, reflectarea condiţiilor naţionale, regionale sau locale, inclusiv indicatorul numeric al energiei primare în kWh/m² pe an şi reflectarea definiţiei propuse în anexa informativă H la standardul CEN EN15603:2015 (DIS 52000-1);
3) redactarea unui proiect de plan naţional de creştere a numărului de clădiri al căror consum de energie este aproape egal cu zero.
148. Respectiv, documentul strategic şi cel legislativ ar trebui întocmite şi adoptate:
1) Planul naţional de îmbunătăţire a performanţei energetice a clădirilor publice existente;
2) Planul naţional de îmbunătăţire a performanţei energetice a clădirilor rezidenţiale existente;
3) Măsuri şi instrumente financiare pentru atingerea obiectivelor, promovarea clădirilor al căror consum de energie este aproape egal cu zero, inclusiv detalii despre cerinţele naţionale şi măsurile pentru utilizarea energiei din surse regenerabile de energie.
Prezentul Plan naţional de acţiuni prevede măsura B2. Promovarea clădirilor al căror consum de energie este aproape egal cu zero, preluată cu aceeaşi denumire din Planul naţional de acţiuni în domeniul eficienţei energetice pentru anii 2013-2015.
3.10. Măsuri alternative pentru sisteme de încălzire şi climatizare a aerului
149. Legea nr.128 din 11 iulie 2014 privind performanţa energetică a clădirilor introduce cerinţele de inspecţie periodică a sistemelor de încălzire şi a sistemelor de climatizare din clădiri. Recomandările oferite utilizatorilor vizînd înlocuirea cazanelor, alte modificări operate sistemului termic şi soluţiile de alternativă pentru evaluarea randamentului şi a dimensionării cazanului în raport cu necesităţile de încălzire ale clădirii, la fel fac parte din inspecţiile periodice.
150. Sînt relevante următoarele dispoziţii ale legii:
Capitolul V.
Inspecţia periodică a sistemelor de încălzire
Articolul 23. Inspecţia periodică a sistemelor de încălzire
(1) Sistemele de încălzire echipate cu cazane cu o putere nominală utilă mai mare de 20 kW se supun unei inspecţii periodice.
(2) Sistemele de încălzire echipate cu cazane cu combustibil lichid sau solid cu o putere nominală utilă de peste 100 kW se inspectează cel puţin o dată la fiecare 2 ani, iar cele echipate cu cazane cu combustibil gazos cu o putere nominală utilă de peste 100 kW – cel puţin o dată la fiecare 4 ani.
(4) Periodicitatea şi modul de efectuare a inspecţiilor periodice ale sistemelor de încălzire se stabilesc de către Guvern în funcţie de categoria clădirii, de tipul şi puterea nominală utilă a sistemului de încălzire şi de alte condiţii, ţinînd cont de costurile de inspecţie şi de valoarea economiilor de energie estimate care ar putea rezulta din inspecţie.
(5) Termenul după expirarea căruia trebuie să fie efectuată prima inspecţie a sistemului de încălzire se stabileşte de către Guvern, în funcţie de data montării şi punerii în funcţiune a sistemului, precum şi de periodicitatea inspecţiilor stabilită pentru acest tip de sisteme.
______________________________
NOTĂ: Articolul 23 încă nu poate fi aplicat din cauza lipsei pîrghiilor necesare pentru funcţionarea corespunzătoare, stabilită de legislaţia secundară. În acest sens, se impune elaborarea unui regulament cu privire la inspecţiile periodice a sistemelor de încălzire şi aprobarea acestuia printr-o hotărîre de Guvern. Regulamentul a fost deja elaborat şi prezentat Guvernului spre aprobare.
Cu toate că articolul 23 prevede condiţiile pentru inspectare, articolul 24 prevede că recomandările oferite utilizatorilor vizînd înlocuirea cazanelor, alte modificări operate sistemului termic şi soluţiile de alternativă pentru evaluarea randamentului şi a dimensionării cazanului în raport cu necesităţile de încălzire ale clădirii sînt, la fel, incluse în inspecţiile periodice.
Articolul 24. Raportul de inspecţie periodică a sistemului de încălzire
(1) La efectuarea unei inspecţii periodice a sistemului de încălzire, inspectorul sistemelor de încălzire va întocmi un raport în scris.
(2) Raportul de inspecţie periodică a sistemului de încălzire include:
b) evaluarea randamentului şi a dimensionării cazanului în raport cu necesităţile de încălzire ale clădirii, precum şi alte date tehnice utilizate pentru întocmirea raportului;
c) concluzii şi recomandări pentru îmbunătăţirea fezabilă, din punctul de vedere al costurilor, a sistemului de încălzire inspectat;
d) indicatorii economici ai măsurilor recomandate pentru îmbunătăţirea sistemului de încălzire inspectat;
e) informaţii suplimentare ce pot facilita implementarea măsurilor recomandate pentru îmbunătăţirea sistemului de încălzire inspectat.
Capitolul VI.
Inspecţia periodică a sistemelor de climatizare şi raportul
de inspecţie periodică a sistemului de climatizare
Articolul 25. Inspecţia periodică a sistemelor de climatizare
(1) Sistemele de climatizare cu o putere nominală utilă mai mare de 12 kW se supun unei inspecţii periodice.
(3) Periodicitatea şi modul de efectuare a inspecţiilor periodice ale sistemelor de climatizare se stabilesc de către Guvern, în funcţie de categoria clădirii, de tipul şi puterea nominală utilă a sistemului de climatizare şi de alte condiţii, ţinînd cont de costurile de inspecţie şi de valoarea economiilor de energie estimate care ar putea rezulta din inspecţie.
Articolul 26. Raportul de inspecţie periodică a sistemului de climatizare
(1) La efectuarea unei inspecţii periodice a sistemului de climatizare, inspectorul sistemelor de climatizare va întocmi un raport în scris.
(2) Raportul de inspecţie periodică a sistemului de climatizare include:
b) evaluarea randamentului şi a dimensionării sistemului de climatizare în raport cu necesităţile de răcire ale clădirii, precum şi alte date tehnice utilizate pentru întocmirea raportului;
c) concluzii şi recomandări pentru îmbunătăţirea fezabilă, din punctul de vedere al costurilor, a sistemului de climatizare inspectat;
d) indicatorii economici ai măsurilor recomandate pentru îmbunătăţirea sistemului de climatizare inspectat;
e) informaţii suplimentare ce pot facilita implementarea măsurilor recomandate pentru îmbunătăţirea sistemului de climatizare inspectat.
151. În ceea ce priveşte implementarea dispoziţiilor legii, merită de menţionat că Regulamentul cu privire la efectuarea inspecţiilor periodice a cazanelor şi sistemelor de încălzire din clădiri este actualmente supus procedurii de aprobare.
152. Regulamentul cu privire la efectuarea inspecţiilor periodice a cazanelor şi sistemelor de încălzire din clădiri a fost elaborat în temeiul art.23 din Legea nr.128 din 11 iulie 2014 privind performanţa energetică a clădirilor.
153. Suplimentar consultărilor/recomandărilor oferite în procesul de întocmire a rapoartelor de inspecţie periodică, Agenţia pentru Eficienţă Energetică oferă asistenţă tehnică companiilor pe aspecte ce ţin de eficienţa energetică (inclusiv modele, proceduri, contacte, reţele, informaţii despre finanţare, linia fierbinte) în scopul reducerii costurilor energetice (inclusiv posibilităţile de finanţare, calculatoare pentru consumatorii finali) pentru gospodării casnice private şi consumatori finali.
3.11. Măsuri de susţinere a implementării Directivei 2010/31/UE privind performanţa energetică a clădirilor
154. Legea nr.128 din 7 iulie 2014 privind performanţa energetică a clădirilor introduce obligaţia pentru Guvern de a stabili şi a implementa măsuri şi instrumente financiare:
Capitolul X.
Promovarea îmbunătăţirii performanţei energetice a clădirilor
Articolul 34. Stimulente financiare pentru promovarea îmbunătăţirii performanţei energetice a clădirilor
(1) Guvernul asigură elaborarea şi implementarea programelor şi a planurilor de acţiuni naţionale privind îmbunătăţirea performanţei energetice a clădirilor.
(2) Guvernul stabileşte şi implementează stimulente financiare pentru:
(a) realizarea măsurilor de îmbunătăţire a performanţei energetice a clădirilor existente, a unităţilor şi elementelor acestora;
(b) promovarea construcţiei clădirilor noi al căror consum de energie este aproape egal cu zero şi promovarea transformării clădirilor existente în clădiri al căror consum de energie este aproape egal cu zero.
(3) Guvernul stabileşte măsuri de susţinere a păturilor social vulnerabile de populaţie la obţinerea certificatului energetic al clădirii.
4. MĂSURI DE POLITICI PENTRU IMPLEMENTAREA
DIRECTIVEI 2012/27/UE PRIVIND EFICIENŢA ENERGETICĂ
4.1. Măsuri legislative şi raportarea privind obiectivul stabilit pentru anul 2020
155. Tabelul următor prezintă sumarul actualizat al tuturor măsurilor majore (implementate şi planificate) pentru a crea un cadru adecvat de politic, juridic, de reglementare şi instituţional în vederea transpunerii Directivei 2012/27/UE privind eficienţa energetică în timp util, a stabili şi a realiza obiectivul(e) de eficienţă energetică 2020.
|
Tabelul 24 Măsuri de politici pentru implementarea Directivei 2012/27/UE |
||||||
| Art. | Conţinut | Cerinţe | Termenul-limită/ calendar | Măsura implementată | Situaţia | Autoritatea/ instituţia responsabilă |
| 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 |
| 1. | Obiective de Eficienţă Energetică | Raportarea îndeplinirii obiectivelor către ECS | 30 iunie, începînd cu 2017; Art.24 alin.(1) şi anexa XIV, partea 1 | Stabilit de Planul naţional de acţiuni în domeniul eficienţei energetice al Republicii Moldova şi raportarea progresului în fiecare an | Menţionată în Planul naţional de acţiuni în domeniul eficienţei energetice pentru anii 2016-2018 | Ministerul Economiei şi Infrastructurii, Agenţia pentru Eficienţă Energetică |
| 2. | Renovarea clădirilor | Stabilirea unei strategii pe termen lung pentru mobilizarea investiţiilor în renovarea stocului naţional de clădiri rezidenţiale şi comerciale, atît publice, cît şi private | 30 martie 2017; Actualizat, ulterior, la fiecare 3 ani şi prezentat Secretariatului Comunităţii Energetice ca parte a Planului naţional de acţiuni în domeniul eficienţei energetice | Documentul strategic: Strategia de renovare a clădirilor; de elaborat, adoptat, publicat, implementat |
Acţiunea este indicată ca parte a măsurii B1 “Elaborarea cadrului legal cu privire la performanţa energetică a clădirilor” în Planul naţional de acţiuni în domeniul eficienţei energetice pentru anii 2016-2018 | Ministerul Economiei şi Infrastructurii, Agenţia pentru Eficienţă Energetică |
| 3. | Rolul de exemplu al clădirilor autorităţilor/ instituţiilor publice | Părţile contractante stabilesc şi pun la dispoziţia publicului un inventar al clădirilor administraţiei centrale încălzite şi/sau răcite cu o suprafaţă totală utilă de peste 500 m2 |
Pînă la 1 ianuarie 2017 | Legislativă: Metodologia de calcul al performanţei energetice, al cerinţelor minime de performanţă energetică în conformitate cu calcularea nivelului optim al costurilor. Administrativă: inventarul clădirilor publice. Strategică: planuri naţionale de îmbunătăţire a performanţei energetice pentru clădirile publice. Acţiunile indicate: renovarea în conformitate cu cerinţele şi elaborarea politicilor naţionale |
Legea nr.128 privind performanţa energetică a clădirilor a fost adoptată. Nu există acte legislative în susţinerea îndeplinirii acestor cerinţe. Proiectul “Foaia de parcurs pentru implementarea Directivei 2010/31/UE privind performanţa energetică a clădirilor în Republica Moldova” de adoptat şi de implementat. Componenta legislativă este menţionată ca parte a măsurii B1 “Elaborarea cadrului legal cu privire la performanţa energetică a clădirilor”, iar componenta acţiunii necesare este propusă ca parte a măsurii P1 “Îmbunătăţirea eficienţei energetice în sectorul clădirilor publice” din Planul naţional de acţiuni în domeniul eficienţei energetice pentru anii 2016-2018 |
Ministerul Economiei şi Infrastructurii, Agenţia pentru Eficienţă Energetică, MoE |
| Renovarea 1% din clădirile autorităţilor publice centrale cu suprafaţa mai mare de 500 m2 (250 m2 începînd cu 1 ianuarie 2019), care nu întrunesc cerinţele minime naţionale de performanţă energetică | În fiecare an, începînd cu1 decembrie 2017 | |||||
| 4. | Achiziţii efectuate de autorităţile/ instituţiile publice | Autorităţile publice centrale achiziţionează numai produse, servicii şi clădiri cu performanţă energetică sporită, atît timp cît acest proces este compatibil cu cost-eficacitatea, fezabilitatea economică, durabilitatea mai amplă, oportunitatea tehnică, precum şi concurenţă suficientă | 15 octombrie 2017 | Obligaţia ar trebui să fie aplicabilă contractelor de achiziţie a produselor, serviciilor şi construcţiilor de către autorităţile/ instituţiile publice în măsura în care astfel de contracte au valoarea egală sau mai mare decît pragurile stabilite în legislaţia din Republica Moldova. Stabilirea pragului prin lege şi prezentarea acestuia Secretariatului Comunităţii Energetice. Îndeplinirea cerinţei privind rolul de exemplu al autorităţilor/instituţiilor publice pentru a le încuraja să achiziţioneze doar servicii şi produse cu randament sporit |
Legea nr.131 din 3 iulie 2015 cu privire la achiziţiile publice nu întruneşte cerinţele. Măsura specifică H2. “Actualizarea şi adoptarea cadrului juridic în vederea asigurării punerii în aplicare a Directivei privind eficienţa energetică şi a Legii cu privire la eficienţa energetică” este inclusă în Planul naţional de acţiuni în domeniul eficienţei energetice pentru anii 2016-2018 în vederea eliminării acestei lacune |
Ministerul Finanţelor, Agenţia pentru Eficienţă Energetică, Ministerul Finanţelor |
| 5. | Sistemul de obligaţii de eficienţă energetică | Desemnarea părţilor obligate şi instituirea unui sistem de obligaţii de eficienţă energetică pentru acestea, în vederea îndeplinirii obiectivului stabilit de economisire a energiei calculat în conformitate cu dispoziţiile art.7. În mod alternativ, asigurarea unor măsuri de politici aplicabile pentru a atinge economii echivalente | Notificarea Secretariatului Comunităţii Energetice pînă la 15 octombrie 2017 despre modul de calcul al obiectivului.
Notificarea Secretariatului Comunităţii Energetice, despre pînă la 15 martie 2017,a măsurilor de politici alternative sistemului de obligaţii. Îndeplinirea obiectivului în fiecare an, începînd cu 1 ianuarie 2017 pînă la 31 decembrie 2020, conform Directivei |
Stabilit de Planul naţional de acţiuni în domeniul eficienţei energetice al Republicii Moldova, actualizarea legislaţiei primare, elaborarea legislaţiei secundare pentru implementare şi notificare Secretariatului Comunităţii Energetice | Măsurile pentru a obţine economii echivalente celor stabilite pe baza implementării sistemului de obligaţii sînt incluse în Planul naţional de acţiuni în domeniul eficienţei energetice al Republicii Moldova 2016-2018.
|
Ministerul Economiei şi Infrastructurii, Ministerul Finanţelor, Ministerul Mediului, Agenţia pentru Eficienţă Energetică |
| 6. | Audituri energetice şi ale Sistemului de monitorizare a energiei | Promovarea disponibilităţii pentru toţi clienţii finali ai auditului energetic de calitate care este cost-eficient şi realizat în mod independent de experţi calificaţi şi/sau acreditaţi în conformitate cu criteriile de calificare; sau implementate şi supervizate de autorităţi independente în conformitate cu legislaţia naţională. Întreprinderile care nu sînt întreprinderi mici şi mijlocii sînt supuse auditului energetic, efectuat într-o manieră independentă şi cost-eficienţă de către experţi calificaţi şi/sau acreditaţi, sau implementate şi supervizate de autorităţi independente în conformitate cu legislaţia naţională pînă la 5 noiembrie 2018 şi cel puţin la fiecare 4 ani de la data efectuării auditului energetic precedent | 15 octombrie 2017 | Actualizarea legislaţie pentru a se conforma cu cerinţele specifice | Definiţia întreprinderilor mici şi mijlocii nu este conformă cu cea utilizată în UE. Într-o proporţie semnificativă, Legea nr.142 din 2 iulie 2010 cu privire la eficienţa energetică abordează aspectele specifice ale auditului energetic, totuşi legea a intrat în vigoare înainte de adoptarea Directivei 2012/27/UE privind eficienţa energetică, motiv din care nu este conformă cu cerinţele specifice ale Directivei 2012/27/UE privind eficienţa energetică |
Ministerul Economiei şi Infrastructurii, Agenţia pentru Eficienţă Energetică, Biroul Naţional de Statistică Ministerul Finanţelor |
| 7-11. | Contorizarea, facturarea, costul accesului la contorizare şi facturare | În măsura în care este posibil din punct de vedere tehnic, rezonabil şi proporţionat financiar în raport cu economiile potenţiale de energie, consumatorii finali de energie electrică, gaze naturale, încălzire centralizată, climatizare centralizată şi apa caldă menajeră sînt asiguraţi cu contoare individuale la preţuri competitive care reflectă consumul efectiv real de energie al utilizatorului final şi asigură informaţii despre perioada efectivă de utilizare. Informaţiile din facturi sînt corecte şi bazate pe consumul efectiv. Consumatorii finali primesc facturile pentru consumul de energie şi informaţiile despre facturare gratuit; de asemenea, consumatorii finali au acces gratuit la datele despre consumul lor efectiv | 15 octombrie 2017 | Actualizarea legislaţiei primare pentru a se conforma cu cerinţele specifice şi elaborarea în mod corespunzător a reglementărilor necesare | Legislaţia cu privire la energia termică, precum şi energia electrică şi gazele naturale a fost reînnoită/ actualizată, astfel încît art.69 din Legea nr.108 din 27 mai 2016 cu privire la gazele naturale şi art.55 din Legea nr.107 din 27 mai 2016 cu privire la energia electrică stabilesc modul de evidenţă şi măsurare a gazelor naturale şi, respectiv, a energiei electrice. Mai mult decît atît, articolele respective stipulează că “[…] cheltuielile legate de procurarea, instalarea, sigilarea, verificarea metrologică, întreţinerea, repararea şi înlocuirea echipamentelor de măsurare la consumatorii casnici sînt suportate de operatorul sistemului de distribuţie din sursele incluse în tarifele pentru serviciul de distribuţie a energiei electrice (gazelor naturale), cu excepţia situaţiilor în care consumatorul casnic solicită instalarea unui echipament de măsurare inteligent, care permite înregistrarea orară a energiei electrice (gazelor naturale) consumate. În acest din urmă caz, consumatorul casnic respectiv suportă cheltuielile de procurare, întreţinere şi înlocuire a echipamentului de măsurare respectiv. |
Ministerul Economiei şi Infrastructurii, Agenţia Naţională pentru Reglementare în Energetică, Agenţia pentru Eficienţă Energetică |
| 12. | Promovarea eficienţei în încălzire şi răcire | Trebuie de efectuat evaluarea cuprinzătoare a potenţialului pentru aplicarea cogenerării de randament sporit şi încălzirea şi răcirea centralizată eficientă,cu notificarea Comisiei.
Adoptarea de politici care încurajează luarea în considerare la nivel local şi regional a potenţialului de utilizare eficientă a sistemelor de încălzire şi răcire, în particular acele sisteme care folosesc cogenerarea cu randament ridicat |
30 noiembrie 2018 | Pentru a realiza evaluarea menţionată, Părţile contractante realizează o analiză cost-beneficiu la nivelul întregului lor teritoriu, pe baza condiţiilor climaterice, a fezabilităţii economice şi oportunităţii tehnice. Acolo unde analiza cost-beneficiu are rezultate pozitive, vor fi întreprinse măsuri adecvate pentru dezvoltarea unei infrastructuri eficiente de încălzire şi răcire centralizată şi/sau pentru acomodarea dezvoltării cogenerării de randament sporit şi utilizarea încălzirii şi răcirii pe baza căldurii reziduale şi a surselor regenerabile de energie | Într-o anumită măsură, aspectele au fost abordate în studiul Echipei Economice Germane “Sporirea eficienţei energetice prin alocarea investiţiilor în CET-uri”, care este un rezultat pozitiv, fiind însă doar un pas preliminar.
Evaluarea cuprinzătoare prevăzută de Directiva 2012/27/UE privind eficienţa energetică este inclusă ca măsura E6 “Evaluarea cuprinzătoare a potenţialului pentru aplicarea cogenerării de înaltă eficienţă şi a termoficării şi răcirii centralizate eficient” în Planul naţional de acţiuni în domeniul eficienţei energetice pentru anii 2016-2018 |
Ministerul Economiei şi Infrastructurii, Agenţia pentru Eficienţă Energetică |
| 13. | Transformarea, transportul şi distribuţia energiei | Autoritatea naţională de reglementare în energetică ţine cont de eficienţa energetică în procesul de realizare a sarcinilor specificate în Directivele 2009/72/CE şi 2009/73/CE cu privire la deciziile în materie de exploatare a infrastructurii de energie electrică şi gaze naturale. De asemenea, sînt oferite stimulente pentru operatorii de reţea în vederea prestării serviciilor de sistem utilizatorilor de reţea, permiţîndu-le să implementeze măsuri de îmbunătăţire a eficienţei energetice în contextul valorificării continue a reţelelor inteligente | 15 octombrie 2017 | Implementarea legislaţiei privind energia electrică şi gazele naturale cu implementarea dispoziţiilor specifice din Directivele 2009/72/CE, 2009/73/CE şi Directiva 2012/27/UE privind eficienţa energetică, inclusiv elaborarea cadrului normativ secundar aferent elementelor respective ale legislaţiei primare | Actualmente, legislaţia privind energia electrică şi gazele naturale (reprezentate de Legea nr.107 din 27 mai 2016 cu privire la energia electrică şi Legea nr.108 din 27 mai 2016 cu privire la gazele naturale) vin pentru transpunerea parţială a acquis-ului comunitar, şi anume:
Legea nr.107 din 27 mai 2016 transpune art.1-12, 14-16, 18, 22-38, 40-43, precum şi prevederile anexei I din Directiva 2009/72/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 13 iulie 2009 privind normele comune pentru piaţa internă a energiei electrice şi de abrogare a Directivei 2003/54/CE; art.1-3, 13-17, 19 şi 21, precum şi prevederile anexei I din Regulamentul (CE) 714/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului din 13 iulie 2009 privind condiţiile de acces la reţea pentru schimburile transfrontaliere de energie electrică şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr.1228/2003; Directiva 2005/89/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 18 ianuarie 2006 privind măsurile menite să garanteze siguranţa aprovizionării cu energie electrică şi investiţiile în infrastructuri; Legea 108 din 27 mai 2016 transpune art.1-42, 44-48, precum şi prevederile anexei I din Directiva 2009/73/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 13 iulie 2009 privind normele comune pentru piaţa internă în sectorul gazelor naturale şi de abrogare a Directivei 2003/55/CE; art.1-3, 13–22, 24 şi 26, precum şi prevederile anexei I din Regulamentul (CE) nr.715/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului din 13 iulie 2009 privind condiţiile de acces la reţelele pentru transportul gazelor naturale şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr.1775/2005; Directiva 2004/67/CE a Consiliului din 26 aprilie 2004 privind măsurile de garantare a securităţii aprovizionării cu gaz natural. Măsura specifică H2.“Actualizarea şi adoptarea cadrului juridic în vederea asigurării punerii în aplicare a Directivei privind eficienţa energetică şi a Legii cu privire la eficienţa energetică” este inclusă în Planul naţional de acţiuni în domeniul eficienţei energetice pentru anii 2016-2018 pentru a elimina această lacună |
Ministerul Economiei şi Infrastructurii, Agenţia Naţională pentru Reglementare în Energetică, Agenţia pentru Eficienţă Energetică |
| Este în derulare evaluarea potenţialului de eficienţă energetică în infrastructura de furnizare a gazelor naturale şi energiei electrice, în special cu privire la transport, distribuţie, gestionarea sarcinii şi inter-operabilitate, şi conectarea la instalaţiile de generare a energiei, inclusiv posibilităţile de acces ale micro generatoarelor de energie | 15 octombrie 2018 | |||||
| Sînt identificate măsuri concrete şi investiţiile necesare pentru introducerea îmbunătăţirilor cost-eficiente în materie de eficienţă energetică în infrastructura reţelei, stabilind un calendar al introducerii acestora | ||||||
| 14. | Disponibilitatea schemelor de calificare, acreditare şi certificare | Schemele de certificare şi/sau acreditare şi/sau schemele de calificare echivalentă inclusiv, după caz, programele potrivite de instruire devin disponibile sau sînt deja disponibile pentru furnizorii de servicii energetice, audit energetic, managerii energetici şi instalatorii de elemente edilitare cu impact energetic | 31 decembrie 2017 | Accelerarea implementării schemelor de certificare şi acreditare cu toate aspectele logistice necesare | Implementarea certificării performanţei energetice a clădirilor este amînată, fapt ce afectează dezvoltarea ESCO.
Legea nr.128 din 11 iulie 2014 privind performanţa energetică a clădirilor ar trebui pusă în aplicare cît mai rapid, fiind adoptată în acelaşi ritm legislaţia secundară |
Ministerul Economiei şi Infrastructurii, Agenţia pentru Eficienţă Energetică |
| 15. | Servicii energetice | Promovarea pieţei de servicii energetice şi accesul întreprinderilor mici şi mijlocii la această piaţă | 15 octombrie 2017 | Contractele de servicii energetice disponibile şi clauzele care ar trebui incluse în astfel de contracte pentru a garanta economii de energie şi respectarea drepturilor consumatorilor finali. Instrumente şi stimulente financiare, granturi şi împrumuturi pentru a sprijini proiecte de servicii de eficienţă energetică. Distribuirea modelelor de contracte pentru contractele de performanţă energetică | Un proiect dedicat să creeze piaţa ESCO în Republica Moldova, prin convertirea companiilor existente prestatoare de servicii energetice în societăţi ESCO, în calitate de bază pentru extinderea eforturilor de atenuare în tot sectorul construcţiilor din Republica Moldova este implementat de Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare. Fondul pentru Eficienţă Energetică a acceptat rolul de cofinanţator în implementarea proiectului Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare/Fondul Global de Mediu. Măsura specifică H4. Promovarea companiilor de servicii energetice (ESCO)” este inclusă în Plan naţional de acţiuni în domeniul eficienţei energetice al Republicii Moldova 2016-2018, preluată din Planul naţional de acţiuni în domeniul eficienţei energetice pentru anii 2013-2015 | Ministerul Economiei şi Infrastructurii, Ministerul Finanţelor, Ministerul Mediului, Agenţia pentru Eficienţă Energetică |
| 16. | Fondul naţional pentru eficienţă energetică, finanţare şi suport tehnic | Asigurarea instituirii facilităţilor de finanţare sau utilizarea celor existente, îmbunătăţirea măsurilor de Eficienţă Energetică pentru maximizarea beneficiilor fluxurilor multiple de finanţare. Crearea unui Fond naţional de eficienţă energetică | 15 octombrie 2017 | Promovarea stimulentelor financiare pentru efectuarea investiţiilor în scopul acumulării economiilor de energie | Este instituit Fondul pentru eficienţă energetică, care demonstrează rezultate tangibile.
Legislaţia financiară în vigoare permite existenţa şi exploatarea cu rezultate tangibile a unor facilitatori precum MoSEFF, MoREEFF |
Ministerul Finanţelor, Agenţia pentru Eficienţă Energetică |
4.2. Strategia de renovare a clădirilor
156. Potrivit articolului 4 din Directiva 2012/27/UE privind eficienţa energetică: “Părţile contractante stabilesc o strategie pe termen lung pentru mobilizarea investiţiilor în renovarea stocului de clădiri rezidenţiale şi comerciale, atît publice, cît şi private, existente la nivel naţional.” Prima versiune a Strategiei va fi publicată pînă la 30 martie 2017.
157. În procesul de elaborare a Strategiei de renovare, Ministerul Economiei şi Infrastructurii va prelua drept bază dispoziţiile Legii nr.128 din 11 iulie 2014:
Articolul 12. Performanţa energetică a clădirilor existente
(1) Clădirile existente şi unităţile acestora, atunci cînd sînt supuse renovării majore, trebuie să întrunească cerinţele minime de performanţă energetică stabilite în conformitate cu art.9 în măsura în care acest lucru este fezabil din punct de vedere tehnic, economic şi funcţional.
(2) Cerinţele minime de performanţă energetică sînt obligatorii pentru elementele unei clădiri existente care fac parte din anvelopa clădirii şi care au un impact semnificativ asupra performanţei energetice a acestei anvelope atunci cînd sînt modernizate sau înlocuite, pentru a se atinge niveluri optime din punctul de vedere al costurilor.
158. În acest scop vor fi realizate următoarele acţiuni, iar rezultatele acestora vor fi ulterior integrate în Strategia de renovare a clădirilor menţionată la articolul 4 din Directiva 2012/27/UE privind eficienţa energetică.
Acestea reprezintă un mixt rezonabil de colectare şi punere la dispoziţie a informaţiilor; planificare, elaborare a reglementărilor şi acordare a stimulentelor. Cadrul eficient pentru renovarea clădirilor ar trebui să fie o combinaţie rezonabilă de cerinţe minime referitoare la performanţa energetică bazate pe calcularea nivelului optim al costurilor, care să permită finanţarea efectivă a acţiunilor în materie de eficienţă energetică şi cele voluntare, care depăşesc cerinţele minime, dar beneficiază de pe urma stimulentelor specifice realiste. Acest cadru ar putea fi proiectat de Strategia privind renovarea clădirilor în cazul în care dezvoltătorii cunosc exact situaţia referitoare la parcul imobiliar/stocul clădirilor (şi proprietarii acestora) în termeni cantitativi (m2 de suprafaţă) şi calitativi (performanţa energetică).
e) Inventarierea separată a parcului imobiliar (construcţii publice şi rezidenţiale, suprafaţa şi performanţa energetică; cazurile care ar trebui scutite de renovare sau de măsuri de renovare ar trebui limitate în mod rezonabil), dar în coordonare cu inventarul prevăzut la articolul 5 din Directiva privind eficienţa energetică (Directiva 2012/27/UE).
f) Monitorizarea + Foaia de parcurs pentru renovarea clădirilor publice.
g) Cerinţele obligatorii prevăzute de reglementări (performanţa energetică minimă).
h) Stimulente financiare pentru renovarea clădirilor publice/rezidenţiale:
- credite fiscale, deduceri fiscale pentru modernizarea energetică, rată redusă de TVA pentru renovare (atît timp cît proprietarii gospodăriilor nu pretind la subvenţii publice pentru acţiunile de eficienţă energetică realizate, ei pot beneficia de scutiri fiscale);
- împrumuturi bancare, împrumuturi cu o dobîndă redusă, împrumut cu dobînda 0% (acest stimulent ar trebui agreat cu băncile participante la programul de punere în aplicare a liniei de credit);
- granturi pentru companiile de servicii publice pentru locatari (acest sprijin ar putea fi acordat în funcţie de bugetul Fondului pentru Eficienţă Energetică şi fondurile atrase de la donatori);
- finanţare pentru categoriile vulnerabile/de risc ale de populaţiei, măsuri de eficienţă energetică pentru gospodăriile casnice cu sărăcie energetică, gospodăriile casnice cu nivel scăzut de venit (primordial ar trebui formulată clar definiţia categoriei-ţintă);
- programe de suport pentru construcţia şi renovarea obiectelor cu aplicarea măsurilor de eficienţă energetică, stimulente, granturi în domeniul energetic, subvenţii acordate municipalităţilor pentru renovare;
i) scheme pentru integrarea energie din surse regenerabile (clădirile existente supuse renovării majore trebuie să consume o anumită cantitate minimă de energie din surse regenerabile, determinată de autoritatea centrală in domeniul construcţiilor).
159. Clădirile noi şi clădirile existente supuse renovării majore trebuie să consume o anumită cantitate minimă de energie din surse regenerabile, determinată de autoritatea centrală de construcţie. Această obligaţie trebuie onorată, estimînd cota de energie din surse regenerabile în conformitate cu procedurile de calcul cuprinse de noul standard CEN prEN15603 (ISO 52000-1).
4.3. Clădirile autorităţilor administraţiei publice centrale
4.3.1. Informaţii despre inventarul publicat al clădirilor încălzite şi climatizate (cu suprafaţa mai mare de 500 m2) ale autorităţilor publice centrale
160. Nu există date statistice separate pentru clădirile autorităţilor publice centrale, la fel, nu sînt disponibile date despre clădirile cu suprafaţa mai mare de 500m2 şi 250 m2, în timp ce Decizia D/2015/08/MC-EnC stabileşte în părţile contractante din Comunitatea Energetică termenul-limită (1 ianuarie 2017) pentru obligaţia de inventariere a autorităţilor publice centrale cu suprafaţă mai mare de 500 m2. Inventarul clădirilor (publice şi private) este oferit de Biroul Naţional de Statistică, însă acesta nu acoperă cerinţele Directivei şi nu poate susţine calculele şi elaborarea politicilor. Mai mult decît atît, performanţa energetică a clădirilor autorităţilor publice centrale nu este cunoscută. Prin urmare, nu este posibil de efectuat calculul economiilor realizabile pe baza renovării suprafeţelor şi substituirea posibilă a acestor economii cu o cantitate egală ce provine din renovarea majoră a unor suprafeţe mai mici şi combinarea acesteia cu măsuri de schimbare comportamentală.
|
Tabelul 25 Date statistice despre locuinţele (publice şi private) din Republica Moldova la situaţia din 1 ianuarie 2015 |
||
| Suprafaţa totală, mii m2 | (%) | |
| Locuinţe – total din care: | 81,046.5 | 100.0 |
| publice | 1,834.1 | 2.3 |
| private | 79,1462 | 97.7 |
161. Clasa energetică care descrie performanţa energetică a fiecărei clădiri va fi stabilită în conformitate cu Metodologia de calcul al performanţei energetice a clădirilor ce urmează a fi elaborată. Certificatul energetic va determina starea efectivă a clădirii.
162. Facilitatea de asistenţă tehnică pentru proiectele din regiunea Dunării (TAF DRP – eng. Technical Assistance Facility for Danube Region Projects) va susţine Proiectul-pilot “Date de referinţă, elaborarea procedurii de eliberare a certificatelor de performanţă pentru eficienţa energetică a construcţiilor din Republica Moldova”. Selectarea proiectelor pentru apelul nr.3 TAF-DRP a fost încheiată în octombrie 2015.
|
Tabelul 26 Apelul nr.3 TAF-DRP: Lista de proiecte selectate |
||||
| Nr. proiectului | Acronimul proiectului | Denumirea proiectului | Domeniul prioritar abordat | Denumirea solicitantului |
| 01-05-C3_PA02 | Ref Dat ECPE | Proiectul-pilot “Date de referinţă, elaborarea procedurii de eliberare a certificatelor de performanţă energetică a construcţiilor din Republica Moldova” | PA 02 Energetic | Ministerul Economiei şi Infrastructurii |
4.3.2. Construcţiile altor autorităţi ale administraţiei publice
163. Aspectele de eficienţă energetică în clădirile publice, altele decît cele guvernamentale, sînt abordate în Republica Moldova la diferite niveluri: regional (strategii şi programe regionale), raional şi municipal (programe de 3 ani pentru eficienţă energetică, planuri de acţiune de un an în domeniul eficienţei energetice, planuri de acţiune pentru energie durabilă).
164. Viziunea de ansamblu pentru orientarea acţiunilor autorităţilor publice locale este expusă în 3 programe sectoriale regionale armonizate pentru eficienţa energetică în clădirile publice întocmite de agenţiile regionale de dezvoltare cu sprijinul GIZ, Deutsche Zusamen Arbeit, Ministerul Federal pentru Cooperare Economică şi Dezvoltare (BMZ), Ministerul Economiei şi Infrastructurii şi al Ambasadei Suediei la Chişinău.
165. Programele sectoriale regionale menţionate la pct.164 sînt orientate pe trei regiuni de dezvoltare, din cele şase distinse conform Legii nr.438-XVI din 28 decembrie 2006 privind dezvoltarea regională în Republica Moldova, după cum urmează: Nord, Centru şi Sud. Documentele de planificare regională în domeniul eficienţei energetice a clădirilor publice sînt elaborate pentru perioada 2013-2020. Programele sectorului regional oferă o analiză cantitativă a consumului de energie la nivel raional şi regional, care vor susţine obiectivele autorităţilor publice locale şi vor asigura informaţii pentru programele/planurile proprii de eficienţă energetică. Toate programele au fost aprobate în iunie 2014.
166. Potrivit fiecărui program sectorial regional în domeniul eficienţei energetice în clădirile publice, majoritatea clădirilor publice necesită reparaţie capitală, fapt ce determină oportunitatea majoră de a introduce măsuri de eficienţă energetică.
167. Clădirile publice sînt clasificate în 4 categorii principale:
- clădiri din sectorul educaţiei (instituţii preşcolare şi preuniversitare);
- clădiri din sectorul medical (spitale publice, instituţii medico-sanitare, policlinici);
- clădiri din sectorul administrativ (primării, consilii raionale); şi
- clădiri din sectorul social (aziluri şi orfelinate).
168. Sumarul obiectivelor celor 3 regiuni de dezvoltare de a realiza obiectivul stabilit de documentele strategice (cota de renovare de 10% pînă în 2020) este prezentat în tabelul de mai jos.
|
Tabelul 27 Sumarul obiectivelor regiunilor de dezvoltare |
||||||
| Regiunea | Centru | Nord | Sud | |||
| Parcul imobiliar (clădiri publice) în anul de referinţă 2009, în m² | 1,744,518 | 1,609,416 | 934,972 | |||
| Calendar | 2016 | 2020 | 2016 | 2020 | 2016 | 2020 |
| Rata de renovare, în % | 4% | 10% | 4% | 10% | 4% | 10% |
| Suprafaţa renovată, în m² | 69,780 | 174,452 | 64,377 | 160,941 | 37,398 | 93,497 |
| Economii anuale estimate de energie, în MWh | 11,025 | 27,563 | 10,171 | 25,429 | 5,909 | 14,773 |
| Total | ||||||
| Economii anuale estimate de energie în MWh | 27,105 | 67,765 | ||||
| Economii anuale estimate de energie în ktep | 2.33 | 5.83 | ||||
4.3.3. Măsuri întreprinse sau planificate pentru a încuraja autorităţile/instituţiile publice şi de drept public care gestionează locuinţele sociale să adopte planuri de eficienţă energetică care să demonstreze rolul, de exemplu, în materie de eficienţă energetică a clădirilor autorităţilor/ instituţiilor publice
169. O serie de documente legislative/de planificare nu numai încurajează, dar şi obligă autorităţile/instituţiile publice locale să adopte programe/planuri în domeniul eficienţei energetice.
1) Conform Legii nr.142 din 2 iulie 2010 cu privire la eficienţa energetică (art.18), Consiliile raionale şi consiliile municipale, Adunarea Populară a UTA Găgăuzia au obligaţia să asigure elaborarea, coordonarea şi aprobarea propriilor programe (pe 3 ani) şi planuri (pe 1 an) de îmbunătăţire a eficienţei energetice. Articolul 19 stipulează obligaţia de a întocmi rapoarte privind îndeplinirea programelor locale pentru eficienţă energetică.
2) Programul naţional pentru eficienţă energetică 2011-2020, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.833 din 10 noiembrie 2011, pune în aplicare dispoziţiile legii şi prevede obligaţia autorităţile publice locale de a elabora planuri locale de acţiuni în domeniul eficienţei energetice (Cap. V lit.h)).
3) Planul naţional de acţiuni în domeniul eficienţei energetice pentru anii 2013-2015, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.113 din 7 februarie 2013, de asemenea, prevede (art.64) elaborarea planurilor locale proprii de acţiuni în domeniul eficienţei energetice (lit. d) şi întocmirea rapoartelor anuale pe baza formularelor elaborate de Agenţia pentru Eficienţă Energetică.
170. În conformitate cu dispoziţiile legii, în 2013 agenţiile de dezvoltare regională: Agenţia de dezvoltare regională Centru, Agenţia de dezvoltare regională Nord şi Agenţia de dezvoltare regională Sud au finalizat elaborarea documentelor de planificare regională cu privire la eficienţa energetică în clădirile publice, cu participarea activă a organizaţiilor internaţionale, managerilor energetici raionali, experţilor în domeniul eficienţei energetice, reprezentanţilor autorităţilor publice locale şi ministerelor de ramură.
171. Convenţia primarilor, iniţiativa UE, aduce împreună autorităţile locale şi regionale într-un angajament voluntar comun de a spori eficienţa energetică şi a utiliza surse regenerabile de energie în teritoriile lor. Semnatarii Convenţiei îşi propun să reducă cu 20% emisiile de CO2 pînă în 2020, contribuind în acest mod la dezvoltarea ecologică şi îmbunătăţirea calităţii vieţii.
172. Planurile de acţiune pentru energie durabilă (PAED) prezintă modul în care semnatarii Convenţiei vor realiza angajamentele asumate pînă în anul 2020. Planurile definesc măsuri concrete de reducere, calendare şi responsabilităţile atribuite, care transformă strategia pe termen lung în acţiune. Semnatarii se obligă să prezinte planurile de acţiune pentru energie durabilă peste un an de la aderarea la Convenţie. Planurile de acţiune pentru energie durabilă trebuie să fie aprobate de Consiliul municipal (sau de către un organism echivalent) şi să identifice inventarul de referinţă al emisiilor, precum şi elementele-cheie.
4.3.4. Lista autorităţilor administraţiei publice care au elaborat planuri de acţiune în domeniul eficienţei energetice
173. Potrivit dispoziţiei din capitolul VI al Programului naţional pentru eficienţă energetică 2011-2020, consiliile raionale şi consiliile municipale, Adunarea Populară a UTA Găgăuzia:
1) vor elabora programele proprii de eficienţă energetică la fiecare trei ani. Primul program va fi elaborat cu sprijinul Agenţiei pentru Eficienţă Energetică pentru perioada 2012-2014;
2) vor elabora planul de acţiuni privind eficienţa energetică pentru fiecare an, cu identificarea măsurilor prioritare, surselor de finanţare etc.;
3) vor elabora, la finele fiecărui an, un raport referitor la măsurile de eficienţă energetică întreprinse, expediindu-l Agenţiei pentru Eficienţă Energetică.
174. Conform articolului 116 din Planul naţional de acţiuni în domeniul eficienţei energetice pentru anii 2013-2015, conform legislaţiei în vigoare (Legea nr.142 din 2 iulie 2010), consiliile raionale, municipale şi Adunarea Populară a UTA Găgăuzia au obligaţia să elaboreze, să coordoneze şi să aprobe propriile programe şi planuri de îmbunătăţire a eficienţei energetice.
175. În ceea ce priveşte operatorii, Agenţia pentru Eficienţă Energetică elaborează, distribuie şi, ulterior, colectează formularele completate, în scopul raportării şi monitorizării procesului de implementare a dispoziţiilor Planului naţional de acţiuni în domeniul eficienţei energetice pentru anii 2013-2015.
176. De asemenea, Agenţia pentru Eficienţă Energetică centralizează datele din rapoarte, inclusiv obligaţia autorităţilor publice locale de a redacta şi de a aproba programe locale pentru îmbunătăţirea eficienţei energetice şi planuri locale de acţiuni în domeniul eficienţei energetice. Tabelul 28 de mai jos sumează rezultatele obţinute de autorităţile publice locale.
|
Tabelul 28 Autorităţile publice locale. Inventarul planurilor, programelor şi al managerilor energetici angajaţi |
|||
| Nr. crt. | Autoritatea publică locală | Programul local pentru eficienţă energetică (3 ani),
Planul local de acţiuni în domeniul eficienţei energetice (1 an) |
Angajarea managerilor energetici;
Instruirea managerilor energetici şi a altor persoane; Proiecte de eficienţă energetică în clădiri; Proiecte Energie din Surse Regenerabile (biomasă) |
| 1. | Consiliul municipal Bălţi | Prin Hotărîrea nr.14/35 din 26 decembrie 2013 a Consiliului municipal Bălţi a fost aprobat Programul municipal de promovare a eficienţei energetice în mun. Bălţi în 2014-2016.
Prin Hotărîrea nr.2/59 din 27 martie 2014 a Consiliului municipal Bălţi a fost aprobat Planul municipal de promovare a eficienţei energetice 2014. Planul municipal de acţiuni de îmbunătăţire a eficienţei energetice pentru 2015 se află la etapa de elaborare şi va fi finalizat în scurt timp |
Managerul energetic angajat din 2012 |
| Instruirea în domeniul eficienţei energetice susţinută de:
Agenţia de Dezvoltare Regională Nord, Academia de Administrare Publică pe lîngă Preşedintele Republicii Moldova în colaborare cu GIZ; Proiectul “STATUS” (agende strategice teritoriale pentru sisteme urbane din oraşe mici şi mijlocii), finanţat de Programul transnaţional pentru Europa de Sud-Est |
|||
| 2. | Consiliul raional Anenii Noi | La 4 noiembrie 2013 a fost aprobat PLEE2013-2016;
La 1 august 2014 a fost aprobat PLAEE 2014-2015 |
Managerul energetic angajat prin Hotărîrea Guvernului nr.139 din 1 decembrie 2012 |
| Instruirea în domeniul eficienţei energetice susţinută de:
Agenţia pentru Eficienţă Energetică; Fondul pentru Eficienţă Energetică; Ministerul Economiei şi Infrastructurii; Agenţia pentru Dezvoltare Regională Centru |
|||
| 3. | Consiliul raional Briceni | − La 2 decembrie 2013 a fost aprobat PLEE 2013-2016.
− În septembrie 2014 a fost aprobat PLAEE 2014-2016; − La 8 septembrie 2014 a fost aprobat PLAEE 2013-2015 |
Managerul energetic angajat prin Hotărîrea Guvernului nr.94 din 8 decembrie 2011 |
| Instruirea în domeniul eficienţei energetice susţinută de: Programul EUREM: Managerul energetic european | |||
| 4. | Consiliul raional Călăraşi | − În decembrie 2014 a fost aprobat PLEE 2015-2017 | Managerul energetic angajat din 1 octombrie 2012 |
| Instruirea în domeniul eficienţei energetice susţinută de:
Agenţia pentru Eficienţă Energetică; Fondul pentru Eficienţă Energetică; Ministerul Economiei şi Infrastructurii; Agenţia pentru Dezvoltare Regională Centru |
|||
| 5. | Consiliul raional Cantemir | Managerul energetic angajat prin Hotărîrea nr.1/01p din 15 martie 2013 | |
| Instruirea în domeniul eficienţei energetice susţinută de:
Agenţia pentru Eficienţă Energetică; Fondul pentru Eficienţă Energetică; Ministerul Economiei şi Infrastructurii; Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud; Agenţia Statelor Unite pentru Dezvoltarea Internaţională; Proiectul Energie şi Biomasă în Moldova; Programul EUREM: Managerul energetic european |
|||
| 6. | Consiliul raional Căuşeni | În 2014 a fost elaborat cu suportul USAID PLEE 2014-2016 | Managerul energetic angajat prin Hotărîrea nr.145p din 22 august 2014 |
| 7. | Consiliul raional Cimişlia | Acţiuni pentru realizarea măsurilor de eficienţă energetică, energie din surse regenerabile sînt stabilite în Planul strategic socio-economic al raionului Cimişlia 2013-2020 | Managerul energetic angajat |
| 8. | Consiliul raional Criuleni | La 23 mai 2013 a fost aprobat PLEE 2013-2016;
La 12 septembrie 2014 a fost aprobat PLAEE 2014-2015 |
Managerul energetic angajat |
| Instruirea în domeniul eficienţei energetice susţinută de:
Agenţia pentru Eficienţă Energetică; Fondul pentru Eficienţă Energetică; Ministerul Economiei şi Infrastructurii; Agenţia pentru Dezvoltare Regională Centru; Academia de Administrare Publică pe lîngă Preşedintele Republicii Moldova |
|||
| 9. | Consiliul raional Donduşeni | La 10 decembrie 2013 a fost aprobat PLEE 2013-2016;
La 25 iulie 2014 a fost aprobat PLAEE 2014-2015 |
Managerul energetic angajat prin Hotărîrea nr.42-P din 22 aprilie 2013 |
| Au fost organizate 3 sesiuni de instruire în domeniul eficienţei energetice în 2014 de către agenţiile de dezvoltare regională Nord | |||
| 10. | Consiliul raional Făleşti | Pînă la 1 iunie 2017 va fi elaborat PLEE 2018-2020;
Pînă la 1 iunie 2017 va fi elaborat PLAEE |
Managerul energetic angajat prin Hotărîrea nr.30-c din 19 martie 2014 |
| Instruirea în domeniul eficienţei energetice susţinută de:
Fondul pentru Eficienţă Energetică; Ministerul Economiei şi Infrastructurii |
|||
| 11. | Consiliul raional Floreşti | La 2 decembrie 2013 a fost elaborat PLEE 2013-2016;
În septembrie 2014 a fost elaborat PLAEE 2014-2016 |
Managerul energetic angajat prin Hotărîrea nr.22 din 4 februarie 2013 |
| Instruirea în domeniul eficienţei energetice susţinută de:
Agenţia pentru Eficienţă Energetică; Fondul pentru Eficienţă Energetică; Ministerul Economiei şi Infrastructurii; Agenţia pentru Dezvoltare Regională Centru; Academia de Administrare Publică pe lîngă Preşedintele Republicii Moldova |
|||
| 12. | Consiliul raional Ialoveni | În ianuarie 2015 a fost elaborat PLAEE 2015 | Managerul energetic angajat. |
| Instruirea în domeniul eficienţei energetice susţinută de:
Programul EUREM: Managerul energetic european, 15.09.2014-mai 2015, realizat de Camera de Comerţ şi Industrie a Republicii Moldova |
|||
| 13. | Consiliul raional Leova | La 2 decembrie 2013 a fost aprobat PLEE 2013-2016;
În septembrie 2014 a fost elaborat PLAEE 2014-2016; La 8 septembrie 2014 a fost adoptat PLAEE 2014-2015 |
Managerul energetic angajat prin Hotărîrea nr.251 din 10 decembrie 2014 |
| Instruirea în domeniul eficienţei energetice susţinută de
Programul EUREM: Managerul energetic european, septembrie 2014-mai 2015, realizat de Camera de Comerţ şi Industrie a Republicii Moldova |
|||
| 14. | Consiliul raional Nisporeni | La 2 decembrie 2013 Strategia de dezvoltare a raionului Nisporeni a fost aprobată; Planul de acţiuni se află la etapa de elaborare | Managerul energetic angajat |
| Instruirea în domeniul eficienţei energetice susţinută de:
Agenţia pentru Dezvoltare Regională Centru |
|||
| 15. | Consiliul raional Ocniţa | În 2013 a fost elaborat PLEE 2013-2016;
A fost aprobat PLAEE 2014-2015 |
Managerul energetic angajat prin Hotărîrea nr.145-C din 12 decembrie 2012 |
| Instruirea în domeniul eficienţei energetice susţinută de:
Agenţia pentru Eficienţă Energetică; Fondul pentru Eficienţă Energetică; Ministerul Economiei şi Infrastructurii; Agenţia pentru Dezvoltare Regională Nord; Academia de Administrare Publică pe lîngă Preşedintele Republicii Moldova |
|||
| 16. | Consiliul raional Rezina | La 2 decembrie 2013 a fost aprobat PLEE 2013-2016;
În septembrie 2014 a fost elaborat PLAEE 2014-2016; La 8 septembrie 2014 PLEE 2014-2015 a fost aprobat |
Managerul energetic angajat prin Hotărîrea nr.161-C din 12 septembrie 2012 |
| Instruirea în domeniul eficienţei energetice susţinută de:
Agenţia pentru Eficienţă Energetică; Fondul pentru Eficienţă Energetică; Ministerul Economiei şi Infrastructurii; Agenţia pentru Dezvoltare Regională Nord; Academia de Administrare Publică pe lîngă Preşedintele Republicii Moldova |
|||
| 17. | Consiliul raional Rîşcani | În 2013 a fost aprobat PLEE 2013-2016;
În septembrie 2014 a fost elaborat PLAEE 2014-2016; În 2014 a fost aprobat PLAEE 2014-2015 |
Managerul energetic angajat |
| Instruirea în domeniul eficienţei energetice susţinută de:
Agenţia pentru Eficienţă Energetică; Fondul pentru Eficienţă Energetică; Ministerul Economiei şi Infrastructurii; Agenţia pentru Dezvoltare Regională Centru; Academia de Administrare Publică pe lîngă Preşedintele Republicii Moldova |
|||
| 18. | Consiliul raional Soroca | În 2013 a fost aprobat PLEE 2013-2016;
În septembrie 2014 a fost elaborat PLAEE 2014-2016; În 2014 a fost aprobat PLAEE 2014-2015 |
Managerul energetic angajat |
| Instruirea în domeniul eficienţei energetice susţinută de:
Agenţia pentru Eficienţă Energetică; Fondul pentru Eficienţă Energetică; Ministerul Economiei şi Infrastructurii; Agenţia pentru Dezvoltare Regională Centru; Academia de Administrare Publică pe lîngă Preşedintele Republicii Moldova |
|||
| 19. | Consiliul raional Taraclia | La 26 decembrie 2013 a fost aprobat PLEE 2013-2016;
La 26 decembrie 2013 a fost aprobat PLAEE 2014-2015 |
Managerul energetic angajat din februarie 2013 |
| Instruirea în domeniul eficienţei energetice susţinută de:
Agenţia pentru Eficienţă Energetică; Fondul pentru Eficienţă Energetică; Ministerul Economiei şi Infrastructurii; Agenţia pentru Dezvoltare Regională Centru; Academia de Administrare Publică pe lîngă Preşedintele Republicii Moldova |
|||
177. Managerii energetici joacă un rol-cheie în dezvoltarea sistemelor de gestionare a energiei şi în elaborarea planurilor şi programelor de eficienţă energetică. Potrivit Programului naţional pentru eficienţă energetică 2011-2020: Autorităţile publice locale vor angaja un manager energetic sau instrui unul din angajaţi, pentru monitorizarea şi managementul consumurilor în teritoriu. […] Managerii energetici, cu suportul Agenţiei pentru Eficienţă Energetică, vor elabora Programe locale de îmbunătăţire a eficienţei energetice la fiecare trei ani şi planuri anuale de acţiuni privind implementarea măsurilor de eficienţă energetică […] Managerii energetici vor efectua cel puţin o dată pe an analiza consumului de energie în teritoriu, în vederea determinării eventualelor intervenţii pentru eficientizarea consumurilor de energie respective, în conformitate cu formularele standard elaborate de către autoritatea publică abilitată. Formularele standard vor fi completate şi anexate la raportul anual privind implementarea programelor locale de îmbunătăţire a eficienţei energetice.
178. Primăriile şi consiliile raionale din Republica Moldova au elaborat şi au aprobat Planul de acţiuni pentru energie durabilă în temeiul Convenţiei primarilor. Elaborarea Planului de acţiuni pentru energie durabilă urmează dispoziţiile indicative din Manual – Modul de elaborare a unui Plan de acţiuni pentru energie durabilă. Documentele Planului de acţiuni pentru energie durabilă se axează pe acţiunile planificate să reducă consumul de energie finală, precum şi emisiile de CO2, în conformitate cu angajamentele asumate în temeiul Convenţiei primarilor. Planul de acţiuni pentru energie durabilă include măsuri ce vizează sectoarele public şi privat, autorităţile publice locale urmînd să demonstreze rolul de exemplu pentru sectorul privat şi, în acest mod, clădirile autorităţilor publice locale vor constitui primele obiective în care vor fi implementate măsuri de economisire a energiei.
|
Tabelul 29 Aprobarea Planului de acţiuni pentru energie durabilă |
|
| Primăria | Data aprobării Planului de acţiuni pentru energie durabilă |
| Cantemir | 5 aprilie 2014 |
| Soroca | 19 noiembrie 2014 |
| Feşteliţa | 13 mai 2014 |
| Anenii Noi | 5 aprilie 2014 |
| Ungheni | 20 februarie 2014 |
| Ocniţa | 12 februarie 2014 |
| Bălţi | 26 decembrie 2013 |
| Călăraşi | 8 noiembrie 2014 |
| Căuşeni | 31 iulie 2014 |
| Drochia | 14 iunie 2014 |
| Ialoveni | 28 ianuarie 2014 |
179. Autorităţile publice locale elaborează programe şi planuri proprii de eficienţă energetică în conformitate cu legislaţia în vigoare. Acestea prezintă rapoarte anuale Agenţiei pentru Eficienţă Energetică şi coordonează implementarea măsurilor de eficienţă energetică în conformitate cu planurile/programele adoptate, folosind mijloace financiare alocate din bugetul de stat şi de către donatori.
|
Tabelul 30 Autorităţile publice locale. Inventarul rezultatelor obţinute |
||
| Nr. crt. | Autoritatea publică locală | Proiecte de eficienţă energetică în clădiri, Proiecte energie din surse Regenerabile (biomasă) |
| 1. | Consiliul municipal Bălţi | Proiecte de eficienţă energetică în clădiri:
− izolarea termică a pereţilor; − reparaţia acoperişurilor; − reparaţia şi înlocuirea ferestrelor şi a uşilor în locurile de utilizare comună |
| 2. | Consiliul raional Anenii Noi | 15 proiecte de Eficienţă energetică în clădiri:
− 6 grădiniţe; − 7 şcoli/licee; − 1 spital; − 1 centru sportiv |
| 3. | Consiliul raional Briceni | Domeniul de aplicare a proiectelor de eficienţă energetică în clădiri:
− izolarea termică a pereţilor; înlocuirea ferestrelor/uşilor; − instalarea cazanelor operate cu biomasă; − sisteme de încălzire; − schimbarea sistemului energetic. 27 de proiecte de eficienţă energetică în clădiri: − 7 grădiniţe; − 11 şcoli/licee; − 8 case de cultură; − clădirea Consiliului raional Briceni |
| Finanţarea proiectelor de eficienţă energetică în clădiri:
− bugetul de stat; − Fondul de Investiţii Sociale din Moldova; − Guvernul României; − Proiectul Energie şi Biomasă în Moldova; − APL 1; − Fondul pentru Eficienţă Energetică |
||
| 4. | Consiliul raional Călăraşi | 9 proiecte de eficienţă energetică în clădiri:
− 4 grădiniţe; − 4 şcoli / licee; − 1 spital |
| Finanţarea proiectelor de eficienţă energetică în clădiri:
− Fondul pentru Eficienţă Energetică |
||
| 5. | Consiliul raional Cantemir | 14 proiecte de eficienţă energetică în clădiri:
− 5 grădiniţe; − 6 şcoli/licee; − 1 spital; − clădirea Consiliului raional Cantemir; − clădirea Primăriei; − 3 proiecte de utilizare a biomasei |
| 6. | Consiliul raional Căuşeni | 1 proiect de eficienţă energetică în clădiri:
− 1 liceu. 3 proiecte din surse regenerabile de energie finanţate de Proiectul Energie şi Biomasă în Moldova: Încălzire cu biomasă: − 1 grădiniţă; − 2 licee |
| 7. | Consiliul raional Cimişlia | 14 proiecte de eficienţă energetică în clădiri:
− 1 liceu; − Consiliul raional; 1 proiect energie din surse regenerabile (biomasă), finanţat de Proiectul Energie şi Biomasă în Moldova |
| 8. | Consiliul raional Criuleni | 20 de proiecte de eficienţă energetică în clădiri:
− 4 grădiniţe; − 14 şcoli/licee; − 1 spital; − 1 centru medical |
| 9. | Consiliul raional Donduşeni | |
| 10. | Consiliul raional Făleşti | 20 proiecte de eficienţă energetică în clădiri:
− 4 grădiniţe; − 14 şcoli/licee; − 1 spital; − 1 centru medical |
| 11. | Consiliul raional Floreşti | 12 proiecte de eficienţă energetică în clădiri:
− 5 grădiniţe; − 5 şcoli/licee; − 1 spital; − 1 casă de cultură |
| 12. | Consiliul raional Ialoveni | 2 proiecte de eficienţă energetică în clădiri implementate în cadrul APP1:
− 1 grădiniţă; − 1 liceu. 6 proiecte de eficienţă energetică în clădiri iniţiate în cadrul APP3: 3 grădiniţe; 3 licee |
| Finanţarea proiectelor de eficienţă energetică în clădiri:
− Fondul pentru Eficienţă Energetică (2 proiecte realizate în cadrul APP1, 6 iniţiate în cadrul APP3) |
||
| 13. | Consiliul raional Leova | 3 proiecte de eficienţă energetică în clădiri realizate în cadrul APP1:
− 3 grădiniţe; 6 proiecte de eficienţă energetică în clădiri iniţiate în cadrul APP3: − 3 grădiniţe; − 3 şcoli/licee |
| Finanţarea proiectelor de eficienţă energetică în clădiri:
− Fondul pentru Eficienţă Energetică (3 proiecte realizate în cadrul APP1, 6 iniţiate în cadrul APP3) |
||
| 14. | Consiliul raional Nisporeni | 3 proiecte de eficienţă energetică în clădiri realizate în cadrul APP1:
− 1 grădiniţe; − 2 licee. 14 proiecte de eficienţă energetică în clădiri iniţiate în cadrul APP3: − 14 licee; 2 proiecte de energie din surse regenerabile, finanţate de Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare |
| Finanţarea proiectelor de eficienţă energetică în clădiri:
− Fondul pentru Eficienţă Energetică (3 proiecte realizate în cadrul APP1, 14 iniţiate în cadrul APP3) Finanţarea Proiectelor de energie din surse regenerabile în clădiri de Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare |
||
| 15. | Consiliul raional Ocniţa | 7 proiecte de eficienţă energetică în clădiri iniţiate în cadrul APP3, 3 respinse:
− 3 licee; − 1 casă de cultură. 2 proiecte de energie din surse regenerabile (cazane operate cu biomasă) finanţate de Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare, respectiv de Convenţia primarilor |
| Finanţarea proiectelor de eficienţă energetică în clădiri:
− Fondul pentru eficienţă energetică (4 proiecte iniţiate şi aprobate în cadrul APP3), din care 2 sînt cofinanţate din bugetul local. Finanţarea proiectelor de energie din surse regenerabile în clădiri de Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare şi Convenţia primarilor |
||
| 16. | Consiliul raional Rezina | 6 proiecte de eficienţă energetică în clădiri realizate în cadrul APP1:
− 1 grădiniţă; − 2 licee; − 1 spital; − 1 azil; − 1 casă de cultură. 9 proiecte de eficienţă energetică în clădiri iniţiate în cadrul APP3: − 4 grădiniţe; − 4 licee; − clădirea primăriei. 3 proiecte de energie din surse regenerabile (biomasă solidă) finanţate de Proiectul “Utilizarea eficientă a biomasei solide”,cu sprijin din partea Grupului moldo-japonez 2KR |
| Finanţarea proiectelor de eficienţă energetică în clădiri:
− Fondul pentru Eficienţă Energetică (6 proiecte realizate în cadrul APP1, 9 iniţiate în cadrul APP3). Finanţarea proiectelor de energie din surse regenerabile în clădiri de Proiectul “Utilizarea eficientă a biomasei solide”,cu sprijin din partea Grupului moldo-japonez 2KR |
||
| 17. | Consiliul raional Rîşcani | 11 Proiecte de eficienţă energetică în clădiri iniţiate în cadrul APP3:
− 1 grădiniţă; − 6 licee; − 1 spital; − 3 centre de sănătate publică |
| Finanţarea proiectelor de eficienţă energetică în clădiri:
− Fondul pentru Eficienţă Energetică (11 proiecte iniţiate în cadrul APP3) |
||
| 18. | Consiliul raional Soroca | 2 proiecte de eficienţă energetică în clădiri realizate în cadrul APP1: − 2 licee |
| Finanţarea proiectelor de eficienţă energetică în clădiri:
− Fondul pentru Eficienţă Energetică (2 proiecte implementate în cadrul APP1) |
||
| 19. | Consiliul raional Taraclia | 4 proiecte de eficienţă energetică în clădiri realizate în cadrul APP1:
− 1 grădiniţă; − 3 licee. 7 proiecte de eficienţă energetică în clădiri iniţiate în cadrul APP3: − 4 grădiniţe; − 3 şcoli / licee. 4 proiecte de energie din surse regenerabile finanţate de Proiectul “Energie şi Biomasă în Moldova”: − 3 grădiniţe; − 1 şcoală |
| − Finanţarea proiectelor de eficienţă energetică în clădiri:
− Fondul pentru Eficienţă Energetică (4 proiecte realizate în cadrul APP 1, 7 iniţiate în cadrul APP3). − Finanţarea proiectelor de energie din surse regenerabile în clădiri de Proiectul Energie şi Biomasă în Moldova |
||
4.3.5. Iluminatul public
180. Programul naţional pentru eficienţă energetică 2011-2020 defineşte iluminatul public şi campaniile relevante de sensibilizare drept obiective sectoriale generale şi măsuri planificate în sectorul public. Potrivit dispoziţiilor Programul naţional pentru eficienţă energetică, în vederea îmbunătăţirii eficienţei energetice în sectorul public, Ministerul Economiei şi Infrastructurii, în comun cu Agenţia pentru Eficienţă Energetică şi cu alte autorităţi publice centrale de resort, va sprijini autorităţile administraţiei publice locale în promovarea eficienţei energetice şi valorificarea surselor regenerabile, inclusiv implementarea şi susţinerea programelor de îmbunătăţire a iluminatului stradal. În sarcina Agenţiei pentru Eficienţă Energetică a fost pusă definirea indicatorilor de eficienţă energetică şi a criteriilor de referinţă şi/sau alinierea indicatorilor existenţi cu cei stabiliţi de Uniunea Europeană, inclusiv pentru gospodăriile casnice, IT şi corpurile de iluminat.
Planul naţional de acţiuni în domeniul eficienţei energetice pentru anii 2013-2015
181. Măsura prevede realizarea următoarelor 5 acţiuni monitorizate de Agenţia pentru Eficienţă Energetică:
1) elaborarea propunerilor axate pe restricţionarea utilizării becurilor cu incandescenţă în sectorul public.
Potrivit Raportului anual al Agenţiei pentru Eficienţă Energetică pe anul 2015, 77 localităţi, inclusiv 6 oraşe, au elaborat propuneri axate pe restricţionarea utilizării becurilor cu incandescenţă în sectorul public. Din cele 35 de autorităţi publice locale, în 12 propunerile au fost elaborate: mun. Bălţi, Anenii Noi, Căuşeni, Criuleni, Floreşti, Glodeni, Ocniţa, Rezina, Rîşcani, Soroca, Şoldăneşti, Ungheni;
2) reflectarea acestei măsuri în programele locale de acţiune în domeniul eficienţei energetice şi planurile locale de acţiune în domeniul eficienţei energetice.
Potrivit Raportului anual al Agenţiei pentru Eficienţă Energetică pe anul 2015, din cele 35 de autorităţi publice locale 16 au răspuns că măsurile de îmbunătăţire a iluminatului stradal au fost reflectate în programele locale de acţiune în domeniul eficienţei energetice şi planurile locale de acţiune în domeniul eficienţei energetice: Anenii Noi, Basarabeasca, Căuşeni, Criuleni, Donduşeni, Floreşti, Glodeni, Ialoveni, Nisporeni, Ocniţa, Rezina, Rîşcani, Soroca, Şoldăneşti, Teleneşti, Ungheni. Raionul Făleşti prevede că măsurile de îmbunătăţire a iluminatului stradal vor fi reflectate în programele locale de acţiune în domeniul eficienţei energetice şi planurile locale de acţiune în domeniul eficienţei energetice;
3) efectuarea auditului energetic al sistemelor existente de iluminare.
Potrivit Raportului anual al Agenţiei pentru Eficienţă Energetică pe anul 2015, 52 de localităţi, inclusiv 14 oraşe, au efectuat auditul energetic al sistemelor existente de iluminare. Din cele 35 de autorităţi publice locale, 23 au raportat despre auditurile energetice efectuate pe parcursul anului 2013-2014, inclusiv: mun. Bălţi, Anenii Noi, Basarabeasca, Briceni, Cahul, Călăraşi, Criuleni, Drochia, Dubăsari, Hînceşti, Ialoveni, Nisporeni, Ocniţa, Orhei, Rezina, Sîngerei, Soroca, Şoldăneşti, Ştefan-Vodă, Taraclia, Teleneşti, Ungheni, UTA Gagauzia (mun. Comrat);
4) înlocuirea accesoriilor existente ale corpurilor de iluminat cu altele mai eficiente.
Potrivit Raportului anual al Agenţiei pentru Eficienţă Energetică pe anul 2015, 136 de localităţi, inclusiv 10 oraşe, au întreprins activităţi de înlocuire a accesoriilor existente ale corpurilor de iluminat cu altele mai eficiente. Din cele 35 de autorităţi publice locale 19 au raportat despre unele înlocuiri realizate, inclusiv: Anenii Noi, Cantemir, Căuşeni, Criuleni, Dubăsari, Făleşti, Glodeni, Hînceşti, Ialoveni, Leova, Nisporeni, Ocniţa, Rezina, Rîşcani, Soroca, Şoldăneşti, Ştefan Vodă, Teleneşti, Ungheni. În 2011-2013, or. Glodeni şi or. Hînceşti au desfăşurat activităţi în materie de eficienţă energetică destinate iluminatului stradal cu finanţare din partea Fondului Ecologic Naţional.
Începînd cu 1 ianuarie 2014, 35 de autorităţi publice locale au primit din bugetul de stat 184.5 milioane lei, mijloace ce le-au permis să realizeze 260 de proiecte şi să înlocuiască 27.8 mii de lămpi, din care 50% - LED, 38% - lămpi econome şi de alt tip. Ca rezultat, au fost instalate lămpi noi pe un segment al sistemului de iluminare stradală cu o lungime de 1233 km;
5) monitorizarea consumului de energie după finalizarea proiectelor de iluminat stradal.
Potrivit Raportului anual al Agenţiei pentru Eficienţă Energetică pe anul 2015, din 35 autorităţi publice locale 13 au raportat despre existenţa unui sistem de monitorizare a consumului de energie, inclusiv: Anenii Noi, Cantemir, Căuşeni, Criuleni, Făleşti, Glodeni, Nisporeni, Ocniţa, Rezina, Rîşcani, Soroca, Şoldăneşti, Ungheni. Deşi iluminatul de tip LED reduce substanţial consumul de energie în comparaţie cu iluminatul cu becuri incadescente şi fluorescente, experienţa arată că unele proiecte ce au implementat iluminatul stradal de tip LED au omis obiectivul de atingere a cerinţelor de iluminare recomandate de normele europene. În 2014 a fost elaborat un studiu de evaluare a iluminatului stradal de tip LED în Republica Moldova. Pe parcursul anului 2015, Institutul Naţional de Metrologie a efectuat verificarea sistemului de iluminare stradală pe unele dintre străzile or. Bălţi. Verificarea a inclus 5 (cinci) segmente de străzi cu iluminare modernizată de tip LED. Rezultatele verificării au indicat faptul că nici unul dintre segmentele supuse verificării nu a atins cerinţele de iluminare recomandate de normele europene. Rezultatele au fost prezentate public la Agenţia pentru Eficienţă Energetică pe data de 17 februarie 2016. Astfel, obţinerea eficienţei energetice atît din punctul de vedere al reducerii consumului de energie, cît şi din punctul de vedere al respectării cerinţelor de iluminare recomandate de normele europene va constitui obiectivul măsurilor de eficientizare energetică a iluminatului public stradal pentru anii 2016-2018.
4.4. Achiziţii efectuate de autorităţile/instituţiile publice (articolul 6)
182. Articolul 6 din Directiva 2012/27/UE prevede că autorităţile publice centrale achiziţionează doar produse, servicii şi clădiri cu performanţe ridicate de eficienţă energetică, în măsura în care acestea corespund cerinţelor de eficacitate a costurilor, fezabilitate economică, viabilitate sporită, conformitate tehnică, precum şi unui nivel suficient de concurenţă. Sînt în derulare activităţile prevăzute de lege pentru specificarea obligaţiilor serviciilor de stat în achiziţionarea de produse, servicii şi clădiri cu randament sporit.
183. Programul naţional pentru eficienţă energetică 2011-2020 (secţiunea “Măsuri ce urmează a fi întreprinse pentru îmbunătăţirea eficienţei energetice în sectorul public” din capitolul VI) prevede următoarele:
Sectorul public
Ministerul Economiei şi Infrastructurii, în comun cu Agenţia pentru Eficienţă Energetică şi alte autorităţi publice centrale de resort, va sprijini autorităţile administraţiei publice locale în promovarea eficienţei energetice şi a valorificării surselor regenerabile, executînd următoarele activităţi: […]
d) reexaminarea regulilor privind achiziţiile publice obligînd autorităţile administraţiei publice locale să adopte decizii de achiziţii publice pe baza criteriilor de eficienţă energetică;
e) elaborarea şi publicarea unui ghid care va fi utilizat de autorităţile administraţiei publice locale pentru evaluare la organizarea licitaţiilor publice, la acordarea contractelor de executare a lucrărilor publice, a contractelor de furnizare şi/sau de prestare a serviciilor publice.
184. Cu toate acestea, Legea nr.131 din 3 iulie 2015 cu privire la achiziţiile publice nu impune reguli în materie de eficienţă energetică. Actul legislativ doar prevede că “specificaţiile tehnice ale obiectului achiziţiei trebuie să corespundă cerinţelor autorităţii contractante privind […] eficienţa…” (art.37 alin.(2)), dar nu în mod necesar eficienţa energetică. Guvernul Republicii Moldova va ajusta legislaţia cît mai curînd posibil în scopul implementării acquis-ului comunitar.
185. Recunoscînd această situaţie, prezentul Plan naţional de acţiuni planifică în cadrul măsurii H2. Actualizarea şi adoptarea cadrului juridic în vederea asigurării punerii în aplicare a Directivei privind eficienţa energetică şi a Legii cu privire la eficienţa energetică: Amendamente operate Legii privind achiziţiile publice pentru a se conforma cu cerinţele Directiva 2012/27/UE privind eficienţa energetică.
4.5. Schema de obligaţii în ceea ce priveşte eficienţa energetică şi măsuri alternative de politici
186. Potrivit art.7 alin.(1) din Directiva 2012/27/UE privind eficienţa energetică, adaptat prin Decizia D/2015/08/MC-EnC, părţile contractante au obligaţia să prezinte pînă la 15 martie 2017 informaţii despre cuantumul prevăzut de economii cumulative de energie finală pentru perioada 1 ianuarie 2017-31 decembrie 2020 pentru implementarea art.7 din Directiva 2012/27/UE privind eficienţa energetică “Scheme de obligaţii în ceea ce priveşte eficienţa energetică”. Aceste informaţii ar trebui raportate şi în prezentul Plan de acţiuni.
187. Valoarea medie a vînzărilor anuale de energie în perioada 2012-2014 la care se aplică procentul anual de economii este calculată folosind datele din Balanţa energetică de perspectivă pentru anul 2015. În scopul calculării economiilor necesare, din calcul a fost eliminată cantitatea de energie utilizată în sectorul transporturilor în conformitate cu dispoziţiile art.7 alin.(1). din Directiva 2012/27/UE privind eficienţa energetică. Valoarea medie a consumului de energie finală 2012-2014 constituie 1,412.33 ktep.
|
Tabelul 31 Valoarea medie a consumului de energie finală 2012-2014 fără transporturi |
|||
| Ktep | 2012 | 2013 | 2014 |
| Gospodăriile casnice | 834 | 857 | 853 |
| Serviciile comerciale şi publice | 270 | 259 | 245 |
| Agricultura | 60 | 64 | 64 |
| Industria | 239 | 257 | 235 |
| Total fără transporturi | 1,403 | 1,437 | 1,397 |
| Transporturile | 561 | 586 | 610 |
| Totalul general | 1,964 | 2,023 | 2,007 |
| Valoarea medie pentru anii 2012-2014 fără transporturi | 1,412.33 | ||
188. Potrivit Directivei 2012/27/UE privind eficienţa energetică adaptată prin Decizia D/2015/08/MC-EnC, în 2017 şi 2018, părţile contractante pot efectua calculul folosind în loc de cota 0.7% una de 0.5 %.
189. Economiile minime cumulate de energia finală au fost calculate pentru perioada 2017-2020. În tabelele de mai jos sînt prezentate calculele pentru cota de 0.7% (tabelul 32) şi de 0.5% aplicată în 2017, 2018; şi pentru cota de 0.7% aplicată în 2019, 2020 (tabelul 33). Pe baza calculelor a fost determinată valoarea minimă a noilor economii în 2017-2020 care constituie 98.86 ktep, aplicînd uniform cota de 0.7% pentru toată perioada 2017-2020. Totodată, această valoare constituie 79.09 ktep, în cazul în care se aplică cota redusă de 0.5% în 2017 şi 2018, ceea ce reprezintă 80% din 101.45 ktep, calculate cu aplicarea uniformă a cotei de 0.7%. Reducerea constituie 20%, ceea ce este inferior limitei de 25%, impusă de art.7 alin.(3) din Directiva 2012/27/UE privind eficienţa energetică.
190. Suplimentar, părţilor contractante, conform art.7 alin.(2), li se permite să includă în cuantumul economiilor de energie:
c) economiile de energie realizate în sectoarele transformării, distribuţiei şi transportului de energie, incluzînd infrastructura de termoficare şi răcire centralizată eficientă, ca urmare a punerii în aplicare a cerinţelor prevăzute la art.14 alin.(4), la art.14 alin.(5) lit.b) şi la art.15 alin.(1)-(6) şi (9); şi
d) economiile de energie rezultate din acţiunile individuale nou-puse în aplicare de la 31 decembrie 2008, care continuă să aibă impact în 2020.
191. Aplicarea alin.(2) nu conduce la o reducere de mai mult de 25% din cantitatea de economii de energie prevăzută la art.7 alin.(1).
192. Reducerea cu 25% determină economiile finale în cuantum de 29.66 ktep în 2020 şi economiile cumulate în cuantum de 74.15 ktep (tabelul 34) care urmează a fi obţinute în perioada 2017-2020 în conformitate cu articolul 7 din Directiva 2012/27/UE privind eficienţa energetică.
|
Tabelul 32 Economii de energie în conformitate cu art.7 alin.(1) din Directiva 2012/27/UE privind eficienţa energetică |
|||||||
| Consumul mediu final în perioada 2012-2014 (ktep) | 1,412.33 | ||||||
| Anul | Economii anuale | Economii anuale de energie (ktep) | Total economii anuale (ktep) |
Reducere (%) |
|||
| 2017 (8) | 0.70% | 9.89 | 9,89 | ||||
| 2018 (9) | 0.70% | 9.89 | 9.89 | 19,77 | |||
| 2019 (10) | 0.70% | 9.89 | 9.89 | 9.89 | 29,66 | ||
| 2020 (11) | 0.70% | 9.89 | 9.89 | 9.89 | 9.89 | 39,35 | |
| Total economii cumulative în perioada 2017-2020 | 98.86 | 0 | |||||
|
Tabelul 33 Economii de energie în conformitate cu art.7 alin.(2) lit.(a) din Directiva 2012/27/UE privind eficienţa energetică |
|||||||
| Consumul mediu final în perioada 2012-2014 (ktep) | 1,412.33 | ||||||
| Anul | Economii anuale | Economii anuale de energie (ktep) | Total economii anuale (ktep) |
Reducere (%) |
|||
| 2017 (8) | 0.50% | 7.06 | 7,06 | ||||
| 2018 (9) | 0.50% | 7.06 | 7.06 | 14,12 | |||
| 2019 (10) | 0.70% | 7.06 | 7.06 | 9.89 | 24,01 | ||
| 2020 (11) | 0.70% | 7.06 | 7.06 | 9.89 | 9.89 | 33,90 | |
| Total economii cumulative în perioada 2017-2020 | 79.09 | 20 | |||||
|
Tabelul 34 Economii de energie în conformitate cu art.7 alin.2 lit.(c) şi (d) din Directiva privind eficienţa energetică (Directiva 2012/27/UE) |
|||||||
| Consumul mediu final în perioada 2012-2014 (ktep) | 1,412.33 | ||||||
| Anul | Economii anuale | Economii anuale de energie (ktep) | Total economii anuale (ktep) |
Reducere (%) |
|||
| 2017 (8) | 0.7% x 75.00% | 7.41 | 7.41 | ||||
| 2018 (9) | 0.7% x 75.00% | 7.41 | 7.41 | 14.83 | |||
| 2019 (10) | 0.7% x 75.00% | 7.41 | 7.41 | 7.41 | 22.24 | ||
| 2020 (11) | 0.7% x 75.00% | 7.41 | 7.41 | 7.41 | 7.41 | 29.66 | |
| Total economii cumulative în perioada 2017-2020 | 74.15 | 25 | |||||
4.5.1. Descrierea succintă a schemei naţionale de obligaţii în ceea ce priveşte eficienţa energetică
193. Atît furnizarea energiei electrice, cît şi cea a gazelor naturale în Republica Moldova se confruntă cu deficienţe majore în ceea ce priveşte siguranţa aprovizionării şi accesibilitatea din cauza faptului că în prezent toate achiziţiile de gaz natural sînt efectuate dintr-o singură sursă (import din Rusia); iar circa 80% din energia electrică este generată de centrala termoelectrică din Moldova. Achiziţiile efectuate dintr-o singură sursă sînt lipsite de concurenţă şi subminează grav procesul de negociere a preţurilor.
194. Regretabil, acţiunile efective menite să amelioreze poziţia ţării prin asigurarea unor căi alternative (inclusiv din Occident) în concordanţă cu prevederile Strategiei energetice naţionale sînt pendinte (anexa 1 la Hotărîrea Guvernului nr.409 din 16 iunie 2015: Foaia de parcurs pentru sectorul electroenergetic din Republica Moldova. Pachetul de lucru 3: Promovarea proiectelor investiţionale în infrastructura electroenergetică). Cale alternativă de urgenţă pentru transportarea gazelor naturale din România există, însă aprovizionarea reţelei de gaze naturale pe această cale necesită realizări tehnice suplimentare.
195. Atît în Chişinău, cît şi în Bălţi sistemele centralizate de termoficare funcţionează pe baza consumului de gaze naturale, care se confruntă cu obstacolele menţionate mai sus. În acelaşi timp, centralele electrice de termoficare din ambele oraşe au nevoie urgentă de renovare/modernizare înlocuire. Toate problemele indicate, care determină preţuri ridicate la gaze/energia electrică/energia termică în calitate de marfă, exercită presiune asupra reglementatorului atunci cînd cel din urmă determină tarifele de transport/distribuţie, avînd consecinţe potenţiale pe termen lung asupra investiţiilor în reţea.
196. Costurile adiţionale legate de introducerea obligaţiei în ceea ce priveşte eficienţa energetică printre distribuitorii de energie vor genera tarife şi mai mari în reţea, fapt ce va conduce la majorarea preţurilor pentru consumatorii finali, iar introducerea unei obligaţii similare pentru furnizorii de energie va spori costul serviciilor de furnizare ca parte a preţurilor pentru utilizatorii finali. Înainte de asumarea oricărei obligaţii, se impune efectuarea unui studiu cu privire la diferite sisteme de obligaţii şi aplicabilitatea acestora în condiţiile Republicii Moldova. Elaborarea acestui studiu (măsura H5) este inclusă în prezentul Plan naţional de acţiuni. În consecinţă, Republica Moldova nu îsi asumă angajamentul de a introduce o schemă de obligaţii, dar trebuie să obţină economiile menţionate la alineatul precedent pe baza unor măsuri de politică alternative.
4.5.2. Măsuri de politică alternative adoptate în aplicarea cerinţelor de la art.7 alin.(9) şi art.20 alin.(6)
197. Potrivit dispoziţiilor Directivei 2012/27/UE privind eficienţa energetică, după cum sînt adaptate de Decizia Consiliului Ministerial al Comunităţii Energetice D/2015/08/MC-EnC, măsurile de politică menţionate la primul alineat pot include, fără a se limita la acestea, măsuri de politică sau o combinare a acestora indicată la art.7 alin.(9).
198. Tabelul de mai jos reprezintă o analiză a măsurilor eligibile indicate la art.7 alin.(9), modul în care acestea sînt sau nu sînt planificate/adoptate pînă în prezent.
|
Tabelul 35 Privire de ansamblu asupra măsurilor de eficienţă energetică care pot fi asimilate cu măsurile de politică alternative după cum este indicat în art.7 din Directiva 2012/27/UE privind eficienţa energetică |
|
| Conform prevederilor art.7 alin.(9) din Directiva 2012/27/UE | Aplicabilitatea (existente/planificate) pentru Moldova |
| (a) Taxe pe energie sau CO2 care au ca efect reducerea consumului de energie la utilizatorii finali | În perioada 2013-2015 nu au fost aplicate taxe pe energie sau CO2, care au ca efect reducerea consumului de energie la utilizatorii finali |
| (b) Sisteme şi instrumente de finanţare sau stimulente fiscale care duc la aplicarea tehnologiei sau a tehnicilor eficiente din punct de vedere energetic şi care au ca efect reducerea consumului de energie la utilizatorii finali | În perioada 2013-2015 a fost aplicată o serie de instrumente de finanţare care a permis utilizarea tehnologiilor şi tehnicilor eficiente din punct de vedere energetic, avînd drept efect reducerea consumului de energie la utilizatorii finali: sprijin financiar acordat de Fondul pentru Eficienţă Energetică, Fondul Ecologic de Stat, Fondul Naţional de Dezvoltare Regională, Fondul de Investiţii Sociale din Moldova, MoSEFF, MoREEFF, Proiectul “Energie şi Biomasă în Moldova”, utilizarea eficientă a combustibilului din biomasă în Republica Moldova (2013-2014), Programul naţional de producere mai pură etc.
Nu au fost aplicate stimulente fiscale |
| (c) Reglementări sau acorduri voluntare care duc la aplicarea tehnologiei sau a tehnicilor eficiente din punct de vedere energetic şi care au ca efect reducerea consumului de energie la utilizatorii finali | Reglementări:
Regulamentul privind auditul energetic (27 noiembrie 2012); Regulamentul privind auditorii energetici (27 noiembrie 2012); Regulamentul privind serviciile energetice (31 decembrie 2013); Regulamentul pentru furnizarea şi utilizarea energiei electrice(15 decembrie 2010, modificat la 26 noiembrie 2013); Reglementări (5) privind etichetarea energetică a produselor energetice (10 decembrie 2014); Reglementări (7) privind cerinţele de proiectare ecologică (a căror aprobare era preconizată în 2015). Acorduri voluntare: deocamdată nu există astfel de acorduri |
| (d) Standarde şi norme care urmăresc îmbunătăţirea eficienţei energetice a produselor şi a serviciilor, inclusiv a clădirilor şi a vehiculelor, cu excepţia cazurilor în care acestea sînt obligatorii şi aplicabile de părţile contractante în temeiul legii | 50001 – gestionarea energiei;
16501 – performanţa energetică a clădirilor; alte standarde (peste 200 de standarde) |
| (e) Sisteme de etichetare energetică, cu excepţia celor care sînt obligatorii şi aplicabile de părţile contractante în temeiul legii | N/a |
| (f) Formare şi instruire, inclusiv programe de consiliere în materie energetică, care duc la aplicarea tehnologiei sau a tehnicilor eficiente din punct de vedere energetic şi care au ca efect reducerea consumului de energie la utilizatorii finali | În derulare |
| Conform prevederilor de la art.20 alin.(6) din Directiva 2012/27/UE | |
| Părţile contractante pot dispune că părţile obligate îşi pot îndeplini obligaţiile referitoare la stabilirea unei scheme de obligaţii în materie de eficienţă energetică printr-o contribuţie anuală la Fondul naţional pentru eficienţă energetică echivalentă cu investiţiile necesare pentru a îndeplini obligaţiile respective | Deocamdată nu există evoluţii în această privinţă |
199. În vederea îndeplinirii obligaţiilor asumate conform cerinţelor de la art.7 din Directiva 2012/27/UE privind eficienţa energetică, prezentul Plan naţional de acţiuni selectează următoarele 4 măsuri de politici:
1) sisteme şi instrumente de finanţare sau stimulente fiscale care duc la aplicarea tehnologiei sau a tehnicilor eficiente din punct de vedere energetic şi care au ca efect reducerea consumului de energie la utilizatorii finali;
2) reglementări sau acorduri voluntare care duc la aplicarea tehnologiei sau a tehnicilor eficiente din punct de vedere energetic şi care au ca efect reducerea consumului de energie la utilizatorii finali;
3) standarde şi norme care urmăresc îmbunătăţirea eficienţei energetice a produselor şi a serviciilor, inclusiv a clădirilor şi a vehiculelor, cu excepţia cazurilor în care acestea sînt obligatorii şi aplicabile părţilor contractante, în temeiul dreptului Uniunii;
4) formare şi instruire, inclusiv programe de consultanţă, în materie energetică care duc la aplicarea tehnologiei sau a tehnicilor eficiente din punct de vedere energetic şi care au ca efect reducerea consumului de energie la utilizatorii finali.
200. Lista schemelor financiare şi a stimulentelor fiscale a fost identificată în documentul supus discuţiei referitor la elaborarea Foii de parcurs/Planului de acţiune pentru transpunerea Directivei (UE) PEC în Republica Moldova. Stimulentele indicate mai jos ar putea fi adoptate de Republica Moldova numai după efectuarea unei analize financiare riguroase:
1) credite fiscale, deduceri fiscale pentru modernizările energetice, cotă redusă de TVA pentru lucrările de izolare, renovare;
2) împrumuturi bancare, împrumuturi cu o dobîndă redusă, împrumuturi cu dobînda egală cu zero, costuri achitate prin facturi la energie;
3) granturi pentru companii de servicii publice;
4) finanţare oferită categoriilor de risc, măsuri de eficienţă energetică în gospodăriile casnice cu un nivel precar de asigurare cu combustibil/energie, pentru gospodăriile casnice cu nivel redus de venituri;
5) programe de ajutor financiar pentru proprietarii măsurilor de energie din surse regenerabile/de eficienţă energetică;
6) scheme pentru integrarea surselor de energie regenerabilă;
7) programe de economii ecologice, stimulente pentru sistemele de încălzire eficiente din punct de vedere energetic;
8) utilizarea fondurilor structurale şi investiţionale ale UE pentru clădirile al căror consum de energie este aproape egal cu zero;
9) programe de sprijin pentru construcţia şi renovarea clădirilor eficiente din punct de vedere energetic, stimulente, granturi energetice, subvenţii pentru renovare acordate primăriilor;
10) program de stimulare a pieţei pentru îndeplinirea cotei de surse de energie regenerabilă în furnizarea căldurii şi răcirii;
11) sprijin investiţional acordat fabricanţilor din sectorul surse de energie regenerabilă, de exemplu asistenţă financiară pentru generarea cogenerării, subvenţii, granturi pentru instalaţii solare, termale, fotovoltaice, microturbine eoliene.
201. Actualmente, principalii facilitatori pentru finanţarea proiectelor de eficienţă energetică în Republica Moldova sînt următorii:
1) Fondul pentru Eficienţă Energetică – asistenţă pentru realizarea de îmbunătăţiri în materie de eficienţă energetică în sectorul public inclusiv, dar fără a se limita la clădirile publice, iluminatul stradal etc.;
2) Fondul de Investiţii Sociale din Moldova – asistenţă pentru realizarea de îmbunătăţiri în materie de eficienţă energetică în sectorul public, inclusiv clădirile publice, iluminatul stradal, infrastructura de transport, infrastructura hidrografică;
3) MoREEFF – proiect al Băncii Europene de Reconstrucţie şi Dezvoltare dedicat clădirilor din sectorul rezidenţial;
4) MoSEFF – proiect al Băncii Europene de Reconstrucţie şi Dezvoltare pentru realizarea de îmbunătăţiri în materie de eficienţă energetică în sectorul industrial;
5) Proiectul “Energie şi Biomasă” – proiect al Programului Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare pentru realizarea îmbunătăţirilor în materie de eficienţă energetică în clădirile publice, mai concret, prin perfecţionarea infrastructurii termoenergetice şi introducerea generării bazate pe surse regenerabile de energie;
6) Proiectul ESCO – proiect al Programului Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare axat pe studierea potenţialului nefolosit de eficienţă energetică în clădirile din sectorul public, în principal, la nivel municipal.
202. Mai multe informaţii cu privire la schemele şi instrumentele de finanţare sînt incluse în secţiunea 5.2.
203. Taxele la energie sau CO2 şi schemele de etichetare a produselor cu impact energetic, cu excepţia celor obligatorii şi aplicabile în statele contractante în temeiul dreptului comunitar, deocamdată nu sînt implementate în Republica Moldova. Cu toate acestea, Strategia de mediu pentru anii 2014-2023 şi Planul de acţiuni pentru implementarea acesteia indică următoarele direcţii.
|
Tabelul 36 Măsurile aplicabile incluse în Planul de acţiuni pentru implementarea Strategiei de mediu |
||||||
| Nr. | Denumirea acţiunii | Perioada | Instituţia responsabilă | Indicatori de monitorizare | Costuri estimate, lei | Surse de finanţare |
| 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 |
| 12. | Elaborarea unui proiect de lege cu privire la autorizarea integrată de mediu (armonizat cu Directiva 2010/75/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 24 noiembrie 2010 privind emisiile industriale (prevenirea şi controlul integral al poluării)) | 2018 | Ministerul Mediului | Proiect aprobat | Cu limite anuale aprobate în Legea privind bugetul de stat | Bugetul de stat |
| 35. | Introducerea sistemului de etichetare ecologică | 2018 | Ministerul Mediului; Ministerul Economiei şi Infrastructurii | Sistem introdus şi aplicat | 126 400 | Bugetul de stat; asistenţă externă |
| 48. | Revizuirea instrumentelor economice şi fiscale pentru mediu şi promovarea noilor instrumente în conformitate cu practicile UE | 2018 | Ministerul Mediului | Proiecte aprobate; instrumente economice noi implementate | 500 000 | Bugetul de stat; Fondul Ecologic Naţional; asistenţă externă |
| 101. | Introducerea standardelor de emisie pentru diverse tipuri de vehicule şi standarde privind calitatea combustibilului | 2020 | Institutul de Standardizare; Ministerul Mediului | Standarde europene aprobate | 10 600 000 | Bugetul de stat; Fondul Ecologic Naţional |
204. În conformitate cu Strategia de mediu pentru anii 2014-2023 şi cu Planul de acţiuni pentru implementarea acesteia, Republica Moldova îşi propune să îmbunătăţească şi să sporească eficienţa instrumentelor fiscale şi economice în domeniul protecţiei mediului ambiant:
Articolul 45
(2) Reducerea emisiilor de gaz(e) cu efect de seră şi atenuarea impactului schimbărilor climatice.
În conformitate cu prevederile Convenţiei cu privire la schimbările climatice, Republica Moldova şi-a asumat angajamentul de a realiza măsuri de atenuare a schimbărilor climatice axate pe reducerea, la nivel naţional, cu nu mai puţin de 20%, pînă în anul 2020, a emisiilor totale de gaze cu efect de seră faţă de nivelul anului de referinţă (1990). Pentru realizarea acestor angajamente, Republica Moldova va implementa măsuri eficiente de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră, utilizînd potenţialul de îmbunătăţire a eficienţei energetice, în special, în următoarele sectoare: energetică, industrie, agricultură şi managementul deşeurilor. Primul lucru decisiv este elaborarea cadrului strategic şi instituţional în domeniul atenuării fenomenelor schimbărilor climatice şi adaptării la acestea, elaborarea măsurilor de adaptare la schimbările climatice pentru toate ramurile economiei naţionale.
În acest scop, vor fi întreprinse mai multe acţiuni ce vor contribui direct la reducerea, comparativ cu scenariul de referinţă/baseline:
a) cu 25% a gazelor cu efect de seră provenite din sectorul energetic (pentru sporirea eficienţei alimentării şi utilizării de energie, precum şi pentru producerea energiei electrice verzi – printr-o serie de metodologii deja aprobate prin Mecanismul Dezvoltării Nepoluante a Protocolului de la Kyoto, care facilitează finanţarea de carbon pentru investiţii în producerea energiei electrice, energiei termice şi combustibililor din surse regenerabile de energie);
b) cu 20% a celor provenite din sectorul locativ, industrial (prin aplicarea unor tehnologii energetic eficiente în clădiri – izolarea pereţilor, instalarea contoarelor termice, utilizarea becurilor energoeficiente, precum şi aplicarea unor instalaţii producătoare de energie regenerabilă la scară mică – solare, fotovoltaice etc.) şi agricol (prin crearea unui bilanţ cît mai favorabil al carbonului în sol şi menţinerea fertilităţii solurilor pe termen lung, astfel încît producţia secundară a culturilor agricole (paiele şi alte reziduuri vegetale) să fie încorporată în sol, dar nu utilizată ca sursă de energie, managementul dejecţiilor animaliere, utilizarea îngrăşămintelor siderale şi utilizarea tehnologiilor conservative de cultivare a solului);
c) cu 15% a celor din sectorul transportului (prin utilizarea la scară mai largă a vehiculelor cu motor pe bază de gaze naturale comprimate şi gaze de sondă lichefiate; utilizarea vehiculelor electrice hibride, prin producerea biomotorinei şi bioetanolului) şi din sectorul deşeurilor (prin recuperarea biogazului de la depozitele de deşeuri menajere solide administrate şi prin recuperarea biogazului de la staţiile de tratare a apelor uzate, utilizînd tehnologia de tratare a nămolului în condiţii anaerobe).
4.6. Audituri energetice şi sisteme de management energetic
205. Introducerea oficială a auditului energetic în Moldova s-a produs în 2012. Totuşi, Ministerul Economiei şi Infrastructurii aprobase deja, în anul 2003, un document normativ CP G.04.02-2003 “Regulamentul privind auditul energetic al clădirilor existente şi al instalaţiilor de încălzire şi preparare a apei calde menajere”, care asigura baza pentru efectuarea auditului energetic al clădirilor existente: cerinţe, conţinut, documentaţia pentru auditul energetic şi modul de aprobare (acest document este actualizat în conformitate cu Legea nr.128 din 11 iulie 2014 privind performanţa energetică a clădirilor). În privinţa auditorilor energetici şi a auditurilor energetice, Programul naţional pentru eficienţă energetică 2011-2020 prevede următoarele:
Ministerul Economiei şi Infrastructurii, în comun cu Agenţia pentru Eficienţă Energetică, va asigura crearea unui sistem de audit energetic, de înaltă calitate, conceput pentru identificarea măsurilor potenţiale de îmbunătăţire a eficienţei energetice, desfăşurat în mod independent, pentru toţi consumatorii finali, inclusiv consumatorii casnici şi comerciali mici şi consumatorii industriali mari şi mici. Auditul energetic reprezintă o procedură sistematică de obţinere a unor cunoştinţe corespunzătoare despre profilul consumului energetic existent al unei clădiri sau al unui grup de clădiri, al unei operaţiuni şi/sau instalaţii industriale sau al unui serviciu privat sau public, de identificare şi de cuantificare a oportunităţilor rentabile pentru realizarea unor economii de energie şi de raportare a rezultatelor. Auditul energetic va fi efectuat în conformitate cu Regulamentul privind auditul energetic aprobat de Guvern, de către persoanele fizice sau juridice autorizate pentru efectuarea auditului energetic. Agenţia pentru Eficienţă Energetică va crea şi ţine registrul auditurilor şi a auditorilor energetici autorizaţi. Lista auditorilor energetici autorizaţi va fi publicată pe pagina Internet a Agenţiei pentru Eficienţă Energetică. Ministerul Economiei şi Infrastructurii va stabili cazurile în care auditul energetic este obligatoriu, precum şi sursele de finanţare ale acestora.
206. Activitatea s-a intensificat odată cu lansarea de către Fondul pentru Eficienţă Energetică a mai multe apeluri pentru propuneri de proiecte în sectorul public – reabilitarea clădirilor publice şi a sistemelor de iluminat stradal şi în sectorul privat (apeluri de propuneri de proiect nr.4). În cazul în care autorităţilor publice locale şi centrale solicită finanţare din partea Fondului Pentru Eficienţă Energetică, din contul mijloacelor bugetului de stat sau al bugetelor locale, fiecare proiect trebuie să fie însoţit de un audit energetic, efectuat de auditori energetici autorizaţi de Agenţia pentru Eficienţă Energetică.
207. Legea cu privire la eficienţa energetică obligă Agenţia pentru Eficienţă Energetică să asigure evidenţa auditorilor energetici şi a auditurilor energetice într-un registru electronic, precum şi instruirea auditorilor prin aprobarea programelor de instruire.
208. Listele auditorilor energetici pe pagina de Internet a Agenţiei pentru Eficienţă Energetică includ 37 de persoane autorizate în domeniul electroenergetic, 62 de persoane autorizate în domeniul termoenergetic. Concomitent, 41 de persoane juridice dispun de autorizaţii eliberate în perioada 26 ianuarie 2013-15 iulie 2015 pentru un termen de 3 ani.
209. Regulamentul privind auditul energetic, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.884 din 27 noiembrie 2012, stabileşte cerinţele de rigoare cu privire la criteriile minime, oferind lista indicatorilor de eficienţă energetică.
210. În conformitate cu informaţia prezentată în Raportul anual de activitate al Agenţiei pentru Eficienţă Energetică pentru anii 2013-2014, în perioada respectivă au fost realizate cîteva măsuri de audit energetic, activităţile desfăşurate fiind axate, preponderent, pe clădirile din sectorul public:
1) coordonarea definiţiei domeniului de aplicare al auditului energetic şi calcularea costului pentru proiectele finanţate, total sau parţial, de către Fondul pentru Eficienţă Energetică din bugetul de stat sau din bugetele locale;
2) procesarea (pe baza auditurilor efectuate) în 2013 a cererilor depuse pentru 304 proiecte şi aprobarea finanţării pentru 87 de proiecte de eficienţă energetică şi energie din surse regenerabile în 2014, precum şi aprobarea finanţării de către Fondul pentru eficienţă energetică a 85 de proiecte de eficienţă energetică şi energie din surse regenerabile în 2014.
211. Crearea cadrului normativ pentru promovarea auditului energetic este menţionată în măsura 114 din Planul naţional de acţiuni în domeniul eficienţei energetice pentru anii 2013-2015. Acţiunea a fost prevăzută pentru perioada ianuarie 2013–decembrie 2014. Sumarul rezultatelor implementării acestei măsuri este prezentat în tabelul 37.
|
Tabelul 37 Privire de ansamblu asupra rezultatelor implementării măsurii 114 din Planul naţional de acţiuni în domeniul eficienţei energetice pentru anii 2013-2015 |
|
| Activităţi planificate | Activităţi realizate |
| Instruirea şi autorizarea a 100 de auditori energetici (30 în 2013, 30 – în 2014 şi 40 – în 2015) | În 2013, din cei 133 de participanţi la instruire în domeniul auditului energetic 55 de persoane au finalizat cursul cu succes şi au fost autorizate.
În 2014 au fost autorizaţi suplimentar 40 de auditori, inclusiv 15 persoane juridice şi 25 de persoane fizice |
| Elaborarea unui registru electronic şi pe suport de hîrtie pentru audituri energetice | Registrul electronic este în curs de elaborare din 2014.
Actualmente, baza de date este în proces de creare, fiind recepţionate rapoartele de audit. Datele disponibile se referă, în principiu, la clădirile publice. Audituri energetice în companii: MoSEFF, NCPP |
| Elaborarea unui registru electronic şi pe suport de hîrtie pentru auditori energetici | A fost creat şi este disponibil on-line |
| Efectuarea de audituri energetice în sectorul public | Numărul de audituri şi economiile estimate de energie în sectorul public urmează să fie asigurate de Agenţia pentru Eficienţă Energetică.
MoREEFF (sectorul nonpublic): deocamdată, nu au fost efectuate audituri energetice. MoSEFF (companii, sectorul non-public): 2013 − 46 companii; 2015 – 4 companii. Programul naţional de producere mai pură: 24 de instituţii publice şi 20 de companii (evaluare la scară completă), 113 companii – autoevaluare (replicare) |
| Acordarea de orientări pentru toate sectoarele din economia naţională | |
212. Managementul energetic la nivelul autorităţilor publice locale este indicat de măsura 107 din Planul naţional de acţiuni în domeniul eficienţei energetice pentru anii 2013-2015. Acţiunea a fost preconizată pentru perioada ianuarie 2013-ianuarie 2015 şi a inclus instruirea a 35 de manageri energetici desemnaţi de autorităţile publice locale: instruirea a 29 de manageri energetici a fost finalizată în 2013, iar pînă la încheierea anului 2014, 35 de manageri energetici au fost instruiţi pe aspecte ale cadrului juridic şi regulatoriu pentru auditul energetic, utilizarea biomasei, producerea biogazului, utilizarea instrumentelor de finanţare a măsurilor de eficienţă energetică şi energie din surse regenerabile etc. Mai multe detalii sînt indicate în tabelele28 şi 30.
213. Datele înregistrate de Agenţia pentru Eficienţă Energetică indică circa 2404 de proiecte implementate în perioada 2014-2015, doar cîteva proiecte implementate în 2013 cu rezultate tangibile în 2014-2015, preponderent în 2015. În anul 2014 au fost elaborate peste 200 de rapoarte de audit energetic, fapt ce a permis depunerea a 158 de dosare în cadrul apelului de propunere de proiect 3 lansat de Fondul pentru Eficienţă Energetică în vederea accesării mijloacelor pentru diverse proiecte de eficienţă energetică şi valorificare a energiei din surse regenerabile. De asemenea, au fost realizate audituri energetice pentru 45 de instituţii culturale, finanţate de Agenţia pentru Eficienţă Energetică în scopul identificării donatorilor pentru pachetele respective.
Primăria Chişinău a elaborat audituri energetice pentru 9 clădiri în cadrul programului “CIUDAD”.
4.6.1. Numărul total de companii mari pe teritoriul Republicii Moldova
214. Calculele din tabelul 38 sînt efectuate pe baza datelor studiului “Activitatea de întreprinzător pe raioane”, realizat pe baza datelor Biroului Naţional de Statistică, cu sprijinul Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare şi al Guvernului României şi distribuit în cadrul Proiectului comun ONU “Fortificarea sistemului naţional de statistică”.
215. De menţionat faptul că definiţia “întreprindere mijlocie” nu corespunde definiţiei întreprinderilor mici şi mijlocii din Recomandarea Comisiei 2003/361/CE: “IMM-uri” (numărul de salariaţi mai mic de 250, a căror cifră de afacere nu depăşeşte 50 milioane de euro şi/sau al căror bilanţ contabil anual nu depăşeşte 43 milioane de euro).
Art.2 alin.(4) din Legea nr.206-XVI din 7 iulie 2006 privind susţinerea sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii prevede că “este întreprindere mijlocie agentul economic ce corespunde următoarelor criterii: număr mediu scriptic anual de salariaţi de cel mult 249 de persoane, sumă anuală a veniturilor din vînzări de cel mult 50 milioane de lei şi valoare totală anuală de bilanţ a activelor ce nu depăşeşte 50 milioane de lei”.
|
Tabelul 38 Date statistice despre companii, inclusiv despre companiile mari1 |
|||||
| Numărul total de companii | 163,974 | (Registrul de stat al unităţilor pentru fiecare regiune de dezvoltare) |
|||
| (1 ianuarie 2014) | Chişinău | NORD | CENTRU | SUD | UTA Găgăuzia |
| Companii înregistrate, % | 54.30% | 17.50% | 16.70% | 8.00% | 3.20% |
| Companii înregistrate | 89,038 | 28,695 | 27,384 | 13,118 | 5,247 |
| Companii active, % | 37.50% | 20.90% | 26.90% | 19.80% | 26.10% |
| Companii active | 33,389 | 5,997 | 7,339 | 2,597 | 1,370 |
| Companii mari, % | 2.80% | 2.40% | 1.90% | 2.30% | 3.10% |
| Companii mari | 935 | 144 | 139 | 60 | 42 |
| Total companii mari |
1,320 |
||||
|
Notă:(1) Definiţia “întreprinderilor mari” utilizată în Republica Moldova diferă de cea utilizată de CE. Numărul efectiv de “întreprinderi mari”, conform definiţiei CE, ar constitui cel mult 20-25 de unităţi. |
|||||
4.7. Contorizarea şi facturarea
216. Scopul urmărit prin instalarea tehnologiilor de ultimă oră pentru evidenţa consumului final de gaze naturale este de a informa, măsura şi a factura consumul real pe baza datelor înregistrate. De asemenea, în vederea informării consumatorului final despre consumul efectiv de gaze naturale se impune elaborarea şi implementarea unui plan de instalare a contoarelor performante pentru toate categoriile de utilizatori. Pe parcursul anilor 2013-2015, “Moldovagaz” a instalat contoare consumatorilor de gaze naturale. Cu toate acestea, în Planul naţional de acţiuni în domeniul eficienţei energetice al Republicii Moldova această măsură nu este inclusă, la fel lipsesc informaţiile sistematice privind statutul implementării măsurii 99 din Planul menţionat.
217. Contoarele “inteligente” şi facturarea informativă îi ajută pe consumatori să adopte decizii mai bune şi să-şi schimbe comportamentul. Foaia de parcurs a Guvernului pentru îmbunătăţirea competitivităţii Republicii Moldova include utilizarea unor contoare moderne pentru energia termică şi energia electrică. Strategia în domeniul eficienţei energetice a “Termocomului” (SA “Termoelectrica” la ziua de astăzi) pentru anii 2012-2020 cuprinde implementarea unor soluţii moderne pentru monitorizare, contorizare şi facturare, implementarea unor sisteme de monitorizare de tipul “LOVATI” “MONITOR” şi “GIS HeatGraph”. Strategia stabileşte condiţia obligatorie de contorizare la nivel de bloc.
4.8. Programe de informare pentru consumatori şi programe de instruire
218. Informaţiile de raportare sînt incluse în secţiunea 3.5.
4.9. Promovarea încălzirii şi răcirii/climatizării eficiente
4.9.1. Evaluarea cuprinzătoare
219. În vederea efectuării unei evaluări cuprinzătoare a potenţialului de punere în aplicare a cogenerării de randament sporit şi a termoficării şi răcirii centralizate eficiente menţionate la articolul 14 alineatul (1), Ministerul Economiei şi Infrastructurii este asistat de Echipa Economică Germană în Moldova. Primul pas constant în publicarea în septembrie 2015 a studiului “Creşterea eficienţei energetice prin intermediul investiţiilor în CET-uri.” (German Economic Team Moldova: “Increasing energy efficiency through investments in Combined Heat and Power (CHP)”, Stephan Hohmeier, Jörg Radeke, Mihai Tirsu, Policy Paper Series [PP/02/2015]).
220. Studiul analizează:
1) capacitatea centralelor de cogenerare existente şi a celor recent instalate;
2) eficienţa energetică a capacităţii actuale de cogenerare;
3) legislaţia şi cadrul regulatoriu existent.
221. Investiţiile în ambele tipuri de centrale se consideră necesare în Moldova, iar un cadru perfecţionat pentru investitori este esenţial în scopul atragerii acestor investiţii. Pentru îndeplinirea obiectivelor de eficienţă energetică sînt necesare 2 tipuri de politici:
- politici de îmbunătăţire a eficienţei energetice la CET-urile existente;
- politici de asigurare a îndeplinirii standardelor înalte de eficienţă energetică de către CET-urile nou-construite.
222. Recomandările generale ale studiului realizat de Echipa Economică Germană sînt:
1) Ca o precondiţie pentru orice investiţie în sectorul CET, se recomandă în mod special Guvernului să urmeze propunerile Băncii Mondiale şi să consolideze rolul reglementatorului, precum şi să implementeze politici independente de stabilire a tarifelor.
2) Guvernul ar trebui să considere asigurarea unui tarif fix simplu, transparent, reglementat pentru energia electrică produsă de centralele CET mici şi mijlocii. Un astfel de tarif ar trebui să fie stabilit la un nivel ce reflectă valoarea medie a tarifelor reglementate cost plus.
3) În vederea asigurării unei cereri predictibile, în special pentru investitori, luînd în considerare crearea unor CET-uri mici şi medii, Guvernul ar trebui să considere o obligaţie fixă, care să garanteze achiziţionarea de energie electrică produsă prin cogenerarea de o eficienţă energetică ridicată. Suplimentar, o astfel de obligaţie pentru energia electrică produsă de CET-uri este necesară în cazul în care Guvernul decide să reglementeze tarifele pentru CET-urile mici şi mijlocii.
4) Proiectul de îmbunătăţire a eficienţei sectorului de alimentare centralizată cu energie termică al Băncii Mondiale şi alte proiecte finanţate de donatori oferă o cale viabilă de sporire a calităţii serviciului şi reduce costul, fiind rupt cercul vicios de reducere a numărului de utilizatori ce rezultă în costuri şi mai mari.
5) Suplimentar, Guvernul ar trebui să examineze dacă drepturile consumatorilor sistemului centralizat de termoficare sînt suficiente. Consumatorii au nevoie să poată apela la un observator neutru în cazul în care calitatea agentului termic şi a apei calde nu întruneşte anumite standarde minime.
6) În cazul în care se bazează pe reţeaua sistemului centralizat de termoficare, clădirile din sectorul public ar trebui reconectate la această reţea în scopul sporirii cererii pentru energia termică.
7) Odată ce calitatea serviciului şi drepturile consumatorilor sînt asigurate, doar atunci pot fi garantate măsuri administrative care fac conectarea la reţeaua de termoficare centralizată obligatorie. Obligaţia de conectare la reţeaua de termoficare centralizată pare să nu fie suficient de obligatorie.
(Proiectul de îmbunătăţire a eficienţei sectorului de alimentare centralizată cu energie termică”, Banca Mondială, 2014, p.23).
223. Prezentul Plan naţional de acţiuni include măsura specifica E 6. Evaluarea cuprinzătoare a potenţialului pentru aplicarea cogenerării de înaltă eficienţă şi a termoficării şi răcirii centralizate eficiente, dedicată îndeplinirii cerinţelor Directivei 2012/27/UE privind eficienţa energetică în ceea ce priveşte cogenerarea.
4.9.2. Alte măsuri de abordare a încălzirii şi răcirii eficiente (art.14 din Directiva 2012/27/UE privind eficienţa energetică)
224. În cadrul Planului naţional de acţiuni în domeniul eficienţei energetice pentru anii 2013-2015 sînt incluse 2 măsuri specifice la acest capitol:
1) măsura 100. Elaborarea cadrului normativ şi elaborarea sistemului de monitorizare pentru sectorul termoenergetic;
2) măsura 101. Elaborarea, aprobarea şi implementarea propriilor programe de eficienţă energetică de către operatorii din sectorul termoenergetic.
225. Ca şi multe alte ţări cu active de cogenerare/termoficare învechite, Republica Moldova se confruntă în ultimii ani cu probleme tehnice, financiare şi instituţionale în ceea ce priveşte furnizarea de energie termică centralizată atît în Chişinău, cît şi în Bălţi. Datele statistice privind debranşările în Chişinău sînt incluse în tabelul 39. Debranşările se datorează introducerii în funcţiune a unor cazane individuale, care asigură confort/calitate sporit/ă unor categorii de consumatori din Chişinău, dar care afectează în mod progresiv calitatea şi costurile sistemului de furnizare centralizată a energiei termice şi, în cele din urmă, afectează bunăstarea consumatorilor nevoiaşi. Îmbunătăţirea condiţiilor sistemului de furnizare a energiei termice ar trebui abordat din perspectiva sărăciei energetice care afectează, preponderent, populaţia vulnerabilă.
|
Tabelul 39 Debranşări de la sistemul de încălzire centralizată din Chişinău |
||||
| 2000-2002 | 2003-2005 | 2006-2008 | 2009-2011 | |
| Apartamentele debranşate | 2,906 | 13,683 | 2,841 | 1,036 |
| Sarcina de căldură deconectată (Gcal) | 11,947 | 3,857 | 7,649 | 1,733 |
226. Înrăutăţirea situaţiei financiare a “Termocom”-ului, care a determinat S.A. “Moldovagaz” să refuze în anul 2008 să mai furnizeze gaze naturale din cauza neachitării, a impus Guvernul să-şi asume responsabilitatea de a întreprinde măsuri ferme menite să stopeze acumularea datoriilor/plăţilor restante (Hotărîrea Guvernului nr.707 din 20 septembrie 2011 “Cu privire la unele măsuri de eficientizare a funcţionării sistemelor de alimentare centralizată cu energie termică”):
1) tarifele au atins nivelul de recuperare a costurilor;
2) a fost semnat Memorandumul de înţelegere între “Termocom”, CET-uri, “Moldovagaz”, Primăria Chişinău şi Guvern;
3) noile debranşări de la sistemul de alimentare centralizată cu energie termică au fost descurajate prin modificarea taxei pentru consumatorii deconectaţi şi pentru acei care intenţionează să se deconecteze (20% din costul calculat per m2). De asemenea, deconectările anterioare au fost penalizate prin plăţi retroactive în sumă de 10% din 1 octombrie 2011, 15% - din 1 octombrie 2012, şi 20% din 1 octombrie 2013 (conform Hotărîrii Guvernului nr.707 din 20 septembrie 2011).
227. “Termocom” a fost lichidat în 2014, iar activele se află în posesia creditorilor, în care CET-urile deţin majoritatea. Proiectul de lege cu privire la aprobarea vînzării activelor “Termocom” către CET-2 a fost aprobat la 25 septembrie 2014.
228. Programul naţional pentru eficienţă energetică 2011-2020, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.833 din 10 noiembrie 2011, stabileşte obiective naţionale, inclusiv eficientizarea consumului global de energie primară cu 20% pînă în anul 2020 şi reducerea, pînă în anul 2020, cu cel puţin 25% a emisiilor de gaze cu efect de seră comparativ cu anul de referinţă 1990. O atenţie mai mare urmează să fie acordată sectorului de transformare energetică, pentru care sînt stabilite următoarele obiective specifice:
1) promovarea producerii energiei electrice în cogenerare;
2) dezvoltarea reţelelor de distribuţie a energiei termice în conformitate cu un plan elaborat de Guvern;
3) finalizarea, pînă în 2016, a instalării echipamentelor de măsurare a energiei termice pentru 100% de clădiri din Republica Moldova;
4) introducerea mecanismelor de finanţare a instalaţiilor de încălzire, răcire şi preparare a apei calde menajere pe baza energiei regenerabile.
229. Fără modernizarea şi reabilitarea reală a activelor, există riscul ca situaţia să se înrăutăţească în continuare. La 21 noiembrie 2014, Consiliul Băncii Mondiale a aprobat un proiect important “de a contribui la îmbunătăţirea eficienţei şi a viabilităţii financiare a companiei de alimentare centralizată cu energie termică, de a îmbunătăţi calitatea şi fezabilitatea serviciilor de încălzire oferite populaţiei din Chişinău”. Banca Mondială a convenit să acorde Republicii Moldova un împrumut în sumă de 40 500 000 dolari SUA, conform termenelor şi condiţiilor stipulate în Acord, în vederea susţinerii finanţării Proiectului “Moldova – îmbunătăţirea eficienţei sectorului de alimentare centralizată cu energie termică”: P132443. La 30 iulie 2015, prin Legea nr.148, Parlamentul Republicii Moldova a ratificat Acordul de finanţare.
230. Proiectul include 3 componente:
1) investiţii în sistemul de încălzire centralizată - costuri 33.3 milioane dolari SUA;
2) suport pentru simplificarea/raţionalizarea operaţiilor - costuri 5.6 milioane dolari SUA;
3) managementul proiectelor – costuri 1.5 milioane dolari SUA.
231. Termenul-limită al proiectului este 30 iunie 2020, iar obiectivele acestuia sînt următoarele:
1) reducerea pierderilor de căldură în reţea de la 360 000 00 Gcal (februarie 2015) pînă la 330,000 Gcal (iunie 2020);
2) economii cumulative de energie (din 2015 pînă în 2020): 2,849,208.00 MWh (245 ktep).
232. Proiectul prevede îmbunătăţirea eficienţei operaţionale şi a viabilităţii financiare a sectorului. Scopul va fi realizat prin investiţii menite să îmbunătăţească fiabilitatea şi eficienţa, precum şi să susţină simplificarea/raţionalizarea/optimizarea operaţiilor şi a structurii corporative a companiei. Investiţiile vor asigura prestarea continuă şi sporirea eficienţei serviciilor de livrare a energiei termice în Chişinău. Simplificarea operaţiilor va include încetarea exploatării CET-1, raţionalizarea numărului de personal şi realizarea unui audit de mediu la CET-1, pentru a iniţia procesul de lichidare sau de reutilizare a activelor.
233. Rezultatele specifice care generează economii eventuale de energie sînt următoarele:
1) modernizarea staţiilor de pompare selectate pentru a reduce consumul de energie electrică şi a asigura exploatarea eficientă în mod variabil a sistemului centralizat de livrare a energiei termice;
2) reabilitarea segmentelor selectate din reţeaua de distribuţie pentru a asigura continuitatea furnizării serviciilor de termoficare şi reducerea pierderilor de energie termică şi apă caldă;
3) înlocuirea substaţiilor vechi şi ineficiente de încălzire centralizată (CHS) cu substaţii moderne, deplin automatizate, individuale la nivel de bloc (IHS) în scopul furnizării mai eficiente şi sigure a energiei termice consumatorilor finali;
4) reconectarea la sistemul de încălzire centralizată a circa 40 de instituţii publice care au fost debranşate anterior, astfel încît să fie îmbunătăţită utilizarea sistemului.
234. Economiile preconizate de proiect sînt indicate în rezumatul evaluării:
Economiile totale ce rezultă din investiţiile propuse în cadrul Proiectului însumează circa 6.5 milioane dolari SUA pe an, începînd din anul 3 de implementare a Proiectului. Economiile estimate vizează gazele naturale, energia electrică, apă, costurile de exploatare şi întreţinere şi altele, inclusiv economii în valoare de 619,000 dolari SUA pe an, începînd din sezonul de încălzire 2015/2016 datorită achiziţionării de agent termic mai ieftin ca urmare a închiderii CET-1 în 2015. Economiile de energie constitute circa 40% din beneficiile Proiectului. Înlocuirea CHS cu IHS va rezulta în economii energetice de circa 20% din consumul energetic la nivel de apartament, după cum a fost demonstrat de “Termocom” în condiţii investiţionale similare.
4.10. Transformarea, transportul, distribuţia energiei şi răspunsul la cerere
235. O trecere succintă în revistă a situaţiei privind transformarea energiei, precum şi transportul şi distribuţia de energie este inclusă în articolul 42 din Strategia energetică a Republicii Moldova pînă în anul 2030:
1) pe lanţul de producere, transport, distribuţie şi furnizare, creşterea eficienţei s-a manifestat prin reducerea nivelului pierderilor în reţelele de distribuţie şi de transport, însă eficienţa generării energiei electrice şi termice a rămas scăzută;
2) au fost lansate şi realizate investiţii în proiectele de eficienţă energetică în sectorul industrial şi în cel public, inclusiv cu suportul instituţiilor financiare internaţionale;
3) potenţialul existent de surse de energie regenerabilă în mixul energetic este încă insuficient valorificat;
4) a fost depolitizată activitatea de stabilire a tarifelor în sectorul sistemului centralizat de alimentare cu energie termică şi, ca rezultat imediat, au fost introduse tarife care reflectă integral costurile, astfel fiind stopată acumularea datoriilor, singurele datorii care rămîn de recuperat fiind cele istorice;
5) în condiţiile cogenerării ineficiente şi a sistemului de încălzire centralizat învechit, noile tarife nu au putut îmbunătăţi abilitatea agenţilor economici de a investi ca singură posibilitate de a reduce costurile variabile, ci numai au redus accesibilitatea tarifelor pentru populaţie.
236. În ceea ce priveşte domeniul specific al eficienţei energetice pe lanţul de producere/transformare, transport şi distribuţie, Strategia prevede următoarele:
1) reducerea pierderilor în reţelele de transport şi de distribuţie:
a) cu pînă la 11% în 2020 (pînă la 13% în 2015) pentru energie electrică;
b) cu 39% în 2020 (cu 20% în 2015) pentru gaze naturale; şi
c) cu 5% în 2020 (cu 2 % în 2015) pentru energie termică;
2) crearea unei noi capacităţi în municipiul Chişinău, în baza tehnologiilor eficiente de generare a energiei electrice şi termice, inclusiv de tip “turbină cu gaz cu ciclu combinat”;
3) reevaluarea, reconstruirea şi reabilitarea, acolo unde este fezabil, a sistemului de încălzire centralizată existent.
237. Planul naţional de acţiuni în domeniul eficienţei energetice pentru anii 2013-2015 include măsuri specifice în materie de eficienţă energetică în faza de transformare, transport şi distribuţie, cum ar fi programele proprii de eficienţă energetică pentru transportul şi distribuţia energiei electrice din măsura 98 din Plan. Pînă în prezent, nu am primit informaţii de confirmare potrivit cărora operatorii de distribuţie şi de sistem au elaborat astfel de programe sau nu:
1) “RED-Nord-Vest” a informat despre planificarea măsurilor necesare (modernizarea şi reabilitarea) în scopul de a reduce pierderile pînă la 10.82% în 2016, pînă la 10.44% în 2017 şi pînă la 10.35% în 2018;
2) măsuri similare au raportat “RED-Nord “fără cuantificarea economiilor”.
238. Referitor la formularele de raportare elaborate de “Moldelectrica” în 2014 şi prezentate Agenţiei pentru Eficienţă Energetică, nu au fost furnizate informaţii despre întocmirea Programului de promovare a eficienţei energetice şi energiei regenerabile. Nici “Moldovagaz” nu a prezentat informaţii Agenţiei pentru Eficienţă Energetică la acest capitol.
239. Descrierea măsurilor de îmbunătăţire a eficienţei energetice pe lanţul de transformare, transport şi distribuţie este inclusă în continuare.
4.10.1. Criterii de eficienţă energetică în tarifele şi reglementările de reţea
A. Energia electrică
240. Legea nr.124-XVIII din 23 decembrie 2009 cu privire la energia electrică a fost adoptată în vederea asigurării conformităţii cadrului legislativ cu acquis-ul comunitar, condiţionat de aderarea ţării la Comunitatea Energetică în anul 2010. Legea a fost ulterior modificată şi completată în 2011 şi 2014 (a se vedea Legea nr.27 din 13 martie 2014) în vederea punerii în aplicare integrală a pachetului legislativ secund privind energia.
241. Pornind de la angajamentele asumate faţă de Comunitatea Energetică, a fost realizat un progres semnificativ în transpunerea în legislaţia naţională a acquis-ului Comunităţii Energetice privind energia electrică. Legea nr.124-XVIII din 23 decembrie 2009 a fost modificată în 2014. Cerinţele referitoare la eligibilitate au fost transpuse în textul legii, consumatorii noncasnici fiind eligibili din 1 ianuarie 2013, iar cei casnici – din 1 ianuarie 2015. Tarifele de acces la reţelele de distribuţie adoptate în luna iulie 2015 asigură dreptul de eligibilitate pentru consumatorii conectaţi la reţelele de distribuţie.
242. Modificări adiţionale au fost operate în textul legii pe baza dispoziţiilor Directivei 2009/72/CE, elaborate de Ministerul Economiei şi Infrastructurii cu suportul TA-SPSP şi al Secretariatului Comunităţii Energetice şi Agenţia Statelor Unite pentru Dezvoltare Internaţională. Astfel, a fost elaborat proiectul Legii cu privire la energia electrică, aprobată în data de 27 mai 2016, cu numărul de ordine 107.
243. Modificările/amendamentele aduse la Legea nr.124-XVIII din 23 decembrie 2009 (în prezent abrogată) au inclus, inter alia, obligaţia de deschidere completă a pieţei de energie electrică începînd cu 1 ianuarie 2015 şi obligaţia pentru companiile de distribuţie să finalizeze, pînă la 1 iunie 2014, separarea operaţională (şi decizională) a activităţii de distribuţie şi activitatea de furnizare la preţuri reglementate, precum şi separarea juridică a acestor activităţi pînă la 1 ianuarie 2015.
244. Art.96 alin.(2) din Legea nr.107 din 27 mai 2016 cu privire la energia electrică stipulează că “La intrarea în vigoare a prezentei legi, piaţa energiei electrice se declară deschisă, iar fiecare consumator final din Republica Moldova are dreptul de a alege furnizorul, precum şi de a schimba furnizorul”.
245. În octombrie 2015, Agenţia Naţională pentru Reglementare în Energetică a aprobat o nouă versiune a regulilor de piaţă pentru energia electrică. Principalele caracteristici ale acestor reguli sînt după cum urmează:
1) încheierea de acorduri bilaterale pentru achiziţionarea şi furnizarea de energie electrică;
2) distribuţia energiei electrice produse prin cogenerare şi de centralele energie din surse regenerabile;
3) procedura de achiziţie şi furnizare a energiei electrice de echilibrare la preţuri minime;
4) achiziţia energiei electrice pentru a acoperi consumul tehnologic în reţeaua de transport al energiei electrice de către operatorii sistemului de transport şi a energiei electrice necesare pentru a acoperi consumul tehnologic în reţeaua de distribuţie.
246. Metodologiile de calcul al tarifelor stabilite de Agenţia Naţională pentru Reglementare în Energetică sînt cost-reflective. Tarifele calculate de companiile de transport, distribuţie şi furnizare au fost supuse auditului de companii internaţionale notorii de audit în toamna anului 2015, corectitudinea acestora fiind confirmată. Tarifele au fost majorate în 2015 din cauza creşterii costului de achiziţie a energiei electrice şi deprecierii monedei naţionale.
247. Legea nr.107 din 27 mai 2016 stipulează şi confirmă posibilitatea oferită prin Legea nr.124-XVIII din 23 decembrie 2009 următoarele:
1) în conformitate cu prevederea art.7 alin.(2) lit.a), Agenţia Naţională pentru Reglementare în Energetică “elaborează şi aprobă metodologiile de calculare, de aprobare şi de aplicare a […] tarifelor binome şi a preţurilor diferenţiate în funcţie de orele de consum tarife binom, tarife diferenţiate în funcţie de nivelul de tensiune în reţelele electrice şi de perioada/orele de consum;
2) pentru a susţine, îmbunătăţirea eficienţei energetice şi a educa consumatorii finali în planificarea şi migrarea consumului de energie electrică în perioadele din afara orelor de vîrf, prin Hotărîrea Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Energetică nr.75 din 12 martie 2016 privind tarifele la energia electrică, au fost păstrate prevederile conform cărora este asigurată posibilitatea pentru consumatorii noncasnici dotaţi cu dispozitive adecvate de contorizare şi în conformitate cu dispoziţiile contractuale, în cazul în care acestea există, să achite 1.6 din tariful reglementar în orele de vîrf, definit diferenţiat pe trimestre şi 0.6 din tariful reglementar în afara orelor de vîrf definite în mod egal pe perioada anului întreg.
Pentru consumatorii casnici, care dispun de echipament de măsurare corespunzător, plata pentru consumul energiei electrice în orele de noapte (de la ora 22 pînă la ora 6) se efectuează cu coeficientul 0,6 de la tariful stabilit. Aceste prevederi sînt valabile doar în cazul în care contractele de procurare a energiei electrice semnate de furnizor şi, respectiv, contractul dintre furnizor şi consumatorul final includ asemenea clauze.
248. De menţionat faptul că tarifele nu cresc în mod progresiv odată cu creşterea consumului; prin urmare, tarifele nu sînt în detrimentul sporirii consumului de energie electrică, în cazul utilizării pompelor de căldură.
249. În pofida existenţei unor reguli de echilibrare, stabilite de operatorul sistemului de transport, şi a părţilor responsabile prevăzute de lege, sîntem nevoiţi să menţionăm că piaţa de echilibrare nu este operaţională. În acest mod, este exclusă orice participare a cererii pe piaţa de echilibrare şi servicii auxiliare.
250. Strategia energetică a Republicii Moldova pînă în anul 2030 prevede crearea platformei de adaptare a cererii, însă, deocamdată, nimic nu s-a realizat în acest sens.
B. Gazele naturale
251. Toate activităţile, inclusiv cele de import, furnizare, transport transfrontalier şi intern, distribuţie şi vînzare cu amănuntul pe piaţa de gaze naturale sînt realizate de “Moldovagaz” – companie integrată vertical. Astfel, compania acţionează în calitate de importator, vînzător angro şi cu amănuntul (în Chişinău). Cadrul legislativ este stabilit de Legea nr.108 din 27 mai 2016 cu privire la gazele naturale. Legea transpune, parţial, Directiva 2009/73/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 13 iulie 2009 privind normele comune pentru piaţa internă în sectorul gazelor naturale şi de abrogare a Directivei 2003/55/CE, astfel fiind transpus Pachetul legislativ 3 şi rectificate discordanţele cu acquis-ul Comunităţii Energetice identificate în legislaţia internă. Legislaţia secundară include standarde tehnice pentru serviciile de transport şi distribuţie a gazelor naturale şi un regulament privind furnizarea şi utilizarea gazelor naturale.
252. Legea examinează utilizarea eficientă a activelor şi diferenţierea tarifelor în funcţie de nivelul de presiune. Deocamdată, legislaţia nu prevede stimulente pentru consumatori legate de economia de gaze naturale. Tarifele stabilite la gaze stimulează economiile, fiind aplicat un prag de 30 m3, preţul pentru depăşirea acestui prag fiind mai mare.
4.10.2. Măsuri pentru facilitarea şi promovarea răspunsului la cerere
253. Pînă în prezent, în Republica Moldova nu au fost introduse măsuri specifice pentru a promova răspunsul la cerere. Unica diferenţiere în tarifele la energia electrică se referă la orele de vîrf în comparaţie cu celelalte ore, fapt ce contribuie la nivelarea profilului sarcinii, fără adaptarea reală a cererii, odată ce preţul nu variază de la o oră la alta sau de la o zi la alta. Nu sînt puse în aplicare preţuri dinamice la energia electrică sau gazele naturale, situaţia urmînd să fie neschimbată în anii 2016-2018.
4.10.3. Eficienţa energetică în proiectarea şi reglementarea de reţea
254. Programul naţional pentru eficienţă energetică 2011-2020, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.833 din 10 noiembrie 2011, stabileşte obiective naţionale de eficientizare a consumului global de energie primară cu 20% pînă în anul 2020 şi reducerea cu cel puţin 25% a emisiilor de gaze cu efect de seră comparativ cu anul 1990.
Pentru reducerea pierderilor au fost stabilite obiective concrete:
1) pierderi în reţele de distribuţie a energiei electrice.
Conform Programului, operatorii reţelei de distribuţie ar trebui să reducă pierderile de la 13% în 2011 pînă la 7-10% în 2020. Cele mai recente date furnizate de Agenţia Naţională pentru Reglementare în Energetică, la situaţia din aprilie 2015, indică un progres semnificativ înregistrat de toţi operatorii reţelei de distribuţie din 2011 în direcţia realizării acestui obiectiv. Pierderile în reţeaua de distribuţie se reduc treptat şi în 2014 nivelul acestora a atins 9.2% - 11.58% din energia electrică furnizată reţelelor de distribuţie;
|
Tabelul 40 Consumul de energie electrică şi pierderile de facto |
||||||||||||||
| Consumul tehnologic şi pierderile de facto | Energia electrică achiziţionată de DSO în 2014, GWh | Energia electrică furnizată consumatorilor, 2014 | Numărul de consumatori, 2014 | |||||||||||
| Operatorul de distribuţie şi de sistem (DSO) | (în % faţă de energia electrică contorizată la punctele de ieşire din reţeaua de transport) | |||||||||||||
| 2001** | 2005 | 2010 | 2011 | 2012 | 2013 | 2014 | GWh | % | % | |||||
| “RED UF” | 28 | 21.44 | 13.68 | 13.11 | 12.39 | 10.75 | 10.86* | 9.45 | 9.54* | 2,981.70 | 2,626.10 | 72.0 | 856,489 | 64.2 |
| “RED-Nord” | 28.4 | 14.39 | 10.43 | 9.89 | 9.89 | 9.83 | 10.5* | 8.53 | 9.2* | 689.7 | 613.7 | 16.8 | 294,645 | 22.1 |
| “RED Nord-Vest” | 39.9 | 20.07 | 12.98 | 11.9 | 11.9 | 11.7 | 12.01* | 11.3 | 11.58* | 363.3 | 313.5 | 8.6 | 183,963 | 13.8 |
|
* în % faţă de energia electrică furnizată reţelelor de distribuţie; ** aici sînt incluse şi pierderile comerciale (definite ca furturi, consum de energie electrică nefacturat şi neachitat) |
||||||||||||||
2) pierderi în reţeaua de transport a energiei electrice.
Programul de reabilitare a reţelelor de transport a energiei electrice (Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare, Banca Europeană pentru Investiţii, Comunitatea Energetică) (Strategia naţională de dezvoltare “Moldova 2020”, adoptată prin Legea nr.166 din 11 iulie 2012, avînd drept prioritate “Energia furnizată sigur, utilizată eficient”) a fost lansat în 2012. Proiectul include proiectarea şi modernizarea unui număr de substaţii şi linii de transport al energiei. Reabilitarea va îmbunătăţi eficienţa energetică a reţelei “Moldelectrica”, va consolida stabilitatea furnizării de energie electrică şi va îmbunătăţi exploatarea generală a TSO “Moldelectrica” – o precondiţie pentru integrarea Republicii Moldova în reţeaua europeană de transport ENTSO-E. Proiectul este finanţat prin intermediul unor împrumuturi preferenţiale oferite de Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare (15.5 milioane de euro) şi Banca Europeană pentru Investiţii (17 milioane de euro) în perioada 26 iunie 2012-26 iunie 2019 şi a unui grant oferit de Fondul de investiţii pentru vecinătate (8 milioane de euro) pentru perioada 1 aprilie 2013–1 noiembrie 2019;
3) pierderi de energie termică.
În 2014, potrivit datelor Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Energetică, pierderile de căldură din sistemul de distribuţie şi de furnizare au constituit 21.8% din volumul total de energie termică livrat în reţea, sau cu 2.2% mai mult decît în 2011. Pe parcursul anilor 2005-2011 producerea şi consumul de energie termică s-a redus cu circa 33%, fiind în descreştere continuă pînă în prezent. În 2014, 1422 mii de Gcal de energie termică a fost furnizată consumatorilor în mod centralizat, sau cu 250 mii de Gcal (15%) mai puţin comparativ cu 2011. În perioada 2011-2014, cantitatea de căldură livrată în reţea s-a redus cu 12.5%. Nivelul de producere a energiei termice este condiţionat şi de condiţiile climaterice, precum şi de cererea din partea consumatorilor în perioada sezonului de încălzire.
|
Tabelul 41 Furnizarea centralizată a energiei termice şi pierderile de căldură în Republica Moldova în 2011-2014 |
||||||||||
| Compania de furnizare a energiei termice | Energie termică furnizată în reţea |
Pierderi de căldură | Ponderea companiei în livrarea totală de energie termică, 2014 |
Ponderea companiei în pierderile totale de energie termică, 2014 |
||||||
| 1,000 Gcal | ||||||||||
| Energie termică furnizată în reţea - TOTAL | 2011 | 2012 | 2013 | 2014 | 2011 | 2012 | 2013 | 2014 | ||
| 2,079.9 | 2,009.3 | 1,821.3 | 1,819.6 | 407.1 | 418.6 | 400.9 | 397.2 | |||
| Pierderi de căldură TOTAL, 1000 Gcal | ||||||||||
| Pierderi de căldură – TOTAL, % | 19.6 | 20.8 | 22.0 | 21.8 | ||||||
| inclusiv | % | |||||||||
| “Termocom”, Chişinău | 1,770.9 | 1,717.7 | 1,577.2 | 1,573.1 | 20.1 | 20.9 | 22.8 | 22.3 | 85.9 | 88.3 |
| “Apă-Canal”, Chişinău | 27.3 | 26.8 | 23.7 | 23.7 | 9.5 | 11.6 | 10.5 | 9.7 | 1.5 | 0.6 |
| “COGENERARE-Nord”, Bălţi | 214.9 | 213.3 | 183.1 | 189.9 | 19.1 | 23.0 | 19.2 | 21.5 | 10.5 | 10.3 |
| “Termogaz”, mun. Bălţi | 12.7 | 12.8 | 10.9 | 11.0 | 9.4 | 10.2 | 10.1 | 10.0 | 0.7 | 0.3 |
| “Comgaz Plus”, Ungheni | 14.9 | 10.9 | 8.0 | 8.0 | 18.8 | 21.1 | 13.8 | 15.0 | 0.5 | 0.3 |
| “Reţelele Termice”, Călăraşi | 8.0 | 6.2 | 4.1 | 1.3 | 32.5 | 32.3 | 31.7 | 23.1 | 0.1 | 0.1 |
| “Servicii Publice”, Cimişlia | 1.2 | 0.9 | 0.7 | 0.9 | 8.3 | 11.1 | - | - | 0.1 | 0.0 |
| “Reţelele Termice”, mun. Comrat | 7.1 | 6.6 | 6.0 | 5.8 | 2.8 | 3.0 | 3.3 | 3.4 | 0.4 | 0.1 |
| “Antermo”, Anenii Noi | 2.3 | 2.0 | 1.5 | 1.0 | 8.7 | 10.0 | 6.7 | 10.0 | 0.1 | 0.0 |
| “Reţelele Termice”, Ştefan-Vodă | 1.3 | 1.2 | 1.0 | 0.7 | 7.7 | 8.3 | 10.0 | 14.3 | 0.0 | 0.0 |
| “Reţelele Termice”, Cahul | 7.4 | 5.1 | 0.7 | 0.7 | 2.7 | 3.9 | - | - | 0.0 | 0.0 |
| “Reţelele Termice”, Glodeni | 3.3 | 2.1 | 0.0 | 0.0 | 6.1 | 9.5 | - | - | 0.0 | 0.0 |
| “Reţelele Termice”, Criuleni | 1.9 | 1.3 | 0.4 | 0.0 | 15.8 | 30.8 | 50.0 | - | 0.0 | 0.0 |
| “Centrale şi Reţele Termice”, Orhei | 6.6 | 2.2 | 3.9 | 3.4 | 4.5 | 4.5 | 5.1 | 5.9 | 0.2 | 0.1 |
| Energie termică furnizată consumatorilor, 1000 Gcal | 1,672.9 | 1,590.7 | 1,420.4 | 1,422.4 | 100.0 | 100.0 | ||||
255. În 2014 a fost adoptată Metodologia de calcul al valorilor normative pentru pierderile de căldură (18 decembrie 2014). Metodologia este obligatorie pentru toate companiile din reţeaua de furnizare a energiei termice reglementată de Agenţia Naţională pentru Reglementare în Energetică şi urmăreşte scopul de a îmbunătăţi activitatea de furnizare a energiei termice.
256. Proiectul Băncii Internaţionale pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare de îmbunătăţire a eficienţei sectorului de alimentare centralizată cu energie termică va contribui cu 3 ktep la reducerea pierderilor de căldură, pe lîngă economiile mai mari ce provin din reducerea consumului de energie electrică şi gaze naturale.
257. Prezentul Plan de acţiuni include, ca măsură orizontală H1. Evaluarea potenţialului de economisire a energiei pentru Moldova.
258. În mod specific, evaluarea pe care măsura o va facilita se referă la infrastructura de gaze şi de energie electrică, în special în ceea ce priveşte transportul, distribuţia, gestionarea sarcinii şi interoperabilitatea, conectarea la instalaţiile de generare a energiei, inclusiv posibilităţile pentru microgenerarea energiei.
4.11. Disponibilitatea schemelor de calificare, acreditare şi certificare
259. În ceea ce priveşte autorizarea auditorilor energetici, art.12 din Legea nr.142 din 2 iulie 2010 cu privire la eficienţa energetică stipulează cui poate fi atribuită calitatea de auditor energetic şi în ce condiţii:
1) autorizaţia este oferită pe un termen de 3 ani;
2) persoanele fizice şi juridice autorizate urmează să se înregistreze în Registrul auditorilor energetici, administrat de Agenţia pentru Eficienţă Energetică, care publică lista auditorilor energetici, pe pagina sa web.
260. Cu referinţă la dezvoltarea capacităţii managerilor energetici, Agenţia pentru Eficienţă Energetică oferă asistenţă consultativă şi informaţională, managerilor energetici şi aprobă programe de instruire (a se vedea tabelul 28 secţiunea 4.3.4).
4.12. Servicii energetice
261. Obligaţiile de raportare sînt incluse în secţiunea 3.7.
5. INSTITUIREA ŞI DESEMNAREA AUTORITĂŢILOR/ INSTITUŢIILOR
ŞI ORGANIZAŢIILOR COMPETENTE. FINANŢAREA
5.1. Cadrul instituţional
262. Cadrul instituit în raport cu obiectivele Directivei 2006/32/CE privind eficienţa energetică la utilizatorii finali şi serviciile energetice include Programul naţional pentru eficienţă energetică 2011-2020, precum şi Planul naţional de acţiuni în domeniul eficienţei energetice al Republicii Moldova 2013-2015 şi prezentul Plan de acţiuni. De asemenea, din acest cadru fac parte planurile locale de acţiune în domeniul eficienţei energetice şi programele locale pentru eficienţă energetică.
Ministerul Economiei şi Infrastructurii
263. În conformitate cu prezentul Plan de acţiuni, Ministerul Economiei şi Infrastructurii va efectua, o dată la trei ani, examinarea intermediară, pe baza rezultatelor punerii în aplicare a Planului naţional de acţiune pentru eficienţă energetică şi la finalul implementării programului – evaluarea finală. În evaluarea intermediară vor fi analizate progresele înregistrate în obţinerea rezultatelor scontate.
Ministerul Economiei şi Infrastructurii şi Agenţia pentru Eficienţă Energetică
264. Potrivit prevederilor Programului naţional pentru eficienţă energetică 2011-2020, Ministerul Economiei şi Infrastructurii joacă rolul de coordonator în sectorul public, iar împreună cu Agenţia pentru Eficienţă Energetică şi alte autorităţi publice centrale de resort, acordă asistenţă autorităţilor publice locale în promovarea eficienţei energetice şi a energiei din surse regenerabile.
Prin urmare, sînt responsabili pentru integrarea cerinţelor de îmbunătăţire a eficienţei energetice în sectorul public.
Agenţia pentru Eficientă Energetică
265. Potrivit Legii cu privire la eficienţa energetică, sarcina supravegherii realizării planurilor locale de acţiune în domeniul eficienţei energetice şi a programelor locale pentru eficienţă energetică este atribuită Agenţiei pentru Eficienţă Energetică (art.26 din Legea nr.142 din 2 iulie 2010).
266. Agenţia pentru Eficienţă Energetică este o autoritate de stat care activează în domeniul energiei regenerabile şi eficienţei energetice. Entitatea se axează pe implementarea politicii de stat şi avizează proiecte în domeniul eficienţei energetice şi al surselor regenerabile de energie. În această ordine de idei, Agenţia coordonează programele locale pentru eficienţă energetică şi planurile de acţiune locale în domeniul eficienţei energetice finanţate din bugetul de stat, din bugetele instituţiilor şi organizaţiilor pe baza unor acorduri guvernamentale, autorizează persoanele fizice şi juridice să efectueze audituri energetice şi să acorde dovezi pe baza evidenţei datelor despre auditorii energetici, şi auditurile energetice efectuate.
267. Atribuţiile/sarcinile Agenţiei sînt stipulate în Legea nr.142 din 2 iulie 2010 cu privire la eficienţa energetică (art.9), Hotărîrea Guvernului nr.833 din 10 noiembrie 2011 şi în Hotărîrea Guvernului nr.1173 din 21 decembrie 2010 “Cu privire la Agenţia pentru Eficienţă Energetică”, după cum urmează:
1) implementează politica statului în domeniul eficienţei energetice şi al surselor regenerabile de energie;
2) elaborează şi prezintă organului central de specialitate în domeniul energetic spre aprobare cerinţe minime de performanţă energetică pentru utilajele şi echipamentele produse sau importate în Republica Moldova;
3) participă la elaborarea proiectelor de acte normative, inclusiv a proiectelor reglementărilor tehnice şi a standardelor în domeniul eficienţei energetice şi al surselor regenerabile de energie;
4) participă la elaborarea proiectelor de programe şi de planuri naţionale de acţiune în domeniul eficienţei energetice şi al surselor regenerabile de energie;
5) elaborează proiecte-pilot în domeniul eficienţei energetice şi al surselor regenerabile de energie;
6) acordă asistenţă autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale la elaborarea programelor de îmbunătăţire a eficienţei energetice şi valorificarea surselor regenerabile de energie;
7) coordonează programele şi planurile de acţiune elaborate de autorităţile administraţiei publice locale, precum şi programele de eficienţă energetică finanţate de instituţii sau de organizaţii internaţionale, în baza unor acorduri guvernamentale;
8) asigură diseminarea informaţiei referitoare la eficienţa energetică, inclusiv la mecanismele de eficienţă energetică, la cadrul financiar şi legal adoptat în scopul îndeplinirii obiectivului indicativ naţional, precum şi diseminarea informaţiei referitoare la utilizarea surselor regenerabile de energie;
9) acordă asistenţă consultativă şi informaţională societăţilor de servicii energetice, managerilor energetici, agenţilor economici, precum şi persoanelor fizice care activează în domeniul eficienţei energetice şi al surselor regenerabile de energie;
10) autorizează persoanele fizice şi juridice să efectueze audite energetice;
11) asigură evidenţa, prin ţinerea de registre, a auditorilor energetici şi a auditelor energetice efectuate, a proiectelor naţionale coordonate şi a proiectelor implementate de autorităţile administraţiei publice locale;
12) avizează proiecte în domeniul eficienţei energetice şi al valorificării surselor regenerabile de energie, finanţate parţial sau integral de la bugetul de stat, bugetele unităţilor administrativ-teritoriale şi finanţate prin intermediul Fondului pentru Eficienţă Energetică;
13) evaluează potenţialul de sporire a eficienţei energetice în ansamblu pe economie;
14) creează o bază informaţională în domeniul eficienţei energetice şi al surselor regenerabile de energie, prezintă solicitanţilor informaţii.
Agenţia pentru Protecţia Consumatorilor şi Supravegherea Pieţei
268. Legea nr.44 din 27 martie 2014 privind etichetarea produselor cu impact energetic defineşte responsabilităţile Agenţiei pentru Protecţia Consumatorilor şi Supravegherea Pieţei referitoare la exercitarea controlului asupra punerii în aplicare a legii respective.
Ministerul Economiei şi Infrastructurii şi Agenţia pentru Eficienţă Energetică
269. În conformitate cu art.7 lit.h) din Legea nr.128 din 7 noiembrie 2014 privind performanţa energetică a clădirilor:
Agenţia pentru Eficienţă Energetică creează şi implementează, în comun cu organul central de specialitate al administraţiei publice în domeniul construcţiilor, sistemele de control independent al certificatelor de performanţă energetică şi al rapoartelor de inspecţie periodică a sistemelor de încălzire şi de inspecţie periodică a sistemelor de climatizare.
Agenţia Naţională pentru Reglementare în Energetică
270. În procesul de exercitare a atribuţiilor de reglementare, autorităţile naţionale ţin cont de dispoziţiile Legii cu privire la energia electrică, cît şi ale Legii cu privire la gazele naturale. Ambele legi conţin definiţia noţiunii management al eficienţei energetice/gestionare a cererii şi prezintă distribuirea rolurilor între instituţiile sectoriale.
|
Tabelul 42 Autorităţile şi instituţiile competente |
||||||
| Sarcina | Ministerul Economiei şi Infrastructurii | Ministerul Economiei şi Infrastructurii şi Agenţia pentru Eficienţă Energetică | Agenţia pentru Eficienţă Energetică | Ministerul Economiei şi Infrastructurii | Agenţia de Protecţie a Consuma-torului | Agenţia Naţională pentru Reglementare în Energetică |
| Supraveghează îndeplinirea obiectivelor Directivei 2006/32/CE privind serviciile energetice/ Directivei 2012/27/UE privind eficienţa energetică | X | |||||
| Control integrat asupra sectorului public (Directiva 2006/32/CE privind eficienţa energetică la utilizatorii finali şi serviciile energetice /Directiva 2012/27/UE privind eficienţa energetică) | X | |||||
| Implementarea sistemelor independente de control | X | X | X | |||
| Monitorizarea şi verificarea activităţilor de economisire a energiei | X | |||||
| Atribuţii de reglementare/ criterii de Eficienţă energetică în tarifele de reţea | X | |||||
5.2. Finanţarea
271. Toate detaliile necesare cu privire la instrumentele disponibile de finanţare sînt prezentate în subcapitolele de mai jos, sumarul include informaţii despre sursele de finanţare disponibile şi preconizate pentru sectorul de eficienţă energetică.
5.2.1. Fondul pentru eficienţă energetică
272. Fondul pentru Eficienţă Energetică în Moldova a fost creat în baza Legii nr.142 din 2 iulie 2010 cu privire la eficienţa energetică, iar Regulamentul de organizare şi funcţionare a Fondului pentru Eficienţă Energetică a fost aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.401 din 12 iunie 2012, conţinînd principalele caracteristici ale Fondului pentru Eficienţă Energetică.
273. Proiectele finanţate de Fondul pentru Eficienţă Energetică corespund dispoziţiilor art.50 din Regulamentul menţionat, acesta servind drept bază pentru formularea conţinutului Programului naţional pentru eficienţă energetică 2011-2020. Implementarea acestor proiecte a fost începută în martie 2014 şi continuă pînă în prezent. Descrierea succintă a majorităţii proiectelor este inclusă în tabelul A1.1, beneficiarii proiectelor fiind autorităţile publice locale.
274. Fondul pentru Eficienţă Energetică atrage şi gestionează mijloacele financiare în vederea îmbunătăţirii eficienţei energetice şi utilizării energiei din surse regenerabile şi a reducerii gazelor cu efect de seră pe baza susţinerii proiectelor lansate în conformitate cu strategiile şi programele elaborate de către Guvern:
1) promovarea proiectelor investiţionale în domeniul eficienţei energetice şi energie din surse regenerabile;
2) asigurarea asistenţei tehnice pentru proiectele de dezvoltare în domeniul eficienţei energetice şi energie din surse regenerabile;
3) asigurarea asistenţei financiare pentru proiectele;
4) contribuţii financiare directe;
5) acţionarea în calitate de agent sau mediator pentru alte surse de finanţare;
6) asigurarea garanţiilor depline sau parţiale în cazul finanţării de către bănci;
7) asistenţă pentru identificarea celor mai adecvate soluţii pentru finanţarea proiectelor.
275. Fondul colectează, evaluează, aprobă şi finanţează proiecte în domeniul eficienţei energetice şi energie din surse regenerabile, în cadrul cărora utilizează apelurile de propuneri de proiecte (APP), după cum urmează:
1) apelurile de propuneri de proiecte 1 şi 3: reprezentanţi autorizaţi ai obiectivelor de menire socială aflate în proprietatea publică centrală şi locală de toate nivelurile;
2) apelurile de propuneri de proiecte 2, 4 şi 6: sectorul privat;
3) apelul de propuneri de proiecte 5: iluminatul public.
276. Fondul pentru Eficienţă Energetică cooperează cu sectorul public (în coordonare cu autorităţile publice centrale şi locale), sectorul rezidenţial, sectorul privat (industrie, servicii, agricol, transporturi etc.).
|
Tabelul 43 Prezentarea sinoptică a Fondului pentru Eficienţă Energetică |
|||||||
| Cadrul juridic | Persoana juridică independentă şi autonomă din punct de vedere financiar | ||||||
| Coordonarea | Funcţionează sub coordonarea Ministerului Economiei şi Infrastructurii. | ||||||
| Cooperarea | Ministerul Economiei şi Infrastructurii, Ministerul Mediului, autorităţilor publice locale (toate nivelurile), instituţii de învăţămînt şi instituţii medico-sanitare | ||||||
| Obiectivele | Atragerea şi gestionarea resurselor financiare pentru îmbunătăţirea eficienţei energetice, utilizarea energiei din surse regenerabile, reducerea gazelor cu efect de seră | ||||||
| Orientarea | Susţinerea proiectelor în conformitate cu strategiile şi programele elaborate de Guvern.
Sectorul public (în coordonare cu autoritatea publică centrală şi locală), sectorul rezidenţial, sectorul privat (industrie, servicii, agricultură, transporturi etc.) |
||||||
| Măsurile | Promovează proiecte investiţionale în domeniul eficienţei energetice şi energie din surse regenerabile.
Acordă asistenţă tehnică pentru dezvoltarea proiectelor în domeniul eficienţei energetice şi energie din surse regenerabile. Acordă asistenţă financiară proiectelor. Oferă contribuţii financiare directe. Activează în calitate de agent sau mediator pentru alte surse de finanţare. Oferă garanţii totale sau parţiale în cazul finanţării de către bănci. Oferă asistenţă la identificarea celor mai bune soluţii pentru finanţarea proiectelor |
||||||
| Instrumentele | Apeluri pentru propuneri de proiecte după destinaţie:
APP1 & 3: reprezentanţi autorizaţi ai entităţilor de menire socială din proprietatea autorităţile publice centrale şi autorităţilor publice locale; APP1: reprezentanţi autorizaţi ai obiectivelor de menire socială aflate în proprietatea publică centrală şi locală de toate nivelurile APP 2, 4 şi 6: sectorul privat; APP 5: iluminatul public |
||||||
| Criteriile de eligibilitate a proiectelor | Realizarea eficienţei maxime la un cost minim
Cel puţin o treime din beneficiile proiectului provin din economiile măsurabile de energie. Alte beneficii ale proiectului pot proveni din indicatori economici, tehnici etc. Proiectul implică tehnologii pentru consumul eficient de energie. Suma solicitată de la Fondul pentru Eficienţă Energetică pentru finanţarea proiectului este coerentă cu limitele de finanţare a proiectului, 50 00 − 3000000 lei (2500-240000 dolari SUA) Contribuţia Beneficiarului la investiţia totală va constitui cel puţin 20%; Proiectele de eficienţă energetică au un termen de recuperare maximă a investiţiei de 7 ani. Proiecte în domeniul energiei din surse regenerabile au un termen de recuperare maximă a investiţiei de 15 ani. Beneficiarii proiectului nu au datorii faţă de bugetul public naţional şi sînt solvabili. |
||||||
| Natura economiilor | APP 1 şi 3 (sectorul public) | 1) Izolarea termică a pereţilor exteriori;
2) Înlocuirea ferestrelor şi uşilor exterioare ineficiente 3) Izolarea termică a acoperişului, mansardei sau a plafonului de la ultimul etaj 4) Izolarea termică a duşumelei deasupra subsolului sau a spaţiilor neîncălzite şi izolarea plafonului din subsolul neîncălzit care se află sub spaţiile încălzite 5) Izolarea termică a pereţilor de separare a spaţiilor încălzite de cele neîncălzite |
|||||
| APP2 (sectorul privat) | 1) Întreprinderi industriale, incluzînd: achiziţionare de echipament, dispozitive/utilaj şi instrumente; asistenţă la instalare, instruire pentru exploatare şi întreţinere, suport logistic şi de transport.
2) Reabilitarea clădirilor: modernizarea sistemului local de încălzire, izolarea pereţilor, uşilor, ferestrelor, acoperişurilor, plafoanelor, construcţia/montarea de instalaţii termice solare; implementarea tehnologiilor de recuperare a energiei şi a combustibililor regenerabili folosiţi pentru încălzire, ventilare, producere a apei calde menajere şi a energiei electrice, exploatarea mai eficientă a sistemelor de încălzire şi climatizare a aerului, sistem eficient de iluminat interior şi exterior etc. 3) Cazane şi arzătoare noi; sisteme automatizate de control al cazanelor; calorifere/sobe pentru încălzirea apei, modernizarea cazanelor existente, dispozitive pentru recuperarea căldurii cazanelor, construcţia unor centrale termoelectrice noi sau renovarea celor existente; cazane şi robinete pentru aburi sau renovarea celor existente, ţevi şi radiatoare noi; echipament nou de măsurare, robinete termostatice, izolarea reţelelor inginereşti interioare, sisteme mici de cogenerare, sisteme de pompe de căldură, sisteme de încălzire care utilizează energie sau combustibil regenerabil |
||||||
| APP 4 (Sectorul privat) | 1) Înlocuirea ferestrelor şi uşilor exterioare
2) Izolarea termică a pereţilor exteriori 3) Izolarea termică şi reabilitarea acoperişului 4) Izolarea termică a duşumelei 5) Înlocuirea cazanelor neeficiente 6) Instalarea cazanelor ce funcţionează pe bază de biomasă şi a unor sisteme noi de încălzire (plus apa caldă menajeră) 7) Colectoare solare pentru furnizarea apei calde menajere 8) Sistem noi de ventilare cu recuperarea căldurii 9) Pompe geotermale de căldură şi sisteme de încălzire/răcire 10) Înlocuirea sistemelor ineficiente de ventilare/climatizare a aerului cu sisteme noi |
||||||
| Sursele de finanţare | 1) Alocaţii de la bugetul de stat, cel puţin 10% din necesităţile Fondului pentru realizarea obiectivelor stabilite de indicatorii de eficienţă energetică şi utilizarea energiei din surse regenerabile; Ministerul Economiei şi Infrastructurii propune alocarea anuală de mijloace din bugetul de stat, prin solicitarea depusă la Ministerul Finanţelor pentru includerea sumei solicitate în proiectul de lege privind bugetul de stat pentru anul respectiv
2) Donaţii de la persoane fizice şi juridice din Moldova şi din străinătate, inclusiv de la instituţii financiare internaţionale şi fonduri 3) Venit financiar provenit din dobînda bancară pentru depozitele bancare sau conturile curente ale Fondului şi dobînda şi comisioanele pentru contractele semnate cu clienţii Fondului; 4) Împrumuturi şi alte instrumente financiare de la bănci şi investitori angajaţi, exclusiv pentru promovarea Fondului |
||||||
| Date statistice privind finanţarea | APP1 (instru- ment de finanţare: grant) |
APP3 (instru- ment de finanţare: grant) |
APP4 (instru- ment de finanţare: grant/ garanţie financiară) |
APP5 (instru- ment de finanţare: grant) |
APP6 (instru- ment de finanţare: garanţie financiară) |
Proiect- pilot în sectorul public (instrument de finanţare: grant) |
ESCO- Moldova (instrument de finanţare: grant) |
| 150 mil. lei | 250 mil. lei | 50 mil.lei | 50 mil. lei | 100 mil. lei | 6.9 mil. lei | 20 mil. lei | |
| finalizat | finalizat | în derulare | finalizat | finalizat | finalizat | în derulare | |
| Anul de începere a finanţării şi principalele politici | 2013; anterior – absenţa cadrului de reglementare în termeni de audit
2014: începutul implementării Sfîrşitul anului 2015: finalizată rambursarea pentru 17 proiecte în cadrul APP1 80% sectorul public, 20% sectorul privat |
||||||
| Efectele colaterale | Efect demonstrativ al proiectelor implementate cu succes şi de consolidare/sporire a interesului donatorilor străini de a susţine proiecte investiţionale în domeniul Eficienţei energetice şi energie din surse regenerabile în Moldova | ||||||
| Sinergia | Fondul pentru Eficienţă Energetică va fi partenerul financiar-cheie pentru implementarea Proiectului ESCO Moldova, oferindu-i granturi şi garanţii de împrumut | ||||||
| Beneficiarii | APP 1 şi 3: 142 de şcoli şi grădiniţe de copii, 29 de instituţii medico-sanitare, 21 de universităţi şi clădiri culturale | ||||||
| Economiile scontate (anuale, cumulate per măsură) | APP1 (86 proiecte aprobate) |
APP3 (106 proiecte probate) |
APP5 (evaluate, propuse pentru aprobare) |
Total | |||
| 3.6 ktep | 4.3 ktep | 0.057 ktep | 7.96 ktep | ||||
| APP 2, 4 şi 6: nu a fost aprobat nici un proiect | |||||||
5.2.2. Fondul de investiţii sociale din Moldova
277. Fondul de Investiţii Sociale din Moldova este un proiect lansat de Guvern cu sprijinul Băncii Mondiale, care îşi propune să contribuie la implementarea strategiilor naţionale de dezvoltare prin consolidarea comunităţilor nevoiaşe şi a instituţiilor acestora la gestionarea necesităţilor prioritare de dezvoltare.
278. Eficienţa energetică reprezintă doar unul dintre mijloacele pe care Fondul le utilizează în scopul de a îmbunătăţi bunăstarea cetăţenilor.
279. În 2015, Guvernul României a oferit un grant în valoare de circa 20 milioane de euro în vederea îmbunătăţirii eficienţei energetice pe baza încălzirii cu biomasă (90 de grădiniţe de copii), înlocuirea uşilor şi ferestrelor exterioare (280 de grădiniţe de copii), izolării termice (140 de grădiniţe de copii).
280. Tabelul din continuare prezintă rezultatele atinse pe parcursul anilor 2012-2014 în ceea ce priveşte implementarea măsurilor de eficienţă energetică.
|
Tabelul 44 Rezultatele atinse de Fondul de Investiţii Sociale din Moldova |
|
| Ferestre şi uşi exterioare | 8,445 m2 |
| Izolarea anvelopelor/contururilor | 8,275 m2 |
| Cazane operate cu biomasă | 45 |
| Colectoare solare pentru furnizarea apei calde menajere | 42 instituţii |
| Becuri de iluminat cu un consum redus de energie | 316 unităţi, preponderent iluminatul stradal |
281. În conformitate cu Hotărîrea Guvernului nr.436 din 6 octombrie 2014 “Privind implementarea Programului de asistenţă tehnică şi financiară acordată de Guvernul României pentru instituţiile preşcolare din Republica Moldova”, autorităţilor publice locale au beneficiat de circa 20.9 milioane de euro alocate prin intermediul Fondului de Investiţii Sociale din Moldova. Numărul total de beneficiari, exclusiv grădiniţe de copii, constituie 869. Circa 2/3 din fondurile alocate au fost direcţionate pentru realizarea măsurilor de îmbunătăţire a eficienţei energetice. Mijloacele financiare au fost oferite de Guvernul României.
|
Tabelul 45 Activităţile Fondului de Investiţii Sociale din Moldova desfăşurate pe baza fondurilor alocate de Guvernul României |
|||
| Nr. crt. |
Autorităţile publice locale | Numărul de beneficiari | Fonduri alocate, euro |
| 1. | Mun. Chişinău | 11 | 81,351 |
| 2. | Mun. Bălţi | 1 | 243,243 |
| 3. | Anenii Noi | 20 | 545,405 |
| 4. | Basarabeasca | 12 | 172,973 |
| 5. | Briceni | 26 | 505,405 |
| 6. | Cahul | 24 | 812,919 |
| 7. | Cantemir | 12 | 629,730 |
| 8. | Călăraşi | 20 | 842,703 |
| 9. | Căuşeni | 22 | 515,135 |
| 10. | Cimişlia | 18 | 917,157 |
| 11. | Criuleni | 18 | 626,000 |
| 12. | Donduşeni | 11 | 380,000 |
| 13. | Drochia | 23 | 653,081 |
| 14. | Dubăsari | 18 | 289,189 |
| 15. | Edineţ | 29 | 604,618 |
| 16. | Făleşti | 22 | 628,108 |
| 17. | Floreşti | 26 | 676,703 |
| 18. | Glodeni | 22 | 431,892 |
| 19. | Hînceşti | 40 | 1,093,546 |
| 20. | Ialoveni | 45 | 858,919 |
| 21. | Leova | 23 | 575,135 |
| 22. | Nisporeni | 27 | 1,274,270 |
| 23. | Ocniţa | 15 | 309,730 |
| 24. | Orhei | 80 | 1,058,919 |
| 25. | Rezina | 34 | 525,189 |
| 26. | Rîşcani | 21 | 375,676 |
| 27. | Sîngerei | 35 | 591,568 |
| 28. | Soroca | 31 | 787,892 |
| 29. | Străşeni | 27 | 712,378 |
| 30. | Şoldăneşti | 11 | 458,919 |
| 31. | Ştefan Vodă | 24 | 747,676 |
| 32. | Taraclia | 4 | 139,459 |
| 33. | Teleneşti | 31 | 591,351 |
| 34. | Ungheni | 39 | 734,595 |
| 35. | UTA Găgăuzia | 47 | 496,216 |
| 869 | 20,887,050 | ||
282. Rezultatele preliminare ale proiectului sînt următoarele:
1) la 90 grădiniţe de copii au fost instalate sisteme de încălzire ce funcţionează pe bază de biomasă;
2) la 280 de grădiniţe de copii au fost înlocuite ferestrele şi uşile exterioare;
3) la 140 grădiniţe de copii au fost executate lucrări de termoizolare a pereţilor exteriori.
283. În prezent nu sînt disponibile informaţii despre economiile de energie obţinute în rezultatul efectuării lucrărilor sus-menţionate din contul fondurilor alocate de Guvernul României.
284. Fondul de Investiţii Sociale din Moldova a fost creat în 1997 de Guvern, cu sprijinul Băncii Mondiale. În 2010, Fondul de Investiţii Sociale din Moldova a beneficiat de:
1) 2 milioane de euro, inclusiv un grant în valoare de 1.5 milioane de euro din partea UE, pentru implementarea proiectelor-pilot de instalare a panourilor solare şi de prelucrare a deşeurilor agricole; şi
2) 5 milioane de euro – grant oferit de KfW. Pe parcursul anului 2012-2014, Fondul de Investiţii Sociale din Moldova a realizat următoarele activităţi în domeniul eficienţei energetice:
a) înlocuirea ferestrelor şi uşilor exterioare: 8,445 m2;
b) izolarea anvelopelor/contururilor: 8,275 m2;
c) instalarea cazanelor operate cu biomasă: 45 de unităţi, capacitatea de la 50kW pînă la 500kW,
d) instalarea colectoarelor solare pentru furnizarea apei calde menajere: 42de instituţii, sau 30 tone de apă caldă pe zi;
e) instalarea LED-urilor: 316 unităţi, 25W–100W (preponderent în iluminatul stradal).
5.2.3. MoSEFF
285. Linia de Finanţare pentru Eficienţa Energetică în Moldova a fost lansată în Moldova în luna septembrie 2009, avînd instrumente similare celor aplicate în ţările din vecinătate, inclusiv în România şi Turcia, pentru susţinerea investiţiilor de sporire a eficienţei energetice la întreprinderi.
Calendar:
1) faza I - lansată în februarie 2010;
2) primele audituri - efectuate în iunie 2010 (pentru Moldindcombank şi Moldova Agroindbank);
3) Banca Comercială şi “Pro Credit Bank” Moldova s-au alăturat facilităţii în august şi decembrie 2012;
4) faza I - finalizată în decembrie 2012;
5) faza II - finalizată în decembrie 2015;
6) în decursul fazei II, băncile-partener au inclus Moldindconbank, Moldova Agroindbank, Pro Credit Bank Moldova şi Mobiasbancă.
286. Pentru a deveni eligibil, proiectul trebuie să contribuie la reducerea consumului de energie primară, reducerea emisiilor de CO2 şi, în general, să amelioreze utilizarea raţională a energiei în industrie, agrobusiness şi în clădirile comerciale.
287. Economiile de energie şi reducerea emisiilor de CO2 pot fi obţinute pe baza următoarelor măsuri:
1) reabilitarea şi înlocuirea cazanelor;
2) izolarea conductelor/ţevilor de abur şi apă caldă;
3) trecerea de la încălzirea pe bază de energie electrică la cea pe bază de combustibil;
4) instalarea ferestrelor eficiente din punct de vedere energetic;
5) izolarea termică a pereţilor; acoperişurilor şi planşeelor;
6) perfecţionarea proceselor (de ex.: intensificarea controlului, procesului de măsurare şi contorizare);
7) instalarea unor furnale, uscătorii, sobe care să reducă consumul specific de combustibil;
8) instalarea unor sisteme de recuperare a căldurii din sistemele de ventilare a aerului;
9) reabilitarea sistemelor de aer comprimat;
10) instalarea uşilor rulante sau a elementelor de blocare a uşilor;
11) colectoare solare termale.
288. Proiectele care utilizează tehnologii moderne pot fi eligibile pentru granturi de niveluri ridicate:
1) CET-uri şi trigenerare;
2) cazane cu condensare de gaze;
3) pompe de căldură;
4) izolarea termică transparentă;
5) colectoare solare termale cu vid;
6) sisteme de răcire de absorbţie sau evaporare;
7) instalarea dispozitivelor de răcire cu multe etape (compresare);
8) turbocompresoare cu sistem de control intens al fluxului;
9) variatoare de viteză instalate pe motoare electrice, ventilatoare, pompe;
10) sisteme de management al energiei;
11) echilibrarea dinamică a sistemelor de încălzire şi răcire.
289. Nivelul de grant depinde de investiţiile proiectului, tehnologia aplicată, volumul de energie economisit şi emisiile de CO2 evitate, variind de la 5% pînă la 20%. Proiectele mici de eficienţă energetică (investiţie 10 000 – 250 000 euro), cu tehnologii standard: grant de 10%:
1) proiecte mici de eficienţă energetică (investiţie 10 000-250 000 euro) cu aplicarea celor mai bune tehnologii disponibile: grant de 20%;
2) proiecte mici energie din surse regenerabile (investiţie 10 000-250 000 euro): grant de 20%;
3) proiecte mari de eficienţă energetică (250 000-2 milioane de euro): grant de 5%-20%; proiectele cu economii de energie mai mari de 35% vor primi un grant de 20%;
4) proiecte mari de energie din surse regenerabile (250 000-2 milioane euro): grant pînă la 5%-15%.
289. Primul pas este realizarea evaluării performanţei energetice pentru proiectele de pînă la 150.000 euro sau a unui audit energetic pentru proiectele de 150.000 euro-2 milioane de euro. Consultantul proiectului oferă consultanţă pentru optimizarea adiţională a facilităţilor solicitantului în termeni de consum şi livrare de energie.
290. Performanţa financiară a MoSEFF la situaţia din 11 martie 2016:
| 1) proiecte aprobate de MoSEFF | 243 |
| 2) proiecte finanţate de băncile partenere ale MoSEFF | 157 |
| 3) proiecte în derulare şi evaluarea împrumutului | 6 |
| 4) împrumuturi aprobate de MoSEFF (milioane euro) | 56.7 |
| 5) suma angajată (milioane euro) | 36.3 |
| 6) împrumuturi acordate de băncile partenere (milioane euro) | 33.3 |
| 7) împrumuturi contractate de proiecte în derulare şi evaluarea împrumuturilor (milioane euro) | 2.7 |
|
Tabelul 46 Economiile raportate de MoSEFF |
|
| ECONOMII | MWh/an |
| Economii de energie finală (energie electrică) | 23,778 |
| Economii de energie finală (carburanţi) | 79,740 |
| Ktep/an | |
| Economii de energie finală (carburanţi) |
6,856 |
292. La sfîrşitul anului 2015, MOSEFF urma să lanseze o nouă linie de credit pentru cel puţin un an. În caz de succes (cum au fost liniile precedente), perioada liniei terţiare ar putea fi extinsă pentru a acoperi întreaga perioadă a prezentului Plan.
293. În acest caz, linia terţiară de credit va deveni unul dintre principalii piloni ai politicilor de alternativă cu privire la “instrumentele de finanţare care conduc la aplicarea tehnologiilor sau tehnicilor eficiente din punct de vedere energetic şi au efectul de reducere a consumului de energie la utilizatorii finali” (Directiva 2012/27/UE privind eficienţa energetică).
294. Noua linie de credit se preconizează să aibă aceeaşi intensitate de sprijin fiscal; prin urmare, rezultatele scontate ar trebui să fie similare şi să completeze rezultatele deja obţinute. Diferenţa s-ar putea contura cu orientarea componentei de grant de la restituire directă în vederea garantării suportului.
Acest fapt este în concordanţă cu noul auditoriu-ţintă, care este reprezentat de întreprinderi cu o cifră de afaceri mai mică, ceea ce semnifică un risc sporit de credit.
5.2.4. MoREEFF
295. Facilitatea de Finanţare a Eficienţei Energetice în sectorul rezidenţial din Moldova oferă sprijin gospodăriilor casnice, condominiilor/ asociaţiilor proprietarilor de locuinţe, companiilor de gestionare a fondului locativ, societăţilor de servicii energetice (“ESCO”) sau altor companii de prestare servicii eligibile, care să contribuie la realizarea beneficiilor pe baza îmbunătăţirilor eficienţei energetice a locuinţelor prin acordarea de împrumuturi şi stimulente investiţionale prin intermediul băncilor locale participante.
296. Pentru stimularea iniţierii proiectelor de eficienţă energetică în sectorul rezidenţial, liniile de credit ale MoREEFF sînt completate de finanţare prin granturi din partea Facilităţii de Investiţii pentru Vecinătate a UE (FIV UE) şi de Agenţia Suedeză pentru Dezvoltare şi Cooperare Internaţională (SIDA), cu destinaţie specială pentru susţinerea dezvoltării proiectelor şi stimularea investiţiilor achitate debitorilor MoREEFF după verificarea finalizării fiecărui proiect eligibil de eficienţă energetică în sectorul rezidenţial. Debitorii vor beneficia de un stimulent în cuantum de 35% pentru compensarea costului proiectului de economisire a energiei sub rezerva termenelor şi condiţiilor MoREEFF.
297. Performanţa financiară a MoREEFF la situaţia din 11 martie 2016:
| 1) numărul de împrumuturi pentru măsuri de eficienţă energetică angajate de MoREEFF | 1,736 |
| 2) suma împrumuturilor | 6,304,887 euro |
| 3) suma granturilor de stimulare | 1,775,232 euro. |
Proiectele finanţate de MoREEFF au obţinut economii în volum de 13,890 MWh (1.194 ktep) pe an.
În prezentul Plan de acţiuni pentru evaluarea activităţii MoREEFF au fost utilizate valorile efective disponibile la situaţia din ianuarie 2016 (la începutul anului 2016): economiile în volum de 13,735MWh corespund 1.181 ktep.
Rezultatele activităţii Programului MoREEFF exprimate numeric sînt prezentate în tabelele 47 şi 48.
|
Tabelul 47 Informaţii financiare raportate MoREEFF la situaţia din martie 2016 |
||||
| Măsuri de îmbunătăţire a eficienţei energetice a locuinţelor |
Suma subîmprumuturilor (euro) |
Suma investiţiilor de stimulare (euro) |
Numărul proiectelor |
Procentul subîmprumuturilor |
| Ferestre eficiente din punct de vedere energetic | 3 352 759 | 944 018 | 1229 | 53.2 |
| Izolarea pereţilor | 872 081 | 245 547 | 32 | 13.8 |
| Izolarea acoperişurilor | 63 230 | 17 803 | 12 | 1.0 |
| Izolarea planşeelor | 26 634 | 7 499 | 7 | 0.4 |
| Sisteme solare de încălzire a apei | 48 185 | 13 567 | 10 | 0.8 |
| Sobe şi cazane pe bază de biomasă | 592 658 | 166 872 | 270 | 9.4 |
| Cazane pe bază de gaze pentru încălzirea apei | 1 250 440 | 352 080 | 258 | 19.8 |
| Sisteme de pompe de căldură | 68 174 | 19 195 | 19 | 1.1 |
| PV integrate | 0 | 0 | 0 | 0.0 |
| Încălzire centralizată | 30 725 | 8 651 | 1 | 0.0 |
|
Tabelul 48 Economii raportate de MoREEFF la situaţia din martie 2016 |
||||
| Măsuri de îmbunătăţire a eficienţei energetice a locuinţelor | Economii de energie (MWh/An) | Reducerea CO2 (tone/an)1 | Capacitate de generare a căldurii substituite (MW)2 | Energie economisită în raport cu consumul anual de căldură3,% |
| Ferestre eficiente din punct de vedere energetic | 3 685 | 836 | 1.15 | 0.25 |
| Izolarea pereţilor | 2 054 | 466 | 0.64 | 0.14 |
| Izolarea acoperişurilor | 149 | 34 | 0.05 | 0.01 |
| Izolarea planşeelor | 63 | 14 | 0.02 | 0.00 |
| Sisteme solare de încălzire a apei | 88 | 20 | 0.03 | 0.01 |
| Sobe şi cazane operate cu biomasă | 2 931 | 665 | 0.92 | 0.20 |
| Cazane operate cu gaze pentru încălzirea apei | 4 420 | 1 003 | 1.38 | 0.29 |
| Sisteme de pompe de căldură | 457 | 104 | 0.14 | 0.03 |
| PV integrate | 0 | 0 | 0.00 | 0.00 |
| Încălzire centralizată | 45 | 10 | 0.01 | |
5.2.5. Proiectul “Energie şi Biomasă în Moldova”
298. Scopul urmărit de Proiectul “Energie şi Biomasă în Moldova” este de a promova utilizarea celei mai viabile şi mai disponibile surse locale de energie regenerabilă: biomasa obţinută din prelucrarea deşeurilor agricole.
299. Prima etapă a Proiectului cuprinde anii 2011-2014 (4 ani). Partea responsabilă de implementare a fost Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare, Ministerul Economiei şi Infrastructurii fiind partener de implementare.
Proiectul “Energie şi Biomasă în Moldova” a fost promovat în toată ţara, inclusiv în UTA Găgăuzia.
1) 126 de sate au fost selectate pentru a-şi conecta instituţiile publice la sisteme alternative moderne de încălzire cu biomasă;
2) sisteme moderne de încălzire cu biomasă sînt instalate în 143 de clădiri publice, inclusiv şcoli, grădiniţe de copii, centre comunitare;
3) peste 89 000 de persoane, inclusiv 26 519 copii, beneficiază de pe urma securizării furnizării de energie şi confort termic;
4) noile sisteme de încălzire cu biomasă au dus la crearea a peste 300 de locuri noi de muncă, fiind lansate zeci de afaceri noi de producere a combustibilului din biomasă sub formă de pelete şi brichete;
5) 5 590 de reprezentanţi ai autorităţilor publice locale şi lideri locali, 492 de furnizori de biocombustibil şi 432 de operatori au obţinut noi cunoştinţe şi competenţe despre tehnologiile moderne de producere şi utilizare a biomasei pentru a produce energie termică;
6) un milion de euro a fost oferit pentru achiziţionarea echipamentului de procesare şi producere a biocombustibilului pe baza unui mecanism de leasing;
7) 30 de întreprinzători locali deja au beneficiat de acest program şi au primit echipament de brichetare, peletare, tocare şi balotare a biomasei;
8) peste 600 de familii au avut posibilitate să cumpere cazane moderne ce funcţionează cu biomasă, 1 300 de euro din investiţia efectuată fiindu-le restituite din mijloacele proiectului. Peste 100 de solicitări au fost deja înregistrate, fiind actualmente deja finanţate;
9) un proiect-pilot în domeniul cogenerării pe baza biomasei agricole a fost susţinut financiar pentru a demonstra fezabilitatea utilizării tehnologiilor moderne cu scopul de a obţine resurse energetice locale;
10) un Proiect-pilot în domeniul prestării serviciilor de generare şi distribuţie a energiei termice din biomasă instituţiilor publice a fost cofinanţat şi lansat în raionul Leova. Obiectivul este promovarea unor noi metode de dezvoltare a pieţelor locale, utilizînd biomasa în scopuri energetice;
11) peste 20 000 de elevi au studiat subiecte legate de energia din surse regenerabile şi eficienţa energetică;
12) 3 ediţii ale concursului “Moldova Eco-energetică”;
13) ceremonii de premiere a celor mai bune proiecte în domeniul energiei din surse regenerabile şi eficienţei energetice au fost desfăşurate cu succes;
14) publicul general, autorităţile publice centrale şi autorităţile publice locale, sectorul privat sînt bine informate despre oportunităţile şi beneficiile energiei din surse regenerabile, în general, şi ale energiei din biomasă, în special, pentru Moldova.
300. Actualmente Proiectul “Energie şi Biomasă în Moldova” derulează faza a II-a, preconizată pentru anii 2015-2017, avînd o suprapunere parţială cu Planul naţional de acţiuni în domeniul eficienţei energetice al Republicii Moldova 2. Printre partenerii Proiectului “Energie şi Biomasă în Moldova” se numără Ministerul Economiei şi Infrastructurii, Ministerul Mediului, Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, Ministerul Educaţiei, Agenţia pentru Eficienţă Energetică, Fondul pentru Eficienţă Energetică, agenţiile pentru dezvoltare regională, producătorii agricoli, asociaţiile, mediul academic, autorităţile publice locale, societatea civilă, Delegaţia Uniunii Europene în Republica Moldova, organizaţiile donatoare.
301. Proiectul cuprinde 4 componente interconexe:
1) încălzirea clădirilor publice şi crearea pieţelor locale de asigurare cu combustibil (pachetul de lucru 1);
2) stimularea pieţelor locale de asigurare cu agent termic a gospodăriilor individuale, de producere a brichetelor şi de pilotare a tehnologiilor de cogenerare (pachetul de lucru 2);
3) consolidarea capacităţilor de utilizare a tehnologiilor de producere a energiei din biomasă la nivel regional şi comunitar (pachetul de lucru 3); şi
4) promovarea beneficiilor utilizării surselor regenerabile de energie, în special a biomasei, şi asigurarea vizibilităţii rezultatelor proiectului (pachetul de lucru 4).
302. Obiectivele fazei II a Proiectului derivă din realizările obţinute în faza I (2011-2014):
1) aplicarea activităţilor de succes şi extinderea acestora pentru a cuprinde regiunile ce nu au fost implicate anterior sau sînt reprezentate insuficient, în special regiunea Transnistreană, UTA Găgăuzia şi raionul Taraclia;
2) susţinerea consolidării continue a pieţei de biomasă din ţară pe baza experienţei şi a lecţiilor învăţate în faza I;
3) sporirea capacităţii naţionale în sectorul bioenergetic, asigurînd durabilitate şi replicare continuă;
4) sporirea informării şi acceptării, promovarea beneficiilor energiei pe bază de biomasă şi asigurarea vizibilităţii rezultatelor proiectului.
303. Principalele ţinte sînt:
1) 60 de centrale termice pe bază de biomasă instalate în clădiri publice din sate şi oraşe mici, cu axare pe regiunea transnistreană, UTA Găgăuzia, raionul Taraclia şi oraşele mici din ţară;
2) în 45 de cazuri sistemele de încălzire cu biomasă vor fi completate cu panouri solare pentru aprovizionare cu apă caldă menajeră (grădiniţe de copii, instituţii medico-sanitare, alte instituţii de menire socială);
3) 300 de cazane care funcţionează cu biomasă produse/asamblate local;
4) 250 de gospodării casnice şi 50 de afaceri mici sprijinite să-şi procure şi instaleze cazane pe bază de biomasă în condiţii preferenţiale;
5) 9 parteneriate public-private noi pentru serviciului de furnizare a energiei termice create în toată ţara;
6) pilotarea utilizării biomasei pentru încălzire la colegiile agricole şi şcolile profesionale, fiind selectate 2 instituţii în acest scop;
7) cooperarea pentru producerea de biocombustibil în cadrul modelor IMC existente în prezent;
8) cofinanţarea creării primului centru de asigurare a calităţii biocombustibilului;
9) autorităţile publice locale, funcţionarii publici şi profesorii ştiu cum să utilizeze şi să multiplice tehnologiile ecologice;
10) studierea modului de exploatare a sistemului de încălzire pe bază de biomasă; întreprinzătorii agricoli ştiu cum să transforme deşeurile într-un produs economic; programul de formare şi instruire profesională în domeniul energiei din surse regenerabile şi eficienţei energetice pilotat în una sau mai multe şcoli tehnico-profesionale, pentru a îndeplini cerinţele pieţei emergente de bioenergie;
11) susţinerea unui centru de instruire a operatorilor de cazane.
5.2.6. Proiectul ESCO
304. Proiectul elaborat de Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare în cooperare cu Ministerul Mediului a fost lansat în luna noiembrie 2014, cu perioada de implementare 2014–2018. Obiectivul proiectului este de a crea piaţa ESCO în Moldova prin convertirea companiilor existente de prestare a serviciilor energetice în societăţi ESCO, care să servească drept bază pentru extinderea eforturilor de atenuare în întreg sectorul de construcţii din Moldova, în conformitate cu Planul ecologic de dezvoltare urbană, care să se soldeze cu reducerea emisiilor directe de CO2 cu cel puţin 68 000 tone pe baza proiectelor din cadrul Contractului de performanţă energetică susţinute de Proiectul ESCO şi emisiilor indirecte de CO2 cu 240 000 tone în perioada de impact a proiectului. De asemenea, la prima etapă, proiectul va examina piaţa de eficienţă energetică, practic neexplorată din sectorul municipal, în special obiectivele din proprietatea primăriei Chişinău, şi exploatate de aceasta, acoperind ulterior alte regiuni din Republica Moldova.
|
Tabelul 49 Sumarul proiectelor şi finanţării disponibile |
||||||
| Nr. crt. | Promotor | Instrument | Perioada, unitatea de măsură | Finanţare | ||
| 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 |
| 1. | Bugetul de Stat “Strategia sectorială de cheltuieli în domeniul energetic”1 | Programul “Dezvoltarea sectorului energetic” | 2015-2017, mii lei | 2015 | 2016 | 2017 |
| 287,181.1 | 292,243.3 | 361,337.2 | ||||
| 2016-2018, mii lei | 2016 | 2017 | 2018 | |||
| 676,690.1 | 1,091,688.0 | 828,262.7 | ||||
| Subprogramul I. “Elaborarea politicii şi management în sectorul energetic” | 2015-2017, mii lei | 2015 | 2016 | 2017 | ||
| 11,540.6 | 46,646.2 | 46,696.1 | ||||
| 2016-2018, mii lei | 2016 | 2017 | 2018 | |||
| 19,426.2 | 24,946.6 | 25,862.7 | ||||
| “Elaborarea şi adoptarea standardelor şi reglementărilor tehnice în sectorul energetic, armonizate cu standardele europene” | 2015-2017, mii lei | 2015 | 2016 | 2017 | ||
| 700.0 | 500.0 | 500.0 | ||||
| 2016-2018, mii lei | 2016 | 2017 | 2018 | |||
| 500.0 | 500.0 | 500.0 | ||||
| “Implementarea cadrului legislativ şi normativ PEC” | 2015-2017, mii lei | 2015 | 2016 | 2017 | ||
| - | - | - | ||||
| 2016-2018, mii lei | 2016 | 2017 | 2018 | |||
| 1,260.0 | 350.0 | 350.0 | ||||
| Subprogramul II “Dezvoltarea sistemului de furnizare a gazelor naturale” (conducte de gaze naturale în 2015-2017) | 2015-2017, mii lei | 2015 | 2016 | 2017 | ||
| 0 | 0 | 0 | ||||
| 2016-2018, mii lei | 2016 | 2017 | 2018 | |||
| 138,205.0 | 598,600.0 | 624,500.0 | ||||
| Subprogramul III “Dezvoltarea sistemului de furnizare a energiei electrice” (reţelele electrice în 2015-2017) | 2015-2017, mii lei | 2015 | 2016 | 2017 | ||
| 126,367.3 | 154,402.0 | 224,421.1 | ||||
| 2016-2018, mii lei | 2016 | 2017 | 2018 | |||
| 260,877.0 | 225,020.8 | - | ||||
| Subprogramul IV “Eficienţa energetică şi surse regenerabile de energie” | 2015-2017, mii lei | 2015 | 2016 | 2017 | ||
| 149,177.4 | 91,195.1 | 90,220.0 | ||||
| 2016-2018, mii lei | 2016 | 2017 | 2018 | |||
| 184,681.9 | 179,520.6 | 177,900 | ||||
| Subprogramul V “Dezvoltarea sistemului de furnizare a energiei termice” | 2015-2017, mii lei | 2015 | 2016 | 2017 | ||
| 95.8 | - | - | ||||
| 2016-2018, mii lei | 2016 | 2017 | 2018 | |||
| 73,500.0 | 63,600.0 | - | ||||
| 2. | Bugetul de stat bugetele locale şi finanţare externă | Proiectul pentru biciclişti | euro | 5,000,000 euro | ||
| 3. | Fondul pentru Eficienţă Energetică, susţinut de bugetul de stat | Toate apelurile de propuneri de proiecte, APP4. Un nou APP pentru sectorul privat: blocuri locative cu multe etaje, potenţial susţinut de Fondul pentru creştere ecologică | 2014-2016, (deschis 2016) − 2016-2018 | 570,000,000 lei;
50,000,000 lei; fondurile urmează a fi alocate2 |
||
| Din cadrul subprogramului “Eficienţa energetică şi surse regenerabile de energie” | 2015-2017, mii lei | 2015 | 2016 | 2017 | ||
| 126,088.5 | 91,195.1 | 90,220 | ||||
| 2016-2018, mii lei | 2016 | 2017 | 2018 | |||
| 172,680 | 172,680 | 172,680 | ||||
| 4. | Fondul de Investiţii Sociale din Moldova | În total | 1997 – în prezent | 110,000,000 euro | ||
| Program de asistenţă tehnică şi financiară oferit de Guvernul României instituţiilor preşcolare din Republica Moldova | 20,728,274 euro, din care
16,513,262 euro – pentru lucrări de construcţie şi 4,215,012 euro – pentru achiziţionarea de bunuri |
|||||
| Proiect în domeniul infrastructurii sociale şi eficienţei energetice, grant din partea KfW | Clădiri publice: 3,380,527 euro
Infrastructura apei: 611,286 euro Infrastructura rutieră: 926,498 euro Iluminatul stradal: 138,976 euro |
|||||
| 5. | Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare împreună cu Fondul Global de Mediu, Banca Europeană pentru Investiţii, Fondul pentru Eficienţă Energetică, Primăria Chişinău | Proiectul în sectorul drumurilor urbane din Chişinău | Începe în anul 2016 | 32,800,000 euro
1,400,000 euro pentru iluminatul stradal |
||
| 6. | Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare | MOSEFF I | 2010-2012 | 20,000,000 euro | ||
| MOSEFF II | 2013-2015 | 22,000,000 euro | ||||
| MOSEFF III | Se preconizează să fie lansat în anul 2016, euro | Circa 20,000,000 euro | ||||
| MoREEFF I | 2012 – iunie 2017 | 35,000,000 euro – linii de credit totale, din care:
6,293,180 euro – sumă destinată pentru 1731 împrumuturi la începutul anului 2016, 1,773,542 euro − granturi (UE prin intermediul Fondului de investiţii pentru vecinătate şi Agenţiei suedeze pentru cooperare internaţională şi dezvoltare) |
||||
| MoREEFF II | ||||||
| Foaia de parcurs a Directivei 2010/31/UE privind performanţa energetică a clădirilor | Începe în anul 2016 | |||||
| Modernizarea gestionării apei şi a apelor uzate în Chişinău | Începe în anul 2016 | 59,000,000 euro,
Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare: 24,000,000 euro |
||||
| Proiect în Regiunea de dezvoltare Nord (alimentare cu apă şi evacuare a apelor uzate) | A început în anul 2014 | 30,000,000 euro,
Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare: 10,000,000 euro, împrumut suveran |
||||
| Programul de dezvoltare a utilităţilor din Moldova | 2011-2015 | 30,000,000 euro,
Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare: 10,000,000 euro, împrumut |
||||
| Încălzire centralizată Bălţi | A început în anul 2015 | 10,000,000 euro,
Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare: 7,000,000 euro, împrumut |
||||
| 7. | Banca Europeană pentru Investiţii, împreună cu Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare şi Uniunea Europeană, Fondul de investiţii pentru vecinătate | Modernizarea gestionării apei şi a apelor uzate în Chişinău | Începe în anul 2016 | 59,000,000 euro,
Banca Europeană pentru Investiţii: 24,000,000 euro |
||
| Proiect în Regiunea de dezvoltare Nord (alimentare cu apă şi evacuare a apelor uzate) | A început în anul 2014 | 30,000,000 euro,
Banca Europeană pentru Investiţii: 10,000,000 euro, împrumut suveran |
||||
| Programul de dezvoltare a utilităţilor din Moldova | 2011-2015 | 30,000,000 euro,
Banca Europeană pentru Investiţii: 10,000,000 euro, împrumut suveran |
||||
| 8. | Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare | Proiect de îmbunătăţire a sistemului de încălzire centralizată din Chişinău (P132443) | 2015-2020 | 40,500,000 dolari SUA, împrumut Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare | ||
| 9. | Uniunea Europeană împreună cu Guvernul Republicii Moldova | Proiectul Fondului Parteneriatului Europei de Est pentru Eficienţa Energetică şi Mediu (E5P), clădirile publice, transportul public şi iluminatul stradal | Intenţiile au fost formulate în anul 2015 | 18,750,000 euro, grant UE
1,000,000 euro, Guvernul |
||
| 10. | Uniunea Europeană | Proiectul E5P; Încălzirea centralizată în Bălţi | A început în anul 2014 | 10,000,000 euro,
E5P 3,000,000 euro, grant |
||
| 11. | Uniunea Europeană cu Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare şi Banca Europeană pentru Investiţii | Modernizarea gestionării apei şi a apelor uzate în Chişinău | A început în anul 2016 | 59,000,000 euro,
UE: 11,000,000 euro, grant |
||
| Proiect în Regiunea de dezvoltare Nord (alimentare cu apă şi evacuare a apelor uzate) | A început în anul 2014 | 30,000,000 euro,
Banca Europeană pentru Investiţii: 10,000,000 euro, grant prin intermediul Fondului de investiţii pentru vecinătate |
||||
| Programul de dezvoltare a utilităţilor din Moldova | 2011-2015 | 30,000,000 euro,
UE: 10,000,000 euro, grant |
||||
| 12. | Uniunea Europeană | Reabilitarea sistemului de alimentare cu apă din or. Nisporeni | 2010-2016 | 5,000,000 euro | ||
| Primăria Orhei (alimentare cu apă şi evacuare a apelor uzate) | 2,840,000 euro | |||||
| 13. | Uniunea Europeană împreună cu Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare | Proiectul “Energie şi Biomasă în Moldova” | 2011-2014 | Donor | 2011 | 2012 | 2013 | 2014 | total | |
| UE | 1,763,138 dolari SUA | 7,554,652 dolari SUA | 5,393,828 dolari SUA | 3,457,730 dolari SUA | 14,000,000 euro | |||||
| Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare | 18,939 dolari SUA | 101,454 dolari SUA | 562,717 dolari SUA | 28,567 dolari SUA | 560,000 euro | |||||
| Total | 1,782,077 dolari SUA | 7,656,106 dolari SUA | 5,956,545 dolari SUA | 3,486,297 dolari SUA | ||||||
| Proiectul “Energie şi Biomasă în Moldova” (PEBM) II | 2015-2017 | 2015 | 2016 | 2017 | Total | |||||
| 2,002,642 euro | 3,692,295 euro | 3,715,063 euro | 9,410,000 euro | |||||||
| Împreună cu Convenţia primarilor | Proiectele Demonstrative Urbane Durabile pentru Convenţia primarilor (SuDEP) | A început în anul 2014 | 2,200,000 euro în 2015 pentru Ungheni, Orhei, Ocniţa, Soroca şi Cantemir | |||||||
| 14. | Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare împreună cu Fondul Global de Mediu, Fondul pentru Eficienţă Energetică, Ministerul Mediului,Primăria Chişinău | Proiectul ESCO | 2014–2018 | 8,915,000 dolari SUA
Fondul Global de Mediu 1,300,000 dolari SUA Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare − 150,000 dolari SUA Guvernul (Fondul pentru Eficienţă Energetică)− 1,000,000 dolari SUA Primăria Chişinău − 6,425,000 dolari SUA Ministerul Mediului (în natură) − 40,000 dolari SUA |
||||||
|
Notă: (1) Estimările prezentului Plan de acţiuni sînt bazate pe prevederile Strategiei sectoriale de cheltuieli în domeniul energetic pentru perioadele 2015-2017 şi 2016-2018, disponibile pe pagina web a Ministerului Economiei şi Infrastructurii. (2) Pe baza Strategiei sectoriale de cheltuieli în domeniul energetic, circa 516,000,000 lei (25,000,000 euro) urmează a fi alocate Fondului pentru Eficienţă Energetică din bugetul de stat pentru perioada 2016-2018; este nevoie de atras mai multe fonduri din partea Fondului pentru creştere ecologică sau de la alţi donatori pentru a acumula circa 60000000 euro. |
||||||||||