BIZLEXLegislația Republicii Moldova
Cuprins
Legi

Lege nr. 156 din 30.07.2026

privind măsurile de raţionalizare în scopul înregistrării de progrese în direcţia realizării reţelei transeuropene de transport (TEN-T)

Tipul documentului
Legi
Data adoptării
30.07.2026

PARLAMENTUL REPUBLICII MOLDOVA

L E G E

privind măsurile de raţionalizare în scopul înregistrării de progrese

în direcţia realizării reţelei transeuropene de transport (TEN-T)

nr. 156  din  30.07.2026

 (în vigoare 01.01.2027, cu excepţia unor prevederi prevăzute în art.9 alin.(1)) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 390-393 art. 414 din 25.08.2026

* * *

UE

C U P R I N S

Articolul 1. Obiectul şi domeniul de aplicare

Articolul 2. Noţiuni

Articolul 3. Autoritatea desemnată

Articolul 4. Durata procedurii de acordare a autorizaţiilor

Articolul 5. Organizarea procedurii de acordare a autorizaţiilor

Articolul 6. Coordonarea procedurilor transfrontaliere de acordare a autorizaţiilor

Articolul 7. Achiziţiile publice în cadrul proiectelor transfrontaliere

Articolul 8. Raportare

Articolul 9. Dispoziţii finale şi tranzitorii

Parlamentul adoptă prezenta lege organică.

Prezenta lege transpune Directiva (UE) 2021/1187 a Parlamentului European şi a Consiliului din 7 iulie 2021 privind măsurile de raţionalizare în scopul înregistrării de progrese în direcţia realizării reţelei transeuropene de transport (TEN-T), publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 258 din 20 iulie 2021, CELEX: 32021L1187.

Articolul 1. Obiectul şi domeniul de aplicare

(1) Prezenta lege stabileşte cadrul legal pentru coordonarea şi accelerarea procedurilor administrative şi de autorizare pentru proiectele de infrastructură de transport rutier, feroviar, naval, aerian şi multimodal, care fac parte din segmentele reţelei naţionale de transport, parte a reţelei transeuropene de transport (TEN-T).

(2) Prezenta lege se aplică procedurilor de acordare a avizelor şi a autorizaţiilor necesare pentru autorizarea implementării:

a) proiectelor care fac parte din segmentele reţelei naţionale de transport incluse în coridoarele europene de transport ale reţelei centrale, aprobate de Guvern, cu un cost total de peste 300 000 000 de euro, cu excepţia proiectelor care se referă exclusiv la sistemele de transport inteligente, la noile tehnologii şi la inovare;

b) altor proiecte de infrastructură de transport de interes naţional, care fac parte din segmentele reţelei naţionale de transport, parte a reţelei transeuropene de transport (TEN-T), inclusiv a proiectelor care se referă exclusiv la sistemele de transport inteligente, la noile tehnologii şi la inovare.

(3) Proiectele menţionate la alin.(2) sunt de utilitate publică de interes naţional.

(4) Prezenta lege se aplică şi achiziţiilor publice necesare pentru implementarea proiectelor transfrontaliere de infrastructură de transport de interes naţional.

(5) Ministerul Infrastructurii şi Dezvoltării Regionale notifică Comisia Europeană despre decizia de aplicare a prezentei legi proiectelor prevăzute la alin.(2) lit.b).

Articolul 2. Noţiuni

În sensul prezentei legi, următoarele noţiuni semnifică:

1. autoritate comună – autoritate instituită de comun acord între Republica Moldova şi o ţară învecinată pentru a facilita procedurile de acordare a autorizaţiilor aferente proiectelor transfrontaliere, inclusiv autorităţi comune instituite de către autorităţi desemnate în cazul în care autorităţile desemnate respective sunt împuternicite de către alte state să instituie autorităţi comune;

2. autoritate desemnată – autoritate competentă în domeniul transporturilor, care este punctul de contact pentru promotorul proiectului şi care facilitează gestionarea eficientă şi structurată a procedurilor de acordare a autorizaţiilor în conformitate cu prezenta lege;

3. decizie de autorizare – aviz, acord, autorizaţie, emise de către entităţile competente, care se solicită prin certificatul de urbanism sau prin legi speciale, inclusiv prin autorizaţia de construire. Decizia de autorizare nu include hotărârile pronunţate printr-o cale de atac administrativă sau judiciară;

4. infrastructură de transport de interes naţional – totalitatea construcţiilor, instalaţiilor şi amenajărilor rutiere, feroviare, aeriene şi navale, inclusiv clădiri, instalaţii şi echipamente de furnizare de utilităţi, platforme, parcări şi căi de acces aferente acestora, cuprinse în proiectele de infrastructură de transport de interes naţional, aflate în proprietatea statului;

5. procedură de acordare a autorizaţiilor – orice procedură ce trebuie urmată în legătură cu un proiect individual, care se încadrează în domeniul de aplicare al prezentei legi, în vederea obţinerii deciziei de autorizare cerute de către autoritatea sau autorităţile naţionale ori cele ale unui stat membru al Uniunii Europene, în temeiul dreptului Uniunii Europene sau al dreptului intern, cu excepţia măsurilor de urbanism sau de amenajare a teritoriului, a procedurilor legate de atribuirea contractelor de achiziţii publice şi a măsurilor luate la nivel strategic, care nu se referă la un proiect specific precum evaluarea strategică de mediu, planificarea bugetară publică sau planurile de transport naţionale sau regionale;

6. proiect – propunere privind construirea, reabilitarea sau modernizarea unui tronson din infrastructura de transport de interes naţional sau a oricăror elemente ale acestuia, care are ca scop îmbunătăţirea capacităţii, siguranţei şi eficienţei respectivei infrastructuri şi a cărei implementare trebuie aprobată printr-o decizie de autorizare;

7. proiect transfrontalier – proiect care include un tronson transfrontalier aflat între Republica Moldova şi o ţară învecinată;

8. promotor al proiectului – entitatea care solicită autorizarea implementării unui proiect sau autoritatea publică iniţiatoare a unui proiect.

Articolul 3. Autoritatea desemnată

(1) Autoritatea desemnată pentru proiectele care fac obiectul prezentei legi este Ministerul Infrastructurii şi Dezvoltării Regionale.

(2) Atunci când este necesar, Guvernul poate să desemneze în calitate de autoritate desemnată mai multe autorităţi diferite, în funcţie de proiect sau de categoria de proiecte. Într-un astfel de caz, Guvernul indică proiectul şi/sau procedura de acordare a autorizaţiilor pentru care este responsabilă autoritatea desemnată de către Guvern.

(3) Autoritatea desemnată pune la dispoziţie pe site-ul său web oficial informaţii cu privire la proiectele pe care le coordonează, inclusiv cu privire la stadiul actual al procedurilor de acordare a autorizaţiilor de construire.

(4) Autoritatea desemnată asistă promotorii proiectului şi coordonează procedurile de eliberare a autorizaţiilor de construire pentru proiectele care fac parte din reţeaua transeuropeană de transport (TEN-T), menţionate la art.1 alin.(2).

(5) Toate autorităţile implicate în procesul de eliberare a autorizaţiilor de construire pentru proiectele menţionate la art.1 alin.(2), cu excepţia autorităţilor judiciare, acordă prioritate proiectelor care intră în domeniul de aplicare al legii, în vederea respectării termenului menţionat la art.4 alin.(2).

(6) Prevederile alin.(5) nu aduc atingere deciziilor de alocare a resurselor bugetare.

(7) Autoritatea desemnată are următoarele atribuţii:

1) asigură punctul de contact în vederea obţinerii de informaţii de către promotorul proiectului şi de către celelalte autorităţi relevante implicate în procedura care are drept rezultat decizia de autorizare pentru un anumit proiect;

2) monitorizează durata procedurii de acordare a autorizaţiilor, înregistrează orice prelungire a termenului de 4 ani de la notificarea proiectului, acordă sau respinge, după caz, prelungirea termenului;

3) oferă promotorului proiectului, la cerere, orientări în ceea ce priveşte transmiterea tuturor informaţiilor şi a documentelor relevante, inclusiv cu privire la toate autorizaţiile, deciziile şi avizele care trebuie să fie obţinute şi emise în vederea obţinerii deciziei de autorizare;

4) oferă promotorului proiectului informaţii generale cu rol de orientări privind notificarea, adaptate, dacă este cazul, la modul de transport vizat, cuprinzând informaţii cu privire la autorizaţiile, deciziile şi avizele care pot fi cerute pentru implementarea unui proiect. Aceste informaţii cuprind, pentru fiecare autorizaţie, decizie sau aviz, următoarele:

a) informaţii generale cu privire la domeniul de aplicare material şi la nivelul de detaliere a informaţiilor, care trebuie prezentate de către promotorul proiectului;

b) termenele aplicabile sau, în cazul în care nu există astfel de termene, termenele orientative;

c) datele de contact ale autorităţilor şi ale părţilor interesate, care sunt în mod normal implicate în consultările legate de diferite autorizaţii, decizii şi avize;

5) oferă promotorului proiectului orientări cu privire la informaţiile şi/sau documentele suplimentare, care ar trebui furnizate în cazul în care notificarea prevăzută la art.5 alin.(2) a fost respinsă.

(8) Atribuţiile autorităţii desemnate, prevăzute la alin.(7), nu aduc atingere competenţelor legale ale celorlalte autorităţi implicate în procedura de autorizare şi nu limitează dreptul promotorului proiectului de a se adresa direct autorităţilor care emit autorizaţiile, deciziile sau avizele necesare.

(9) Promotorii proiectului asigură relaţia cu toate autorităţile/entităţile implicate în procedura de acordare a autorizaţiilor necesare şi integrarea în proiect a datelor şi a informaţiilor conţinute în avizele/acordurile/autorizaţiile emise de către acestea, în vederea obţinerii autorizaţiei de construire.

Articolul 4. Durata procedurii de acordare a autorizaţiilor

(1) Acordarea autorizaţiei de construire se realizează de către instituţia din subordinea organului central de specialitate, responsabilă de implementarea politicii în domeniul urbanismului şi construcţiilor, conform regulamentului aprobat de Guvern.

(2) Durata maximă a procedurii de acordare a autorizaţiilor, definită potrivit prezentei legi, este de 4 ani şi include de asemenea perioada alocată pentru elaborarea documentaţiilor tehnico-economice, aprobarea indicatorilor tehnico-economici, asigurarea terenurilor necesare pentru implementarea proiectului, exproprieri, precum şi pentru orice alte studii de specialitate necesare în procesul de obţinere a avizelor, acordurilor şi autorizaţiilor.

(3) Durata menţionată la alin.(2) nu aduce atingere obligaţiilor care decurg din dreptul internaţional şi exclude perioadele necesare pentru desfăşurarea procedurilor administrative şi judiciare de contestare sau a căilor de atac în faţa unei instanţe judecătoreşti ori pentru punerea în aplicare a oricărei decizii sau măsuri reparatorii rezultate. Aceste perioade prelungesc de drept durata menţionată la alin.(2), promotorul proiectului având obligaţia să le notifice autorităţii desemnate.

(4) Procedura de autorizare poate fi finalizată prin adoptarea unei legi naţionale speciale, caz în care, prin derogare de la termenul general de 4 ani, acesta poate fi depăşit, cu condiţia ca lucrările pregătitoare necesare pentru adoptarea legii să fie finalizate în termenul prevăzut, considerându-se că acestea s-au încheiat la data prezentării către Parlament a proiectului de lege.

(5) Durata menţionată la alin.(2) se poate prelungi justificat de către autoritatea desemnată, respectiv autoritatea comună în cazul proiectelor transfrontaliere, exclusiv în scopul finalizării procedurii de autorizare a proiectului şi al emiterii deciziei de autorizare, atunci când pe parcursul derulării procedurii intervine una dintre următoarele situaţii:

a) intră în vigoare noi acte normative;

b) este necesară revizuirea/completarea documentaţiilor aferente proiectelor la solicitarea justificată a entităţilor care emit avizele/acordurile/autorizaţiile prevăzute în certificatele de urbanism;

c) apar factori, evenimente sau fenomene neprevăzute, care afectează contextul socioeconomic, precum şi alţi factori externi care nu depind de promotorul proiectului sau autoritatea desemnată.

(6) Pentru prelungirea duratei menţionate la alin.(2), în conformitate cu dispoziţiile alin.(5), promotorul proiectului este obligat să notifice cât mai curând posibil autoritatea desemnată sau autoritatea comună cu privire la situaţia de natură să cauzeze nerespectarea duratei menţionate la alin.(2) şi să propună o durată estimativă necesară pentru finalizarea procedurii de acordare a autorizaţiilor. Acordarea/respingerea prelungirii acesteia se aduce la cunoştinţa promotorului proiectului de către autoritatea desemnată în termen de 15 zile lucrătoare de la data notificării. Durata prelungirii se stabileşte de la caz la caz, se justifică în mod corespunzător şi este limitată la scopul finalizării procedurii de acordare a autorizaţiilor şi al emiterii deciziei de autorizare. În cazul în care o astfel de prelungire a fost acordată, promotorul proiectului este informat cu privire la motivele acordării acesteia. O nouă prelungire poate fi acordată o singură dată, în aceleaşi condiţii.

(7) Autoritatea desemnată nu este considerată răspunzătoare pentru nerespectarea perioadei de 4 ani menţionate la alin.(2), prelungită în conformitate cu dispoziţiile alin.(5) şi (6), în cazul în care întârzierea este cauzată de către promotorul proiectului.

(8) Pentru încadrarea în termenul prevăzut la alin.(2), autoritatea desemnată monitorizează respectarea termenelor şi poate organiza proceduri de consultare/mediere între entităţile avizatoare implicate şi promotorul proiectului pentru analizarea situaţiei în vederea reducerii decalajelor şi instituirii unor măsuri compensatorii.

Articolul 5. Organizarea procedurii de acordare a autorizaţiilor

(1) Promotorul proiectului notifică proiectul autorităţii desemnate sau, după caz, autorităţii comune instituite în conformitate cu dispoziţiile art.6 alin.(2).

(2) Notificarea reprezintă iniţierea procedurii de acordare a autorizaţiilor şi constă în transmiterea către autoritatea desemnată/autoritatea comună a unei înştiinţări cu privire la intenţia de obţinere a autorizaţiei pentru implementarea unui proiect.

(3) Notificarea trebuie să cuprindă cel puţin următoarele:

a) informaţii generale privind proiectul;

b) includerea proiectului în strategii/planuri similare, aprobate prin acte normative naţionale sau prin obligaţii asumate prin tratate internaţionale;

c) necesitatea şi oportunitatea realizării proiectului;

d) o scurtă prezentare a situaţiei actuale;

e) informaţii privind regimul juridic, economic şi tehnic al terenului/construcţiei;

f) particularităţi ale amplasamentului propus pentru realizarea proiectului;

g) o estimare a efectelor pozitive previzionate ale realizării proiectului;

h) o estimare a impactului negativ previzionat în cazul nerealizării proiectului;

i) informaţii privind sursele de finanţare a proiectului şi estimarea sarcinii financiare necesare pentru realizarea acestuia;

j) planuri de situaţie/amplasament relevante, după caz.

(4) Data începerii procedurii de acordare a autorizaţiilor se consideră data la care promotorul proiectului notifică proiectul autorităţii desemnate sau, după caz, autorităţii comune.

(5) Decizia de autorizare se adoptă în termenul menţionat la art.4 alin.(2) din momentul depunerii dosarului complet de către promotorul proiectului.

(6) Data la care procedura de acordare a autorizaţiilor se consideră încheiată este data emiterii autorizaţiei de construire.

(7) În situaţia în care din analiza documentaţiei prevăzute la alin.(3) şi a tuturor completărilor ulterioare, după caz, nu rezultă îndeplinirea condiţiilor care să permită implementarea proiectului din punct de vedere tehnic, economic şi financiar, notificarea se respinge printr-o decizie justificată în mod corespunzător, în termen de cel mult 4 luni de la primirea notificării.

(8) Entităţile implicate în procedura de acordare a autorizaţiilor notifică autoritatea desemnată şi promotorii proiectului despre emiterea autorizaţiilor, acordurilor, avizelor necesare pentru emiterea autorizaţiei de construire.

Articolul 6. Coordonarea procedurilor transfrontaliere de acordare a autorizaţiilor

(1) Autoritatea desemnată cooperează cu autorităţile desemnate ale ţărilor învecinate implicate în cazul proiectelor care privesc Republica Moldova şi ţările învecinate pentru a-şi coordona calendarele şi pentru a conveni asupra unei planificări comune în ceea ce priveşte procedura de acordare a autorizaţiilor.

(2) În cazul proiectelor transfrontaliere se poate institui o autoritate comună, care este punctul de legătură cu coordonatorii europeni desemnaţi de către Comisia Europeană, în îndeplinirea atribuţiilor de raportare.

(3) Autoritatea desemnată poate solicita coordonatorilor europeni facilitarea contactelor cu autorităţile desemnate ale ţărilor învecinate implicate în procedurile de acordare a autorizaţiilor pentru proiectele transfrontaliere.

(4) În cazul în care termenul menţionat la art.4 alin.(2) nu este respectat, autoritatea desemnată furnizează, la cerere, coordonatorilor europeni desemnaţi de către Comisia Europeană informaţii privind măsurile luate sau care sunt planificate pentru a permite încheierea procedurii de acordare a autorizaţiilor cu o întârziere minimă.

Articolul 7. Achiziţiile publice în cadrul proiectelor transfrontaliere

(1) În cazul în care procedurile de achiziţii publice se efectuează de către o entitate comună în cadrul unui proiect transfrontalier, aceasta aplică dispoziţiile dreptului intern în materie de achiziţii publice al uneia dintre ţările participante la proiectul comun, în care entitatea comună îşi are sediul, în conformitate cu art.39 alin.(11) din Legea nr.325/2025 privind achiziţiile publice sau cu art.481 alin.(11) din Legea nr.74/2020 privind achiziţiile în sectoarele energeticii, apei, transporturilor şi serviciilor poştale, după caz, cu excepţia situaţiei în care se prevede altfel într-un tratat internaţional încheiat între ţările participante implicate. Un astfel de tratat internaţional va prevedea, în orice caz, aplicarea dreptului intern al unei singure ţări pentru procedurile de achiziţii publice/sectoriale efectuate de către o entitate comună.

(2) Pentru achiziţiile publice efectuate de către o filială a unei entităţi comune se aplică dreptul intern al unei ţări participante sau dreptul intern aplicabil entităţii comune, după caz.

Articolul 8. Raportare

Autoritatea desemnată furnizează Comisiei Europene, o dată la doi ani, informaţii privind numărul procedurilor de acordare a autorizaţiilor care intră în domeniul de aplicare al prezentei legi, durata medie a procedurilor de acordare a autorizaţiilor, numărul procedurilor de acordare a autorizaţiilor care depăşesc termenul şi eventuala instituire a unor autorităţi comune în cursul perioadei de raportare.

Articolul 9. Dispoziţii finale şi tranzitorii

(1) Prezenta lege intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2027, cu excepţia prevederilor art.1 alin.(5) şi ale art.8, care se pun în aplicare la data intrării în vigoare a tratatului de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană.

(2) Până la data intrării în vigoare a prezentei legi, Guvernul va aduce actele sale normative în conformitate cu aceasta.

(3) Prevederile art.7 se aplică procedurilor de achiziţii publice iniţiate după data de 1 ianuarie 2027.