Documente

158/03.11.2023 Dispoziţie cu privire la domeniile prioritare şi angajamentele pentru guvernare deschisă pe anii 2023-2025

Tipul documentului: Documente
Data adoptării: 03.11.2023

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

D I S P O Z I Ţ I E

cu privire la domeniile prioritare şi angajamentele

pentru guvernare deschisă pe anii 2023-2025

nr. 158-d din 03.11.2023

(în vigoare 08.11.2023)

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 414-417 art.1003 din 08.11.2023

* * *

În scopul asigurării unei guvernări transparente, responsabile şi eficiente, prin îmbunătăţirea proceselor decizionale, participative şi a dialogului cu societatea civilă, precum şi prin dezvoltarea capacităţilor şi competenţelor de aplicare a principiilor guvernării deschise în autorităţile publice, Guvernul

DISPUNE:

1. Se aprobă Planul de acţiuni pentru guvernare deschisă pe anii 2023-2025 (se anexează).

2. Ministerele şi alte autorităţi publice responsabile vor asigura, conform competenţelor, realizarea acţiunilor incluse în Planul de acţiuni menţionat.

3. Implementarea acţiunilor se va efectua din contul mijloacelor financiare ale autorităţilor/instituţiilor publice implicate, aprobate în bugetul de stat, precum şi din alte surse legale.

4. Monitorizarea implementării Planului de acţiuni nominalizat se pune în sarcina Cancelariei de Stat şi a Comitetului de coordonare pentru guvernare deschisă.

5. Prezenta dispoziţie intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

PRIM-MINISTRU	Dorin RECEAN
Nr.158-d. Chişinău, 3 noiembrie 2023.

Aprobat

prin Dispoziţia Guvernului nr.158-d/2023

PLANUL DE ACŢIUNI PENTRU GUVERNARE

DESCHISĂ PE ANII 2023-2025

[Planul de acţiuni în redacţia Dispoziţiei Guvernului nr.237-d din 23.12.2024, în vigoare 26.01.2025]

Capitolul I

ACTIVITĂŢI REALIZATE PENTRU CONSOLIDAREA

GUVERNĂRII DESCHISE ÎN REPUBLICA MOLDOVA

1. Cancelaria de Stat, conform domeniilor de competenţă atribuite de Guvern, este autoritatea responsabilă de coordonarea activităţilor de guvernare deschisă în Republica Moldova.

2. Pentru a consolida guvernarea deschisă în Republica Moldova, Cancelaria de Stat a relansat activitatea Comitetului de coordonare pentru guvernare deschisă, creat la 13 aprilie 2018 şi care, fiind un for al părţilor interesate de tematicile OGP (Open Government Partnership – Parteneriatul pentru Guvernare Deschisă), serveşte drept platformă permanentă de dialog între autorităţile administraţiei publice şi societatea civilă pe subiectele guvernării deschise. Relansarea activităţii Comitetului este un angajament ferm din partea Guvernului de a implica societatea civilă în realizarea reformelor de pe agenda de guvernare deschisă şi continuarea implementării angajamentelor asumate, dar şi în identificarea unor angajamente noi în conformitate cu agenda guvernamentală.

3. În temeiul prevederilor Ordinului Secretarului general al Guvernului nr.53/2023 privind crearea Comitetului de coordonare pentru guvernare deschisă (în continuare – Comitet), acesta a fost instituit într-o componenţă nouă, format din 10 membri, şi învestit cu funcţii mai extinse. Autorităţile administraţiei publice, membre ale Comitetului, au fost selectate conform domeniilor de competenţă implicate în dezvoltarea domeniilor de guvernare deschisă. Pentru selectarea membrilor Comitetului din partea societăţii civile, conform criteriilor prestabilite, a fost solicitat suportul de desemnare din partea Platformei Naţionale Forumul Societăţii Civile din Parteneriatul Estic.

3.1. Comitetul este o structură consultativă, fără personalitate juridică, are rolul de a coordona implementarea acţiunilor ce vizează realizarea Parteneriatului pentru guvernare deschisă în Republica Moldova.

3.2. În atribuţiile Comitetului intră coordonarea procesului de elaborare a Planului de acţiuni pentru guvernare deschisă pe anii 2023-2025, monitorizarea implementării şi evaluării acestuia. Din componenţa Comitetului fac parte 10 membri de bază şi 10 membri supleanţi din cadrul autorităţilor administraţiei publice şi al organizaţiilor societăţii civile. Autorităţile/instituţiile administraţiei publice centrale reprezentate în Comitet sunt Cancelaria de Stat, Ministerul Dezvoltării Economice şi Digitalizării, Ministerul Justiţiei, Ministerul Finanţelor şi Agenţia de Guvernare Electronică. Reprezentarea autorităţilor/instituţiilor administraţiei publice este asigurată la nivel de secretar de stat/conducător. Din partea societăţii civile sunt cinci reprezentanţi, inclusiv un membru din componenţa anterioară a Comitetului şi un membru desemnat de Congresul Autorităţilor Locale din Moldova.

3.3. Pentru mandatul 2023-2025, membrii din partea organizaţiilor societăţii civile au fost desemnaţi de către Platforma Naţională Forumul Societăţii Civile din Parteneriatul Estic, conform următoarelor criterii:

a) experienţa demonstrată în implementarea de proiecte, iniţiative din domeniul guvernării deschise, precum şi experienţă în promovarea principiilor şi valorilor unei guvernări deschise;

b) capacitatea demonstrată de a colecta şi de a reprezenta interesele comunităţii societăţii civile în contextul colaborării cu autorităţile administraţiei publice sau în alte forumuri;

c) experienţa demonstrată în colaborarea cu autorităţile administraţiei publice;

d) recunoaşterea evidentă ca actor relevant în cadrul societăţii civile, la nivel naţional sau local;

e) cunoaşterea la nivel înalt a limbii engleze, vorbit şi scris, pentru a putea participa în activităţile regionale şi globale ale Parteneriatului pentru schimb de experienţă, practici şi reprezentare;

f) să nu practice şi să nu promoveze discurs instigator la ură.

3.4. În conformitate cu Hotărârea nr.1/2023 a Comitetului, copreşedinte al acestuia din partea autorităţilor administraţiei publice centrale este desemnat secretarul de stat al Cancelariei de Stat. Copreşedinte al Comitetului din partea societăţii civile este desemnat reprezentantul Institutului pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale (IDIS) “Viitorul” (în continuare – A.O. IDIS “Viitorul”).

3.5. În vederea respectării principiului de implementare a angajamentelor OGP prin intermediul unui cadru instituţional solid, Comitetul are rolul de a formula observaţii privind angajamentele propuse de către reprezentanţii autorităţilor administraţiei publice şi de către societatea civilă; de a intermedia dialogul între ministerele şi/sau agenţiile guvernamentale responsabile de implementarea angajamentelor propuse şi reprezentanţii societăţii civile, ai mediului de afaceri sau ai mediului academic, precum şi alţi actori interesaţi, în scopul facilitării unui proces real de co-creare a Planului de acţiuni pentru guvernare deschisă pe anii 2023-2025 şi de avizare a acestuia. Comitetul contribuie la coordonarea implementării acţiunilor vizând Parteneriatul pentru guvernare deschisă prin activităţi precum prezentarea propunerilor pentru îmbunătăţirea modului de implementare a Planului de acţiuni pentru guvernare deschisă pe anii 2023-2025, identificarea blocajelor apărute în procesul de implementare şi propunerea unor soluţii pentru rezolvarea acestora, atragerea de asistenţă tehnică şi resurse, precum şi participarea la monitorizarea şi evaluarea acestuia.

3.6. Direcţia drepturile omului şi cooperare cu societatea civilă din cadrul Cancelariei de Stat, în calitate de secretariat al Comitetului, asistă Comitetul în coordonarea activităţilor Parteneriatului pentru guvernare deschisă şi în procesul de elaborare şi monitorizare a implementării planurilor. Secretarul Comitetului se desemnează din cadrul subdiviziunii menţionate.

Capitolul II

DOMENIILE PRIORITARE VIZATE DE ANGAJAMENTE

1. Ca rezultat al consultărilor publice desfăşurate în procesul de stabilire a priorităţilor şi angajamentelor de guvernare deschisă, membrii Comitetului au aprobat şase domenii prioritare de angajamente incluse în cel de-al 5-lea Plan de acţiuni pentru guvernare deschisă pe anii 2023-2025:

1) Acces la informaţii de interes public;

2) Instituţii guvernamentale deschise;

3) Bugete deschise;

4) Achiziţii publice;

5) Date deschise

6) Dezvoltarea capacităţilor şi competenţelor, fiind integrată transversal în angajamentele din alte domenii.

Capitolul III

ANGAJAMENTELE PLANULUI DE ACŢIUNI

PENTRU GUVERNARE DESCHISĂ PE ANII 2023-2025

1. Denumirea angajamentului: Pregătirea şi monitorizarea implementării Legii nr.148/2023 cu privire la accesul la informaţii de interes public (în vigoare din ianuarie 2024)

1.1. Domeniul angajamentului: Acces la informaţii de interes public
1.2. Durata angajamentului: 2023-2025
1.3. Instituţia responsabilă: Cancelaria de Stat
1.4. Parteneri:	Autorităţi ale administraţiei publice	Ministerul Justiţiei, alte autorităţi ale administraţiei publice centrale, autorităţi ale administraţiei publice locale, parteneri de dezvoltare
	Societate civilă
	Parteneri de dezvoltare	Delegaţia Uniunii Europene în cadrul Proiectului EU-funded project “Support for structured policy dialogue, coordination of the implementation of the Association Agreement and enhancement of the legal approximation process” for the Republic of Moldova” (Proiectul EU-Moldova Association) Proiectul “Consolidarea dialogului şi a guvernării locale deschise şi etice în Republica Moldova”, implementat de Congresul Autorităţilor Locale şi Regionale al Consiliului Europei Proiectul “Susţinerea pluralismului media şi a libertăţii de exprimare în Republica Moldova” al Consiliului Europei
1.5. Descrierea problemei:		Raportul Transparancy International asupra implementării Planului de acţiuni pentru guvernare deschisă 2018-2020 a elucidat un şir de constrângeri şi deficienţe privind accesul la informaţiile de interes public la nivel de autorităţi ale administraţiei publice centrale şi locale, întreprinderi administrate de stat etc. În acest context au fost înaintate recomandări pentru următorul Plan de acţiuni pentru guvernare deschisă: a) asigurarea respectării de către autorităţile administraţiei publice centrale a cerinţelor referitoare la site-urile web, în special elaborarea/actualizarea regulamentelor interne privind plasarea informaţiilor pe site-urile web; inserarea pe site-urile web a informaţiilor obligatorii; asigurarea vizibilităţii rubricilor destinate depunerii petiţiilor şi primirii cetăţenilor în audienţă; b) prevenirea secretizării informaţiilor cu caracter public în actele normative emise de autorităţile administraţiei publice locale, inclusiv prin instruirea aleşilor locali şi angajaţilor acestora pe subiecte ce ţin de accesul la informaţii şi transparenţa decizională, supravegherea de către oficiile teritoriale ale Cancelariei de Stat a eventualelor abateri; c) asigurarea respectării de către întreprinderile administrate de stat a cerinţelor de dezvăluire a informaţiilor: dezvoltarea site-urilor web ale întreprinderilor, cu includerea unei rubrici vizibile “Dezvăluirea informaţiei”; transparentizarea activităţii consiliilor de administraţie; plasarea de către fondatori pe site-urile lor web a informaţiilor obligatorii privind activitatea întreprinderilor administrate; d) includerea în Planul de acţiuni pentru guvernare deschisă pe anii 2023-2035 a unor angajamente noi, relevante domeniului, de exemplu, extinderea guvernării deschise la nivel local. Deşi Legea nr.982/2000 privind accesul la informaţii a fost modificată de mai multe ori pe parcursul anilor, se atestă că acest act normativ este conceptual depăşit şi nu corespunde reglementărilor şi standardelor internaţionale în materia accesului la documentele oficiale. Mai mult ca atât, Legea nr.982/2000 conţine viduri şi lacune normative care nu asigură respectarea efectivă a dreptului constituţional de acces la informaţie. În conformitate cu Raportul “Indicele accesului la informaţie: măsurarea transparenţei instituţiilor publice în Republica Moldova” – elaborat de Freedom House – cadrul legislativ în domeniul accesului la informaţie (pilonul I) a fost evaluat cu un scor total de 55% (22 de puncte din 40 posibile). O astfel de evaluare scăzută a calităţii prevederilor din Legea nr.982/2000 a fost cauzată de caracterul învechit şi lacunar al legii, precum şi de faptul că acestea nu se încadrau organic în cadrul legislativ şi infralegislativ contemporan. În special, se atestau următoarele deficienţe normative: – noţiuni, concepte şi formulări neuniforme în raport cu Codul administrativ al Republicii Moldova nr.116/2018; – reglementări restrictive în privinţa persoanelor care beneficiază de dreptul de a solicita informaţii oficiale; – număr limitat de subiecţi care constituie furnizori de informaţii; – ambiguitatea şi neclaritatea temeiurilor legitime pentru care este permisă limitarea accesului la informaţiile oficiale, fapt ce a determinat interpretări eronate şi abuzive; – reglementări insuficiente cu privire la transparenţa proactivă – catalogul informaţiilor care trebuie diseminat din oficiu este foarte limitat şi descris în linii generale; – formalităţi excesive şi nejustificate cu privire la modalitatea solicitării şi comunicării informaţiilor oficiale, care nu ţin cont de evoluţia tehnologiilor informaţionale; – reglementări lacunare în privinţa plăţilor percepute pentru comunicarea informaţiilor, fapt ce oferă furnizorilor posibilitatea de a impune tarife nejustificate şi nerezonabile; – lipsa unor prevederi speciale cu privire la modalitatea de examinare şi soluţionare a cauzelor judiciare privind contestarea încălcărilor legii, fapt ce nu asigură celeritatea, operativitatea şi flexibilitatea proceselor judiciare; – lipsa unui mecanism eficient de sancţionare şi responsabilizare a furnizorilor de informaţii pentru încălcările prevederilor legale
1.6. Descrierea angajamentului:
a) ce presupune angajamentul		În condiţiile adoptării Legii nr.148/2023 cu privire la accesul la informaţii de interes public, unul dintre angajamentele din Planul de acţiuni pentru guvernare deschisă pe anii 2023-2025 se axează pe pregătirea implementării prevederilor legii menţionate şi monitorizarea acesteia. Legea nr.148/2023 cu privire la accesul la informaţii de interes public va intra în vigoare în ianuarie 2024 şi pentru asigurarea bunei implementări a acesteia urmează a fi întreprinse un şir de măsuri ce vor spori cunoaşterea de către cetăţeni a posibilităţilor de realizare a dreptului de acces la informaţii de interes public, nivelul de pregătire a instituţiilor şi funcţionarilor publici în asigurarea dreptului de acces la informaţii, în conformitate cu prevederile noii legi. Noua lege pune accent pe obligaţiile de transparenţă proactivă a furnizorilor de informaţii de interes public, oferind un catalog extins de informaţii care urmează a fi publicate pe site-urile web oficiale ale acestora. Procedura de acces la informaţii la cerere a fost simplificată, cu reglementări mai clare privind formele de acces la informaţii şi reguli privind impunerea de taxe. În plus, noua lege prevede un mecanism de monitorizare a implementării acesteia, obligând furnizorii de informaţii să înregistreze cererile într‑un registru separat. Datele agregate colectate vor fi publicate de Cancelaria de Stat, responsabilă de monitorizarea implementării legii. Acţiuni complexe în informarea cetăţenilor şi a tuturor părţilor interesate privind modalităţile de exercitare a dreptului de acces la informaţiile de interes public. Alinierea furnizorilor de informaţii şi a funcţionarilor acestora la rigorile noii legi, sporirea gradului de responsabilizare a acestora faţă de solicitanţii de acces la informaţii. Monitorizarea asigurării transparenţei proactive de către furnizorii de informaţii (publicarea pe site-urile web a informaţiei de interes public, prevăzută în lege). Setarea mecanismelor de monitorizare şi de raportare a activităţilor de asigurare a accesului la informaţiile de interes public
b) care sunt rezultatele urmărite		Realizarea campaniilor de informare. Elaborarea cursurilor de instruire a funcţionarilor. Ajustarea site-urilor web oficiale ale autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale conform cerinţelor de transparenţă proactivă a informaţiilor de interes public. Înregistrarea cererilor de comunicare a informaţiilor de interes public în registrul distinct conform modului şi modelului stabilit de Guvern. Sporirea responsabilităţii autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale în procesul de asigurare a dreptului de acces la informaţii
c) obiectivul major		Asigurarea exercitării şi apărării dreptului solicitantului de acces la informaţiile de interes public. Stabilirea mecanismului naţional de monitorizare şi evaluare a asigurării dreptului de acces la informaţiile de interes public
1.7. Activităţi		Responsabili autorităţile administraţiei publice/ parteneri	Durata acţiunii	Indicator
1.7.1. Asigurarea reglementărilor normative uniforme pentru asigurarea transparenţei proactive şi monitorizarea publicării informaţiilor de interes public pe site-urile web oficiale ale furnizorilor de informaţii:		Cancelaria de Stat, furnizorii de informaţii	2024
1.7.1.1. Elaborarea şi aprobarea hotărârii Guvernului privind site-urile web oficiale ale autorităţilor administraţiei publice în reţeaua Internet, în conformitate cu prevederile Legii nr.148/2023 privind accesul la informaţiile de interes public		Ministerul Dezvoltării Economice şi Digitalizării, Cancelaria de Stat	2023	Hotărâre de Guvern aprobată
1.7.1.2. Aprobarea modelului-tip (şablon) şi stilului grafic (design) ale site-urilor web oficiale ale ministerelor, altor autorităţi ale administraţiei centrale, precum şi ale instituţiilor publice în care acestea au calitatea de fondator şi autorităţilor administrative autonome în reţeaua Internet		Cancelaria de Stat	2024	Model-tip aprobat
1.7.1.3. Adaptarea modelului-tip (şablon) şi stilului grafic (design) ale site-urilor web oficiale ale APL şi stabilirea mecanismului de acordare a suportului necesar pentru aplicarea şablonului de către APL-uri		I.P. STISC Cancelaria de Stat Grupul de lucru	2025	Şablon al site-urilor web pentru APL elaborat
1.7.1.4. Monitorizarea implementării de către autorităţile administraţiei publice a prevederilor hotărârii Guvernului privind site-urile web oficiale ale autorităţilor administraţiei publice în reţeaua Internet		Cancelaria de Stat	2025	Notă informativă publicată
1.7.1.5. Crearea bazei de date a furnizorilor de informaţii de interes public		Cancelaria de Stat	2023	Bază de date funcţională
1.7.1.6. Plasarea pe site-ul web oficial al Guvernului a referinţelor la site-urile web oficiale ale ministerelor şi ale altor autorităţi administrative subordonate Guvernului		Cancelaria de Stat	2024	100% referinţe plasate pe site‑ul web oficial al Guvernului
1.7.2. Elaborarea modelului registrului cererilor de comunicare a informaţiilor de interes public. Stabilirea modului de înregistrare a cererilor de comunicare a informaţiilor de interes public		Ministerul Justiţiei	2023	Hotărâre de Guvern aprobată
1.7.3. Colectarea întrebărilor privind aspectele practice de aplicare a prevederilor Legii nr.148/2023 (autorităţi ale administraţiei publice centrale şi locale şi instituţii publice, autorităţi din domeniul justiţiei, cetăţeni etc.)		Cancelaria de Stat	2023	Apel de colectare a întrebărilor realizat, inclusiv pe platforma particip.gov.md Număr al autorităţilor sesizate – 80% din furnizorii de informaţii
1.7.4. Elaborarea Manualului de aplicare a Legii nr.148/2023 cu privire la accesul la informaţii de interes public		Proiectul Consiliului Europei	2023	Manual elaborat
1.7.5. Diseminarea versiunii editate a Manualului de aplicare a Legii nr.148/2023, precum şi a informaţiei de accesare a versiunii electronice a acestuia		Cancelaria de Stat, Proiectul CALRE	2024	Eveniment desfăşurat Număr al participanţilor la eveniment
1.7.6. Instruirea funcţionarilor responsabili de asigurarea accesului la informaţii din cadrul autorităţilor administraţiei centrale şi locale privind aplicarea noilor norme de acces la informaţii de interes public		Cancelaria de Stat, Institutul de Administrare Publică, organizaţii ale societăţii civile, Proiectul EU-Moldova Association	2023-2025	4 sesiuni de instruire desfăşurate pentru 80 de funcţionari publici din autorităţile administraţiei publice centrale şi angajaţi din sectorul justiţiei
1.7.7. Actualizarea cursului de instruire online a funcţionarilor publici pe subiectul “Asigurarea accesului la informaţii de interes public” (ajustat conform prevederilor noii legi) şi plasarea acestuia pe platformele MLearn şi LearnIn		Institutul de Administrare Publică, Proiectul Consiliului Europei	2024-2025	Minimum 500 de funcţionari instruiţi online anual
1.7.8. Elaborarea şi prezentarea ghidului practic privind transparenţa proactivă		Cancelaria de Stat Centrul de Politici şi Reforme	2025	Ghid publicat şi prezentat/distribuit
1.7.9. Dezvoltarea mecanismului de solicitare şi recepţionare a informaţiilor necesare pentru elaborarea raportului anual de la furnizorii de informaţii		Cancelaria de Stat	2023-2024	Mecanism funcţional pe categorii de furnizori de informaţii
1.7.10. Evaluarea oportunităţii creării Sistemului informaţional automatizat “Registrul cererilor de comunicare a informaţiilor de interes public”		Cancelaria de Stat, Instituţia Publică Agenţia Guvernare Electronică	2023-2024	Evaluare realizată După caz, identificarea resurselor de dezvoltare a Sistemului informaţional automatizat “Registrul cererilor de comunicare a informaţiilor de interes public”
1.7.11. Dezvoltarea Platformei e-Democraţie (modulul e-Petiţii) care va include instrumente digitale necesare pentru procesarea cererilor de acces la informaţii de interes public, vizualizarea trasabilităţii acestora, generarea de date statistice dezagregate privind examinarea cererilor de către furnizorii de informaţii asigurând astfel o mai bună monitorizare a respectării cerinţelor legale)		Agenţia Guvernare Electronică	2024-2025	Modul funcţional Date necesare pentru Raportul anual generate
1.7.12. Elaborarea şi publicarea de către Cancelaria de Stat, pe site-ul său web oficial, a raportului privind examinarea şi soluţionarea cererilor de comunicare a informaţiilor de interes public de către autorităţile administraţiei publice, inclusiv privind rezultatele monitorizării transparenţei pro-active; datele din practica judiciară; concluzii şi recomandări		Cancelaria de Stat	2025	Raport elaborat şi publicat Date colectate de la 100% autorităţi ale administraţiei publice pasibile de raportare
1.7.13. Activităţi de informare a cetăţenilor privind dreptul de acces la informaţii de interes public		Cancelaria de Stat, Congresul Autorităţilor Locale din Moldova, organizaţii ale societăţii civile parteneri de dezvoltare	2024-2025	Număr de activităţi Număr de participanţi
1.8. Alte informaţii relevante
1.9. Bugetul angajamentului conform surselor de finanţare identificate		Bugetul de stat, în limitele bugetului alocat – 129 mii de lei Mijloace financiare externe – 2,1 milioane de lei

2. Denumirea angajamentului: Perfecţionarea mecanismelor de asigurare a transparenţei, participării şi consultării societăţii civile în procesul decizional

2.1. Domeniul angajamentului: Instituţii guvernamentale deschise
2.2. Durata angajamentului: 2023-2025
2.3. Instituţia responsabilă:		Cancelaria de Stat
2.4. Parteneri	Autorităţi ale administraţiei publice	Autorităţi ale administraţiei publice centrale şi locale
	Societate civilă	A.O. IDIS “Viitorul”
	Parteneri de dezvoltare	Proiectul “Consolidarea dialogului şi a guvernării locale deschise şi etice în Republica Moldova”, implementat de Congresul Autorităţilor Locale şi Regionale al Consiliului Europei
2.5. Descrierea problemei		Conform Raportului privind asigurarea transparentei procesului decizional în cadrul autorităţilor administraţiei publice centrale, pentru anul 2022, în vederea respectării rigorilor privind transparenţa decizională au fost publicate 579 de anunţuri privind iniţierea elaborării deciziei, 2 anunţuri privind retragerea proiectelor din procesul de elaborare, 566 de anunţuri privind organizarea consultărilor publice. Au fost înregistrate interveniţii în 339 de proiecte, cu obiecţii şi propuneri, 460 de proiecte de decizii au fost adoptate. Rata publicării anunţurilor de iniţiere a elaborării deciziilor faţă de deciziile adoptate a constituit 80%. De asemenea, în aproximativ 80% s-a stabilit rata desfăşurării consultărilor publice pentru proiectele iniţiate. Ca urmare a desfăşurării consultărilor publice, autorităţile administraţiei publice au publicat rezultatele acestora la nivel de 59%. Raportarea numărului consultărilor publice pentru care au fost publicate anumite rezultate la numărul de decizii adoptate, reflectă o rată medie de 74%, în condiţiile în care pentru unele acte au avut loc consultări publice repetate, iar pentru altele nu a fost desfăşurată nicio consultare. Pe parcursul anului 2022, autorităţile administraţiei publice din subordinea Guvernului au recepţionat circa 2054 de recomandări asupra proiectelor de acte normative elaborate. Rata medie a examinării şi acceptării propunerilor prezentate în cadrul consultărilor publice a constituit în anul de referinţă circa 57,1%. În perioada de raportare, proiectele de hotărâri ale Guvernului au fost consultate public la nivel de 78%, proiectele de legi – 72% şi proiectele decretelor Preşedintelui Republicii Moldova – 50%. Pe parcursul anului 2022 au fost organizate aproximativ 335 de dezbateri publice, cu participarea a circa 1167 de actori interesaţi şi circa 968 de participanţi s-au întrunit în 146 de grupuri de lucru. Unele probleme ce ţin de transparenţa în procesul decizional au fost menţionate inclusiv în raportul Transparency International privind implementarea Planului de acţiuni pentru guvernare deschisă (PAGD) pentru 2019-2020
2.6. Descrierea angajamentului:
a) ce presupune angajamentul		La 28 iunie 2023, prin modificarea Hotărârii Guvernului nr.967/2016 cu privire la mecanismul de consultare publică cu societatea civilă în procesul decizional, a fost aprobat Regulamentul de organizare a activităţii platformei consultative permanente în cadrul autorităţii administraţiei publice centrale. În realitate, platformele consultative permanente în cadrul autorităţilor administraţiei publice centrale urmează să fie acel spaţiu de dialog unde vor fi discutate proiectele de decizii/actele normative şi documentele de politici cu impact de interes public şi la care vor putea participa reprezentanţi ai societăţii civile, mediului academic, partenerilor sociali şi ai altor părţi interesate. Contribuţiile părţilor interesate, consultate în cadrul platformelor, se vor regăsi în sinteza obiecţiilor şi propunerilor ce fac parte din dosarul actului normativ transmis spre aprobare Guvernului. Prin organizarea corectă a activităţii platformelor consultative ale autorităţilor administraţiei publice centrale se va reuşi îmbunătăţirea transparenţei, responsabilităţii şi participării societăţii civile în procesul decizional. Realizarea unui complex de acţiuni, pornind de la evaluarea necesităţilor la monitorizarea implementării celor mai bune şi eficiente mecanisme, procedee şi practici de asigurare a transparenţei în procesul decizional. Asigurarea funcţionării eficiente a platformelor consultative permanente din cadrul autorităţilor administraţiei publice centrale de specialitate, conform Hotărârii Guvernului nr.967/2016, cu modificările ulterioare. Astfel, se propun intervenţii coordonate pe următoarele dimensiuni: ‒ evaluarea cadrului normativ şi a instrumentelor existente de participare a societăţii civile la procesul decizional al autorităţilor administraţiei publice de diferit nivel; ‒ asigurarea activităţii platformelor consultative permanente ale autorităţilor administraţiei publice centrale prin care se va realiza dialogul cu societatea civilă şi participarea cetăţenilor în actul de guvernare; ‒ asigurarea examinării opiniilor societăţii civile la proiectele de decizii şi publicarea rezultatelor consultărilor; ‒ respectarea de către autorităţi ale administraţiei publice a tuturor etapelor de transparenţă în procesul decizional
b) care sunt rezultatele urmărite		Rata publicării anunţurilor de iniţiere a actelor normative – 90%; rata de consultare publică a proiectelor actelor normative – 90%; rata consultărilor publice faţă de actele normative adoptate de autorităţile administraţiei publice centrale – 95%; publicarea rezultatelor consultărilor publice (sinteza propunerilor şi obiecţiilor la proiectul de decizie) – 100%; ponderea comentariilor şi propunerilor recepţionate prin intermediul portalului particip.gov.md în numărul total de accesări – 20% (de la 0,7% actualmente); rata de răspuns la comentariile de pe particip.gov.md – nu mai puţin de 90%; rata de publicare a anunţurilor privind retragerea proiectelor din procesul de elaborare – 100%; funcţionarea platformelor consultative permanente în toate ministerele
c) obiectivul major		Asigurarea, în toate etapele procesului decizional, a informării societăţii, a dialogului cu reprezentanţii acesteia, a participării largi a părţilor interesate, precum şi a responsabilităţii şi încrederii reciproce în acest parteneriat
2.7. Activităţi		Responsabili autorităţile administraţiei publice/ partenerii	Durata acţiunii	Indicator
2.7.1. Efectuarea unui studiu de evaluare a cadrului normativ privind transparenţa în procesul decizional		Cancelaria de Stat, partenerii de dezvoltare	2024	Studiu efectuat
2.7.2. Evaluarea eficienţei portalului de consultare publică particip.gov.md.		Cancelaria de Stat, partenerii de dezvoltare	2024	Evaluare realizată
2.7.3. Consultarea cu organizaţiile societăţii civile a rezultatelor studiilor şi a recomandărilor		Cancelaria de Stat	2024	Număr de consultări desfăşurate Număr de participanţi la consultări, dezagregat: din autorităţi ale administraţiei publice de diferit nivel, din organizaţii ale societăţii civile
2.7.4. Modificarea cadrului normativ existent privind transparenţa în procesul decizional ca urmare a evaluărilor efectuate		Cancelaria de Stat Ministerul Justiţiei	2025	Act normativ aprobat
2.7.5. Activităţi de promovare şi sporire a atractivităţii şi nivelului de utilizare de către autorităţile administraţiei publice centrale, locale şi societatea civilă a platformei online de consultare publică particip.gov.md.		Cancelaria de Stat, Congresul Autorităţilor Locale din Moldova, organizaţii ale societăţii civile, partenerii de dezvoltare	2025	4 activităţi de promovare realizate
2.7.6. Consultarea cu organizaţiile societăţii civile, pe platforma unui grup de lucru, a opţiunilor şi a propunerilor de perfecţionare a platformei online de consultare publică particip.gov.md		Cancelaria de Stat	2025	Grup de consultare instituit Număr de şedinţe desfăşurate
2.7.7. Dezvoltarea funcţionalului platformei online de consultare publică particip.gov.md, conform necesităţilor identificate (asigurarea integrării tuturor etapelor de legiferare a actelor, precum şi a aspectelor specifice asigurării transparenţei, consultării şi monitorizării activităţii platformei)		Cancelaria de Stat, partenerii de dezvoltare	2024-2025	Platforma particip.gov.md perfecţionată
2.7.8. Cartografierea şi organizarea activităţii platformelor consultative permanente în cadrul autorităţilor administraţiei publice centrale conform prevederilor Hotărârii Guvernului nr.967/2016		Cancelaria de Stat, autorităţile administraţiei publice centrale	2023	Evaluare efectuată Proces de creare a platformelor iniţiat
2.7.9. Ateliere de lucru cu persoanele desemnate în cadrul autorităţilor administraţiei publice centrale pentru organizarea, monitorizarea şi raportarea activităţii platformelor consultative permanente ale autorităţilor		Cancelaria de Stat, autorităţile administraţiei publice centrale, partenerii de dezvoltare, organizaţii ale societăţii civile	2023-2025	4 ateliere de lucru desfăşurate 20 de autorităţi ale administraţiei publice centrale participante/atelier
2.7.10. Instituirea şi asigurarea activităţii unui mecanism permanent de dialog între autorităţile administraţiei publice centrale privind funcţionarea platformelor consultative permanente		Cancelaria de Stat, autorităţile administraţiei publice centrale, partenerii de dezvoltare, organizaţii ale societăţii civile	2023-2025	Grup interinstituţional instituit şi funcţional
2.7.11. Elaborarea ghidului de asigurare a funcţionalităţii platformelor consultative permanente ale autorităţilor administraţiei centrale		Cancelaria de Stat, autorităţile administraţiei publice centrale	2024	Ghid elaborat, diseminat şi publicat pe site-urile web oficiale ale autorităţilor
2.7.12. Stabilirea indicatorilor de funcţionare a platformelor consultative permanente ale autorităţilor administraţiei publice centrale şi monitorizarea eficienţei activităţii acestora		Cancelaria de Stat, autorităţile administraţiei publice centrale	2023-2025	Raport anual elaborat şi publicat
2.7.13. Ateliere de lucru cu autorităţile administraţiei publice locale privind transparenţa decizională şi implicarea cetăţenilor în procesul de luare a deciziilor la nivel local		Congresul Autorităţilor Locale din Moldova, Cancelaria de Stat, partenerii	2024-2025	4 ateliere de lucru desfăşurate
2.7.14. Elaborarea şi diseminarea cursului online privind guvernarea deschisă (configurat pentru acces larg), cu plasarea acestuia pe platforma MLearn şi platforma online de instruire a Congresului Autorităţilor Locale din Moldova		Cancelaria de Stat Congresul Autorităţilor Locale din Moldova, parteneri de dezvoltare	2025	Curs online dezvoltat Număr de accesări ale cursului
2.8. Alte informaţii relevante
2.9. Bugetul angajamentului, conform surselor de finanţare identificate		Bugetul de stat, în limitele bugetului alocat – 246 mii de lei Mijloace financiare externe – 1,16 milioane de lei

3. Denumirea angajamentului: Digitalizarea serviciilor corecţionale şi adoptarea deciziilor fundamentate în baza datelor şi analizelor

3.1. Domeniul angajamentului: Instituţii guvernamentale deschise
3.2. Durata angajamentului: 2024-2025
3.3. Instituţia responsabilă:		Ministerul Justiţiei
3.4. Parteneri	Autorităţi ale administraţiei publice	Ministerul Afacerilor Interne Biroul Naţional de Statistică Agenţia de Guvernare Electronică
	Societate civilă	Asociaţia obştească “Promo-LEX” Asociaţia pentru Justiţie Penală Participativă (AJPP)
	Parteneri externi	Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare Moldova Secţia INL a Ambasadei SUA în Republica Moldova
3.5. Descrierea problemei:		Scopul serviciilor corecţionale constă în garantarea siguranţei societăţii prin reabilitarea şi reintegrarea socială a persoanelor condamnate. Acest scop poate fi atins doar printr-o intervenţie eficientă a statului, care să contribuie la dezvoltarea capacităţii persoanelor condamnate învaţă de a adopta un mod de viaţă independent şi cinstit, respectând legea. Atât sistemul penitenciar, cât şi sistemul de probaţiune gestionează persoane ce prezintă niveluri variate de risc, iar intervenţiile trebuie să fie de cele mai multe ori prompte, eficiente şi individualizate. În prezent, Administraţia Naţională a Penitenciarelor, subordonată Ministerului Justiţiei, operează cu Registrul persoanelor reţinute, arestate şi condamnate (SIA RPRAC) importat din Estonia în 2008, instituţionalizat în 2013. Acesta reprezintă o bază de date care centralizează dosarele electronice ale deţinuţilor. La momentul actual, colectarea datelor primare se realizează manual de către personalul instituţiilor penitenciare, pe baza documente pe suport de hârtie, emise de instituţiile de stat din domeniul justiţiei. Această activitatea consumă între 30% şi 405 din timpul de lucru al angajaţilor. Într-o instituţie penitenciară, de exemplu, se completează 132 de registre pe suport de hârtie ce conţin informaţii care trebuie introduse şi în baza de date. Chiar şi procese simple, cum ar fi acordarea unei convorbiri telefonice presupune contrasemnarea cererii depuse de persoana condamnată de către cel puţin 4 servicii (doar în Penitenciarul Rusca se depun săptămânal pentru 1000 de semnături pentru asigurarea unui drept garantat de lege). După 10 ani de funcţionare, SIA RPRAC necesită o actualizare sau înlocuire. Această bază de date nu generează rapoarte sau date statistice care ar putea fi utilizate prompt în cadrul unor intervenţii sau analizate pentru adoptarea unor politici bazate pe evidenţe. În aceste condiţii, deşi sistemul penitenciar are misiunea de a corija şi resocializa condamnaţii, resursele financiare şi umane investite în prezent sunt utilizate ineficient. Inspectoratul Naţional de Probaţiune (INP) nu dispune de un sistem informaţional propriu. Procesele, fluxul documentelor şi gestiunea dosarelor se realizează pe suport de hârtie. Consilierii de probaţiune introduc date despre subiecţii probaţiunii în sistemul informaţional “Casper”, care aparţine Ministerului Afacerilor Interne. Cu toate acestea, sugestiile INP cu privire la introducerea unor filtre sau funcţii noi care să faciliteze generarea datelor statistice nu au fost implementate până în prezent. INP, cu un efectiv-limită de 325 de angajaţi, gestionează în prezent aproximativ 9 000-10 000 de subiecţi. Schimbul de acte cu instanţele judecătoreşti se efectuează prin intermediul serviciului poştal. De exemplu, doar Biroul de Probaţiune Chişinău, cu un personal de 45 de angajaţi şi un stoc de circa 1 600 de dosare), a gestionat în anul 2022 peste 10 825 de documente de intrare şi 11 937 de documente de ieşire. În absenţa unui sistem informaţional sau a unor instrumente digitale de lucru necesare, este dificil să se îmbunătăţească calitatea serviciilor prestate de probaţiune. În aceste condiţii, evidenţa şi supravegherea persoanelor condamnate prevalează în detrimentul intervenţiilor de resocializare
3.6. Descrierea angajamentului:
a) ce presupune angajamentul		Recunoscând importanţa transformării digitale pentru asigurarea unui management eficient, sigur şi transparent în sistemele corecţionale, angajamentul presupune crearea precondiţiilor favorabile pentru implementarea unui sistem electronic de gestionare a dosarelor persoanelor condamnate (Ofender Management System) pentru penitenciare şi probaţiune. Gestionarea electronică a dosarelor persoanelor condamnate poate contribui la: a) respectarea drepturilor omului şi prevenirea abuzurilor; b) eficientizarea managementului resurselor şi accelerarea procesării documentelor; c) creşterea încrederii cetăţenilor în sistemul de justiţie, prin sporirea transparenţei şi responsabilităţii (accountability) sistemelor corecţionale. Astfel, acţiunile incluse în prezentul angajament sunt aliniate unui proiect implementat de către PNUD Moldova, cu finanţare din partea Secţiei INL a Ambasadei SUA în Republica Moldova, pentru perioada 2024-2026. Obiectul de administrare eficientă şi modernă a sectorului justiţiei este ancorat în Strategia privind asigurarea independenţei şi integrităţii sectorului justiţiei pentru anii 2022-2025 şi în Planul de acţiuni pentru implementarea acesteia, aprobate prin Legea nr.211/2021 pentru aprobarea Strategiei privind asigurarea independenţei şi integrităţii sectorului justiţiei pentru anii 2022-2025 şi a Planului de acţiuni pentru implementarea acesteia
b) care sunt rezultatele urmărite		1. Nivelul de digitalizare în justiţie creşte de la scorul 1 până la scorul 2, conform estimărilor Băncii Mondiale, unde scorul 5 presupune utilizarea inteligenţei artificiale în cadrul instituţiilor. 2. Reducerea timpului alocat introducerii datelor primare în penitenciare de la 30% la 20% până la finele anului 2025. 3. Numărul registrelor pe hârtie în penitenciare redus cu 50% până la finele anului 2025. 4. Raport de analiză şi reinginerie a proceselor în probaţiune până la finele anului 2024 elaborat. 5. Matrice cu indicatori de monitorizare şi evaluare a performanţelor în sistemul penitenciar (KPIs) aprobată
c) obiectivul major		Transformarea digitală a sistemelor corecţionale pentru o guvernare mai eficientă a acestor instituţii şi pentru asigurarea respectării drepturilor omului
3.7. Activităţi		Responsabili autorităţile administraţiei publice/partenerii	Durata acţiunii
3.7.1. Cartografierea registrelor, identificarea celor care trebuie abrogate cu informaţie care se dublează		Ministerul Justiţiei, Administraţia Naţională a Penitenciarelor şi INP, în parteneriat cu Asociaţia obştească “Promo-LEX” (pe dimensiunea prevenirii torturii)	2024
3.7.2. Cartografierea proceselor în Administraţia Naţională a Penitenciarelor şi INP, prioritizarea celor care pot fi automatizate		Ministerul Justiţiei, Administraţia Naţională a Penitenciarelor şi INP în parteneriat cu AJPP (pentru probaţiune)	2024
3.7.3. Definirea indicatorilor de rezultat pentru evaluarea performanţelor în penitenciare şi probaţiune		Ministerul Justiţiei, Administraţia Naţională a Penitenciarelor şi INP, în parteneriat cu Biroul Naţional de Statistică	2024
3.7.4. Definirea informaţiei ce trebuie să fie interoperabilă cu poliţia, procuratura, instanţele		Ministerul Justiţiei cu entităţile subordonate: Administraţia Naţională a Penitenciarelor, INP, Agenţia de administrare a instanţelor judecătoreşti, ARIJ, în parteneriat cu Ministerul Afacerilor Interne, Procuratura Generală ş.a.	2024
3.7.5. Conceptualizarea unui mecanism de raportare automatizată către procuratură a cazurilor de violenţă, leziuni, tentative de suicid, cazuri de decese şi suicid		Ministerul Justiţiei şi Administraţia Naţională a Penitenciarelor, în parteneriat cu Procuratura Generală şi Asociaţia obştească “Promo-LEX”	2024
3.7.6. Evaluarea proceselor de lucru în probaţiune şi elaborarea unui raport de analiză business		Ministerul Justiţiei şi INP, în parteneriat cu AJPP	2024
3.8. Alte informaţii relevante
3.9. Bugetul angajamentului, pe surse de finanţare identificate		Mijloace financiare externe – 4,6 milioane de lei

4. Denumirea angajamentului: Transparentizarea mecanismului de raportare şi evaluare privind implementarea Convenţiei Naţiunilor Unite împotriva Corupţiei (UNCAC)

4.1. Domeniul angajamentului: Instituţii guvernamentale deschise
4.2. Durata angajamentului: Permanent
4.3. Instituţii responsabile		Centrul Naţional Anticorupţie Ministerul Justiţiei Procuratura Generală
4.4. Parteneri	Autorităţi ale administraţiei publice	Instituţiile raportoare în baza convenţiei, partenerii de dezvoltare (UNODC), societatea civilă (în special Transparency International Moldova, UNCAC Coalition)
	Societate civilă
4.5. Descrierea problemei		Transparentizarea mecanismului de evaluare a implementării UNCAC este un proces continuu, care necesită implicarea, în egală măsură, a autorităţilor administraţiei publice, a societăţii civile, precum şi a partenerilor de dezvoltare. Un proces transparent şi cuprinzător este esenţial pentru a asigura un mecanism de evaluare puternic, consolidând astfel implementarea UNCAC. Majoritatea ţărilor şi-au finalizat analizele de ţară pentru primul ciclu de revizuire. În cadrul acestuia au fost înregistrate întârzieri considerabile de raportare. Mai mult decât atât, cel de-al doilea ciclu de revizuire a înregistrat întârzieri şi mai grave, determinând prelungirea duratei acestuia cu încă trei ani, până în iunie 2024. În fiecare etapă de evaluare se constată tergiversări, ceea ce extinde termenul de evaluare în medie cu 32 de luni, faţă de 6 luni planificate iniţial. UNCAC recunoaşte rolul important al organizaţiilor neguvernamentale în prevenirea şi combaterea corupţiei. Conform articolului 13 al Convenţiei, statele părţi au obligaţia să promoveze participarea activă a persoanelor şi grupurilor din afara sectorului public, cum ar fi societatea civilă, ONG-urile şi organizaţiile comunitare, în lupta împotriva corupţiei. Totodată, acestea trebuie să sensibilizeze opinia publică cu privire la existenţa, cauzele, gravitatea şi ameninţarea reprezentată de corupţie. Prin urmare, asumarea unui angajament privind asigurarea transparenţei în procesul de evaluare, accesibilităţii şi calităţii rapoartelor, precum şi consultarea societăţii civile va contribui la deschiderea instituţiilor către cetăţeni
4.6. Descrierea angajamentului:
a) ce presupune angajamentul		Angajamentul presupune respectarea a şase principii fundamentale de transparenţă^¹: __________________________ 1 https://uncaccoalition.org/uncac-review/transparency-pledge/ 1. Publicarea şi actualizarea informaţiei despre ciclurile de evaluare (review) pentru Republica Moldova. 2. Publicarea şi actualizarea informaţiei despre instituţia coordonatoare a evaluării implementării UNCAC (focal point). 3. Anunţarea publică despre finalizarea ciclului de evaluare, cu indicarea site-ului web pe care este publicat raportul. 4. Publicarea promptă online a rapoartelor de autoevaluare şi a raportului de ţară integral, într-una din limbile ONU, împreună cu sumarul executiv în limba naţională. 5. Organizarea unor sesiuni informative (briefing) şi dezbateri publice pe marginea constatărilor din raport. 6. Susţinerea în mod public a participării observatorilor din partea societăţii civile în organele subsidiare a UNCAC
b) care sunt rezultatele urmărite		Sporirea nivelului de transparenţă şi a gradului de implicare a societăţii civile în procesele de raportare şi mecanismele de evaluare a implementării UNCAC. Sporirea gradului de implementare a prevederilor convenţiei UNCAC prin transparentizarea procesului de raportare şi evaluare a gradului de implementare
c) obiectivul major		Obiectivul major constă în informarea promptă a societăţii şi a părţilor interesate cu privire la progresele Republicii Moldova în implementarea UNCAC. Pe termen lung, realizarea acestui angajament va contribui la îmbunătăţirea calităţii rapoartelor şi la creşterea eficacităţii procesului de implementarea a UNCAC
4.7. Activităţi		Responsabili autorităţile administraţiei publice/ partenerii	Termen de realizare	Indicator
4.7.1. Semnarea declaraţiei comune (pledoariei de transparenţă) până la Conferinţa COSP10		Guvernul, Centrul Naţional Anticorupţie	Noiembrie 2023	Declaraţie semnată
4.7.2. Publicarea rapoartelor de ţară		Centrul Naţional Anticorupţie	După finalizarea ciclului de evaluare	Raport de evaluare publicat
4.7.3. Publicarea/actualizarea informaţiei despre instituţia coordonatoare a evaluării implementării UNCAC		Centrul Naţional Anticorupţie	Permanent	Informaţie actualizată
4.7.4. Coordonarea proiectelor rapoartelor de autoevaluare cu societatea civilă		Centrul Naţional Anticorupţie	În perioada desfăşurării ciclului de evaluare	Mecanism de coordonare funcţional
4.7.5. Publicarea rapoartelor alternative de evaluare		Centrul Naţional Anticorupţie, Ministerul Justiţiei	În funcţie de finalizarea ciclului de evaluare	Rapoarte alternative publicate pe site-ul web oficial al Centrului Naţional Anticorupţie
4.7.6. Încurajarea participării societăţii civile la toate etapele procesului de evaluare a implementării UNCAC		Centrul Naţional Anticorupţie, Ministerul Justiţiei	Permanent	Mecanisme de conlucrare cu societatea civilă setate
4.8. Alte informaţii relevante
4.9. Bugetul angajamentului conform surselor de finanţare identificate		Bugetul de stat, în limitele bugetului alocat – 60 de mii de lei

5. Denumirea angajamentului: Organizaţii ale Societăţii Civile reziliente + Bugetare Responsabilă = Implementare accelerată a Agendei de Asociere dintre Uniunea Europeană şi Republica Moldova

5.1. Domeniul angajamentului: Bugete deschise
5.2. Durata angajamentului: 2023-2025
5.3. Instituţia responsabilă:		Centrul Analitic Independent “Expert-Grup” Institutul pentru Politici şi Reforme Europene AO “Institutum Virtutes Civilis” Fundaţia “Friedrich-Ebert”
5.4. Parteneri	Autorităţi ale administraţiei publice	15 organizaţii ale societăţii civile, autorităţi ale administraţiei publice locale
	Societate civilă
5.5. Descrierea problemei		În perioada 2014-2022, relaţia dintre societatea civilă şi autorităţile administraţiei publice a cunoscut fluctuaţii semnificative. Au existat perioade în care a fost înregistrat un nivel acceptabil de colaborare şi cooperare între cele două părţi, dar au fost şi perioade marcate de retorică adversă, uneori agresivă, din partea actorilor politici la adresa organizaţiilor societăţii civile. Ca urmarea a acestor tensiuni, reprezentanţii societăţii civile au semnalat riscurile care ameninţă libertatea activităţii organizaţilor societăţii civile, precum blocarea accesului la informaţiile de interes public. Totodată, raportul ex post de evaluare a Strategiei de dezvoltare a societăţii civile pentru perioada 2018-2020 a constatat faptul că progresele obţinute au fost reduse pentru generarea unei societăţi civile dinamice, durabile şi sustenabile. Implicarea insuficientă a organizaţiilor societăţii civile rămâne o provocare semnificativă, atât la nivel naţional, cât şi, în mod special, la nivel local. Datele înregistrate în ultimii ani sunt neuniforme, fără o creştere sustenabilă a implicării organizaţiilor societăţii civile în elaborarea, implementarea şi monitorizarea politicilor publice. Dacă în anul 2019 au fost înregistrate 1 319 contribuţii din partea sectorului asociativ (organizaţii ale societăţii civile, cetăţeni, patronate şi sindicate), atunci în 2021 acest indicator a scăzut la 603. În prezent, nu sunt generate şi analizate sistematic datele cu privire la nivelul de participare a societăţii civile la nivel local. Totodată, nivelul general de transparenţă la nivel local este unul scăzut. Potrivit datelor din Foaia de Parcurs a Uniunii Europene pentru angajamentul cu societatea civilă din Republica Moldova pentru perioada 2021-2027, în anul 2020, nivelul de transparenţă la nivel local a constituit aproximativ 38%. În acest context, se impune accelerarea ritmului de implementare a acţiunilor care să contribuie la dezvoltarea unei societăţi civile dinamice şi inovatoare, atât la nivel naţional, cât şi local
5.6. Descrierea angajamentului:
a) ce presupune angajamentul		Pentru implementarea obiectivelor angajamentului, grupul-ţintă va fi reprezentat de 15 organizaţii ale societăţii civile comunitare din 5 regiuni de dezvoltare ale ţării: nord, centru, sud şi UTA Găgăuzia, care vor beneficia de instruiri în vederea consolidării capacităţilor şi vor primi granturi pentru desfăşurarea activităţilor de monitorizare a bugetelor şi de advocacy. Astfel, estimativ, 45 de membri ai organizaţiilor societăţii civile vor fi instruiţi pentru a dobândi competenţele necesare şi a se implica activ în procesele bugetare, inclusiv analiza bugetelor locale şi de stat, monitorizarea planificării şi execuţiei bugetare, punând accent special pe monitorizarea bugetelor în contextul implementării Acordului de Asociere şi a Agendei. Grupul-ţintă va include cele trei platforme ale organizaţiilor societăţii civile: (i) Platforma Naţională a Forumului Societăţii Civile din Parteneriatul Estic, (ii) Platforma Societăţii Civile UE-Moldova şi (iii) Grupul Consultativ Intern UE-Moldova pentru Comerţ şi Dezvoltare Durabilă, care vor beneficia de instruire şi de suport financiar. Este planificat ca aproximativ 75 de organizaţii ale societăţii civile, membre active ale acestor platforme, să beneficieze de instruire privind managementul şi dezvoltarea organizaţională, atragerea fondurilor, raportarea financiară, advocacy şi alte aspecte importante pentru dezvoltarea sustenabilă a organizaţiilor respective. Suportul financiar oferit sub formă de granturi va fi direcţionat spre crearea unui secretariat comun al acestor trei platforme
b) care sunt rezultatele urmărite		Îmbunătăţirea capacităţilor, asigurarea rezilienţei şi sporirea participării organizaţiilor societăţii civile la procesul de monitorizare a bugetelor şi realizare a funcţiei de advocacy, la nivel central şi local, cu un accent prioritar pe analiza bugetului în contextul implementării Acordului de Asociere şi al procesului de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Fortificarea capacităţilor şi creşterea gradului de implicare a membrilor celor trei platforme ale societăţii civile, pentru a acţiona consolidat şi a susţine implementarea Acordului de Asociere, precum şi respectarea condiţionalităţilor aferente procesului de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Monitorizarea procesului de planificare a bugetelor locale şi a bugetului de stat, inclusiv a resurselor financiare primite de la partenerii de dezvoltare, cu un accent deosebit pe proiectele de infrastructură locală şi regională, servicii sociale şi publice. Monitorizarea cheltuielilor din bugetul de stat pentru proiectele din următoarele domenii: sectorul justiţiei şi reforma anticorupţie; politicile de ocupare a forţei de muncă; servicii sociale; eficienţă energetică şi energie regenerabilă; servicii publice; şi drepturile omului, inclusiv egalitatea de gen. Participarea la activităţi de vizibilitate şi advocacy la nivel local
c) obiectivul major		Creşterea şi consolidarea capacităţilor organizaţiilor societăţii civile pentru a susţine implementarea condiţionalităţilor aferente procesului de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană şi a agendei Acordului de Asociere, la nivel naţional şi local
5.7. Activităţi		Responsabili autorităţi ale administraţiei publice/ partenerii de dezvoltare	Durata acţiunii
5.7.1. Dezvoltarea unui program de capacitare şi, respectiv, instruirea organizaţiilor societăţii civile beneficiare a proiectului privind monitorizarea bugetului în vederea sporirii implicării acestora în monitorizarea cheltuielilor bugetare şi în activităţile de advocacy, la nivel central şi local		Centrul Analitic Independent Expert-Grup, Institutul pentru Politici şi Reforme Europene, AO “Institutum Virtutes Civilis”, Fundaţia “Friedrich-Ebert”	2023-2025
5.7.2. Realizarea evenimentelor de vizibilitate şi advocacy privind monitorizarea bugetului la nivel local şi central		Centrul Analitic Independent Expert-Grup, Institutul pentru Politici şi Reforme Europene, AO “Institutum Virtutes Civilis”, Fundaţia “Friedrich-Ebert”	2023-2025
5.7.3. Crearea unui secretariat comun pentru cele trei platforme ale organizaţiilor societăţii civile, care să asigure că membrii platformelor acţionează consolidat în ceea ce priveşte implementarea Acordului de Asociere şi a agendei de europenizare		Centrul Analitic Independent Expert-Grup Institutul pentru Politici şi Reforme Europene, AO “Institutum Virtutes Civilis”, Fundaţia “Friedrich-Ebert”	2023-2025
5.7.4. Instruirea membrilor celor trei platforme ale organizaţiilor societăţii civile privind aspectele ce ţin de consolidarea guvernanţei şi competenţelor acestora în contextul implementării Acordului de Asociere şi agendei de europenizare		Centrul Analitic Independent Expert-Grup, Institutul pentru Politici şi Reforme Europene, AO “Institutum Virtutes Civilis”, Fundaţia “Friedrich-Ebert”	2023-2025
5.7.5. Lansarea şi desfăşurarea unei campanii de vizibilitate şi informare în rândul organizaţiilor societăţii civile cu privire la importanţa angajamentului civic în promovarea Acordului de Asociere şi agendei de europenizare		Centrul Analitic Independent Expert-Grup, Institutul pentru Politici şi Reforme Europene, AO “Institutum Virtutes Civilis”, Fundaţia “Friedrich-Ebert”	2023-2025
5.7.6. Desfăşurarea unei campanii de advocacy la nivel naţional şi european, cu scopul de a informa publicul naţional şi internaţional despre progresul în realizarea reformelor de pe agenda de europenizare		Centrul Analitic Independent Expert-Grup, Institutul pentru Politici şi Reforme Europene, AO “Institutum Virtutes Civilis”, Fundaţia “Friedrich-Ebert”	2023 – 2024
5.7.7. Elaborarea rapoartelor independente de monitorizare a cheltuielilor bugetare		Centrul Analitic Independent Expert-Grup, Institutul pentru Politici şi Reforme Europene, AO “Institutum Virtutes Civilis”, Fundaţia “Friedrich-Ebert”	2023 – 2024
5.8. Alte informaţii relevante
5.9. Bugetul angajamentului conform surselor de finanţare identificate		Mijloace financiare externe – 21 de milioane de lei

6. Denumirea angajamentului: Asigurarea accesului la date deschise privind întreg ciclul unei achiziţii publice, de la planificare la etapa de executare a contractului

6.1. Domeniul angajamentului: Achiziţii publice deschise
6.2. Durata angajamentului: 2023-2025
6.3. Instituţia responsabilă:		Ministerul Finanţelor
6.4. Parteneri	Autorităţi ale administraţiei publice	Centrul de Tehnologii Informaţionale în Finanţe (CTIF), Agenţia Achiziţii Publice, A.O. IDIS “Viitorul”, Asociaţia pentru Guvernare Eficientă şi Responsabilă
	Societate civilă
6.5. Descrierea problemei		Pe parcursul ultimilor ani, transparenţa şi accesul la datele referitoare la achiziţiile publice au înregistrat progrese, în special datorită implementării noului sistem de achiziţii electronice MTender. Cu toate acestea, nu toate datele privind achiziţiile publice sunt încă accesibile publicului larg şi societăţii civile, pentru a facilita monitorizarea şi urmărirea modului în care autorităţile administraţiei utilizează fondurile publice. Totodată, lipsa unor date deschise detaliate la toate etapele procesului de achiziţie şi, în mod special la etapa de implementare a contractelor, nu permite dezvoltarea unor politici publice bazate pe evidenţe. Conform raportului MAPS de evaluare a sistemului de achiziţii publice al Băncii Mondiale, una dintre principalele probleme identificate este disponibilitatea limitată a datelor detaliate şi fiabile, care ar permite atât autorităţilor competente, cât şi societăţii civile să analizeze modul în care se desfăşoară achiziţiile publice şi, prin urmare, să identifice modalităţi de îmbunătăţire a economiei, eficienţei şi eficacităţii procedurilor de achiziţie. În prezent, publicul are acces la un set limitat de informaţii privind etapa de contractare. Astfel, nu sunt disponibile date referitoare la etapa de contractare, inclusiv facturile, plăţile şi datele care ar permite evaluarea eficacităţii procesului de achiziţie prin compararea valorii planificate cu cea contractată şi valoarea efectiv achitată din bugetele publice. Sistemul electronic de achiziţii nu este integral dezvoltat, ceea ce împiedică accesul la datele privind contractele de achiziţii. În prezent, datele disponibile (valoarea contractului, părţile contractante, acordurile adiţionale) privind contractele de achiziţii sunt raportate de autorităţile administraţiei publice către Agenţia Achiziţii Publice, care le procesează manual şi le publică pe site-ul web instituţional. Cu toate că sistemul electronic de achiziţii conţine o serie de date şi documente în formate prelucrabile automat, nu toate datele disponibile sunt utilizabile şi reutilizabile
6.6. Descrierea angajamentului:
a) ce presupune angajamentul		Evaluarea şi/sau monitorizarea implementării acţiunilor de la Obiectivul 2 din Planul privind implementarea Programului de dezvoltare a achiziţiilor publice 2023-2026, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.625/2023, în scopul asigurării deschiderii datelor deschise pentru întreg ciclul de achiziţii
b) care sunt rezultatele urmărite		Asigurarea deschiderii datelor esenţiale din procesul de achiziţie publică, în special la etapa de executare a contractelor de achiziţii, fapt ce ar permite evaluarea eficacităţii utilizării banilor publici de către autorităţile contractante
c) obiectivul major		Asigurarea accesului deschis al cetăţenilor la date complete şi actuale privind bunurile, serviciile şi lucrările procurate prin sistemul de achiziţii publice
6.7. Activităţi		Responsabili autorităţi ale administraţiei publice/parteneri	Durata acţiunii	Indicator
6.7.1. Asigurarea accesului public la date deschise privind achiziţiile de valoare mică şi includerea acestora în statisticile oficiale privind achiziţiile		Ministerul Finanţelor, Agenţia Achiziţii Publice	2023-2025	Statistici oficiale care conţin date ale achiziţiilor de valoare mică
6.7.2. Organizarea unor sesiuni de instruire pentru specialiştii în achiziţii şi membrii grupurilor de lucru din cadrul autorităţilor contractante privind necesitatea asigurării accesului deschis la datele privind achiziţiile, publicarea şi raportarea datelor privind achiziţiile desfăşurate şi contractele executate		Agenţia Achiziţii Publice, Societatea civilă (A.O. IDIS “Viitorul”, Asociaţia pentru Guvernare Eficientă şi Responsabilă)	2023-2025	4 instruiri desfăşurate
6.7.3. Aprobarea Conceptului de re-engineering pentru sistemul electronic de achiziţii din perspectiva integrării şi interoperabilităţii acestuia la nivel naţional şi european		Ministerul Finanţelor, Agenţia Achiziţii Publice	2025	Hotărâre de Guvern aprobată
6.8. Alte informaţii relevante
6.9. Bugetul angajamentului conform surselor de finanţare identificate		Bugetul de stat, în limitele bugetului alocat – 20 de mii de lei Mijloace financiare externe – 140 de mii de lei

7. Denumirea angajamentului: Consolidarea transparenţei şi responsabilităţii administraţiei publice prin extinderea iniţiativei de date deschise şi facilitarea utilizării acestora

7.1. Domeniul angajamentului: Date deschise
7.2. Durata angajamentului: 2025
7.3. Instituţia responsabilă:		Ministerul Dezvoltării Economice şi Digitalizării
7.4. Parteneri	Autorităţi ale administraţiei publice	Agenţia de Guvernare Electronică
	Societate civilă
7.5. Descrierea problemei		Republica Moldova se confruntă cu un cadru normativ insuficient dezvoltat în domeniul datelor deschise şi al guvernanţei datelor, ceea ce limitează transparenţa şi responsabilitatea administraţiei publice. În absenţa unui cadru legal aliniat la standardele europene, există dificultăţi în reutilizarea informaţiilor din sectorul public, în accesibilitatea datelor dinamice şi în valorificarea seturilor de date cu valoare ridicată. Această situaţie împiedică utilizarea eficientă a datelor pentru inovare, cercetare şi dezvoltare a serviciilor publice digitale, reducând astfel impactul potenţial al datelor deschise asupra transformării digitale a ţării
7.6. Descrierea angajamentului: Angajamentul presupune elaborarea şi aprobarea cadrului normativ cu privire la datele deschise şi reutilizarea informaţiilor din sectorul public (ancorat în Programul privind implementarea Strategiei de transformare digitală a Republicii Moldova pentru anii 2025-2027, Obiectivul General IV. Instituirea unui stat digital eficient, inteligent şi transparent)
a) ce presupune angajamentul		Transpunerea: ‒ Directivei (UE) 2019/1024 a Parlamentului European şi a Consiliului din 20 iunie 2019 privind datele deschise şi reutilizarea informaţiilor din sectorul public (reformare). Directiva (UE) 2019/1024 reprezintă o actualizare semnificativă a cadrului legal european în acest domeniu, înlocuind şi abrogând Directiva 2003/98/CE privind reutilizarea informaţiilor din sectorul public. Această nouă directivă extinde sfera de aplicare, incluzând explicit conceptul de “date deschise” şi introducând noţiuni noi, precum “seturi de date cu valoare ridicată”, “date dinamice” şi “date de cercetare”. Directiva pune accent pe accesibilitatea şi prelucrabilitatea automată a datelor, promovând utilizarea formatelor deschise şi a API-urilor. Un aspect cheie este obligaţia de a pune la dispoziţie gratuit seturile de date cu valoare ridicată şi de a asigura accesul imediat la datele dinamice şi în timp real; ‒ Regulamentului (UE) 2022/868 al Parlamentului European şi al Consiliului din 30 mai 2022 privind guvernanţa datelor la nivel european şi de modificare a Regulamentului (UE) 2018/1724 (Regulamentul privind guvernanţa datelor). Proiectul are ca scop facilitarea reutilizării datelor publice care sunt protejate de drepturi speciale (de exemplu, date personale sau date protejate de secrete comerciale). DGA introduce noi mecanisme de guvernanţă a datelor şi promovează încrederea în schimbul de date între entităţi, încurajând altruismul în domeniul datelor pentru beneficii publice. Astfel, acest regulament se concentrează în special pe sectorul public şi pe crearea unui cadru sigur pentru reutilizarea datelor guvernamentale
b) care sunt rezultatele urmărite		Alinierea cadrului normativ naţional în vederea armonizării acestuia cu standardele Uniunii Europene cu privire la publicarea şi reutilizarea seturilor de date şi guvernanţei datelor
c) obiectivul major		Definirea şi elaborarea cadrului naţional de reglementare în domeniul datelor deschise şi guvernanţei datelor
7.7. Activităţi măsurabile		Responsabili autorităţi ale administraţiei publice/ parteneri	Durata acţiunii	Indicator
7.7.1. Aprobarea proiectului de lege cu privire la datele deschise şi reutilizarea informaţiilor din sectorul public		Ministerul Dezvoltării Economice şi Digitalizării, Agenţia de Guvernare Electronică	2025	Proiect de lege aprobat
7.7.2. Aprobarea proiectului de lege privind guvernanţa datelor (DGA)		Ministerul Dezvoltării Economice şi Digitalizării, Agenţia de Guvernare Electronică	2025	Proiect de lege aprobat
7.8. Alte informaţii relevante
7.9. Bugetul angajamentului, pe surse de finanţare identificate		Activitatea 1 ‒ 75 900,00 lei (Subprogramul 1504) Activitatea 2 ‒ 75 900,00 lei (Subprogramul 1504)”.