BIZLEXLegislația Republicii Moldova
Cuprins
Hotărâri

158/07.03.2019 Hotărîre cu privire la aprobarea Cerinţelor de calitate pentru lapte şi produsele lactate

Tipul documentului
Hotărâri
Data adoptării
07.03.2019

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

H O T Ă R Î R E

cu privire la aprobarea Cerinţelor de calitate

pentru lapte şi produsele lactate

nr. 158  din  07.03.2019

 (în vigoare 29.09.2019) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr.111-118 art. 218 din 29.03.2019

* * *

În temeiul art.15 din Legea nr.279/2017 privind informarea consumatorului cu privire la produsele alimentare (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2018, nr.7-17, art.54), Guvernul

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă Cerinţele de calitate pentru lapte şi produsele lactate (se anexează).

2. La data intrării în vigoare a prezentei hotărîri, se abrogă Hotărîrea Guvernului nr.611/2010 cu privire la aprobarea Reglementării tehnice "Lapte şi produse lactate" (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2010 nr.119-120, art.692).

3. Controlul asupra executării prezentei hotărîri se pune în sarcina Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor.

4. Prezenta hotărîre intră în vigoare la expirarea a 6 luni de la data publicării.

Aprobate

prin Hotărîrea Guvernului nr.158/2019

Notă: Pe tot parcursul textului, cuvintele "plasare pe piaţă", la orice formă gramaticală, se substituie cu cuvintele "introducere pe piaţă", la forma gramaticală corespunzătoare conform Hot.Guv. nr.329 din 31.05.2023, în vigoare 26.07.2023

CERINŢE DE CALITATE

pentru lapte şi produsele lactate

Prezentele Cerinţe transpun parţial: Partea III, Partea IV şi Apendicele II din Partea VII a Anexei VII din Regulamentul (UE) nr.1308/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 17 decembrie 2013 de instituire a unei organizări comune a pieţelor produselor agricole şi de abrogarea Regulamentelor (CEE) nr.922/72, (CEE) nr.234/79, (CE) nr.1037/2001 şi (CE) nr.1234/2007 ale Consiliului, publicat în Jurnalul oficial al Uniunii Europene L 347 din 20 decembrie 2013, astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (UE) 2017/2393 al Parlamentului European şi al Consiliului din 13 decembrie 2017, Directiva 2001/114/CE a Consiliului din 20 decembrie 2001 privind anumite tipuri de lapte conservat, parţial sau integral deshidratat şi destinat consumului uman, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 015 din 17 ianuarie 2002, aşa cum a fost modificată ultima oară prin Regulamentul (UE) nr.1021/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 9 octombrie 2013, CODEX STAN GENERAL 206-1999 cu privire la utilizarea termenilor privind produsele lactate (actualizat 1999), Codex STAN 207-1999 cu privire la laptele praf şi smîntîna dulce praf (actualizat 2018), Codex STAN 208-1999 privind brînzeturile în saramură (actualizat 2018), CODEX STAN 221-2001 cu privire la brînza nematurată, inclusiv brînza proaspătă (actualizat 2018), Codex STAN 243-2003 cu privire la laptele fermentat (actualizat 2018), Codex STAN 279-1971 cu privire la unt (actualizat 2018), Codex STAN 281-1971 Standard pentru laptele concentrat (actualizat 2018), CODEX STAN 282-1971 cu privire la laptele concentrat cu zahăr (actualizat 2018); Codex STAN 283-1978 cu privire la brînzeturi (actualizat 2018), Codex STAN 284-1971 Standard pentru brînzeturi din zer (actualizat 2018), Codex STAN 289-1995 Standard pentru zerul praf (actualizat 2018).

[Clauza de armonizare completată prin Hot.Guv. nr.329 din 31.05.2023, în vigoare 26.07.2023]

DISPOZIŢII GENERALE

1. Cerinţele de calitate pentru lapte şi produse lactate (în continuare – Cerinţe) stabilesc cerinţele de calitate, ambalare, etichetare, transportare pentru laptele de consum şi produsele lactate provenite atît din producţia autohtonă, cît şi din import.

2. Prezentele Cerinţe nu se aplică produselor fabricate din colostru şi produselor fabricate în gospodării individuale pentru consum propriu.

3. Sub incidenţa prezentelor Cerinţe cad grupele de produse cu următoarele poziţii tarifare, conform Nomenclaturii combinate a mărfurilor, aprobate prin Legea nr.172/2014: 0401, 0402, 0403, 0404, 0405 şi 0406.

4. Laptele şi produsele lactate pot fi introduse pe piaţă sub următoarele denumiri legale şi trăsături caracteristice:

1) lapte – produs de secreţie mamară normală, obţinut prin una sau mai multe mulgeri, fără niciun fel de adăugare sau extracţie;

2) lapte crud – lapte care nu a fost tratat termic la peste 40°C şi nici nu a fost supus unui tratament cu un efect echivalent;

3) ingredient – orice substanţă, inclusiv aromele, aditivii alimentari şi enzimele alimentare, precum şi orice constituent al unui ingredient compus, utilizată/utilizat în fabricarea sau prepararea unui produs alimentar şi prezentă/prezent în produsul finit, eventual sub o formă modificată;

4) produse lactate – produse derivate exclusiv din lapte, putînd fi adăugate unele substanţe necesare pentru fabricaţia lor, cu condiţia ca aceste substanţe să nu fie utilizate în vederea înlocuirii, totale sau parţiale, a vreunui constituent al laptelui;

5) conţinut de grăsime – raport de masă exprimat în părţi de grăsime din lapte la o sută de părţi de lapte analizat;

6) lapte de consum – lapte normalizat, supus unui tratament termic corespunzător, care are punctul de îngheţ apropiat de punctul mediu de îngheţ al laptelui crud, ambalat în recipiente de desfacere şi destinat comercializării;

7) lapte de consum integral – lapte tratat termic, care, în privinţa conţinutului de grăsimi, îndeplineşte una dintre următoarele condiţii;

a) lapte de consum integral standardizat – lapte cu un conţinut de grăsime de cel puţin 3,50%;

b) lapte de consum integral nestandardizat – lapte cu un conţinut de grăsime care nu a fost modificat de la stadiul de mulgere prin adăugarea sau eliminarea de grăsimi din lapte sau prin amestecarea cu lapte al cărui conţinut de grăsime naturală a fost modificat. Cu toate acestea, conţinutul de grăsime nu poate fi mai mic de 3,50%;

c) lapte de consum semidegresat – lapte tratat termic, al cărui conţinut de grăsime a fost redus la cel puţin 1,50% şi la cel mult 1,80%;

d) lapte de consum degresat – lapte tratat termic, al cărui conţinut de grăsime a fost redus la cel mult 0,50%;

8) lapte de consum pasteurizat – lapte obţinut printr-un proces de tratare la temperatură înaltă în timp scurt (nu mai scăzută de 72°C timp de 15 secunde sau orice altă combinaţie echivalentă) sau printr-un proces de pasteurizare în cadrul căruia se utilizează diferite combinaţii de timp şi temperatură pentru a se obţine un efect echivalent;

9) lapte de consum sterilizat – lapte obţinut printr-un proces de încălzire la temperatura de peste 100°C, cu sau fără menţinerea laptelui la aceste temperaturi;

10) lapte de consum UHT – lapte obţinut printr-un proces de tratare la temperatură înaltă (cel puţin de 135°C timp de 2-4 secunde), după care laptele este răcit rapid la 20-25°C şi ambalat în condiţii aseptice;

11) lapte de consum vitaminizat – lapte în care au fost adăugate vitamine sau elemente minerale, în scopul sporirii valorii nutritive a produsului respectiv, care sînt absente în starea iniţială a produsului ori au fost pierdute în procesul obişnuit de producţie;

12) lapte de consum proteinizat – lapte în care au fost adăugate proteine lactate în scopul sporirii valorii nutritive a produsului respectiv. Conţinutul proteic al laptelui îmbogăţit trebuie să fie de 3,8% sau peste această valoare;

13) lapte de consum cu conţinut redus de lactoză – lapte în care lactoza este hidrolizată sau eliminată parţial;

14) lapte de consum fără lactoză – lapte în care lactoza este hidrolizată sau eliminată total;

15) lapte fermentat – produs obţinut prin fermentarea laptelui, fără a fi îndepărtat zerul, cu sau fără modificarea compoziţiei în limitele condiţiilor indicate în anexa nr.4, prin acţiunea de microorganisme specifice care determină reducerea pH-ului cu sau fără coagulare;

16) iaurt – lapte fermentat, care se obţine prin acţiunea culturii starter alcătuite din Streptococcus thermophilus şi Lactobacillus delbrueckii subsp.bulgaricus;

17) lapte acidofil – lapte fermentat, care se obţine prin acţiunea culturii starter alcătuite din Lactobacillus acidophilus;

18) chefir – lapte fermentat, care se obţine prin acţiunea culturii starter preparată din granule de chefir, constituite din drojdii care fermentează lactoza (Kluyveromyces marxianus), drojdii care nu fermentează lactoza (Saccharomyces unisporus, Saccharomyces cerevisiae şi Saccharomyces exiguus) şi Lactobacillus kefiri, specii ale genului Leuconostoc, Lactococcus şi Acetobacter, care se dezvoltă în strînsă simbioză specifică;

19) cumîs – lapte fermentat, care se obţine prin acţiunea culturii starter, alcătuită din Lactobacillus delbrueckii subsp. bulgaricus şi Kluyveromyces marxianus;

20) lapte acru – lapte fermentat, obţinut prin acţiunea culturii starter de bacterii lactice mezofili sau termofili din genul Lactococcus (L. lactis, L. cremoris, L. lactis, subs. diacetilactis) şi genul Streptococcus (S. thermophilus);

21) lapte covăsit – lapte fermentat, obţinut din lapte înăbuşit prin acţiunea culturilor starter de streptococi lactici termofili cu sau fără de Lactobacillus delbrueckii subsp.bulgaricus;

22) airan – lapte fermentat, obţinut prin acţiunea culturii starter de bacterii (Streptococcus thermophilus, Lactobacillus-delbrueckii-subsp. Bulgaricus) şi drojdii, cu sau fără adaos de apă, sare alimentară (max. 1,0%), mărar (max.0,25%), mentă (max. 0,22%), castraveţi (max.1,0%) şi alte produse alimentare;

23) lapte fermentat cu bifidobacterii – lapte fermentat, obţinut prin acţiunea culturilor singulare de bifidobacterii sau în combinaţie cu culturile starter specifice;

24) lapte fermentat aromatizat – produs fermentat, care conţine maximum 50% ingrediente nonlactate (cum ar fi îndulcitori nutritivi şi nenutritivi, fructe şi legume, precum şi sucuri, piure, preparate şi conserve derivate din acestea, cereale, miere, ciocolată, nuci, cafea, mirodenii şi alte produse aromatizate naturale inofensive sau arome). Ingredientele nonlactate pot fi amestecate înainte sau după fermentare;

25) lapte fermentat concentrat – lapte fermentat a cărui proteină a fost crescută înainte sau după fermentaţie pînă la minimum 5,6%;

26) băutură pe bază de lapte fermentat – produs lactat obţinut prin amestecarea laptelui fermentat cu apă potabilă, cu sau fără adăugarea altor ingrediente, cum ar fi zerul, alte ingrediente nonlactate şi arome;

27) lapte condensat – produs lichid, îndulcit sau nu, obţinut direct prin înlăturarea parţială a apei din lapte, din lapte degresat în mod parţial sau integral sau dintr-un amestec al acestor produse, care poate prezenta un adaos de smântână sau de lapte deshidratat în mod integral sau din ambele, cantitatea de lapte deshidratat în mod integral adăugat nedepăşind, în produsul finit, 25% din totalul de substanţă solidă din lapte, şi care poate fi conservat prin tratarea termică pentru produsele fără zahăr (sterilizare, UHT etc.) sau prin adaos de zaharoză, în cazul produselor îndulcite;

28) produs lactat reconstituit – produs care rezultă din adăugarea de apă la produsele din lapte uscate sau concentrate în cantitatea necesară pentru a restabili raportul adecvat dintre conţinutul de apă şi cel de substanţă uscată;

29) produs lactat recombinat – produs care rezultă din combinarea grăsimilor din lapte şi a laptelui degresat, cu sau fără adăugarea de apă, în scopul obţinerii compoziţiei adecvate pentru produsele lactate;

30) produs lactat compus – produs în care laptele, produsele lactate sau constituenţii laptelui reprezintă partea esenţială din cantitatea produsului finit, cu condiţia că ingredientele nonlactate utilizate nu sînt destinate înlocuirii parţiale sau totale a unui constituent din lapte;

31) zer concentrat – produs obţinut prin eliminarea parţială a apei din zer;

32) zară concentrată – produs obţinut prin eliminarea parţială a apei din zară;

33) lapte complet deshidratat – produs solid, în care conţinutul de apă nu depăşeşte 5% din masa produsului finit, obţinut direct prin îndepărtarea apei din lapte, din lapte parţial sau integral degresat, din smântână sau dintr-un amestec al acestor produse;

34) lapte praf integral – produse obţinute prin eliminarea parţială a apei din lapte integral, cu conţinut de grăsime lactată de minimum 26% şi maximum 42%;

35) lapte praf parţial degresat – lapte praf cu conţinut de grăsime lactată mai mult de 1,5% şi mai puţin de 26%;

36) lapte praf degresat – lapte praf cu conţinut maxim de grăsime lactată de 1,5%;

37) smîntînă dulce praf – produs obţinut prin eliminarea parţială a apei din smîntîna dulce cu conţinut de grăsime lactată de minimum 42%;

38) zer praf – produs obţinut prin uscarea zerului dulce sau a zerului acid;

39) zară praf – produs obţinut prin uscarea zarei;

40) smîntînă – produs obţinut prin fermentarea smîntînii dulci, smîntînii dulci reconstituite sau recombinate, prin acţiunea microorganismelor specifice, care determină reducerea pH-ului cu sau fără coagulare. În cazul în care conţinutul microorganismului(lor) specific(e) este (sînt) indicat, direct sau indirect, pe etichetă sau indicat în alt mod prin revendicări legate de vînzare, acestea trebuie să fie prezente, viabile, active şi în număr mare în produs pînă la expirarea termenului de valabilitate a produsului;

41) smîntînă dulce – produs obţinut din lapte sub forma unei emulsii de tipul grăsime-în-lapte, cu conţinutul minim de grăsime din lapte de 10%;

42) smîntînă dulce de consum – smîntînă dulce obţinută printr-un proces de pasteurizare, destinată a fi livrată consumatorilor în aceeaşi stare;

43) brînză – produs proaspăt sau maturat, cu pastă moale, semitare, tare sau extra tare, care poate fi acoperită şi în care raportul dintre proteine serice şi cazeină nu depăşeşte acest raport în lapte, obţinută prin:

a) coagularea totală sau parţială a proteinelor din lapte, lapte degresat sau parţial degresat, smîntînă dulce, smîntînă din zer sau zară, separat sau în combinaţii, prin acţiunea enzimelor sau altor agenţi de coagulare, şi prin înlăturarea parţială a zerului, respectînd principiile de concentraţie a proteinelor din lapte (în special cantitatea de cazeină) şi, prin urmare, conţinutul de proteină în brînzeturi va fi considerabil mai ridicat decît conţinutul proteinei în materiile lactate prime din care a fost preparată brînza;

b) procedee de prelucrare care implică coagularea proteinelor din lapte şi produsele obţinute din lapte, din care rezultă un produs final cu caracteristici senzoriale, fizice şi chimice similare produsului menţionat la litera a);

44) brînză maturată – brînză care nu este gata pentru consum la scurt timp după fabricare, urmînd să fie păstrată un anumit timp la temperatură şi condiţii speciale care determină modificările biochimice şi fizice caracteristice brînzei în cauză;

45) brînză maturată cu mucegai – brînză maturată, a cărei maturare se realizează, în primul rînd, de dezvoltarea mucegaiurilor caracteristice în interiorul şi/sau la suprafaţa brînzei;

46) brînză nematurată – brînză care este gata pentru consum la scurt timp după fabricare;

47) caş – brînză nematurată, moale, obţinută din lapte coagulat sub acţiunea enzimelor sau altor agenţi de coagulare, prin prelucrarea coagulului, formare şi presare;

48) brînză proaspătă – produs obţinut prin fermentarea laptelui, a laptelui degresat, a laptelui parţial degresat, a smîntînii, a zarei, separat sau în combinaţii, sub acţiunea culturilor starter de bacterii lactice, cu sau fără utilizarea clorurii de sodiu, cu sau fără utilizarea enzimelor alimentare din care s-a îndepărtat cea mai mare parte a zerului;

49) brînză proaspătă granulată – produs obţinut prin fermentarea laptelui degresat sub acţiunea culturilor starter de bacterii lactice şi a enzimelor alimentare din care s-a îndepărtat cea mai mare parte a zerului, cu textură granulată, care constă din granule de brînză de dimensiuni relativ uniforme (3-12 mm), cu sau fără adaos de smîntînă dulce pasteurizată şi sare alimentară;

50) brînză din zer – produs tare, semitare sau moale, maturat sau nematurat, fabricat prin concentrarea zerului sau prin coagularea termică a proteinelor din zer ori amestecul de zer şi lapte sau smîntînă dulce, cu sau fără adaos de acizi;

51) desert/cremă de brînză – produs moale, cremos, fabricat din brînză proaspătă, cu sau fără adaos de smîntînă dulce, zahăr sau alte ingrediente;

52) masă de brînză – produs sub formă de pastă, fabricat din brînză proaspătă cu sau fără adaos de smîntînă dulce, unt, cu adaos de sare, zahăr, condimente, plante sau alte alimente;

53) brînzică – produs modelat, fabricat din brînză proaspătă cu sau fără adaos de smîntînă dulce, unt, zahăr, alte ingrediente, acoperit sau nu cu glazură;

54) brînză cu pastă moale – brînză în care, în general, conţinutul de apă raportat la substanţa degresată (MFFB) după maturare este de cel puţin 67%;

55) brînză cu pastă semimoale/semitare – brînzeturi în care, în general, MFFB după maturare este de minimum 54% şi de maximum 69%;

56) brînză cu pastă tare – brînză în care, în general, MFFB după maturare este de minimum 49% şi de maximum 56%;

57) brînză cu pastă extra tare – brînză în care, în general, MFFB după maturare este de minimum 51%;

58) brînză cu pastă opărită – brînză fabricată prin opărire, care constă în încălzirea caşului cu o valoare corespunzătoare a pH-ului, frămîntarea şi întinderea caşului. Încă fiind cald, caşul este tăiat, apoi se întăreşte prin răcire. Pot fi utilizate şi alte tehnici de prelucrare, care dau produsului finit aceleaşi proprietăţi fizice, chimice şi senzoriale;

59) caşcaval – brînză cu pastă opărită, maturată, cu o structură fibroasă. Forma este în principal cilindrică sau în formă de cosiţă, dar sînt posibile şi alte forme. Brînza este fabricată şi comercializată cu sau fără coajă, care poate fi acoperită;

60) mozzarella – brînză cu pastă opărită nematurată, fără coajă, elastică, netedă, cu o structură fibroasă. Pot fi formate în diverse forme;

61) mozzarella cu un conţinut ridicat de umiditate – brînză cu pastă opărită, moale, se prezintă sub formă de sfere, figuri bidimensionale. Poate fi ambalată cu sau fără lichid;

62) mozzarella cu un conţinut scăzut de umiditate – brînză cu pastă opărită, semitare, omogenă, fără ochiuri;

63) brînză în saramură – brînză de o consistenţă moale sau semitare, cu o textură compactă, fără coajă, maturată şi conservată în saramură pînă cînd sînt livrate sau preambalate pentru consumator; poate conţine ierburi şi condimente;

64) brînză topită – produse obţinute prin mărunţirea, amestecarea, topirea şi emulsionarea, sub acţiunea căldurii şi cu ajutorul agenţilor emulsificatori, a uneia sau a mai multe tipuri de brînzeturi, cu sau fără adăugarea de produse obţinute din lapte şi/sau alte produse alimentare;

65) brînză rasă – brînză folosită, de obicei, drept condiment sau pentru alte scopuri în industria alimentară. Se obţine de cele mai multe ori din brînză cu pastă tare. Această brînză poate fi parţial deshidratată pentru a fi asigurată o perioadă mai mare de conservare. De asemenea, se clasifică şi brînza care, după ce a fost rasă, a fost aglomerată;

66) brînză sub formă de pudră – brînză utilizată, în general, în industria alimentară. Este obţinută din orice tip de brînză care a fost fie lichefiată şi ulterior pulverizată, fie redusă sub formă de pastă, uscată şi apoi măcinată;

67) zer – produs secundar, obţinut în procesul de fabricare a brînzeturilor sau cazeinei. În stare lichidă, zerul conţine constituenţi naturali (în medie 4,8% lactoză, 0,8% proteine şi 0,2% grăsime), care rămîn după ce cazeina şi majoritatea grăsimilor au fost îndepărtate din lapte;

68) zer dulce – produs secundar obţinut în procesul de fabricare a brînzei, a cazeinei sau a produselor similare prin separarea de coagul după coagularea laptelui sau a produselor obţinute din lapte. Coagularea se realizează, în principal, sub acţiunea enzimelor coagulante;

69) zer acid – produs secundar ce rezultă de la fabricarea brînzei, obţinut după coagularea laptelui, care se efectuează în general prin acidifiere sub acţiunea agenţilor chimici;

70) zară – produs secundar ce se obţine în procesul de fabricare a untului prin batere;

71) unt – produs derivat exclusiv din lapte şi produse din lapte cu un conţinut de grăsime din lapte cuprins între minimum 80% şi mai puţin de 90%, cu un conţinut maxim de apă de 16% şi un conţinut maxim de substanţă uscată degresată de 2%. Se poate produce cu sau fără adaos de sare alimentară;

72) unt ţărănesc – produs tradiţional cu conţinut de grăsime din lapte de 72,5%, cu un conţinut maxim de apă de 25% şi de substanţă uscată degresată de 2,5%. Aici este inclus untul ţărănesc din smîntînă dulce şi untul ţărănesc din smîntînă fermentată;

73) unt cu conţinut redus de grăsime – produs cu conţinut de grăsime din lapte cuprins între minimum 60% şi maximum 62%;

74) unt cu conţinut foarte mic de grăsime – produs cu conţinut de grăsime din lapte cuprins între minimum 39% şi maximum 41%;

75) unt de ciocolată – produs obţinut din smîntînă dulce pasteurizată, conţinutul de cacao constituie minimum 2,5%;

76) unt topit – produs cu conţinut de grăsime din lapte care depăşeşte 85%, fabricat prin tratamentul termic al untului, în urma căruia are loc eliminarea plasmei;

77) produse lactate tartinabile – produse cu un conţinut de grăsime din lapte: mai puţin de 39%; peste 41%, dar sub 60%; peste 62%, dar sub 80%;

78) cultură starter – cultura pură, în stare activă, alcătuită dintr-o singură specie sau tulpină (monocultură) sau din mai multe specii sau tulpini (cultură multiplă) de microorganisme, care se utilizează pentru a iniţializa şi a desfăşura, în condiţii controlate, un proces fermentativ;

79) microorganisme probiotice – microorganisme vii, nepatogene, netoxice, care ajung în tractul digestiv uman în formă activă şi într-un număr suficient pentru a exercita beneficii pentru sănătate (preponderent Lactobacillus spp., Bifidobacterium spp., alte bacterii acidolactice – Propionibacterium spp., Lactococcus spp., Streptococcus thermophilus, Saccharomyces boulardii);

80) microorganisme marcate – microorganismele vii, nepatogene, netoxice, altele decît cele menţionate în pct.4 subpct. 16)-22) pentru produsul în cauză, care au fost adăugate la cultura specifică;

81) conţinut proteic – raportul de masă al parţilor proteice la o sută de părţi de lapte din laptele analizat (obţinut prin înmulţirea cu 6,38 a conţinutului total de azot din lapte, exprimat în procentaj de masă);

82) crustă – strat de culoare semiînchisă, care se formează la suprafaţa brînzei în timpul maturării caşului de brînză la umeditatea aerului controlată, care poate fi din material artificial sau natural, compus din ingrediente naturale;

83) brânză din lapte de oaie sau lapte de capră ori din amestec de lapte de oaie/lapte de capră (50/50) – produs fabricat din lapte de oaie sau lapte de capră, sau amestecul laptelui de capră şi laptelui de oaie integral pasteurizat, obţinut prin coagularea proteinelor din lapte cu preparate de coagulare şi sau fără culturi starter de microorganisme acidolactice, cu prelucrarea ulterioară a coagulului, maturat în saramură, gata pentru consum;

84) lactoză – componentă naturală a laptelui, obţinută în mod normal din zer, cu un conţinut de lactoză anhidră de cel puţin 99,0 % m/m în substanţa uscată. Lactoza poate fi anhidră, poate să conţină o moleculă de apă de cristalizare sau poate să fie un amestec al ambelor forme.

[Pct.4 modificat prin Hot.Guv. nr.329 din 31.05.2023, în vigoare 26.07.2023]

41. Ca o alternativă la denumirea produselor menţionate la punctul 4, anexa nr.10 stabileşte o listă de produse cu denumiri şi caracteristici speciale.

[Pct.41 introdus prin Hot.Guv. nr.329 din 31.05.2023, în vigoare 26.07.2023]

CERINŢE GENERALE

5. Introducerea pe piaţă a laptelui şi produselor lactate, atît autohtone, cît şi de import, se face în baza Legii nr.279/2017 privind informarea consumatorului cu privire la produsele alimentare, a Legii nr.221/2007 privind activitatea sanitar-veterinară, şi a Legii nr.296/2017 privind cerinţele generale de igienă a produselor alimentare.

[Pct.5 modificat prin Hot.Guv. nr.329 din 31.05.2023, în vigoare 26.07.2023]

6. Echipamentul tehnologic şi recipientele care vin în contact cu materiile prime şi produsele finite trebuie să corespundă prevederilor capitolelor III şi IV din Regulamentul sanitar privind materialele şi obiectele din plastic destinate să vină în contact cu produsele alimentare, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.278/2013, şi ale capitolului III din Regulamentul sanitar privind materialele şi obiectele destinate să vină în contact cu produsele alimentare, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.308/2011.

7. Apa potabilă utilizată la fabricarea produselor lactate trebuie să corespundă cerinţelor stipulate în anexa nr.2 la Hotărîrea Guvernului nr.934/2007 cu privire la instituirea Sistemului informaţional automatizat "Registrul de stat al apelor minerale naturale, potabile şi băuturilor nealcoolice îmbuteliate".

8. Caracteristicile senzoriale şi indicii fizico-chimici ai produselor trebuie să corespundă caracteristicilor şi indicilor prezenţi în anexele nr.1- nr.8.

9. Analiza şi evaluarea calitativă a laptelui şi a produselor lactate se efectuează în conformitate cu metodele stabilite în anexele nr.4-nr.7 la Hotărîrea Guvernului nr.1459/2016 cu privire la aprobarea Metodologiei de analiză şi evaluare calitativă a laptelui şi a produselor lactate.

10. Prezenţa grăsimilor străine în lapte şi în produsele lactate sînt interzise. De asemenea, denumirea produselor cu conţinut de grăsimi străine nu poate conţine termenii specificaţi în pct.4.

11. Nivelurile maxime ale unor contaminanţi din produse trebuie să corespundă cerinţelor stipulate în anexa nr.1 la Hotărîrea Guvernului nr.520/2010 cu privire la aprobarea Regulamentului sanitar privind contaminaţii din produsele alimentare.

12. Concentraţiile maxime admise igienic semnificative a radionuclizilor Cesiu-137 şi Stronţiu-90 în materia primă alimentară, produse alimentare şi apa potabilă trebuie să corespundă cerinţelor stipulate în anexa F la Normele fundamentale de radioprotecţie, cerinţe şi reguli igienice (NFRP-2000) nr.065334 din 27 februarie 2001 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2001, nr.40-41, art.111).

13. Reziduurile substanţelor farmacologic active în produsele alimentare de origine animală, importate sau introduse pe piaţă, trebuie să corespundă cerinţelor stipulate Regulamentului privind măsurile şi procedurile de stabilire a limitelor maxime admise de reziduuri ale substanţelor farmacologic active în produsele alimentare de origine animală, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.195/2011.

14. Reziduurilor de medicamente de uz veterinar în produsele lactate trebuie să corespundă cerinţelor stipulate în Hotărîrea Guvernului nr.1191/2010 cu privire la aprobarea Regulamentului sanitar privind limitele maxime admise de reziduuri ale produselor de uz fitosanitar din sau de pe produse alimentare şi hrană de origine vegetală şi animală pentru animale.

15. Cerinţele şi restricţiile privind adaosul de vitamine, minerale şi proteine sau alte substanţe nutritive şi condiţiile pentru adaosul de vitamine şi minerale sînt indicate la capitolele II şi III din Regulamentul sanitar privind adaosul de vitamine şi minerale, precum şi de anumite substanţe de alt tip în produse alimentare, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.899/2017.

CERINŢE PRIVIND AMBALAREA, ETICHETAREA ŞI TRANSPORTAREA

16. Etichetarea produselor lactate trebuie să se realizeze în temeiul Legii nr.279/2017 privind informarea consumatorului cu privire la produsele alimentare.

161. Eticheta laptelui parţial deshidratat trebuie să precizeze conţinutul în procente de grăsime în lapte, exprimat în funcţie de greutatea produsului finit, cu excepţia laptelui condensat degresat, a laptelui condensat îndulcit degresat şi a laptelui praf degresat, precum şi conţinutul în procente de extract de lapte degresat în cazul laptelui parţial deshidratat. Aceste elemente însoţesc denumirea comercială, cu excepţia produselor a căror masă nu depăşesc 20 g pe unitate, ale căror elemente vor fi precizate doar pe ambalajul exterior, cu excepţia laptelui condensat cu conţinut mare de grăsime.

[Pct.161 introdus prin Hot.Guv. nr.329 din 31.05.2023, în vigoare 26.07.2023]

162. Eticheta laptelui complet deshidratat trebuie să cuprindă instrucţiunile cu privire la modul de diluare sau de reconstituire, incluzând detaliile privind conţinutul de grăsime al produsului diluat sau reconstituit, şi să precizeze faptul că produsul "nu este destinat sugarilor cu vârsta sub 12 luni.

[Pct.162 introdus prin Hot.Guv. nr.329 din 31.05.2023, în vigoare 26.07.2023]

17. Produsele care conţin lapte sau produse lactate pot fi utilizate doar pentru a descrie materiile prime de bază şi pentru a enumera ingredientele conform anexei nr.9. În ceea ce priveşte laptele, se precizează specia de animale de la care provine acesta, în cazul în care nu provine de la specii de bovine.

18. Denumirile comerciale folosite pentru produsele respective sînt cele prezentate la pct.4, fără a aduce atingere folosirii lor în denumirile compuse.

19. Denumirile produselor lactate obţinute prin reconstituire sau recombinare trebuie să includă şi menţiunea "reconstituit" sau "recombinat", înscrise în mod clar pe ambalaj, în acelaşi câmp vizual, cu o dimensiune a fontului raportată la înălţimea literei "x" de cel puţin 75%, din cea a denumirii produsului, dar care să nu fie mai mică decât înălţimea minimă a fontului prevăzută la art.11 alin.(2) din Legea nr.279/2017 privind informarea consumatorului cu privire la produsele alimentare (de exemplu: "smîntînă dulce recombinată", "lapte de consum pasteurizat reconstituit").

[Pct.19 completat prin Hot.Guv. nr.329 din 31.05.2023, în vigoare 26.07.2023]

20. Denumirea brînzeturilor trebuie să includă cuvîntul "brînză", însoţit de termeni de descriere, după cum urmează.

21. Conţinutul de apă raportat la substanţa degresată (MFFB) se determină în baza formulei:

22. Pe eticheta brînzeturilor este stabilită menţiunea "conţinut de grăsime raportat la substanţa uscată (exprimat ca procent)". Conţinutul de grăsime raportat la substanţa uscată (FDB) se determină în baza formulei:

23. Suplimentar pot fi folosiţi următorii termeni, după cum urmează.

24. Declaraţia nutriţională obligatorie trebuie să fie în conformitate cu art.29 alin.(1) şi (2) şi prezentată conform anexei nr.14 din Legea nr.279/2017 privind informarea consumatorului cu privire la produsele alimentare.

25. Modificarea conţinutului de grăsime prin adăugarea sau îndepărtarea de smîntînă sau prin adăugarea de lapte integral, semidegresat sau degresat, în scopul asigurării conţinutului de grăsime stabilit pentru lapte şi produsele lactate, trebuie să fie indicată pe etichete.

26. Reducerea conţinutului de lactoză prin schimbarea în glucoză şi galactoză este permisă numai dacă acest lucru se indică pe ambalajul produsului, în mod vizibil, lizibil şi fără a putea fi şters.

27. În cazul brînzeturilor, untului, produselor lactate fermentate la care nu au fost adăugate alte ingrediente decît produse lactate, enzime alimentară, culturi starter sau sarea necesară pentru fabricarea brînzeturilor, altele decît cele proaspete, nu este obligatorie furnizarea listei de ingrediente.

28. În cazul laptelui de consum şi al smîntînii dulci de consum, de asemenea, nu este obligatorie indicarea listei de ingrediente, cu condiţia ca denumirea produsului lactat să fie identică cu numele ingredientului sau denumirea produsului lactat să permită identificarea clară a naturii ingredientului.

29. Laptele tratat termic care nu respectă cerinţele privind conţinutul de grăsime stabilite la pct.4 subpct. 6) este considerat lapte de consum cu condiţia indicării pe ambalaj a conţinutului de grăsime în mod clar, cu o zecimală, sub forma "…% grăsime". Acest tip de lapte nu este descris ca lapte integral, lapte semidegresat sau lapte degresat.

30. Preambalarea produselor lactate se face în temeiul art.7 alin.(8) din Legea nr.279/2017 privind informarea consumatorului cu privire la produsele alimentare, iar produsele lactate nepreambalate – în temeiul art.37 din legea menţionată.

31. Numărul minim de microorganisme se păstrează pînă la data-limită de consum a produsului, în condiţiile indicate pe etichetă. Această cerinţă nu se aplică produselor lactate fermentate tratate termic după fermentare.

32. Transportarea produselor trebuie efectuată în temeiul Legii nr.296/2017 privind cerinţele generale de igienă a produselor alimentare şi a Legii nr.221/2007 privind activitatea sanitar-veterinară, numai în mijloacele de transport şi containerele utilizate pentru transportul produselor alimentare curate, protejate împotriva contaminării şi construite astfel încît să permită igienizarea şi dezinfecţia.

33. Produsele lactate sub formă lichidă, sub formă de granule ori de pudră sau în vrac trebuie să fie transportate în recipiente sau containere/cisterne rezervate exclusiv transportului de produse lactate. Astfel, containerele trebuie să conţină denumirea produsului, numărul lotului, numele şi adresa producătorului/importatorului şi să fie marcate în mod obligatoriu vizibil, cu litere ce nu pot fi şterse, în limba de stat şi în una dintre limbile internaţionale, cu o menţiune privind utilizarea lor exclusivă în transportul produselor alimentare ori să fie marcate cu inscripţia "Numai pentru produse alimentare".

34. Mijlocul de transport sau, după caz, remorca utilizată pentru transportul produselor lactate trebuie să fie echipate cu aparate de măsurare şi înregistrare a temperaturii corect calibrate şi verificate, pentru menţinerea produselor la temperaturi corespunzătoare.

35. Producătorii şi importatorii de produse lactate, la livrarea caşcavalurilor, brînzeturilor şi altor produse lactate, vor asigura procesul de stabilire a termenului de valabilitate pentru produsele menţionate, cu indicarea acestuia în documentele ce atestă calitatea produselor, cu marcarea corespunzătoare a acestor produse.

CERINŢE DE CALITATE PENTRU LAPTELE-MATERIE PRIMĂ

36. Laptele trebuie să provină de la animale care nu prezintă niciun simptom de boală infecţioasă transmisibilă la om prin lapte, enumerate de Organizaţia Mondială pentru Sănătatea Animală.

37. Laptele crud-materie primă recepţionat la întreprinderile de procesare a laptelui trebuie să corespundă următoarelor caracteristici senzoriale, fizico-chimice şi de igienă menţionate în anexa nr.1.

[Pct.38 abrogat prin Hot.Guv. nr.329 din 31.05.2023, în vigoare 26.07.2023]

39. Laptele de vacă tratat termic, utilizat pentru prepararea produselor lactate, trebuie să conţină un număr de germeni mai mic de 100.000 per ml la o temperatură de 30°C.

40. Laptele crud provenit de la alte specii decît bovine, destinat pentru fabricarea produselor lactate, trebuie să corespundă anexei nr.1, conform cerinţelor stipulate la pct.126 subpct.3) din Hotărîrea Guvernului nr.435/2010 privind aprobarea Regulilor specifice de igienă a produselor alimentare de origine animală.

CERINŢE DE CALITATE PENTRU INGREDIENTELE

UTILIZATE LA FABRICAREA PRODUSELOR LACTATE

41. Enzimele şi preparatele enzimatice utilizate la fabricarea produselor lactate trebuie să corespundă condiţiilor de la capitolul II şi III din Regulamentul sanitar privind enzimele alimentare, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.1056/2016.

42. Sarea alimentară utilizată la fabricarea produselor lactate trebuie să corespundă cerinţelor din anexa la Hotărîrea Guvernului nr.596/2011 cu privire la aprobarea unor măsuri de eradicare a tulburărilor prin deficit de iod.

43. Aditivii alimentari utilizaţi la fabricarea produselor lactate trebuie să corespundă condiţiilor din Regulamentul sanitar privind aditivii alimentari, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.229/2013, şi avizaţi sanitar de către Agenţia Naţională pentru Sănătate Publică.

44. Culturile starter de microorganisme lactice, inclusiv cele probiotice utilizate pentru fabricarea produselor lactate, trebuie să fie inofensive şi să îndeplinească obiectivele specifice necesare pentru fabricarea produselor lactate, conform prezentelor Cerinţe.

45. Cantitatea culturilor starter utilizate pentru fabricarea produselor lactate se determină de producător în funcţie de numărul de microorganisme viabile şi de unităţile de activitate a culturii starter iniţiale.

[Anexa nr.1 modificată prin Hot.Guv. nr.329 din 31.05.2023, în vigoare 26.07.2023]

[Anexa nr.2 modificată prin Hot.Guv. nr.329 din 31.05.2023, în vigoare 26.07.2023]

[Anexa nr.3 modificată prin Hot.Guv. nr.329 din 31.05.2023, în vigoare 26.07.2023]

[Anexa nr.4 modificată prin Hot.Guv. nr.329 din 31.05.2023, în vigoare 26.07.2023]

[Anexa nr.5 modificată prin Hot.Guv. nr.329 din 31.05.2023, în vigoare 26.07.2023]

[Anexa nr.6 modificată prin Hot.Guv. nr.329 din 31.05.2023, în vigoare 26.07.2023]

[Anexa nr.7 modificată prin Hot.Guv. nr.329 din 31.05.2023, în vigoare 26.07.2023]

[Anexa nr.8 modificată prin Hot.Guv. nr.329 din 31.05.2023, în vigoare 26.07.2023]

[Anexa nr.9 modificată prin Hot.Guv. nr.329 din 31.05.2023, în vigoare 26.07.2023]

[Anexa nr.10 introdusă prin Hot.Guv. nr.329 din 31.05.2023, în vigoare 26.07.2023]