Hotărâre nr. 163 din 06.03.2024

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

H O T Ă R Â R E

pentru aprobarea Programului cu privire la implementarea

obligaţiei privind renovarea clădirilor autorităţilor administraţiei

publice centrale de specialitate pentru anii 2024-2026

nr. 163  din  06.03.2024

 (în vigoare 27.04.2024) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr.118-121 art. 273 din 27.03.2024

* * *

În temeiul art.14 alin.(7) din Legea nr.139/2018 cu privire la eficienţa energetică (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2018, nr.309-320, art.476), cu modificările ulterioare, Guvernul

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă Programul cu privire la implementarea obligaţiei privind renovarea clădirilor autorităţilor administraţiei publice centrale de specialitate pentru anii 2024-2026 (se anexează).

2. Implementarea Programului menţionat se pune în sarcina primară a Ministerului Energiei, a Centrului Naţional pentru Energie Durabilă şi a Unităţii Consolidate pentru Implementarea şi Monitorizarea Proiectelor în Domeniul Energeticii. Ministerul Sănătăţii, Cancelaria de Stat şi Instituţia Publică Direcţia generală pentru administrarea clădirilor Guvernului Republicii Moldova, în calitate de autorităţi ale administraţiei publice centrale şi instituţii publice care administrează sau, după caz, gestionează clădirile incluse în Program, vor oferi suportul necesar pentru implementarea acestuia.

3. Cheltuielile necesare pentru implementarea acţiunilor incluse în Programul numit se acoperă din contul şi în limitele bugetului Proiectului "Eficienţa energetică în Republica Moldova", cofinanţat de Uniunea Europeană, Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, Banca Europeană de Investiţii şi al Guvernului Republicii Moldova, precum şi al Proiectului "Producerea de energie ecologică şi eficienţa energetică", finanţat de Guvernul Republicii Federale Germania, după cum este reflectat în legile bugetului de stat pentru anii respectivi.

4. Ministerul Energiei monitorizează modul în care, prin intermediul Programului, sunt onorate angajamentele asumate de către Republica Moldova în cadrul Tratatului de constituire a Comunităţii Energetice şi notifică Secretariatului Comunităţii Energetice implementarea acestuia, inclusiv modul în care obiectivul stabilit pentru anul 2030 urmează a fi atins. La necesitate, până la data de 1 mai a fiecărui an, Ministerul Energiei poate propune modificarea Programului nominalizat, în vederea atingerii obiectivelor stabilite la art.14 alin.(9) din Legea nr.139/2018 cu privire la eficienţa energetică şi în Planul naţional integrat pentru energie şi climă, şi iniţiază acţiunile ce se impun în acest sens.

5. Ministerul Energiei, cu suportul Centrului Naţional pentru Energie Durabilă şi al Unităţii Consolidate pentru Implementarea şi Monitorizarea Proiectelor în Domeniul Energeticii şi cu participarea autorităţilor/instituţiilor publice responsabile de implementarea Programului sus-numit în conformitate cu prevederile punctului 2, va asigura alocarea resurselor financiare necesare pentru realizarea prevederilor prezentei hotărâri în conformitate cu Regulamentul cu privire la proiectele de investiţii capitale publice, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.684/2022.

6. Centrul Naţional pentru Energie Durabilă va oferi suportul tehnic necesar, în vederea implementării Programului numit, autorităţilor administraţiei publice centrale de specialitate menţionate în prezenta hotărâre.

7. Controlul asupra executării prezentei hotărâri se pune în sarcina Ministerului Energiei.

Aprobat

prin Hotărârea Guvernului nr.163/2024

PROGRAM

cu privire la implementarea obligaţiei privind renovarea

clădirilor autorităţilor administraţiei publice centrale

de specialitate pentru anii 2024-2026

Capitolul I

IDENTIFICAREA PROBLEMEI

Subiectul eficienţei energetice reprezintă o prioritate majoră pe agenda energetică a Guvernului, având în vedere că Republica Moldova importă o proporţie semnificativă (aproximativ 80% din consumul primar şi final de energie, conform datelor statistice oficiale valabile pentru anul 2022) din resursele energetice necesare. Prin transpunerea în Legea nr.139/2018 cu privire la eficienţa energetică a Directivei 2012/27/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 25 octombrie 2012 privind eficienţa energetică şi a Directivei 2018/2002 a Parlamentului European şi a Consiliului din 11 decembrie 2018 de modificare a Directivei 2012/27/UE privind eficienţa energetică, ambele în varianta adaptată şi aprobată prin deciziile respective ale Consiliului ministerial al Comunităţii Energetice, autorităţile naţionale şi-au confirmat preocuparea faţă de eficientizarea consumului de resurse energetice în toate sectoarele economiei naţionale şi angajamentul de a implementa unele principii de dezvoltare durabilă.

Transpunerea directivelor europene în Legea nr.139/2018 cu privire la eficienţa energetică a asigurat integrarea principiului "eficienţei energetice înainte de toate" ("energy efficiency - first" principle) în politicile naţionale şi, prin urmare, confirmă angajamentul ferm de promovare a eficienţei energetice drept unul dintre pilonii de bază ai politicilor energetice naţionale.

Legea nr.139/2018 cu privire la eficienţa energetică instituie cadrul juridic primar pentru promovarea consumului raţional de energie în toate sectoarele de consum al resurselor energetice, bazându-se pe piloni, precum: i) consolidarea cadrului instituţional responsabil de implementarea politicilor în domeniul eficienţei energetice; ii) stabilirea premiselor legale naţionale pentru aprobarea ţintei de eficientizare a consumului pentru orizontul de timp 2030; iii) implementarea conceptului de "economii de energie anuale obligatorii"; iv) implementarea conceptului "scheme de obligaţii în domeniul eficienţei energetice"; v) elaborarea obligatorie a auditurilor energetice de către întreprinderile mari, ca instrumente de conştientizare a importanţei consumului raţional şi a oportunităţilor existente de raţionalizare a acestuia; vi) fortificarea rolului autorităţilor publice locale în implementarea politicilor de eficienţă energetică, inclusiv al managerilor energetici; vii) promovarea eficienţei energetice în procedurile de achiziţii publice; viii) promovarea contractelor de performanţă energetică drept instrumente de piaţă pentru finanţarea domeniului; şi ix) consolidarea rolului exemplar al clădirilor publice deţinute de către autorităţile administraţiei publice centrale de specialitate.

Obligaţia de renovare a 1% din suprafaţa clădirilor din domeniul public al statului în care îşi desfăşoară activitatea autorităţile administraţiei publice centrale de specialitate, precum sunt Cancelaria de Stat, ministerele, alte autorităţi administrative centrale subordonate Guvernului şi structurile organizaţionale din sfera lor de competenţă, prevăzute de Legea nr.98/2012 privind administraţia publică centrală de specialitate (în continuare ‒ clădiri publice eligibile), şi de 3% începând cu 1 ianuarie 2024, şi care se implementează în mod separat de schema de obligaţii de eficienţă energetică, presupune conştientizarea, de către Guvern şi autorităţile responsabile, a rolului important pe care îl au clădirile în formarea balanţei energetice, precum şi a imperativului întreprinderii acţiunilor de eficientizare a consumului în cadrul edificiilor publice, în vederea creşterii gradului de conştientizare de către publicul larg a importanţei problematicii respective.

Mai mult decât atât, reabilitarea unor clădiri publice deţinute sau utilizate de autorităţile publice centrale sau care au o importanţă socială incontestabilă ar asigura implementarea unui principiu cheie al directivelor europene pe acest segment de politici, conform cărora clădirile publice joacă un rol exemplar în promovarea eficienţei energetice.

Astfel, îmbunătăţirea eficienţei energetice a fondului existent de clădiri din domeniul public, atingerea obiectivelor naţionale referitoare la eficienţa energetică şi a obiectivelor de dezvoltare durabilă a impulsionat elaborarea, în anul 2020, a Programului cu privire la implementarea obligaţiei privind renovarea clădirilor autorităţilor administraţiei publice centrale de specialitate pentru anii 2020-2022, care a rezultat în reabilitarea unei clădiri cu o suprafaţă totală de 2.306 m². Până în prezent, poate fi raportată o investiţie de aproximativ 12 milioane de lei, cu economii anuale medii de energie termică (componentă cu potenţial sporit de reducere) de aproximativ 25.600 kWh sau 12% (sau între 3% şi 25%, în termeni anuali şi fără ajustare la condiţiile climaterice).

De menţionat că în perioada anilor 2020-2023, organul central de specialitate al administraţiei publice în domeniul energeticii, cu suportul partenerilor de dezvoltare, a elaborat un nou proiect, promovându-l în rândul instituţiilor şi partenerilor de dezvoltare. Acest efort a condus la mobilizarea unor resurse financiare impunătoare şi la decizia de a renova în profunzime (în sensul Legii nr.282/2023 privind performanţa energetică a clădirilor) mai multe clădiri publice, eligibile pentru includere în Programul cu privire la implementarea obligaţiei privind renovarea clădirilor autorităţilor administraţiei publice centrale de specialitate pentru anii 2024-2026 (în continuare – Program). Această iniţiativă are potenţialul de a genera un impact semnificativ ce ar putea fi raportat în anii următori, i.e. până în anul 2030.

Capitolul II

SCOPUL ŞI OBIECTIVELE SPECIFICE ALE PROGRAMULUI

1. Prezentul program are drept scop implementarea prevederilor Legii nr.139/2018 cu privire la eficienţa energetică aferente obligaţiei de renovare anuală, în conformitate cu angajamentele internaţionale, şi anume:

1) realizarea obiectivului primar de renovare anuală, în perioada 2024-2026, a unei rate de 3% din suprafaţa totală a clădirilor din domeniul public al statului, cu o suprafaţă totală utilă de peste 250 m²;

2) realizarea voluntară a obiectivului secundar referitor la renovarea suprafeţei restante, înregistrată în perioada 2019-2024. Estimarea valorii suprafeţei se face luând în calcul rata de 1% din suprafaţa totală a clădirilor din domeniul public al statului, cu o suprafaţă totală utilă de peste 250 m², din care se va deduce angajamentul onorat în perioada 2020-2022.

2. Pentru realizarea acestui scop, sunt stabilite următoarele obiective specifice ale prezentului program:

1) renovarea, în perioada 2024-2026, a unei suprafeţe de 87.099 m² aferente clădirilor publice, cu îmbunătăţirea performanţei energetice a acestora;

2) mobilizarea resurselor financiare, iniţierea şi implementarea lucrărilor de renovare a clădirilor publice pentru a respecta angajamentele Republicii Moldova asumate în cadrul Tratatului de constituire a Comunităţii Energetice, scadente la sfârşitul anului 2026 (conform prevederilor de la punctul 1) şi care ar corespunde unei suprafeţe de 106.095 m²;

3) asigurarea obţinerii clasei de performanţă energetică "B" sau superioară pentru toate clădirile publice supuse unei renovări majore în cadrul Programului, conform Legii nr.282/2023 privind performanţa energetică a clădirilor;

4) promovarea rolului exemplar al clădirilor din domeniul public al statului prin intermediul a zece edificii incluse în Program.

3. Prezentul program are ca obiectiv realizarea, în perioada 2024-2026, a măsurilor necesare pentru a renova anual 3% din suprafaţa totală a clădirilor publice şi pentru a asigura că, până la sfârşitul anului 2026, angajamentele Guvernului pentru perioada 2019-2026 sunt pe deplin onorate. Acest obiectiv va fi realizat prin intermediul următoarelor proiecte:

1) "Eficienţa energetică în Republica Moldova", implementat în baza Acordului de împrumut dintre Republica Moldova şi Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (ratificat prin Legea nr.68/2022), a Contractului de finanţare dintre Republica Moldova şi Banca Europeană de Investiţii (ratificat prin Legea nr.89/2022) şi a Acordului de grant dintre Republica Moldova şi Banca Europeană de Investiţii (ratificat prin Legea nr.294/2022);

2) "Producerea de energie ecologică şi eficienţa energetică", subiect al Hotărârii Guvernului nr.316/2023 pentru iniţierea negocierilor şi aprobarea semnării Înţelegerii, întocmite prin schimb de note, dintre Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul Republicii Federale Germania privind cooperarea financiară ("Producerea de energie ecologică şi eficienţa energetică" şi "Alimentarea cu apă şi evacuarea apelor uzate în raionul Cahul II"). Înţelegerea a intrat în vigoare la data de 8 iunie 2023, data recepţionării de către partea germană, prin canale diplomatice, a Notei de răspuns din partea Guvernului Republicii Moldova privind consimţământul exprimat în acest sens.

4. În condiţiile depăşirii obligaţiei de renovare a clădirilor autorităţilor administraţiei publice centrale de specialitate stabilite pentru perioada 2019-2026 din contul proiectelor investiţionale menţionate la punctul 3, suprafeţele respective vor fi raportate pentru a fi incluse în obligaţia de renovare pentru perioada următoare.

Capitolul III

ACŢIUNILE CE URMEAZĂ A FI ÎNTREPRINSE

ÎN VEDEREA REALIZĂRII PROGRAMULUI

5. Prezentul program stabileşte, pe baza informaţiilor furnizate de autorităţile administraţiei publice centrale de specialitate şi a inventarului realizat de către Centrul Naţional pentru Energie Durabilă, că obligaţia de renovare anuală a unei rate de 3% din suprafaţa totală a clădirilor publice eligibile corespunde reabilitării termice a unei suprafeţe de aproximativ 29.033 m², astfel încât acestea să îndeplinească cerinţele minime de performanţă energetică stabilite în conformitate cu Legea nr.282/2023 privind performanţa energetică a clădirilor.

6. Suprafaţa cumulativă minimă aferentă obligaţiei de renovare pentru anii 2024-2026 în cadrul prezentului program este de aproximativ 87.098 m², iar suprafaţa totală care urmează să fie supusă reabilitării în perioada 2019-2026 (cu excepţia suprafeţei reabilitate în cadrul programului anterior) constituie 106.095 m².

7. Prezentul program, datorită proiectelor investiţionale menţionate la punctul 3, prevede reabilitarea unei suprafeţe de aproximativ 239.159 m² (inclusiv din contul lucrărilor care urmează să fie date în exploatare în anul 2027 ca parte a proiectului "Eficienţa energetică în Republica Moldova", după cum este prezentat în tabelul 1. În perioada 2024-2026, este estimată valorificarea unui buget de aproximativ 1.219 milioane de lei (ţinând cont de cursul valutar prognozat pentru anii 2024-2026 în cadrul exerciţiului de elaborare a Cadrului bugetar pe termen mediu pentru aceeaşi perioadă), echivalentul a aproximativ 54,5 milioane de euro, dintr-un buget total estimat la aproximativ 1,9 miliarde de lei sau 89,1 milioane de euro.

Tabelul 1

8. Instituţiile publice menţionate la punctul 7, precum şi fondatorii acestora:

1) vor beneficia de suportul tehnic, informaţional şi logistic al Centrului Naţional pentru Energie Durabilă şi al Unităţii Consolidate pentru Implementarea şi Monitorizarea Proiectelor în Domeniul Energetic, pentru implementarea acţiunilor incluse în prezentul program;

2) vor oferi suportul necesar Centrului Naţional pentru Energie Durabilă şi Unităţii Consolidate pentru Implementarea şi Monitorizarea Proiectelor în Domeniul Energetic în vederea planificării în legea bugetului de stat anuală a resurselor financiare necesare pentru implementarea prezentului program şi atingerea obiectivelor acestuia, precum şi pentru raportarea cu privire la executarea bugetelor alocate.

9. Prezentul program prevede implementarea unui set de măsuri de eficientizare a consumului de energie în cadrul instituţiilor publice menţionate în tabelul 1, în vederea atingerii unui nivel minim de performanţă energetică. Aceste măsuri includ:

1) izolarea pereţilor exteriori;

2) izolarea acoperişului;

3) izolarea soclului;

4) înlocuirea tâmplăriei exterioare (geamuri şi uşi);

5) modernizarea punctului termic individual, a sistemului intern de încălzire şi, după caz, reconectarea la sistemul de alimentare centralizată cu energie termică;

6) reabilitarea sistemului de alimentare cu apă caldă menajeră;

7) modernizarea sistemului de ventilare mecanică, precum şi introducerea sistemului de recuperare a căldurii;

8) instalarea sistemului centralizat de condiţionare;

9) modernizarea sistemului intern de iluminat;

10) lucrări de reabilitare a reţelei electrice interne;

11) instalarea sistemelor fotovoltaice;

12) instalarea sistemului de management energetic al blocurilor cu integrarea clădirilor în subsistemul informaţional de management energetic (instituit de Centrul Naţional pentru Energie Durabilă conform Legii nr.139/2018 cu privire la eficienţa energetică);

13) alte măsuri de consolidare a clădirilor (i.e. măsuri non-eficienţă energetică).

10. Implementarea Programului în cadrul clădirilor incluse în tabelul 1 prevede atingerea unor economii de energie, pe baza estimărilor efectuate în procesul de auditare energetică, de aproximativ 26.423.608 kWh/an, după cum este prezentat în tabelul 2.

Tabelul 2

11. Implementarea prezentului program include executarea unor activităţi preparatorii, printre care se numără elaborarea auditului energetic, elaborarea documentaţiei tehnice aferente intervenţiilor planificate, procurarea serviciilor de supraveghere tehnică a lucrărilor, precum şi implementarea nemijlocită a acestora. Aceste acţiuni se vor desfăşura conform următorului calendar şi vor include cheltuieli estimative prezentate în tabelul 3.

Tabelul 3

Capitolul IV

INDICATORII DE PROGRES ŞI DE PERFORMANŢĂ

12. Raportarea progresului implementării prezentului program şi monitorizarea indicatorilor de performanţă aferenţi acestuia implică:

1) monitorizarea semestrială a realizării calendarului orientativ prezentat în tabelul 3 şi aprecierea progresului obţinut conform indicatorilor stabiliţi în tabelul 4:

Tabelul 4

2) monitorizarea şi raportarea următorilor indicatori de performanţă:

a) suprafaţa totală a clădirilor renovate, în m²;

b) cantitatea de economii de energie realizate datorită renovării atât pentru componenta termică, cât şi cea electrică, în kWh/an;

c) suma totală per program a economiilor de energie realizate prin renovare, în kWh/an;

d) cantitatea anuală de energie electrică generată de instalaţiile de valorificare a energiei regenerabile, în kWh;

e) economii monetare anuale, în lei/an;

f) reduceri estimate de gaze cu efect de seră, în tone CO₂;

g) clasa de performanţă energetică a clădirii înainte şi după renovare.

13. Centrul Naţional pentru Energie Durabilă monitorizează consumul de resurse energetice la beneficiarii prezentului program înainte şi după implementarea măsurilor de eficienţă energetică şi le diseminează publicului larg prin intermediul următoarelor canale şi instrumente:

1) comunicate publicate pe site-ul web oficial al instituţiei;

2) comunicate pe paginile/profilurile oficiale ale instituţiei pe reţelele de socializare;

3) evenimente şi campanii de promovare a eficienţei energetice şi a energiei regenerabile;

4) rapoarte şi note informative/informaţii publice.

Capitolul V

RISCURI ÎN PROCESUL IMPLEMENTĂRII PROGRAMULUI

14. Implementarea prezentului program poate fi însoţită de următoarele bariere şi riscuri anticipate după cum urmează:

Tabelul 5

15. Măsurile de reducere a riscurilor şi a impactului eventual al acestora sunt:

1) pentru seria de riscuri tehnologice:

a) analiza opţiunilor tehnologice şi constructive disponibile pe piaţă, evaluarea fezabilităţii utilizării acestora la etapa elaborării auditului energetic şi a documentaţiei tehnice;

b) cercetarea pieţei locale pentru echipamente şi tehnologii disponibile;

c) comunicarea şi stabilirea de contacte cu furnizorii de echipamente şi materiale de construcţie din timp;

2) pentru seria de riscuri organizaţionale:

a) stabilirea unui dialog direct cu beneficiarii prezentului program şi cu instituţiile ierarhic superioare;

b) elaborarea unui plan de acţiuni detaliat, în cooperare cu beneficiarii prezentului program, pentru clarificarea tuturor aspectelor legate de intervenţia propusă şi impactul asupra acestora;

c) stabilirea unui dialog direct şi din timp între instituţiile responsabile de implementarea prezentului program şi companiile de construcţii şi asociaţiile din domeniu, în vederea obţinerii unei înţelegeri comune şi, eventual, a unei foi de parcurs privind implementarea Programului;

3) pentru seria de riscuri de management şi operaţionale:

a) elaborarea unor foi de parcurs detaliate şi obţinerea angajamentelor tuturor părţilor implicate cu privire la implementarea acesteia;

b) contractarea unei echipe de consultanţi externi cu experienţă în implementarea de proiecte similare, în vederea asigurării sprijinului la planificare şi la implementarea prezentului program;

4) pentru seria de riscuri externe:

a) cercetarea pieţei pentru tehnologii disponibile şi probleme de natură logistică existente şi anticipate;

b) stabilirea unui dialog deschis cu prestatorii de servicii şi furnizorii de echipamente/tehnologii pentru comunicarea clare a soluţiilor tehnologice şi a cantităţilor necesare;

c) stabilirea unui dialog deschis şi direct cu companiile de construcţii şi asociaţiile din domeniu pentru comunicarea despre obiectivele Programului, iniţiative similare promovate de autorităţi şi estimarea în comun a necesarului de resurse umane pentru buna implementare a programelor;

d) renegocierea cu partenerii de dezvoltare a unor finanţări adiţionale necesare pentru implementarea Programului;

e) remodelarea intervenţiilor la clădirile incluse în prezentul program, în vederea excluderii măsurilor costisitoare şi cu impact specific minim (i.e. economii nete kWh per MDL investit) sau, în ultimă instanţă, eliminarea unor edificii din lista scurtă inclusă în tabelul 1.

Capitolul V

PROCEDURA DE RAPORTARE ŞI EVALUARE

16. Beneficiarii prezentului program, reprezentaţi de organele executive şi de managementul instituţiilor publice stabilite în clădirile incluse în Program sau care le gestionează, sunt obligaţi să furnizeze Centrului Naţional pentru Energie Durabilă toate informaţiile necesare pentru monitorizarea indicatorilor de performanţă energetică aferenţi clădirilor şi să asigure accesul publicului la informaţiile relevante.

17. Centrul Naţional pentru Energie Durabilă şi Unitatea Consolidată pentru Implementarea şi Monitorizarea Proiectelor în Domeniul Energeticii sunt responsabile de procurarea serviciilor de eliberare a certificatului de performanţă energetică pentru clădirile incluse în prezentul program, elaborat conform prevederilor Legii nr.282/2023 privind performanţa energetică a clădirilor.

18. Anual, până la data de 1 aprilie a fiecărui an fiscal, Centrul Naţional pentru Energie Durabilă raportează organului central de specialitate al administraţiei publice în domeniul energeticii, pe baza informaţiilor obţinute prin intermediul subsistemului informaţional de management energetic.

19. Centrul Naţional pentru Energie Durabilă actualizează anual lista clădirilor deţinute şi/sau ocupate de către autorităţile publice centrale, furnizând informaţii despre suprafaţa totală, suprafaţa încălzită, performanţa energetică a acestora şi alţi indicatori specifici de performanţă, publică un extras din această listă pe site-ul oficial şi informează organul central de specialitate al administraţiei publice în domeniul energeticii despre rezultatele respectivului exerciţiu de actualizare.