Hotărâre nr. 684 din 29.09.2022
pentru aprobarea Regulamentului cu privire la proiectele de investiţii capitale publice
GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA
H O T Ă R Â R E
pentru aprobarea Regulamentului cu privire
la proiectele de investiţii capitale publice
nr. 684 din 29.09.2022
(în vigoare 21.10.2022)
Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 326-333 art. 787 din 21.10.2022
* * *
În temeiul art.41 din Legea finanţelor publice şi responsabilităţii bugetar-fiscale nr.181/2014 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2014, nr.223-230, art.519), cu modificările ulterioare, Guvernul
HOTĂRĂŞTE:
1. Se aprobă Regulamentul cu privire la proiectele de investiţii capitale publice (se anexează).
2. Se recomandă autorităţilor administraţiei publice locale aplicarea prevederilor Regulamentului menţionat în procesul de gestionare a proiectelor de investiţii capitale publice finanţate integral din sursele bugetelor locale.
[Pct.2 modificat prin Hot.Guv. nr.535 din 24.07.2024, în vigoare 31.07.2024]
3. Autorităţile administraţiei publice centrale în a căror competenţă este gestionarea fondurilor de dezvoltare vor aduce actele normative în domeniul respectiv în concordanţă cu prezenta hotărâre.
[Pct.3 modificat prin Hot.Guv. nr.535 din 24.07.2024, în vigoare 31.07.2024]
31. Ministerul Finanţelor va elabora şi va aproba Instrucţiunea privind evaluarea proiectelor de investiţii capitale publice.
[Pct.31 introdus prin Hot.Guv. nr.879 din 15.11.2023, în vigoare 16.11.2023]
4. Controlul asupra executării prezentei hotărâri se pune în sarcina Ministerului Finanţelor.
5. Se abrogă Hotărârea Guvernului nr.1029/2013 cu privire la investiţiile capitale publice (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2013, nr.311, art.1157), cu modificările ulterioare.
6. Prezenta hotărâre intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.
| PRIM-MINISTRU | Natalia GAVRILIŢA |
| Contrasemnează: | |
| Viceprim-ministru, | |
| ministrul infrastructurii | |
| şi dezvoltării regionale | Andrei Spînu |
| Ministrul finanţelor | Dumitru Budianschi |
| Nr.684. Chişinău, 29 septembrie 2022. | |
Aprobat
prin Hotărârea Guvernului nr.684/2022
Notă: În Regulament, pe tot parcursul textului, cuvintele "autoritatea bugetară", la orice formă gramaticală, se substituie cu textul "AAPC" conform Hot.Guv. nr.535 din 24.07.2024, în vigoare 31.07.2024
REGULAMENT
cu privire la proiectele de investiţii capitale publice
I. DISPOZIŢII GENERALE
1. Regulamentul cu privire la proiectele de investiţii capitale publice (în continuare – Regulament) stabileşte un mecanism de identificare, evaluare, planificare, aprobare, implementare, monitorizare şi gestionare a proiectelor de investiţii capitale publice finanţate din bugetul de stat.
2. Regulamentul are drept scop asigurarea unui cadru normativ privind procedurile naţionale de management al proiectelor de investiţii capitale publice eligibile pentru finanţare din bugetul de stat.
3. Prevederile Regulamentului se aplică tuturor proiectelor de investiţii capitale publice finanţate din resursele bugetului de stat, inclusiv din sursele externe, fondurile de dezvoltare, precum şi contribuţiei bugetului de stat la implementarea proiectelor din contul resurselor bugetelor locale.
4. În sensul prezentului Regulament se utilizează următoarele noţiuni:
investiţii capitale publice – cheltuieli bugetare care vizează reconstrucţia, extinderea, restaurarea mijloacelor fixe existente şi crearea mijloacelor fixe noi, inclusiv prin construcţie;
proiect de investiţii capitale publice – set de activităţi care au un scop comun şi clar definit, desfăşurate într-un anumit interval de timp, al cărui implementare are ca rezultat reconstrucţia, extinderea, restaurarea mijloacelor fixe existente şi crearea mijloacelor fixe noi, inclusiv prin construcţie;
ciclul proiectului de investiţii capitale – succesiune de etape care includ: identificarea şi evaluarea preliminară; pregătirea, fundamentarea tehnică şi economică; examinarea şi determinarea eligibilităţii; selectarea şi aprobarea; implementarea şi monitorizarea; evaluarea finală şi postimplementare;
analiză cost–beneficiu – instrument analitic de fundamentare tehnico-economică, care evaluează şi compară costurile cu beneficiile socioeconomice şi financiare ale unui proiect de investiţii capitale;
analiză cost–eficacitate – instrument analitic de fundamentare tehnico-economică care evaluează şi compară costurile opţiunilor alternative, presupunând că beneficiile proiectului sunt aceleaşi;
eficienţă – efecte din exploatarea resurselor în vederea atingerii celui mai înalt nivel de rezultate;
eficacitate – atingerea rezultatelor aşteptate;
documentaţia de proiect şi estimarea costului – set de documente grafice şi textuale care cuprind soluţii tehnice şi economice de realizare a obiectivului de investiţii capitale, necesare pentru fundamentarea şi implementarea proiectului;
fonduri de dezvoltare – mijloace financiare care se alocă anual din contul surselor bugetului de stat în scopul implementării proiectelor şi programelor de dezvoltare, ale căror alocaţii sunt utilizate inclusiv pentru proiectele de investiţii capitale publice;
performanţa proiectului de investiţii capitale – rezultate intermediare sau finale ale proiectului, evaluate prin utilizarea unor indicatori cantitativi specifici (de produs), calitativi (de rezultat) şi de eficienţă;
proiect în curs de execuţie – proiect de investiţii capitale pentru care a fost luată decizia privind lansarea acestuia, au fost prevăzute mijloace financiare pentru implementare şi a fost elaborată documentaţia de proiect şi de deviz;
raport cost–calitate – indicator analitic care determină dacă scopul proiectului de investiţii capitale a fost atins la un cost rezonabil şi resursele proiectului sunt utilizate economic şi eficient;
studiu de fezabilitate – document în baza căruia se elaborează documentaţia de proiect care include şi prezintă informaţii despre impactul multidimensional al proiectului, despre viabilitatea economică şi sustenabilitatea financiară a proiectului de investiţii capitale publice, se analizează, se fundamentează şi se propune minimum două opţiuni tehnico-economice diferite, se recomandă, în mod justificat şi documentat, opţiunea tehnico-economică, optimă pentru realizarea obiectivului de investiţii.
[Pct.4 modificat prin Hot.Guv. nr.535 din 24.07.2024, în vigoare 31.07.2024]
II. PRINCIPIILE DE BAZĂ ÎN GESTIONAREA PROIECTELOR
DE INVESTIŢII CAPITALE PUBLICE
5. Cheltuielile pentru investiţiile capitale finanţate de la bugetul de stat se planifică, se execută şi se raportează ca parte a procesului bugetar, cu respectarea procedurilor bugetare stabilite de cadrul legal în domeniul finanţelor publice.
6. Proiectele de investiţii capitale publice finanţate din bugetul de stat se planifică, se aprobă şi se gestionează în conformitate cu următoarele principii de bază:
1) principiul planificării strategice – potrivit căruia propunerile de proiecte vor fi supuse unui proces de stabilire a priorităţilor în ceea ce priveşte impactul asupra priorităţilor de politică şi a obiectivelor incluse în documentele de planificare strategică pe termen mediu;
2) principiul performanţei – potrivit căruia alocarea resurselor pentru proiecte şi rapoartele de implementare a acestora se vor baza pe rezultatele previzionate, intermediare şi finale;
3) principiul raportului cost–calitate – potrivit căruia beneficiarii proiectului trebuie să se asigure că vor utiliza resursele bugetare în mod economic şi eficient, asigurând o rată cost–calitate înaltă;
4) principiul durabilităţii – potrivit căruia în procesul de planificare şi aprobare a proiectelor de investiţii capitale publice se vor lua în considerare impactul şi costurile de funcţionare şi întreţinere ulterioare finalizării proiectului;
5) principiul realismului – potrivit căruia disponibilitatea resurselor bugetare şi capacitatea de implementare a proiectului se va lua în considerare în faza de planificare.
III. RESPONSABILITĂŢILE MINISTERULUI FINANŢELOR ÎN DOMENIUL
INVESTIŢIILOR CAPITALE PUBLICE, CARE SE INCLUD ÎN ANEXĂ
LA LEGEA BUGETARĂ ANUALĂ
7. În conformitate cu principiile stabilite în art.7-13 şi cu art.20 din Legea finanţelor publice şi responsabilităţii bugetar-fiscale nr.181/2014, Ministerul Finanţelor este responsabil de:
1) stabilirea limitelor de cheltuieli pentru investiţii capitale publice în cadrul elaborării proiectului Cadrului bugetar pe termen mediu (în continuare – CBTM)/legii bugetului de stat;
2) recepţionarea şi generalizarea propunerilor autorităţilor administraţiei publice centrale (în continuare – AAPC) cu privire la proiecte noi de investiţii capitale publice şi în curs de execuţie cu finanţare de la bugetul de stat;
3) asigurarea activităţii Grupului de lucru pentru investiţii capitale publice al Ministerului Finanţelor (în continuare – Grup de lucru);
4) determinarea eligibilităţii proiectelor noi de investiţii capitale publice, în baza cerinţelor stabilite în anexa nr.2;
5) întocmirea portofoliului proiectelor în curs de execuţie şi a proiectelor noi eligibile de investiţii capitale publice pentru următorii 3 ani;
6) includerea în proiectul CBTM/legii bugetului de stat a proiectelor eligibile de investiţii capitale publice selectate de Comitetul interministerial pentru planificarea strategică (în continuare – CIPS);
7) elaborarea normelor metodologice şi oferirea suportului metodologic AAPC;
8) asigurarea finanţării proiectelor de investiţii capitale publice în baza solicitărilor de plată ale beneficiarilor de proiecte;
9) monitorizarea implementării proiectelor de investiţii capitale publice;
10) asigurarea funcţionării Sistemului informaţional "Registrul proiectelor de investiţii capitale" (în continuare – SI RPIC).
[Pct.7 modificat prin Hot.Guv. nr.535 din 24.07.2024, în vigoare 31.07.2024]
8. Ministerul Finanţelor poate înainta CIPS propuneri de suspendare a unui proiect în orice etapă de implementare, dacă sunt înregistrate una dintre următoarele situaţii:
1) scăderea semnificativă a cererii pentru rezultatele preconizate ale proiectului, considerând că proiectul nu corespunde planului iniţial;
2) stoparea lucrărilor pe o perioadă mai mare de 3 ani;
3) cazuri documentate de fraudă sau corupţie, asociate proiectului, au fost identificate şi confirmate potrivit procedurilor stabilite în Codul contravenţional al Republicii Moldova nr.218/2008.
IV. GRUPUL DE LUCRU PENTRU INVESTIŢII CAPITALE PUBLICE
9. Ministerul Finanţelor gestionează procesul de determinare a eligibilităţii proiectelor noi de investiţii capitale publice, care se includ în anexă la legea bugetară anuală, în baza propunerilor prezentate de AAPC prin intermediul Grupului de lucru.
10. Componenţa Grupului de lucru se aprobă prin ordin al ministrului finanţelor. Componenţa Grupului de lucru se actualizează, la necesitate, anual la începutul procesului de elaborare a proiectului CBTM/legii bugetului de stat.
[Pct.10 modificat prin Hot.Guv. nr.535 din 24.07.2024, în vigoare 31.07.2024]
11. Grupul de lucru este condus de secretarul de stat responsabil pentru domeniul investiţiilor capitale.
[Pct.11 modificat prin Hot.Guv. nr.753 din 03.12.2025, în vigoare 09.12.2025]
12. În componenţa Grupului de lucru se includ:
1) şefii subdiviziunilor Ministerului Finanţelor responsabili de domeniile investiţiilor capitale, politicilor şi sinteză bugetară, politicilor bugetare sectoriale, datoriei sectorului public;
2) un reprezentant al Cancelariei de Stat.
[Pct.12 în redacţia Hot.Guv. nr.535 din 24.07.2024, în vigoare 31.07.2024]
13. Grupul de lucru asigură examinarea şi confirmarea eligibilităţii proiectelor noi de investiţii capitale (care se includ în anexă la legea bugetară anuală) în baza cerinţelor stabilite în anexa nr.2.
[Pct.13 modificat prin Hot.Guv. nr.535 din 24.07.2024, în vigoare 31.07.2024]
14. Grupul de lucru examinează numai propunerile de proiecte noi care au fost plasate în SI RPIC.
15. Grupul de lucru se convoacă în şedinţe pe măsura necesităţii.
16. Subiectele, problemele, divergenţele discutate şi deciziile adoptate de Grupul de lucru se consemnează în procesele-verbale.
17. Ministerul Finanţelor asigură secretariatul şi aranjamentele logistice în activitatea Grupului de lucru.
V. ETAPELE DE BAZĂ ALE PROIECTELOR NOI DE INVESTIŢII CAPITALE
PUBLICE CARE SE INCLUD ÎN ANEXA LA LEGEA BUGETARĂ ANUALĂ
18. Fiecare proiect de investiţii capitale publice parcurge următoarele etape consecutive:
1) identificarea şi evaluarea preliminară a proiectului;
2) pregătirea documentaţiei, elaborarea şi prezentarea propunerilor de proiect;
3) examinarea propunerilor şi determinarea eligibilităţii proiectului;
4) selectarea proiectelor şi includerea acestora în proiectul CBTM/legii bugetului de stat;
5) implementarea şi monitorizarea proiectului;
6) evaluarea finală şi auditul (postimplementare).
Secţiunea 1
Identificarea şi evaluarea preliminară a proiectului
19. AAPC care iniţiază proiectul este responsabilă de identificarea şi evaluarea preliminară a acestuia.
20. La identificarea şi evaluarea preliminară a proiectului, se ţine cont de următoarele:
1) propunerile de proiecte noi se înaintează de orice AAPC;
2) proiectele noi de investiţii capitale rezultă din priorităţile Guvernului/ autorităţilor administraţiei publice locale (în continuare – AAPL), prevăzute în documentele de planificare strategică;
3) proiectele se identifică în procesul de planificare strategică şi vizează soluţionarea problemelor specifice, abordate în strategia naţională sau strategiile pe domenii de activitate, pentru a fi luate în considerare în etapa de elaborare a strategiilor sectoriale de cheltuieli incluse în CBTM/legii bugetului de stat;
4) pentru proiectele noi, al căror cost estimativ depăşeşte valoarea de 200 de milioane de lei, alocarea mijloacelor financiare din bugetul de stat în scopul elaborării studiului de fezabilitate se efectuează doar cu acordul CIPS;
5) propunerile de proiecte noi care prevăd desfăşurarea activităţilor incluse în anexa nr.1 sau nr.2 la Legea nr.86/2014 privind evaluarea impactului asupra mediului sunt însoţite, în mod obligatoriu, de actele de reglementare de mediu, emise de către Agenţia de Mediu în conformitate cu legea menţionată.
Propunerile de proiecte noi care nu prevăd desfăşurarea activităţilor incluse în anexa nr.1 sau nr.2 la Legea nr.86/2014 privind evaluarea impactului asupra mediului se prezintă, în mod obligatoriu, Ministerului Mediului, pentru examinare şi emiterea avizului privind implicaţiile şi vulnerabilităţile climatice ale proiectului, numai însoţite de înştiinţarea scrisă emisă de către Agenţia de Mediu conform prevederilor art.10 alin.(71) din legea prenotată.
[Pct.20 modificat prin Hot.Guv. nr.753 din 03.12.2025, în vigoare 09.12.2025]
[Pct.20 modificat prin Hot.Guv. nr.535 din 24.07.2024, în vigoare 31.07.2024]
Secţiunea a 2-a
Pregătirea documentaţiei, elaborarea şi prezentarea propunerilor de proiect
21. AAPC care iniţiază proiectul este responsabilă de:
1) pregătirea documentaţiei tehnice aferente proiectului (inclusiv studiul de fezabilitate);
2) obţinerea actului de reglementare de mediu emis de către Agenţia de Mediu, în cazul activităţilor incluse în anexa nr.1 sau nr.2 la Legea nr.86/2014 privind evaluarea impactului asupra mediului;
3) obţinerea avizului Ministerului Mediului privind implicaţiile şi vulnerabilităţile climatice ale proiectului, în cazul activităţilor care nu sunt incluse în anexa nr.1 sau nr.2 la legea menţionată;
4) elaborarea şi plasarea propunerilor de proiecte noi în SI RPIC.
[Pct.21 în redacţia Hot.Guv. nr.753 din 03.12.2025, în vigoare 09.12.2025]
[Pct.21 completat prin Hot.Guv. nr.535 din 24.07.2024, în vigoare 31.07.2024]
22. Propunerile respective se prezintă Ministerului Finanţelor în varianta finală. Cerinţele detaliate de eligibilitate ale proiectului nou de investiţii capitale publice sunt incluse în anexa nr.1:
1) rezumatul proiectului propus include: scopul proiectului, politica/cadrul strategic relevant, beneficiarii proiectului, locaţia proiectului, sursele posibile de finanţare;
11) pentru proiectele noi, al căror cost estimativ depăşeşte valoarea de 200 de milioane de lei sau de 10 milioane de euro, este obligatorie dovada aprobării de către CIPS, în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr.1070/2023 privind instituirea Comitetului interministerial pentru planificare strategică;
2) analiza tehnică include:
a) specificaţiile tehnice şi resursele necesare;
b) tehnologiile existente disponibile pentru realizarea proiectului propus;
c) evaluarea operaţională care confirmă raţionalitatea şi corectitudinea operaţiunilor şi a programelor de implementare a proiectului, precum şi asigurarea finalizării proiectului în termenele prevăzute;
3) analiza economico-financiară include:
a) studiul de caz, care conţine analiza economică generală relevantă proiectului, analiza cererii pentru bunurile/serviciile realizate de către proiect şi analiza aferentă satisfacerii cererii estimate privind rezultatele scontate ale acestuia;
b) studiul financiar, care conţine analiza costurilor de implementare, de operare şi de menţinere a activelor proiectului, de asemenea analiza surselor de finanţare, costurile şi instrumentele de finanţare (în cazul proiectelor finanţate din surse externe);
c) în cazul proiectelor noi, al căror cost estimativ nu depăşeşte valoarea de 10 milioane de lei şi pentru care nu este elaborată documentaţia de proiect, se indică un cost preliminar, estimat de către AAPC care iniţiază proiectul;
d) pentru proiectele noi, al căror cost estimativ nu depăşeşte valoarea de 10 milioane de lei, nu este obligatorie elaborarea studiului de fezabilitate;
e) pentru proiectele noi, al căror cost estimativ depăşeşte valoarea de 10 milioane de lei, se elaborează studiul de fezabilitate în conformitate cu cerinţele definite în anexa nr.1, care devin obligatorii;
f) pentru proiectele noi, al căror cost estimativ variază de la 10 la 200 milioane de lei, nu este obligatorie includerea în studiul de fezabilitate a analizei cost–beneficiu;
g) pentru proiectele noi, al căror cost estimativ depăşeşte valoarea de 200 milioane de lei, este obligatorie elaborarea unui studiu de fezabilitate, cu includerea analizei cost–beneficiu;
h) în cazul în care nu este posibil să se evalueze şi să se cuantifice beneficiile în proiectele ce depăşesc valoarea de 200 milioane de lei, în studiul de fezabilitate analiza cost–beneficiu se va substitui cu analiza cost–eficacitate;
4) evaluarea juridică, care asigură că proiectul propus nu este în conflict cu cadrul legislativ şi cu alte reglementări;
5) evaluarea instituţională şi de management, care confirmă prezenţa unor aranjamente instituţionale şi de management adecvate pentru implementarea eficientă a proiectului propus;
6) evaluarea impactului social, care descrie consecinţele (negative şi pozitive) ale proiectului propus asupra populaţiei, cum ar fi: efectul asupra nivelului de trai, a sărăciei, a şomajului, a discriminării şi a egalităţii de gen;
7) evaluarea impactului de mediu, care descrie potenţialul impact (pozitiv şi negativ) al proiectului propus asupra mediului, precum şi măsurile posibile de atenuare a impactului negativ. Evaluarea include, de asemenea, descrierea impactului schimbărilor climatice asupra implementării şi a exploatării ulterioare a proiectului, analiza vulnerabilităţii proiectului la schimbările climatice şi formularea acţiunilor de atenuare a riscurilor şi de sporire a rezilienţei climatice a proiectului;
8) analiza riscurilor, care include riscurile identificate şi măsurile de reducere a acestora asociate proiectului propus, luând în considerare toate domeniile menţionate anterior.
[Pct.22 modificat prin Hot.Guv. nr.753 din 03.12.2025, în vigoare 09.12.2025]
[Pct.22 modificat prin Hot.Guv. nr.535 din 24.07.2024, în vigoare 31.07.2024]
23. Proiectele de investiţii capitale publice pentru care nu au fost executate cheltuieli pe parcursul a 3 ani consecutivi şi care sunt propuse pentru reluare se supun reevaluării şi parcurg etapele aferente ciclului proiectului nou conform prevederilor prezentului Regulament.
[Pct.23 în redacţia Hot.Guv. nr.753 din 03.12.2025, în vigoare 09.12.2025]
[Pct.23 modificat prin Hot.Guv. nr.535 din 24.07.2024, în vigoare 31.07.2024]
24. AAPC pot externaliza (contracta) elaborarea unor studii, analize, menţionate anterior, către companiile de consultanţă specializate, cu condiţia ca să fie planificate şi incluse în proiectul legii bugetului de stat, în conformitate cu procedurile prevăzute, costurile asociate încheierii unui contract cu companiile menţionate.
25. AAPC responsabilă de proiectul de investiţii capitale publice prezintă Ministerului Finanţelor:
1) propunerile de proiecte de investiţii capitale publice în curs de execuţie conform formularului din Setul metodologic privind elaborarea, aprobarea şi modificarea bugetului, aprobat prin Ordinul ministrului finanţelor nr.209/2015;
2) propunerile de proiecte noi de investiţii capitale publice din lista proiectelor eligibile.
[Pct.25 modificat prin Hot.Guv. nr.753 din 03.12.2025, în vigoare 09.12.2025]
[Pct.25 modificat prin Hot.Guv. nr.535 din 24.07.2024, în vigoare 31.07.2024]
26. Propunerile de proiecte noi de investiţii capitale publice se înaintează Ministerului Finanţelor prin plasarea în SI RPIC a următoarelor documente:
1) formularul de identificare şi evaluare a proiectului de investiţii capitale publice, conform anexei nr.1, semnat de către conducătorul AAPC;
2) actul de reglementare de mediu emis de către Agenţia de Mediu, conform Legii nr.86/2014 privind evaluarea impactului asupra mediului, sau avizul Ministerului Mediului privind implicaţiile şi vulnerabilităţile climatice ale proiectului;
3) studiul de fezabilitate, în cazul proiectelor al căror cost depăşeşte valoarea de 10 milioane de lei;
4) procesul-verbal al şedinţei CIPS, în cazul proiectelor al căror cost depăşeşte valoarea de 200 de milioane de lei sau de 10 milioane de euro;
5) alte documente relevante (dacă sunt disponibile: acordul/contractul de grant/împrumut, devizul general de cheltuieli, raportul de verificare a documentaţiei tehnice, expertiza tehnică a clădirii etc.).
[Pct.26 în redacţia Hot.Guv. nr.753 din 03.12.2025, în vigoare 09.12.2025]
[Pct.26 completat prin Hot.Guv. nr.535 din 24.07.2024, în vigoare 31.07.2024]
261. Perioada de valabilitate a proiectelor noi eligibile, neincluse în legile bugetare spre finanţare, este de trei ani. După expirarea acestui termen, AAPC responsabilă de proiect analizează oportunitatea menţinerii propunerii. În cazul necesităţii de promovare, proiectul respectiv se înaintează repetat şi va parcurge etapele ciclului unui proiect nou.
[Pct.261 introdus prin Hot.Guv. nr.535 din 24.07.2024, în vigoare 31.07.2024]
Secţiunea a 3-a
Examinarea propunerilor şi determinarea eligibilităţii proiectului
27. Grupul de lucru este responsabil de examinarea propunerilor de proiecte noi de investiţii capitale.
28. Grupul de lucru examinează propunerile de proiecte noi transmise de AAPC şi stabileşte eligibilitatea acestora în conformitate cu cerinţele stabilite în anexa nr.2.
Secţiunea a 4-a
Selectarea proiectelor şi includerea acestora
în proiectul CBTM/legii bugetului de stat
29. În etapa elaborării proiectului CBTM/legii bugetului de stat se examinează doar proiectele din lista celor eligibile şi plasate în SI RPIC.
30. Selectarea proiectelor noi pentru a fi incluse în proiectul CBTM/legii bugetului de stat se efectuează de către CIPS, în baza solicitării înaintate de către AAPC, în conformitate cu procedurile generale de planificare bugetară şi prevederile Legii finanţelor publice şi responsabilităţii bugetar fiscale nr.181/2014.
[Pct.30 completat prin Hot.Guv. nr.753 din 03.12.2025, în vigoare 09.12.2025]
Secţiunea a 5-a
Implementarea şi monitorizarea proiectului
31. Implementarea şi monitorizarea proiectelor sunt în responsabilitatea AAPC care implementează proiectul.
311. În cadrul fiecărui minister se desemnează cel puţin un funcţionar public cu rol de coordonator sectorial sau se instituie o subdiviziune, al cărei conducător exercită rolul de coordonator sectorial, responsabil(ă) de gestionarea proiectelor de investiţii capitale publice din domeniile de activitate ale ministerului, cu următoarele atribuţii de bază:
1) examinarea şi evaluarea preliminară a formularelor de identificare şi evaluare a proiectului de investiţii capitale publice, înaintate de către instituţiile subordonate;
2) examinarea studiilor de fezabilitate, a actelor de reglementare de mediu şi a altor documente relevante;
3) asigurarea întocmirii dosarelor proiectelor cu toate documentele necesare şi prezentarea formularelor spre semnare conducătorului;
4) asigurarea plasării propunerilor de proiecte noi în SI RPIC şi ajustarea acestora;
5) elaborarea propunerilor pentru proiectul CBTM şi cel al legii bugetului de stat la compartimentul cheltuieli de investiţii capitale publice;
6) monitorizarea implementării proiectelor şi a executării cheltuielilor de investiţii capitale publice, inclusiv plasarea informaţiilor în Sistemul informaţional "Platforma de gestionare a proiectelor de dezvoltare ale Guvernului" (project.gov.md) (în continuare SI Platforma project.gov.md);
7) întocmirea şi prezentarea dărilor de seamă privind implementarea proiectelor;
8) participarea la examinarea propunerilor de modificare a actelor normative din domeniul cheltuielilor de investiţii capitale publice;
9) asigurarea examinării demersurilor parvenite în domeniul de competenţă;
10) acordarea suportului metodologic în domeniul de competenţă instituţiilor subordonate.
[Pct.311 introdus prin Hot.Guv. nr.753 din 03.12.2025, în vigoare 09.12.2025]
32. La implementarea şi monitorizarea proiectelor, se ţine cont de următoarele:
1) toate achiziţiile pentru proiecte sunt autorizate de AAPC care implementează proiectul şi sunt efectuate în conformitate cu cadrul legal privind achiziţiile publice şi cu reglementările aferente;
2) etapa de implementare a proiectelor se iniţiază în baza documentaţiei şi a specificaţiilor proiectului, a publicării şi organizării procedurii de achiziţie publică;
3) finanţarea proiectului va fi realizată în limitele alocaţiilor prevăzute în anexa la legea bugetară anuală cu privire la investiţiile capitale publice;
4) în procesul de implementare a proiectului, AAPC responsabilă va asigura:
a) corectitudinea determinării volumului lucrărilor efectuate;
b) ţinerea evidenţei contabile conform standardelor aprobate şi reflectarea corectă a cheltuielilor;
c) utilizarea raţională şi eficientă a alocaţiilor bugetare;
d) stabilirea indicatorilor de performanţă;
5) AAPC responsabilă de proiect va asigura monitorizarea implementării proiectului în funcţie de termenul, indicatorii de performanţă şi rezultatele stabilite;
6) monitorizarea implementării unui proiect constă în ajustarea periodică a informaţiilor în SI Platforma project.gov.md, întocmirea şi prezentarea (anual până la 1 martie) către Ministerul Finanţelor a raportului anual de monitorizare a implementării proiectelor, conform anexei nr.3. Concomitent cu prezentarea raportului anual de monitorizare a implementării proiectelor către Ministerul Finanţelor, acesta se plasează pe pagina web oficială a AAPC respective;
7) AAPC responsabilă de proiect asigură darea în exploatare a obiectivului;
8) AAPC responsabilă de proiect asigură bugetarea mijloacelor financiare necesare pentru funcţionarea şi întreţinerea activelor ca rezultat al finalizării proiectului.
[Pct.32 completat prin Hot.Guv. nr.753 din 03.12.2025, în vigoare 09.12.2025]
Secţiunea a 6-a
Evaluarea finală şi auditul (postimplementare)
33. AAPC care implementează proiectul este responsabilă de evaluarea finală şi audit (postimplementare).
34. La îndeplinirea acestei sarcini se realizează următoarele acţiuni:
1) la finalizarea perioadei de implementare a proiectului, AAPC responsabilă prezintă Ministerului Finanţelor raportul de evaluare finală a proiectului (conform anexei nr.4) nu mai târziu de un an de la darea în exploatare a proiectului. Concomitent cu prezentarea raportului de evaluare finală a proiectului către Ministerul Finanţelor, acesta se plasează pe pagina web oficială a AAPC respective;
2) la finalizarea lucrărilor, toate proiectele de investiţii capitale publice obligatoriu sunt obiectul unui audit şi/sau inspecţii financiare externe. Rezultatele auditului/inspecţiei se comunică AAPC responsabile de proiect şi Ministerului Finanţelor.
VI. ETAPELE PRINCIPALE ALE PROIECTELOR MARI
DE INVESTIŢII CAPITALE PUBLICE, FINANŢATE
DIN CONTUL FONDURILOR DE DEZVOLTARE
[Cap.VI (pct.35-37) în redacţia Hot.Guv. nr.753 din 03.12.2025, în vigoare 09.12.2025]
[Cap.IV (pct.36) modificat prin Hot.Guv. nr.535 din 24.07.2024, în vigoare 31.07.2024]
35. Propunerile de proiecte noi se înaintează instituţiei responsabile de gestionarea fondului de dezvoltare respectiv de către autorităţile/instituţiile iniţiatoare.
36. Propunerile de proiecte mari, al căror cost depăşeşte suma de 200 de milioane de lei sau de 10 milioane de euro, înaintate spre finanţare din contul bugetului de stat prin intermediul fondurilor de dezvoltare, se examinează, se evaluează şi se selectează conform modului stabilit prin prezentul Regulament.
37. Propunerile de proiecte mari se plasează în SI RPIC spre examinare de către instituţia responsabilă de gestionarea fondului de dezvoltare.
|
Anexa nr.1 la Regulamentul cu privire la proiectele de investiţii capitale publice FORMULAR de identificare şi evaluare a proiectului de investiţii capitale publice Secţiunea A: Rezumatul informaţiei prezentate |
||
| Titlul proiectului | ||
| Costul total (mii lei) | ||
| Perioada de implementare | ||
| Autoritatea (Org. 1) | ||
| Instituţia (Org. 2) | ||
| Sectorul | ||
|
Secţiunea B: Informaţia privind fezabilitatea proiectului |
||
| Nr. crt. | Cerinţe obligatorii | Descriere |
| 1 | 2 | 3 |
| 1. |
Rezumatul proiectului |
|
| 1.1. | Scopul proiectului | Obiectivele strategice care urmează a fi realizate la finalizarea proiectului |
| 1.2. | Cadrul strategic | Referinţe la strategii naţionale/sectoriale specifice, pe care se bazează proiectul |
|
1.2.1. |
Aprobarea proiectului de către Comitetul interministerial pentru planificare strategică (CIPS) | Pentru proiectele cu valoarea mai mare de 200 de milioane de lei sau de 10 milioane de euro, se vor menţiona deciziile CIPS şi se va anexa procesul-verbal al şedinţei CIPS |
| 1.3. | Beneficiarii | Lista potenţialilor beneficiari de proiect |
| 1.4. | Locaţia | Locaţia proiectului (se indică adresa) |
| 1.5. | Sursele posibile de finanţare | Sursa potenţială de finanţare a proiectului: surse externe (împrumut sau grant), bugetul de stat, bugetul local, altele |
| 2. |
Analiza tehnică (În această secţiune se analizează aspectele tehnice ale proiectului) |
|
| 2.1. | Specificaţiile tehnice şi resursele | Descrierea şi analiza specificaţiilor tehnice, descrierea şi evaluarea resurselor tehnice (instalaţii, echipamente etc.) |
| 2.2. | Tehnologia necesară | Descrierea şi analiza nivelului tehnologiei disponibile, necesare pentru realizarea proiectului. În cazul proiectelor pe termen lung, ar putea fi incluse tehnologii viitoare relevante şi modul în care acestea pot fi integrate în infrastructura tehnologică existentă |
| 2.3. | Evaluarea operaţională/ de funcţionare | Descrierea etapelor parcurse, a activităţilor propuse şi a programelor proiectului. Evaluarea dacă implementarea proiectelor este realistă şi adecvată, ţinând cont de finalizarea proiectului în termenele propuse. Propunerea de proiect trebuie să includă o estimare credibilă de finalizare a fiecărei etape a proiectului (în etapa de construcţie şi/sau în etapa de operare, dacă este cazul). Pentru raportarea ulterioară a progresului obţinut la fiecare etapă se vor stabili indicatori de performanţă a proiectului |
| 3. |
Analiza economico-financiară (În această secţiune se analizează eficienţa şi eficacitatea proiectului. Toate ipotezele care certifică analiza trebuie să fie clare) |
|
| 3.1. | Studiul de caz (raţional pentru proiect) | a) Descrierea şi contextul;
b) analiza mediului economic şi a potenţialelor beneficii socioeconomice pe termen scurt şi pe termen lung; c) analiza cererii pentru serviciile furnizate; d) declaraţia dacă activul creat va genera profit |
| 3.2. | Studiul financiar (costurile şi beneficiile proiectului) | a) Toate costurile proiectului, inclusiv: costuri de capital (adică costuri pentru crearea activului fix); costuri de funcţionare şi de întreţinere a activului după finalizarea proiectului; costuri care reies din contingenţe, inclusiv cele pentru atenuarea riscurilor (în subsecţiunea a 8-a). Dacă nu pot fi aplicate standardele şi preţurile de piaţă, se vor formula ipoteze rezonabile pentru justificarea costurilor;
b) analiza tuturor beneficiilor directe şi indirecte, reale şi proiectate, aferente ciclului proiectului. Dacă pentru beneficiile cuantificabile nu se pot aplica standardele şi preţurile de piaţă, se vor formula scenarii potrivite pentru dezvoltarea lor. Pentru beneficii necuantificabile (cum ar fi beneficiile socioeconomice) se va elabora o analiză narativă, prin care se va explica natura şi contribuţia lor pozitivă; c) în cazul în care cele mai relevante costuri şi beneficii pot fi evaluate şi cuantificate, analiza va include mai multe metode de evaluare a performanţei, precum valoarea actualizată netă şi rata internă de rentabilitate. Dacă se consideră necesar, comparaţiile acestor indici se vor efectua cu indicii proiectelor de aceeaşi natură; d) analiza surselor şi instrumentelor folosite pentru finanţare, cum ar fi împrumuturile. Dacă este cazul, analiza va include costul pentru deservirea instrumentelor financiare, orice consecinţe pentru nerespectarea obligaţiilor prevăzute de instrumente şi situaţiile în care costul finanţării poate fi modificat |
| 3.3. | Analiza cost–beneficiu analiza cost–eficacitate | Pentru proiectele cu valoarea mai mare de 200 milioane de lei, având în vedere că beneficiile cu cel mai mare impact pot fi evaluate şi cuantificate în mod constant, se va efectua o analiză cost–beneficiu.
O analiză cost–beneficiu cuprinzătoare va include informaţiile solicitate la subsecţiunile 3.1 şi 3.2 şi va lua în considerare suplimentar următoarele: a) costul de oportunitate – se evaluează câştigul potenţial din cea mai bună alternativă la care se renunţă. Resursa, rezultatul şi efectele externe ale unui proiect de investiţii se evaluează la costurile de oportunitate socială, calculând astfel randamentul net care exprimă contribuţia proiectului la asigurarea bunăstării sociale; b) perspectiva pe termen lung – în funcţie de sectorul de activitate, se stabileşte un orizont de timp adecvat (de la 10 la 30 de ani). Orizontul de timp se stabileşte pentru prognoza costurilor şi beneficiilor viitoare; pentru adoptarea unor rate de actualizare adecvate în calcularea valorilor actualizate a costurilor şi a beneficiilor viitoare, luând în considerare riscurile proiectului; c) exprimarea performanţei economice în unităţi monetare – valoarea monetară este atribuită tuturor efectelor pozitive şi negative asupra bunăstării intervenţiei. Aceste valori sunt actualizate şi mai apoi însumate pentru a calcula beneficiul total net. Performanţa per total a proiectului se măsoară prin indicatori, şi anume prin valoarea actualizată netă economică (VANE), exprimată în unităţi monetare, şi rata de rentabilitate economică (RRE), permiţând compararea şi clasificarea proiectelor concurente sau a celor alternative; d) abordarea microeconomică – impactul proiectului asupra societăţii în ansamblu este evaluat prin calcularea indicatorilor de performanţă economică. O descriere calitativă a efectelor indirecte sau mai ample realizate în cadrul proiectului, care nu pot fi cuantificate şi reflectate în VANE (de exemplu, efectele pe piaţa secundară, fondurile publice, ocuparea forţei de muncă, nivelul de creştere regional etc.), trebuie prezentată pentru a explica mai bine care este contribuţia proiectului referitor la obiectivele de politici; e) abordarea incrementală – analiza cost–beneficiu compară un scenariu "cu proiect" cu scenariile liniei de bază contrafactuale "fără proiect" ("activitate curentă" sau " fă minimum"). În analiza cost–beneficiu trebuie să se ia în considerare doar diferenţa dintre fluxurile de numerar din scenariul cu proiect şi scenariile contrafactuale. Indicatorii de performanţă financiară şi economică se calculează în baza fluxurilor de numerar incrementale. În cazul proiectelor cu valoarea mai mare de 200 milioane de lei, cu beneficii ce au impact major, dar nu pot fi uşor estimate sau cuantificate, va fi efectuată o analiză cost–eficacitate în loc de o analiză cost–beneficiu. Accentul va fi pus pe eficacitatea relativă a proiectului, ţinând cont de costurile implicate, în locul compromisului dintre costuri şi beneficii |
| 4. | Evaluarea juridică | Informaţiile prezentate trebuie să includă o evaluare a conformităţii cadrului legal şi de reglementare existent pentru implementarea proiectului. În cazul în care trebuie efectuate modificări ale cadrului legal, trebuie efectuată o evaluare a esenţei acestora şi o estimare a timpului necesar pentru finalizarea lor |
| 5. | Evaluarea instituţională şi de management | Informaţiile prezentate trebuie să precizeze în mod clar prezenţa şi descrierea în detaliu a cadrului instituţional şi de management al autorităţii responsabile de o implementare efectivă a proiectului |
| 6. | Evaluarea impactului social | Informaţiile prezentate trebuie să includă o evaluare a consecinţelor (negative şi pozitive) ale proiectului propus asupra populaţiei, cum ar fi: efectul asupra nivelului de trai, a sărăciei, a şomajului, a discriminării şi a egalităţii de gen, acolo unde acest fapt se consideră relevant |
|
7. |
Evaluarea impactului de mediu | Informaţiile prezentate trebuie să includă:
a) menţiuni despre supunerea proiectului procedurii de evaluare a impactului asupra mediului în condiţiile Legii nr.86/2014 privind evaluarea impactului asupra mediului şi despre deţinerea actului permisiv de mediu corespunzător (acordul de mediu sau decizia privind evaluarea prealabilă a impactului asupra mediului, cu anexarea acestora) – pentru proiectele care se încadrează în anexele nr.1 şi nr.2 la Legea nr.86/2014 privind evaluarea impactului asupra mediului; b) descrierea potenţialului impact semnificativ asupra mediului generat de proiect, dimensiunea acestuia, durata şi, după caz, reversibilitatea acestuia (cu accent pe utilizarea resurselor naturale, în special a terenurilor, a solului, a apei şi a biodiversităţii, având în vedere, pe cât este posibil, disponibilitatea durabilă a acestor resurse; emisia de poluanţi, zgomot, vibraţii, lumină, căldură şi radiaţii, eliminarea şi valorificarea deşeurilor ş.a.); c) evaluarea impactului proiectului asupra climei, inclusiv natura şi amploarea emisiilor de gaze cu efect de seră, tehnologiile şi substanţele folosite; d) măsurile şi soluţiile alternative preconizate pentru evitarea, prevenirea, reducerea sau, dacă este posibil, compensarea impactului negativ semnificativ asupra mediului şi schimbărilor climatice; e) analiza vulnerabilităţii proiectului la schimbările climatice, a potenţialelor efecte pozitive şi negative asupra implementării şi exploatării ulterioare a proiectului; f) acţiunile de atenuare a riscurilor, de intensificare a rezilienţei la impactul negativ al hazardurilor, a şocurilor climatice asupra proiectului. Nota Bene. Analiza ar trebui să indice dacă unele aspecte ale proiectului contravin sau nu prevederilor legale de mediu şi posibile soluţii de reglementare (în corelaţie cu secţiunea a 4-a) |
| 8. | Analiza riscului | Informaţiile transmise includ: a) descrierea tuturor riscurilor şi incertitudinilor semnificative, cuantificarea riscurilor acolo unde este posibil; b) analiza scenariului de risc: probabilitatea materializării riscului şi posibilul impact asupra implementării proiectului; c) propuneri pentru monitorizarea riscurilor şi reducerea riscurilor |
| Conducătorul AAPC/AAPL |
________________ (numele, prenumele) |
________________ (semnătura) |
| Executorul |
________________ (numele, prenumele) |
________________ (semnătura) |
| Data____ ________________ |
[Anexa nr.1 modificată prin Hot.Guv. nr.753 din 03.12.2025, în vigoare 09.12.2025]
[Anexa nr.1 modificată prin Hot.Guv. nr.535 din 24.07.2024, în vigoare 31.07.2024]
|
Anexa nr.2 la Regulamentul cu privire la proiectele de investiţii capitale publice Cerinţe de evaluare a eligibilităţii proiectelor noi de investiţii capitale publice |
|
|
Cerinţele obligatorii la propunerile pentru proiectele noi de investiţii capitale publice |
|
| 1. | Rezumatul proiectului |
| 1.1. | Scopul |
| 1.2. | Cadrul strategic |
| 1.3. | Beneficiarii |
| 1.4. | Locaţia |
| 1.5. | Sursele posibile de finanţare |
| 2. | Analiza tehnică |
| 2.1. | Specificaţiile tehnice şi resursele |
| 2.2. | Tehnologiile necesare |
| 2.3 | Evaluarea operaţională/de funcţionare |
| 3. | Analiza economico-financiară |
| 3.1. | Studiul de caz |
| 3.2. | Studiul financiar |
| 3.3. | Analiza cost–beneficiu/cost–eficacitate (pentru proiectele cu valoarea mai mare de 200 mil. lei) |
| 4. | Evaluarea juridică |
| 5. | Evaluarea instituţională şi de management |
| 6. | Evaluarea impactului social |
| 7. | Evaluarea impactului de mediu |
| 8. | Analiza riscului |
|
Notă. Descrierea detaliată a modului de evaluare pe bază de scoring pentru utilizarea în evaluarea proiectelor de investiţii capitale publice va fi aprobată prin ordin al ministrului finanţelor. |
|
|
Anexa nr.3 la Regulamentul cu privire la proiectele de investiţii capitale publice Raport anual de monitorizare a implementării proiectelor de investiţii capitale publice în curs de execuţie pentru anul______ |
|||||||||
| Denumirea proiectului de investiţii capitale publice |
Costul total de deviz, mii lei (conform documentaţiei de proiect şi deviz) |
Executat total, mii lei (de la lansarea proiectului până la sfârşitul anului de raportare, inclusiv lucrări de proiectare) |
Nivelul de executare a proiectului (de la lansare până la sfârşitul anului de raportare) (%) |
Alocaţii bugetare în anul ___, mii lei (toate sursele de finanţare) |
Nivelul de realizare a indica- torilor de perfor- manţă |
Progresul înregistrat* |
|||
| iniţial | final/ ajustat |
apro- bat |
pre- cizat |
exe- cutat |
|||||
| 1 | 2 | 3 | 4 | 5=4/3 | 6 | 7 | 8 | 9 | 10 |
| 1. | |||||||||
| 2. | |||||||||
|
* Se va prezenta informaţia despre: etapa în care se află proiectul, cauzele majorării/diminuării costului proiectului, cauzele nivelului redus de valorificare a alocaţiilor bugetare, soluţiile de depăşire a situaţiilor critice şi altă informaţie relevantă. |
|||||||||
| Conducătorul AAPC |
________________ (numele, prenumele) |
________________ (semnătura) |
| Şeful serviciului economic (financiar) |
________________ (numele, prenumele) |
________________ (semnătura) |
| Executorul |
________________ (numele, prenumele) |
________________ (semnătura) |
| Data____ ________________ |
[Anexa nr.3 modificată prin Hot.Guv. nr.535 din 24.07.2024, în vigoare 31.07.2024]
|
Anexa nr.4 la Regulamentul cu privire la proiectele de investiţii capitale publice Raport de evaluare finală a proiectelor de investiţii capitale publice finalizate şi date în exploatare |
||||||
| Denumirea proiectelor de investiţii capitale publice |
Anul lansării proiectului (de la lucrările de proiectare) |
Anul finalizării proiectului (darea în exploatare) |
Costul total estimat iniţial, mii lei |
Executat total, mii lei (de la lansare până la darea în exploatare, inclusiv lucrările de proiectare) |
Nivelul de realizare a indica- torilor de perfor- manţă |
Descrierea proiectului finalizat* |
| 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 |
| 1. | ||||||
| 2. | ||||||
|
* Se va prezenta informaţia despre rezultatele, beneficiile obţinute: suprafaţa, costul de construcţie 1 m2, cheltuielile anuale de întreţinere a obiectivului, numărul de persoane beneficiare, utilizarea obiectivului conform destinaţiei şi altă informaţie relevantă. |
||||||
| Conducătorul AAPC |
________________ (numele, prenumele) |
________________ (semnătura) |
| Şeful serviciului economic (financiar) |
________________ (numele, prenumele) |
________________ (semnătura) |
| Executorul |
________________ (numele, prenumele) |
________________ (semnătura) |
| Data____ ________________ |
[Anexa nr.4 modificată prin Hot.Guv. nr.535 din 24.07.2024, în vigoare 31.07.2024]