Hotărâre nr. 174 din 06.03.2024

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

H O T Ă R Â R E

privind aprobarea Avizului la proiectul de lege pentru modificarea

 Legii nr.1104/2002 cu privire la Centrul Naţional Anticorupţie

şi la amendamentul la respectivul proiect de lege

nr. 174  din  06.03.2024

 (în vigoare 07.03.2024) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 93-95 art. 224 din 07.03.2024

* * *

Guvernul HOTĂRĂŞTE:

Se aprobă şi se prezintă Parlamentului Avizul la proiectul de lege pentru modificarea Legii nr.1104/2002 cu privire la Centrul Naţional Anticorupţie şi la amendamentul la respectivul proiect de lege.

Aprobat

prin Hotărârea Guvernului nr.174/2024

AVIZ

la proiectul de lege pentru modificarea Legii nr.1104/2002

cu privire la Centrul Naţional Anticorupţie şi la amendamentul

la respectivul proiect de lege

Guvernul a examinat proiectul de lege pentru modificarea Legii nr.1104/2002 cu privire la Centrul Naţional Anticorupţie, înaintat cu titlu de iniţiativă legislativă (nr.476 din 19 decembrie 2023) de către un grup de deputaţi în Parlament, şi amendamentul CSN 10 nr.14 din 26 ianuarie 2024 la proiectul de lege şi comunică următoarele.

Iniţiativa legislativă este înaintată în conformitate cu art.73 din Constituţia Republicii Moldova şi art.47 din Regulamentul Parlamentului, adoptat prin Legea nr.797/1996.

Potrivit notei informative, proiectul este elaborat în contextul modificărilor legislative efectuate în alte acte normative, precum şi ţinând cont de cadrul de strategii şi politici naţionale ale Republicii Moldova în domeniul anticorupţie. Astfel, se face referire la:

Strategia naţională de integritate şi anticorupţie pentru anii 2017-2023, aprobată prin Hotărârea Parlamentului nr.56/2017, în special la Obiectivul Pilonului al III-lea "Sporirea prestaţiei justiţiei şi a autorităţilor anticorupţie în prevenirea, combaterea şi sancţionarea faptelor de corupţie, îmbunătăţirea mecanismului de recuperare a activelor şi asigurarea despăgubirii persoanelor prejudiciate de corupţie";

Strategia privind asigurarea independenţei şi integrităţii sectorului justiţiei pentru anii 2022-2025 şi Planul de acţiuni pentru implementarea acesteia, aprobate prin Legea nr.211/2021, Obiectivul 1.2. "Consolidarea integrităţii şi responsabilităţii în sectorul justiţiei", Obiectiv specific 1.2.1. "Eficientizarea activităţii autorităţilor cu competenţe în domeniul anticorupţiei şi integrităţii".

Referitor la proiectul de lege pentru modificarea Legii nr.1104/2002 cu privire la Centrul Naţional Anticorupţie:

La art.I - modificarea Legii nr.1104/2002 cu privire la Centrul Naţional Anticorupţie (în continuare – Legea nr.1104/2002):

Cu referire la pct.1, având în vedere propunerea de operare în textul legii cu sintagma "faptelor coruptibile", prin substituirea sintagmei "faptelor de comportament corupţional", se atestă necesitatea includerii modificării respective şi în alte acte normative, cum ar fi: Legea nr.142/2018 cu privire la schimbul de date şi interoperabilitate, Legea nr.288/2016 privind funcţionarul public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, Legea nr.3/2016 cu privire la Procuratură, Legea nr.252/2013 pentru aprobarea Regulamentului de funcţionare a sistemului liniilor telefonice anticorupţie ş.a.

O observaţie similară este valabilă şi pentru substituirea cuvântului "colaborator" cu cuvintele "ofiţer anticorupţie", substituire necesară şi pentru alte acte normative, precum Codul de procedură penală al Republicii Moldova nr.122/2003, Legea asigurării cu pensii a militarilor şi a persoanelor din corpul de comandă şi din trupele organelor afacerilor interne şi din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri nr.1544/1993 ş.a.

Cu referire la pct.2, norma propusă pentru art.1 din Legea nr.1104/2002 dublează dispoziţia ce precedă capitolul I "Dispoziţii generale". În altă ordine de idei, atragem atenţia că redacţia propusă pentru art.1 nu are acelaşi obiect de reglementare ca redacţia în vigoare. În acest sens, menţionăm că modificarea este permisă numai dacă nu afectează caracterul unitar al normei. În contextul celor expuse, o soluţie ar fi indicarea în proiect a dispoziţiilor ce prevăd:

- abrogarea din clauza de adoptare a textului "Prezenta lege stabileşte cadrul juridic, principiile de activitate, atribuţiile, obligaţiile şi drepturile Centrului Naţional Anticorupţie, precum şi condiţiile serviciului în organele lui.";

- completarea Legii nr.1104/2002 cu art.1¹, care va avea ca obiect domeniul de reglementare al legii citate;

La pct.3, redacţia propusă pentru art.2¹ alin.(2) se recomandă a fi completată cu cuvintele "stabilite de legislaţie";

La pct.4, cuvântul "integritate" necesită a fi substituit cu cuvântul "integrităţii", în vederea integrării armonioase în textul normei;

La pct.5, cu referire la redacţia propusă pentru art.3¹ alin.(3), menţionăm că norma inclusă dublează dispoziţiile art.44 alin.(3) din Legea nr.1104/2002. Potrivit acesteia, auditul public extern al utilizării mijloacelor bugetare alocate pentru întreţinerea Centrului îl efectuează Curtea de Conturi.

La pct.7, în partea ce ţine de modificarea art.4 ce prevede misiunea Centrului Naţional Anticorupţie, se recomandă revizuirea verbului "a reduce", întrucât înţelesul acestuia comportă ideea de a micşora, a scădea, a diminua valoarea unei mărimi, faţă de o valoare de referinţă a ei, or, obiectivul naţional al Republicii Moldova, asumat şi în cadrul Planului de acţiuni al Consiliului Europei pentru Republica Moldova pentru anii 2021-2024 este de a combate corupţia şi formele ei aferente de manifestare, şi nu de a o reduce.

Cu referire la redacţia art.5, menţionăm că domeniul integrităţii şi anticorupţiei este unul de intersecţie a competenţei mai multor instituţii: Autoritatea Naţională de Integritate, Procuratura Anticorupţie, Procuratura Generală, procuraturi, Ministerul Afacerilor Interne, autorităţi publice cu competenţe de control şi elaborare a politicilor etc. Atribuirea competenţei respective către Centrul Naţional Anticorupţie, o autoritate publică autonomă de aplicare a legii pare a fi excesivă. Chiar dacă în practică acest rol de iniţiere a propunerilor, de monitorizare şi evaluare a politicilor este realizat de către Centrul Naţional Anticorupţie, totuşi opinăm că acesta urmează a fi reconsiderat. Conform art.107 al Constituţiei Republicii Moldova, "Organele centrale de specialitate ale statului sunt ministerele. Ele traduc în viaţă, în temeiul legii, politica Guvernului, hotărârile şi dispoziţiile lui, conduc domeniile încredinţate şi sunt responsabile de activitatea lor". În formula propusă, rezultă că Centrul Naţional Anticorupţie va fi responsabil nu doar de elaborarea politicilor, monitorizarea şi evaluarea lor, dar şi de realizarea propriu-zisă a acestora, ceea ce poate afecta caracterul obiectiv al ambelor procese. Din aceste considerente, ar fi raţional ca această competenţă să fie atribuită în continuare Ministerului Justiţiei, autoritate publică care elaborează şi promovează documentele de politici din domeniul justiţiei. Or, potrivit pct.6 din Regulamentul cu privire la organizarea şi funcţionarea Ministerului Justiţiei, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.698/2017, Ministerul realizează funcţiile sale în domeniul reformei sistemului justiţiei şi de drept (subpct.1), inclusiv în domeniul anticorupţiei şi integrităţii (subpct.15).

Mai mult, domeniile independenţei, integrităţii, anticorupţiei au fost reiterate şi în Strategia privind asigurarea independenţei şi integrităţii sectorului justiţiei pentru anii 2022-2025 şi în Planul de acţiuni pentru implementarea acesteia, adoptate de către Parlament prin Legea nr.211/2021. În acelaşi timp, se va lua în considerare necesitatea asigurării stabilităţii cadrului normativ şi evitarea promovării unor concepte contradictorii de către diferite autorităţi în domeniile expuse mai sus.

De remarcat e şi faptul lansării recente de către Ministerul Justiţiei a Platformei anti-corupţie, din care fac parte în mod nominal factorii de conducere din cadrul instituţiilor cu atribuţii în domeniu (Procuratura Generală, Procuratura Anticorupţie, Centrul Naţional Anticorupţie etc.), cu scopul de a coordona procesele de elaborare a politicilor anticorupţie şi de implementare efectivă, precum şi de eficientizare a îndeplinirii angajamentelor pe segmentul combaterii corupţiei.

Suplimentar, se recomandă consultarea proiectului de lege în cauză cu Procuratura Generală.

Redacţia propusă pentru art.5 alin.(2) se recomandă a fi exclusă, respectiva normă fiind superfluă, or, în situaţia în care în conţinutul articolului în care sunt indicate funcţiile Centrului Naţional Anticorupţie nu este indicată menţiunea, precum "alte funcţii", se consideră că funcţiile stabilite sunt exhaustive.

La pct.8, cu referire la redacţia propusă pentru art.5¹:

- dispoziţia prevăzută la alin.(1) nu constituie o atribuţie, ci o obligaţie. În altă ordine de idei, obligaţia de a activa în conformitate cu Constituţia şi alte acte normative este una generală şi impersonală. Respectiv, se propune a fi exclusă, ca fiind inutilă;

- considerăm necesar a se face distincţie clară între atribuţiile Centrului Naţional Anticorupţie şi funcţiile acestuia. Mai mult, constatăm că dispoziţiile prevăzute la art.5¹ alin.(2), (9), (11) şi (12) dublează corespunzător dispoziţiile art.5 alin.(1) lit.h), e), c) şi g);

- pentru atribuţia stabilită la alin.(15) (sau alin.(16) potrivit prevederilor amendamentului) se propune următorul cuprins: "(15) Asigurarea instruirii şi formării profesionale continue a personalului". În acest sens, menţionăm că, potrivit art.126 din Codul educaţiei al Republicii Moldova nr.152/2014, prin formare profesională continuă se înţelege orice proces de instruire, în cadrul căruia un salariat, având deja o calificare ori o profesie, îşi completează competenţele profesionale prin aprofundarea cunoştinţelor în domeniul specialităţii de bază sau prin deprinderea unor noi metode ori procedee aplicate în cadrul specialităţii respective şi se realizează inclusiv prin programe de perfecţionare, recalificare, specializare şi prin programe de calificare parţială (microcalificare).

Referitor la pct.9 şi 10, cu titlu general menţionăm că modificările prevăzute la art.6-6² urmează a fi aduse în concordanţă cu prevederile Constituţiei, Legii nr.245/2008 cu privire la secretul de stat şi cu alte legi care au la bază protecţia drepturilor omului. Autorităţile şi instituţiile publice care procesează datele cu caracter personal trebuie să adopte măsuri adecvate de securitate şi să respecte regulile şi reglementările privind protecţia datelor, pentru a preveni eventualele încălcări şi abuzuri.

La pct.9, cu referire la redacţia propusă pentru art.6 lit.l¹), menţionăm că norma prevăzută este expusă într-o formă ambiguă, fiind prea extinsă şi oferind posibilitate Centrului Naţional Anticorupţie de a accesa şi utiliza datele din băncile de date, registrele şi sistemele informaţionale deţinute de autorităţile şi instituţiile publice, în lipsa unor garanţii fundamentale (legalitatea şi temeinicia accesării şi utilizării datelor, respectării datelor cu caracter personal şi a garanţiilor aferente acestora, respectării principiului necesităţii de a cunoaşte (în special în partea ce vizează informaţiile atribuite la secret de stat), etc. Prin urmare, norma respectivă necesită a fi revizuită, astfel încât să fie prevăzut expres că vor fi accesate doar informaţiile şi bazele de date incluse în registrele de stat deţinute de autorităţile şi instituţiile publice sau întreprinderile de stat, necesare pentru exercitarea atribuţiilor Centrului, precum şi în modul şi condiţiile stabilite de legislaţie.

La pct.10, cu referire la redacţia propusă pentru art.6¹ alin.(3) atragem atenţia că art.5 alin.(5) din Legea nr.133/2011 privind protecţia datelor cu caracter personal stabileşte expres condiţiile în care pot fi prelucrate datele cu caracter personal în lipsa consimţământului subiectului de date.

Totodată, art.12 alin.(2) din legea prenotată statuează că, în cazul în care datele cu caracter personal nu sunt colectate direct de la subiectul datelor, operatorul sau persoana împuternicită de către operator este obligată ca, în momentul colectării datelor sau, dacă se intenţionează dezvăluirea acestora către terţi, cel mai târziu în momentul primei dezvăluiri, să furnizeze subiectului datelor cu caracter personal informaţia privind categoriile de date care urmează a fi colectate sau dezvăluite, precum şi informaţiile indicate la alin.(1), cu excepţia pct.3) lit.c).

Obligaţia operatorului de a oferi informaţii persoanei vizate în legătură cu prelucrarea datelor sale cu caracter personal este prevăzută şi la art.13 din Legea nr.133/2011 privind protecţia datelor cu caracter personal.

Supletiv, urmează a fi reţinute dispoziţiile art.15 din Legea nr.133/2011 privind protecţia datelor cu caracter personal, potrivit cărora prevederile art.4 alin.(1), art.12 alin.(1) şi (2), art.13, 14 şi 28 nu se aplică în cazul în care prelucrarea datelor cu caracter personal este efectuată în cadrul acţiunilor prevăzute la art.2 alin.(2) lit.d) şi la art.5 alin.(5) lit.g), în scopul apărării naţionale, al securităţii statului şi menţinerii ordinii publice, al protecţiei drepturilor şi libertăţilor subiectului datelor cu caracter personal sau ale altor persoane, dacă prin aplicarea acestora este prejudiciată eficienţa acţiunii sau obiectivul urmărit în exercitarea competenţelor legale ale autorităţii publice.

Acelaşi articol, în vederea respectării drepturilor subiecţilor de date în circumstanţele menţionate, la alin.(2), (3) şi (4), a stabilit perioada de aplicare a restricţiilor, măsurile necesare pe care operatorii de date le vor întreprinde întru asigurarea respectării drepturilor subiecţilor de date prevăzute la art.12-14, precum şi termenul de informare a Centrului Naţional pentru Protecţia Datelor cu Caracter Personal despre aplicarea acestor restricţii.

Respectiv, doar în cazul situaţiilor prevăzute la art.15 alin.(1) din Legea nr.133/2011 privind protecţia datelor cu caracter personal se vor aplica excepţiile şi restricţiile asupra drepturilor persoanelor vizate, garantate de capitolul III al legii prenotate, or, norma în cauză nu acoperă toate situaţiile în care angajaţii Centrului Naţional Anticorupţie prelucrează date cu caracter personal în scopul prevăzut de Legea nr.1104/2002.

În acest context, se recomandă ajustarea proiectului în vederea stabilirii situaţiilor, mecanismului şi termenelor de informare a subiecţilor de date ale căror date au fost prelucrate în temeiul Legii nr.1104/2002 cu privire la Centrul Naţional Anticorupţie, corespunzător art.15 din Legea nr.133/2011 privind protecţia datelor cu caracter personal.

La pct.10, prevederea art.6¹ alin.(4) privind informarea organului de control cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal numai după încetarea situaţiei care justifică prelucrarea acestora, urmează a fi revăzută prin prisma art.15 alin.(4) din Legea nr.133/2011 privind protecţia datelor cu caracter personal. În acest context, se menţionează că autorităţile publice ţin evidenţa excepţiilor de neinformare, dar informează Centrul Naţional pentru Protecţia Datelor cu Caracter Personal în termen de 10 zile despre datele cu caracter personal prelucrate în condiţiile de excepţii şi restricţii.

Suplimentar, conform alin.(3) din acelaşi articol, după încetarea situaţiei care justifică aplicarea alin.(1) şi (2) ale art.15 din Legea nr.133/2011 privind protecţia datelor cu caracter personal, operatorii (la caz Centrul Naţional Anticorupţie) vor lua măsurile necesare pentru a asigura respectarea drepturilor subiecţilor datelor cu caracter personal prevăzute la art.12–14.

În lumina reglementărilor expuse, se va revizui necesitatea excluderii din art.6¹ alin.(4) din proiect a cuvintelor "sau organului de control al prelucrării datelor cu caracter personal", inclusiv cu specificarea clară a termenului şi mecanismului privind informarea subiectului de date despre operaţiunile de prelucrare a datelor cu caracter personal efectuate de Centrul Naţional Anticorupţie, în cazul restricţionării dreptului la informare şi de acces la datele cu caracter personal.

Adiţional, la alin.(4) propunem să se precizeze că referinţa la persoanele fizice presupune subiectul datelor cu caracter personal.

Cu referire la art.6² din proiect ce reglementează analiza operaţională, tactică şi strategică a actelor de corupţie, a actelor conexe corupţiei şi a faptelor coruptibile, menţionăm că aceste procedee sunt formulate la general, în condiţiile în care constau "în colectarea, stocarea, prelucrarea informaţiilor şi datelor, precum şi obţinerea, utilizarea şi transmiterea informaţiilor calitative noi", în situaţia în care nu este specificat ce semnifică însăşi "analiza operaţională", "analiza tactică" şi "analiza strategică", în ce condiţii şi ce persoane vor fi vizate, fapt ce prezumă prelucrarea unui volum impunător de date cu caracter personal, care creează posibile consecinţe/riscuri semnificative pentru subiecţii de date.

Respectiv, în redacţia propusă, considerăm că procedeele analitice raportate la volumul datelor cu caracter personal care se intenţionează a fi prelucrate, în scopurile declarate, fără stabilirea unui mecanism care ar asigura respectarea principiilor limitării, proporţionalităţii, individualizării şi neexcesivităţii datelor cu caracter personal, sunt formulate vag şi disproporţionat în raport cu drepturile şi interesele subiecţilor de date.

În acest sens, menţionăm că, potrivit art.15 alin.(2) din Codul de procedură penală al Republicii Moldova nr.122/2003, la efectuarea acţiunilor procesuale nu poate fi acumulată fără necesitate informaţia despre viaţa privată şi intimă a persoanei. La cererea organului de urmărire penală şi a instanţei de judecată, participanţii la acţiunile procesuale sunt obligaţi să nu divulge asemenea informaţii şi despre aceasta se ia un angajament în scris. Prelucrarea datelor cu caracter personal în cadrul procesului penal se efectuează în conformitate cu prevederile Legii nr.133/2011 privind protecţia datelor cu caracter personal.

Alin. (3) din acelaşi articol statuează că persoanele de la care organul de urmărire penală cere informaţie despre viaţa privată şi intimă sunt în drept să se convingă că această informaţie se administrează într-o cauză penală concretă. Persoana nu este în drept să refuze să prezinte informaţii despre viaţa privată şi intimă a sa sau a altor persoane, sub pretextul inviolabilităţii vieţii private, însă ea este în drept să ceară de la organul de urmărire penală explicaţii asupra necesităţii obţinerii unei asemenea informaţii, cu includerea explicaţiilor în procesul-verbal al acţiunii procesuale respective.

Suplimentar, sugerăm ca art.6² să prevadă că analiza operaţională, tactică şi strategică se realizează în scopul îndeplinirii sarcinilor activităţii speciale de investigaţii, în conformitate cu Legea nr.59/2012 privind activitatea specială de investigaţii, precum şi în scopul efectuării urmării penale, în conformitate cu Codul de procedură penală al Republicii Moldova nr.122/2003, precum şi în limitele acestor două legi, asigurându-se, în acelaşi timp, respectarea dispoziţiilor Legii nr.133/2011 privind protecţia datelor cu caracter personal.

Subsecvent, se impune a se explica pe cale normativă noţiunile "analiză operaţională", "analiză tactică" şi "analiză strategică", astfel încât destinatarului legii să-i fie clară esenţa acestor procedee.

În context, considerăm necesară revizuirea conceptuală a art.6¹ şi 6², în vederea înlăturării carenţelor menţionate, întru evitarea admiterii unor ingerinţe excesive asupra drepturilor subiecţilor de date, în procesul prelucrării datelor cu caracter personal. La pct.11, în partea ce ţine de art.7 alin.(2), se propune substituirea cuvântului "reşedinţă" cu cuvântul "sediul", în scopul utilizării terminologiei folosite în alte acte normative.

La pct.12, modificarea propusă la art.8 alin.(9) se va revedea, întrucât nemijlocit cuvintele "necorespunderii cu cerinţele de numire în funcţie sau a" nu se regăsesc în articolul citat. În altă ordine de idei, potrivit art.8 alin.(9) lit.a), revocarea din funcţie a directorului se dispune de Parlament, cu votul majorităţii deputaţilor aleşi, la propunerea a cel puţin unei treimi din numărul deputaţilor aleşi, cu avizul pozitiv al Comisiei juridice, numiri şi imunităţi, în caz de constatare, în rezultatul controlului parlamentar efectuat în condiţiile prezentei legi, a necorespunderii cu cerinţele de numire în funcţie. În context, nu se consideră judicios de a exclude acest caz în care intervine revocarea, întrucât există posibilitatea ca directorul Centrului să nu respecte cerinţele pe care trebuie să le întrunească, conform art.8 alin.(4) din Legea nr.1104/2002.

La pct.14, nu se consideră oportun de a completa atribuţiile Colegiului Centrului Naţional Anticorupţie, prevăzute în art.10 alin.(3), cu litera g²) "aprobarea altor acte normative în conformitate cu prezenta lege", ţinând cont de faptul că lit.h) a aceluiaşi alineat prevede "exercitarea altor atribuţii prevăzute de prezenta lege".

La pct.16, cu referire la redacţia propusă pentru art.12 alin.(1), considerăm oportun a indica că în cadrul Centrului Naţional Anticorupţie activează şi persoane cu funcţii de demnitate publică.

La pct.17 (completarea cu art.12¹):

Referitor la art.12¹ alin.(2), se propune substituirea cuvântului "Angajarea" cu cuvântul "Numirea", deoarece raporturile de serviciu apar în baza actului administrativ de numire, emis în conformitate cu art.9 alin.(1) lit.k) din Legea nr.1104/2002.

Totodată, se recomandă revizuirea alin.(1) şi (2) ale art.12¹ pentru a determina exhaustiv modalităţile de ocupare a funcţiei de ofiţer anticorupţie, deoarece, din conţinutul art.12¹, se constată că promovarea nu este o modalitate separată de ocupare a funcţiei de ofiţer anticorupţie, dar este o formă a concursului. În acest sens, menţionăm că promovarea este o modalitate de dezvoltare a carierei prin ocuparea unei funcţii publice superioare celei exercitate şi, în situaţia în care doi sau mai mulţi funcţionari publici îndeplinesc condiţiile promovării într-o funcţie publică superioară, selecţia se poate face pe bază de concurs intern. Atragem atenţia că, potrivit art.45 din Legea nr.158/2008 cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public, promovarea nu se realizează prin concurs. Promovarea este modalitatea de dezvoltare a carierei prin ocuparea unei funcţii publice superioare celei exercitate. Promovarea funcţionarului public într-o funcţie publică superioară se face în bază de merit. Promovarea funcţionarului public se efectuează în temeiul actului administrativ corespunzător de numire emis de către conducătorul autorităţii publice respective, având acordul scris al funcţionarului public.

De asemenea, se propune ca alin.(3) al art.12¹ să prevadă că concursul se organizează, de regulă, după aplicarea modalităţilor de ocupare a funcţiei publice specificate la alin.(1) lit.b) şi c).

La pct.18:

- se propune modificarea titlului art.13 prin substituirea cuvintelor "Condiţii de angajare" cu cuvintele "Condiţiile pentru a candida la funcţia de ofiţer anticorupţie", din considerentul că aceste condiţii sunt obligatorii de a fi întrunite de candidaţi până la momentul participării la concurs;

- la alin.(1) subliniem că criteriile de discriminare nu pot fi enumerate exhaustiv, or, potrivit art.14 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale, exercitarea drepturilor şi libertăţilor recunoscute de Convenţia dată trebuie să fie asigurată fără nicio deosebire bazată, în special, pe sex, rasă, culoare, limbă, religie, opinii politice sau orice alte opinii, origine naţională sau socială, apartenenţă la o minoritate naţională, avere, naştere sau orice altă situaţie;

- la alin.(1) lit.f) se va argumenta proporţionalitatea condiţiei în partea ce ţine de antecedentele penale stinse în contextul în care art.110 şi 111 din Codul penal al Republicii Moldova prevăd că antecedentele penale reprezintă o stare juridică a persoanei ce apare din momentul rămânerii definitive a sentinţei de condamnare, generând consecinţe de drept nefavorabile pentru condamnat până la momentul stingerii antecedentelor penale sau reabilitării. Stingerea antecedentelor penale anulează toate incapacităţile şi decăderile din drepturi legate de antecedentele penale;

- la fel, este necesară argumentarea restricţiei de la alin.(2) şi a tratamentului diferenţiat al persoanelor în vârstă de peste 40 ani care deţin grad special şi care nu deţin un astfel de grad;

- în tot textul articolului se propune substituirea cuvântului "angajare" cu cuvântul "numire".

La pct.21:

- în scopul utilizării unei terminologii constante şi uniforme, similar terminologiei utilizate în Legea integrităţii nr.82/2017, Legea nr.132/2016 cu privire la Autoritatea Naţională de Integritate, Legea nr.325/2013 privind evaluarea integrităţii instituţionale şi în Legea nr.158/2008 cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public, se propune substituirea cuvântului "interdicţii" cu cuvântul "restricţii";

- la alin.(3) lit.e) se va face o distincţie între primirea recompenselor băneşti sau a altor avantaje necuvenite care pot influenţa exercitarea imparţială şi obiectivă a atribuţiilor sale de serviciu şi acordarea unor astfel de recompense sau avantaje necuvenite pentru a influenţa exercitarea imparţială şi obiectivă a atribuţiilor de serviciu ale unei persoane terţe.

La pct.22 se propune revizuirea redacţiei alin.(2) al art.19 prin indicarea normei din Legea nr.1104/2002 care stabileşte gradele speciale, iar la pct.25, pentru precizarea normei juridice, se propune substituirea cuvintelor "în funcţia publică cu statut special" cu cuvintele "în funcţia de ofiţer anticorupţie".

La pct.23, textul " , mai departe după text" se va exclude, ca fiind inutil.

La pct.24, menţionăm că în nota informativă la proiect nu este stabilit raţionamentul expunerii în redacţie nouă a art.22 alin.(5) lit.a) din Legea nr.1104/2002. Mai mult, nu se consideră necesară modificarea normei prevăzute la lit.a), întrucât aceasta corespunde terminologiei utilizate în legislaţia muncii.

La pct.26:

- textul " i), j) şi k)" se va substitui cu textul "i) şi j)";

- se va revedea necesitatea completării art.26 alin.(1) cu lit.i) şi j), ţinând cont de dispoziţiile generale prevăzute la lit.a) şi d) ale aceluiaşi alineat, care prevăd obligaţiile angajatului Centrului de a respecta Constituţia Republicii Moldova, prezenta lege, Regulamentul de ordine interioară al Centrului, modul de utilizare a informaţiei de serviciu, instrucţiunile, alte regulamente şi acte normative. Suplimentar, cu referire la dispoziţia lit.j), menţionăm că în art.34⁶ alin.(2) lit.o) este deja prevăzut că nedepunerea declaraţiei de avere şi interese personale sau refuzul de a o depune, în condiţiile Legii nr.133/2016 privind declararea averii şi a intereselor personale constituie temei de eliberare din serviciu. De asemenea, norma urmează a fi revizuită prin prisma prevederilor art.6 alin.(4) din Legea nr.133/2016 privind declararea averii şi a intereselor personale, care stabileşte şi obligaţia depunerii de către subiectul declarării a declaraţiei de avere şi interese personale în termen de 30 de zile de la data încetării mandatului, a raporturilor de muncă sau de serviciu.

La pct.29, redacţia propusă pentru art.32 alin.(1) lit.h) nu se integrează concordant în textul legii.

La pct.30:

- la alin.(11), propus spre completare la art.33, cuvintele "sancţiunii disciplinare" se vor substitui cu cuvintele "actului administrativ de sancţionare disciplinară";

- suplimentar, redacţia propusă pentru art.33 alin.(11) necesită a fi revăzută prin prisma dispoziţiilor suspendării actului administrativ individual prevăzute în art.172 şi art.214 din Codul administrativ al Republicii Moldova nr.116/2018. Potrivit acestora, dacă un act administrativ individual defavorabil este contestat cu cerere prealabilă, autoritatea publică, din oficiu sau la cererea persoanei afectate, poate suspenda executarea lui până la finalizarea procedurii prealabile. Suspendarea executării actului administrativ individual contestat poate fi solicitată de către reclamant instanţei de judecată care examinează acţiunea de contencios administrativ. Reclamantul poate solicita instanţei de judecată competente suspendarea executării actului administrativ individual până la înaintarea acţiunii în contencios administrativ, dacă autoritatea publică învestită cu soluţionarea cererii prealabile a refuzat suspendarea sau nu a soluţionat cererea de suspendare în termenul stabilit la art.172 alin.(3) din Codul menţionat.

De asemenea, ţinând cont de faptul că potrivit art.33 alin.(7) din Legea nr.1104/2002, sancţiunea disciplinară se aplică prin ordin al directorului, în baza deciziei majorităţii membrilor Colegiului disciplinar, se sugerează indicarea faptului că sancţiunea disciplinară poate fi atacată de către angajat în instanţa de judecată, în conformitate cu prevederile Codului administrativ al Republicii Moldova, fără respectarea procedurii prealabile.

La pct.31:

- referitor la redacţia propusă pentru art.33¹ alin.(4), considerăm oportun ca cuvintele "sancţiunea disciplinară poate fi ridicată" să fie substituite cu textul "sancţiunile disciplinare prevăzute la art.33 alin.(8) lit.a) şi b) pot fi ridicate";

- se va revedea necesitatea normei prevăzute la art.33¹ alin.(5), luând în considerare dispoziţiile propuse la alin.(3) al aceluiaşi articol, care prevăd, de asemenea, că ofiţerii anticorupţie sancţionaţi cu retrogradarea în funcţie pot fi promovaţi în funcţie potrivit dispoziţiilor prezentei legi, dar nu mai devreme de un an de la aplicarea sancţiunii disciplinare.

Denumirea capitolului VII, propusă la pct.32 din proiectul de lege, urmează a fi revizuită prin includerea cuvintelor "suspendare şi reîncadrare", or, art.34⁴ şi art.34⁵ reglementează suspendarea din funcţie şi reîncadrarea în funcţie a ofiţerului anticorupţie.

Cu referire la normele propuse pentru capitolul VII "Modificarea şi încetarea raporturilor de serviciu în cadrul Centrului", se consideră necesar a se face distincţie clară între situaţiile de modificare şi încetare a raporturilor de serviciu ale ofiţerilor anticorupţie şi ale celorlalte persoane care deţin funcţii publice. Or, cu toate că denumirea capitolului VII are un obiect de reglementare general (modificarea şi încetarea raporturilor de serviciu în cadrul Centrului), în cuprinsul acestuia se face referire în mare parte la ofiţerii anticorupţie.

La pct.33, urmează a fi revizuită redacţia art.34, prin excluderea lit.d) şi f) şi redarea textului acestor litere într-un articol separat. În acest sens, relevăm că, potrivit art.75 alin.(2) din Codul muncii al Republicii Moldova nr.154/2003, suspendarea contractului individual de muncă presupune suspendarea prestării muncii de către salariat şi a plăţii drepturilor salariale (salariu, sporuri şi alte plăţi) de către angajator. Mai mult ca atât, alin.(2) de la art.34⁵ din proiect prevede expres că, în perioada suspendării, raportul de serviciu nu poate înceta şi nu poate fi modificat.

La pct.34:

- referitor la art.34² alin.(1) se va examina suplimentar prin prisma art.71 din Codul muncii al Republicii Moldova nr.154/2003 şi art.47 din Legea nr.158/2008 cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public, care prevede că detaşarea se dispune pentru o perioadă de cel mult un an. În alt context, semnalăm că potrivit art.7 din Legea nr.159/2016 cu privire la procuraturile specializate, ofiţerii de urmărire penală, ofiţerii de investigaţii şi specialiştii care urmează să activeze în procuratura specializată sunt detaşaţi de la alte instituţii pentru o perioadă de până la 5 ani, care poate fi reînnoită pe o altă perioadă de până la 5 ani;

- redacţia propusă pentru art.34⁴ alin.(1) lit.a), care prevede suspendarea din funcţie a ofiţerului anticorupţie în cazul înregistrării în calitate de candidat pe durata campaniei electorale, se va revedea prin prisma dispoziţiilor propuse la art.13 alin.(1) lit.j) şi art.16 alin.(1) lit.c), care prevede incompatibilitatea funcţiei cu calitatea de membru al unui partid sau participarea la orice activitate cu caracter politic;

- la art.34⁴ alin.(1) lit.c) cuvintele "fără urmă" se vor substitui cu cuvintele "fără veste", în conformitate cu prevederile art.165 din Codul civil al Republicii Moldova nr.1107/2002. Totodată, considerăm necesar a indica perioada minimă de la dispariţie pentru suspendarea din funcţie a ofiţerului anticorupţie;

- la art.34⁴ alin.(3) remarcăm că, potrivit art.362 din Codul civil al Republicii Moldova, un act juridic poate fi încheiat personal sau prin reprezentant. Actul juridic încheiat de o persoană (reprezentant) în numele unei alte persoane (reprezentat) în limitele împuternicirilor dă naştere, modifică sau stinge drepturile şi obligaţiile civile ale reprezentatului. Astfel, pentru a nu crea confuzii privind folosirea terminologiei, se propune excluderea cuvintelor "legal al";

- cu referire la redacţia art.34⁵, cuvântul "sfârşitul" din dispoziţia alin.(1) propunem a fi substituit cu cuvântul "expirarea". În subsidiar, se va analiza necesitatea includerii unei norme în acest articol, în care să fie prevăzut că reîncadrarea persoanei în funcţia publică cu statut special înainte de expirarea perioadei pentru care a fost aprobată suspendarea sa din funcţie se face la cererea sa, depusă cu cel puţin 14 zile înainte de reîncadrare;

- la redacţia art.34⁶ alin.(2), textul "Eliberarea poate avea loc:" propunem a fi substituit cu textul "Eliberarea are loc:", deoarece, odată cu întrunirea condiţiilor de eliberare, angajatorul urmează să emită actul administrativ de eliberare;

- la art.34⁶ alin.(2) lit.e) se vor exclude cuvintele "în o altă autoritate publică" ca fiind excedente.

La pct.35, care completează art.35 cu alin.(6), cuvintele "în mărime de şase salarii medii lunare" se propun a fi substituite cu cuvintele "în condiţiile stabilite de legislaţia muncii".

La pct.36, art.40 alin.(8) sugerăm a fi expus în următoarea redacţie:

"(8) Angajatul Centrului neasigurat cu locuinţă de serviciu are dreptul la compensarea cheltuielilor pentru închirierea (subînchirierea) unei locuinţe în cuantumul prevăzut de contractul de închiriere (subînchiriere) a locuinţei, dar care nu depăşeşte valoarea de referinţă de bază pentru calcularea salariilor angajaţilor din sectorul bugetar pe anul în curs.", astfel asigurându-se respectarea principiului "nediscriminare, echitate şi coerenţă, în sensul asigurării tratamentului egal şi a remunerării egale pentru muncă de valoare egală". Menţionăm că, atât personalului Serviciului de Protecţie şi Pază de Stat, Ministerului Afacerilor Interne, cât şi militarilor Armatei Naţionale, la calcularea indemnizaţiei lunare pentru închirierea spaţiului locativ, li se aplică valoarea de referinţă generală pentru calcularea salariilor angajaţilor din sectorul bugetar, şi nu cele derogatorii.

Pct. 37 se propune a fi exclus, deoarece Legea asigurării cu pensii a militarilor şi a persoanelor din corpul de comandă şi din trupele organelor afacerilor interne şi din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri nr.1544/1993 deja stabileşte condiţii preferenţiale de pensionare pentru angajaţii Centrului Naţional Anticorupţie în raport cu alte categorii de funcţionari din sistemul bugetar. Modificările propuse implică cheltuieli suplimentare de la bugetul de stat care nu au acoperire financiară, iar în documentaţia de suport la proiect nu au fost indicate argumentele de rigoare ce au dus la propunerea de modificare a art.42¹ alin.(2).

La pct.38, care prevede completarea art.43 cu alin.(2²), menţionăm că Guvernul promovează proiectul de lege pentru modificarea unor acte normative (privind actualizarea cadrului normativ aferent managementului resurselor umane) (înregistrat la Parlament cu nr.45), care are ca obiect de reglementare inclusiv instituirea mecanismului de descurajare a acumulării concediilor nefolosite prin stingerea zilelor de concediu de odihnă nefolosit din motive justificative ale angajatului, în raport cu normele privind obligativitatea angajatorului de a acorda angajatului concediu anual de odihnă, conform unui grafic stabilit. În context, se consideră oportun ca pentru soluţionarea problemei privind zilele de concediu nefolosite acumulate pe parcursul mai multor ani să fie o abordare unică. Or, introducerea unor norme derogatorii de la cadrul general, va crea inechitate şi va defavoriza alţi angajaţi cu condiţii similare de activitate, atât din sectorul bugetar, cât şi din cel real. În acest sens, accentuăm că, potrivit art.118 alin.(5) din Codul Muncii al Republicii Moldova nr.154/2003, nu se admite înlocuirea concediului de odihnă anual nefolosit printr-o compensaţie în bani, cu excepţia cazurilor de încetare a contractului individual de muncă al salariatului care nu şi-a folosit concediul. Norma respectivă este reglementată şi în art.42 alin.(3) din Legea nr.158 /2008 cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public.

Ţinem să menţionăm că modificările propuse în proiect urmează a fi însoţite de o evaluare şi o analiză amplă a impactului financiar asupra bugetului de stat, deoarece normele propuse nu au acoperire financiară în cadrul resurselor prevăzute în legea bugetară anuală.

Prin urmare, compartimentul 5 "Fundamentarea economico-financiară" din nota informativă la proiectul de lege vizat supra, conform prevederilor Legii nr.100/2017 cu privire la actele normative, nu conţine informaţii detaliate ce ţin de descrierea impactului economico-financiar, cu indicarea cheltuielilor (bugetare şi nebugetare) necesare pentru implementarea prevederilor actului normativ.

Totodată, potrivit prevederilor art.17 alin.(2) din Legea finanţelor publice şi responsabilităţii bugetar-fiscale nr.181/2014, se interzice punerea în aplicare a deciziilor care duc la majorarea cheltuielilor bugetare, dacă impactul financiar al acestora nu este prevăzut în buget. Or, conform art.131 alin.(6) din Constituţia Republicii Moldova, nicio cheltuială bugetară nu poate fi aprobată fără stabilirea sursei de finanţare.

Adiţional, proiectul urmează a fi revizuit prin prisma normelor de tehnică legislativă, printre care evidenţiem următoarele observaţii.

Din dispoziţia introductivă a art.I, cuvintele "şi completările" se vor exclude. În conformitate cu art.62 din Legea nr.100/2017 cu privire la actele normative, modificarea actului normativ constă în schimbarea oficială a textului actului, inclusiv a dispoziţiilor finale sau tranzitorii, realizată prin modificări, excluderi sau completări ale unor părţi din text. Prin urmare, nu este necesară referinţa la completare, deoarece modificările includ şi completări.

La pct.1, după textul " "colaborator" " se va introduce textul " , la orice formă gramaticală,".

La pct.6, cu referire la expunerea în redacţie nouă a denumirii capitolului II, între semnele citării se va indica şi referinţa la capitolul II.

Cu referire la pct.7 şi 8, menţionăm că normele propuse pentru art.4 şi 5 nu au acelaşi obiect de reglementare ca şi normele în vigoare. Respectiv, nu pot fi modificate. Mai mult, în cazul modificării actului normativ, prin includerea sau abrogarea unor norme, se va ţine cont că potrivit art.62 alin.(3) al Legii nr.100/2017 cu privire la actele normative, numărul sau litera cu care este însemnat elementul structural respectiv nu se atribuie altor elemente structurale din şirul dat. În altă ordine de idei, întrucât capitolul II se modifică substanţial, acesta se propune a fi expus integral în redacţie nouă. Observaţiile sunt valabile şi pentru pct.33 şi 34, cu referire la modificările propuse în capitolul VII din Legea nr.1104/2004. În contextul citat, se va revizui şi denumirea capitolului II, ţinând cont de completarea acestuia cu art.6¹ şi 6².

În tot cuprinsul proiectului, textul "se expune în următoarea redacţie:" necesită a fi substituit cu textul "va avea următorul cuprins:", iar textul "cu următorul conţinut:" necesită a fi substituit cu textul "cu următorul cuprins:", în corespundere cu normele tehnicii legislative.

Referinţele la actele normative se vor expune ţinând cont de prevederile art.42 alin.(5) şi art.55 alin.(5) din Legea nr.100/2017 cu privire la actele normative, astfel încât la indicarea datei de adoptare a actului normativ se indică numărul de ordine ca element de identificare, la care se adaugă anul în care a fost adoptat, aprobat sau emis acesta, fiind despărţite de semnul grafic "/", conform următorului exemplu: "Legea nr.325/2013". Menţionăm că indicarea legislaturii actului normativ nu este necesară.

Din sintagmele "actelor normative în vigoare" şi "legislaţiei în vigoare" se vor exclude cuvintele "în vigoare", ca fiind inutile.

În tot textul proiectului legii, cuvintele "din prezenta lege" necesită a fi excluse, în vederea respectării art.55 alin.(4) din Legea nr.100/2017 cu privire la actele normative.

Pentru exprimarea normativă a intenţiei de scoatere din vigoare a unor prevederi, se utilizează cuvintele "se abrogă", şi nu "se exclude". Sintagma "se exclude" se utilizează doar în cazul excluderii unor cuvinte, sintagme, propoziţii.

Complementar, având în vedere că prin proiectul dat, Legea nr.1104/2002 se modifică substanţial, se propune expunerea acesteia în redacţie nouă.

La art.II, referitor la stabilirea datei intrării în vigoare a actului normativ semnalăm că, potrivit art.56 alin.(3) din Legea nr.100/2017 cu privire la actele normative, intrarea în vigoare a actelor normative poate fi stabilită pentru o altă dată, decât peste o lună de la data publicării, doar în cazul în care se urmăreşte protecţia drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului, realizarea angajamentelor internaţionale ale Republicii Moldova, conformarea cadrului normativ hotărârilor Curţii Constituţionale, eliminarea unor lacune din legislaţie sau contradicţii între actele normative ori dacă există alte circumstanţe obiective. În acest context, atragem atenţia ca în nota informativă să se justifice, prin argumente concludente, că prevederile actului normativ prezentat întrunesc condiţiile art.56 alin.(3) din Legea nr.100/2017.

Cu privire la amendamentul CSN 10 nr.14 din 26 ianuarie 2024 la proiectul de lege pentru modificarea Legii nr.1104/2002 cu privire la Centrul Naţional Anticorupţie, expunem următoarele:

Potrivit pct.3 din amendament, art.5¹ alin.(13) se expune în redacţie nouă şi stabileşte ca atribuţie a Centrului Naţional Anticorupţie, efectuarea expertizei anticorupţie a proiectelor de acte normative ale Guvernului, precum şi a altor iniţiative legislative înaintate în Parlament. În contextul propunerilor menţionate, se recomandă reformularea alineatului respectiv în corespundere cu art.35 alin.(1) din Legea nr.100/2017 cu privire la actele normative.

De asemenea, la art.5¹ alin.(19), propus în redacţie nouă, în vederea utilizării unificate a terminologiei proiectului, se propune substituirea cuvântului "criminalitatea" cu textul "actele de corupţie, actele conexe corupţiei şi a faptelor coruptibile". În aceeaşi ordine de idei, se recomandă revizuirea art.5¹ alin.(20), or, redacţia propusă nu oferă claritate cu privire la atribuţia pe care urmează să o realizeze Centrul Naţional Anticorupţie.

Referitor la pct.8 din amendament:

- în redacţia propusă pentru pct.15 din proiectul de lege, în contextul obiecţiilor formulate la pct.9, cu referire la cuprinsul alin.(2) al art.11 se propune următorul cuprins: "(2) În exercitarea atribuţiilor, Centrul poate accesa, în modul stabilit de legislaţie şi gratuit, reţelele de comunicaţii electronice, informaţiile din sistemele informaţionale, bazele de date şi registrele create de către stat. Centrul solicită şi obţine şi de la persoanele fizice sau juridice de drept public sau privat date şi informaţii necesare realizării atribuţiilor prevăzute de lege", similar prevederilor art.26 alin.(2) şi (3) din Legea nr.136/2023 privind Serviciul de Informaţii şi Securitate al Republicii Moldova;

- aferent expunerii în redacţie nouă a art.11 din proiectul de lege, la alin.(3), potrivit căruia "Centrul elaborează, creează, achiziţionează şi utilizează mijloace de înarmare şi echipare", se va ţine cont că prevederile Legii nr.1104/2002 şi actele normative conexe nu operează cu sintagma "mijloace de înarmare", fapt care va crea dificultăţi la aplicarea prevederilor legii.

Totodată, se atenţionează asupra reformulării prevederilor menţionate supra, în contextul în care nu există o claritate asupra conţinutului textului "elaborării, creării, achiziţionării şi utilizării mijloacelor de înarmare şi echipare", or, elaborarea şi crearea acestor mijloace poate fi realizată de către o persoană juridică licenţiată în domeniul dat, iar Centrul Naţional Anticorupţie poate beneficia de dreptul de achiziţionare şi utilizare a mijloacelor menţionate. Astfel, în corelare cu prevederile Legii nr.218/2012 privind modul de aplicare a forţei fizice, a mijloacelor speciale şi a armelor de foc, se propune reformularea conţinutului prevederilor propuse referitor la art.11 alin.(3), după cum urmează:

"(3) Centrul stabileşte necesarul de dotare pentru efectivul din subordine, achiziţionează şi utilizează arme, muniţii şi mijloace speciale, inclusiv mijloace tehnice speciale şi de altă natură, destinate realizării atribuţiilor, conform nomenclatorului aprobat de Guvern.".

La pct.9 din amendament se propune expunerea în redacţie nouă a art.12 alin.(6) după cum urmează:

"(6) Persoanelor cu funcţii de demnitate publică din cadrul Centrului, li se aplică prevederile Legii nr.199/2010 cu privire la statutul persoanelor cu funcţii de demnitate publică, cu excepţiile prevăzute de prezenta lege, funcţionarilor publici, li se aplică prevederile Legii nr.158/2008 cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public, iar pentru alte categorii de personal, se aplică prevederile legislaţiei muncii".

Redacţia propusă pentru art.12 alin.(7), care prevede că "urmărirea penală în privinţa ofiţerilor anticorupţie, pentru acţiunile întreprinse în legătură cu exerciţiul funcţiunii, este pornită de Procurorul General" se va exclude, ţinând cont de dispoziţiile art.270¹ din Codul de procedură penală al Republicii Moldova. Mai mult, norma citată nu ţine de obiectul de reglementare a Legii nr.1104/2002, ci a Codului de procedură penală menţionat supra.

La pct.14, la lit.a) din amendament, prin care se reformulează art.34² alin.(1), se recomandă menţinerea textului din proiect, or, modificarea propusă în amendament nu este esenţială. De asemenea, se propune menţinerea textului conform proiectului a art.34² alin.(1), care prevede că detaşarea ofiţerului anticorupţie implică "acordul scris al ambelor părţi".

Lit. b) din amendament prevede expunerea art.34³ din proiectul de lege într-o nouă redacţie. Astfel, alin.(2) al art.34³ în redacţia propusă de autor are un caracter ambiguu. Prin urmare, pentru a exclude orice echivoc şi în scopul asigurării comprehensivităţii şi accesibilităţii normei, se propune expunerea alin.(2) în următoarea redacţie:

"(2) Interimatul funcţiei de conducere se realizează de către ofiţerul anticorupţie care îndeplineşte condiţiile de bază şi cerinţele specifice sarcinilor prevăzute în fişa postului aferente funcţiei pentru care se asigură interimatul şi care nu are sancţiuni disciplinare care îşi produc efecte. Nu se consideră interimat situaţia în care funcţia de conducere este exercitată de către adjunctul titularului funcţiei în cauză în absenţa acestuia.".

La art.34³ alin. (4) se propune excluderea cuvântului "publice", în vederea utilizării terminologiei uniforme, conform art.54 alin.(1) lit.c) din Legea nr.100/2017 cu privire la actele normative.

Se recomandă, de asemenea, revizuirea art.34⁶ în corespundere cu prevederile cadrului normativ, care reglementează regimul juridic al încetării raporturilor de serviciu, în special cu prevederile Legii nr.158/2008 cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public şi ale Codului muncii al Republicii Moldova nr.154/2003.

La pct.15 din amendament, ce vizează redacţia art.35, se menţionează următoarele:

La alin.(1) se propune de exclus textul "cumulativ, în serviciul special sau militar, prin contract, în organele apărării naţionale, securităţii statului şi ordinii publice", fiind necesară luarea în considerare la plata indemnizaţiei doar a vechimii de muncă acumulate în cadrul Centrului Naţional Anticorupţie.

Astfel, opinăm că în cazul în care funcţionarul public cu statut special al Centrului a deţinut anterior o funcţie cu statut special în cadrul altor entităţi, acesta urmează să beneficieze de indemnizaţia respectivă la locul de muncă anterior. Mai mult ca atât, urmează a se ţine cont că prevederea propusă va crea şi situaţii când la plata indemnizaţiei de către Centrul Naţional Anticorupţie se ia în considerare vechimea în muncă anterioară, pentru care legislaţia specială nu prevede plata indemnizaţiei. De exemplu, art.38 din Legea nr.288/2016 privind funcţionarul public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne prevede 24 de situaţii de încetare a raporturilor de serviciu, iar plata indemnizaţiei se efectuează doar în 3 situaţii din cele 24. Astfel, în 21 de situaţii de încetare a raporturilor de serviciu, funcţionarii cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne (MAI) nu beneficiază de plata indemnizaţiei, iar la angajare în cadrul Centrului Naţional Anticorupţie (CNA) se propune ca vechimea respectivă să se ia în considerare la plata indemnizaţiei la încetarea raporturilor de serviciu a funcţionarului public cu statut special, fapt care nu poate fi susţinut.

Având în vedere că la alin.(1) se propune să se ia în considerare doar vechimea în muncă din cadrul CNA, alin.(2) se recomandă a fi expus în următoarea redacţie:

"(2) În cazul reangajării funcţionarului public cu statut special în cadrul Centrului, acestuia i se va acorda, la încetarea raporturilor de serviciu, indemnizaţia unică în mărimea cuvenită pentru anii compleţi de vechime în Centru după perioada pentru care a fost achitată indemnizaţia unică anterioară.". Or, funcţionarii publici cu statut special urmează să beneficieze, doar în cazurile expres prevăzute de lege, de o indemnizaţie în cazul eliberării din serviciu de la angajatorul, cu care raporturile de serviciu încetează, fără a mai fi posibilă ca vechimea în muncă respectivă să se ia în considerare la reangajare fie în aceeaşi autoritate sau în altă autoritate publică.

Cu referire la garanţiile stabilite la art.35 remarcăm că proiectul extinde situaţiile în care se acordă indemnizaţia unică în cazul eliberării din serviciu.

În contextul dat, opinăm că prevederile art.35 din proiectul de lege, urmează a fi corelate cu garanţiile sociale stabilite altor categorii de funcţionari cu statut special, dar şi cu prevederile Legii nr.158/2008 cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public. Cu titlu de remarcă, funcţionarii publici cu statut special din cadrul MAI şi din cadrul sistemul administraţiei penitenciare nu au dreptul la primirea unei asemenea indemnizaţii în caz de demisie, la expirarea contractului individual de muncă, în caz de transfer la o altă autoritate publică sau în caz de lichidare a subdiviziunii Centrului sau al reducerii statelor de personal.

Pentru uniformizarea prevederilor privind baza de calcul utilizată pentru stabilirea indemnizaţiei unice funcţionarilor publici cu statut special, sintagma "salarii medii lunare" urmează a fi substituită cu sintagma "salarii lunare".

În subsidiar, întru racordarea la prevederile analogice existente la art.42 alin.(6) din Legea nr.158/2008 cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public, se propune următoarea redacţie a alin.(6) al art.35:

"(6) În cazul lichidării subdiviziunii Centrului sau al reducerii statului de personal al subdiviziunii Centrului, funcţionarul public cu statut special care nu poate fi transferat şi/sau angajat şi este eliberat din funcţie, beneficiază de plata unei indemnizaţii de şomer în mărime de un salariu mediu lunar şi a unei indemnizaţii de eliberare din serviciu calculate în corespundere cu vechimea în serviciu, după cum urmează:

a) în mărime de 2 salarii medii lunare – pentru o vechime de la 2 la 7 ani;

b) în mărime de 4 salarii medii lunare – pentru o vechime de la 7 la 15 ani;

c) în mărime de 6 salarii medii lunare – pentru o vechime mai mare de 15 ani.

Indemnizaţia de eliberare din serviciu se achită lunar, în termen de 2, 4 sau 6 luni respectiv, de către angajator, începând cu prima zi a lunii următoare celei în care funcţionarul public cu statut special a fost eliberat, la prezentarea, pe suport de hârtie sau în format electronic, a extrasului din contul personal de asigurări sociale al persoanei asigurate eliberat de entitatea responsabilă.

Indemnizaţia de eliberare din serviciu nu se acordă în cazul în care funcţionarul public cu statut special are o vechime în serviciu mai mică de 2 ani, beneficiază de pensie pentru vechime în muncă în conformitate cu actele normative speciale, beneficiază de pensie pentru limită de vârstă sau în cazul celor care au dreptul la pensie anticipată conform Legii nr.156/1998 privind sistemul public de pensii, cărora li se plăteşte o indemnizaţie de eliberare din serviciu calculată în conformitate cu prevederile art.186 alin.(1) lit.a) din Codul muncii al Republicii Moldova nr.154/2003, dar nu mai mică decât un salariu mediu lunar şi nu mai mare decât 6 salarii medii lunare.

În cazul în care, în perioada de plată a indemnizaţiei de eliberare din serviciu, funcţionarul public cu statut special este angajat în serviciul public prin ocuparea unei funcţii de demnitate publică, a unei funcţii publice sau a unui post din cabinetul persoanei cu funcţie de demnitate publică, plata indemnizaţiei menţionate încetează începând cu prima zi a lunii calendaristice următoare celei în care funcţionarul public cu statut special a fost angajat.".

În contextul celor expuse mai sus, Guvernul comunică susţinerea proiectului de lege pentru modificarea Legii nr.1104/2002 cu privire la Centrul Naţional Anticorupţie şi a amendamentului la respectivul proiect de lege, cu condiţia luării în considerare a observaţiilor şi a propunerilor de revizuire expuse în prezentul aviz, în special, a celor formulate pe marginea modificărilor ce implică, conform legii, acceptul expres al Guvernului.