190/12.07.2012 Hotărîre pentru aprobarea Planului de acţiuni privind onorarea angajamentelor Republicii Moldova faţă de Consiliul Europei

Semnarea, în vederea ratificării, a Cartei sociale a Consiliului Europei

Semnarea, în vederea ratificării, a Cartei europene a limbilor regionale sau minoritare

Carta europeană a limbilor regionale sau minoritare a fost semnată de Republica Moldova în 2002, urmează a fi ratificată. În condiţiile Cartei, urmează a fi specificate în Instrumentul de ratificare limbile minoritare şi regionale din Republica Moldova şi zonele în care acestea se vor aplica. În opinia autorităţilor Republicii Moldova, unele prevederi ale Cartei sînt excesiv de angajante. Avizul 188 al Adunării Parlamentare a Consiliului Europei stipulează expres examinarea, în vederea ratificării, a Cartei europene a limbilor regionale şi minoritare. Această acţiune este prevăzută în proiectul Planului naţional de acţiuni în domeniul drepturilor omului pentru anii 2011-2014.

Studiul privind oportunitatea ratificării Cartei va fi elaborat pînă la finele anului 2012

Ministerul Justiţiei

Parlamentul

Revizuirea atribuţiilor extinse ale Procuraturii Generale

Rezoluţia 1465 a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei

Rezoluţia 572 a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei

După adoptarea legislaţiei prin care s-a aprobat structura Procuraturii Generale (Hotărîrea Parlamentului nr.77 din 4 mai 2010) şi formarea structurii interne a Procuraturii (ordinele Procurorului General nr.364-p şi nr.365-p din 24 mai 2010), în structura Procuraturii au apărut următoarele subdiviziuni:

Secţia minori şi drepturile omului în cadrul Direcţiei investigaţii generale, care şi-a început activitatea propriu-zisă la 1 iulie 2010. Secţia are ca obiective protecţia drepturilor copilului, prevenirea şi combaterea delincvenţei în rîndul minorilor, precum şi protecţia drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului (persoanelor din categoriile social-vulnerabile), în condiţiile legii. O preocupare deosebită a Secţiei minori şi drepturile omului rămîne asigurarea funcţionării eficiente a procurorilor specializaţi în problemele copiilor. Potrivit Ordinului Procurorului General nr.808-p din 7 septembrie 2010 privind sarcinile Procuraturii în domeniul protecţiei drepturilor copilului şi înfăptuirii justiţiei pentru minori, activitatea de protecţie a drepturilor şi intereselor fundamentale ale copiilor constituie una din priorităţi în activitatea organelor Procuraturii.

Concomitent, pentru întărirea cooperării cu societatea civilă, la 27 octombrie 2010, Procuratura Generală a semnat Acordul de colaborare cu Centrul Naţional de Prevenire a Abuzului faţă de Copii;

Secţia combatere tortură, care şi-a început activitatea în luna iunie 2010 şi coordonează activitatea de investigare a cazurilor de tortură, tratament degradant şi inuman. Modul de evidenţă a sesizărilor privind tortura a fost stabilit prin Ordinul Procurorului General nr.90/8 din 2 noiembrie 2010. Prin acelaşi ordin, s-a desemnat în teritorii cîte un procuror (după caz, mai mulţi procurori) din subordine (de regulă, responsabili de verificarea respectării legislaţiei în izolatoare sau în penitenciare) cu atribuţii de examinare a sesizărilor şi de efectuare a urmăririi penale pe cauzele penale ce ţin de constrîngerea de a face declaraţii (art.309 din Codul penal), tortură (art.309/1 din Codul penal), depăşirea atribuţiilor de serviciu însoţită de aplicarea violenţei, torturii sau a acţiunilor care înjosesc demnitatea părţii vătămate (prevăzute la art.328 alin.(2) lit.a) şi c) din Codul penal), precum şi de infracţiunile prevăzute de alin.(3) al aceluiaşi articol, comise prin exigenţele specificate la alin.(2), acte de violenţă săvîrşite asupra militarului (art.368 din Codul penal). Aceşti procurori urmează să nu fie implicaţi în activităţi care au tangenţă cu activitatea colaboratorilor subdiviziunilor teritoriale ale Ministerului Afacerilor Interne şi ale Centrului Naţional Anticorupţie, astfel încît să le fie asigurată independenţa.

În urma vizitei în Republica Moldova din martie 2010, delegaţia Secretariatului Consiliului Europei a concluzionat că Constituţia Republicii Moldova nu conţine prevederi referitoare la Consiliul Superior al Procurorilor şi, în consecinţă, competenţele Procurorului General în raport cu cele ale Consiliului Superior al Procurorilor nu sînt echilibrate (competenţele Consiliului Superior al Procurorilor sînt limitate de competenţele constituţionale ale Procurorului General). De asemenea, statutul Consiliului Superior al Procurorilor necesită a fi consolidat (inclusiv alocarea resurselor financiare şi instituirea unui secretariat separat), în cazul promovării reformei constituţionale. Respectiv, Ministerul Justiţiei a iniţiat procedura de elaborare a amendamentelor ce urmează a fi operate la Legea cu privire la Procuratură. Proiectul respectiv vizează acordarea statutului de magistrat procurorilor, revizuirea atribuţiilor procurorului, precum şi împuternicirea Consiliului Superior al Procuraturii de a numi, transfera, delega, detaşa şi elibera din funcţie procurorii.

Prin ordinul Procurorului General nr.93/3 din 11 noiembrie 2010 a fost dispusă formarea grupului de lucru pentru elaborarea conceptului de reformă instituţională. Grupul respectiv urmează să conlucreze nu numai la nivel intern cu subdiviziunile Procuraturii, ci şi la nivel extern cu Consiliul Europei, cu forumuri ale Uniunii Europene, cu alte organizaţii internaţionale pentru a asigura elaborarea unui concept bazat pe standarde europene.

La 16 martie 2011 a fost semnat Memorandumul de înţelegere între OSCE şi Procuratura Generală a Republicii Moldova cu privire la susţinerea reformei Procuraturii şi consolidarea capacităţilor.

În scop de asistare a realizării reformei, pe lîngă Procurorul General activează consilierul pentru politici din partea Uniunii Europene.

Organizarea dezbaterilor publice “Reforma Procuraturii”

Implementarea Memorandumului de înţelegere între OSCE şi Procuratura Generală cu privire la susţinerea reformei Procuraturii şi consolidarea capacităţilor

Conlucrarea cu consilierul pentru politici de pe lîngă Procurorul General

Expertizarea proiectelor de acte normative în domeniu de către Consiliul Europei şi adoptarea amendamentelor legislative necesare

Ministerul Justiţiei

Parlamentul

Elaborarea unei politici faţă de minorităţi în baza principiilor stipulate în Recomandarea 1201 (1993) a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, care se referă la un Protocol adiţional la Convenţia europeană cu privire la drepturile minorităţilor naţionale, şi încorporarea acestor principii în sistemul legislativ şi administrativ, precum şi în practica ţării

Dezvoltarea unei abordări multidimensionale şi multiculturale în domeniul educaţiei, inclusiv în domeniul limbilor minorităţilor naţionale prin promovarea studiilor în aceste limbi şi prin îmbunătăţirea studierii limbii de stat în şcoli, precum şi adoptarea unui concept în materie de educaţie

Întreprinderea acţiunilor necesare pentru finalizarea cadrului legislativ antidiscriminatoriu, monitorizarea cu regularitate a cazurilor discriminatorii, inclusiv a celor pe bază de rasă şi antisemitice

Întreprinderea măsurilor ferme în vederea implementării Planului de acţiuni pentru susţinerea populaţiei de etnie romă (2011-2015)

Stabilirea unui dialog deschis între autorităţile Republicii Moldova şi reprezentanţii organizaţiilor musulmane referitor la subiectul de înregistrare a acestora

Opinia Comitetului Consultativ al Convenţiei-cadru pentru protecţia minorităţilor naţionale din 26 iunie 2009

Rezoluţia (2010)6 a Res CM

Rezoluţia 1465 a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei

Rezoluţia 1572 a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei

Recomandările Comisiei Europene împotriva rasismului şi intoleranţei la Raportul III periodic al Republicii Moldova

Politica de stat faţă de minorităţile naţionale este reglementată de următoarele acte legislative: Constituţia Republicii Moldova, Legea cu privire la drepturile persoanelor aparţinînd minorităţilor naţionale şi la statutul juridic al organizaţiilor lor, Concepţia politicii naţionale a Republicii Moldova, aprobată prin Legea nr.546-XV din 19 decembrie 2003, şi de un şir de alte acte legislative şi normative privind protecţia minorităţilor naţionale (Biroul Relaţii Interetnice).

Ministerul Educaţiei a elaborat un plan de acţiuni pentru anii 2010-2012 care conţine măsuri în domeniul promovării standardelor internaţionale şi a bunelor practici în materie de educaţie multilingvă şi multiculturală, inclusiv: stagii pentru experţi naţionali şi pedagogi în ţările cu experienţă; predarea experimentală a limbilor minorităţilor naţionale pentru optimizarea învăţămîntului multicultural; editarea dicţionarelor şcolare multilingve etc.

La 11 decembrie 2009, Guvernul Republicii Moldova a prezentat comentariile la Opinia Comitetului Consultativ privind Convenţia-cadru pentru protecţia minorităţilor naţionale din 26 iunie 2009.

În februarie 2010 a fost prezentat cel de-al III-lea Raport periodic al Republicii Moldova privind implementarea Convenţiei-cadru. La 5 mai 2010, delegaţii Comitetului de Miniştri al Consiliului Europei au adoptat Rezoluţia CM/ResCM/ResCMN(2010)6 pe marginea implementării de către Republica Moldova a Convenţiei-cadru.

La 29 noiembrie 2011, la Chişinău, a avut loc Seminarul cu privire la rezultatele celui de al III-lea ciclu de monitorizare de către Consiliul Europei a procesului de implementare a Convenţiei-cadru de către Republica Moldova, cu participarea reprezentanţilor ministerelor de resort, ai asociaţiilor minorităţilor naţionale şi ai experţilor Consiliului Europei.

La 14 martie 2011 a fost înregistrată Liga Islamică din Republica Moldova, astfel fiind atribuită personalitate juridică cultului musulman în Republica Moldova.

Revizuirea cadrului legal privind înregistrarea cultelor religioase şi privind părţile lor componente prin adoptarea Legii nr.278 din 27 decembrie 2011 pentru modificarea şi completarea Legii nr.125-XVI din 11 mai 2007 privind cultele religioase şi privind părţile lor componente.

La 25 ianuarie 2012 a fost adoptată Hotărîrea Guvernului cu privire la modificarea Planului de acţiuni privind susţinerea populaţiei de etnie romă din Republica Moldova pentru anii 2011-2015.

Ministerul Justiţiei a efectuat o analiză generală a legislaţiei şi practicii de aplicare a acesteia în domeniul libertăţii conştiinţei şi contribuţia lor la realizarea spiritului de toleranţă între confesiunile religioase din Republica Moldova.

În 2011, Ministerul Justiţiei a elaborat cu suportul PNUD Moldova studiul “Libertatea de conştiinţă, gîndire şi religie – actualitate şi perspective de reglementare”, care a inclus abordarea amendamentelor la Legea privind cultele religioase şi părţile lor componente.

Proiectul de lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.125-XVI din 11 mai 2007 privind libertatea de conştiinţă, de gîndire şi de religie a fost aprobat de Guvern la 11 noiembrie 2011 şi remis Parlamentului spre examinare şi adoptare în regim prioritar. Proiectul în cauză a fost adoptat de către Parlament la 27 decembrie 2011.

Ministerul Educaţiei

Ministerul Justiţiei

Acordarea timpului necesar pentru însuşirea limbii de stat

Neadmiterea discriminării pe bază de cunoaştere a limbii de stat în aplicarea drepturilor fundamentale

Dezvoltarea unei abordări multiculturale şi multidimensionale în domeniul educaţiei, în special în ceea ce priveşte predarea limbilor, istoriei şi a geografiei

Rezoluţia 1465 a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei

În 2003, Parlamentul a adoptat, prin Legea nr.546-XV din 19 decembrie 2003, Concepţia politicii naţionale a Republicii Moldova, care prevede utilizarea limbilor moldovenească şi rusă în toate sferele vieţii politice, economice, sociale şi culturale. Experţii Comisiei de la Veneţia au exprimat anumite rezerve faţă de consecinţele juridice ale acestui document.

În scop de realizare a integrării lingvistice mai eficiente a reprezentanţilor minorităţilor naţionale, Asociaţia Naţională a Trainerilor Europeni din Moldova, în comun cu Biroul Relaţii Interetnice şi cu suportul financiar al Înaltului Comisar OSCE pentru minorităţile naţionale, implementează proiectul de lungă durată “Instruirea lingvistică a minorităţilor naţionale din Republica Moldova”. Obiectivul acestui proiect este integrarea sociolingvistică şi profesională a reprezentanţilor minorităţilor naţionale din oraşele Chişinău, Comrat, Ceadîr-Lunga, Congaz, Basarabeasca, Taraclia, Vulcăneşti, Bălţi, Drochia, Soroca, Ocniţa şi Briceni şi îi vizează pe funcţionarii publici, poliţişti, medici şi jurişti.

În vederea asigurării dreptului de interpret/traducător al participanţilor în cadrul procesului judiciar şi a beneficierii participanţilor la proces de servicii calitative, a fost adoptată Legea nr.264-XVI din 11 decembrie 2008 privind autorizarea şi plata interpreţilor şi traducătorilor antrenaţi de Consiliul Superior al Magistraturii, de Ministerul Justiţiei, de organele procuraturii, organele de urmărire penală, instanţele judecătoreşti, de notari, avocaţi şi de executorii judecătoreşti şi Regulamentul privind organizarea activităţii interpreţilor şi traducătorilor antrenaţi de Consiliul Superior al Magistraturii, Ministerul Justiţiei, organele procuraturii, organele de urmărire penală, instanţele judecătoreşti, notari, avocaţi şi executorii judecătoreşti, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.459 din 5 august 2009. Actualmente, sînt autorizaţi 241 de traducători/interpreţi. Extrasul din Registrul de stat al interpreţilor şi traducătorilor autorizaţi este plasat pe site-ul Ministerului Justiţiei – http://www.justice.gov.md/ro/interpreti/

Ministerul Educaţiei

Ministerul Justiţiei

Crearea Grupului de lucru pentru examinarea şi perfecţionarea cadrului normativ privind organizarea activităţii interpreţilor şi traducătorilor antrenaţi de Consiliul Superior al Magistraturii, de Ministerul Justiţiei, de organele Procuraturii, organele de urmărire penală, instanţele judecătoreşti, de notari, avocaţi şi de executorii judecătoreşti

Modificarea, în caz de necesitate, a actelor normative în vigoare existente sau elaborarea altor acte normative relevante

Transferul izolatoarelor de detenţie preventivă în competenţa Ministerului Justiţiei

Recomandările Comitetului european pentru prevenirea torturii şi a pedepselor sau tratamentelor inumane sau degradante

Rezoluţia 1465 a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei

Rezoluţia 1572 a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei

Rezoluţia 1666 a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei

Ministerul Justiţiei

Transferul izolatoarelor de detenţie provizorie din subordinea Ministerului Afacerilor Interne în cea a Ministerului Justiţiei poate fi realizat odată cu construcţia şi darea în exploatare a caselor de arest. Izolatoarele de detenţie provizorie din subordinea Ministerului Afacerilor Interne nu pot fi preluate în starea actuală, deoarece se află în subsolurile şi demisolurile comisariatelor de poliţie, nu sînt şi nu pot fi dotate cu încăperi separate pentru şeful izolatorului, unitatea de gardă, asistenţa medicală, personalul de serviciu, pentru întîlnirile cu rudele şi avocaţii, pentru desfăşurarea acţiunilor de urmărire penală, păstrarea şi distribuirea hranei, precum şi cu camere de duş, curte de plimbare sau teren aferent pentru construcţia acesteia.

Obiectivul “Construcţia a 4 case de arest” a fost inclus în lista priorităţilor de politici în contextul de elaborare a Cadrului de cheltuieli pe termen mediu 2010-2012, fiind atribuit la Prioritatea nr.1:

Consolidarea statului democratic bazat pe supremaţia legii şi pe respectarea drepturilor omului. De menţionat că în penitenciarele nr.5 – Cahul, nr.11 – Bălţi, nr.13 – Chişinău şi nr.17 – Rezina au fost create condiţii pentru asigurarea executării arestului contravenţional.

În privinţa realizării obiectivului “Construcţia a 4 case de arest” au fost desfăşurate următoarele activităţi:

a) evaluarea necesităţii construcţiei caselor de arest, amplasamentul acestora şi costul, conform devizului de proiect. Schema de amplasare a caselor de arest este următoarea: Edineţ, Ungheni, Căuşeni, Comrat. Schema de amplasare a fost coordonată cu Procuratura Generală, Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei şi cu Ministerul Afacerilor Interne;

b) elaborarea de către Institutul Naţional de Cercetări şi Proiectări “Urbanproiect” a proiectului-tip “Casa de arest”, care a fost verificat şi expertizat de către Direcţia verificare şi expertizare a proiectelor în construcţie a Ministerului Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului;

c) solicitarea asistenţei financiare externe pentru construcţia caselor de arest (OSCE, Comisia Europeană, Consiliul Europei, Guvernul SUA, Guvernul Ungariei);

d) identificarea terenului pentru construcţia casei de arest în oraşul Comrat;

e) organizarea şi desfăşurarea negocierilor cu Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare.

În pofida faptului că lipsa mijloacelor financiare împiedică iniţierea construcţiei caselor de arest, sînt desfăşurate acţiuni alternative necesare de preluare a executării arestului contravenţional de la instituţiile subordonate Ministerului Afacerilor Interne şi de transmitere a acesteia către instituţiile penitenciare subordonate Ministerului Justiţiei. În acest sens, au fost create în penitenciarele nr.5 – Cahul, nr.11– Bălţi, nr.13 – Chişinău şi nr.17 – Rezina condiţii pentru asigurarea executării arestului contravenţional (la data de 9 martie 2011 în instituţiile subordonate Ministerului Justiţiei se aflau 29 de persoane în arest contravenţional). Persoanele cărora li s-a aplicat sancţiunea de arest contravenţional imediat din instanţa de judecată sînt escortate în instituţiile penitenciare. De asemenea, în Planul de activitate al Guvernului Republicii Moldova pentru anii 2011-2014 este preconizată construcţia unei case de arest pentru care au fost alocate 10000000 de lei din bugetul de stat pentru anul 2012, precum şi crearea sectoarelor de detenţie specializate în cadrul instituţiilor penitenciare pentru executarea arestului preventiv şi contravenţional.

Finisarea reparaţiei în izolatoarele de detenţie provizorie (IDP) ale comisariatelor de poliţie Ştefan Vodă, Glodeni, Călăraşi, Căuşeni şi Bălţi

Elaborarea şi realizarea unui proiect comun cu PNUD privind dotarea IDP cu sisteme video de supraveghere cu înregistrare în regim non-stop

Actualmente, izolatoarele de detenţie provizorie ale Ministerului Afacerilor Interne sînt utilizate doar pentru:

asigurarea plasării şi deţinerii persoanelor reţinute conform prevederilor art.166 al Codului de procedură penală (bănuite de comiterea crimelor, reţinute pentru 72 de ore);

internarea staţionară a prevenitului sau internarea în alte instituţii curative ale organelor de ocrotire a sănătăţii la solicitarea urgenţei medicale;

efectuarea acţiunilor de urmărire penală prevăzute la art.122 al Codului de procedură penală;

efectuarea expertizelor în afara izolatoarelor de detenţie provizorie;

prezentarea persoanei arestate penal în instanţa de judecată;

prelungirea termenului de arest preventiv;

efectuarea acţiunilor de urmărire penală prevăzute la art.116 al Codului de procedură penală.

Actualmente, din cauza condiţiilor existente necorespunzătoare, rămîne sistată activitatea a 9 izolatoare de detenţie provizorie din cadrul comisariatelor de poliţie din Ştefan Vodă, Glodeni, Ialoveni, Străşeni, Donduşeni, Criuleni, Călăraşi, Dubăsari şi ale Direcţiei generale servicii operative a Departamentului poliţie.

În conformitate cu prevederile Hotărîrii Guvernului nr.511 din 22 iunie 2010 privind alocarea mijloacelor financiare, din fondul de rezervă al Guvernului, Ministerului Afacerilor Interne i-a fost alocată suma de 2200000 de lei pentru efectuarea reparaţiilor capitale şi ajustarea minimului necesar de celule în 30 de izolatoare de detenţie provizorie, cu suspendarea activităţii a 74 de celule din cadrul tuturor izolatoarelor de detenţie provizorie, lăsînd active doar 199 de celule. Datorită lucrărilor efectuate, a fost posibilă reînceperea activităţii izolatoarelor de detenţie provizorie din Ceadîr-Lunga şi Leova. S-au creat condiţii optime de igienă, de acordare a asistenţei medicale, de asigurare a întrevederilor confidenţiale şi nelimitate cu apărătorii, a fost îmbunătăţită alimentaţia deţinuţilor etc.

În cadrul Ministerului Afacerilor Interne a fost instituită şi activează direcţia care supraveghează izolatoarele de detenţie provizorie.

La finele anului 2009 au fost date în exploatare:

blocul medical cu sector pentru mame cu copii şi curţile de plimbare pentru acestea din Penitenciarul nr.7 – Rusca;

izolatorul disciplinar cu capacitatea de 60 de locuri din Penitenciarul nr.9 – Pruncul, care este utilizat şi ca sector pentru deţinerea persoanelor în regim iniţial;

căminul pentru mame cu copii din Penitenciarul nr.16 – Pruncul, prevăzut pentru 12 mame cu copii în vîrstă de pînă la 3 ani;

turnul de apă din Penitenciarul nr.4 – Cricova;

alte lucrări executate în scop de îmbunătăţire a condiţiilor de detenţie în anul 2009 şi în primul trimestru al anului 2010: construcţia mini-cazangeriilor şi reparaţia capitală a sistemelor de încălzire din penitenciarele nr.6 – Soroca, nr.9 – Pruncul, nr.15 – Cricova şi nr.18 – Brăneşti. Au fost efectuate lucrări de înlocuire a reţelelor termice în blocul de regim nr.2 al Penitenciarului nr.17 – Rezina şi ale blocului administrativ al Penitenciarului nr.4 – Cricova.

În Penitenciarul nr.6 – Soroca au fost instalate 2 boilere cu capacitatea de 3000 de litri fiecare pentru asigurarea deţinuţilor cu apă caldă.

A fost reconstruită o minicazangerie ce alimentează cu agent termic punctul medical şi izolatorul de pedeapsă al instituţiei; a fost reconstruită cazangeria blocurilor de boli contagioase şi de psihoneurologie, cu conectarea în paralel a cazanelor în Penitenciarul nr.16 – Pruncul.

Reparaţia transformatoarelor de putere din Penitenciarul nr.1 – Taraclia şi din Penitenciarul nr.18 – Brăneşti. Au fost reparate capital motoarele electrice ale pompelor de reţea din penitenciarele nr.6 – Soroca, nr.13 – Chişinău şi nr.17 – Rezina.

Construcţia acoperişului: blocului de regim nr.2 al Penitenciarului nr.4 – Cricova, al şcolii-cămin din incinta Penitenciarului nr.9 – Pruncul şi al blocului serviciului medical din incinta Penitenciarului nr.18 – Brăneşti. De asemenea, a fost reparat capital acoperişul şcolii Penitenciarului nr.2 – Lipcani, al izolatorului disciplinar din Penitenciarul nr.3 – Leova şi al blocului de regim nr.2 din Penitenciarul nr.17 – Rezina.

S-a realizat reparaţia băilor din penitenciarele nr.3 – Leova, nr.5 – Cahul, nr.6 – Soroca, nr.16 – Pruncul, nr.17 – Rezina; reconstrucţia sistemului de canalizare şi alimentare cu apă; construcţia staţiei de purificare a apelor reziduale, sonda arteziană pentru apă potabilă şi rezervorul pentru apă potabilă din incinta Penitenciarului nr.7 – Rusca.

În 2010, la capitolul investiţii capitale şi reparaţii capitale, s-au realizat următoarele:

au continuat lucrările de reconstrucţie a blocului de regim nr.1 pentru deţinerea condamnaţilor pe viaţă în Penitenciarul nr.1 – Taraclia;

a fost finalizată reparaţia capitală a încăperilor izolatorului disciplinar din Penitenciarul nr.4 – Cricova;

a fost dată în exploatare staţia de purificare a apelor reziduale pentru necesităţile Penitenciarului nr.7 – Rusca;

a fost reparat sectorul de detenţie pentru minori din Penitenciarul nr.13 – Chişinău, cu crearea a 5 celule cu cerinţe minime de trai.

La compartimentul reparaţii curente, Departamentul Instituţiilor Penitenciare a achiziţionat şi a distribuit în subdiviziuni materiale de construcţie în sumă de circa 1600000 de lei: ciment – 80 t, var stins – 60 t, vopsea – 2000 kg, foi de ardezie – 1000 bucăţi, bitum – 5 t, ruberoid – 1000 m², linocrom – 1000 m², rubemast – 2000 m², scîndură –30 m³, sticlă – 600 m², metal – 1,5 t, ţevi – 15,8 t, electrozi – 1500 kg, amestec uscat – 20 t, materiale electrice.

Aceasta a dat posibilitatea de a desfăşura lucrări de reparaţie curentă în toate instituţiile penitenciare, şi anume în:

Penitenciarul nr.3 – Leova – sînt finalizate lucrările de reparaţie a încăperii spălătoriei, a încăperilor izolatorului disciplinar şi a acoperişului acestuia din foi de ardezie; este reparat capital acoperişul sectorului nr.4 cu membrane bituminoase;

Penitenciarul nr.4 – Cricova – sînt finalizate lucrările de reparaţie curentă a acoperişurilor blocurilor de regim, deteriorate de diferite obiecte aruncate din afara penitenciarului;

Penitenciarul nr.5 – Cahul – au fost repartizate foi de ardezie şi lemn pentru construcţia acoperişului depozitului agroalimentar (lucrările sînt finalizate);

Penitenciarul nr.6 – Soroca – sînt finalizate lucrările de reparaţie a băii pentru deţinuţi; a acoperişului depozitului agroalimentar, al blocului medical; a gărzii şi acoperişului blocului administrativ din membrane bituminoase; este reparată încăperea bucătăriei pentru prepararea hranei;

Penitenciarul nr.8 – Bender – au fost repartizate membrane bituminoase pentru reparaţia blocului administrativ (lucrările sînt finalizate);

Penitenciarul nr.9 – Pruncul – sînt finalizate lucrările de reparaţie cu membrane bituminoase a acoperişului blocului administrativ, a acoperişului şcolii-cămin şi a acoperişului băii şi al spălătoriei;

Penitenciarul nr.10 – Goian – reparaţie a acoperişului izolatorului disciplinar;

Penitenciarul nr.11 – Bălţi – sînt reparate acoperişurile depozitelor agroalimentare, iar gardul de protecţie din zidărie de blocuri de calcar urmează a fi finalizat pînă la finele lunii octombrie 2012;

Penitenciarul nr.13 – Chişinău – sînt finalizate lucrările de reparaţie a acoperişului bucătăriei;

Penitenciarul nr.16 – Pruncul – sînt finalizate lucrările de reparaţie a acoperişului sectorului de detenţie a bolnavilor de tuberculoză; recent a fost finalizat acoperişul farmaciei;

Penitenciarul nr.17 – Rezina – sînt finalizate lucrările de reparaţie a acoperişului blocului nr.3;

Penitenciarul nr.18 – Brăneşti – sînt finalizate lucrările de reparaţie a 3 celule din incinta carcerei.

Pentru îmbunătăţirea condiţiilor comunale şi de trai ale deţinuţilor, în anul 2011 s-au efectuat lucrări de construcţie capitală şi curentă în penitenciare, precum şi alte activităţi menite să amelioreze condiţiile de detenţie.

La capitolul investiţii capitale şi reparaţii capitale s-au realizat:

reconstrucţia Penitenciarului nr.1 – Taraclia, blocul de regim nr.1, lucrările au fost demarate în luna iunie 2010; la moment, de către întreprinzător sînt efectuate circa 90% din lucrările de construcţie-montaj;

la 2 noiembrie 2011 a fost dată în exploatare cazangeria cu gaze naturale pentru Penitenciarul nr.17 – Rezina;

lucrările de reparaţie capitală a blocului de psihoneurologie din incinta Penitenciarului nr.16 – Pruncul. La moment, se efectuează lucrări de construcţie în baza documentaţiei de proiect. Finalizarea lucrărilor este prevăzută pentru finele trimestrului III al anului 2012.

La capitolul reparaţii curente: pentru executarea lucrărilor de reparaţie curentă a obiectelor din sistemul penitenciar, în anul 2011 s-au alocat mijloace financiare în sumă de 1600000 de lei.

Aceasta a permis executarea lucrărilor de reparaţie curentă a clădirilor şi edificiilor de pază din cadrul sistemului penitenciar şi, în special, realizarea obiectivelor pentru pregătirea către perioada toamnă-iarnă 2011-2012.

Adoptarea modificărilor în legislaţia cu privire la organizarea judiciară, statutul magistraţilor, la Consiliul Superior al Magistraturii, Curtea Constituţională numai după recepţionarea şi examinarea recomandărilor experţilor Consiliului Europei

Transmiterea spre expertiză Consiliului Europei a proiectelor de legi în domeniul sistemului judiciar înainte de adoptarea lor finală

Rezoluţia 1465 a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei

Rezoluţia 1572 a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei

Rezoluţia 1666 a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei

Rezoluţia 1692 a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei

Ca urmare a recomandărilor Consiliului Europei, a fost revizuit un pachet de legi cu privire la sistemul judecătoresc. În temeiul Legii nr.174-XVI din 22 iulie 2005 au fost operate modificări în Legea privind organizarea judecătorească, Legea cu privire la statutul judecătorului şi în Legea cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii, care reflectă următoarele recomandări ale experţilor Consiliului Europei:

Modificarea componenţei Consiliului Superior al Magistraturii: a fost modificată procedura de alegere a membrilor Consiliului Superior al Magistraturii – este introdus institutul detaşării judecătorilor pentru activitate în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii în baza principiului de rotaţie.

Numirea judecătorilor: a fost perfecţionată procedura de numire a judecătorilor; Preşedintele Republicii Moldova are dreptul de a respinge o singură dată candidatura prezentată de Consiliul Superior al Magistraturii pentru funcţia de judecător, respingerea fiind motivată.

Confirmarea judecătorilor: toate procedurile sînt reglementate de legislaţie.

Consiliul Superior al Magistraturii

Parlamentul

Sporirea eficienţei şi profesionalismului judecătorilor, inclusiv prin instruirea acestora

Crearea Institutului Naţional de Justiţie

Majorarea numărului de judecători în scop de procesare a dosarelor în termen rezonabil în conformitate cu art.6 al Convenţiei europene

Garantarea dreptului la un proces echitabil şi dreptului la recurs efectiv

Numirea preşedinţilor şi a vicepreşedinţilor instanţelor judecătoreşti: Preşedintele Republicii Moldova are dreptul de a respinge motivat doar o singură dată numirea candidaturii pentru funcţia de preşedinte şi de vicepreşedinte al instanţei judecătoreşti, propusă de Consiliul Superior al Magistraturii. La prezentarea repetată, Preşedintele emite decret privind numirea în funcţie. Aceleaşi cerinţe se aplică pentru numirea în funcţie a preşedintelui şi a vicepreşedintelui Curţii Supreme de Justiţie.

Cu susţinerea Consiliului Europei, în noiembrie 2007 a fost întemeiat Institutul Naţional de Justiţie.

Prin Hotărîrea Parlamentului nr.174 din 19 iulie 2007 a fost aprobată Strategia de consolidare a sistemului judecătoresc şi Planul de acţiuni pentru implementarea strategiei de consolidare a sistemului judecătoresc.

În scop de asigurare a accesibilităţii la procesul de justiţie, au fost diminuate impedimentele de ordin economic-financiar. Astfel, prin Legea nr.90 din 20 mai 2010 pentru completarea articolului 3 din Legea taxei de stat nr.1216-XII din 3 decembrie 1992 a fost plafonată suma maximă ce ar putea fi achitată cu titlu de taxă de stat, constituind drept o garanţie a accesului la justiţie pentru persoanele care, din considerente financiare, nu-şi pot valorifica un drept sau un interes legitim.

De asemenea, în scop de asigurare a imparţialităţii şi independenţei judecătorilor în procesul de examinare a cauzelor, precum şi de perfecţionare a mecanismului de tragere la răspundere a judecătorilor, de evitare a imixtiunii în activitatea acestora, a fost adoptată Legea nr.152 din 8 iulie 2010 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative (Legea nr.544-XIII din 20 iulie 1995 cu privire la statutul judecătorului, Legea nr.950-XIII din 19 iulie 1996 cu privire la colegiul disciplinar şi la răspunderea disciplinară a judecătorilor şi Legea nr.947-XIII din 19 iulie 1996 cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii). În ansamblu, Legea vizează următoarele probleme conceptuale:

crearea mecanismelor pentru evitarea influenţelor asupra judecătorilor în procesul de examinare a cauzelor, fiind instituită obligaţia pentru judecători de a informa, în scris, pe preşedintele instanţei judecătoreşti unde aceştia activează şi Consiliul Superior al Magistraturii despre orice tentativă de a fi influenţat în procesul de examinare a cauzelor;

amendarea listei abaterilor disciplinare, prevăzute la art.22 din Legea cu privire la statutul judecătorului, fiind completată cu litera h²) (nepublicarea, din motive imputabile judecătorului, a hotărîrii judecătoreşti pe pagina-web din internet a instanţei judecătoreşti prin intermediul Programului Computerizat de Gestionare a Dosarelor);

modificarea procedurii disciplinare (art.18 al Legii cu privire la colegiul disciplinar şi răspunderea disciplinară a judecătorilor) prin acordarea persoanei care a depus plîngerea ce a constituit drept temei pentru intentarea procedurii disciplinare a dreptului de a da explicaţii în şedinţa colegiului disciplinar, dacă acesta consideră necesar.

De asemenea, în scop de asigurare a eficienţei şi independenţei justiţiei, a fost adoptată Hotărîrea Parlamentului nr.39 din 18 martie 2010 pentru aprobarea Concepţiei privind finanţarea sistemului judecătoresc, care reflectă evaluarea generală a mecanismului de finanţare a sistemului judecătoresc prin:

estimarea totalului bugetelor instanţelor judecătoreşti ţinînd cont de compartimentele: bugetul operaţional şi bugetul capital;

stabilirea unor criterii unice de percepere a taxelor pentru anumite servicii;

gestionarea sistemelor informaţionale ale instanţelor judecătoreşti;

consolidarea capacităţii de administrare a unui sistem de finanţare transparent.

Implementarea deplină a sistemului de înregistrare audio a şedinţelor de judecată “Femida”, inclusiv în instanţele judecătoreşti din municipiul Chişinău

Elaborarea şi aplicarea unui sistem de criterii obiective şi transparente la formarea bugetelor capitale şi operaţionale ale instanţelor judecătoreşti

Elaborarea şi aplicarea unor indicatori cantitativi şi calitativi ai volumului de lucru pentru instanţele judecătoreşti

Perfecţionarea procedurii de evaluare profesională a judecătorilor

Îmbunătăţirea condiţiilor de lucru ale judecătorilor, instruirea şi perfecţionarea metodelor de lucru ale acestora prin asigurarea cu sedii şi săli de şedinţă, dotarea materială şi tehnică (computere, aparataj de înregistrare, acces computerizat la baza de date etc.)

În ultimii ani, conform Planului Preliminar de Ţară al Republicii Moldova în cadrul Programului SUA “Provocările Mileniului”, toate instanţele judecătoreşti au fost dotate cu echipament tehnic: computere, imprimante, scanere, servere etc. De asemenea, a fost creat şi implementat sistemul informaţional judiciar ce cuprinde Programul Integrat de Gestionare a Dosarelor, sistemul de înregistrare audio a şedinţelor de judecată “Femida” şi paginile-web ale instanţelor judecătoreşti. Pentru implementarea sistemului informaţional judiciar, cadrele instanţelor judecătoreşti au fost instruite în materia utilizării softurilor specializate.

Informatizarea sistemului judecătoresc are impact pozitiv considerabil asupra transparenţei actului de justiţie, echităţii procesului de judecată şi, prin urmare, reprezintă un factor de sporire a încrederii populaţiei în sistemul judecătoresc.

În scop de perfecţionare a raportării statistice, cu susţinerea Programului de Asistenţă Rapidă pentru o Bună Guvernare în Moldova, a fost elaborat modulul statistic revăzut, care este total automatizat. Acesta este încorporat în versiunea a III-a a Programului Integrat de Gestionare a Dosarelor.

În scop de perfecţionare a raportării statistice, Departamentul de administrare judecătorească perfecţionează formularul-tip de ţinere a evidenţei statisticii judiciare.

De asemenea, Departamentul de administrare judecătorească acordă asistenţă metodică colaboratorilor instanţelor judecătoreşti în materie diversă: utilizarea Programului Integrat de Gestionare a Dosarelor, ţinerea lucrărilor de secretariat, evidenţa statistică, elaborarea şi gestionarea bugetului etc.

Pentru optimizarea procedurilor în instanţele judecătoreşti şi reducerea stocului de dosare, cu susţinerea Misiunii Norvegiene de Experţi pentru Promovarea Supremaţiei Legii în Republica Moldova NORLAM, este implementat proiectul “Şedinţe de judecată consecutive”. În perioada anilor 2011-2012, acest proiect s-a extins în Judecătoria Ialoveni.

Totodată, în cadrul grantului “Reforma instanţelor judecătoreşti”, finanţat din mijloacele Fondului Dezvoltării Instituţionale al Băncii Mondiale, au fost executate trei rapoarte pe următoarele componente:

evaluarea sistemului de organizare a instanţelor judecătoreşti şi înaintarea măsurilor pentru modernizarea calităţii actului judiciar în Republica Moldova;

elaborarea unui sistem de evaluare şi management al performanţei şi evaluarea resurselor umane necesare pentru sistemul judiciar din Republica Moldova;

optimizarea procedurilor în instanţele judecătoreşti economice.

Pentru sporirea transparenţei actului de justiţie, cu suportul proiectului “Suport pentru implementarea Strategiei naţionale de dezvoltare”, a fost elaborat conceptul de politică publică “Elaborarea unui mecanism de asigurare a transparenţei actului de justiţie”. În procesul de elaborare a proiectului documentului a fost aplicată metodologia de evaluare ex-ante a impactului politicilor publice.

Toate instanţele judecătoreşti au acces la reţeaua internet şi pot accesa Registrul de stat al actelor juridice ale Republicii Moldova http://lex.justice.md/.

În scop de îmbunătăţire a finanţării sistemului judecătoresc, Parlamentul a aprobat Concepţia privind finanţarea sistemului judecătoresc (Hotărîrea Parlamentului nr.39 din 18 martie 2010), care reiterează angajamentele asumate de Republica Moldova vizavi de Consiliul Europei, aprobate de Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei în anul 2007, precum şi recomandările Consiliului Europei privind alocarea pentru finanţarea justiţiei a unui cuantum procentual de 1,5% – 2% din bugetul de stat pentru cheltuieli operaţionale şi pentru reparaţii capitale (Ministerul Justiţiei).

În vederea realizării Concepţiei privind finanţarea sistemului judecătoresc a fost aprobat Planul de acţiuni pentru realizarea Concepţiei privind finanţarea sistemului judecătoresc pe anii 2010-2013 (Hotărîrea Guvernului nr.803 din 7 septembrie 2010). Obiectivele trasate în Planul respectiv au drept scop ameliorarea mecanismului de finanţare a sistemului judecătoresc prin măsuri de ordin legislativ şi organizatoric.

Cu suportul Programului de Asistenţă Rapidă pentru o Bună Guvernare în Moldova a fost elaborat sistemul de ponderare a dosarelor. Acesta a fost încorporat în versiunea a III-a a Programului Integrat de Gestionare a Dosarelor. Graţie repartizării dosarelor după gradele de complexitate, volumul de lucru per judecător va fi relativ uniform, iar procesul ca atare mai echitabil. Acest modul revăzut elimină factorul uman în procesul de distribuire a dosarelor pentru examinarea de către judecători.

Pa parcursul anului 2010 au fost întreprinse mai multe acţiuni în vederea consolidării organizatorico-funcţionale a sistemului judecătoresc.

Menţinerea sistemului informaţional judecătoresc este efectuată de către ÎS “Centrul de Telecomunicaţii Speciale”.

În a doua jumătate a anului 2010 au fost organizate deplasări a două grupuri de lucru, formate din reprezentanţi ai Ministerului Justiţiei, Consiliului Superior al Magistraturii şi ai Programului de Asistenţă Rapidă pentru o Bună Guvernare în Moldova, în toate instanţele judecătoreşti. Ulterior a fost elaborat un raport constatările căruia servesc pentru îmbunătăţirea funcţionării sistemului informaţional judecătoresc, precum şi pentru perfecţionarea Programului Integrat de Gestionare a Dosarelor.

Cu suportul Programului de Asistenţă Rapidă pentru o Bună Guvernare în Moldova este perfecţionat modulul statistic care a fost încorporat în versiunea a III-a a Programului Integrat de Gestionare a Dosarelor.

În partea ce ţine de instruirea utilizatorilor Sistemului informaţional judecătoresc au fost întreprinse următoarele acţiuni.

În perioada 22-26 noiembrie 2010, cu suportul Programului de Asistenţă Rapidă pentru o Bună Guvernare în Moldova au fost instruiţi administratorii paginilor-web ale tuturor instanţelor judecătoreşti solicitante.

În perioada august – decembrie 2010, a fost efectuată o rundă de instruiri privind utilizarea sistemului de înregistrare audio a şedinţelor de judecată “Femida” la toate instanţele judecătoreşti.

Concomitent, utilizatorilor Sistemului informaţional judecătoresc din cadrul instanţelor judecătoreşti li se oferă, la solicitare, asistenţă metodică de către colaboratorii Departamentului de administrare judecătorească.

Între 28 februarie – 4 martie 2011, cu suportul Programului de Asistenţă Rapidă pentru o Bună Guvernare în Moldova, şi-a desfăşurat lucrările seminarul “Planificarea bugetară în instanţele de judecată. Metodologia de planificare a cheltuielilor operaţionale şi capitale”.

Începînd cu 21 martie 2011, conform Planului de formare continuă, în acelaşi domeniu urmează a fi instruiţi preşedinţii şi consilierii instanţelor de judecată.

Cu suportul Programului de Asistenţă Rapidă pentru o Bună Guvernare în Moldova a fost elaborat Raportul privind rezultatele evaluării implementării sistemului de înregistrare audio a şedinţelor de judecată “Femida” în instanţele judecătoreşti din ţară. Concomitent, Departamentul de administrare judecătorească a elaborat o generalizare a deficienţelor în aplicarea sistemului “Femida”. În temeiul acestor informaţii a fost iniţiată o colaborare strînsă cu instanţele judecătoreşti din municipiul Chişinău în vederea utilizării mai active a sistemului nominalizat.

În scop de identificare a mijloacelor financiare necesare achiziţionării suplimentare a echipamentului şi a altor instrumente necesare bunei funcţionări a instanţelor judecătoreşti, au fost elaborate mai multe propuneri de proiecte. Acestea au fost înaintate Ministerului Afacerilor Externe al României, Guvernului Japoniei, Agenţiei SUA pentru Dezvoltare (USAID).

Rezoluţia 1666 a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei

Prin Hotărîrea Guvernului nr.129 din 15 februarie 2000, au fost aprobate Regulamentul de activitate a Ministerului Justiţiei, structura aparatului central al ministerului, lista instituţiilor subordonate ministerului, precum şi lista întreprinderilor monitorizate de către minister.

În ansamblu, au fost efectuate următoarele restructurări:

transferul în subordinea Ministerului Justiţiei a Serviciului Stare Civilă şi a Camerei Înregistrării de Stat (Hotărîrea Guvernului nr.693 din 17 noiembrie 2009);

instituirea Departamentului de administrare judecătorească, subordonat Ministerului Justiţiei, responsabil pentru asigurarea organizatorică, administrativă şi financiară a judecătoriilor şi curţilor de apel (Hotărîrea Guvernului nr.670 din 15 iunie 2007). În acelaşi timp, prin Hotărîrea Guvernului nr.1202 din 6 noiembrie 2007, a fost aprobat Regulamentul Departamentului de administrare judecătorească şi structura acestuia. Instituirea Departamentului a fost prevăzută şi în Planul de implementare a Strategiei de reformă a administraţiei publice centrale în Republica Moldova, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.1402 din 30 decembrie 2005 şi în Planul detaliat de implementare a Strategiei de reformă a administraţiei publice centrale pentru anul 2007, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.54 din 18 ianuarie 2007.

Consiliul Superior al Magistraturii

Parlamentul

Necesitatea instituirii Departamentului de administrare judecătorească a rezultat şi din recomandările Adunării Parlamentare a Consiliului Europei privind funcţionarea instituţiilor democratice din Republica Moldova – Recomandarea nr.1468 (2005), Rezoluţia nr.1721 (2005).

În temeiul Legii nr.174-XVI din 22 iulie 2005 au fost operate unele modificări vizînd Consiliul Superior al Magistraturii.

În scop de consolidare a Consiliului Superior al Magistraturii, prin Legea nr.306-XVI din 25 decembrie 2008, au fost efectuate modificări în Legea nr.947-XIII din 19 iulie 1996. În vederea excluderii interesului corporativ, în componenţa numerică a Consiliului Superior al Magistraturii au fost incluşi 4 profesori titulari (anterior fiind 2) şi 5 judecători (anterior fiind 7). Pentru sporirea capacităţii funcţionale a Consiliului Superior al Magistraturii, membrii acestuia, cu excepţia membrilor de drept, nu pot exercita o altă activitate remunerată decît didactică şi ştiinţifică.

Iniţial, Legea cu privire la avocatură a fost perfecţionată în conformitate cu recomandările expuse în cadrul şedinţelor comune cu experţii Consiliului Europei din 12-13 septembrie 2005. Chiar şi după implementarea unor asemenea recomandări din 2005, 2008 şi 2009, s-a constatat necesitatea reformării instituţiei avocaturii. Prin Ordinul ministrului justiţiei nr.376 din 6 octombrie 2009 a fost instituit un grup de lucru, format din reprezentanţii Ministerului Justiţiei, Baroului Avocaţilor, Consiliului Naţional pentru Asistenţă Juridică Garantată de Stat, Biroului Asociat de Avocaţi “Avocaţii Publici” şi ai Programului Drept al Fundaţiei “Soros-Moldova”, care a elaborat proiectul de lege pentru modificarea şi completarea unor acte legislative, proiect prin care se operează modificări şi în Legea cu privire la avocatură.

La 28 mai 2010, Parlamentul a adoptat Legea nr.102 pentru modificarea şi completarea Legii nr.1260-XV din 19 iulie 2002 cu privire la avocatură, realizînd astfel reformarea instituţiei avocaturii prin:

crearea unei structuri funcţionale a organului profesional care să reprezinte efectiv interesele profesiei de avocat şi să asigure o coordonare eficientă a acestei profesii;

intensificarea responsabilităţii avocaţilor faţă de clienţi;

ajustarea instituţiei reprezentării în instanţele judecătoreşti la standarde etice şi deontologice;

revizuirea mecanismului de admitere în profesie;

sporirea gradului de competenţă şi eficienţă a activităţii desfăşurate de către avocaţi prin asigurarea instruirii continue a acestora;

schimbarea statutului avocatului stagiar cu implementarea unui program diversificat de instruire ce urmează a fi implementat prin îmbinarea pregătirii teoretice şi practice;

instituirea unor garanţii suplimentare pentru exercitarea profesiei de avocat.

Elaborarea unui mecanism de transmitere spre expertizare şi de implementare a recomandărilor

Informarea în timp, cu regularitate şi în mod exhaustiv a Consiliului Europei privind implementarea recomandărilor de expertiză

Întreprinderea măsurilor pentru aplicarea eficientă a legislaţiei prin adoptarea actelor normative (regulamente, instrucţiuni etc.) relevante în acest sens, precum şi prin dezvoltarea capacităţilor instituţionale şi asigurarea resurselor umane în acest scop

De asemenea, legile adoptate pot fi îmbunătăţite prin aplicarea standardelor şi recomandărilor experţilor Consiliului Europei (în special cadrul normativ vizînd sistemul judiciar, educaţia, procuratura, partidele politice şi autonomia locală)

Recomandarea 1721 a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei

Rezoluţia 1572 a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei

Expertizarea legislativă şi implementarea recomandărilor constituie un proces continuu şi progresiv, de aceea procesul nu poate fi atribuit angajamentelor de aderare ale Republicii Moldova şi, respectiv, nu poate condiţiona finalizarea monitorizării ţării noastre.

Parlamentul

Crearea mijloacelor de recurs efectiv contra folosirii excesive a forţei şi violenţei de către angajaţii organelor de poliţie

Instruirea/formarea colaboratorilor de poliţie în scop de asigurare a respectării normelor Codului european de etică a poliţistului, cuprinse în Recomandarea 10 (2001) a Comitetului de Miniştri

Rezoluţia 1692 a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei

Ministerul Afacerilor Interne

Procuratura Generală

Rapoartele Comitetului european pentru prevenirea torturii şi a pedepselor sau tratamentelor inumane sau degradante din anii 1998, 2000, 2001, 2004, 2005, 2006, 2007, 2009, 2010 şi 2011

În cadrul Procuraturii Generale a fost instituită o secţie abilitată cu examinarea cazurilor de tortură.

Ministerul Afacerilor Interne

Procuratura Generală

Departamentul Instituţiilor Penitenciare

Centrul pentru Drepturile Omului

În calitate de stat membru al Consiliului Europei, parte la Convenţia europeană pentru drepturile omului şi la alte instrumente relevante, Republica Moldova a aderat la valorile şi standardele acestora, inclusiv la interzicerea absolută a torturii şi a altor forme de rele tratamente.

În hotărîrile pronunţate pe cazuri de tortură sau rele tratamente, Curtea europeană pentru drepturile omului menţionează că articolul 3 al Convenţiei europene pentru drepturile omului consfinţeşte una dintre cele mai fundamentale valori ale unei societăţi democratice şi nu există nicio clauză, oricît de însemnată ar putea fi ea, care ar permite unele excepţii de la norma care interzice în termeni absoluţi tortura, pedepsele şi tratamentele inumane ori degradante.

Pentru ajustarea documentaţiei de serviciu din izolatoarele de detenţie provizorie la standardele internaţionale, în dosarele personale ale deţinuţilor se conţin drepturile şi obligaţiile persoanelor arestate penal şi contravenţional, care sînt aduse la cunoştinţă acestora contra semnătură.

În conlucrare cu Centrul pentru Drepturile Omului din Moldova au fost elaborate şi repartizate în comisariatele teritoriale de poliţie recomandări privind drepturile persoanelor reţinute, buletinul informativ al instituţiei avocaţilor parlamentari şi broşuri cu privire la mecanismul naţional de prevenire a torturii.

În sediile comisariatelor de poliţie, prioritar în locurile de acces liber al cetăţenilor, au fost amplasate panouri informative pe care sînt afişate extrase din legi şi acte normative cu privire la drepturile şi obligaţiile contravenienţilor, bănuiţilor, învinuiţilor şi persoanelor reţinute sau arestate.

Prin Ordinul Ministerului Afacerilor Interne nr.417 din 13 decembrie 2010 au fost introduse modificări în actele normative departamentale, prin care administraţia locurilor de detenţie ale Ministerului Afacerilor Interne este obligată să acorde întrevederi persoanelor reţinute şi arestate şi apărătorului lor în intervalul orelor 6.00-22.00, inclusiv sîmbătă şi duminică, precum şi se confirmă dreptul apărătorului de a avea întrevederi cu bănuitul, inculpatul, învinuitul, fără a se limita numărul şi durata acestora, de a lua cunoştinţă cu materialele prezentate în judecată de către organul de urmărire penală pentru confirmarea reţinerii sau necesitatea arestării.

Implementarea deplină şi promptă a recomandărilor Comitetului european pentru prevenirea torturii şi a pedepselor sau tratamentelor inumane sau degradante şi crearea unui mecanism naţional de prevenire care ar întruni cerinţele fixate în Protocolul opţional la Convenţia internaţională împotriva torturii şi altor pedepse ori tratamente cu cruzime, inumane sau degradante

Facilitarea accesului avocaţilor parlamentari în toate locurile de detenţie

A fost elaborat Regulamentul privind criteriile de evaluare a activităţii organelor afacerilor interne, aprobat prin Ordinul Ministerului Afacerilor Interne nr.164 din 26 mai 2010, axate pe percepţia cetăţenilor despre calitatea serviciilor prestate de poliţie, pe excluderea indicilor cantitativi şi aprecierea activităţii conform procentului de descoperire a infracţiunilor, precum şi pe plasarea accentului pe calitatea măsurilor efectuate. Regulamentul în cauză a fost supus testării pe parcursul anului 2010 şi în trimestrul I al anului 2011 în vederea ajustării acestuia şi elaborării mecanismelor eficiente de implementare a criteriilor noi-stabilite.

Art.298 alin.(4) din Codul de procedură penală prevede expres că orice declaraţie, plîngere sau alte circumstanţe ce oferă temei pentru a presupune că persoana a fost supusă acţiunilor de tortură, tratament inuman sau degradant urmează a fi examinate de procuror.

La 24 mai 2010, Procuratura Generală a instituit Secţia pentru combaterea torturii.

Rapoartele Comitetului european pentru prevenirea torturii şi a pedepselor sau tratamentelor inumane sau degradante, precum şi răspunsurile Guvernului pe marginea acestora sînt publicate periodic, inclusiv au fost publicate ultimele rapoarte ale vizitei raportorilor Comitetului European din iunie 2011. Mai mult, la întrunirea unui grup de lucru organizat de către Ministerul Justiţiei unde au participat reprezentanţi ai Procuraturii Generale, Ministerului Afacerilor Interne şi ai Departamentului Instituţiilor Penitenciare s-a convenit asupra simplificării procesului de publicare a rapoartelor şi răspunsurilor relevante activităţii Comitetului european pentru prevenirea torturii şi a pedepselor sau tratamentelor inumane sau degradante. În vederea asigurării ajustării procedurii menţionate la standardele de referinţă, s-a luat decizia de a da publicităţii rapoartele elaborate în urma vizitelor Comitetului european pentru prevenirea torturii şi a pedepselor sau tratamentelor inumane sau degradante, care poartă caracter de recomandări, precum şi răspunsurile Guvernului Republicii Moldova, care se referă la măsurile întreprinse de către autorităţile statale atît din considerentul de respectare a principiului transparenţei, cît şi al oportunităţii de implementare a recomandărilor forului internaţional.

În vederea conformării cerinţelor art.3 şi 7 din Protocolul opţional la Convenţia ONU împotriva torturii şi a altor pedepse ori tratamente cu cruzime, inumane sau degradante, la 26 iulie 2007 Parlamentul Republicii Moldova a adoptat Legea nr.200-XVI privind modificarea şi completarea Legii nr.1349-XIII din 17 octombrie 1997 cu privire la avocaţii parlamentari, avocaţilor parlamentari fiindu-le atribuit mandatul de mecanism naţional de prevenire a torturii. Realizînd necesitatea implicării societăţii civile în procesele naţionale de eradicare a torturii, pe lîngă Centrul pentru Drepturile Omului din Moldova a fost instituit un Consiliu Consultativ, care are menirea de a acorda consultanţă şi asistenţă în exercitarea atribuţiilor avocaţilor parlamentari, avînd calitatea de mecanism naţional de prevenire a torturii. Pentru a garanta societăţii civile un rol real în prevenirea torturii, membrii Consiliului Consultativ şi Avocatul parlamentar, în timpul realizării vizitelor regulate şi neanunţate în locurile de detenţie, dispun de împuterniciri egale prevăzute de art.24 din Legea cu privire la avocaţii parlamentari, fiind în corespundere totală cu prevederile Protocolului opţional la Convenţia ONU împotriva torturii şi a altor pedepse ori tratamente cu cruzime, inumane sau degradante.

Membrii Consiliului Consultativ sînt liberi să efectueze vizite preventive şi fără participarea Avocatului parlamentar sau a membrilor staff-ului acestuia. Prin acordarea accesului neîngrădit al societăţii civile în locurile de detenţie, precum şi prin învestirea acestora cu unele atribuţii ale Avocatului parlamentar, Republica Moldova a confirmat orientarea spre transparenţă şi pluralitate în monitorizarea fenomenului torturii, exteriorizînd, totodată, intenţia sa de a stabili o conlucrare eficientă între societatea civilă şi autorităţi.

În urma vizitelor efectuate de către reprezentanţii mecanismului naţional de prevenire a torturii în locurile de detenţie, a fost elaborată metodica de lucru a grupelor mobile, de către oficiul Centrului pentru Drepturile Omului din Moldova, fiind întocmite următoarele ghiduri:

Îndrumar cu privire la controlul în instituţiile speciale din cadrul comisariatelor de poliţie, care vizează tratamentul persoanelor reţinute şi/sau în privinţa cărora a fost aplicată măsura preventivă sub formă de arest;

Îndrumar cu privire la controlul în instituţiile speciale din cadrul administrativ şi/sau în privinţa cărora este aplicată sancţiunea sub formă de arest administrativ;

Particularităţile în cazurile de reţinere şi/sau de arestare a minorilor;

Îndrumar cu privire la monitorizarea instituţiilor penitenciare;

Îndrumar cu privire la monitorizarea locurilor de detenţie şi a instituţiilor speciale din cadrul comisariatelor de poliţie;

Model de raport unic privind efectuarea vizitei preventive în cadrul instituţiilor aflate în jurisdicţia Ministerului Afacerilor Interne şi a Ministerului Justiţiei;

Îndrumar metodic cu privire la controlul spitalelor psihiatrice şi al internatelor psihoneurologice.

Deşi vizitele reprezentanţilor mecanismului naţional de prevenire a torturii scot în evidenţă şi alte probleme, care, la rîndul lor, sînt influenţate, în mare parte, de lipsa mijloacelor financiare, constatările la zi înlesnesc concluzia asupra reacţiei adecvate din partea autorităţilor la recomandările şi actele de reacţionare a Avocatului parlamentar. Astfel, pe parcursul anului 2010 s-a reuşit stabilirea unui raport eficient cu autorităţile, care s-a materializat evident în instituţiile monitorizate, respectiv în vederea ajustării instituţiilor speciale ale Ministerului Afacerilor Interne conform recomandărilor Comitetului european pentru prevenirea torturii şi a pedepselor sau tratamentelor inumane sau degradante. În baza acordului de colaborare dintre Centrul pentru Drepturile Omului din Moldova şi Ministerul Afacerilor Interne, încheiat la 25 mai 2010, în toate comisariatele de poliţie au fost amplasate panouri informative cu informaţii despre structura, sarcinile şi statutul mecanismului naţional de prevenire a torturii, cu drepturile şi obligaţiile peroanelor reţinute/arestate, inclusiv ale persoanelor care au fost supuse relelor tratamente sau a altor abuzuri din partea colaboratorilor de poliţie.

Această acţiune a fost posibilă în cadrul proiectului “Susţinerea pentru consolidarea mecanismului naţional de prevenire a torturii în conformitate cu prevederile Protocolului opţional la Convenţia ONU pentru prevenirea torturii (OPCAT)”, implementat cu suportul PNUD Moldova şi al Centrului pentru Drepturile Omului.

În vederea neadmiterii impedimentelor în activitatea mecanismului naţional de prevenire a torturii, pe lîngă Centrul pentru Drepturile Omului au fost organizate întruniri cu avocaţii parlamentari, la care a fost stabilit mecanismul de vizitare fără permisiune specială a locurilor de detenţie aflate în subordinea Ministerului Justiţiei şi de întreprindere a acţiunilor imediate în vederea documentării eventualelor cazuri de încălcare a drepturilor fundamentale ale omului.

În vederea conştientizării de către administraţia penitenciarelor a drepturilor de care dispune mecanismul naţional de prevenire a torturii, la adresa acestora au fost expediate circulare şi, suplimentar, cadrul normativ existent la acest compartiment.

Actualmente, în urma unor eforturi comune ale diferitelor organe statale, accesul reprezentanţilor instituţiei avocaţilor parlamentari nu este îngrădit sub aspectul numărului de vizite şi al timpului de aflare a acestora în instituţiile penitenciare.

Ţinînd cont de lacunele existente şi în vederea reformării Centrului pentru Drepturile Omului din Moldova, prin Ordinul ministrului justiţiei nr.509 din 25 noiembrie 2011, a fost instituit Grupul de lucru pentru elaborarea amendamentelor la cadrul legislativ privind activitatea instituţiei naţionale pentru promovarea şi protecţia drepturilor omului şi a mecanismului naţional de prevenire a torturii.

În temeiul implementării noilor politici ale statului, inclusiv ale recomandărilor forului internaţional, conform Hotărîrii Parlamentului nr.77 din 4 mai 2010, a fost reorganizată structura organelor procuraturii. În urma acestor modificări, în cadrul Procuraturii Generale a fost formată o nouă subdiviziune specializată – Secţia combatere tortură.

Conform organigramei Procuraturii Generale, această secţie se subordonează direct Procurorului General şi are drept scop asigurarea investigării complete, obiective şi sub toate aspectele a tuturor cazurilor de tortură şi rele tratamente, precum şi a întreprinderii măsurilor ce se impun în vederea combaterii acestui fenomen.

Pentru îndeplinirea sarcinilor trasate, procurorii din cadrul secţiei examinează plîngeri, efectuează controale, monitorizează starea de fapt la investigarea acestor cazuri, exercită urmărirea penală în unele dosare complicate sau de rezonanţă socială sporită, organizează cursuri de instruire cu procurorii din procuraturile teritoriale şi specializate care investighează cazuri similare etc.

Pentru eficientizarea activităţii procurorilor în această direcţie de activitate, au fost modificate un şir de acte departamentale şi, ca urmare, în fiecare procuratură teritorială şi specializată au fost numiţi procurori responsabili de examinarea sesizărilor şi de efectuare a urmăririi penale pe cazurile de tortură, tratament inuman şi de depăşire a atribuţiilor de serviciu cu aplicarea violenţei. Este de menţionat că aceşti procurori sînt independenţi şi nu au tangenţă cu activitatea colaboratorilor de poliţie.

De asemenea, procurorii responsabili, prin intermediul procurorilor-şefi, urmează să informeze în decurs de 24 de ore Secţia combatere tortură despre fiecare sesizare înregistrată pentru examinare, iar procurorii din secţia specializată efectuează controlul asupra derulării investigaţiilor pe fiecare caz în parte şi coordonează orice decizie ce urmează a fi adoptată.

În acest domeniu sînt implementate un şir de politici statale. Astfel, sînt preconizate şi se întreprind un şir de măsuri în vederea reformării organelor de poliţie. Se află în stadiu de finalizare noul proiect al legii cu privire la poliţie.

Pentru colaboratorii de poliţie au fost şi sînt organizate seminare şi lecţii de instruire, inclusiv cu referire la prevenirea şi eradicarea fenomenului de tortură. Se acordă o atenţie sporită metodelor tactice şi de comportament la investigarea infracţiunilor. La Academia de Poliţie a fost majorat numărul de ore privind respectarea drepturilor omului prin prisma practicii Curţii Europene a Drepturilor Omului (CEDO).

Recent, în acest sens, au fost organizate 3 seminare zonale (zona de nord, zona de centru şi zona de sud) la care au participat toţi colaboratorii poliţiei municipale din republică, cărora le-au fost citite lecţii de instruire continuă de către reprezentanţii Procuraturii Generale (şeful Secţiei combatere tortură), avocaţii parlamentari, reprezentanţii Ministerului Sănătăţii, Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, precum şi de către conducerea Ministerului Afacerilor Interne, care i-a familiarizat cu noile cerinţe şi exigenţe ale Ministerului şi cu amendamentele ce urmează a fi implementate prin adoptarea noii legi cu privire la poliţie.

Recomandarea 1554 a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei

Recomandarea 110 a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei

Recomandarea 179 a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei

Rezoluţia 1465 a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei

Rezoluţia 1572 a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei

Rezoluţia 1619 a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei

La 28 decembrie 2006 a fost adoptată Legea nr.436-XVI privind administraţia publică locală. La baza relaţiilor dintre administraţia publică centrală şi cea locală stau principiile autonomiei locale şi ale descentralizării administrative. Se stabileşte expres faptul că între autorităţile centrale şi locale, inclusiv între autorităţile locale de nivelul întîi şi nivelul al doilea, nu există raporturi de subordonare. De asemenea, este stipulată obligativitatea instituirii unor consultări sistematice şi a dialogului instituţional între administraţia publică centrală şi cea locală în procesul de elaborare a cadrului normativ şi legislativ.

Ministerul Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor

Ministerul Justiţiei

Ministerul Finanţelor

Parlamentul

În vederea promovării reformei de descentralizare, conform Planului de activitate al Guvernului, a fost stabilită prioritatea de descentralizare şi autonomie locală.

Reforma de descentralizare avansează etapizat. Iniţial au fost reexaminate prevederile privind coordonarea procesului de descentralizare, inclusiv crearea Comisiei paritare pentru descentralizare.

În baza deciziei Comisiei paritare pentru descentralizare au fost instituite grupuri de lucru pentru descentralizare pe următoarele domenii de intervenţie: organizarea şi funcţionarea administraţiei publice locale, descentralizarea serviciilor şi competenţelor, descentralizarea financiară şi descentralizarea patrimonială.

În iulie 2011 a fost instituită Comisia parlamentară ad-hoc pentru descentralizarea şi consolidarea autorităţilor administraţiei publice locale, care are drept obiective analizarea legislaţiei politicilor de descentralizare şi racordarea acesteia la prevederile Cartei europene, evaluarea legislaţiei sectoriale şi asigurarea controlului parlamentar asupra procesului de descentralizare.

Strategia naţională de descentralizare a fost aprobată de Guvern la 28 decembrie 2011 şi aprobată de Parlament prin legea nr.68 din 5 aprilie 2012. Documentul strategic a fost elaborat cu participarea membrilor grupurilor de lucru pentru descentralizare create de către Comisia paritară cu suportul experţilor din cadrul Programului Comun Dezvoltare Locală Integrată, finanţat de către Guvernul Suediei, PNUD Moldova, Fondul Naţiunilor Unite de Dezvoltare pentru Femei şi de Consiliul Europei. Proiectul Strategiei a fost elaborat într-un proces participativ amplu, cu desfăşurarea consultărilor publice în format lărgit. Detaliile în acest sens pot fi accesate pe pagina-web http://www.descentralizare.gov.md/
 

Cu susţinerea partenerilor de dezvoltare au fost efectuate 4 studii ample privind evaluarea capacităţilor autorităţilor administraţiei publice locale, serviciile descentralizate şi desconcentrate, impactul organizării teritorial-administrative, evaluarea situaţiei existente în domeniul descentralizării administrative şi fiscale.

Sînt în derulare acordurile de colaborare cu partenerii care acordă suport pe dimensiunea de descentralizare (Agenţia Suedeză pentru Dezvoltare Internaţională – SIDA, PNUD, Fondul Naţiunilor Unite de Dezvoltare pentru Femei – UNIFEM, USAID, Consiliul Europei, Uniunea Europeană etc.).

La şedinţa Guvernului din 25 august 2010 a fost aprobat Documentul unic de program pentru implementarea a 56 de proiecte de dezvoltare regională pentru anii 2010-2012.

Actualmente, sînt în derulare 26 de proiecte, dintre care 21 sînt finanţate din Fondul naţional pentru Dezvoltare Regională, iar alte 5 sînt finanţate de Agenţia de Cooperare Internaţională a Germaniei. Domeniile ţin de gestionarea deşeurilor menajere (8 proiecte); apă şi canalizare (7 proiecte); drumuri (6 proiecte); eficienţă energetică (2 proiecte); susţinerea businessului mic şi mijlociu (un proiect); atractivitatea turistică (2 proiecte).

În cadrul programului Uniunii Europene 12 se va acorda şi un suport Twinning pentru agenţiile de dezvoltare regională şi consiliile regionale pentru dezvoltare, în vederea dezvoltării capacităţilor agenţiilor de dezvoltare regională (ADR), actualizării strategiilor de dezvoltare, precum şi în vederea corelării Strategiei naţionale de dezvoltare regională şi celor sectoriale, incluzînd metode, etape şi instrumente necesare pentru elaborarea sau actualizarea strategiilor.

În perioada noiembrie 2010 – ianuarie 2011 au avut loc 3 şedinţe de lucru la care a fost examinat cadrul legal al dezvoltării regionale. Ca rezultat al acestor şedinţe a fost elaborarea de către experţii Departamentului de Dezvoltare Internaţională al Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord (DFID) a 6 studii care reprezintă o analiză cuprinzătoare a legislaţiei şi a regulamentelor dezvoltării regionale, în urma cărora au fost elaborate recomandări de ordin legislativ şi instituţional.

Au fost supuse expertizării de către Consiliul Europei următoarele acte legislative: Legea nr.435-XVI din 28 decembrie 2006 privind descentralizarea administrativă, Legea nr.436-XVI din 28 decembrie 2006 privind administraţia publică locală, Legea nr.438-XVI din 28 decembrie 2006 privind dezvoltarea regională în Republica Moldova, proiectul legii privind finanţele publice locale, proiectul legii privind statutul municipiului Chişinău, proiectul legii privind statutul euroregiunilor.

Revizuirea Legii nr.431-XIII din 19 aprilie 1995 privind statutul municipiului Chişinău în comun cu Consiliul Puterilor Locale şi Regionale din Europa

Prin Legea nr.344-XIII din 23 decembrie 1994 privind statutul juridic special al Găgăuziei (Gagauz-Yeri) au fost reglementate principiile de bază ale activităţii, precum şi relaţiile economice, sociale, culturale şi teritorial-administrative ale unităţii teritoriale autonome. Adoptarea legii a fost salutată de Consiliul Europei şi de structurile sale. Prin Legea nr.344-XV din 25 iulie 2003 pentru modificarea Constituţiei Republicii Moldova (art.111) s-a statuat că Găgăuzia este unitate teritorială autonomă cu statut special care, fiind o formă de autodeterminare a găgăuzilor, este parte integrantă şi inalienabilă a Republicii Moldova şi soluţionează de sine stătător, în limitele competenţei sale, potrivit prevederilor Constituţiei, în interesul întregii populaţii, problemele cu caracter politic, economic şi cultural.

În scop de expertizare şi armonizare a legislaţiei U.T.A. Găgăuzia cu prevederile Constituţiei şi cu cadrul juridic al Republicii Moldova, prin Hotărîrea Guvernului nr.10 din 17 ianuarie 2008 cu privire la aprobarea modificărilor şi completărilor ce se operează în unele hotărîri ale Guvernului, a fost constituită Direcţia control administrativ a U.T.A. Găgăuzia, ce urma să exercite controlul privind legalitatea actelor emise de către autorităţile din unitatea teritorială autonomă Găgăuzia. În scop de armonizare a actelor legislative emise de autorităţile din U.T.A. Găgăuzia cu prevederile Constituţiei şi ale cadrului juridic al Republicii Moldova, în corespundere cu prevederile Hotărîrii Guvernului nr.845 din 18 decembrie 2009 cu privire la oficiile teritoriale ale Cancelariei de Stat, exercitarea controlului de legalitate este efectuată de către Cancelaria de Stat prin intermediul Oficiului teritorial Comrat.

Au fost elaborate mai multe versiuni ale proiectului de lege privind statutul municipiului Chişinău. Una din variantele proiectului a fost consultată cu Consiliul Europei. Însă acest proiect de lege nu a fost aprobat, dar, reîntors după avizarea Consiliului Europei, urmează a fi ajustat. Acţiunea respectivă este prevăzută şi în Planul de acţiuni privind implementarea Strategiei de descentralizare.

A fost elaborat proiectul de lege privind finanţele publice locale, ţinîndu-se cont de recomandările Consiliului Europei (care în varianta iniţială, în viziunea experţilor europeni, preconiza o autonomie financiară foarte limitată a autorităţilor locale). În luna aprilie 2010, în conformitate cu Legea nr.239-XVI din 13 noiembrie 2008 privind transparenţa în procesul decizional, proiectul a fost propus spre dezbateri publice şi avizare atît de către administraţia publică locală, cît şi de către societatea civilă şi mediul academic.

La sfîrşitul anului 2006, Parlamentul a adoptat Legea nr.435-XVI din 28 decembrie privind descentralizarea administrativă şi Legea nr.436-XVI din 28 decembrie privind administraţia publică locală, care impun ajustarea legislaţiei în domeniul finanţelor publice locale. Actualmente, noua lege a finanţelor publice locale este la nivel de proiect, fiind ajustată la recomandările Consiliului Europei şi Consiliului Puterilor Locale şi Regionale din Europa. Ea a fost propusă, în conformitate cu Legea nr.239-XVI din 13 noiembrie 2008 privind transparenţa în procesul decizional, pentru dezbateri publice şi avizare atît de către autorităţile administraţiei publice locale, cît şi de societatea civilă şi mediul academic.

Elaborarea şi aprobarea proiectului de lege cu privire la finanţele publice locale

Investigarea procedurilor penale pornite contra reprezentanţilor opoziţiei care deţin funcţii de conducere la nivel local

Crearea unui minister special, responsabil pentru toate subiectele ce ţin de activitatea autorităţilor locale, precum şi pentru politici relevante în acest domeniu (Recomandarea 179 a Consiliului Puterilor Locale şi Regionale din Europa)

Conlucrarea asociaţiilor colectivităţilor locale cu Centrul de expertiză pentru reforma autonomiei locale al Consiliului Europei pentru instruirea aleşilor locali şi a personalului la nivel local

Crearea mecanismelor de cooperare intermunicipală

Procedura de organizare şi desfăşurare a alegerilor locale este reglementată de Codul electoral nr.1381-XIII din 21 noiembrie 1997, cu modificările şi completările ulterioare, (modificări iniţiate inclusiv la recomandările CPLRE 110). Astfel, primarii oraşelor (municipiilor), satelor (comunelor) şi consilierii în consiliile raionale, orăşeneşti (municipale) şi săteşti (comunale) se aleg prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat, pentru un mandat de 4 ani, care începe efectiv din ziua validării rezultatelor alegerilor locale. Numărul consilierilor este stabilit de Legea nr.436-XVI din 28 decembrie 2006 privind administraţia publică locală. În unităţile administrativ-teritoriale cu statut special, alegerile locale se desfăşoară în conformitate cu prevederile Codului electoral şi actele adoptate de autorităţile reprezentative ale unităţilor administrativ-teritoriale respective. În scop de asigurare a legalităţii alegerilor locale, validarea sau invalidarea mandatului aleşilor locali are loc prin intermediul instanţei de judecată (fără implicarea autorităţilor publice centrale).

În septembrie 2009, în urma reformei în administraţia publică locală, a fost reorganizată administraţia publică centrală. Ca rezultat al reformei administraţiei publice centrale (Legea nr.21-XVIII din 18 septembrie 2009), în lista autorităţilor centrale nu s-a mai regăsit Ministerul Administraţiei Publice Locale. Competenţele fostului minister ce ţineau de relaţiile Guvernului cu autorităţile administraţiei publice locale au fost preluate de către Cancelaria de Stat. Cancelaria de Stat este responsabilă de toate subiectele ce ţin de relaţiile autorităţilor publice centrale cu autorităţile administraţiei publice locale, precum şi de elaborarea politicelor relevante în acest domeniu.

În anul 2011 au fost întreprinse 2 vizite de monitorizare a raportorilor Consiliului Puterilor Locale şi Regionale din Europa pentru Republica Moldova, care, între 20–22 martie 2012, au prezentat Raportul pentru Republica Moldova şi Recomandarea nr.322 privind democraţia locală şi regională în Republica Moldova.

Soluţionarea problemei transnistrene cu respectarea integrităţii teritoriale şi a suveranităţii Republicii Moldova

Implicarea organismelor internaţionale în monitorizarea şi evaluarea diferitelor propuneri de soluţionare a problemei transnistrene

Utilizarea expertizei Consiliului Europei privind dreptul constituţional comparat dezvoltat în special de Comisia de la Veneţia

Promovarea măsurilor de consolidare a încrederii ca premisă pentru reglementarea paşnică a conflictelor

Rezoluţia 1465 a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei

Recomandarea 1721 a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei

Rezoluţia 1572 a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei

Rezoluţia 1619 a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei

Angajamentul de aderare a Republicii Moldova la Consiliul Europei nu stipulează soluţionarea în orice condiţii a acestei probleme, precum şi intensificarea eforturilor în vederea reglementării paşnice a conflictului transnistrean.

La 10 iunie 2005, Parlamentul Republicii Moldova a adoptat 3 acte ca răspuns la Planul Yuscenko, prin care a exprimat rezerve serioase anume în raport cu absenţa unor precondiţii esenţiale, cum ar fi demilitarizarea şi democratizarea Transnistriei şi necesitatea de a stopa comerţul ilegal transfrontalier în regiune.

Parlamentul Republicii Moldova a apelat la Consiliul Europei, OSCE şi la UE pentru a se implica activ în stabilirea precondiţiilor necesare pentru desfăşurarea alegerilor democratice în Transnistria şi pentru crearea condiţiilor indispensabile în ceea ce priveşte demilitarizarea zonei transnistrene.

În anii 2010-2011, Guvernul a continuat eforturile pentru soluţionarea problemei transnistrene şi reintegrarea ţării, care constituie una dintre cele cinci priorităţi stabilite în Programul de guvernare. Pentru prima dată, după 1992, dosarul transnistrean a fost pus în sarcina unui viceprim-ministru, asistat de Biroul pentru reintegrare creat în decembrie 2009 în cadrul Cancelariei de Stat.

În 2011 a avut loc relansarea negocierilor oficiale privind soluţionarea conflictului transnistrean în formatul “5+2”, fiind desfăşurate 5 runde de negocieri.

Guvernul promovează în continuare politica îndreptată spre retragerea necondiţionată a prezenţei militare străine de pe teritoriul Republicii Moldova, în conformitate cu deciziile relevante ale Summit-ului OSCE de la Istanbul, şi transformarea operaţiunii curente de menţinere a păcii într-o misiune multinaţională civilă cu mandat internaţional.

Pentru asigurarea şi coordonarea promovării unei politici unice de reintegrare a ţării, prin Hotărîrea Guvernului nr.132 din 4 martie 2011, a fost instituită Comisia guvernamentală pentru reintegrarea ţării. În cadrul şedinţelor Comisiei au fost abordate subiecte ce ţin de procesul de negocieri în formatul “5+2”, promovarea măsurilor de consolidare a încrederii, situaţia din Zona de Securitate şi dezvoltarea social-economică a localităţilor situate în Zona de Securitate.

La Conferinţa din oraşul german Bad Reichenhall (8-9 septembrie 2011), pentru consolidarea măsurilor de încredere în procesul de reglementare a problemei transnistrene, a fost aprobat Regulamentul comun al grupurilor de lucru la nivel de experţi pentru consolidarea măsurilor de încredere, în baza căruia grupurile de lucru îşi desfăşoară activitatea.

În anul 2011 au avut loc 7 şedinţe ale grupurilor de lucru specializate pentru consolidarea măsurilor de încredere a populaţiei de pe cele două maluri ale Nistrului (transport, economie, căi ferate, ecologie, acte de stare civilă, ajutoare umanitare, sănătate).

A fost continuată înregistrarea, în conformitate cu legislaţia naţională, a agenţilor economici din regiune la Camera Înregistrării de Stat, întreprinderile respective beneficiază de preferinţele comerciale oferite Republicii Moldova de UE, CSI şi de cele bilaterale. În 2011, Camera Înregistrării de Stat a luat la evidenţă 86 de agenţi economici din regiunea transnistreană (provizoriu – 63, permanent – 23). Către 31 decembrie 2011, în total au fost înregistraţi 772 de agenţi economici, inclusiv la evidenţă provizorie – 539 şi permanent – 233 de agenţi economici.

În anul 2011, 43,4% din volumul total al exportului s-a realizat în ţările Uniunii Europene, ţărilor CSI revenind 46,9%, iar altor ţări – un export de 9,9% din volumul total al exportului din regiune. De asemenea, Serviciul Vamal al Republicii Moldova a eliberat 1972 de certificate de origine a mărfurilor de forma EUR.1 EU pentru exportul producţiei în ţările Uniunii Europene, beneficiind astfel de preferinţele comerciale autonome.

În continuare sînt organizate consultări cu participarea mediului de afaceri şi cu exponenţii societăţii civile de pe ambele maluri ale Nistrului. În anul 2012 au fost organizate 6 mese rotunde cu participarea reprezentanţilor mediului de afaceri şi a societăţii civile de pe ambele maluri ale Nistrului.

Colaboratorii Biroului pentru reintegrare au participat la perfectarea Planului de acţiuni al Republicii Moldova privind implementarea Recomandărilor Comisiei Europene pentru instituirea Zonei de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător dintre Republica Moldova şi Uniunea Europeană, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.1125 din 14 decembrie 2010 în partea ce ţine de măsurile necesare de a fi întreprinse de către instituţiile de resort şi de agenţii economici din regiunea transnistreană.

Pe parcursul anului 2011 a continuat cooperarea cu Misiunea Uniunii Europene pentru Asistenţă la Frontieră (EUBAM) în vederea relansării circulaţiei transportului feroviar de mărfuri prin regiunea transnistreană.

La 9 noiembrie 2011 a fost aprobată Hotărîrea Guvernului nr.830 cu privire la alocarea mijloacelor financiare (locuitorilor satului Vasilievca).

La 21 decembrie 2011 a fost completată Hotărîrea Guvernului nr.906 din 24 septembrie 2010 privind crearea şi activitatea comisiilor pentru examinarea adresărilor cetăţenilor Republicii Moldova domiciliaţi în localităţile din stînga Nistrului (Transnistria) şi în localităţile limitrofe frontierei administrative din categoriile pentru care calitatea de asigurat o are Guvernul.

Conform bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul 2012, aprobat de către Parlamentul Republicii Moldova, cuantumul alocaţiilor lunare de stat este dublat pentru beneficiarii de pensii din unele localităţi situate în Zona de Securitate. Problema majorării cuantumului respectiv a fost examinată în procesul de elaborare a Strategiei de cheltuieli în domeniul protecţiei sociale pentru anii 2013-2015.

Autorităţile de la Chişinău sînt permanent preocupate de situaţia respectării drepturilor omului din regiunea transnistreană. O atenţie sporită este acordată şcolilor cu predare în grafia latină situate în regiunea transnistreană.

Graţie eforturilor conjugate ale autorităţilor moldoveneşti, ale societăţii civile, precum şi ale partenerilor internaţionali implicaţi în procesul de reglementare transnistreană, au fost eliberaţi din detenţie Ilie Cazac şi Ernest Vardanean.

Crearea condiţiilor de reintegrare a regiunii transnistrene în spaţiul economic, politic, social, informaţional şi cultural al Republicii Moldova

Mobilizarea eforturilor partenerilor externi în promovarea procesului de reglementare a conflictului transnistrean

Cancelaria de Stat

Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene

Cooperarea cu instituţiile Consiliului Europei în scop de înlăturare a deficienţelor constatate

Finalizarea reformelor demarate pentru realizarea angajamentelor asumate faţă de Consiliul Europei, în scop de încheiere a procedurii de monitorizare şi de trecere la dialogul de post-monitoring în viitorul apropiat

Elaborarea şi adoptarea promptă de către Parlament a unui plan de acţiuni cu măsuri concrete privind aplicarea recomandărilor formulate în Rezoluţia Adunării Parlamentare a Consiliului Europei 1572 (2007) şi 1666 (2009) cu privire la respectarea obligaţiilor şi angajamentelor Republicii Moldova

Rezoluţia 1572 a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei

Rezoluţia 1619 a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei

Rezoluţia 1666 a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei

În martie-noiembrie 2011, noii co-raportori ai Adunării Parlamentare a Consiliului Europei pentru Republica Moldova au întreprins o vizită de monitorizare pentru elaborarea unui Raport privind onorarea angajamentelor Republicii Moldova faţă de Consiliul Europei la toate capitolele.

Guvernul

Rezoluţia 1572 a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei

revocarea mandatului de deputat, cauzele şi procedura ce conduc la această măsură radicală nefiind definite cu suficientă precizie, nici asortate cu suficiente garanţii;

imunitatea parlamentară ce ar trebui sa fie acordată atît în materie penală, cît şi în materie civilă.

Drept urmare, a fost revizuită Legea cu privire la Statutul deputatului, abilitînd Curtea Constituţională să decidă asupra ridicării imunităţii deputatului şi revocării mandatului de deputat.

În temeiul recomandărilor formulate de către experţii Consiliului Europei, a fost elaborat un proiect de lege pentru modificarea şi completarea unor acte legislative, prin care au fost operate unele modificări în Legea nr.39-XIII din 7 aprilie 1994 despre statutul deputatului în Parlament, în Legea nr.317-XIII din 13 decembrie 1994 cu privire la Curtea Constituţională şi în Codul jurisdicţiei constituţionale. Astfel, Legea despre statutul deputatului în Parlament a fost modificată prin Legea nr.141-XV din 21 martie 2003, conform recomandărilor Consiliului Europei, fiind exclusă procedura şi posibilitatea de revocare a mandatului de deputat.

Ministerul Justiţiei

Revizuirea legislaţiei cu privire la partidele politice prin prisma normelor europene şi recomandărilor Consiliului Europei şi OSCE

Legea cu privire la partidele politice a fost adoptată la 21 decembrie 2007, în vigoare din 29 februarie 2008.

În scop de excludere a contradicţiilor şi divergenţelor existente în legislaţia ce reglementează activitatea partidelor politice, a fost elaborat proiectul legii privind modificarea articolului 22 al Legii nr.294-XVI din 21 decembrie 2007 privind partidele politice, care vizează abrogarea din textul legii respective a art.22 alin.(2) lit.c), care stabileşte că “Ministerul Justiţiei va înainta Curţii de Apel Chişinău o acţiune prin care va cere dizolvarea partidului politic dacă ... partidul nu a participat cu listele de candidaţi în două campanii electorale consecutive pentru alegerea Parlamentului sau a acumulat la fiecare din aceste alegeri un număr de voturi mai mic decît numărul de membri necesar pentru înregistrarea unui partid”.

Prezenta reglementare se consideră a fi o suprimare a dreptului la libera asociere a cetăţenilor în partide politice şi a libertăţii de activitate a partidelor politice. Încetarea activităţii unui partid politic de o asemenea manieră presupune şi o încălcare a libertăţii de întrunire şi de asociere reglementată în art.11 al Convenţiei Europene a Drepturilor Omului, căpătînd, în consecinţă, un caracter inadmisibil.

Astfel, această reglementare a fost exclusă prin Legea nr.81 din 7 mai 2010.

Reforma presei naţionale şi locale, favorizarea pluralismului mediatic atît prin lege, cît şi în practică

Recomandarea 1554 a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei

Rezoluţia 1465 a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei

Rezoluţia 1572 a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei

Rezoluţia 1619 a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei

Rezoluţia1666 a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei

La 27 iulie 2006 a fost adoptat Codul audiovizualului al Republicii Moldova. Prin Legea nr.42 din 20 octombrie 2009, Codul audiovizualului a fost amendat astfel că preşedintele Companiei “Teleradio-Moldova” poate fi numit/destituit prin simpla majoritate a voturilor membrilor Consiliului de Observatori. De asemenea, membrii Consiliului Coordonator al Audiovizualului şi ai Consiliului de Observatori sînt aleşi prin simpla majoritate a voturilor deputaţilor (în comparaţie cu 3/5 cum era anterior).

Cadrul normativ cu privire la defăimare a fost modificat (art.16 alin.(8) din Codul civil).

Prin Legea nr.43 din 5 iulie 2011 a fost modificat articolul 16 alineatele (2) şi (3) din Codul audiovizualului. De asemenea, prin Legea nr.64 din 1 aprilie 2011, au fost modificate şi unele prevederi ale Codului electoral.

Participarea la Comisia consultativă mixtă pentru studierea problemelor privind utilizarea spectrului radioelectric destinat comunicării audiovizuale şi a problemelor privind dezvoltarea noilor tehnologii cu impact asupra comunicării audiovizuale

Organizarea conferinţelor zonale ale radiodifuzorilor şi distribuitorilor de servicii

Anunţarea concursului pentru utilizarea frecvenţelor radio şi a canalelor TV disponibile şi canalelor TV disponibilizate

Evaluarea calităţii expresiei (limbii vorbite) la posturile de televiziune şi radio şi stoparea fenomenului de “poluare” excesivă a limbii de stat în serviciile de programe ale radiodifuzorilor din Republica Moldova (în colaborare cu Academia de Ştiinţe a Republicii Moldova)

Realizarea activităţilor preconizate conform Planului de acţiuni pe Componenta Media a Programului privind “Susţinerea democraţiei în Republica Moldova”

Participarea angajaţilor Direcţiei monitorizare a Consiliului Coordonator al Audiovizualului la training-uri privind monitorizarea reflectării evenimentelor politice şi electorale în mass-media, analizarea datelor şi scrierea rapoartelor de monitorizare

Organizarea unei mese rotunde pentru prezentarea şi discutarea rezultatelor finale privind monitorizarea mass-mediei în campania electorală

Realizarea proiectului Consiliului Coordonator al Audiovizualului în parteneriat cu Asociaţia Presei Electronice Libere – “Îmbunătăţirea activităţii în domeniul audiovizualului autohton, prin sporirea gradului de cultură juridică şi profesională a radiodifuzorilor şi prestatorilor de servicii din Republica Moldova”

Monitorizarea serviciilor de programe ale radiodifuzorilor la capitolul “Respectarea condiţiilor licenţei de emisie şi a concepţiei generale a serviciului de programe”

Evaluarea gradului de respectare de către radiodifuzorii aflaţi sub jurisdicţia Republicii Moldova a condiţiilor licenţelor de emisie şi a concepţiilor generale ale serviciilor de programe aprobate de către CCA

Participarea la procesul de elaborare a modificărilor la conţinutul Codului audiovizualului sau la elaborarea unui cod nou al audiovizualului (inclusiv la reglementarea publicităţii audiovizuale)

Compania “Teleradio-Moldova”

Ministerul Justiţiei

Parlamentul

Transformarea de facto a Companiei “Teleradio-Moldova” în organ public independent

Expertizarea la Consiliul Europei a proiectelor de legi în domeniul mass-media

Implementarea recomandărilor experţilor în special în ceea ce priveşte rolul societăţii civile, asociaţiile reprezentative ale mass-mediei, componentele Consiliului de observatori

Revizuirea legislaţiei cu privire la audiovizual în general şi audiovizualul public în particular

Revizuirea legislaţiei cu privire la defăimare în sensul stabilirii unor amenzi rezonabile

Consolidarea tuturor garanţiilor necesare pentru asigurarea respectului libertăţii de expresie, definite în art.10 al Convenţiei europene pentru drepturile omului şi în conformitate cu jurisprudenţa CEDO, în special prin implementarea adecvată a noii legislaţii în domeniul audiovizualului pentru promovarea libertăţii şi pluralismului mass-mediei

Consiliul Coordonator al Audiovizualului a elaborat şi a adoptat 15 documente şi decizii cu caracter de reglementare a conţinutului audiovizual, unul dintre care se referă la procedura şi condiţiile de eliberare a licenţelor de emisie şi a autorizaţiilor de retransmisie, de elaborare a concepţiei de reflectare a campaniei electorale, la activitatea şi atribuţiile Consiliului Coordonator al Audiovizualului în perioada electorală.

În anul 2010 a fost reluată retransmisia prin eter a postului TVR 1, care anterior se difuza pe teritoriul Republicii Moldova prin cablu şi prin satelit.

Pe parcursul anului 2010 au fost completate şi modificate de către Parlament mai multe acte legislative şi normative în domeniul audiovizualului. A fost amendat Regulamentul cu privire la procedura şi condiţiile de eliberare a licenţelor de emisie şi a autorizaţiilor de retransmisie. Potrivit acestei modificări se prelungesc licenţele eliberate în temeiul Codului audiovizualului nr.260-XVI din 27 iulie 2006, precum şi cele obţinute în baza Legii audiovizualului nr.603-XIII din 3 octombrie 1995.

În conformitate cu Hotărîrea Parlamentului nr.129 din 18 iunie 2010, Consiliul Coordonator al Audiovizualului a aprobat Programul de acţiuni privind optimizarea activităţii sale, care include o serie de activităţi prioritare: elaborarea unor acte normative şi regulamente interne, organizarea unor seminare şi mese rotunde, training-uri pentru colaboratorii Consiliului Coordonator al Audiovizualului, monitorizarea serviciilor de programe ale radiodifuzorilor.

Din anul 2010 funcţionează Centrul tehnic de monitorizare, ce permite captarea, înregistrarea, stocarea şi prelucrarea în regim non-stop a serviciilor de programe pentru 16 posturi de televiziune şi 20 de posturi de radio.

Consiliul Coordonator al Audiovizualului a participat la realizarea proiectului comun Uniunea Europeană – Consiliul Europei “Programul privind susţinerea democraţiei în Republica Moldova”, care a inclus componenta dezvoltării mass-mediei pluraliste şi aplicarea standardelor europene în monitorizarea mass-mediei electronice.

A fost creată metodologia de monitorizare în corespundere cu standardele Consiliului Europei şi cu prevederile legislaţiei naţionale, care a fost aplicată în procesul de monitorizare pe parcursul campaniei electorale.

Au fost organizate cursuri de instruire în scop de aplicabilitate a metodologiei noi de monitorizare.

În perioada campaniei electorale, la propunerea Comisiei Electorale Centrale, pentru crearea unui cadru legislativ general de reglementare a dezbaterilor electorale, de difuzare a ştirilor cu caracter electoral şi a evenimentelor electorale, precum şi pentru asigurarea unei libertăţi mai mari în vederea desfăşurării campaniei electorale şi reflectării acesteia de către mass-media, prin Legea nr.119 din 18 iunie 2010 au fost modificate articolele 47 şi 64 şi a fost introdus articolul 64¹.

În anul 2011 a fost elaborat proiectul cu privire la implementarea televiziunii digitale.

Prin decizia Consiliului Coordonator al Audiovizualului nr.100 din 24 iunie 2011 a fost aprobată “Strategia de acoperire a teritoriului naţional cu servicii de programe audiovizuale pentru anii 2011-2015”. Implementarea prevederilor Strategiei va contribui la armonizarea cadrului legislativ din domeniul audiovizualului, la eliberarea licenţelor pentru utilizarea capacităţii multiplexelor 1-4 (SDTV) la nivel naţional şi a cîte un multiplex regional pentru fiecare zonă, la lichidarea decalajului informaţional dintre zonele rurale şi cele urbane, la asigurarea accesului necondiţionat al populaţiei la cel puţin 8 programe TV de interes public, la îmbunătăţirea calităţii serviciilor de programe TV locale, la prestarea serviciilor suplimentare interactive, la crearea reţelelor TV de rezoluţie înaltă (HDTV) şi cu recepţie mobilă.

În 2011, Consiliul Coordonator al Audiovizualului a desfăşurat 3 concursuri pentru utilizarea frecvenţelor radio şi a canalelor TV disponibile şi disponibilizate. La concurs au fost scoase frecvenţele radio şi canalele TV ale unor instituţii audiovizuale care, din diverse motive, au rămas nevalorificate, frecvenţele radio şi canalele TV necîştigate după ultimul concurs, precum şi cele propuse prin aviz de la Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor. La concursuri au participat 39 de solicitanţi, învingători fiind desemnaţi 16 radiodifuzori: 8 titulari de licenţe de emisie noi şi 8 licenţe modificate prin extinderea razei de emisie.

În conformitate cu Planul de acţiuni pe Componenta Media a Programului comun al Uniunii Europene – Consiliului Europei privind “Susţinerea democraţiei în Republica Moldova”, Consiliul Coordonator al Audiovizualului a realizat următoarele activităţi: elaborarea Regulamentului intern al Direcţiei monitorizare în conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare şi ale standardelor europene; oferirea consultanţei la elaborarea rapoartelor de monitorizare în perioada campaniei electorale la alegerile locale generale din 5 iunie 2011; desfăşurarea unui training pentru personalul Direcţiei de monitorizare a Consiliului Coordonator al Audiovizualului în procesul de monitorizare a demnităţii umane şi a drepturilor copilului în serviciile de programe ale radiodifuzorilor; lansarea noii pagini de internet, menită să faciliteze accesul cetăţenilor la informaţii privind activitatea Consiliului Coordonator al Audiovizualului; organizarea seminarelor zonale cu genericul “Respectarea prevederilor Codului audiovizualului. Perspective de dezvoltare a domeniului audiovizual” în municipiile Chişinău, Bălţi şi în oraşul Comrat.

Pe parcursul campaniei electorale pentru alegerile locale generale din 5 iunie 2011, Consiliul Coordonator al Audiovizualului a aprobat 83 de declaraţii ale radiodifuzorilor privind politica editorială pentru perioada scrutinului electoral (pentru 44 de posturi TV şi 39 de posturi radio). În acelaşi timp, 11 radiodifuzori şi-au făcut publică decizia de neparticipare la reflectarea campaniei electorale.

Pe parcursul anului 2011, în scop de îndeplinire a obiectivelor de monitorizare stabilite în baza atribuţiilor prevăzute de Codul audiovizualului şi a deciziilor Consiliului Coordonator al Audiovizualului, precum şi în conformitate cu planul de activitate al Consiliului, au fost efectuate monitorizări generale ale serviciilor de programe radio şi TV şi monitorizări tematice la capitolele: respectarea prevederilor legale de plasare a publicităţii în cadrul serviciilor de programe (au fost sancţionaţi 3 distribuitori de servicii şi 2 posturi TV, alte 6 posturi TV au fost atenţionate); verificarea modului de executare a prevederilor conceptelor de activitate, a condiţiilor la licenţa de emisie şi a legislaţiei în vigoare (fiind aplicate 16 sancţiuni); respectarea Deciziei Consiliului Coordonator al Audiovizualului nr.24 din 26 februarie 2008 cu privire la reglementarea condiţiilor de difuzare a mesajelor (SMS) de către posturile TV aflate sub jurisdicţia Republicii Moldova (au fost atenţionate 2 posturi TV); protejarea patrimoniului lingvistic şi cultural naţional (monitorizarea la acest capitol a fost efectuată în colaborare cu specialiştii de la Academia de Ştiinţe a Moldovei, în baza acordului semnat).

Pentru a asigura protejarea patrimoniului lingvistic şi cultural naţional, obligaţie ce îi revine Consiliului Coordonator al Audiovizualului prin Legea audiovizualului (art.41 alin.(1) lit.e)), autoritatea de reglementare a iniţiat o campanie de monitorizare a calităţii limbii române în emisiunile televizate. Monitorizarea s-a desfăşurat în perioada octombrie – noiembrie 2011, în cadrul unui proiect comun de colaborare cu Institutul de Filologie al Academiei de Ştiinţe a Moldovei. Au fost supuse monitorizării 13 posturi de televiziune. Posturile TV au fost selectate în funcţie de aria de acoperire şi de ponderea emisiunilor informative şi de divertisment. Au fost urmărite, sub aspect lingvistic, emisiunile de ştiri, emisiunile matinale şi de divertisment, filmele dublate sau cu subtitrări. Rezultatele monitorizării au atestat erori şi abateri de la normele ortografice, ortoepice şi morfologice verificabile (în dicţionare, gramatici, lucrări de cultivare a limbii ş.a.), dar şi unele greşeli accidentale, care ar putea fi preluate în mod nedorit, a căror eliminare va conduce nu numai la îmbunătăţirea limbajului realizatorilor de emisiuni, ci şi la ameliorarea limbajului miilor de telespectatori. Acest proiect de monitorizare urmează a fi finalizat în anul 2012.

16

Studierea minuţioasă a concluziilor observatorilor internaţionali, ca urmare a alegerilor locale din 2007, în scop de eliminare a tuturor deficienţelor şi de conformare la standardele europene pentru alegeri democratice

Asigurarea unor proceduri eficiente de examinare a contestaţiilor electorale

Asigurarea unei acoperiri mass-media echitabile şi imparţiale a campaniilor electorale

Garantarea unui proces electoral fără interferenţa intempestivă a autorităţilor administrative

Reforma legislaţiei electorale, în cooperare cu Comisia de la Veneţia, în scop de reducere a pragului electoral pentru partidele politice

Revizuirea imediată a listelor electorale pentru a le aproba definitiv prin introducerea obligaţiunii de actualizare cu regularitate şi de a exclude pe viitor listele suplimentare

Instituirea mecanismelor şi procedurilor care să permită exercitarea dreptului la vot al cetăţenilor Republicii Moldova aflaţi peste hotare

Suspendarea aplicării dispoziţiilor Codului electoral cu privire la interdicţia impusă persoanelor care deţin mai multe cetăţenii să exercite înalte funcţii publice

Rezoluţia 1572 a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei

Rezoluţia 1619 a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei

Rezoluţia 1666 a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei

Rezoluţia 1692 a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei

Prin Legea nr.127-XVIII din 23 decembrie 2009 au fost adoptate modificările la Codul electoral privind anularea restricţiilor de deţinere a cetăţeniei altor state pentru funcţionarii publici.

În a doua jumătate a anului 2010, Parlamentul Republicii Moldova a adoptat trei legi pentru modificarea şi completarea Codului electoral: nr.119 din 18 iunie, nr.216 şi nr.222 din 17 septembrie 2010. În aceste legi au fost incluse mai multe propuneri de modificare şi completare a Codului electoral, elaborate şi înaintate de Comisia Electorală Centrală Parlamentului, cele mai importante fiind: introducerea unor noţiuni noi (art.1): Centrul de instruire continuă în domeniul electoral, funcţionarul electoral, observatori naţionali şi internaţionali, Oficiul de protocol al observatorilor internaţionali acreditaţi, Registrul de stat al alegătorilor, Registrul funcţionarilor electorali.

În anul 2011, Comisia Electorală Centrală a acordat o atenţie sporită perfecţionării cadrului legal, care să contribuie la realizarea dreptului de vot, precum şi la perfecţionarea procedurilor electorale. În acest context, Comisia Electorală Centrală a elaborat şi a înaintat propuneri de modificare a Codului electoral, care s-au regăsit în Legea nr.64 din 1 aprilie 2011 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative. În esenţă, amendamentele de modificare a legislaţiei electorale înaintate de Comisie au vizat perfecţionarea procedurilor electorale în partea ce ţine de constituirea organelor electorale inferioare, conlucrarea cu subiecţii implicaţi în procesul electoral, modul de întocmire a listelor electorale.

Astfel, una din propunerile de amendare a prevederilor Codului electoral a fost cea de completare a articolului 65 alineatul (1) în vederea asigurării realizării dreptului la un recurs efectiv. În acest context, subiecţilor cu drept de depunere a contestaţiilor le-a fost extins dreptul de a se adresa, în ziua alegerilor, direct în instanţa de judecată, fără respectarea procedurii prealabile de înaintare a contestaţiilor pe cale ierarhică. Operarea respectivei intervenţii legislative a urmat şi ca rezultat al sesizării de către experţii Comisiei de la Veneţia a problemei abordate.

Printre propunerile înaintate şi adoptate de legislativ a fost şi cea cu referire la revizuirea prevederilor art.13 alin.(1) din Codul electoral în scop de excludere a restricţiei privind exercitarea dreptului la vot, aplicată faţă de persoanele lipsite de acest drept în baza unei hotărîri judecătoreşti definitive, întrucît nici legea penală şi nici cea contravenţională nu reglementează o astfel de sancţiune.

O altă propunere acceptată a vizat ordonarea procedurii de formare a organelor electorale inferioare în cadrul alegerilor locale prin modificarea termenelor de constituire a circumscripţiilor electorale orăşeneşti (municipale), de sector, săteşti (comunale) şi a consiliilor electorale de circumscripţie orăşeneşti (municipale), de sector, săteşti (comunale).

La capitolul Perfecţionare a procedurilor de administrare a listelor electorale a fost înaintată propunerea privind extinderea termenului de depunere a contestaţiilor împotriva erorilor admise în listele electorale (neincluderea sau excluderea din listă, înscrierea datelor eronate) de la “cel tîrziu cu 5 zile înainte de alegeri” la “cel tîrziu în ziua precedentă zilei alegerilor”.

Printre actele normative emise de Comisia Electorală Centrală pentru organizarea în bune condiţii a alegerilor şi perfecţionarea procedurilor electorale figurează: Regulamentul cu privire la Registrul funcţionarilor electorali, aprobat prin Hotărîrea Comisiei Electorale Centrale nr.22 din 5 aprilie 2011, şi Instrucţiunea privind modul de împachetare, sigilare şi transmitere a documentelor electorale de la alegerile locale, aprobată prin Hotărîrea Comisiei Electorale Centrale nr.23 din 5 aprilie 2011.

Concomitent, în acest scop au fost revizuite 10 regulamente şi instrucţiuni ale Comisiei Electorale Centrale. De asemenea, în scop de explicare a procedurilor electorale şi de aplicare corectă a lor, Comisia Electorală Centrală a emis 13 circulare pe care le-a transmis autorităţilor implicate în organizarea alegerilor.

În cadrul alegerilor locale generale din 5 iunie şi, respectiv, 19 iunie 2011, Comisia Electorală Centrală a desfăşurat un proiect-pilot de testare a Registrului de stat al alegătorilor în 43 de secţii de votare din sectorul Centru al municipiului Chişinău. În premieră a fost implementat blocul de funcţii “Concurenţii” care a permis evidenţa electronică a candidaţilor la funcţiile de primar şi de consilier.

Prin Hotărîrea Guvernului nr.1030 din 9 decembrie 2011, Comisia Electorală Centrală a constituit Centrul de Instruire Continuă în Domeniul Electoral şi a aprobat regulamentul cu privire la activitatea acestuia.

Este de menţionat că, în calitatea sa de organ responsabil de administrarea alegerilor şi de realizarea politicii electorale, Comisia Electorală Centrală, pe parcursul anului 2011, a creat grupuri de lucru interministeriale (interinstituţionale), inclusiv cu participarea societăţii civile, în scopul identificării lacunelor de ordin legislativ/normativ, precum şi procedural, în domeniul electoral, pentru elaborarea propunerilor de perfecţionare a cadrului legal sau normativ, şi anume: grupul de lucru responsabil de elaborarea propunerilor de modificare a legislaţiei în domeniul finanţării partidelor politice şi a campaniilor electorale şi grupul de lucru responsabil de listele electorale, îmbunătăţirea calităţii acestora.

În vederea facilitării accesului cetăţenilor Republicii Moldova de peste hotare la votare, pentru referendumul republican constituţional din 5 septembrie 2010, au fost organizate şi deschise 78 de secţii de votare, pentru alegerile parlamentare anticipate din 28 noiembrie 2010 – 75 de secţii de votare. În urma introducerii articolului 29¹ în Codul electoral prin Legea nr.119 din 18 iunie 2010, au fost elaborate şi adoptate, prin hotărîrile Comisiei Electorale Centrale nr.3354 din 20 iulie 2010 şi nr.3375 din 27 iulie 2010, Regulamentul privind înregistrarea prealabilă a cetăţenilor Republicii Moldova aflaţi în străinătate şi Regulamentul cu privire la votarea cetăţenilor Republicii Moldova aflaţi peste hotarele ţării.

În ceea ce priveşte pragul de reprezentare, Legea nr.119 din 18 iunie 2010 a prevăzut micşorarea acestuia pentru partide – de la 5% la 4 %, pentru candidaţii independenţi – de la 3% la 2%. Pentru blocurile electorale formate din 2 sau 3 şi mai multe partide şi/sau organizaţii social-politice, Legea nr.119 a stabilit pragul de 7% şi, respectiv, 9%.

Comisia de la Veneţia şi OSCE/ Oficiul pentru instituţii democratice şi drepturile omului (ODIHR), în opinia comună asupra proiectului de lege pentru modificarea şi completarea Codului electoral nr.576 din 2010, au apreciat pozitiv modificările privind reducerea pragului electoral, restricţiile dreptului de vot, Registrul funcţionarilor electorali, Registrul de stat al alegătorilor, procedura de examinare a contestaţiilor.

sistemul informaţional automatizat de stat “Alegeri”, în speţă la Registrul electronic al alegătorilor şi la listele electorale;

modul de funcţionare a Centrului de instruire continuă în domeniul electoral;

sporirea eficienţei sancţiunilor pentru comiterea fraudelor electorale, dezvoltarea sistemului de penalităţi;

instituirea unor noi componenţe de contravenţii şi infracţiuni cu caracter electoral;

finanţarea campaniilor electorale şi a partidelor politice;

dezvoltarea reglementărilor privind votarea peste hotare;

votul unor categorii speciale de alegători;

corelarea Codului electoral cu alte legi conexe.

Un alt obiectiv al Comisiei Electorale Centrale ţine de elaborarea şi ajustarea cadrului normativ în vederea perfecţionării procesului electoral, şi anume:

elaborarea Regulamentului de organizare a sondajelor de opinie la ieşirea de la urne “exit-poll”;

elaborarea instrucţiunii cu privire la iniţiativa pentru desfăşurarea referendumului;

elaborarea Regulamentului cu privire la procedura de validare şi ridicare a mandatelor de consilieri;

organizarea noilor proiecte-pilot de implementare a Registrului de stat al alegătorilor.

Colaborare cu subiecţii implicaţi în procesul electoral:

încheierea unui acord de colaborare cu Institutul Naţional al Justiţiei şi Consiliul Superior al Magistraturii în vederea informării judecătorilor asupra procesului electoral şi stabilirii schimbului de experienţă între funcţionarii electorali şi judecători, asupra modului de examinare şi soluţionare a contestaţiilor, asupra confirmării legalităţii rezultatelor alegerilor;

constituirea cluburilor de discuţii electorale cu reprezentanţii partidelor politice, ai altor organizaţii social-politice şi ONG-urilor

Ministerul Justiţiei

Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene

Parlamentul

17

Reducerea corupţiei în rîndurile sistemului judiciar

Continuarea implementării eficiente a măsurilor de prevenire a spălării banilor şi finanţării actelor criminale

Rezoluţia 1572 a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei

Asigurarea progresului în implementarea recomandărilor Grupului de State contra Corupţiei al Consiliului Europei (GRECO). Ca urmare a rundei a III-a de evaluare GRECO (raport adoptat la 1 aprilie 2011 la cea de-a 50-a reuniune plenară a GRECO), Republicii Moldova i-au fost propuse 17 recomandări, care au drept scop:

lichidarea unor incoerenţe şi lipsuri de claritate în dispoziţiile referitoare la incriminările actelor de corupţie în sectorul public şi cel privat;

respectarea normelor internaţionale ce reglementează finanţarea şi transparenţa partidelor politice.

În vederea implementării acestora de către autorităţi, au fost întreprinse următoarele măsuri:

Pregătirea pentru runda a IV-a de evaluare GRECO a Republicii Moldova

Ministerul Afacerilor Interne

Procuratura Generală

Serviciul Vamal

Serviciul Informaţii şi Securitate

Curtea de Conturi

în proiectul Planului de acţiuni 2012-2013 privind implementarea Strategiei naţionale anticorupţie pe anii 2011-2015 au fost planificate 4 măsuri de asigurare a implementării celor 17 recomandări. Proiectul Planului de acţiuni a fost aprobat de către Guvern la 28 decembrie 2011 şi remis Parlamentului spre adoptare la 3 ianuarie 2012;

a fost elaborat proiectul de lege prin care se introduc o serie de modificări şi completări la Codul penal: incriminarea corupţiei în sectorul privat; incriminarea în mod explicit a corupţiei pasive şi active a arbitrilor naţionali şi străini etc. De asemenea, proiectul contribuie la implementarea Recomandării XII din runda a II-a de evaluare GRECO prin prevederea răspunderii penale a persoanelor juridice pentru corupţie activă şi trafic de influenţă. Proiectul a fost aprobat de Guvern la 25 ianuarie 2012 şi adoptat de Parlament prin Legea nr.78 din 12 aprilie 2012;

proiectul de lege privind modificarea şi completarea unor acte legislative (modificările vizează noţiunile de persoană publică, corupţie, corupere a alegătorilor, asigurare a confiscării produsului infracţiunilor etc.) a fost adoptat în lectura a doua la şedinţa Parlamentului din 2 decembrie 2011 (Legea nr.245);

beneficiind de proiectul de asistenţă în cadrul Parteneriatului Estic de Facilitare a Consiliului Europei “Pentru buna guvernare şi lupta împotriva corupţiei”, Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei, în cooperare cu Consiliul Europei, a demarat acţiunea-pilot “Îmbunătăţirea cadrului legal privind finanţarea partidelor politice”. Drept urmare, la 30 octombrie 2011 şi la 1 noiembrie 2011 au fost organizate 2 mese rotunde şi a fost creat Grupul interministerial de lucru, activităţile cărora s-au soldat cu elaborarea a 2 proiecte de legi privind modificarea Codului electoral şi a Legii privind partidele politice. Proiectele au fost prezentate şi discutate în cadrul mesei rotunde din 27 februarie 2012.

Consolidarea cadrului legislativ privind prevenirea şi combaterea corupţiei.

Implementarea noii Strategii naţionale anticorupţie

Strategia naţională anticorupţie pe anii 2011-2015 a fost aprobată prin Hotărîrea Parlamentului nr.154 din 21 iulie 2011.

În conformitate cu prevederile pct.6.3 din Strategie, Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei, în calitate de Secretariat al Grupului de monitorizare, a elaborat proiectul Planului de acţiuni pentru anii 2012-2013 de implementare a Strategiei. Proiectul a fost aprobat în şedinţa Guvernului din 28 decembrie 2011 şi transmis Parlamentului spre examinare şi adoptare.

Un alt instrument de implementare a Strategiei îl reprezintă Grupul de monitorizare. În anul 2011, Grupul s-a întrunit în 2 şedinţe de lucru, în cadrul cărora au fost examinate aspecte organizatorice (alegerea conducerii, aprobarea Regulamentului de activitate etc.) şi discutate rapoartele elaborate de Transparency International Moldova privind monitorizarea implementării politicilor anticorupţie.

În cadrul proiectului “Susţinerea Guvernului Republicii Moldova în domeniul anticorupţie, reformei Ministerului Afacerilor Interne, inclusiv a poliţiei, şi protecţiei datelor cu caracter personal”, demarat în decembrie 2011 şi finanţat de către Uniunea Europeană, au fost identificate un şir de necesităţi de susţinere a activităţii Grupului, inclusiv prin organizarea unor instruiri.

Proiectele de acte normative elaborate şi adoptate

Pe parcursul anului 2011 au fost elaborate şi adoptate o serie de proiecte de legi pentru ajustarea legislaţiei naţionale în domeniul anticorupţie la prevederile Convenţiei ONU împotriva corupţiei, ale Convenţiei penale privind corupţia, ale Protocolului adiţional la această Convenţie şi la recomandările GRECO:

proiectul de lege privind modificarea şi completarea unor acte legislative (sancţionarea pentru evaziune fiscală a persoanelor juridice şi transmiterea unor competenţe Ministerului Afacerilor Interne etc.). A fost adoptat prin Legea nr.262 din 19 decembrie 2011;

proiectul de lege privind modificarea şi completarea unor acte legislative (sancţionarea pentru evaziune fiscală a persoanelor fizice etc.). A fost adoptat prin Legea nr.206 din 21 octombrie 2011;

proiectul de lege privind modificarea şi completarea unor acte legislative (incriminarea faptei de “fals în acte contabile”, unele aspecte de procedură privind efectuarea achiziţiilor publice etc.). A fost reexaminat, modificat şi aprobat de Guvern la 11 noiembrie 2011 şi a fost adoptat de Parlament prin Legea nr.77 din 12 aprilie 2012;

proiectul de lege privind modificarea şi completarea Codului contravenţional al Republicii Moldova (sancţionarea pentru protecţionism, conflict de interese etc.). A fost adoptat prin Legea nr.126 din 7 iulie 2011;

proiectul de lege privind modificarea şi completarea unor acte legislative (noţiunile persoană publică, corupţie, coruperea alegătorilor, asigurarea confiscării produsului infracţiunilor etc.). A fost adoptat prin Legea nr.245 din 2 decembrie 2011;

proiectul de lege privind modificarea şi completarea unor acte legislative (stipularea expresă în legislaţie a dreptului funcţionarilor publici de a raporta încălcările legislaţiei, pe de o parte, şi asigurarea protecţiei acestor persoane de eventuale represiuni şi abuzuri la locul de muncă), pe de altă parte. A fost adoptat prin Legea nr.277 din 27 decembrie 2011;

proiectul de lege pentru modificarea Legii nr.1104-XV din 6 iunie 2002 cu privire la Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei a fost aprobat în şedinţa Guvernului din 25 noiembrie 2011 şi adoptat de Parlament prin Legea nr.120 din 25 mai 2012. Elaborarea acestui proiect a fost condiţionată de necesitatea perfectării cadrului normativ în domeniul de combatere a infracţiunilor economico-financiare şi a corupţiei. Scopul urmărit prin promovarea proiectului este sporirea eficienţei funcţionalităţii instituţionale a Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei şi racordarea unor drepturi ale instituţiei la prevederile Constituţiei Republicii Moldova.

În vederea unei monitorizări eficiente a implementării Strategiei naţionale anticorupţie, este necesară instruirea membrilor Grupului de monitorizare, fiind relevantă şi realizarea unui schimb de experienţă cu autorităţile responsabile de aplicarea strategiilor anticorupţie din alte state

Anul 2011-2012

Consolidarea schimbului de informaţii dintre CCCEC şi autorităţile responsabile pentru lupta împotriva corupţiei

Prin Legea nr.231 din 25 noiembrie 2011, a fost aprobată Strategia de reformă a sectorului justiţiei pentru anii 2011-2016.

Anii 2012

Prin Legea nr.217 din 18 noiembrie 2011 a fost ratificat Acordul pentru înfiinţarea Academiei Internaţionale Anticorupţie ca organizaţie internaţională, adoptat la Viena la 2 septembrie 2010 şi semnat de Republica Moldova la 21 decembrie 2010.

Concomitent, Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei a demarat procedura de iniţiere şi semnare a unui şir de acorduri bilaterale în domeniul luptei cu corupţia:

Acordul dintre Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei şi Biroul Central Anticorupţie al Republicii Polone privind cooperarea în domeniul de prevenire şi depistare a actelor de corupţie şi a altor infracţiuni conexe;

Acordul de cooperare dintre Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei şi Ministerul de Interne al Republicii Ungare în domeniul prevenirii şi depistării actelor de corupţie şi a altor infracţiuni conexe;

Acordul de cooperare dintre Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei şi Serviciul Special de Investigaţii al Republicii Lituania privind cooperarea în domeniul de prevenire şi depistare a actelor de corupţie şi a altor infracţiuni conexe.

În contextul relaţiilor bilaterale şi multilaterale de parteneriat ale Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei cu alte instituţii similare din străinătate au fost trimise 33 de interpelări.

Consolidarea capacităţilor Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei în prevenirea şi combaterea corupţiei

Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei îşi are locul său distinct în structura organelor cu atribuţii de contracarare a corupţiei, majoritatea acţiunilor concretizîndu-se pe amplificarea practicilor de prevenire a corupţiei, axate pe cîteva direcţii prioritare, inclusiv expertiza anticorupţie a legislaţiei; evaluarea riscurilor de corupţie; activitatea analitică; măsuri educaţional-pedagogice etc.

Astfel, în scop de perfecţionare a activităţilor dedicate luptei cu corupţia, precum şi de identificare a liniilor directorii de activitate pentru perioadele ulterioare, Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei în decursul anului 2010 a beneficiat de următoarele programe de asistenţă:

la 3 februarie 2011 a demarat proiectul de asistenţă pentru Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei cu suportul UNDP Moldova – “Misiunea UE de Consiliere la nivel înalt” (High-Level Policy Adviser Mission), în cadrul căruia a fost elaborat proiectul Strategiei de reformare a Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei, înaintat Guvernului spre examinare şi aprobare prin scrisoarea nr.17/4898 din 27 februarie 2011. Obiectivele principale vizează independenţa instituţiei, revizuirea competenţelor, consolidarea capacităţilor de prevenire a corupţiei, proceduri de numire şi destituire a conducerii Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei, asigurarea stabilităţii în funcţii şi motivarea colaboratorilor;

La 24 iunie 2011 a avut loc lansarea proiectului “Facilitarea Parteneriatului Estic pentru bună guvernare şi lupta împotriva corupţiei”, eveniment organizat de către Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei în cooperare cu Consiliul Europei. Realizarea proiectului va facilita implementarea Strategiei naţionale Anticorupţie şi a recomandărilor GRECO, adresate Republicii Moldova în cadrul celei de-a III-a runde de evaluare.

Reformarea prin revizuirea competenţelor şi consolidarea capacităţilor instituţionale ale Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei în direcţia prevenirii şi combaterii corupţiei

Consolidarea capacităţilor de analiză a fenomenului corupţiei sub diferite aspecte prin parteneriate cu instituţiile publice şi cu societatea civilă

Au fost supuse discuţiilor acţiunile-pilot propuse de către Republica Moldova: “Elaborarea strategiilor anticorupţie la nivel administrativ local” şi “Îmbunătăţirea cadrului legal privind finanţarea partidelor politice”.

La 19 octombrie 2011 a avut loc reuniunea consultativă referitoare la implementarea Programului Coprehensiv de Consolidare a Capacităţilor Instituţionale în Republica Moldova, în cadrul căreia au fost prezentate obiectivele şi mecanismul de implementare a Programului susţinut de către Uniunea Europeană, la care Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei este beneficiar.

În decembrie 2011 a demarat proiectul “Susţinerea Guvernului Republicii Moldova în domeniul anticorupţie, reformei Ministerului Afacerilor Interne, inclusiv a poliţiei, şi protecţiei datelor cu caracter personal”, finanţat de către Uniunea Europeană în vederea implementării cerinţelor indicate la capitolul “Justiţie, Libertate şi Securitate” al viitorului acord de asociere RM-UE şi de conformare la recomandările parvenite în cadrul Dialogului privind liberalizarea regimului de vize cu UE. Echipa de experţi a proiectului a fost invitată să participe în cadrul Conferinţei Naţionale Anticorupţie din 12 decembrie 2011.

Organizarea şi desfăşurarea unor instruiri anticorupţie cu participarea funcţionarilor publici şi lucrătorilor sistemului judiciar

În anul 2011, formatorii Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei au organizat şi au desfăşurat 73 de întruniri anticorupţie la care au participat estimativ 2825 de persoane, reprezentanţi ai organelor centrale de specialitate ale administraţiei publice şi alţi actori sociali.

În colaborare cu Serviciul Grăniceri din Ucraina, cu asistenţa financiară a EUBAM, la capitolul educarea tinerei generaţii în spiritul intoleranţei faţă de fenomenul corupţiei, au fost organizate, în perioada 20-27 februarie 2011, 9-15 mai 2011, 31 iulie – 7 august 2011, 11-18 decembrie 2011, şcolile anticorupţie de iarnă, primăvară, vară şi iarnă “Tineretul împotriva corupţiei”, care au avut loc, respectiv, în oraşele Odesa, Ialta (Ucraina), în staţiunea Vadul lui Vodă şi în municipiul Chişinău (Moldova). La cele 4 şcoli au participat cîte 26 de studenţi din Ucraina şi Moldova, limba de lucru a şcolii fiind limba rusă. Activitatea şcolilor a fost înalt apreciată de către participanţi, fapt confirmat de rezultatele evaluării efectuate de către studenţi.

Telemaraton anticorupţie. Eveniment în premieră pentru Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei. Organizat în comun cu Transparency International (TI) – Moldova, cu implicarea reprezentanţilor autorităţilor abilitate şi a altor instituţii interesate, ONG-urilor, societăţii civile, difuzat în direct la canalul TV “Moldova 1”. Timpul de emisie: 08.00-19.00.

În parteneriat cu Centrul de Analiză şi Prevenire a Corupţiei şi cu Publika TV a fost desfăşurată o nouă campanie socială “Nu dau, nu iau!”, scopul proiectului fiind cultivarea intoleranţei publicului faţă de corupţie prin implicarea mass-mediei, societăţii civile şi a funcţionarilor publici. În cadrul campaniei au fost organizate 10 emisiuni TV, difuzate în direct la canalul Publika TV. La 6 emisiuni TV au participat colaboratorii Direcţiei generale pentru prevenirea corupţiei a CCCEC (DGPC).

A fost completat chestionarul pe probleme de integritate. Au fost organizate şi desfăşurate 3 şedinţe privind promovarea piesei de teatru “Mitică-i omul nostru”. Colaboratorii au participat la o emisiune radio, au fost acordate 2 interviuri prin telefon, plasate 13 ştiri pe site-ul Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei, au fost organizate 3 mese rotunde cu diferite tematici, a fost acordat suport consultativ Organizaţiei pentru Reformă şi Dezvoltare a Sistemului Educaţional.

Evaluarea riscurilor de corupţie în instituţiile publice

La solicitare s-au efectuat 21 de vizite în scop de acordare a suportului consultativ instituţiilor publice centrale; colaboratorii au participat la 11 şedinţe ale grupurilor de lucru de autoevaluare a riscurilor de corupţie din cadrul entităţilor raportoare.

Organizarea şi desfăşurarea măsurilor de instruire anticorupţie în sectorul public central şi local şi cel privat în scop de sensibilizare a opiniei publice privind riscurile şi consecinţele corupţiei

În scop de aprofundare, perfecţionare şi sporire a nivelului de cunoştinţe în domeniul evaluării riscurilor de corupţie, cu asistenţa financiară a Instrumentului de Asistenţă Tehnică şi Schimb de Informaţii (TAIEX) al Comisiei Europene, la iniţiativa Direcţiei, Centrul a organizat în perioada 26-27 mai 2011, un workshop internaţional cu genericul “Metodele şi procedurile de evaluare a riscurilor de corupţie”, la care au fost prezente 25 de persoane din cadrul a 18 instituţii publice centrale.

Actualizarea Strategiei de prevenire şi combatere a spălării banilor şi finanţării terorismului, cu indicarea termenului concret de implementare

Actualizarea Planului de acţiuni privind implementarea Strategiei cu privire la prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului

În temeiul Hotărîrii Guvernului nr.906 din 28 iulie 2008, autorităţile publice centrale au fost obligate să-şi autoevalueze riscurile de corupţie în perioada anilor 2008-2011. În conformitate cu dispoziţia Guvernului nr.1219-42 din 31 ianuarie 2012, acestea au fost obligate să raporteze pînă la 1 martie 2012 despre rezultatele obţinute şi să prezinte propuneri.

Expertiza anticorupţie

Pe parcursul anului 2011, Direcţia legislaţie şi expertiză anticorupţie a examinat 748 de proiecte de acte normative, dintre care 453 de proiecte au fost supuse avizării şi au fost întocmite recomandările necesare. Asupra a 295 de proiecte au fost întocmite rapoarte de expertiză, dintre care 136 de proiecte de legi şi 159 de proiecte de hotărîri ale Guvernului. De asemenea, Direcţia a elaborat 12 proiecte de acte normative.

Continuarea implementării eficiente a măsurilor de prevenire a spălării banilor şi finanţării actelor criminale

La capitolul onorarea angajamentelor Republicii Moldova privind consolidarea cadrului legal pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului în conformitate cu standardele internaţionale stabilite de Grupul de Acţiune Financiară (Financial Action Task Force) privind spălarea banilor şi finanţarea terorismului (FATF), au fost întreprinse următoarele:

în perioada respectivă au fost elaborate

6 proiecte de acte legislative şi normative menite să ajusteze cadrul legal naţional la standardele internaţionale (40+9 recomandări FATF);

în perioada 13-14 ianuarie 2011, delegaţia Republicii Moldova a participat la şedinţa Grupului Regional Europa din cadrul grupului de cooperare internaţională (ICRG) al Grupului de Acţiune Financiară (FATF) la care a fost discutat raportul privind implementarea recomandărilor Comitetului MONEYVAL, ca urmare a celei de-a III-a rundă de evaluare, precum şi Hotărîrea Curţii Constituţionale privind neconstituţionalitatea prevederilor Legii nr.1104-XV din 6 iunie 2002 cu privire la Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei şi ale Legii nr.190-XVI din 26 iulie 2007 cu privire la prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului. Drept urmare, a fost adoptată Legea nr.67 din 7 aprilie 2011 pentru modificarea şi completarea Legii nr.190-XVI din 26 iulie 2007 cu privire la prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului. De asemenea, au fost elaborate şi adoptate următoarele ordine menite să implementeze prevederile Legii nr.190-XVI din 26 iulie 2007 (cu ultimele modificări):

Ordinul nr.96 din 22 iunie 2011 privind modificarea Regulamentului privind organizarea şi funcţionarea Serviciului prevenire şi combatere a spălării banilor din anexa la Ordinul nr.50 din 1 aprilie 2010 cu privire la aprobarea regulamentelor subdiviziunilor Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei, a unităţilor inferioare ale acestuia şi a fişelor de post;

Ordinul directorului Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei nr.40 din 18 martie 2011 referitor la aprobarea Ghidului privind identificarea tranzacţiilor suspecte de finanţare a terorismului;

Ordinul directorului Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei nr.107 din 5 august 2011 privind aprobarea modelelor-tip ale deciziilor de sistare a tranzacţiilor sau activităţilor suspecte în conformitate cu prevederile Legii nr.190-XVI din 26 iulie 2007;

Ordinul directorului Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei nr.114 din 22 august 2011 privind modificarea şi completarea ordinelor nr.117 şi 118 din 20 noiembrie 2007.

Delegaţia Republicii Moldova, reprezentată de către Banca Naţională a Moldovei, Ministerul Justiţiei şi de Serviciul prevenire şi combatere a spălării banilor (SPCSB), în perioada 12-13 mai 2011, a participat la Şedinţa Grupului Regional Euro-Asiatic al Grupului de Acţiune Financiară (FATF). Raportul elaborat de către RRG a fost pus în discuţie cu referire la 4 aspecte problematice, şi anume: funcţionalitatea şi independenţa Serviciului prevenire şi combatere a spălării banilor, criminalizarea finanţării terorismului, politicile de identificare a beneficiarului efectiv şi regulamentele în domeniu pentru piaţa financiară nonbancară şi implementarea rezoluţiilor Organizaţiei Naţiunilor Unite 1267, 1373 privind finanţarea terorismului.

La 13-16 decembrie 2011, delegaţia Republicii Moldova a participat la cea de-a 37-a Reuniune plenară a Comitetului MONEYVAL. De asemenea, în cadrul şedinţei au fost puse în discuţie progresele Republicii Moldova privind implementarea Recomandării 17 FATF, ce ţine de instaurarea unui regim eficient de sancţionare pentru nerespectarea legislaţiei naţionale de prevenire şi combatere a spălării banilor şi finanţării terorismului.

La 12 noiembrie 2010, Procuratura Generală şi Ambasada SUA în Republica Moldova au organizat o masă rotundă interdepartamentală cu participarea societăţii civile cu tematica “Declararea veniturilor, proprietăţilor şi conflictelor de interese în Republica Moldova – nu corupţiei. Perfecţionarea cadrului legislativ”.

Reprezentanţii organelor Procuraturii au participat la un şir de măsuri privind prevenirea corupţiei (conferinţe, mese rotunde, întruniri, şedinţe de lucru etc.) atît la nivel naţional, cît şi internaţional.

Prin Ordinul Procurorului General nr.78/24 din 14 octombrie 2010 a fost aprobat Planul de acţiuni al Procuraturii Generale pentru realizarea Strategiei naţionale de prevenire şi combatere a spălării banilor şi finanţării terorismului pentru anii 2010-2012

18

Adoptarea măsurilor la nivel naţional şi internaţional pentru reprimarea traficului de fiinţe şi organe umane

Rezoluţia 1465 a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei

Recomandarea 1721 a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei

A fost constituit Comitetul naţional pentru combaterea traficului de fiinţe umane.

La 20 octombrie 2005 a fost adoptată Legea privind prevenirea şi combaterea traficului de fiinţe umane.

În februarie 2009, reprezentantul Republicii Moldova a fost ales membru al Grupului de experţi privind lupta împotriva traficului de fiinţe umane (GRETA), care a plasat Moldova pe prima poziţie în Grupul I de evaluare. În acest sens, Ministerul Afacerilor Interne a asigurat îndeplinirea chestionarului remis de către GRETA, care, în luna august 2010, a fost transmis Secretariatului Executiv al Convenţiei Consiliului Europei privind combaterea traficului de fiinţe umane.

Pe parcursul anului 2010 şi începutul anului 2011, Centrul pentru combaterea traficului de persoane al Ministerului Afacerilor Interne şi reprezentanţii administraţiei publice locale şi ai organizaţiilor nonguvernamentale de profil au organizat şi desfăşurat 16 seminare informative privind pericolul şi riscurile fenomenului traficului de persoane în Universitatea Tehnică din Moldova, Universitatea Pedagogică de Stat “Ion Creangă” din Chişinău, Colegiul Republican de Informatică şi Drept, Universitatea de Stat “Alecu Russo” din municipiul Bălţi, în colegiile de medicină din oraşul Cahul şi municipiul Bălţi, în liceele “Mihai Eminescu” şi “Gheorghe Asachi” din municipiul Chişinău, în Universitatea de Stat din Tiraspol, Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie “Nicolae Testemiţeanu” şi în Universitatea de Stat din Comrat.

Au fost acordate 31 de interviuri jurnaliştilor şi plasate 61 de comunicate pe site-ul Ministerului Afacerilor Interne, care ulterior au fost preluate de sursele mass-media din ţară.

În anul 2010 au fost desfăşurate seminare pentru 120 de colaboratori de poliţie privind audierea minorilor victime/martori ai infracţiunilor cu caracter sexual.

Drept un progres la nivel naţional este de menţionat avansarea Republicii Moldova în clasamentul Departamentului de Stat al SUA de pe poziţia a III-a pe poziţia a II-a de monitorizare (anii 2008-2009) şi ulterior de pe poziţia a II-a de monitorizare pe poziţia a II-a (anul 2010).

Coordonarea activităţii organelor Procuraturii în domeniul de prevenire şi combatere a traficului de fiinţe umane se realizează de către Secţia combatere trafic de fiinţe umane din cadrul Procuraturii Generale. În cadrul acestui exerciţiu se realizează o interacţiune cu procuraturile teritoriale, fiind acordat ajutor metodologic în caz de necesitate sau fiind înlăturate erorile admise la investigarea cazurilor şi la adoptarea soluţiilor.

În scop de pregătire profesională a procurorilor în domeniul prevenirii şi combaterii traficului de fiinţe umane, secţia participă la programul de instruire a procurorilor şi judecătorilor în cadrul seminarelor tematice.

Concomitent, în activitatea de prevenire şi combatere a traficului de fiinţe umane, procurorii colaborează cu reprezentanţii sectorului nonguvernamental, precum şi cu organizaţiile internaţionale. Astfel, reprezentanţii Procuraturii Generale participă lunar la Şedinţa de coordonare tehnică în domeniul de prevenire şi combatere a traficului de fiinţe umane, organizată de Misiunea OSCE în Moldova, la care participă reprezentanţi ai instituţiilor de stat, organizaţiilor internaţionale şi nonguvernamentale. În afară de aceasta, reprezentantul Procuraturii Generale este membru al Comitetului coordonator al proiectului “Asistenţa tehnică şi de sporire a capacităţii guvernelor Republicii Moldova şi Ucraina pentru implementarea acordurilor de readmisie cu Uniunea Europeană – «GUMIRA»” sub egida Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie (OIM). În această calitate, reprezentantul Procuraturii Generale a participat la şedinţele de evaluare a activităţii proiectului menţionat.

De asemenea, în perioada de referinţă reprezentanţii Procuraturii Generale au participat la diverse conferinţe şi seminare internaţionale în cadrul cărora au făcut schimb de experienţă în domeniul de prevenire şi combatere a traficului de fiinţe umane.

Colaborarea cu Centrul Internaţional “La Strada” este realizată şi la investigarea în echipă multidisciplinară a cazurilor de trafic de fiinţe umane. Astfel, psihologii şi avocaţii din cadrul acestei organizaţii internaţionale acordă asistenţă victimelor traficului în cadrul urmăririi penale exercitate sau conduse de către procurori.

În vederea implementării Strategiei Sistemului Naţional de Referire (SNR) pentru protecţia şi asistenţa victimelor şi potenţialelor victime ale traficului de fiinţe umane şi a Planului de acţiuni pe anii 2009-2011, au fost realizate un şir de acţiuni de consolidare a capacităţilor specialiştilor naţionali în domeniul protecţiei şi asistenţei victimelor şi potenţialelor victime ale traficului. Astfel, cu susţinerea OIM, au fost desfăşurate seminare de instruire continuă pentru membrii echipelor multidisciplinare cu tema “Protecţia şi asistenţa victimelor traficului de fiinţe umane şi violenţei în familie în cadrul Sistemului de referire în Republica Moldova”. Pe parcursul anului 2011, asemenea seminare au fost organizate în raioanele Ungheni, Călăraşi, Teleneşti, Rîşcani, Cantemir, Rezina, Comrat, Ştefan Vodă şi Leova. Totodată, în contextul extinderii Sistemului Naţional de Referire, Ministerul, în colaborare cu Organizaţia Internaţională pentru Migraţie şi cu Centrul PAS, a organizat şi participat la seminarul de instruire a echipelor multidisciplinare, abordînd şi subiecte din domeniul de prevenire şi combatere a violenţei în familie şi HIV/SIDA în următoarele raioane: Basarabeasca, Briceni, Drochia, Glodeni şi Orhei. În acelaşi context, în cadrul proiectului “Protecţia şi abilitarea victimelor traficului de fiinţe umane şi ale violenţei în familie”, în scop de fortificare a capacităţilor în domeniul identificării şi asistenţei primare victimelor traficului şi violenţei în familie şi îmbunătăţirii colaborării dintre actorii locali, au fost organizate ateliere de lucru pentru membrii echipelor multidisciplinare comunitare şi raionale.

În subordinea Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei funcţionează Centrul de asistenţă şi protecţie a victimelor şi potenţialelor victime ale traficului de fiinţe umane, în cadrul căruia sînt asistate victime ale traficului, copii ai victimelor, copii repatriaţi, victime ale violenţei în familie, copii lăsaţi fără îngrijire părintească, migranţi în dificultate, precum şi cazurile de prevenire.

De asemenea, este important de menţionat desfăşurarea şedinţelor tehnice de coordonare în domeniul antitrafic şi egalităţii de sex găzduite de către Misiunea OSCE în Moldova. Şedinţele sînt coprezidate de Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, care prezintă informaţia privind activităţile desfăşurate în domeniu la nivel guvernamental. În acelaşi timp, OSCE organizează şedinţe similare la nivel raional în vederea consolidării capacităţilor părţilor interesate în domeniul antitrafic la nivel local pentru asigurarea coordonării eficiente a activităţilor în domeniile de prevenire şi combatere a traficului de fiinţe umane, violenţei în familie şi promovării egalităţii de sex. A fost elaborat şi promovat componentul sectorial la Planul naţional pentru prevenirea şi combaterea traficului de fiinţe umane pentru anii 2010-2011.

Pentru dezvoltarea şi consolidarea cooperării la nivel transnaţional şi a mecanismului de referire în domeniul vizat dintre Republica Moldova şi Ucraina au fost organizate 2 întîlniri (17 mai şi 21 iunie) ale delegaţiei moldoveneşti (reprezentanţi ai Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, Ministerului Afacerilor Interne, Serviciului Grăniceri, Misiunii OIM şi Fundaţiei “Terre des Hommes” (Tdh)) cu omologii din Ucraina (reprezentanţii Ministerului Familiei, Tineretului şi Sportului şi cu alte părţi interesate de subiectul respectiv). Participanţii au convenit asupra organizării unor grupuri de lucru cu reprezentanţii tuturor ministerelor relevante din ambele ţări pentru a elabora împreună proiectul acordului bilateral în acest domeniu, care ar stabili colaborarea dintre partenerii guvernamentali din Republica Moldova şi Ucraina la subiectul prevenirii şi combaterii traficului de fiinţe umane, traficului de copii şi la subiectul facilitării procedurii de repatriere a victimelor traficului de fiinţe umane, migranţilor ilegali, copiilor neînsoţiţi şi migranţilor aflaţi în dificultate, precum şi iniţierea negocierilor pentru semnarea unui acord bilateral în acest domeniu.

Convocarea şedinţelor comisiilor teritoriale de profil

Utilizarea pe larg a măsurilor proactive la depistarea şi investigarea cazurilor de trafic de persoane, inclusiv la cooperarea mai intensivă cu organizaţiile internaţionale şi cu ONG-urile în acordarea asistenţei victimelor traficului de fiinţe umane

Monitorizarea şi evaluarea permanentă a activităţii organelor de drept în domeniul prevenirii şi combaterii traficului de fiinţe umane

Asigurarea unui tratament adecvat şi nediscriminatoriu faţă de victimele traficului de fiinţe umane din partea organelor de drept şi judiciare prin continuarea activităţilor în cadrul echipei profesionale multidisciplinare (reprezentant legal/asistent social/psiholog) pentru intervievarea victimelor traficului de fiinţe umane

Perfecţionarea cadrului juridic intern pentru combaterea traficului de fiinţe umane în scop de armonizare a lui cu prevederile tratatelor internaţionale din domeniul vizat, în special cu Convenţia Consiliului Europei privind lupta împotriva traficului de fiinţe umane

Sporirea rolului asistenţei juridice internaţionale în materie penală la investigarea cazurilor de trafic de fiinţe umane

Implementarea recomandărilor GRETA pentru Republica Moldova (anul 2012)

Includerea victimelor decise să coopereze în cadrul procesului de tragere la răspundere a traficanţilor în sistemul de protecţie

Conlucrarea dintre Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, Direcţia protecţia martorilor a Ministerului Afacerilor Interne privind implementarea sistemului de referire

Modificarea cadrului legislativ penal în sensul confiscării bunurilor infractorului în folosul statului doar după despăgubirea victimelor

Realizarea unor cercetări ştiinţifice în domeniul reacţiei antitrafic şi a unor cercetări pentru evaluarea dimensiunii şi tendinţelor traficului, cu publicarea rezultatelor în mass-media

Includerea în programele de studii ale instituţiilor de învăţămînt superior cu profil juridic a orelor suplimentare referitor la tehnicile de investigaţii de prospecţiune a cazurilor de trafic

Instituirea echipei profesionale multidisciplinare (asistent social, psiholog) pentru intervievarea victimelor traficului de fiinţe umane

Elaborarea şi promovarea proiectului Acordului dintre Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul Ucrainei privind cooperarea în domeniul repatrierii victimelor traficului de fiinţe umane, traficului de copii, traficului ilegal de migranţi, copiilor neînsoţiţi şi migranţilor aflaţi în dificultate şi iniţierea negocierilor acestuia

Trimestrial

Ministerul Afacerilor Interne

Procuratura Generală

CNCTFU

Ministerul Muncii Protecţiei Sociale şi Familiei

Organizaţia Internaţională pentru Migraţie a Uniunii Europene (OIM)

Serviciul de Informaţii şi Securitate

19

Asigurarea beneficiilor din realizările economice pentru întreaga populaţie

Cooperarea cu Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei

Rezoluţia 1465 a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei

Recomandarea 1721 a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei

Rezoluţia 1572 a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei

Relansăm Moldova: Priorităţile de dezvoltare pe termen mediu.

Memorandumul cu privire la politicile economice şi financiare pentru anii 2010-2012;

Programul de stabilizare şi relansare economică a Republicii Moldova pe anii 2009-2011;

Legea pentru aprobarea Strategiei naţionale de dezvoltare pe anii 2008-2011;

Programul naţional “Satul moldovenesc” (anii 2005-2015).

În contextul cooperării cu Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, Republica Moldova a beneficiat de 5 proiecte în domeniul social. A fost discutat un nou proiect al Băncii de Dezvoltare a Consiliului Europei privind locuinţele sociale. Ca urmare, în noiembrie 2010 şi în februarie 2011, au fost efectuate vizite de documentare în Republica Moldova ale expertului din partea Băncii de Dezvoltare a Consiliului Europei cu scopul finalizării Raportului privind studiul de fezabilitate asupra Fazei a II-a a Proiectului de construcţie a locuinţelor sociale şi în regim de ipotecă preponderent pentru tineri specialişti şi familii tinere din zonele urbane. La data de 17 februarie 2011, Raportul a fost prezentat Băncii de Dezvoltare a Consiliului Europei.

La 17 noiembrie 2011, Consiliul de administrare al Băncii de Dezvoltare a Consiliului Europei a aprobat cererea de proiect a Republicii Moldova privind construcţia locuinţelor sociale în sumă de 20300000 de euro, din care creditul Băncii constituie 13400000 de euro. Republica Moldova a format grupul de negocieri (Hotărîrea Guvernului nr.46 din 26 ianuarie 2012) privind Acordul-cadru de credit dintre Republica Moldova şi Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei.

Ministerul Justiţiei

Ministerul Finanţelor

Ministerul Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor

20

Iniţierea unui dialog politic constructiv între majoritatea parlamentară şi opoziţie, cu o largă participare a forţelor extraparlamentare şi a societăţii civile

Noile instituţii democratice din Republica Moldova, din moment ce vor fi create, să înceapă lucrul asupra unei reforme instituţionale şi legislative profunde, inclusiv, dacă este necesar, modificarea Constituţiei, în vederea creării unor garanţii democratice reale pentru a preveni situaţiile de blocaj instituţional şi politic

Din 108 sesizări cu privire la infracţiuni, dintre care în 31 de cazuri procurorii s-au autosesizat şi au început investigaţiile în lipsa plîngerilor cetăţenilor, în 58 de cazuri au fost pornite cauze penale (28 – tortură, 20 – exces de putere sau depăşirea atribuţiilor de serviciu). După efectuarea tuturor acţiunilor de urmărire penală ce se impuneau, 27 de cauze penale, în privinţa a 44 de colaboratori de poliţie, au fost finalizate şi expediate cu rechizitoriu spre examinare în instanţele de judecată. Pînă în prezent, din aceste cauze penale, instanţele de judecată au condamnat 2 poliţişti, iar în privinţa altor 4 au fost emise sentinţe de achitare.

La Ministerul Justiţiei s-au desfăşurat, la 8 şi 24 februarie 2012, primele două şedinţe ale Comisiei guvernamentale pentru identificarea persoanelor civile şi colaboratorilor organelor de drept care au avut de suferit în urma evenimentelor din 7 aprilie 2009 şi recuperarea prejudiciului cauzat acestora. Comisia şi-a reluat activitatea în baza Hotărîrii Guvernului nr.67 din 2 februarie 2012 şi va funcţiona cu statut permanent pînă la identificarea şi despăgubirea tuturor celor care au avut de suferit în urma evenimentelor din aprilie 2009.

Astfel, toate persoanele care se consideră neîndreptăţite pot depune cereri atît la Ministerul Justiţiei, la secretariatul Comisiei, cît şi la sediile a doua organizaţii nonguvernamentale, reprezentanţii cărora fac parte din componenţa acesteia: Institutul pentru Drepturile Omului din Republica Moldova şi Centrul pentru reabilitarea victimelor torturii “Memoria”.

Procuratura Generală

Ministerul Justiţiei

Efectuarea unei anchete independente privind toate acuzaţiile de violare a drepturilor omului, judecarea responsabililor

La examinarea cererilor, membrii Comisiei vor ţine cont de problemele eventuale cu care s-au confruntat petiţionarii pînă în prezent la depunerea dosarelor sau de gravitatea prejudiciului cauzat acestora în urma evenimentelor din 7 aprilie. De asemenea, nu vor fi excluse nici dosarele celor care, deşi au fost despăgubiţi anterior, continuă să se confrunte cu anumite probleme. În acest context, Comisia pentru identificarea persoanelor civile şi a colaboratorilor organelor de drept care au avut de suferit în urma evenimentelor din 7 aprilie 2009 va întocmi şi va ţine la zi un registru al tuturor victimelor, care va fi disponibil atît instituţiilor responsabile pentru anchetarea acelor evenimente, cît şi opiniei publice.

În acelaşi timp, ţinînd cont de scopurile şi obiectivele pentru care a fost creată, activitatea Comisiei se rezumă doar la atribuţiile ce sînt stabilite prin Hotărîrea Guvernului nr.67 din 2 februarie 2012 şi nu substituie activitatea instanţelor de judecată şi a procuraturii.