Prezenta lege transpune parţial art.1-4, 6, 22 şi 24 din Regulamentul (UE) 2024/1083 al Parlamentului European şi al Consiliului din 11 aprilie 2024 de stabilire a unui cadru comun pentru serviciile mass-media în cadrul pieţei interne şi de modificare a Directivei 2010/13/UE (Regulamentul european privind libertatea mass-mediei) (text cu relevanţă pentru SEE), publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 2024/1083 din 17 aprilie 2024, CELEX: 32024R1083.

Capitolul I

DISPOZIŢII GENERALE

Articolul 1. Scopul şi obiectul de reglementare a legii

(1) Prezenta lege stabileşte cadrul juridic general privind funcţionarea furnizorilor de servicii mass-media, instituie măsuri complementare pentru garantarea libertăţii de exprimare, protecţia pluralismului mediatic, protecţia, autonomia şi siguranţa jurnaliştilor, asigurarea autonomiei instituţionale şi a independenţei editoriale, precum şi cerinţe privind transparenţa structurii proprietăţii şi a finanţării şi responsabilităţile furnizorilor de servicii mass-media.

(2) Garanţiile privind exercitarea dreptului la libera exprimare şi asigurarea echilibrului între dreptul la libera exprimare şi apărarea onoarei, demnităţii, reputaţiei profesionale şi vieţii private şi de familie ale persoanei sunt reglementate de Legea nr.64/2010 cu privire la libertatea de exprimare.

(3) Prezenta lege se aplică furnizorilor de servicii mass-media care îşi au sediul principal, redacţia sau domiciliul pe teritoriul Republicii Moldova. În cazul în care sediul principal şi redacţia nu se află pe teritoriul aceluiaşi stat, prezenta lege se aplică dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii:

a) partea majoritară a personalului implicat în furnizarea serviciilor mass-media îşi desfăşoară activitatea în Republica Moldova;

b) deciziile editoriale privind serviciile mass-media sunt luate pe teritoriul Republicii Moldova.

(4) Prevederile prezentei legi se aplică fără a aduce atingere dispoziţiilor Codului serviciilor media audiovizuale nr.174/2018, care reglementează aspectele specifice activităţii furnizorilor de servicii media audiovizuale.

Articolul 2. Noţiuni

În sensul prezentei legi se utilizează noţiunile definite în Codul serviciilor media audiovizuale nr.174/2018, precum şi următoarele noţiuni:

1. concentrare pe piaţa serviciilor mass-media - situaţie, în sensul Legii concurenţei nr.183/2012, în care una sau mai multe persoane fizice şi/sau juridice dobândesc ori exercită, direct sau indirect, control sau influenţă determinantă asupra unuia sau mai multor furnizori de servicii mass-media ori asupra unuia sau mai multor furnizori de platforme online prin intermediul cărora se oferă acces la conţinut media. Aceasta include controlul direct sau indirect asupra proprietăţii, a deciziilor editoriale, a resurselor financiare, a distribuţiei sau a comercializării publicităţii în sectorul mass-media;

2. concentrare orizontală pe piaţa serviciilor mass-media - situaţie în care o persoană fizică sau juridică deţine ori exercită control direct sau indirect asupra a doi sau mai multor furnizori de servicii mass-media care activează în acelaşi tip de serviciu mass-media sau în acelaşi segment al pieţei serviciilor mass-media;

3. concentrare verticală pe piaţa serviciilor mass-media - situaţie în care o persoană fizică şi/sau juridică deţine ori exercită control direct sau indirect asupra unor entităţi economice care operează în etape diferite ale lanţului de producţie, distribuţie sau comercializare a conţinutului media, inclusiv asupra unor furnizori de servicii mass-media, producători de conţinut, distribuitori ori entităţi implicate în comercializarea publicităţii;

4. concentrare încrucişată pe piaţa serviciilor mass-media - situaţie în care o persoană fizică şi/sau juridică deţine ori exercită control direct sau indirect asupra unor furnizori de servicii mass-media aparţinând unor tipuri diferite de servicii mass-media (televiziune, radio, presă scrisă sau servicii mass-media online) în aceeaşi regiune geografică;

5. conflict de interese --- situaţie în care interesele economice, politice sau personale ale furnizorului de servicii mass-media, ale administratorilor, ale proprietarilor acestuia sau ale membrilor familiilor lor, precum şi ale altor persoane fizice sau juridice cu care aceştia au sau au avut relaţii de natură personală, economică sau politică, influenţează sau pot influenţa independenţa editorială sau exercitarea responsabilităţii editoriale în furnizarea informaţiilor de interes public ori de interes social general;

6. conţinut - orice informaţie sau material, indiferent de forma de exprimare sau de mijlocul de transmitere, creat şi pus la dispoziţia publicului sau a unui segment al publicului, inclusiv comentarii şi alte forme de conţinut generat de utilizatori, cu excepţia comunicărilor private;

7. conţinut media - conţinut creat, organizat şi pus la dispoziţia publicului prin intermediul unui serviciu mass-media, sub responsabilitatea editorială a unui furnizor de servicii mass-media;

8. conţinut care încalcă drepturile protejate de lege - conţinut media care, fără a constitui conţinut ilegal, aduce atingere drepturilor personalităţii garantate de legislaţie, inclusiv dreptului la onoare, demnitate şi reputaţie profesională, dreptului la propria imagine, dreptului la respectarea vieţii intime, familiale şi private, dreptului la protecţia datelor cu caracter personal, drepturilor minorilor sau drepturilor de autor şi drepturilor conexe;

9. conţinut ilegal - conţinut media a cărui diseminare constituie, potrivit legii, infracţiune sau contravenţie, inclusiv conţinutul care pune în pericol securitatea naţională, îndeamnă la răsturnarea ori schimbarea prin violenţă a ordinii constituţionale, la agresiune militară ori la declanşarea unui conflict armat, constituie instigare publică la comiterea infracţiunilor cu caracter terorist, a infracţiunilor legate de pornografia infantilă sau a faptelor de natură fascistă, rasistă ori xenofobă, precum şi conţinutul care reprezintă discurs de ură;

10. decizie editorială - decizie luată de editorul mass-media, în exercitarea responsabilităţii editoriale, cu privire la selecţia, organizarea, clasificarea şi prezentarea conţinutului media destinat diseminării publice. Decizia editorială se referă la acţiuni zilnice şi urmăreşte respectarea cadrului legal, a politicilor editoriale declarate, precum şi a normelor deontologice aplicabile;

11. furnizor de servicii mass-media - persoană fizică sau juridică a cărei activitate profesională constă în furnizarea unui serviciu mass-media, care are responsabilitate editorială pentru alegerea conţinutului media şi care stabileşte modul de organizare a acestuia;

12. jurnalist - persoană fizică care desfăşoară, cu titlu principal sau ocazional, activităţi cu caracter jurnalistic constând în colectarea informaţiei de interes public şi/sau de interes social general din orice sursă relevantă, redactarea şi editarea acestei informaţii sub orice formă - text, fotografie, înregistrare video şi/sau audio, desen, grafică etc. - pentru diseminare publică prin orice mijloc de comunicare, inclusiv prin intermediul mass-mediei, în scop informativ, educativ, cultural sau recreativ, respectând normele etice şi deontologice ale profesiei;

13. măsurarea audienţei - activitatea de colectare, interpretare sau prelucrare în alt mod a datelor privind numărul şi caracteristicile utilizatorilor de servicii mass-media sau ale utilizatorilor de conţinut pe platformele online în scopul adoptării deciziilor privind alocarea timpului şi a spaţiului publicitar, stabilirea preţurilor, achiziţiile sau vânzările de publicitate sau privind activităţile de planificare a conţinutului media sau distribuţia de conţinut;

14. platformă online - serviciu de găzduire care, la cererea unui destinatar al serviciului, stochează şi diseminează informaţii către public, cu excepţia cazului în care activitatea respectivă este o caracteristică minoră şi pur auxiliară a unui alt serviciu sau o funcţie minoră a serviciului principal şi, din motive obiective şi tehnice, nu poate fi utilizată fără celălalt serviciu, iar integrarea caracteristicii sau a funcţiei în celălalt serviciu nu este un mijloc de a eluda aplicarea prezentei legi;

15. pluralism mediatic - stare a spaţiului informaţional caracterizată prin diversitatea furnizorilor de servicii mass-media şi diversitatea serviciilor mass-media (pluralism extern), diversitatea conţinuturilor în cadrul serviciilor mass-media (pluralism intern), diversitatea opiniilor politice (pluralism politic) şi a expresiilor culturale (pluralism cultural), diversitatea mesajelor adresate publicului-ţintă la nivel local, regional, naţional sau internaţional (pluralism geografic), diversitatea limbilor în care sunt furnizate serviciile mass-media (pluralism lingvistic), care, în ansamblu, contribuie la realizarea dreptului la libertatea de exprimare şi a dreptului la informaţie;

16. produs media - unitate editorială finită şi autonomă, sub formă de text, imagine, audio, video sau o combinaţie a acestora, destinată publicului larg în scop informativ, educativ sau recreativ, furnizată separat ori în cadrul unui serviciu mass-media;

17. publicaţie de presă - colecţie alcătuită în principal din opere literare cu caracter jurnalistic, dar care poate include şi alte opere sau obiecte protejate şi care îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii:

a) constituie un element individual în cadrul unei publicaţii periodice sau al unei publicaţii actualizate regulat sub un singur titlu, cum ar fi un ziar sau o revistă de interes general ori de specialitate;

b) are scopul de a oferi publicului larg informaţii referitoare la ştiri sau alte subiecte;

c) este publicată prin orice mijloc de furnizare a serviciului mass-media, la iniţiativa, sub responsabilitatea editorială şi supravegherea unui furnizor de servicii mass-media.

Nu constituie publicaţii de presă, în sensul prezentei legi, materialele sau publicaţiile cu caracter exclusiv publicitar ori promoţional şi publicaţiile periodice publicate în scop ştiinţific sau academic, cum ar fi revistele ştiinţifice.

18. redactor-şef - persoană fizică responsabilă de selectarea, organizarea sau plasarea temporală (momentul, durata, ordinea cronologică) sau spaţială (locul, poziţia) a conţinutului media în cadrul furnizorului de servicii mass-media, având şi alte atribuţii stabilite în actul de constituire a furnizorului de servicii mass-media;

19. responsabilitate editorială - exercitarea unui control efectiv şi aplicarea unor proceduri stricte de supraveghere asupra procesului de selecţie, organizare şi clasificare a conţinutului media şi a produsului media furnizate sau difuzate de furnizorul de servicii mass-media. Responsabilitatea editorială include şi verificarea continuă a conţinutului media generat cu utilizarea instrumentelor de inteligenţă artificială pentru adaptarea şi generarea automată de conţinut relevant pentru diverse audienţe, în conformitate cu politicile editoriale şi standardele etice şi profesionale;

20. serviciu mass-media - serviciu sau secţiune disociabilă a acestuia al cărui scop principal este furnizarea de programe sau publicaţii de presă, sub responsabilitatea editorială a unui furnizor de servicii mass-media, către publicul larg, prin orice mijloace, în scop informativ, de divertisment sau educativ;

21. software de supraveghere intruziv - orice produs cu elemente digitale, special conceput pentru exploatarea vulnerabilităţilor altor produse cu elemente digitale, care permite supravegherea sub acoperire a persoanelor fizice sau juridice prin monitorizarea, extragerea, colectarea sau analizarea datelor din astfel de produse sau de la persoanele fizice sau juridice care utilizează astfel de produse, inclusiv în mod nediferenţiat.

Articolul 3. Libertatea de exprimare a mass-mediei

(1) Furnizorii de servicii mass-media îşi desfăşoară activitatea în baza principiilor libertăţii de exprimare, independenţei editoriale, pluralismului mediatic, imparţialităţii, exactităţii informaţiei, respectării demnităţii umane şi a drepturilor omului, protecţiei minorilor, nediscriminării, transparenţei şi responsabilităţii editoriale.

(2) Furnizorii de servicii mass-media exercită responsabilitatea editorială în mod independent şi asigură autonomia profesională a jurnaliştilor şi a altor persoane în producerea conţinutului media conform concepţiilor editoriale şi normelor deontologice jurnalistice, precum şi asumarea responsabilităţii personale şi instituţionale pentru consecinţele activităţii desfăşurate.

(3) Independenţa editorială a furnizorilor de servicii mass-media este recunoscută şi garantată de lege. Cenzura sub orice formă este interzisă.

Articolul 4. Pluralismul mediatic

(1) Pluralismul mediatic reprezintă un principiu fundamental al activităţii mass-mediei şi contribuie la consolidarea statului de drept, a democraţiei pluraliste, la respectarea valorilor constituţionale ale Republicii Moldova. Pluralismul mediatic include:

a) asigurarea pluralităţii surselor de informaţii şi a furnizorilor de servicii mass-media, precum şi a diversităţii conţinutului media şi a produsului media;

b) garantarea accesului cetăţenilor, inclusiv al minorităţilor naţionale, al comunităţilor locale, al persoanelor cu dizabilităţi şi al altor grupuri sociale vulnerabile, la informaţii şi conţinuturi media relevante în limbile şi prin utilizarea tehnologiilor accesibile acestora;

c) promovarea jurnalismului independent, etic şi responsabil, bazat pe respectarea principiilor deontologice şi a standardelor profesionale;

d) reflectarea diversităţii opiniilor, convingerilor politice, culturale şi sociale, precum şi susţinerea creativităţii culturale şi artistice în mass-media;

e) facilitarea accesului publicului la conţinut media pluralist, independent şi diversificat, ca fundament al democraţiei, al statului de drept şi al participării civice active;

f) susţinerea educaţiei în domeniul mass-media şi alfabetizarea informaţională pentru dezvoltarea capacităţilor critice şi responsabilităţii consumatorilor/utilizatorilor de servicii mass-media;

g) asigurarea transparenţei proprietăţii mass-media şi a surselor de finanţare pentru prevenirea influenţelor ascunse asupra conţinutului media şi pentru protecţia pluralismului.

(2) Statul asigură respectarea pluralismului mediatic prin:

a) elaborarea, promovarea şi actualizarea unui cadru legislativ care să prevină concentrarea proprietăţii în domeniul mass-media şi să stimuleze competiţia loială între furnizorii de servicii mass-media;

b) încurajarea producţiei de conţinut media local, regional, cultural, inclusiv în limbile minorităţilor naţionale;

c) sprijinirea iniţiativelor care contribuie la diversitatea mediatică;

d) realizarea de studii şi rapoarte periodice privind starea pluralismului mediatic şi accesibilitatea informaţiilor pentru diferite grupuri sociale;

e) promovarea transparenţei proprietăţii mass-media prin reglementarea publicării informaţiilor despre proprietarii beneficiari şi finanţările furnizorilor de servicii mass-media;

f) stimularea educaţiei în domeniul mass-media şi promovarea alfabetizării media în rândul populaţiei pentru a încuraja gândirea critică faţă de sursele de informaţie;

g) protejarea jurnalismului independent, etic şi responsabil şi susţinerea iniţiativelor mass-media care promovează bunele practici deontologice, transparenţa şi responsabilitatea editorială;

h) asigurarea protecţiei surselor de informare a jurnaliştilor, în conformitate cu Legea nr.64/2010 cu privire la libertatea de exprimare;

i) asigurarea protecţiei şi siguranţei jurnaliştilor, în special în situaţii de război, conflicte, proteste şi demonstraţii de orice natură.

(3) Statul poate finanţa proiecte în domeniul mass-media de la bugetul de stat prin mecanisme de sprijin public, inclusiv prin Fondul de subvenţionare a mass-mediei sau prin publicitate de stat, în condiţiile cadrului normativ şi cu respectarea principiilor transparenţei, proporţionalităţii şi nediscriminării.

(4) Finanţarea din bugetul public are drept scop încurajarea pluralismului mediatic, dezvoltarea instituţională, precum şi, în special, producerea şi publicarea de conţinuturi media relevante.

(5) Publicitatea de stat este reglementată de Legea nr.62/2022 cu privire la publicitate.

(6) Finanţarea proiectelor în domeniul mass-media se realizează cu respectarea prevederilor Legii nr.139/2012 cu privire la ajutorul de stat.

Capitolul II

ORGANIZAREA ŞI EXERCITAREA ACTIVITĂŢII FURNIZORILOR

DE SERVICII MASS-MEDIA. DREPTURI ŞI OBLIGAŢII

Articolul 5. Furnizarea serviciilor mass-media

(1) Activitatea de furnizare a serviciilor mass-media poate fi desfăşurată de persoane juridice cu scop lucrativ sau nelucrativ, constituite potrivit Legii nr.220/2007 privind înregistrarea de stat a persoanelor juridice şi a întreprinzătorilor individuali, precum şi de persoane fizice, inclusiv de persoane fizice care desfăşoară activitate de întreprinzător potrivit legislaţiei aplicabile.

(2) Statul şi autorităţile administraţiei publice centrale şi locale nu pot avea calitatea de fondator, proprietar sau entitate care exercită controlul asupra unui furnizor de servicii mass-media, cu excepţia:

a) furnizorilor publici de servicii media audiovizuale reglementaţi de Codul serviciilor media audiovizuale nr.174/2018;

b) furnizorilor de servicii mass-media destinate copiilor şi promovării culturii naţionale, fondaţi de către Ministerul Culturii;

c) Instituţiei Publice Agenţia Informaţională de Stat "Moldpres" fondată de către Cancelaria de Stat.

Articolul 6. Drepturile furnizorilor de servicii mass-media

(1) Furnizorii de servicii mass-media au dreptul de a-şi exercita activitatea profesională în mod liber şi independent.

(2) Statul respectă, protejează şi garantează libertatea şi independenţa editorială a furnizorilor de servicii mass-media.

(3) Statul, autorităţile publice şi autorităţile naţionale de reglementare competente nu pot:

a) interveni sau încerca să influenţeze în orice mod, direct sau indirect, politicile şi deciziile editoriale ale furnizorilor de servicii mass-media;

b) obliga furnizorii de servicii mass-media, personalul editorial al acestora sau orice persoană care, în virtutea relaţiei sale obişnuite ori profesionale cu un furnizor de servicii mass-media sau cu personalul editorial al acestuia, ar putea deţine informaţii privind sursele jurnalistice ori comunicările confidenţiale sau informaţii care ar putea permite identificarea acestora, să divulge informaţiile respective, cu excepţia cazurilor şi în condiţiile prevăzute de Legea nr.64/2010 cu privire la libertatea de exprimare;

c) reţine, sancţiona, intercepta, supune măsurilor speciale de investigaţii, efectua acţiuni de urmărire penală sau dispune alte măsuri procesuale prevăzute de lege împotriva furnizorilor de servicii mass-media, a personalului editorial al acestora sau a oricărei persoane care, în virtutea relaţiei sale obişnuite ori profesionale cu un furnizor de servicii mass-media sau cu personalul editorial al acestuia, ar putea deţine informaţii privind sursele jurnalistice ori comunicările confidenţiale, precum şi în privinţa sediilor sau domiciliilor acestora, în scopul obţinerii informaţiilor privind sursele jurnalistice ori comunicările confidenţiale sau al identificării acestora, cu excepţia cazurilor prevăzute la alin.(4);

d) instala sau utiliza software de supraveghere intruziv pe dispozitivele sau echipamentele utilizate de furnizorii de servicii mass-media, de personalul editorial al acestora sau de orice altă persoană care, în virtutea relaţiei sale obişnuite ori profesionale cu un furnizor de servicii mass-media sau cu personalul editorial al acestuia, ar putea deţine informaţii privind sursele jurnalistice sau comunicările confidenţiale ori informaţii care ar putea permite identificarea acestora, cu excepţia cazurilor prevăzute la alin.(5).

(4) Prin derogare, măsurile prevăzute la alin.(3) lit.c) pot fi dispuse numai dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii:

a) măsura este prevăzută de lege;

b) măsura este necesară într-o societate democratică pentru securitatea naţională, integritatea teritorială sau siguranţa publică, apărarea ordinii publice şi prevenirea infracţiunilor, protecţia sănătăţii ori moralei, protecţia reputaţiei sau a drepturilor altor persoane, împiedicarea divulgării informaţiilor confidenţiale ori garantarea autorităţii şi imparţialităţii puterii judecătoreşti;

c) măsura este justificată, după caz, de un motiv imperativ de interes public şi este proporţională cu scopul urmărit;

d) măsura se dispune şi, în cazurile prevăzute de lege, se autorizează în prealabil de judecătorul de instrucţie în condiţiile Codului de procedură penală nr.122/2003.

(5) Prin derogare de la alin.(3) lit.d), instalarea sau utilizarea software-ului de supraveghere intruziv poate fi dispusă numai în cadrul urmăririi penale, în condiţiile Codului de procedură penală nr.122/2003, dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii:

a) măsura întruneşte condiţiile prevăzute la alin.(4);

b) măsura este dispusă în scopul investigării uneia dintre persoanele menţionate la alin.(3) lit.d), într-o cauză penală privind o infracţiune gravă, deosebit de gravă sau excepţional de gravă;

c) au fost epuizate toate posibilităţile legale de obţinere a informaţiilor necesare;

d) măsura se dispune şi, în cazurile prevăzute de lege, se autorizează în prealabil de judecătorul de instrucţie în condiţiile Codului de procedură penală nr.122/2003.

(6) Măsurile prevăzute la alin.(3) lit.c) şi lit.d) se dispun, se autorizează, se prelungesc şi, după caz, încetează în condiţiile Codului de procedură penală nr.122/2003.

(7) Încălcarea prevederilor alin.(3) lit.b)-d) şi ale alin.(4)-(6) atrage răspundere contravenţională sau penală, după caz, în condiţiile legii.

Articolul 7. Obligaţii specifice ale unor furnizori de servicii mass-media

(1) Furnizorii de servicii mass-media care oferă conţinuturi de ştiri şi actualităţi au obligaţia de a adopta măsuri organizatorice interne pentru garantarea independenţei deciziilor editoriale. Aceste măsuri urmăresc în mod special:

a) garantarea dreptului persoanelor care exercită responsabilitatea editorială de a lua decizii editoriale în mod liber şi independent, în conformitate cu standardele profesionale aplicabile activităţii cu caracter jurnalistic;

b) asigurarea transparenţei prin dezvăluirea oricărui conflict de interese real sau potenţial al oricărei persoane care deţine interese sau drepturi în cadrul furnizorului de servicii mass-media, în măsura în care un astfel de conflict ar putea influenţa furnizarea de conţinuturi media de ştiri şi actualităţi.

(2) Furnizorul de servicii mass-media online are obligaţia de a stabili şi de a pune la dispoziţia utilizatorilor reguli aplicabile conţinutului generat de aceştia, inclusiv comentariilor şi altor forme de interacţiune cu conţinuturile media publicate pe site-urile sale web şi pe paginile sale oficiale de pe platformele online.

(3) Regulile de moderare a conţinutului generat de utilizatori prevăzute la alin.(2) includ, între altele, o descriere a conţinutului considerat vădit ilegal, precum şi a conţinutului care poate încălca drepturile protejate de lege, criteriile aplicabile moderării şi procedura de examinare a sesizărilor.

(4) Furnizorul de servicii mass-media online este obligat să elimine imediat, din momentul autosesizării sau sesizării motivate, conţinutul vădit ilegal generat de utilizatori publicat pe site-ul său web şi pe pagina sa oficială de pe platformele online.

(5) În cazurile în care caracterul ilegal al conţinutului necesită o analiză suplimentară, furnizorul de servicii mass-media online examinează sesizarea într-un termen rezonabil, care nu poate depăşi 48 de ore de la primirea acesteia, şi elimină sau restricţionează accesul la conţinut dacă, în urma analizei, caracterul ilegal al acestuia rezultă în mod evident.

(6) Furnizorul de servicii mass-media online este obligat să dezvolte şi să instituie mecanisme funcţionale şi accesibile de notificare şi analiză a conţinutului generat de utilizator care să permită identificarea şi eliminarea, inclusiv prin proceduri transparente şi conform unor criterii clare de moderare, a conţinutului vădit ilegal publicat pe site-urile sale web şi pe paginile oficiale de pe platformele online.

(7) Furnizorul de servicii mass-media online este obligat să nu publice conţinuturi media care:

a) sunt susceptibile de a afecta dezvoltarea fizică, mintală sau morală a minorilor, în special conţinuturi ce conţin imagini cu scene pornografice, scene de violenţă explicită sau alte elemente de natură să afecteze dezvoltarea minorilor;

b) au un conţinut vădit ilegal.

Capitolul III

ORGANIZAREA ŞI EXERCITAREA ACTIVITĂŢII JURNALISTULUI. DREPTURI ŞI OBLIGAŢII

Articolul 8. Organizarea activităţii jurnalistului

Activitatea jurnalistului se desfăşoară în baza unui contract individual de muncă sau a unui contract civil încheiat, în condiţiile legii, cu un furnizor de servicii mass-media ori în mod independent, în calitate de jurnalist independent.

Articolul 9. Autonomia profesională a jurnalistului şi independenţa editorială

(1) Jurnaliştii şi alte persoane care efectuează o activitate cu caracter jurnalistic în cadrul furnizorilor de servicii mass-media îşi exercită activitatea profesională în mod liber şi independent, în conformitate cu politica editorială a furnizorului de servicii mass-media, cu respectarea deciziilor editoriale şi a normelor deontologice.

(2) Jurnalistul are dreptul să refuze elaborarea unui produs media sau a altui conţinut media dacă acesta contravine normelor, criteriilor şi standardelor profesionale şi etice ale jurnalismului. Aceste norme includ, dar nu se limitează la, imparţialitatea, corectitudinea, respectarea drepturilor persoanelor vizate în materialele jurnalistice, în conformitate cu principiile deontologice. Refuzul jurnalistului se prezintă în scris redactorului-şef.

(3) Exercitarea dreptului prevăzut la alin.(2) nu poate atrage aplicarea unor sancţiuni şi jurnalistul nu poate fi supus unei alte măsuri defavorabile în raporturile profesionale pentru acest motiv, inclusiv:

a) încetarea raporturilor de muncă sau rezoluţiunea contractului;

b) reducerea salariului sau a remuneraţiei;

c) transferarea într-o funcţie care îl dezavantajează profesional;

d) modificarea statutului în cadrul redacţiei sau orice altă formă de dezavantajare profesională.

(4) Jurnalistul nu poate fi concediat, contractul în temeiul căruia îşi desfăşoară activitatea nu poate fi încetat, acestuia nu i se poate reduce salariul sau remuneraţia, nu i se poate modifica statutul în cadrul redacţiei şi nu poate fi dezavantajat în alt mod pentru opinii exprimate cu bună-credinţă în exercitarea activităţii cu caracter jurnalistic, cu respectarea normelor deontologice şi a politicii editoriale.

(5) Orice măsură disciplinară aplicată jurnalistului trebuie să fie justificată şi să respecte legislaţia muncii.

(6) Modificarea produselor media realizate de jurnalist se efectuează sub responsabilitatea editorială a furnizorului de servicii mass-media, cu respectarea integrităţii profesionale a autorului şi a normelor deontologice aplicabile.

(7) Jurnalistul sau orice persoană care desfăşoară activităţi cu caracter jurnalistic, precum şi persoanele care colaborează cu aceştia au dreptul de a nu dezvălui identitatea surselor de informaţii sau orice informaţii care ar putea conduce la identificarea acestora, în condiţiile Legii nr.64/2010 cu privire la libertatea de exprimare.

(8) Constrângerea, intimidarea sau exercitarea oricăror presiuni asupra jurnalistului în scopul influenţării activităţii cu caracter jurnalistic atrage răspundere contravenţională sau penală, după caz, în condiţiile legii.

Articolul 10. Drepturile jurnalistului

(1) În scopul exercitării activităţii profesionale, jurnalistul are dreptul:

a) să solicite şi să primească informaţii de interes public în conformitate cu legislaţia, în scopul diseminării publice, respectând standardele de acurateţe şi onestitate;

b) să aibă acces liber şi nediscriminatoriu la sursele oficiale de informaţii, inclusiv la cele deţinute de autorităţile publice şi organismele internaţionale;

c) să se exprime liber, fără ingerinţe sau cenzură, în conformitate cu principiile libertăţii de exprimare prevăzute de Legea nr.64/2010 cu privire la libertatea de exprimare;

d) să beneficieze de protecţie împotriva oricărei forme de intimidare, hărţuire sau violenţă în exercitarea activităţii profesionale;

e) să participe la formări profesionale pentru dezvoltarea competenţelor şi să adere la organizaţii profesionale independente;

f) să refuze realizarea sau participarea la realizarea produselor media ori a altor conţinuturi media care contravin legislaţiei, normelor deontologice sau standardelor profesionale aplicabile, fără a fi sancţionat pentru exercitarea acestui drept;

g) să aibă acces în zonele calamităţilor naturale, dezastrelor tehnogene şi sociale, cu respectarea normelor şi rigorilor impuse de autorităţi;

h) să documenteze protestele publice şi demonstraţiile, având acces liber la spaţiile în care acestea se desfăşoară, fără a fi supus intimidărilor sau restricţiilor nejustificate;

i) să fie protejat în timpul desfăşurării activităţilor cu caracter jurnalistic în zone de conflict sau război, având dreptul la sprijin logistic şi juridic din partea angajatorilor şi autorităţilor relevante;

j) să utilizeze echipamente de protecţie personală în zone periculoase, inclusiv vestimentaţie marcată clar pentru identificarea statutului de jurnalist;

k) să beneficieze de acces la informaţii privind protestele şi conflictele armate, cu respectarea normelor de securitate şi confidenţialitate;

l) să fie acreditat la evenimentele publice;

m) să beneficieze de protecţia drepturilor sociale şi economice legate de profesia sa, inclusiv dreptul la salarizare sau remunerare echitabilă;

n) să beneficieze de alte drepturi prevăzute de legislaţie în exercitarea profesiei.

(2) Jurnalistului nu i se poate refuza acreditarea la evenimente organizate de autorităţi sau instituţii publice decât pentru motive obiective, justificate şi proporţionale.

(3) Refuzul de acreditare a jurnaliştilor poate fi contestat în instanţa de judecată, în condiţiile legii.

(4) Jurnalistul beneficiază de protecţie împotriva oricăror forme de supraveghere, monitorizare tehnică sau ingerinţă nejustificată care pot afecta exercitarea activităţii cu caracter jurnalistic, independenţa editorială ori confidenţialitatea surselor de informaţii.

(5) Orice restrângere a exercitării drepturilor jurnalistului trebuie să fie prevăzută de lege, să urmărească un scop legitim şi să fie necesară şi proporţională într-o societate democratică.

(6) Jurnaliştii străini, în exercitarea activităţilor lor profesionale, pot intra şi activa pe teritoriul Republicii Moldova în condiţiile Legii nr.200/2010 privind regimul străinilor în Republica Moldova, având aceleaşi drepturi şi obligaţii ca şi jurnaliştii din Republica Moldova.

(7) Jurnaliştii străini sunt acreditaţi în Republica Moldova de Ministerul Afacerilor Externe.

Articolul 11. Obligaţiile jurnalistului

(1) În exercitarea activităţii profesionale, jurnalistul are obligaţia:

a) să respecte legislaţia aplicabilă şi normele deontologice ale profesiei de jurnalist;

b) să verifice originea, veridicitatea şi caracterul complet al informaţiilor înainte de publicare, cu diligenţă profesională rezonabilă;

c) să asigure acurateţea, imparţialitatea şi echilibrul informaţiilor prezentate, inclusiv prin verificarea surselor şi evitarea distorsionării faptelor;

d) să respecte confidenţialitatea surselor de informaţii în condiţiile Legii nr.64/2010 cu privire la libertatea de exprimare;

e) să prelucreze datele cu caracter personal în mod legal, echitabil şi proporţional cu scopul jurnalistic urmărit, exclusiv în măsura necesară informării publicului asupra unor chestiuni de interes public, evitând divulgarea datelor care nu sunt relevante pentru realizarea scopului jurnalistic;

f) să respecte drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului, inclusiv dreptul la viaţă privată, onoare, demnitate umană şi reputaţie profesională;

g) să utilizeze mijloace legale, transparente şi etice pentru obţinerea informaţiilor, evitând orice formă de manipulare sau presiune nejustificată;

h) să prevină şi să combată diseminarea discursului de ură, a rasismului, a xenofobiei şi a altor forme de intoleranţă;

i) să respecte normele de securitate şi să colaboreze cu autorităţile în zone de desfăşurare a protestelor, în zone de conflict, calamitate sau în alte situaţii care implică riscuri pentru siguranţa proprie şi a altor persoane;

j) să nu admită plagiatul, calomnia, defăimarea, acuzaţiile nefondate şi acceptarea, directă sau indirectă, a unor avantaje patrimoniale sau nepatrimoniale necuvenite în schimbul publicării sau nepublicării informaţiilor de interes public;

k) să utilizeze instrumentele de inteligenţă artificială în mod responsabil, cu respectarea normelor deontologice aplicabile profesiei de jurnalist.

(2) Obligaţiile prevăzute la alin.(1) se aplică şi persoanelor care desfăşoară activităţi cu caracter jurnalistic, în măsura în care sunt compatibile cu natura activităţii desfăşurate.

Capitolul IV

FINANŢAREA ŞI TRANSPARENŢA FURNIZORILOR DE SERVICII MASS-MEDIA

Articolul 12. Finanţarea furnizorilor de servicii mass-media

(1) Furnizorul de servicii mass-media îşi desfăşoară activitatea în condiţii de autonomie economică şi autogestiune financiară.

(2) Furnizorul de servicii mass-media poate fi finanţat din următoarele surse:

a) contribuţii financiare ale fondatorului sau ale proprietarului;

b) sponsorizări şi publicitate, inclusiv publicitate de stat, în condiţiile Legii nr.62/2022 cu privire la publicitate;

c) donaţii şi granturi;

d) vânzarea de produse media, producţii şi coproducţii de conţinuturi media;

e) prestarea de servicii specializate;

f) mijloace financiare alocate în condiţiile Legii nr.50/2024 cu privire la Fondul pentru subvenţionarea mass-mediei, precum şi alte forme de sprijin financiar acordate din fonduri publice, inclusiv granturi, subvenţii sau contracte finanţate de autorităţile publice;

g) alte surse de finanţare permise de legislaţie.

(3) Sursele de finanţare prevăzute la alin.(2) nu pot afecta independenţa editorială a furnizorului de servicii mass-media. Informaţiile privind finanţarea se publică şi se transmit în condiţiile art.13 şi se înscriu în registrul prevăzut la art.14.

Articolul 13. Transparenţa proprietăţii şi a finanţării furnizorilor de servicii mass-media

(1) Furnizorii de servicii mass-media au obligaţia să asigure transparenţa proprietăţii şi a surselor de finanţare, în conformitate cu prezenta lege şi, după caz, cu prevederile Codului serviciilor media audiovizuale nr.174/2018, în scopul protejării pluralismului mediatic şi al interesului public. Obligaţiile prevăzute de prezentul articol se aplică indiferent de mijlocul sau mijloacele prin care serviciul mass-media este furnizat publicului.

(2) Furnizorii de servicii mass-media au obligaţia de a asigura accesul facil, direct şi permanent al utilizatorilor serviciilor mass-media la cel puţin următoarele categorii de informaţii actualizate:

a) denumirea, forma juridică şi sediul furnizorului de servicii mass-media sau, în cazul furnizorului persoană fizică, numele, prenumele şi adresa profesională de contact;

b) numele şi prenumele reprezentanţilor legali sau ale persoanelor care exercită funcţii de conducere executivă ale furnizorului de servicii mass-media;

c) proprietarii beneficiari care deţin, direct sau indirect, controlul asupra furnizorului de servicii mass-media;

d) acţiunile, părţile sociale sau cotele de participare deţinute de furnizorul de servicii mass-media ori de proprietarii acestuia în alţi furnizori de servicii mass-media sau în alte entităţi din domeniul mass-media, în măsura în care acestea pot influenţa controlul sau politica editorială;

e) lista acţionarilor sau a asociaţilor furnizorului de servicii mass-media până la nivel de persoană fizică, precum şi cotele de participare deţinute de aceştia;

f) numele şi prenumele persoanelor din organul de conducere şi, după caz, de supraveghere, precum şi funcţiile deţinute de acestea;

g) numele şi prenumele redactorului-şef sau, după caz, ale persoanei care exercită responsabilitatea editorială;

h) datele de contact ale furnizorului de servicii mass-media, inclusiv adresa juridică, adresele pentru corespondenţă, adresa poştei electronice şi adresa site-ului web oficial, la care acesta poate fi contactat rapid, direct şi efectiv;

i) în cazul furnizorilor de servicii mass-media care oferă conţinut de ştiri şi de actualităţi, conflictele de interese dezvăluite în condiţiile art.7 alin.(1) lit.b);

j) categoriile surselor de finanţare în condiţiile art.12 alin.(2);

k) raportul anual privind finanţarea obţinută din fonduri publice, inclusiv publicitate de stat, granturi, subvenţii, contracte sau alte forme de sprijin financiar acordate de autorităţile publice;

l) relaţiile de exercitare a controlului, direct sau indirect, cu alţi furnizori de servicii mass-media sau cu partide ori organizaţii social-politice, în măsura în care acestea pot influenţa deciziile editoriale.

(3) Furnizorii de servicii mass-media transmit Ministerului Culturii informaţiile prevăzute la alin.(2) la iniţierea activităţii şi comunică orice modificare a acestora în termen de 10 zile lucrătoare de la data producerii modificării, în scopul asigurării evidenţei publice privind proprietatea şi sursele de finanţare ale furnizorilor de servicii mass-media.

(4) Furnizorii de servicii mass-media publică informaţiile prevăzute la alin.(2) prin mijloace corespunzătoare modalităţii prin care serviciul mass-media este furnizat publicului, astfel încât acestea să fie uşor şi direct accesibile utilizatorilor serviciilor mass-media. Furnizorii de servicii mass-media care furnizează servicii mass-media online publică informaţiile prevăzute la alin.(2) într-o secţiune distinctă a site-ului web oficial, uşor accesibilă de pe pagina principală. Informaţiile prevăzute la alin.(2) se actualizează în termen de 10 zile lucrătoare de la data survenirii modificării, cu indicarea datei ultimei actualizări. Obligaţiile prevăzute de prezentul articol nu aduc atingere protecţiei datelor cu caracter personal, secretului comercial sau protecţiei surselor jurnalistice, în condiţiile legii.

(5) În cazul furnizorilor de servicii mass-media aflaţi sub incidenţa Codului serviciilor media audiovizuale nr.174/2018, monitorizarea respectării obligaţiilor de transparenţă prevăzute de prezentul articol se realizează de Consiliul Audiovizualului, în limitele competenţelor stabilite de lege.

(6) În cazul furnizorilor de servicii mass-media care nu intră sub incidenţa Codului serviciilor media audiovizuale nr.174/2018, Ministerul Culturii asigură evidenţa şi publicarea informaţiilor privind transparenţa proprietăţii şi a finanţării, pe baza datelor declarate de furnizorii de servicii mass-media potrivit alin.(3), inclusiv prin raportare la informaţiile înscrise în registrul prevăzut la art.14 şi la registrele publice oficiale relevante.

(7) Exercitarea atribuţiilor prevăzute la alin.(6) are caracter exclusiv administrativ şi se limitează la verificarea caracterului complet şi a actualizării informaţiilor declarate de furnizorii de servicii mass-media. Aceste atribuţii nu pot implica evaluarea conţinutului editorial, controlul politicii editoriale sau orice altă formă de ingerinţă în activitatea editorială a furnizorilor de servicii mass-media.

(8) În cazul neprezentării, nepublicării sau neactualizării informaţiilor prevăzute la alin.(2), precum şi în cazul prezentării unor informaţii incomplete sau eronate, Ministerul Culturii sau, după caz, Consiliul Audiovizualului, notifică furnizorul de servicii mass-media şi îi solicită remedierea neconformităţii în termen de 10 zile lucrătoare de la data notificării. Notificarea este motivată şi indică informaţiile care urmează să fie prezentate, publicate, completate sau actualizate.

(9) Nerespectarea, în termenul prevăzut la alin.(8), a obligaţiilor de transmitere, publicare ori actualizare, după caz, a informaţiilor prevăzute la alin.(2) atrage răspundere contravenţională, în cazurile şi în condiţiile Codului contravenţional nr.218/2008.

Articolul 14. Registrul transparenţei proprietăţii şi a finanţării furnizorilor de servicii mass-media

(1) Registrul transparenţei proprietăţii şi a finanţării furnizorilor de servicii mass-media (în continuare - Registru) este ţinut de Ministerul Culturii în scopul asigurării accesului publicului la informaţii actualizate privind proprietatea şi finanţarea furnizorilor de servicii mass-media.

(2) În Registru se înscriu, pentru fiecare furnizor de servicii mass-media, denumirea serviciului mass-media şi informaţiile prevăzute la art.13 alin.(2).

(3) Registrul se ţine în formă electronică. Accesul publicului la informaţiile din Registru este gratuit, facil şi direct şi se asigură prin intermediul site-ului web oficial al Ministerului Culturii, cu indicarea datei ultimei actualizări.

(4) Ministerul Culturii asigură înscrierea şi actualizarea informaţiilor în Registru în baza datelor transmise potrivit art.13 alin.(3).

(5) Înscrierea informaţiilor în Registru nu constituie o condiţie pentru furnizarea unui serviciu mass-media, pentru crearea, producerea sau diseminarea conţinutului media ori pentru exercitarea responsabilităţii editoriale şi nu conferă, nu confirmă şi nu retrage calitatea de furnizor de servicii mass-media.

(6) Accesarea mecanismelor de sprijin public prevăzute de legislaţie, inclusiv prin intermediul Fondului pentru subvenţionarea mass-mediei, este condiţionată de înscrierea în calitate de furnizor de servicii mass-media în Registru, precum şi de îndeplinirea celorlalte condiţii prevăzute de actele normative aplicabile.

(7) Prelucrarea şi publicarea informaţiilor din Registru se efectuează cu respectarea legislaţiei privind protecţia datelor cu caracter personal, a secretului comercial şi a protecţiei surselor jurnalistice.

(8) Modul de instituire şi de ţinere a Registrului se stabileşte de Guvern.

Articolul 15. Concentrările pe piaţa serviciilor mass-media

(1) Concentrările pe piaţa serviciilor mass-media, inclusiv concentrările orizontale, verticale sau încrucişate, care pot avea un impact semnificativ asupra pluralismului mediatic sau a independenţei editoriale sunt supuse evaluării impactului asupra pluralismului mediatic şi independenţei editoriale, în condiţiile prezentului articol.

(2) Prezentul articol nu aduce atingere prevederilor Codului serviciilor media audiovizuale nr.174/2018 privind limitarea cotei de audienţă, măsurarea cotelor de audienţă şi evaluarea situaţiei dominante în formarea opiniei publice.

(3) Consiliul Audiovizualului este autoritatea responsabilă de evaluarea impactului concentrărilor pe piaţa serviciilor mass-media asupra pluralismului mediatic şi independenţei editoriale. Părţile implicate într-o concentrare prevăzută la alin.(1), care întruneşte criteriile de notificare stabilite prin regulamentul prevăzut la alin.(4), notifică în prealabil concentrarea Consiliului Audiovizualului.

(4) Consiliul Audiovizualului aprobă Regulamentul privind procedura de notificare şi evaluare a concentrărilor pe piaţa serviciilor mass-media, care stabileşte:

a) criteriile obiective, nediscriminatorii şi proporţionale pentru notificarea concentrărilor şi evaluarea impactului acestora asupra pluralismului mediatic şi independenţei editoriale;

b) modul de notificare, precum şi informaţiile şi documentele care urmează să fie prezentate;

c) procedura de examinare a notificării;

d) termenele de finalizare a evaluării.

(5) La evaluarea prevăzută la alin.(1) se iau în considerare:

a) impactul preconizat al concentrării asupra pluralismului mediatic, inclusiv efectele acesteia asupra formării opiniei publice şi asupra diversităţii serviciilor mass-media şi a ofertei mass-media de pe piaţă, ţinându-se seama de mediul online, de interesele părţilor în alte întreprinderi din domeniul mass-mediei sau din alte domenii, de legăturile acestora cu asemenea întreprinderi şi de activităţile desfăşurate în cadrul lor;

b) garanţiile pentru independenţa editorială, inclusiv măsurile luate de furnizorii de servicii mass-media în vederea garantării independenţei deciziilor editoriale;

c) dacă, în absenţa concentrării, părţile implicate în concentrarea pe piaţa serviciilor mass-media şi-ar menţine sustenabilitatea economică şi dacă există alternative posibile pentru asigurarea sustenabilităţii economice a acestora;

d) după caz, angajamentele propuse de părţile implicate în concentrarea pe piaţa serviciilor mass-media pentru protejarea pluralismului mediatic şi a independenţei editoriale.

(6) În procesul evaluării prevăzute la alin.(1), Consiliul Audiovizualului poate solicita părţilor implicate în concentrare, Consiliului Concurenţei şi altor autorităţi publice informaţiile necesare pentru efectuarea evaluării. Persoanele şi autorităţile cărora le-au fost solicitate informaţiile le prezintă în termenul şi în condiţiile stabilite prin regulamentul prevăzut la alin.(4), cu respectarea legislaţiei privind protecţia datelor cu caracter personal, a secretelor comerciale şi a altor informaţii protejate de lege.

(7) În urma evaluării prevăzute la alin.(1), Consiliul Audiovizualului adoptă o decizie motivată privind impactul concentrării asupra pluralismului mediatic şi independenţei editoriale.

(8) În cazul în care o concentrare pe piaţa serviciilor mass-media este supusă notificării şi controlului în temeiul legislaţiei în domeniul concurenţei:

a) părţile notifică concentrarea Consiliului Audiovizualului concomitent cu notificarea acesteia Consiliului Concurenţei;

b) Consiliul Audiovizualului transmite Consiliului Concurenţei decizia prevăzută la alin.(7) înainte de adoptarea deciziei asupra concentrării economice;

c) Plenul Consiliului Concurenţei ia în considerare decizia Consiliului Audiovizualului prevăzută la alin.(7) şi indică în motivarea deciziei sale modul în care aceasta a fost luată în considerare.

(9) În cazul în care o concentrare pe piaţa serviciilor mass-media nu este supusă notificării şi controlului în temeiul legislaţiei în domeniul concurenţei şi Consiliul Audiovizualului a adoptat o decizie prin care constată că impactul concentrării asupra pluralismului mediatic şi independenţei editoriale este negativ, aceasta nu poate fi pusă în aplicare.

(10) În cazul în care Consiliul Audiovizualului constată că o concentrare pe piaţa serviciilor mass-media a fost pusă în aplicare după data intrării în vigoare a prezentei legi şi că impactul concentrării asupra pluralismului mediatic şi independenţei editoriale a fost constatat negativ, acesta este în drept:

a) să solicite persoanelor fizice şi/sau juridice implicate să dizolve concentrarea, în special prin dizolvarea fuziunii sau prin cesionarea tuturor acţiunilor/părţilor sociale sau activelor dobândite, astfel încât să se restabilească situaţia existentă anterior punerii în aplicare a concentrării;

b) să intenteze o acţiune în instanţa de judecată privind dizolvarea concentrării.

(11) În cazul în care prin dizolvarea concentrării nu este posibilă restabilirea situaţiei existente anterior punerii în aplicare a concentrării, Consiliul Audiovizualului are dreptul să adopte orice altă măsură adecvată pentru a restabili, în măsura posibilului, situaţia anterioară.

(12) Consiliul Audiovizualului poate acţiona potrivit alin.(10) şi (11) şi atunci când constată că o concentrare pe piaţa serviciilor mass-media a fost pusă în aplicare cu încălcarea unei condiţii/unui angajament impus printr-o decizie adoptată potrivit prevederilor alin.(7), prin care s-a stabilit că, în cazul absenţei condiţiei/angajamentului, impactul concentrării asupra pluralismului mediatic şi a independenţei editoriale este negativ.

(13) Deciziile Consiliului Audiovizualului adoptate potrivit alin.(7) şi deciziile Consiliului Concurenţei privind concentrările, menţionate la alin.(8), se publică pe site-urile web oficiale ale autorităţilor respective, cu respectarea legislaţiei privind protecţia datelor cu caracter personal, a secretelor comerciale şi a altor informaţii protejate de lege.

Articolul 16. Măsurarea audienţei

(1) Furnizorul de sisteme de măsurare a audienţei se asigură că sistemele utilizate şi metodologia aplicată respectă principiile transparenţei, imparţialităţii, incluziunii, proporţionalităţii, nediscriminării, comparabilităţii şi caracterului verificabil.

(2) Prevederile prezentului articol se aplică fără a aduce atingere dispoziţiilor art.30 din Codul serviciilor media audiovizuale nr.174/2018.

(3) Fără a aduce atingere protecţiei secretului comercial, furnizorul de sisteme de măsurare a audienţei furnizează, fără întârzieri nejustificate şi în mod gratuit, furnizorilor de servicii mass-media, agenţiilor de publicitate şi părţilor terţe autorizate de furnizorii de servicii mass-media şi de agenţiile de publicitate informaţii exacte, detaliate, cuprinzătoare, inteligibile şi actualizate cu privire la metodologia utilizată de sistemele sale de măsurare a audienţei.

(4) Furnizorul de sisteme de măsurare a audienţei se asigură că metodologia utilizată şi modul de aplicare a acesteia fac obiectul unui audit independent, efectuat o dată pe an.

(5) Furnizorul unui sistem privat de măsurare a audienţei transmite, la cererea unui furnizor de servicii mass-media sau a unei agenţii de publicitate, informaţii cu privire la rezultatele măsurării audienţei, inclusiv date neagregate, care se referă la conţinutul mediatic şi la serviciile mass-media ale furnizorului de servicii mass-media respectiv, cu respectarea prevederilor legislaţiei privind protecţia datelor cu caracter personal şi a vieţii private.

(6) Consiliul Audiovizualului încurajează furnizorii de sisteme de măsurare a audienţei să elaboreze coduri de conduită împreună cu furnizorii de servicii mass-media, furnizorii de platforme online, organizaţiile reprezentative ale acestora şi alte părţi interesate sau să respecte codurile de conduită convenite de comun acord şi acceptate pe scară largă de furnizorii de servicii mass-media, de organizaţiile reprezentative ale acestora şi de alte părţi interesate.

(7) Codurile de conduită prevăzute la alin.(6) au drept scop promovarea monitorizării periodice, independente şi transparente a realizării efective a obiectivelor acestora şi a respectării principiilor prevăzute la alin.(1), inclusiv prin efectuarea unor audituri independente şi transparente.

Capitolul V

POLITICILE ŞI AUTOREGLEMENTAREA ÎN DOMENIUL MASS-MEDIA

Articolul 17. Autoritatea responsabilă de promovarea politicilor în domeniul mass-media

(1) Ministerul Culturii este autoritatea administraţiei publice centrale responsabilă de elaborarea şi promovarea politicilor publice în domeniul mass-media, precum şi de asigurarea implementării politicilor publice prevăzute de prezenta lege, în limitele competenţelor stabilite de cadrul normativ.

(2) În exercitarea atribuţiilor prevăzute de prezenta lege, Ministerul Culturii cooperează cu autorităţile publice naţionale competente, cu organizaţiile internaţionale relevante, cu organizaţiile societăţii civile din domeniul mass-media, inclusiv cu Consiliul de Presă din Republica Moldova, precum şi cu alte entităţi relevante.

(3) În exercitarea atribuţiilor stabilite de prezenta lege, Ministerul Culturii examinează petiţiile şi sesizările ce ţin de domeniul său de competenţă administrativă, solicită, la necesitate, opinii sau expertize independente şi dispune măsuri administrative, inclusiv solicitarea completării informaţiilor, emiterea notificărilor de conformare şi sesizarea autorităţilor competente. Ministerul Culturii nu aplică sancţiuni şi nu exercită atribuţii de reglementare sau de supraveghere sectorială ori de control asupra conţinutului media sau a deciziilor editoriale.

(4) Ministerul Culturii nu poate interveni în exercitarea responsabilităţii editoriale.

(5) În limitele competenţelor stabilite de prezenta lege, Ministerul Culturii cooperează cu Comisia Europeană şi, după caz, cu alte instituţii şi organisme competente ale Uniunii Europene, inclusiv prin schimbul de informaţii, de experienţă şi de bune practici, în vederea elaborării, promovării şi implementării politicilor publice în domeniul mass-media.

(6) Ministerul Culturii adoptă măsurile necesare pentru asigurarea cooperării şi a schimbului de informaţii cu autorităţile sau organismele de reglementare din alte state, precum şi cu Comisia Europeană, în scopul aplicării prezentei legi.

Articolul 18. Consiliul de Presă

(1) Consiliul de Presă este o organizaţie necomercială independentă, constituită în conformitate cu Legea nr.86/2020 cu privire la organizaţiile necomerciale, care exercită funcţii de autoreglementare în domeniul mass-media în baza principiilor independenţei, imparţialităţii şi transparenţei.

(2) Consiliul de Presă este o entitate de autoreglementare a activităţii furnizorilor de servicii mass-media şi a jurnaliştilor şi funcţionează în temeiul Codului deontologic al jurnalistului din Republica Moldova, al statutului şi regulamentelor sale.

(3) Consiliul de Presă este responsabil de promovarea şi monitorizarea respectării normelor deontologice în domeniul mass-mediei, examinează plângeri şi autosesizări privind respectarea normelor deontologice, adoptă decizii privind constatarea unor abateri deontologice şi formulează recomandări. Deciziile Consiliului de Presă au caracter consultativ şi etic şi nu produc efecte juridice obligatorii, inclusiv de natură sancţionatorie.

(4) Activitatea Consiliului de Presă nu poate aduce atingere libertăţii editoriale, nu substituie autorităţile publice şi nu interferează cu competenţele acestora prevăzute de lege.

(5) Persoanele care consideră că printr-o decizie a Consiliului de Presă le-au fost afectate drepturile sau interesele legitime se pot adresa instanţei de judecată competente, în condiţiile legii.

Articolul 19. Răspunderea

(1) Încălcarea prevederilor prezentei legi atrage răspundere civilă, contravenţională sau penală, după caz, în condiţiile legii, inclusiv ale Codului serviciilor media audiovizuale nr.174/2018, atunci când acesta este aplicabil.

(2) Nerespectarea obligaţiilor prevăzute la art.7 alin.(4)-(7) atrage, după caz, răspundere contravenţională sau penală, în condiţiile legii, cu respectarea garanţiilor prevăzute de Legea nr.64/2010 cu privire la libertatea de exprimare.

Capitolul VI

DISPOZIŢII FINALE ŞI TRANZITORII

Articolul 20. Intrarea în vigoare

(1) Prezenta lege intră în vigoare la expirarea termenului de 6 luni de la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

(2) Până la data intrării în vigoare a prezentei legi, Guvernul:

a) va prezenta Parlamentului propuneri privind aducerea legislaţiei în vigoare în concordanţă cu prezenta lege;

b) va aduce actele sale normative în concordanţă cu prezenta lege;

c) va elabora şi va aproba Regulamentul privind instituirea şi ţinerea Registrului transparenţei proprietăţii şi a finanţării furnizorilor de servicii mass-media, prevăzut la art.14.

(3) Până la data intrării în vigoare a prezentei legi, Consiliul Audiovizualului va elabora şi va aproba regulamentul prevăzut la art.15 alin.(4).

(4) La data intrării în vigoare a prezentei legi, Legea presei nr.243/1994 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1995, nr.2, art.12), cu modificările ulterioare, se abrogă.

(5) Persoanele juridice care desfăşoară activităţi în domeniul mass-media şi au fost constituite şi înregistrate până la data intrării în vigoare a prezentei legi îşi continuă activitatea fără obligaţia unei noi înregistrări.

(6) Actele de constituire ale persoanelor juridice prevăzute la alin.(5) se aduc în concordanţă cu prevederile prezentei legi la prima modificare a acestora.

(7) Furnizorii de servicii mass-media care desfăşoară activitate la data intrării în vigoare a prezentei legi transmit Ministerului Culturii informaţiile prevăzute la art.13 alin.(2) în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a hotărârii Guvernului cu privire la Registrul transparenţei proprietăţii şi a finanţării furnizorilor de servicii mass-media.

PREŞEDINTELE PARLAMENTULUI	Igor GROSU
Nr.195. Chişinău, 24 august 2026.