200/26.02.2016 Hotărîre cu privire la aprobarea Strategiei naţionale "Diaspora-2025" şi a Planului de acţiuni pentru anii 2016-2018 privind implementarea acesteia

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

H O T Ă R Î R E

cu privire la aprobarea Strategiei naţionale “Diaspora-2025”

şi a Planului de acţiuni pentru anii 2016-2018 privind

 implementarea acesteia

nr. 200  din  26.02.2016

 (în vigoare 04.03.2016) 

Monitorul Oficial al R.Moldova nr. 49-54 art. 230 din 04.03.2016

* * *

Guvernul HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă:

Strategia naţională “Diaspora-2025”, conform anexei nr.1;

Planul de acţiuni pentru anii 2016-2018 privind implementarea Strategiei naţionale “Diaspora-2025”, conform anexei nr.2.

2. Ministerele şi alte autorităţi administrative centrale:

vor întreprinde măsurile necesare în vederea realizării obiectivelor Strategiei naţionale “Diaspora-2025” şi a Planului de acţiuni pentru anii 2016-2018 privind implementarea acesteia;

vor include domeniul diaspora, migraţia şi dezvoltarea în programele de dezvoltare strategică, precum şi în alte documente de planificare strategică, conform competenţelor;

vor prezenta Biroului pentru relaţii cu diaspora al Cancelariei de Stat, pînă la data de 25 ianuarie a anului următor celui de referinţă, raportul cu privire la realizarea măsurilor respective.

3. Cancelaria de Stat:

va conlucra cu organismele internaţionale şi cu potenţialii donatori în scopul atragerii volumului necesar de investiţii pentru realizarea prevederilor Strategiei “Diaspora-2025” şi a Planului de acţiuni pentru anii 2016-2018 privind implementarea acesteia;

va prezenta Guvernului, pînă la 31 martie al fiecărui an, informaţia privind realizarea Planului de acţiuni nominalizat, elaborată de Biroul pentru relaţii cu diaspora.

4. Finanţarea acţiunilor prevăzute în prezenta hotărîre se va efectua din contul şi în limitele alocaţiilor aprobate în aceste scopuri în bugetele autorităţilor publice implicate, precum şi din alte surse, conform legislaţiei în vigoare.

5. Se recomandă autorităţilor administraţiei publice locale să întreprindă măsurile necesare pentru realizarea prevederilor Strategiei şi Planului de acţiuni menţionate.

6. Controlul asupra executării prezentei hotărîri se pune în sarcina Biroului pentru relaţii cu diaspora al Cancelariei de Stat.

Anexa nr.1

la Hotărîrea Guvernului

nr.200 din 26 februarie 2016

STRATEGIA NAŢIONALĂ “DIASPORA-2025”

I. INTRODUCERE

În ultimii ani, Guvernul a recunoscut importanţa domeniului diaspora, migraţie şi dezvoltare, care poate contribui la dezvoltarea economică şi socială a ţării. Strategia naţională de dezvoltare “Moldova 2020”, adoptată prin Legea nr.166 din 11 iulie 2012, urmăreşte dezvoltarea ţării prin creşterea economică şi reducerea sărăciei, contribuind la edificarea unui stat prosper, cu un nivel înalt de viaţă pentru toţi cetăţenii. Totodată, Strategia “Moldova 2020” este primul document naţional care integrează aspectele ce ţin de migraţie şi dezvoltare în documentele naţionale de politici.

Programul de activitate al Guvernului (2015-2018), aprobat prin Hotărîrea Parlamentului nr.161 din 30 iulie 2015, conţine un compartiment dedicat diasporei, cu 16 domenii prioritare de activitate, după ce Programul de activitate al Guvernului “Integrarea Europeană: Libertate, Democraţie, Bunăstare” (2013-2014) a inclus în premieră domeniul diaspora în aspectele dezvoltării sociale, economice şi culturale a ţării, cu elaborarea unei ample politici de stat pentru susţinerea diasporei.

Prin urmare, Guvernul recunoaşte importanţa diasporei şi îşi asumă rolul de promotor şi apărător al drepturilor fiecărui cetăţean, indiferent de locul său de reşedinţă, precum şi de facilitator al mobilizării diasporei.

Includerea domeniului diaspora, migraţie şi dezvoltare în politicile naţionale este un proces complex, care implică ministere, autorităţi publice centrale şi instituţii. Întrucît diaspora constituie un factor catalizator al dezvoltării ţării, Strategia naţională “Diaspora-2025” (în continuare – Strategie) se axează pe dezvoltarea relaţiilor cu membrii diasporei, pe promovarea şi respectarea drepturilor tuturor cetăţenilor ţării, indiferent de locul aflării acestora.

Strategia şi Planul de acţiuni pentru anii 2016-2018 privind implementarea acesteia contribuie la creşterea cooperării dintre Guvern, autorităţile publice locale, societatea civilă din ţară şi diasporă, prin consolidarea şi extinderea abordării transversale a politicilor cu privire la diasporă, migraţie şi dezvoltare, precum şi prin implicarea şi colaborarea diasporei în vederea dezvoltării Republicii Moldova.

Documentul strategic determină cadrul general pentru asigurarea coerenţei politicilor statului cu privire la diasporă şi implementarea unei viziuni comune a Guvernului asupra diasporei, migraţiei şi dezvoltării, descrie situaţia curentă şi provocările ce pot fi depăşite prin implementarea acesteia, formulează viziunea, misiunea şi obiectivul general, stabileşte obiectivele specifice şi iniţiativele strategice, indicatorii de evaluare şi monitorizare, precum şi rezultatele preconizate.

Obiectivul general al Strategiei este de a dezvolta un cadru sustenabil şi comprehensiv de colaborare între instituţiile statului şi diasporă, bazat pe încredere şi iniţiative comune, care vizează facilitarea opţiunilor de reîntoarcere productivă a diasporei.

Strategia stabileşte 4 obiective specifice pentru următorii 10 ani:

1) elaborarea şi dezvoltarea cadrului strategic şi operaţional al domeniului diaspora, migraţie şi dezvoltare;

2) asigurarea drepturilor diasporei şi consolidarea încrederii;

3) mobilizarea, valorificarea şi recunoaşterea potenţialului uman al diasporei;

4) implicarea directă şi indirectă a diasporei în dezvoltarea economică durabilă a Republicii Moldova.

Necesitatea elaborării prezentei Strategii constituie o prioritate trasată în Programul de activitate al Guvernului (2015-2018), fiind în concordanţă cu legislaţia naţională şi tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte, prevederile Organizaţiei Naţiunilor Unite, Consiliului Europei şi Uniunii Europene. Totodată, obiectivele strategice reflectă şi aspiraţiile de integrare europeană a Republicii Moldova.

Prezenta Strategie este elaborată de Biroul pentru relaţii cu diaspora din cadrul Cancelariei de Stat, împreună cu grupul de lucru format din reprezentanţi ai ministerelor, autorităţilor publice centrale, instituţiilor, partenerilor de dezvoltare, societăţii civile şi diasporei, creat în conformitate cu Dispoziţia Guvernului nr.64-d din 4 iulie 2014. Documentul este bazat pe analiza datelor primare şi secundare, efectuată de un expert internaţional independent, cu suportul Agenţiei Elveţiene pentru Dezvoltare şi Cooperare.

La elaborarea prezentei Strategii au fost luate în considerare rezultatele următoarelor studii: “Cartografierea diasporei moldoveneşti în Italia, Portugalia, Franţa şi Regatul Unit al Marii Britanii (D.Cheianu-Andrei, Chişinău, 2013), “Moldovenii în Federaţia Rusă” (Vl.Mukomel, D.Cheianu-Andrei, Chişinău, 2013), precum şi “Inovaţie în migraţia circulară. Migraţie şi dezvoltare în Republica Moldova” (N.Zwager, R.Sinţov, Chişinău, 2013) (în continuare –studiul CIVIS/NEXUS Moldova). Ultimul studiu este realizat de Centrul de analize şi investigaţii sociologice, politologice şi psihologice “CIVIS” în cadrul proiectului NEXUS Moldova “Consolidarea legăturii dintre migraţie şi dezvoltare: testarea unei platforme de servicii integrate pentru migranţii moldoveni şi comunităţile lor”, implementat de către un consorţiu de parteneri, finanţat de Uniunea Europeană şi cofinanţat de Agenţia Elveţiană pentru Dezvoltare şi Cooperare.

În sensul prezentei Strategii, prin termenul “diaspora” se definesc cetăţenii Republicii Moldova stabiliţi temporar sau permanent peste hotarele ţării, persoanele originare din Republica Moldova şi descendenţii lor, precum şi comunităţile formate de aceştia. Definiţia diasporei este preluată de la punctul 7 litera j¹) din Hotărîrea Guvernului nr.657 din 6 noiembrie 2009 “Pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea şi funcţionarea, structurii şi efectivului-limită ale Cancelariei de Stat”.

Conform definiţiei şi datelor statistice, beneficiari direcţi ai prezentei Strategii sînt persoanele plecate definitiv cu traiul peste hotare şi migranţii pe termen lung, iar beneficiari indirecţi sînt membrii familiilor acestora din Republica Moldova.

La toate etapele de elaborare a prezentei Strategii a fost consultată opinia părţilor interesate, prin organizarea atelierelor de evaluare, la care au participat reprezentanţi ai autorităţilor publice centrale, societăţii civile, mediului academic şi ai partenerilor internaţionali din Republica Moldova. De asemenea, au fost efectuate sondaje de opinie şi interviuri în baza unui chestionar eşantionat stratificat, completat de migranţi, experţi şi diplomaţi. Dintre persoanele chestionate, 80% au fost migranţi sau foşti migranţi şi 97% au aprobat cele 4 obiective ale prezentei Strategii.

Prezenta Strategie şi Strategia naţională în domeniul migraţiei şi azilului (2011-2020), aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr.655 din 8 septembrie 2011, asigură elaborarea şi iniţierea procesului de implementare de către Guvern a unui cadru cuprinzător de politici sectoriale, în vederea coordonării domeniilor asociate procesului migraţional.

II. DESCRIEREA SITUAŢIEI

2.1. Profilul migraţional

Republica Moldova este într-o mai mare măsură o ţară de origine a migraţiei decît o ţară de destinaţie sau tranzit al migranţilor. Situaţia migraţională este caracterizată în mod predominant de emigrarea cetăţenilor moldoveni, cu aproximativ 17,5% din persoanele stabilite definitiv cu traiul peste hotare, plecate la muncă, studii sau în scopul reintregirii familiei.

Multe dintre ţările cu peste 15% din populaţie peste hotare sînt state insulare sau fără ieşire la mare, cu modele migraţionale bine stabilite şi de lungă durată. Cetăţenii acestora migrează, de obicei, spre ţări vecine sau similare din punct de vedere cultural.

Republica Moldova se potriveşte acestui profil, avînd, totodată, anumite caracteristici specifice şi distinctive. Deşi nivelul migraţiei spre Federaţia Rusă, Ucraina şi alte state CSI este foarte mare, fluxurile migraţionale spre Uniunea Europeană şi America de Nord sînt în creştere semnificativă. Pe lîngă numărul mare al membrilor diasporei din Italia, ar putea spori migraţia spre alte state ale Uniunii Europene, în particular spre Irlanda, Portugalia şi Spania, această tendinţă fiind stimulată de posibilitatea de dobîndire a cetăţeniei statelor membre ale UE şi de abolirea din 28 aprilie 2014 a regimului de vize.

Acest profil al migraţiei reprezintă un factor strategic major, dar şi un risc potenţial pentru ţară. Strategia naţională de dezvoltare “Moldova 2020” relevă importanţa migraţiei pentru dezvoltare, deoarece tendinţele ce ţin de creşterea economică în Republica Moldova şi reducerea sărăciei sînt strîns corelate cu fluxul de remitenţe şi consumul generat de acestea. Prin urmare, migraţia este un fenomen interdisciplinar, care afectează toate segmentele populaţiei, instituţiile publice şi cele private, iar activităţile ce ţin de migraţie şi diasporă se răsfrîng asupra unui şir de domenii şi sectoare.

La nivel naţional, analiza detaliată a situaţiei din domeniul migraţiei şi impactul acesteia asupra economiei şi societăţii Republicii Moldova este prezentată anual în raportul “Profilul Migraţional Extins”, elaborat de Biroul migraţie şi azil al Ministerului Afacerilor Interne.

2.2. Descrierea proceselor migraţionale

Emigrarea definitivă. Pînă în prezent din Republica Moldova au plecat peste hotare, pentru a se stabili cu traiul permanent, 101 mii de persoane. Principalele state de destinaţie pentru aceste persoane sînt SUA, Canada, Germania, Israel, iar din statele CSI – Federaţia Rusă şi Ucraina, potrivit datelor Întreprinderii de Stat “CRIS REGISTRU”.

Migraţia internaţională. În procesele migraţionale externe pe termen lung şi scurt sînt implicaţi 520 mii de cetăţeni, conform datelor colectate prin sondajele migranţilor şi gospodăriilor realizate în perioada decembrie 2012-iunie 2013 în cadrul studiului CIVIS/NEXUS Moldova:

1) 411 mii de persoane implicate în migraţie internaţională pe termen lung, din care:

- 370 mii persoane – în scop de muncă (56% bărbaţi, 44% femei; 68% din mediul rural, 32% din mediul urban). În Federaţia Rusă se atestă 56% (sau 206 mii de persoane), 22% (sau 81 mii) în Italia, între 2% şi 3% (8-10 mii) în Franţa, Turcia şi Portugalia;

- 18,7 mii de persoane – în scopul reîntregirii familiei;

- 18,4 mii de persoane – la studii;

2) 109 mii de lucrători migranţi sezonieri (72% bărbaţi şi 28% femei, 70% din mediul rural şi 30% din mediul urban). În Federaţia Rusă lucrează sezonier 81% (sau 88 mii de persoane), 7% în Italia (sau 7700 de persoane).

Copiii născuţi peste hotare. Numărul copiilor născuţi peste hotare cu acte de naştere transcrise în perioada anilor 2002-2014, potrivit datelor Serviciului Stare Civilă, este de peste 70 mii. A doua generaţie a diasporei – copiii emigranţilor moldoveni – poate deveni un mare potenţial pentru dezvoltarea ţării de origine.

2.3. Principalele caracteristici migraţionale ce influenţează dezvoltarea pe termen lung a Republicii Moldova

1) Lipsa stabilităţii în tendinţele migraţionale curente

Republica Moldova înregistrează una dintre cele mai înalte rate ale emigrării, iar modelul migraţional nu are un caracter final sau stabil. Diversificarea opţiunilor de migrare, inclusiv a experienţelor de succes de integrare în ţările de destinaţie, va încuraja în continuare migraţia. Aceasta va continua trendul ascendent înainte de a se stabiliza definitiv, determinat de factori precum creşterea economică naţională cumulativă (dependentă parţial de remitenţele migranţilor). Conform tendinţelor curente, perioada de stabilizare ar putea dura încă cel puţin un deceniu, timp în care importanţa politicilor naţionale şi intervenţiilor în domeniul diaspora, migraţie şi dezvoltare va fi la cel mai înalt nivel.

2) Impactul migraţiei asupra situaţiei sociodemografice

Migraţia internaţională constituie un factor important în dezvoltarea demografică a ţării, avînd atît un impact direct – imediat, cît şi unul indirect – în timp. Procesele migraţionale influenţeaza negativ indicatorii sociodemografici: numărul populaţiei, numărul copiilor nou-născuţi şi structura pe vîrste, nupţialitatea şi divorţialitatea.

Astfel, migraţia peste hotare a provocat declinul demografic al ţării – circa 18% în ultimii 20 de ani. Se estimează că menţinerea acestui trend negativ va reduce numărul populaţiei pînă în anul 2050 cu încă 20%.

Rata natalităţii, potrivit datelor statistice oficiale pentru anul 2014, înregistrează tendinţe de descreştere – 10,9 nou-născuţi vii la 1 000 de locuitori. La acest indicator Republica Moldova deţine al doilea loc în rîndul ţărilor cu venit mic-mediu din lume.

Ponderea copiilor sub 15 ani s-a micşorat, iar procesul de îmbătrînire demografică s-a accentuat, deoarece migrează preponderent persoanele tinere, cu vîrstă aptă de muncă. Prin urmare, coeficientul îmbătrînirii (numărul persoanelor în vîrstă de 60 de ani şi mai mult de 100 de locuitori) este de 16,2 persoane, indicator ce denotă că Republica Moldova se confruntă cu un proces accentuat de îmbătrînire demografică, conform scării G.Bojio-Garnier.

Se diminuează rolul şi instituţia familiei prin emigrarea persoanelor de vîrstă repoductivă şi dezintegrarea multor familii prin divorţ formal sau neformal – cînd unul dintre soţi a emigrat pe termen lung. Tot mai mulţi copii sînt crescuţi şi educaţi în familii incomplete, dar cu părinţi în viaţă – circa 106 mii de copii sînt cu unul sau ambii părinţi plecaţi peste hotare (D.Cheianu-Andrei “Studiul naţional privind situaţia copiilor aflaţi în dificultate şi a copiilor ai căror părinţi sînt plecaţi peste hotare”, 2012), iar vîrstnicii rămîn fără îngrijire. Această situaţie creează provocări majore pentru bunăstarea şi protecţia copiilor şi vîrstnicilor, îndeosebi în mediul rural.

Procesele migraţionale afectează, de asemenea, potenţialul economic al ţării: piaţa muncii, sectorul public şi cel privat se confruntă cu exodul forţei de muncă calificate – în migraţia pe termen scurt sau lung sînt implicate aproximativ 42% din populaţia economic activă a Republicii Moldova (1232,4 persoane în anul 2014, potrivit statisticii oficiale).

3) Potenţialul membrilor diasporei

Veniturile din remitenţe au influenţat semnificativ diminuarea ratelor de sărăcie, acestea alimentînd consumul de bază al gospodăriilor şi asigurînd ieşirea din sărăcie. Remitenţele reprezintă aproximativ 26% din PIB şi depăşesc de 7,7 ori valoarea netă a investiţiilor străine directe, estimate la 207,4 mil. dolari SUA. În anul 2014 rata sărăciei absolute în Republica Moldova a constituit 11,4%, cu 1,3 puncte procentuale mai puţin decît în anul 2013. Astfel, pe parcursul anului 2014 au părăsit zona sărăciei peste 46 mii de persoane. În anii 2006-2014 rata sărăciei absolute a scăzut de la 30,2% pînă la 11,4%, adică de circa 2,6 ori.

În scopul dezvoltării naţionale, este imperativ ca politicile şi intervenţiile să promoveze caracterul circular al contribuţiilor şi rezultatelor productive ale migranţilor şi diasporei. Diaspora poate contribui la dezvoltarea durabilă a Republicii Moldova prin competenţe profesionale, abilităţi umane şi resurse financiare, fără o reîntoarcere propriu-zisă în ţară.

Anume din aceste considerente este importantă elaborarea unei strategii bazate pe implicarea durabilă a migranţilor şi a diasporei în dezvoltarea ţării lor de origine, pe facilitarea reîntoarcerii definitive, temporare sau virtuale. Pe termen lung, această abordare devine şi mai relevantă odată cu dezvoltarea comunităţilor de migranţi într-o diasporă bine definită şi structurată. Generaţiile viitoare de moldoveni născuţi în străinătate pot fi, de asemenea, motivate să contribuie la dezvoltarea şi progresul ţării de origine printr-o implicare eficientă, bine orientată şi multilaterală.

2.4. Arhitectura asociaţiilor diasporei

În prezent, diaspora Republicii Moldova este structurată în aproximativ 250 de asociaţii în peste 30 de ţări, inclusiv în diverse grupuri de iniţiativă şi de excelenţă profesională. Cele mai numeroase asociaţii sînt înregistrate în Italia, România, Ucraina, Federaţia Rusă, Portugalia, Franţa, SUA şi Canada. Tipologia asociaţiilor diasporei este complexă şi diversă, în funcţie de statutul juridic, modelul de gestionare a activităţilor şi domeniul de activitate.

Asociaţiile şi grupurile diasporei au un rol important în realizarea acţiunilor şi obiectivelor strategice în domeniul diaspora, migraţie şi dezvoltare. Factorul integrator pentru toate structurile diasporei este apartenenţa naţională şi civică, care necesită consolidare şi valorificare pe 3 dimensiuni:

1) voluntariat: potenţialul contribuţiei civice şi de voluntariat al membrilor diasporei poate fi implicat în activităţi şi stipulat în programe dedicate acestora în Republica Moldova;

2) advocacy şi diplomaţie publică: comunităţile proactive şi grupurile de excelenţă ale diasporei pot facilita promovarea imaginii Republicii Moldova şi iniţierea unor dialoguri bilaterale în domeniul economic, investiţional, cultural şi academic;

3) caritate: membrii diasporei au o legătură emoţională şi culturală puternică cu persoanele social-vulnerabile din Republica Moldova.

2.5. Cadrul instituţional

Odată cu crearea Biroului pentru relaţii cu diaspora, la nivel naţional a început coordonarea procesului de realizare a politicii de stat în domeniul relaţiilor cu diaspora şi s-a pus în aplicare sistemul de susţinere a diasporei. Totodată, cadrul instituţional existent nu dispune de o separare clară a atribuţiilor şi funcţiilor în domeniul diasporei, iar resursele umane nu sînt suficiente pentru implementarea programelor aprobate.

La nivel naţional, politicile de stat în domeniul diaspora, migraţie şi dezvoltare sînt elaborate şi promovate, prin abordarea complexă şi prin exercitarea atribuţiilor funcţionale de către următoarele ministere de profil, autorităţi publice centrale şi instituţii:

1) Cancelaria de Stat este autoritatea centrală responsabilă de politica de stat în domeniul relaţiilor cu diaspora, prin Biroul pentru relaţii cu diaspora, care coordonează procesul de realizare a politicii de stat în domeniu, contribuind la păstrarea şi afirmarea identităţii etnice, culturale şi lingvistice a moldovenilor de peste hotare, valorificarea potenţialului uman şi material al diasporei. De asemenea, Biroul pentru relaţii cu diaspora coordonează activităţile de ordin cultural, educaţional, economic şi social, realizate de diferite ministere şi alte autorităţi publice pentru susţinerea şi colaborarea cu reprezentanţii diasporei;

2) Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene, care asigură protejarea drepturilor cetăţenilor Republicii Moldova aflaţi în afara ţării, definirea politicii de vize, oferirea serviciilor consulare etc.;

3) Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei şi Agenţia pentru Ocuparea Forţei de Muncă, care participă la elaborarea politicilor privind emigrarea/imigrarea la muncă, asigurarea securităţii sociale a lucrătorilor migranţi, dezvoltarea politicilor de preemigrare, postemigrare, de (re)integrare a migranţilor etc.;

4) Ministerul Afacerilor Interne (Biroul migraţie şi azil, Poliţia de Frontieră), care este responsabil de elaborarea politicilor privind imigrarea, statutul cetăţenilor străini, problemele azilului, readmisia şi returnarea persoanelor, managementul frontierei, contracararea migraţiei ilegale, crimelor transfrontaliere, elaborarea anuală a Profilului Migraţional Extins etc.;

5) Ministerul Economiei, care elaborează politici de investiţii, utilizare a remitenţelor etc.;

6) Ministerul Educaţiei, care asigură elaborarea şi implementarea politicilor privind emigrarea pedagogilor, recunoaşterea actelor de studii obţinute în alte ţări de către cetăţenii noştri, recunoaşterea studiilor în vederea fie a continuării studiilor, fie a angajării în cîmpul muncii;

7) Ministerul Sănătăţii, care îşi exercită funcţiile în domeniul politicilor privind emigrarea cadrelor medicale, asigurările de asistenţă medicală obligatorie etc.

La nivel de Guvern, o serie de strategii au integrat deja dimensiunea diasporei, însă este nevoie de o viziune pe termen lung, care ar putea aduce beneficii atît cetăţenilor moldoveni stabiliţi în afara ţării, cît şi întregii ţări.

Strategia este în concordanţă cu următoarele documente de politici:

1) Strategia naţională de dezvoltare “Moldova 2020”, cel mai important document ce abordează migraţia drept factor de impact pentru dezvoltare;

2) Strategia naţională în domeniul migraţiei şi azilului (2011-2020), aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr.655 din 8 septembrie 2011, care reglementează managementul proceselor de emigrare, imigrare, azil, apatridie, integrare, contracarare a migraţiei ilegale şi traficului de fiinţe umane, precum şi instrumentele de control al migraţiei şi asistenţa informaţională. În procesul de consultare a prezentei Strategii cu Biroul migraţie şi azil al Ministerului Afacerilor Interne s-a stabilit că obiectivul şi activităţile care se referă la domeniul diaspora, migraţie şi dezvoltare vor fi sinergizate şi dezvoltate în prezentul document de politici. Această abordare este determinată de crearea Biroului pentru relaţii cu diaspora după aprobarea Strategiei naţionale în domeniul migraţiei şi azilului şi dezvoltarea domeniului diaspora, migraţie şi dezvoltare, odată cu iniţierea procesului de integrare a politicilor pentru migraţie în strategiile naţionale de dezvoltare;

3) Planul de acţiuni pentru anii 2011-2015 privind implementarea Strategiei naţionale în domeniul migraţiei şi azilului (2011-2020), aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.1009 din 26 decembrie 2011;

4) Programul naţional strategic în domeniul securităţii demografice a Republicii Moldova (2011-2025), aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.768 din 12 octombrie 2011 şi Planul de acţiuni de implementare a acestuia pentru anii 2014-2016;

5) La nivel de Guvern, este iniţiată, prin Dispoziţia 58-d din 7 iunie 2013, abordarea integrată a politicilor pentru diasporă şi elaborarea de politici adresate tuturor cetăţenilor moldoveni, indiferent de locul lor de reşedinţă;

6) Planul de acţiuni pentru anii 2014-2016 privind susţinerea reintegrării cetăţenilor reîntorşi de peste hotare, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.339 din 20 mai 2014.

2.6. Necesitatea elaborării prezentei Strategii

În ultimii 10 ani, Guvernul a elaborat şi a implementat un şir de reforme în domeniul migraţiei, în vederea maximizării impactului pozitiv al migraţiei asupra dezvoltării ţării, dar şi a descreşterii impactului negativ al acesteia. Accentul politicilor s-a reorientat de la controlul migraţiei spre explorarea noilor abordări globale cu privire la diasporă şi migraţie ca elemente-cheie pentru dezvoltare, în conformitate cu viziunea promovată de unele instituţii internaţionale, precum Banca Mondială, Organizaţia Naţiunilor Unite, Organizaţia Internaţională pentru Migraţie şi Comisia Europeană. Intervenţiile necesare integrării migraţiei în dezvoltarea naţională trebuie să se axeze pe promovarea, consolidarea şi extinderea diferitor forme ale contribuţiilor din partea diasporei.

Pînă în anul 2013, partenerii internaţionali ai Republicii Moldova au susţinut implementarea a circa 200 de proiecte şi programe în domeniul migraţiei, în special intervenţii şi acţiuni axate pe reglementarea migraţiei forţei de muncă şi combaterea traficului de fiinţe umane. Ulterior, susţinerea pentru programele în acest domeniu a fost redusă, semnalînd finalizarea etapei iniţiale, centrate pe controlul migraţiei.

Începînd cu anul 2014, programele naţionale majore s-au axat pe valorificarea oportunităţilor de dezvoltare a migraţiei (de ex.: proiectele conexe Parteneriatului de mobilitate Republica Moldova-Uniunea Europeană, proiectul “Integrarea migraţiei în strategiile de dezvoltare” şi Programul de atragere a remitenţelor în economie). Diverse agenţii guvernamentale şi internaţionale au analizat multe dintre acţiunile realizate privind migraţia şi dezvoltarea.

Între timp, Republica Moldova continuă să deţină un rol activ pe plan internaţional în domeniul diaspora, migraţie şi dezvoltare (de ex.: Forumul Global privind Migraţia şi Dezvoltarea/Agenda ONU de dezvoltare post-2015).

Prin urmare, prezenta Strategie descrie situaţia curentă şi oferă cadrul necesar de suport şi intervenţii practice din partea Guvernului pentru implicarea şi participarea diasporei, colaborarea şi parteneriatul cu aceasta – un mijloc prin care riscurile strategice şi costurile nivelurilor ridicate de migraţie se transformă într-o oportunitate de dezvoltare naţională consolidată.

2.7. Analiza SWOT

Conform analizei riscurilor şi oportunităţilor (SWOT), principalele puncte forte şi oportunităţi vor fi valorificate pentru a consolida implementarea prezentei Strategii printr-un proces de perfecţionare continuă. Punctele slabe şi ameninţările vor fi atenuate prin acţiuni bine definite şi inteligente.

Punctele forte

Angajamentul guvernamental continuu. Programul Guvernului conţine un compartiment separat dedicat diasporei, iar domeniul diaspora, migraţie şi dezvoltare este pus pe agenda publică, fiind consultat şi dezvoltat cu implicarea membrilor diasporei.

Experienţa departamentală. Autorităţile publice centrale au o experienţă relevantă de gestionare a programelor şi proiectelor în domeniul diaspora, migraţie şi dezvoltare, acumulînd cunoştinţe instituţionale cu privire la specificul colaborării cu membrii diasporei, partenerii naţionali şi internaţionali.

Coordonarea intraguvernamentală. Coordonarea domeniului diaspora, migraţie şi dezvoltare este instituţionalizată prin intermediul punctelor focale la nivel decizional şi tehnic, conform abordării integrate a Dispoziţiei 58-d din 7 iunie 2013. Punctele focale din ministere şi agenţii au capacităţi consolidate în domeniul analizei impactului a domeniului respectiv în procesul de elaborare a politicilor.

Implicarea internaţională. Politica naţională în domeniul diaspora, migraţie şi dezvoltare este implementată şi dezvoltată cu susţinerea şi implicarea partenerilor internaţionali, Republica Moldova beneficiind de bunele practici ale altor state în acest domeniu.

Echipa motivată. Funcţionarii Biroului pentru relaţii cu diaspora au cunoştinţe tehnice şi profesionale la nivel internaţional, experienţă de elaborare şi implementare a programelor şi acţiunilor în domeniul diaspora, migraţie şi dezvoltare.

Punctele slabe

Instituţia recent creată. Biroul pentru relaţii cu diaspora, care va fi consolidat şi extins, este o instituţie formată în 2012, ce dispune de puţină experienţă de gestionare a programelor de lungă durată şi poate să se confrunte cu provocări ce ţin de consolidarea organizaţională şi structurală.

Insuficienţa şi fluctuaţia resurselor umane. Numărul persoanelor implicate în gestionarea domeniului diasporei şi problemelor cu care aceasta se confruntă este insuficient pe termen lung, iar fluctuaţia lor reduce calitatea implementării obiectivelor strategice.

Capacităţile organizatorice ale diasporei. Asociaţiile diasporei trebuie să-şi consolideze capacităţile şi să asimileze bunele practici privind informarea, motivarea şi implicarea membrilor diasporei.

Comunicarea limitată. Ţinînd cont de numărul mare al beneficiarilor prezentei Strategii şi distribuţia geografică dispersată, mecanismele existente de comunicare nu permit implicarea directă în circuitul informaţional al tuturor beneficiarilor.

Acţiunile neacoperite financiar. Acţiunile prevăzute în cadrul prezentei Strategii necesită fonduri ce depăşesc, la momentul actual, valoarea alocărilor directe din partea Guvernului. Deşi implicarea financiară a partenerilor internaţionali este prevăzută, există un decalaj bugetar inerent.

Oportunităţile

Parteneriatele mutual benefice. Există un consens emergent între comunitatea internaţională şi societatea civilă că migraţia contribuie semnificativ la dezvoltarea naţională. Această conştientizare şi recunoaştere facilitează procesul de creare a parteneriatelor reciproc avantajoase şi de stabilire a cadrului de colaborare între multiple părţi interesate.

Interesul şi consensul public. Deoarece circa 50% din populaţia Republicii Moldova este afectată direct de migraţie (prin experienţă proprie sau a familiei), există un interes public general cu privire la aspectele ce ţin de domeniul diaspora, migraţie şi dezvoltare. Aceasta oferă şansa de implicare a populaţiei sub diferite aspecte. Obiectivele şi acţiunile prezentei Strategii nu generează divergenţe de opinii, fiind acceptate de către părţile implicate.

Susţinerea donatorilor. Un număr important de donatori şi fondatori internaţionali sînt interesaţi şi pregătiţi să susţină Republica Moldova în domeniul diaspora, migraţie şi dezvoltare. Unele dintre aceste agenţii au finanţat anterior proiecte independente, fiind încurajate în continuare prin prezenta Strategie, care asigură un program coerent şi comprehensiv pe termen lung.

Asociaţiile, comunităţile şi reţelele diasporei. Prezenta Strategie susţine consolidarea capacităţilor, perfecţionarea mecanismelor de implicare a membrilor diasporei, precum şi colaborarea în cadrul acţiunilor comune dintre asociaţiile, comunităţile şi reţelele diasporei, indiferent de localizarea şi specificul acestora.

Ameninţările

Viziunile geopolitice diferite. Realizarea obiectivelor strategice poate fi periclitată de disensiunile de opinie şi viziunile geopolitice contradictorii ale beneficiarilor.

Stereotipurile. Există un grad de percepţie eronată şi deseori negativă faţă de membrii diasporei şi contribuţia lor la dezvoltarea Republicii Moldova.

Încrederea scăzută. Membrii diasporei au încredere scăzută în procesul decizional şi în instituţiile de stat.

Instabilitatea politică. Aceasta ar putea sista asistenţa oferită de partenerii de dezvoltare pentru implementarea obiectivelor strategice.

Erodarea identităţii de cetăţean. Pierderea graduală a legăturilor cu ţara de origine şi a interesului faţă de aceasta poate duce la autoexcluderea membrilor diasporei din lista beneficiarilor.

2.8. Problemele identificate

Lipsa încrederii. Începînd cu anul 2012, odată cu instituirea Biroului pentru relaţii cu diaspora, interacţiunile dintre instituţiile statului şi diasporă au înregistrat o uşoară creştere, iar acţiunile şi programele destinate diasporei au generat o schimbare lentă de atitudine în raport cu Guvernul. Cu toate acestea, încrederea şi relaţiile de colaborare trebuie dezvoltate în continuare, deoarece lipsa încrederii diasporei în procesele politice şi economice ale ţării poate genera scepticism faţă de iniţiativele Guvernului în domeniul diaspora, migraţie şi dezvoltare.

Cadrul instituţional pe segmentul diaspora, migraţie şi dezvoltare este slab dezvoltat şi nu permite coordonarea eficientă a politicilor. Pentru satisfacerea nevoilor cetăţenilor, implementarea unei viziuni comune asupra diasporei, migraţiei şi dezvoltării este o condiţie necesară şi primordială. Există o multitudine de iniţiative la nivel de Guvern în domeniul diaspora, migraţie şi dezvoltare, acestea însă nu sînt sinergizate, astfel că unele programe se dublează sau nu au impactul scontat. Pentru a asigura creşterea încrederii cetăţenilor este nevoie de creat şi de dezvoltat un cadru instituţional şi unul de politici coerente şi comprehensive pentru toate părţile implicate, atît la nivel naţional, cît şi la nivel local.

Diaspora moldovenească este una tînără şi fragmentată. Diaspora cuprinde atît “diaspora clasică” – persoanele care au emigrat definitiv peste hotare, cît şi “diaspora nouă” – migranţii care au plecat la muncă în străinătate începînd cu anii 1990. Asociaţiile diasporei nu au suficiente capacităţi şi experienţă în motivarea şi angajarea cetăţenilor în activităţi de voluntariat sau de dezvoltare a comunităţii.

Existenţa unui singur program de stat destinat migranţilor, precum şi absenţa programelor de educaţie financiară nu facilitează investiţiile şi nici nu satisfac nevoile de a investi şi de a multiplica veniturile proprii. Totodată, opţiunile de dezvoltare economică adresate diasporei (PARE 1+1) au demonstrat un interes major pentru oportunităţile de investiţii.

III. OBIECTIVUL GENERAL ŞI OBIECTIVELE SPECIFICE

Strategia reprezintă un mijloc de consolidare şi avansare a progresului obţinut în ultimii ani în domeniul diaspora, migraţie şi dezvoltare. Documentul oferă claritate, coerenţă şi convergenţă politicii şi practicii guvernamentale, facilitînd participarea, colaborarea şi parteneriatul cu diaspora.

3.1. Principiile prezentei Strategii

Strategia este elaborată în baza următoarelor principii:

1) responsabilitatea Guvernului de a proteja drepturile cetăţenilor moldoveni peste hotare:

a) înţelegerea caracterului şi a cauzelor problemelor cu privire la protecţia drepturilor, implicarea migranţilor şi a diasporei în prevenirea încălcării drepturilor lor;

b) oficializarea mecanismelor existente şi dezvoltarea capacităţilor de abordare şi soluţionare a problemelor comune în mod eficient;

c) încurajarea şi susţinerea iniţiativelor de autoorganizare a diasporei;

d) cooperarea şi coordonarea cu agenţiile şi organizaţiile societăţii civile în ţările de reşedinţă, menţinerea relaţiilor diplomatice constructive cu ţările de reşedinţă;

2) sprijinirea cetăţenilor de peste hotare în explorarea potenţialului personal şi exercitarea responsabilităţilor civice:

a) identificarea factorilor pentru progresul personal şi profesional al migranţilor şi membrilor diasporei;

b) implicarea activă a migranţilor şi a diasporei în acţiuni civice;

c) menţinerea legăturii şi colaborarea cu asociaţiile din diasporă, instituţiile, agenţiile şi organizaţiile din ţările de reşedinţă;

3) dezvoltarea şi realizarea potenţialului individual, al familiei şi al comunităţilor:

a) crearea unei legături durabile între afirmarea individuală şi dezvoltarea comunitară;

b) promovarea şi facilitarea programelor şi proiectelor comunitare, cu implicarea potenţialului uman şi material al diasporei;

c) instituţionalizarea mecanismelor cu efect multiplicator ale contribuţiei diasporei de ordin cultural, social, economic şi politic;

4) extinderea oportunităţilor de contribuţie a diasporei la dezvoltarea naţională:

a) adaptarea instrumentelor şi programelor de dezvoltare durabilă la potenţialul real al diasporei;

b) reflectarea, prin intermediul măsurilor şi acţiunilor concrete, a aspiraţiilor pozitive ale diasporei;

c) abordarea percepţiilor negative şi a stereotipurilor, aplicarea unui cadru transparent şi meritocratic.

3.2. Viziunea şi misiunea prezentei Strategii

Viziunea strategică. Republica Moldova va deveni pînă în anul 2025 o ţară cu un mediu favorabil de manifestare civică, socială, economică şi politică pentru toţi cetăţenii săi, indiferent de locul de reşedinţă, şi o destinaţie atractivă de reîntoarcere pentru membrii diasporei. Va spori sentimentul de mîndrie faţă de ţară şi nivelul de credibilitate pe plan internaţional datorită promovării măsurilor de protejare, dezvoltare şi realizare a potenţialului uman şi material al diasporei.

Misiunea strategică rezidă în a reconfirma angajamentul Guvernului faţă de toţi cetăţenii ţării, indiferent de locul de reşedinţă, prin dezvoltarea unui sistem-cadru instituţional şi de politici coerente şi consecvente, pentru ca fiecare membru al diasporei să aibă drepturile asigurate şi să poată contribui la dezvoltarea durabilă a Republicii Moldova.

3.3. Obiectivul general

Obiectivul general al prezentei Strategii este de a dezvolta un cadru sustenabil şi comprehensiv de colaborare între instituţiile statului şi diasporă, bazat pe încredere şi iniţiative comune, care vizează facilitarea opţiunilor de reîntoarcere productivă a diasporei.

Obiectivul general serveşte drept un vector ce susţine acţiunile prioritare şi complementare ce urmează a fi întreprinse în perioada 2016-2025. Scopul şi obiectivele prezentei Strategii sînt realizabile, bazate pe ambiţii şi aspiraţii pozitive privind sporirea beneficiilor în domeniul diaspora, migraţie şi dezvoltare într-un mediu dinamic şi interconectat.

3.4. Obiectivele specifice şi acţiunile prezentei Strategii

1) Elaborarea şi dezvoltarea cadrului strategic şi operaţional al domeniului diaspora, migraţie şi dezvoltare.

2) Asigurarea drepturilor diasporei şi consolidarea încrederii.

3) Mobilizarea, valorificarea şi recunoaşterea potenţialului uman al diasporei.

4) Implicarea directă şi indirectă a diasporei în dezvoltarea economică durabilă a Republicii Moldova.

Strategia conţine Planul de acţiuni pentru anii 2016-2018, echilibrat şi realizabil, cu impact cumulativ pozitiv, care derivă direct din obiectivele şi priorităţile pe termen mediu, ţinînd cont de resursele bugetare disponibile şi suportul partenerilor de dezvoltare.

Obiectivul 1. Elaborarea şi dezvoltarea cadrului strategic şi operaţional al domeniului diaspora, migraţie şi dezvoltare

Acţiunile prioritare:

1.1. Dezvoltarea capacităţilor Biroului pentru relaţii cu diaspora şi actualizarea cadrului normativ, instituţional şi de politici în vederea asigurării rolului de lider, credibilităţii, expertizei şi coordonării în domeniul diaspora, migraţie şi dezvoltare.

1.2. Dezvoltarea abordării integrate a domeniului diaspora, migraţie şi dezvoltare la nivel de autorităţi ale administraţiei publice centrale şi extinderea acesteia la nivel local.

1.3. Consolidarea capacităţilor autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale implicate în domeniul diaspora, migraţie şi dezvoltare.

1.4. Implicarea sistematică şi eficientă a reprezentanţilor diasporei şi partenerilor externi în dezvoltarea cadrului instituţional şi de politici.

Rezultatele scontate:

1.1. Biroul pentru relaţii cu diaspora asigură coordonarea eficientă a politicilor în domeniul diaspora, migraţie şi dezvoltare la nivel naţional.

1.2. Cel puţin 80% din autorităţile publice centrale şi locale de nivelul al doilea, în limitele atribuţiilor şi principiilor de descentralizare, iau în calcul impactul migraţional la elaborarea politicilor şi planurilor de dezvoltare.

1.3. Cadrul instituţional al domeniului diaspora, migraţie şi dezvoltare este stabilit şi funcţional. Reţeaua persoanelor din cadrul autorităţilor publice centrale desemnate responsabile de elaborarea şi implementarea politicilor în domeniul diaspora, migraţie şi dezvoltare este dezvoltată şi sustenabilă atît la nivel de resurse umane, cît şi la nivel de infrastructură instituţională.

1.4. Reprezentanţii diasporei şi partenerii externi participă la procesul de consultări publice a 50% din politicile naţionale în domeniul diaspora, migraţie şi dezvoltare.

Obiectivul 2. Asigurarea drepturilor diasporei şi consolidarea încrederii

Acţiunile prioritare:

2.1. Informarea diasporei pe durata întregului ciclu migraţional (înainte de plecare, în timpul aflării peste hotare şi la reîntoarcere).

2.2. Protejarea şi susţinerea membrilor diasporei în cazul situaţiilor de criză.

2.3. Asigurarea respectării drepturilor în domeniul muncii şi securităţii sociale a lucrătorilor migranţi în statele de destinaţie.

2.4. Elaborarea şi implementarea programelor dedicate diasporei.

Rezultatele scontate:

2.1. Cel puţin 50% din beneficiarii centrelor au acces la informaţie veridică şi actualizată cu privire la întreg ciclul migraţional.

2.2. Procesul de intervenţie în cazul situaţiilor de criză este funcţional şi corespunde necesităţilor beneficiarilor.

2.3. Portabilitatea pensiilor şi securitatea socială sînt asigurate pentru lucrătorii migranţi.

2.4. Programele de menţinere a identităţii naţionale, culturale şi lingvistice, elaborate şi implementate, corespund necesităţilor diasporei şi sînt disponibile pentru membrii diasporei.

Obiectivul 3. Mobilizarea, valorificarea şi recunoaşterea potenţialului uman al diasporei

Acţiunile prioritare:

3.1. Consolidarea capacităţilor asociaţiilor, comunităţilor şi reţelelor de excelenţă din diasporă.

3.2. Organizarea evenimentelor de consolidare a diasporei (Congresul Diasporei, Zilele Diasporei etc.).

3.3. Promovarea activităţilor de voluntariat, de caritate şi filantropie.

3.4. Facilitarea procedurii de recunoaştere a calificărilor academice şi profesionale la distanţă.

Rezultatele scontate

3.1. Asociaţiile, comunităţile şi reţelele de excelenţă ale diasporei dispun de capacităţi necesare pentru a-şi realiza misiunea şi obiectivele stabilite.

3.2. Cel puţin 3 evenimente de consolidare a diasporei sînt organizate anual.

3.3. Programele de voluntariat, caritate şi filantropie cu şi pentru diasporă sînt funcţionale şi utilizate de cel puţin 10% din membrii diasporei.

3.4. Procedura de recunoaştere a calificărilor academice şi profesionale este funcţională.

Obiectivul 4. Implicarea directă şi indirectă a diasporei în dezvoltarea economică durabilă a Republicii Moldova

Acţiunile prioritare:

4.1. Facilitarea creării mecanismelor de economii şi investiţii colective.

4.2. Susţinerea şi organizarea în diasporă a evenimentelor de promovare a imaginii şi potenţialului investiţional al Republicii Moldova.

4.3. Organizarea în Republica Moldova a ediţiilor consecutive ale Forumului de Afaceri al Diasporei.

4.4. Reducerea costurilor directe şi indirecte asociate recrutării forţei de muncă peste hotare.

4.5. Diversificarea programelor de susţinere a iniţiativelor inovative şi de afaceri ale diasporei şi migranţilor reîntorşi.

Rezultatele scontate:

4.1. Mecanismele de economii şi investiţii colective sînt funcţionale şi corespund necesităţilor membrilor diasporei, fiind utilizate de cel puţin 3% din beneficiari.

4.2. Promovarea eficientă cu implicarea diasporei a imaginii şi potenţialului investiţional al Republicii Moldova prin intermediul a cel puţin 3 evenimente anuale.

4.3. Participarea în cadrul fiecărei ediţii a Forumului de Afaceri al Diasporei a cel puţin 100 de oameni de afaceri şi manageri de nivel înalt din cadrul companiilor internaţionale din 15 ţări.

4.4. Costurile recrutării forţei de muncă peste hotare sînt reduse cu 20%.

4.5. Programele de susţinere a iniţiativelor inovative şi de afaceri ale diasporei şi migranţilor reîntorşi sînt diversificate.

IV. IMPLEMENTAREA PREZENTEI STRATEGII

Maximizarea beneficiilor prezentei Strategii este posibilă prin menţinerea şi actualizarea elementelor fundamentale de implementare:

1) asigurarea managementului operaţional şi financiar;

2) asigurarea calităţii serviciilor publice şi comunicarea eficientă;

3) implicarea partenerilor şi a părţilor interesate;

4) coordonarea intraguvernamentală;

5) elaborarea, monitorizarea şi evaluarea politicilor publice în domeniul diaspora, migraţie şi dezvoltare.

4.1. Structura operaţională

Implementarea prezentei Strategii presupune sporirea eficienţei operaţionale şi manageriale. Succesul implementării obiectivelor strategice şi atingerea unui impact cumulativ depind de capacităţile instituţionale.

Strategia creează sinergii instituţionale în domeniul diasporei, migraţiei şi dezvoltării prin abordarea transversală şi integrată în procesul de elaborare şi implementare a politicilor de stat.

În acest context, Biroul pentru relaţii cu diaspora va fi consolidat şi extins, cu excluderea dublărilor altor mandate instituţionale, pentru a deţine capacităţi depline de gestionare operaţională. Acţiunile prezentei Strategii vor fi implementate cu suportul bugetar şi al partenerilor de dezvoltare, printr-un management pozitiv, în mod deschis şi transparent.

Acţiunile prezentei Strategii vor fi percepute drept servicii distincte oferite membrilor diasporei în calitate de beneficiari legitimi şi activi.

Implementarea acţiunilor se bazează pe schimbul de informaţii şi dialogul productiv între părţile implicate, avînd următoarele componente:

1) baze de date sistematizate şi comprehensive cu privire la profilul beneficiarilor;

2) utilizarea eficientă a instrumentelor de comunicare în masă, inclusiv prin intermediul surselor online media;

3) colaborarea cu organizaţiile publice şi private internaţionale;

4) participarea membrilor diasporei în procesul de consultări publice şi luare a deciziilor.

Consultarea directă şi inclusivă a părţilor interesate pe toată durata implementării Strategiei este o modalitate eficientă de atenuare a riscurilor asociate domeniului diaspora migraţie şi dezvoltare.

4.2. Etapele de implementare a prezentei Strategii

Prima etapă (2016-2018) vizează elaborarea, consolidarea şi implementarea cadrului instituţional de politici, consolidarea capacităţilor asociaţiilor diasporei şi pilotarea unor programe noi destinate diasporei.

A doua etapă (2019-2021) presupune extinderea opţiunilor de implicare a diasporei în dezvoltarea ţării, dar şi crearea unui cadru de colaborare reciproc avantajos între diasporă, Guvern şi societatea civilă din Republica Moldova.

A treia etapă (2022-2025) va include finalizarea şi stabilizarea cadrului de politici cu privire la domeniul diaspora, migraţie şi dezvoltare, lansarea iniţiativelor comune de dezvoltare economică şi umană, precum şi implementarea la scară largă a programelor elaborate şi testate în primele două etape.

V. ESTIMAREA IMPACTULUI ŞI A COSTURILOR

Impactul Strategiei constă în crearea unui cadru favorabil de implicare a diasporei în dezvoltarea ţării prin creşterea încrederii dintre diaspora şi instituţiile statului. Scopul realizării acţiunilor prezentei Strategii este de a obţine rezultate şi un impact pozitiv la nivel personal, comunitar şi naţional.

La nivel naţional, prin implementarea acţiunilor planului, prezenta Strategie urmăreşte consolidarea relaţiei dintre cetăţenii plecaţi în afara ţării şi Guvern, ca migraţia să devină o măsură de decizie personală a fiecărui cetăţean al ţării, iar numărul persoanelor reîntoarse să crească. În acelaşi timp, diaspora să contribuie la dezvoltarea economică a ţării prin programele de investiţii lansate şi implementate de către Guvern.

La nivel local, prezenta Strategie prevede ca membrii diasporei să fie implicaţi în dezvoltarea socială, economică, educaţională a localităţii de baştină, prin crearea şi dezvoltarea conexiunilor cu autorităţile publice locale, dar şi cu parteneri sociali.

La nivel personal, prezenta Strategie tinde să asigure tuturor membrilor diasporei posibilitatea să îşi valorifice propriile capacităţi profesionale şi potenţialul creativ prin programele lansate şi implementate de către Guvern.

Impactul prezentei Strategii este descris şi cuantificat în rezultatele scontate, menţionate pentru fiecare obiectiv specific.

Costurile. Realizarea obiectivelor trasate în prezenta Strategie trebuie susţinute de mecanisme financiare adecvate şi depinde în mare măsură de bugetul disponibil pentru punerea ei în aplicare.

Costurile implementării vor fi acoperite din:

1) bugetul de stat, în limitele alocaţiilor prevăzute în legea anuală a bugetului, în conformitate cu Cadrul bugetar pe termen mediu;

2) asistenţa externă.

Finanţarea din bugetul de stat va fi asigurată pentru realizarea activităţilor de ordin cultural, educaţional, economic şi social de către ministere şi alte autorităţi publice în vederea păstrării şi afirmării identităţii etnice, culturale şi lingvistice a cetăţenilor moldoveni de peste hotare, valorificării potenţialului uman şi material al diasporei.

La implementarea prezentei Strategii vor fi atrase mijloace financiare externe de la donatori prin intermediul parteneriatelor, programelor şi proiectelor în domeniul diaspora, migraţie şi dezvoltare.

Costurile implementării prezentei Strategii sînt estimate la suma de 3,990 mii lei din bugetul de stat şi prezentate în Planul de acţiuni pentru anii 2016-2018. Acţiunile care nu sînt acoperite din bugetul de stat vor fi realizate cu suportul partenerilor de dezvoltare.

VI. RAPORTAREA PRIVIND REALIZAREA ŞI

MONITORIZAREA PREZENTEI STRATEGII

Activităţi de coordonare şi monitorizare vor fi desfăşurate pe toată perioada de implementare a prezentei Strategii şi vor include atît colectarea, prelucrarea şi analiza datelor de monitorizare, identificarea erorilor sau a efectelor neprevăzute, cît şi eventuale modificări de conţinut şi de formă ale măsurilor şi activităţilor planificate.

Coordonarea şi monitorizarea implementării prezentei Strategii este asigurată de către Biroul pentru relaţii cu diaspora, în conformitate cu indicatorii stabiliţi, care au un caracter interdisciplinar. Anual, pînă la data de 31 martie a fiecărui an, Biroul pentru relaţii cu diaspora va prezenta Guvernului informaţia privind realizarea acţiunilor, precum şi va elabora raportul final de evaluare, după ultima etapă de implementare.

Transparenţa proceselor de implementare a prezentei Strategii se realizează prin publicarea pe pagina oficială a Biroului pentru relaţii cu diaspora a informaţiilor anuale şi a raportului final de evaluare, după implementarea acesteia. De asemenea, Biroul pentru relaţii cu diaspora va mediatiza pe larg procesul de implementare a prezentei Strategii şi va oferi informaţii relevante partenerilor din ţară şi de peste hotare.

6.1. Monitorizarea riscurilor

Monitorizarea şi evaluarea vor fi ajustate şi integrate în cadrul operaţional, inclusiv prin evaluarea riscurilor şi stabilirea planurilor de acţiuni pe termen scurt şi mediu.

Scopul realizării activităţilor strategice este de a obţine impact maximizat asupra dezvoltării ţării. Acestea vor fi evaluate şi monitorizate prin intermediul indicatorilor şi stabilirea datelor cantitative şi calitative de referinţă pe termen scurt şi mediu.

Procedura de monitorizare va include evaluarea anuală a acţiunilor şi analiza internă a impacturilor, efectuată de Biroul pentru relaţii cu diaspora, cu implicarea consultanţilor externi (conform necesităţilor).

Evaluarea pe termen mediu va fi realizată odată la doi ani de către evaluatori independenţi externi, care vor analiza impactul în conformitate cu obiectivele strategice.

6.2. Cadrul de evaluare a prezentei Strategii

Conform cadrului metodologic aprobat, procedura de raportare se va desfăşura în 2 etape:

1) etapa de colectare şi analiză a datelor primare, asigurînd acurateţea, comparabilitatea şi transparenţa acestora;

2) elaborarea şi prezentarea rapoartelor, cu includerea recomandărilor de ajustare. Rapoartele de monitorizare şi evaluările externe vor fi publicate şi prezentate factorilor de decizie şi părţilor implicate, cu diseminarea ulterioară către beneficiari.

Pe parcursul anului 2019 va fi realizată evaluarea complexă şi validarea primei faze de implementare a prezentei Strategii (2016-2018) şi vor fi organizate consultări publice extinse privind elaborarea Planului de acţiuni pentru perioadele următoare, cu implicarea tuturor părţilor interesate.

Anexa nr.2

la Hotărîrea Guvernului

nr.200 din 26 februarie 2016

PLANUL DE ACŢIUNI

PENTRU ANII 2016-2018 PRIVIND IMPLEMENTAREA

STRATEGIEI NAŢIONALE“DIASPORA-2025”