Hotărâre nr. 201 din 22.04.2026

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

H O T Ă R Â R E

privind aprobarea Programului naţional de răspuns

la tuberculoză pentru anii 2026-2030

nr. 201  din  22.04.2026

 (în vigoare 09.05.2026) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 202-205 art. 241 din 09.05.2026

* * *

În temeiul art.9 alin.(3) din Legea nr.10/2009 privind supravegherea de stat a sănătăţii publice (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2009, nr.67, art.183), cu modificările ulterioare, şi al art.4 din Legea nr.153/2008 cu privire la controlul şi profilaxia tuberculozei (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2008, nr.143-144, art.583), cu modificările ulterioare, Guvernul

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă Programul naţional de răspuns la tuberculoză pentru anii 2026- 2030 (se anexează).

2. Instituţia medico-sanitară publică Institutul de Pneumologie "Chiril Draganiuc" va asigura coordonarea implementării Programului naţional de răspuns la tuberculoză pentru anii 2026-2030.

3. Consiliul naţional de coordonare a programelor naţionale de profilaxie şi control al infecţiei HIV/SIDA, infecţiilor cu transmitere sexuală şi de control al tuberculozei va asigura supervizarea implementării Programului naţional de răspuns la tuberculoză pentru anii 2026-2030.

4. Autorităţile administraţiei publice locale de nivelul al doilea şi cele cu statut special, în comun cu serviciile publice de sănătate de interes local şi cu structurile teritoriale ale autorităţilor de specialitate ale administraţiei publice centrale, vor elabora, vor aproba şi vor asigura implementarea programelor teritoriale de răspuns la tuberculoză pentru anii 2026-2030, ţinând cont de finanţarea disponibilă din fondurile de asigurare obligatorie de asistenţă medicală, din bugetul de stat, din contul mijloacelor financiare provenite din granturi, donaţii şi din alte surse, conform legislaţiei.

5. Autorităţile administraţiei publice centrale implicate în implementarea Programului naţional de răspuns la tuberculoză pentru anii 2026-2030 vor elabora şi vor emite, în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentei hotărâri, ordine instituţionale privind implementarea Programului nominalizat, în conformitate cu atribuţiile şi domeniile de competenţă ale fiecărei instituţii, pentru a asigura implementarea eficientă, multisectorială şi coordonată a acestuia.

6. Finanţarea Programului naţional de răspuns la tuberculoză pentru anii 2026-2030 se va efectua din contul şi în limitele mijloacelor aprobate anual în bugetul public naţional, precum şi din alte surse, conform legislaţiei.

7. Controlul asupra executării prezentei hotărâri se pune în sarcina Ministerului Sănătăţii.

8. Prezenta hotărâre intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

Aprobat

prin Hotărârea Guvernului nr.201/2026

PROGRAM NAŢIONAL

de răspuns la tuberculoză pentru anii 2026-2030

I. INTRODUCERE

1. Tuberculoza (TB) continuă să reprezinte o prioritate majoră de sănătate publică în Republica Moldova, fiind recunoscută ca o problemă strategică la nivel naţional. Prevenirea şi controlul tuberculozei constituie obiective esenţiale ale sistemului naţional de sănătate, în conformitate cu angajamentele internaţionale asumate de ţară, inclusiv cu cele privind atingerea obiectivelor globale de eliminare a tuberculozei.

2. Programul Naţional de răspuns la tuberculoză pentru anii 2026-2030 (în continuare – Program) reprezintă documentul strategic de politici publice pe termen mediu, care reflectă angajamentul ferm al Guvernului de a reduce povara tuberculozei prin implementarea unor intervenţii inovatoare, bazate pe dovezi, adaptate specificului naţional şi orientate spre un răspuns coordonat, integrat şi sustenabil la nivel naţional.

3. Prezentul Program este elaborat în conformitate cu prevederile cadrului normativ naţional în domeniul sănătăţii, inclusiv cu Legea ocrotirii sănătăţii nr.411/1995, Legea nr.10/2009 privind supravegherea de stat a sănătăţii publice, Legea nr.153/2008 cu privire la controlul şi profilaxia tuberculozei, Legea nr.263/2005 cu privire la drepturile şi responsabilităţile pacientului, precum şi în baza Programului naţional privind asigurarea respectării drepturilor omului pentru anii 2024-2027, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.164/2024. De asemenea, prezentul Program este aliniat la documentele strategice internaţionale, precum Strategia “End TB” a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (în continuare – OMS) pentru anii 2015- 2035 şi Planul de acţiuni privind tuberculoza în Regiunea Europeană a OMS pentru anii 2023-2030, precum şi la alte angajamente internaţionale asumate de către Republica Moldova.

4. Prezentul Program este aliniat la prevederile Programului naţional pentru supravegherea şi combaterea rezistenţei la antimicrobiene pe anii 2023-2027, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.697/2023, contribuind la utilizarea raţională a antimicrobienelor, la prevenirea şi controlul infecţiilor, precum şi la limitarea răspândirii rezistenţei antimicrobiene în comunitate şi în instituţiile medico- sanitare.

5. Prezentul Program contribuie la realizarea obiectivelor Strategiei naţionale de dezvoltare “Moldova Europeană 2030”, aprobată prin Legea nr.315/2022, respectând Obiectivul general 5. Îmbunătăţirea stării de sănătate fizică şi mintală a populaţiei prin contribuţia activă a unui sistem de sănătate modern şi eficient, care răspunde nevoilor fiecărui individ şi Obiectivul specific 5.2. Reducerea poverii bolilor transmisibile şi netransmisibile prin abordarea cuprinzătoare şi transsectorială a determinanţilor sănătăţii.

6. Prezentul Program susţine realizarea Agendei de Dezvoltare Durabilă 2030, în special Obiectivul de Dezvoltare Durabilă 3: Asigurarea unei vieţi sănătoase şi promovarea bunăstării tuturor la orice vârstă. Programul se bazează pe principiul de a nu lăsa pe nimeni în urmă şi promovează respectarea, protecţia şi realizarea drepturilor omului, în special a dreptului la cel mai înalt standard posibil de sănătate, reflectat prin cele patru elemente fundamentale precum disponibilitate, accesibilitate (fizică, economică, informaţională şi fără discriminare), acceptabilitate şi calitate. Prezentul Program promovează implicarea activă a societăţii civile în procesul decizional şi în implementarea intervenţiilor legate de TB/HIV, precum şi consolidarea parteneriatelor între autorităţile guvernamentale, organizaţiile neguvernamentale şi sectorul privat.

7. Prezentul Program este aliniat la angajamentele asumate de Republica Moldova la cea de-a 78-a Adunare Mondială a Sănătăţii (WHA78) şi la strategiile OMS, inclusiv la Acordul privind pandemiile, adoptat în anul 2025. Prezentul Program promovează consolidarea sistemului naţional de sănătate, accesul echitabil la servicii şi pregătirea pentru situaţii de urgenţă în domeniul sănătăţii publice.

8. Prezentul Program este aliniat la Strategia naţională de sănătate “Sănătatea 2030”, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.387/2023, contribuind la realizarea obiectivelor strategice privind reducerea poverii bolilor transmisibile şi netransmisibile, protecţia şi promovarea sănătăţii, asigurarea accesului echitabil la servicii medicale integrate şi centrate pe persoană, consolidarea îngrijirilor de lungă durată şi paliative, precum şi utilizarea eficientă şi echitabilă a resurselor financiare pentru eliminarea barierelor de acces şi pentru reducerea riscurilor financiare asociate îmbolnăvirilor. Prezentul Program sprijină implementarea intervenţiilor centrate pe persoană în domeniul prevenirii, depistării precoce, diagnosticului, tratamentului şi îngrijirilor integrate, precum şi promovarea inovaţiei, a digitalizării şi a utilizării datelor în procesele decizionale. Prin obiectivele sale specifice, prezentul Program contribuie la întărirea guvernanţei sectoriale, la dezvoltarea colaborării interinstituţionale şi la asigurarea sustenabilităţii tehnice, financiare şi umane a răspunsului naţional la tuberculoză, în conformitate cu principiile şi direcţiile de acţiune ale Strategiei naţionale de sănătate “Sănătatea 2030”.

9. La baza elaborării prezentului Program au stat pilonii şi domeniile-cheie de intervenţie ale Strategiei globale “End TB”, care ghidează acţiunile pentru eradicarea tuberculozei la nivel internaţional:

9.1. Pilonul 1. Îngrijire şi prevenire, servicii integrate, centrate pe persoană:

9.1.1. centrarea pe persoană şi parteneriate intersectoriale – promovarea unei abordări comune care să includă integrarea serviciilor de tuberculoză în asistenţa medicală primară, consolidarea colaborării cu serviciile de sănătate publică, implicarea societăţii civile şi participarea activă a comunităţilor afectate pentru o acţiune coordonată;

9.1.2. prevenirea complexă a tuberculozei – asigurarea unui pachet complet de intervenţii de prevenire, care include managementul programatic al tratamentului preventiv al tuberculozei, măsuri eficiente de prevenire şi control al infecţiilor, precum şi continuarea vaccinării copiilor cu vaccinul Bacil Calmette-Guérin (BCG), în conformitate cu recomandările naţionale;

9.1.3. screening sistematic pentru tuberculoză în rândul contacţilor, al grupurilor cu risc crescut şi al altor persoane vulnerabile sau aflate în situaţii de vulnerabilitate;

9.1.4. diagnostic precoce al tuturor formelor de tuberculoză şi acces universal la testarea sensibilităţii la medicamente, inclusiv prin utilizarea metodelor de diagnostic rapid;

9.1.5. asigurarea accesului echitabil la tratament şi îngrijire de calitate pentru toate persoanele afectate de tuberculoză, inclusiv cele cu forme rezistente la medicamente şi comorbidităţi asociate, prin integrarea serviciilor şi oferirea suportului social şi psihologic necesar pentru susţinerea aderenţei la tratament;

9.2. Pilonul 2. Politici îndrăzneţe şi sisteme de suport:

9.2.1. guvernanţă şi leadership eficient;

9.2.2. finanţare durabilă şi acoperire universală cu servicii de sănătate;

9.2.3. resurse umane calificate – dezvoltarea şi susţinerea forţei de muncă din domeniul sănătăţii, inclusiv a lucrătorilor comunitari, prin instruire continuă, motivare şi supervizare eficientă;

9.2.4. informaţii strategice şi soluţii digitale – modernizarea sistemelor de colectare, de analiză şi de utilizare a datelor privind tuberculoza, promovând digitalizarea şi utilizarea platformelor informaţionale pentru monitorizarea în timp real şi luarea deciziilor bazate pe dovezi;

9.2.5. achiziţii eficiente şi lanţ de aprovizionare – îmbunătăţirea mecanismelor de aprovizionare cu medicamente şi consumabile prin procese transparente, eficiente şi sigure;

9.3. Pilonul 3. Intensificarea cercetărilor şi inovaţiilor:

9.3.1. adoptarea rapidă a noilor tehnologii (diagnostice, scheme de tratament, vaccinuri) şi a noilor instrumente, intervenţii şi strategii;

9.3.2. cercetare pentru optimizarea implementării şi impactului, precum şi pentru promovarea inovaţiilor.

10. Elaborarea prezentului Program este bazat pe lecţiile învăţate în cadrul implementării Programului naţional de răspuns la tuberculoză din anii precedenţi. Acestea au demonstrat importanţa consolidării accesului populaţiei la servicii esenţiale de prevenire, depistare precoce, diagnostic şi tratament al tuberculozei. În mod particular, progresele înregistrate includ fortificarea reţelei de laboratoare, dezvoltarea activităţilor de screening în rândul grupurilor vulnerabile, precum şi aplicarea măsurilor de prevenire care au contribuit la reducerea transmiterii infecţiei în comunitate. Totodată, au fost întreprinse acţiuni menite să îmbunătăţească accesul pacienţilor la servicii de tratament şi îngrijire continuă, în conformitate cu protocoalele clinice naţionale armonizate cu recomandările internaţionale. De asemenea, au fost derulate campanii de informare, de educare şi comunicare pentru a spori gradul de conştientizare în rândul populaţiei generale şi al grupurilor cu risc sporit de îmbolnăvire. Nu în ultimul rând, au fost iniţiate şi susţinute activităţi de cercetare ştiinţifică şi practică în domeniul tuberculozei, orientate spre perfecţionarea sistemului naţional de supraveghere, de diagnostic şi de răspuns, cu scopul de a reduce povara bolii şi transmiterea acesteia.

11. În perioada iulie-noiembrie 2024, Biroul Regional pentru Europa al OMS a realizat evaluarea ţintită a Programului naţional de răspuns la tuberculoză din Republica Moldova, care a inclus şi analiza epidemiologică detaliată a tuberculozei. Constatările, concluziile şi recomandările acestei evaluări au constituit baza de referinţă pentru elaborarea prezentului Program, asigurând alinierea acestuia la obiectivele, prevederile şi ţintele stabilite în Planul de Acţiuni privind Tuberculoza pentru Regiunea Europeană a OMS 2023-2030. Succesele obţinute, precum şi provocările persistente în implementarea răspunsului naţional la tuberculoză sunt reflectate şi analizate în modul cuprinzător în raportul de evaluare al OMS menţionat¹, acesta reprezentând documentul de referinţă pentru fundamentarea priorităţilor strategice şi a intervenţiilor prevăzute în prezentul Program.

______________________________

¹ https://simetb.ifp.md/Download/tbreps.excel/Moldova_NTP_Review.pdf.

12. Procesul de elaborare a prezentului Program a fost corelat cu implementarea grantului oferit de Fondul Global pentru combaterea HIV/SIDA, Tuberculozei şi Malariei (în continuare – Fondul Global), asigurând astfel coerenţa intervenţiilor şi utilizarea eficientă a resurselor disponibile.

13. Elaborarea prezentului Program a avut loc în cadrul unui proces transparent, activ şi participativ, coordonat de un grup de lucru format din reprezentanţi ai Ministerului Sănătăţii, ai Departamentului de coordonare Programului naţional de răspuns la tuberculoză, ai Biroului OMS în Republica Moldova, precum şi din reprezentanţi ai altor instituţii publice, organizaţii neguvernamentale şi parteneri internaţionali de dezvoltare. Acest cadru colaborativ a permis integrarea expertizei multisectoriale şi reflectarea priorităţilor naţionale în domeniul controlului tuberculozei.

14. Prezentul Program este conceput ca un cadru strategic integrat şi intersectorial, menit să orienteze şi să coordoneze acţiunile tuturor actorilor implicaţi în răspunsul naţional la tuberculoză, contribuind la reducerea poverii bolii şi a impactului său social şi economic.

15. Prezentul Program reprezintă documentul fundamental de politici publice în domeniul tuberculozei şi stabileşte direcţiile strategice, priorităţile de intervenţie şi obiectivele naţionale pentru perioada 2026-2030. Toate programele, proiectele şi intervenţiile relevante, finanţate din surse publice sau din fonduri externe, vor fi aliniate la prevederile şi obiectivele stabilite de prezentul Program.

16. Implementarea prezentului Program se va desfăşura etapizat, în conformitate cu Planul de acţiuni anexat, care stabileşte obiectivele, acţiunile, activităţile, termenele de realizare, responsabilii şi sursele de finanţare.

17. Coordonarea generală a activităţilor intersectoriale şi monitorizarea progresului în implementarea prezentului Program îi revin Ministerului Sănătăţii, în calitate de autoritate publică centrală responsabilă de politicile în domeniul sănătăţii publice.

18. Mecanismul principal de coordonare şi comunicare pentru realizarea obiectivelor prezentului Program este reprezentat de Consiliul naţional de coordonare a programelor naţionale de profilaxie şi control al infecţiei HIV/SIDA, infecţiilor cu transmitere sexuală şi control al tuberculozei (în continuare – Consiliu naţional), prezidat de către Ministerul Sănătăţii. Consiliul naţional reuneşte reprezentanţi ai autorităţilor publice centrale, ai organizaţiilor internaţionale, ai societăţii civile, precum şi ai comunităţilor afectate.

19. Consiliul naţional îşi desfăşoară activitatea în baza unui parteneriat solid între instituţiile publice, organizaţiile neguvernamentale, organizaţiile internaţionale, partenerii de dezvoltare, patronate şi comunităţile afectate de infecţia HIV şi tuberculoză. Activitatea Consiliului naţional este ghidată de principiile transparenţei, responsabilităţii comune şi colaborării multisectoriale.

20. Implementatorii şi prestatorii de servicii coordonează activităţile aferente prezentului Program cu coordonatorul acestuia şi cu Consiliul naţional. Transparenţa procesului de implementare va fi asigurată prin utilizarea platformei electronice oficiale², care oferă acces public la informaţiile relevante privind desfăşurarea intervenţiilor.

______________________________

² http://simetb.ifp.md/

II. ANALIZA SITUAŢIEI

21. Tuberculoza continuă să reprezinte o problemă majoră de sănătate publică în Republica Moldova, în special în rândul grupurilor vulnerabile, precum persoanele aflate în detenţie, persoanele fără adăpost, persoanele migrante, persoanele consumatoare de droguri, persoanele care trăiesc cu HIV şi cele din gospodării cu venituri reduse. Această realitate evidenţiază necesitatea unui răspuns naţional consolidat, coordonat şi susţinut prin politici publice bazate pe dovezi.

22. Analiza situaţiei prezentată în cadrul prezentului Program se bazează preponderent pe datele generate de Sistemul informaţional “Monitorizarea şi evaluarea tuberculozei” (în continuare – SI METB), care reprezintă sursa oficială naţională pentru colectarea, gestionarea şi analiza datelor epidemiologice şi clinice privind tuberculoza în Republica Moldova. SI METB permite colectarea şi utilizarea în timp real a datelor, asigurând dezagregarea acestora după teritoriu, sex, vârstă şi alţi indicatori relevanţi, ceea ce oferă o bază solidă pentru analiza disparităţilor, identificarea grupurilor vulnerabile şi fundamentarea intervenţiilor adaptate nevoilor specifice ale populaţiei. Scopul SI METB este de a sprijini gestionarea eficientă a prezentului Program prin consolidarea mecanismelor de monitorizare, de evaluare şi de utilizare a datelor pentru orientarea politicilor şi intervenţiilor de sănătate publică. SI METB asigură generarea automată a rapoartelor şi statisticilor privind incidenţa, prevalenţa tuberculozei şi rezultatele tratamentului. Interfaţa SI METB funcţionează ca o platformă unică de raportare şi analiză, în care sunt centralizate rapoartele de realizare a prezentului Program, evaluările naţionale şi internaţionale în domeniul tuberculozei, precum şi rezultatele studiilor relevante, facilitând transparenţa, coerenţa şi utilizarea unitară a dovezilor în procesul decizional (Rapoarte SI METB)³.

______________________________

³ http://simetb.ifp.md:8080/tbreps/

23. Analiza situaţiei epidemiologice este fundamentată pe un set integrat de dovezi cantitative şi calitative. Datele cantitative provin din SI METB, din rapoartele anuale ale Ministerului Sănătăţii, ale Companiei Naţionale de Asigurări în Medicină (în continuare – CNAM), ale Biroului Naţional de Statistică şi din evaluările prezentului Program, fiind cele mai recente date disponibile la momentul elaborării documentului (anul 2024). Dovezile calitative includ concluziile evaluărilor externe ale prezentului Program, rezultatele studiilor operaţionale, feedbackul structurat al personalului medical şi al beneficiarilor serviciilor, precum şi contribuţiile organizaţiilor societăţii civile şi ale comunităţilor afectate de tuberculoză, colectate în cadrul procesului participativ de elaborare a prezentului Program.

24. Programul naţional de răspuns la tuberculoză pentru anii 2022-2025, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.107/2022, a înregistrat progrese semnificative la atingerea obiectivelor strategice, demonstrând o tranziţie graduală către sustenabilitate prin creşterea contribuţiei financiare din partea Guvernului. Aceste progrese au fost susţinute de o coordonare eficientă, la nivel naţional, asigurată de către Ministerul Sănătăţii şi Departamentul de coordonare a Programului menţionat, care au facilitat implementarea coerentă a intervenţiilor şi consolidarea parteneriatelor intersectoriale.

25. În ultimii ani, Republica Moldova a realizat progrese substanţiale în alinierea politicilor şi practicilor de gestionare a tuberculozei la cele mai bune practici internaţionale promovate de către OMS, în special cadrul global “End TB Strategy”. Printre realizările-cheie se numără introducerea regimurilor scurte şi mai eficiente de tratament împotriva tuberculozei sensibile şi tuberculozei multidrogrezistente (inclusiv utilizarea regimului BPaLM/BPaL), extinderea tratamentului în condiţii de ambulatoriu şi a îngrijirii centrate pe persoană, implementarea tratamentului susţinut prin mijloace digitale (tratament videoasistat), precum şi consolidarea sistemului de supraveghere şi monitorizare prin utilizarea datelor în timp real. Aceste acţiuni au contribuit la îmbunătăţirea rezultatelor tratamentului, la reducerea poverii asupra sistemului spitalicesc şi la apropierea serviciilor de pacienţi, în special în comunităţile vulnerabile.

26. Intervenţiile implementate în Republica Moldova reflectă adaptarea progresivă a bunelor practici internaţionale privind controlul tuberculozei, inclusiv tranziţia către tratamentul predominant ambulatoriu, utilizarea regimurilor scurte şi complet peroral, integrarea suportului social în managementul cazurilor, digitalizarea monitorizării tratamentului şi consolidarea serviciilor comunitare. Aceste abordări sunt recunoscute de către OMS ca fiind eficiente ca şi cost, centrate pe persoană şi esenţiale pentru reducerea poverii tuberculozei, în special în ţările cu resurse limitate.

27. Începând cu anii 2000, Republica Moldova a implementat cu succes o serie de politici şi măsuri orientate către prevenirea şi tratamentul tuberculozei, cu implicarea continuă a asistenţei medicale primare în depistarea timpurie şi în tratament. Documentul OMS “Compendium of Good Practices in the Implementation of the Tuberculosis Action Plan for the WHO European Regionˮ⁴ menţionează proiecte şi intervenţii din Republica Moldova ca exemple de abordări centrate pe persoană şi de implicare comunitară sprijinite de către OMS.

______________________________

⁴ https://iris.who.int/server/api/core/bitstreams/69459ab2-dc85-48b3-a6ed-a022155816a7/content

28. Actualmente, la nivel naţional este asigurat accesul universal la diagnosticul de calitate şi la tratamentul rapid pentru toate persoanele afectate de tuberculoză. Republica Moldova este un pionier în implementarea diagnosticării rapide a tuberculozei, prin introducerea tehnologiei GeneXpert încă din anul 2011 în toate instituţiile medicale de nivel secundar din ţară. Tehnologiile moderne de diagnostic molecular, în special GeneXpert, sunt disponibile în toate unităţile teritoriale, asigurând un diagnostic rapid şi fiabil pentru tuberculoză şi pentru rezistenţa la Rifampicină. Începând cu anul 2022, este utilizată versiunea extinsă GeneXpert MTB/XDR pentru detectarea rezistenţei extinse la alte medicamente. Testarea sensibilităţii la medicamente prin metode fenotipice a fost standardizată şi implementată la scară naţională, pentru a facilita aplicarea regimurilor moderne de tratament, inclusiv BPaLM/BPaL. Evaluarea şi revizuirea reţelei de laboratoare pentru tuberculoză din Republica Moldova a fost realizată în perioada 21- 31 iulie 2024⁵. Începând cu anul 2026 se planifică implementarea metodei de secvenţiere a ADN-ului micobacterian (tNGS), pentru determinarea rezistenţei genotipice la medicamentele de linie nouă, în special Bedaquilină, Pretomanid şi Linezolid. Proporţia cazurilor confirmate bacteriologic este în creştere, iar testarea infecţiei HIV este universală, cu iniţiere promptă a tratamentului antiretroviral pentru persoanele coinfectate.

______________________________

⁵ https://simetb.ifp.md/Download/tbreps.excel/Assessment_and_revision_of_TB_Laboratory_Network_of_Moldova.pdf

29. A fost introdus şi implementat treptat modelul de îngrijiri centrat pe persoană, ceea ce a dus la extinderea şi descentralizarea semnificativă a serviciilor oferite persoanelor afectate de tuberculoză, inclusiv la nivel comunitar. Angajamentul politic constant şi alocarea crescută a resurselor din fondurile CNAM au permis consolidarea serviciilor ambulatorii, precum şi extinderea măsurilor de suport pentru pacienţi, inclusiv stimulente financiare şi servicii comunitare. Această abordare a fost însoţită de o reducere planificată şi progresivă a numărului de paturi spitaliceşti, pentru a eficientiza utilizarea resurselor şi a îmbunătăţi rezultatele clinice. În acest context, a fost elaborat şi pus în aplicare Regulamentul privind intervenţiile pentru creşterea aderenţei la tratamentul antituberculos în condiţii de ambulatoriu, cuprinzând instrumente flexibile şi adaptate nevoilor individuale ale pacienţilor.

30. Activităţile de screening activ pentru tuberculoză au fost consolidate, inclusiv în zonele rurale şi în rândul grupurilor cu risc sporit, prin utilizarea unităţilor radiologice mobile, în conformitate cu recomandările OMS şi cu bunele practici internaţionale privind depistarea activă şi sistematică a tuberculozei. În anul 2023, categoriile populaţionale cu risc crescut de tuberculoză au fost revizuite, iar procesul de screening a fost standardizat prin elaborarea Ghidului “Organizarea şi implementarea screening-ului sistematic şi a tratamentului preventiv al tuberculozei”⁶. În anul 2024, a fost pilotată utilizarea echipamentelor radiologice ultraportabile în teren, facilitând extinderea accesului la servicii de depistare precoce în grupele greu accesibile şi contribuind la reducerea diagnosticării tardive.

______________________________

⁶ https://simetb.ifp.md/Download/oficial_docs/Ordin_MS_2023_05_31_nr_481_ghidul.pdf

31. Începând cu luna mai 2020, odată cu revizuirea şi aprobarea de către Ministerul Sănătăţii a Protocoalelor Clinice Naţionale “Tuberculoza la copil” şi “Tuberculoza la adult”, Republica Moldova a trecut la utilizarea exclusivă a schemelor peroral pentru tratamentul tuberculozei sensibile şi al formelor rezistente la medicamente. Începând cu luna septembrie 2020, toate persoanele diagnosticate cu tuberculoză rezistentă la Rifampicină sau cu tuberculoză multidrogrezistentă (TB RR/MDR), care îndeplineau criteriile de eligibilitate, au început să beneficieze de regimuri scurte de tratament (mSTR) cu durata de 9 luni, în cadrul unui studiu operaţional. În anul 2023, Protocoalele Clinice Naţionale “Tuberculoza la copil” şi “Tuberculoza la adult” au fost revizuite, pentru a integra cele mai recente recomandări ale OMS. Astfel, au fost introduse regimuri scurte de tratament pentru tuberculoza sensibilă (cu durata de 4-6 luni) şi pentru tuberculoza rezistentă la medicamente (cu durata de 6-9 luni), acestea contribuind la creşterea eficienţei şi aderenţei la tratament.

32. Aderenţa la tratamentul tuberculozei este susţinută printr-o gamă de mecanisme validate şi implementate în conformitate cu recomandările OMS şi cu bunele practici internaţionale privind susţinerea aderenţei la tratament şi îngrijirea centrată pe persoană. Acestea includ administrarea direct observată a tratamentului (DOT) în condiţii de ambulatoriu sau la domiciliu, utilizarea tratamentului videoasistat (VST), precum şi acordarea stimulentelor pentru pacienţi. Începând cu anul 2024, stimulentele pentru pacienţii aflaţi în tratament ambulatoriu sunt acordate prin transferul mijloacelor financiare pe carduri de plată, în conformitate cu Regulamentul aprobat prin Ordinul comun al ministrului sănătăţii şi al directorului general al CNAM nr.1189/324-A/2023. Pacienţii aderenţi (fără omiteri de 3 prize/lună) beneficiază de 53 lei/zi pentru produse alimentare şi 150 lei/lună pentru transport, din fondurile asigurării obligatorii de asistenţă medicală. Pe malul drept al Nistrului, suportul este finanţat din fondurile CNAM, iar pe malul stâng – din sursele Fondului Global.

33. Începând cu anul 2020, Republica Moldova a introdus regimuri scurte pentru tratamentul preventiv al tuberculozei, în conformitate cu recomandările OMS şi cu bunele practici internaţionale privind prevenirea tuberculozei şi managementul infecţiei tuberculoase, reducând progresiv durata tratamentului de la 6 luni la 3 luni şi ulterior la o lună. Astfel, a fost implementat regimul 3HP, cu durata de 3 luni, bazat pe combinaţia de Izoniazidă şi Rifapentină, cu medicamente achiziţionate din sursele bugetului de stat. Începând cu anul 2023, a fost extinsă opţiunea de tratament preventiv prin introducerea regimului scurt 1HP, cu durata de o lună, utilizând aceeaşi combinaţie de medicamente, furnizate din sursele Fondului Global, contribuind la creşterea acceptabilităţii, aderenţei şi eficienţei intervenţiilor preventive.

34. Pandemia COVID-19 a perturbat semnificativ furnizarea serviciilor pentru tuberculoză în anii 2020-2021, afectând atât detectarea cazurilor, cât şi aderenţa la tratament. Impactul pandemiei s-a reflectat printr-o scădere abruptă de 38,8% a numărului de cazuri de tuberculoză notificate în anul 2020, comparativ cu 2019. Cu toate acestea, începând cu anul 2022, implementarea intervenţiilor esenţiale a fost reluată, iar eforturile pentru recuperarea performanţelor Programului au fost intensificate. În perioada 2021-2023 s-a înregistrat o redresare treptată a notificării cazurilor de tuberculoză, concomitent cu adaptarea continuă a serviciilor la noile condiţii. În acelaşi timp, contextul regional generat de conflictul din Ucraina a exercitat presiuni suplimentare asupra sistemului naţional de sănătate, inclusiv asupra reţelei de servicii pentru tuberculoză, necesitând intervenţii rapide pentru asigurarea continuităţii tratamentului în rândul persoanelor refugiate.

35. În anul 2024, în Republica Moldova au fost înregistrate 1 931 de cazuri noi şi recidive de tuberculoză, corespunzând unei rate de incidenţă de 67,6 la 100 000 de populaţie, conform datelor oficiale ale SI METB, care conţine cele mai recente informaţii validate disponibile la moment. Comparativ cu anul 2023, când au fost notificate 2 168 de cazuri (74,3 la 100 000 de populaţie), se constată o reducere de 9% a incidenţei (rapoarte SI METB⁷). Tendinţa descendentă este şi mai pronunţată în raport cu anul 2015, când au fost raportate 3 607 cazuri (89,4 la 100 000 de populaţie), reducerea cumulativă constituind 24,4% (figura 1). Această evoluţie favorabilă reflectă impactul pozitiv al intervenţiilor implementate în cadrul prezentului Program, inclusiv extinderea diagnosticului rapid, accesul universal la tratament şi consolidarea serviciilor ambulatorii şi comunitare. Cu toate acestea, menţinerea şi intensificarea eforturilor rămân esenţiale pentru a accelera reducerea incidenţei tuberculozei şi a atinge obiectivele naţionale şi globale stabilite în cadrul Strategiei OMS “End TB”.

______________________________

⁷ http://simetb.ifp.md:8080/tbreps/IncidentaReporting/Report1/Report1.aspx

Figura 1. Incidenţa cazurilor noi şi de recidivă de tuberculoză şi

mortalitatea prin tuberculoză în Republica Moldova, anii 1990-2024

(cifre absolute şi la 100 000 de populaţie)

36. În anul 2024, incidenţa cazurilor noi de tuberculoză a scăzut cu 8,4%, de la 59,4 la 100 000 de populaţie (1 734 de cazuri) în 2023, la 54,4 la 100 000 de populaţie (1 555 de cazuri). Datele pot fi accesate pe Rapoarte SI METB⁸.

______________________________

⁸ http://simetb.ifp.md:8080/tbreps/IncidentaReporting/Report2/Report2.aspx

Comparativ cu anul 2015 (70,9 la 100 000 de populaţie, 2 859 de cazuri), se înregistrează o reducere de 23,3%. Incidenţa recidivelor tuberculozei a scăzut de la 14,9 la 100 000 de populaţie (434 de cazuri) în 2023, la 13,2 la 100 000 de populaţie (376 de cazuri) în 2024, ceea ce reprezintă o reducere de 11,4% (Rapoarte SI METB⁹).

______________________________

⁹ http://simetb.ifp.md:8080/tbreps/IncidentaReporting/Report3/Report3.aspx

Comparativ cu anul 2015 (18,5 la 100 000 de populaţie, 747 de cazuri), reducerea este de 28,7%. În ceea ce priveşte copiii cu vârsta cuprinsă sub 18 ani, aceştia au reprezentat 7,6% (146 de cazuri) din totalul cazurilor noi şi recidive înregistrate în 2024, faţă de 8,5% în 2023. Aceste date evidenţiază progresele realizate privind controlul tuberculozei în toate grupele de vârstă, însă rămâne necesară intensificarea eforturilor pentru a reduce în continuare incidenţa şi pentru a proteja grupurile vulnerabile, în special copiii.

37. Tuberculoza afectează mai mult bărbaţii decât femeile, cu un raport de 75% bărbaţi la 25% femei din cazurile noi şi recidive înregistrate în anul 2024. Cele mai mari rate de tuberculoză au fost raportate în rândul adulţilor cu vârsta cuprinsă între 35 şi 44 de ani. Vârsta medie la momentul diagnosticării a fost de 43 de ani. Această distribuţie evidenţiază necesitatea unor intervenţii ţintite pe gen şi pe grupuri de vârstă, inclusiv programe de depistare activă şi suport social pentru bărbaţii din categoria de vârstă activă, care sunt mai predispuşi la diagnostic întârziat şi abandon al tratamentului.

38. În anul 2024, incidenţa cazurilor noi de tuberculoză la copii a constituit 24 la 100 000 de populaţie (146 de cazuri), în scădere faţă de anul 2023 (30,4 la 100 000 de populaţie, 184 de cazuri). Analiza evoluţiei în perioada 2012-2024 evidenţiază o tendinţă generală descendentă până în anul 2020, urmată de o creştere a incidenţei în anii ulteriori, cu un nivel maxim înregistrat în anul 2023. Deşi datele pentru anul 2024 indică o reducere comparativ cu anul precedent, nivelul incidenţei rămâne relativ ridicat, subliniind necesitatea menţinerii şi intensificării intervenţiilor de prevenire, de depistare precoce şi de protecţie a copiilor vulnerabili (figura 2).

Figura 2. Incidenţa cazurilor noi de tuberculoză la copii (0-18 ani)

în Republica Moldova, anii 2012-2024 (cifre absolute şi la 100 000 de populaţie)

39. Mortalitatea prin tuberculoză în anul 2024 a fost de 4,9 la 100 000 de populaţie (139 de cazuri), înregistrând o scădere de 23,4% faţă de anul 2023 (6,4 la 100 000 de populaţie, 186 de cazuri) şi o reducere semnificativă de 51,5% faţă de anul 2015 (10,1 la 100 000 de populaţie, 408 cazuri), evidenţiind progresele importante în controlul tuberculozei (Rapoarte SI METB¹⁰).

______________________________

¹⁰ http://simetb.ifp.md:8080/tbreps/RataReporting/Report27_2.aspx

40. În anul 2024, rata tuberculozei drogrezistente a constituit 26,2% printre cazurile noi şi 39% printre cazurile de retratament, evidenţiind persistenţa unei poveri semnificative a tuberculozei drogrezistente şi necesitatea consolidării prevenirii, diagnosticului precoce şi aderenţei la tratament.

41. În Republica Moldova tratamentul tuberculozei pentru pacienţii asiguraţi şi neasiguraţi este gratuit. Rata de succes printre cazurile noi şi recidive de tuberculoză sensibilă la medicamente, pentru pacienţii care au iniţiat tratamentul în anul 2023, a constituit 85%. Odată cu introducerea în schemele de tratament a tuberculozei multidrogrezistente a preparatelor antituberculoase noi ca Bedaquilina, Delamanid şi Pretomanida, a crescut şi rata succesului tratamentului printre cazurile noi cu tuberculoză multidrogrezistentă, care, pentru cohorta pacienţilor care au iniţiat tratamentul în anul 2022, a constituit 77,5%.

42. Factorii de risc importanţi pentru apariţia tuberculozei sunt reprezentaţi de mai multe afecţiuni medicale, care influenţează negativ rezultatele tratamentului, iar tuberculoza, la rândul ei, poate agrava evoluţia altor boli cronice. Identificarea precoce a comorbidităţilor în rândul persoanelor diagnosticate cu tuberculoză este esenţială pentru asigurarea unei abordări integrate a îngrijirilor şi pentru adaptarea corespunzătoare a managementului terapeutic. În situaţiile în care aceste comorbidităţi sunt larg răspândite în rândul populaţiei generale, ele contribuie semnificativ la povara globală a tuberculozei, iar reducerea prevalenţei lor poate avea un impact substanţial asupra prevenirii bolii. În acest context, implementarea mecanismelor de depistare activă a comorbidităţilor, asigurarea unui management integrat al cazurilor şi consolidarea coordonării între serviciile de control al tuberculozei şi cele pentru HIV, diabet zaharat, hepatite virale, sănătate mintală şi alte boli şi stări asociate sunt esenţiale pentru îmbunătăţirea rezultatelor tratamentului, reducerea riscului de recidivă şi creşterea supravieţuirii pacienţilor, în conformitate cu recomandările OMS şi bunele practici internaţionale.

43. Persoanele care trăiesc cu HIV au un risc de până la 22 de ori mai mare de a dezvolta tuberculoză. Tuberculoza rămâne principala cauză de deces în rândul persoanelor care trăiesc cu HIV, chiar şi în condiţiile administrării tratamentului antiretroviral. În anul 2024, rata testării HIV printre pacienţii cu tuberculoză a atins 97,7%. Rata de coinfecţie TB/HIV a crescut de la 8,6% în 2015 la 12,1% în 2024. Printre pacienţii cu tuberculoză multidrogrezistentă, coinfecţia TB/HIV a fost de 12,4% în 2024. Acoperirea cu tratament antiretroviral pentru pacienţii TB/HIV a constituit 88,5%.

44. Abordarea determinantelor sociale ale sănătăţii necesită o cooperare intersectorială. Comorbidităţile precum diabetul, consumul de tutun şi alcoolul, bolile pulmonare cronice, cancerul şi imunosupresia sunt recunoscute ca factori agravanţi. Integrarea îngrijirii tuberculozei în strategiile de combatere a bolilor transmisibile şi netransmisibile este crucială, iar finanţarea sustenabilă şi angajamentul politic sunt esenţiale pentru aceste intervenţii.

45. Incidenţa tuberculozei este mai ridicată în zonele cu prevalenţă crescută a HIV, supraaglomerare, detenţie, şomaj şi migraţie. În penitenciare, incidenţa tuberculozei a scăzut de la 1 353 la 100 000 de populaţie (2015) la 575 la 100 000 de populaţie (2024), dar rămâne de peste 5 ori mai mare decât media naţională (figura 3). Datele pot fi accesate pe Rapoarte SI METB¹¹. Ponderea cazurilor depistate la intrare în sistemul penitenciar în anul 2024 a fost 32,5%. Rata de succes a tratamentului la cazurile noi şi recidive cu tuberculoză sensibilă la persoanelor deţinute a fost 89,2% (2023), iar la cazurile cu tuberculoză multidrogrezistente – 83,3% (cohorta anului 2022). Echitatea îngrijirilor în tuberculoză, inclusiv după eliberare, rămâne o prioritate.

______________________________

¹¹ http://simetb.ifp.md:8080/tbreps/IncidentaReporting/Report1/Report1.aspx

Figura 3. Incidenţa cazurilor noi şi de recidivă de tuberculoză în sistemul penitenciar,

anii 1990-2024 (cifre absolute şi la 100 000 de populaţie)

46. Societatea civilă şi comunităţile afectate de tuberculoză au un rol esenţial în realizarea intervenţiilor prezentului Program, contribuind la educaţie, sprijin reciproc, furnizarea serviciilor de depistare activă, acordarea suportului pentru grupurile vulnerabile, desfăşurarea activităţilor de informare, de cercetare şi participarea în procesele decizionale legate de implementarea şi evaluarea intervenţiilor. Procesul de elaborare a prezentului Program a inclus consultarea efectivă a părţilor interesate. În baza Dispoziţiei ministrului sănătăţii nr.70 din 10 februarie 2025, grupul de lucru pentru elaborarea proiectului de hotărâre a Guvernului a organizat 12 ateliere de lucru, cu participarea societăţii civile. Proiectul nominalizat a fost discutat în cadrul şedinţelor grupurilor tehnice ale Consiliului naţional, reunind reprezentanţi ai autorităţilor publice, ai ONG-urilor, ai partenerilor de dezvoltare şi ai altor sectoare relevante. Aceste mecanisme au asigurat o consultare largă, intersectorială şi transparentă, fundamentând acţiunile şi intervenţiile propuse în prezentul Program.

47. Continuarea modernizării serviciilor spitaliceşti rămâne esenţială pentru reducerea duratei şi a ratei de spitalizare a persoanelor afectate de tuberculoză şi pentru facilitarea tranziţiei către tratamentul în condiţii de ambulatoriu, în conformitate cu recomandările OMS şi cu bunele practici internaţionale privind îngrijirea centrată pe persoană şi utilizarea eficientă a resurselor în controlul tuberculozei. Această abordare contribuie la optimizarea utilizării resurselor sistemului de sănătate, la reducerea riscurilor asociate spitalizării prelungite şi la creşterea calităţii vieţii persoanelor afectate de tuberculoză, asigurând, totodată, continuitatea îngrijirilor în comunitate.

48. În paralel, optimizarea serviciilor ambulatorii, introducerea indicatorilor de performanţă şi dezvoltarea mecanismelor de finanţare bazate pe rezultate sunt esenţiale pentru sprijinirea depistării active a cazurilor şi pentru asigurarea unui tratament eficient în comunitate. Aceste măsuri vor contribui direct la creşterea eficienţei şi sustenabilităţii prezentului Program.

49. În scopul asigurării unui răspuns integrat la tuberculoză şi al diminuării impactului determinantelor sociale asupra evoluţiei bolii, autorităţile şi instituţiile publice competente vor consolida colaborarea intersectorială pentru facilitarea accesului persoanelor afectate de tuberculoză la servicii şi drepturi sociale, în conformitate cu atribuţiile instituţionale şi cu cadrul normativ în domeniu.

50. Este crucială concentrarea eforturilor asupra grupurilor vulnerabile, pentru a reduce transmiterea bolii şi a asigura acces echitabil şi universal la servicii de diagnostic, tratament şi îngrijire. În conformitate cu cadrul global End TB şi cu recomandările OMS, trebuie dezvoltate şi extinse servicii adaptate nevoilor persoanelor fără adăpost, persoanelor migrante, persoanelor recent eliberate din detenţie, precum şi altor grupuri care se confruntă cu bariere socioeconomice sau geografice. Furnizarea serviciilor integrate, centrate pe persoană, inclusiv prin echipe multidisciplinare şi intervenţii comunitare, va contribui la reducerea inegalităţilor şi la îmbunătăţirea rezultatelor tratamentului.

51. Integrarea principiului egalităţii de gen în răspunsul naţional la tuberculoză este esenţială pentru asigurarea echităţii în accesul la servicii şi reducerea vulnerabilităţilor specifice. Prezentul Program promovează colectarea şi analiza datelor dezagregate pe sexe, vârstă şi alte variabile relevante, pentru a identifica inegalităţile şi a adapta intervenţiile la nevoile diferite ale femeilor, ale bărbaţilor şi ale persoanelor de diverse identităţi de gen. Vor fi dezvoltate mecanisme de instruire continuă a personalului medical şi comunitar privind dimensiunea de gen, pentru a preveni stigmatizarea, discriminarea şi pentru a susţine o abordare incluzivă, centrată pe drepturile omului. Totodată, este încurajată participarea activă a femeilor şi a bărbaţilor afectaţi de tuberculoză în procesele decizionale, pentru a asigura reprezentativitate şi responsabilitate în toate etapele de planificare şi de implementare a intervenţiilor.

52. Având în vedere impactul tot mai pronunţat al schimbărilor climatice asupra sănătăţii publice şi, implicit, asupra poverii tuberculozei, prezentul Program include o componentă dedicată consolidării rezilienţei serviciilor de prevenire, diagnostic şi tratament al tuberculozei în faţa riscurilor climatice. În acest sens, vor fi implementate mecanisme de monitorizare climato-sensibilă a tuberculozei, vor fi elaborate planuri de continuitate a tratamentului în situaţii de urgenţă climatică, iar cooperarea intersectorială va fi intensificată pentru integrarea tuberculozei în politicile şi strategiile naţionale de adaptare la schimbările climatice.

53. Pentru a asigura sustenabilitatea răspunsului naţional, este necesară consolidarea investiţiilor existente printr-o abordare durabilă, bazată pe evaluarea continuă a nevoilor şi pe creşterea angajamentului financiar intern. În anul 2024, 88% din finanţarea pentru răspunsul naţional la tuberculoză provine din surse interne, reflectând asumarea progresivă a responsabilităţii naţionale în implementarea intervenţiilor esenţiale.

54. În acelaşi timp, stimularea colaborării cu instituţiile academice, cu organizaţiile internaţionale şi cu partenerii de dezvoltare rămâne o prioritate strategică pentru promovarea cercetării aplicate şi pentru adaptarea inovaţiilor la contextul Republicii Moldova. Cercetarea bazată pe nevoile locale va susţine dezvoltarea de politici eficiente şi intervenţii orientate către impact.

55. Analiza situaţiei epidemiologice confirmă că Republica Moldova a realizat progrese măsurabile şi susţinute în controlul tuberculozei, bazate pe utilizarea sistematică a datelor naţionale, pe dovezi calitative relevante şi pe adaptarea bunelor practici internaţionale la contextul naţional. Persistenţa poverii tuberculozei şi a inegalităţilor în rândul grupurilor vulnerabile justifică necesitatea unui program consolidat, orientat spre impact, echitate şi sustenabilitate.

III. OBIECTIVUL GENERAL

56. Viziunea prezentului Program este următoarea: populaţia Republicii Moldova este protejată eficient împotriva tuberculozei şi beneficiază de servicii de sănătate de înaltă calitate, echitabile şi centrate pe pacient, într-un sistem modern, eficient şi responsabil, conform principiilor Strategiei Naţionale de Sănătate “Sănătatea 2030”.

57. Scopul prezentului Program este reducerea transmiterii tuberculozei sensibile şi rezistente la medicamente în Republica Moldova, ca rezultat al consolidării accesului echitabil şi universal la servicii de prevenire, depistare, diagnostic, tratament şi suport centrat pe pacient, în conformitate cu Strategia Naţională de Sănătate “Sănătatea 2030” şi cu ODD 3.3.2.

58. Obiectivul general al prezentului Programului este reducerea poverii tuberculozei în Republica Moldova până la sfârşitul anului 2030, în conformitate cu Strategia naţională de sănătate “Sănătatea 2030” şi cu ODD 3.3.2.

IV. OBIECTIVELE SPECIFICE

59. Obiectivul specific 1. Asigurarea screeningului sistematic pentru tuberculoza activă în rândul persoanelor din grupurile cu risc sporit, inclusiv contactele cu bolnavii de tuberculoză şi cu persoanele vulnerabile, cu o acoperire de cel puţin 90%, până la sfârşitul anului 2030

Proiectul se aliniază Strategiei naţionale de sănătate “Sănătatea 2030”, contribuind la atingerea Obiectivului general 1.1 (reducerea poverii bolilor transmisibile), a Obiectivului general 2.1 (asigurarea accesibilităţii şi continuităţii serviciilor medicale integrate centrate pe persoană) şi a Obiectivului general 5.1 (aplicarea soluţiilor digitale), susţinând totodată direcţiile prioritare 1.1.1 (prevenirea transmiterii bolilor infecţioase), 1.2.2 (implicarea organizaţiilor societăţii civile în implementarea programelor de sănătate publică), 1.3.2 (fortificarea sistemului de supraveghere a bolilor transmisibile), 2.1.4 (dezvoltarea îngrijirii integrate centrate pe pacient) şi 2.1.5 (organizarea serviciilor medicale pentru grupuri vulnerabile), respectând principiile fundamentale ale Strategiei sus-menţionate, inclusiv echitatea, centrarea pe persoană, accesul universal la servicii esenţiale, colaborarea interinstituţională şi utilizarea eficientă a resurselor, prin acţiuni conturate în obiectivul specific menţionat.

60. Obiectivul specific 2. Asigurarea diagnosticului precoce al tuturor formelor de tuberculoză şi accesul universal la testarea sensibilităţii la medicamente, cu identificarea a cel puţin 75% dintre cazurile estimate de tuberculoză rezistentă la Rifampicină şi multidrogrezistentă, până la sfârşitul anului 2030

Acest obiectiv specific asigură alinierea la Strategia naţională de sănătate “Sănătatea 2030”, contribuie la realizarea Obiectivului general 1.1 (prevenirea şi depistarea precoce a bolilor transmisibile), a Obiectivului general 3.2 (asigurarea dispozitivelor medicale), a Obiectivului general 5.1 şi a Obiectivului general 5.2 (digitalizarea şi interoperabilitatea sistemului de sănătate). De asemenea, obiectivul susţine direcţia prioritară 2.2.2 (introducerea noilor tehnici de diagnostic), respectă principiile Strategiei Naţionale de Sănătate “Sănătatea 2030” privind echitatea şi accesul universal la servicii de diagnostic, centrarea pe persoană, calitatea şi siguranţa serviciilor, eficienţa utilizării resurselor, inovaţia şi digitalizarea, precum şi colaborarea şi coordonarea interinstituţională.

61. Obiectivul specific 3. Asigurarea accesului echitabil la tratament şi servicii de calitate pentru toate persoanele diagnosticate cu tuberculoză, inclusiv cu tuberculoză rezistentă la medicamente, cu o rată de succes a tratamentului de cel puţin 85% în rândul pacienţilor cu tuberculoză rezistentă la Rifampicină şi multidrogrezistentă, până la sfârşitul anului 2030

Acest obiectiv se aliniază la Strategia naţională de sănătate “Sănătatea 2030” şi anume la Obiectivul general 2.1 (accesibilitate şi continuitatea serviciilor integrate), Obiectivul general 2.5 (managementul calităţii şi siguranţa pacientului), Obiectivul general 3.2 (asigurarea medicamentelor) şi Obiectivul general 5.1 (aplicarea soluţiilor digitale). De asemenea, susţine direcţia prioritară 2.2.2 (introducerea noilor metode de tratament). Totodată, activităţile obiectivului general menţionat respectă principiile Strategiei Naţionale de Sănătate “Sănătatea 2030” privind echitatea şi accesul universal la servicii, centrarea pe persoană, calitatea şi siguranţa actului medical, continuitatea îngrijirii şi abordarea integrată, responsabilitatea comunitară, eficienţa şi utilizarea raţională a resurselor, precum şi colaborarea interinstituţională în managementul cazurilor şi în asigurarea tratamentului.

62. Obiectivul specific 4. Asigurarea accesului universal şi echitabil la servicii medicale integrate, centrate pe persoanele afectate, prin colaborarea cu alte programe naţionale de sănătate publică, până la sfârşitul anului 2030

Acest obiectiv se aliniază la Strategia naţională de sănătate “Sănătatea 2030”, şi anume la Obiectivul general 2.1 (dezvoltarea îngrijirii integrate centrate pe pacient, şi susţine direcţiile prioritare 1.3.2 (fortificarea sistemului de supraveghere şi management al bolilor transmisibile), 2.1.4 (dezvoltarea îngrijirii integrate centrate pe pacient) şi 3.1.1 (coordonare intersectorială). De asemenea, obiectivul respectă principiile de echitate, centrare pe persoană, transparenţă şi colaborare interinstituţională promovate de Strategia menţionată mai sus.

63. Obiectivul specific 5. Prevenirea tuberculozei prin vaccinarea BCG a cel puţin 95% dintre nou-născuţi, iniţierea tratamentului preventiv al tuberculozei pentru cel puţin 90% dintre persoanele eligibile, creşterea conştientizării populaţiei şi intensificarea controlului infecţiei tuberculoase, până la sfârşitul anului 2030

Acest obiectiv se aliniază la Strategia naţională de sănătate “Sănătatea 2030”, şi anume la Obiectivul general 1.1 (reducerea poverii bolilor transmisibile), susţine direcţiile prioritare 1.1.1 (prevenirea transmiterii bolilor infecţioase şi reducerea infecţiilor multidrogrezistente), 1.2.2 (implicare a liderilor comunitari şi a organizaţiilor societăţii civile în implementarea programelor de sănătate publică), 1.2.4. (extinderea programelor intersectoriale de promovare a sănătăţii în mediul şcolar, la locul de muncă şi în comunitate) şi 2.1.4 (dezvoltarea îngrijirii integrate centrate pe pacient), respectă principiile de echitate, calitate, responsabilitate individuală şi angajament pentru sănătatea publică promovate de Strategia nominalizată.

64. Obiectivul specific 6. Consolidarea guvernanţei şi a cadrului normativ pentru controlul tuberculozei, prin politici centrate pe persoanele afectate, participarea societăţii civile şi alocarea resurselor necesare pentru prevenire, depistare precoce şi îngrijire integrată, până la sfârşitul anului 2030

Obiectivul asigură alinierea la Strategia naţională de sănătate “Sănătatea 2030”, în special la Obiectivul general 3.1 (îmbunătăţirea guvernanţei sistemului de sănătate), Obiectivul general 6.2 (utilizarea eficientă şi echitabilă a resurselor financiare) şi susţine direcţiile prioritare 2.1.4. (asigurând servicii cuprinzătoare de reabilitare şi îngrijiri paliative), 3.1.1 (coordonare intersectorială), 3.1.2 (participarea comunitară şi responsabilitate socială), 3.1.3 (dezvoltarea şi retenţia resurselor umane), 3.1.4 (eficienţă şi durabilitate financiară), 4.2.4 (extinderea utilizării tehnologiilor moderne), 4.2.5 (asigurarea condiţiilor pentru formare şi dezvoltare profesională continuă). De asemenea, obiectivul respectă principiile Strategiei menţionate privind echitatea, centrarea pe persoană, transparenţa, colaborarea interinstituţională şi responsabilitatea comunitară.

65. Obiectivul specific 7. Consolidarea capacităţii naţionale de cercetare şi inovare în domeniul tuberculozei, prin parteneriate academice şi instituţionale, şi integrarea rezultatelor cercetării în procesele de planificare şi decizie, până la sfârşitul anului 2030, pentru accelerarea răspunsului naţional la tuberculoză

Obiectivul asigură alinierea la Strategia naţională de sănătate “Sănătatea 2030”, contribuie la realizarea Obiectivului general 3.1 (îmbunătăţirea guvernanţei sistemului de sănătate, prin utilizarea dovezilor ştiinţifice în politicile publice) şi susţine direcţiile prioritare 1.3.2 (fortificarea supravegherii şi a managementului bolilor transmisibile, inclusiv prin cercetări operaţionale) şi 3.1.5 (dezvoltarea capacităţilor de cercetare, analiză şi inovare în sănătate). De asemenea, obiectivul respectă principiile Strategiei menţionate privind calitatea, transparenţa, inovaţia şi luarea deciziilor bazate pe date şi dovezi.

V. INDICATORI DE MONITORIZARE

66. Implementarea prezentului Program va contribui esenţial la consolidarea şi modernizarea serviciilor de sănătate dedicate prevenirii, diagnosticării şi tratamentului tuberculozei, prin coordonarea eficientă a intervenţiilor, prin optimizarea fluxurilor de îngrijire şi prin asigurarea continuităţii serviciilor pentru toate categoriile de pacienţi, inclusiv pentru grupurile vulnerabile. De asemenea, va sprijini implementarea standardelor clinice şi a recomandărilor OMS, contribuind la creşterea calităţii îngrijirilor, reducerea transmiterii bolii şi îmbunătăţirea rezultatelor tratamentului tuberculozei rezistente la rifampicine/tuberculozei multidrogrezistente.

67. Obiectivele prezentului Program vor fi monitorizate şi evaluate prin intermediul unor indicatori calitativi şi cantitativi, definiţi în Planul de acţiuni (conform anexei), luând în considerare datele furnizate de părţile responsabile de implementare şi alte surse relevante (tabelul 1).

Tabelul 1

INDICATORI

de impact/rezultat ai Programului naţional de răspuns la tuberculoză

pentru anii 2026-2030

VI. IMPACTUL

68. Prezentul Program urmăreşte realizarea unui impact durabil asupra sănătăţii populaţiei şi a sistemului de sănătate în Republica Moldova, prin reducerea substanţială a poverii tuberculozei sensibile şi rezistente la medicamente, prin diminuarea mortalităţii şi a suferinţei asociate bolii, precum şi prin reducerea impactului socioeconomic generat de tuberculoză. Prezentul Program contribuie la creşterea echităţii în accesul la servicii de prevenire, diagnostic şi tratament, precum şi la îmbunătăţirea performanţei şi a rezilienţei sistemului de sănătate în controlul tuberculozei, în conformitate cu Strategia naţională de sănătate “Sănătatea 2030” şi cu ODD 3.3.2.

69. Prin implementarea măsurilor prevăzute, prezentul Program sprijină schimbări semnificative şi sustenabile pe termen mediu şi contribuie la viziunea pe termen lung a Republicii Moldova fără tuberculoză, prin consolidarea durabilă a capacităţilor sistemului de sănătate în domeniul prevenirii, depistării şi gestionării tuberculozei.

70. Impactul prezentului Program reflectă schimbările preconizate a fi atinse până la sfârşitul anului 2030 la nivelul populaţiei şi al sistemului de sănătate, ca rezultat al implementării integrate a măsurilor de prevenire, de depistare precoce, de diagnostic, de tratament şi de îngrijire centrată pe persoană a tuberculozei.

71. Impacturile preconizate ale prezentului Program sunt fundamentate pe analiza calitativă şi cantitativă a indicatorilor epidemiologici şi de performanţă a serviciilor de control al tuberculozei în perioada 2015-2024 prezentată în capitolul II. Aceasta evidenţiază tendinţele descrescătoare ale incidenţei şi mortalităţii prin tuberculoză, creşterile ratelor de succes ale tratamentului, extinderea tratamentului ambulatoriu şi a îngrijirii centrate pe persoană, precum şi consolidarea capacităţii de diagnostic rapid şi a tratamentului preventiv. Estimările impactului pentru perioada 2026-2030 se bazează pe aceste tendinţe, ajustate pentru intensificarea intervenţiilor prevăzute în prezentul Program şi pentru alinierea la ţintele Strategiei OMS “End TB”, fiind susţinute de capacitatea instituţională şi de nivelul actual de finanţare internă, precum şi de lecţiile învăţate din implementarea intervenţiilor anterioare.

72. Implementarea prezentului Program până în anul 2030 va genera următoarele schimbări de impact, măsurate prin indicatori cantitativi şi calitativi, aliniaţi ţintelor Strategiei OMS “End TB”:

72.1. reducerea poverii epidemiologice a tuberculozei la nivel naţional, exprimată prin:

72.1.1. reducerea incidenţei tuberculozei până la 42,0 de cazuri la 100 000 de populaţie;

72.1.2. reducerea mortalităţii prin tuberculoză până la 2,5 decese la 100 000 de populaţie;

72.1.3. reducerea ratei de notificare a tuberculozei rezistente la Rifampicina şi multidrogrezistente la 12,4 cazuri la 100 000 de populaţie;

72.2. reducerea transmiterii tuberculozei în rândul grupurilor cu risc sporit şi al populaţiilor vulnerabile, reflectată prin:

72.2.1. creşterea ratei de depistare a cazurilor de tuberculoză rezistentă la Rifampicină şi multidrogrezistentă la cel puţin 75% din numărul estimat;

72.2.2. scăderea ponderii cazurilor diagnosticate tardiv în rândul cazurilor noi de tuberculoză;

72.3. îmbunătăţirea supravieţuirii şi a rezultatelor clinice ale pacienţilor cu tuberculoză, prin:

72.3.1. atingerea unei rate de succes a tratamentului de cel puţin 90% în rândul cazurilor noi şi al recidivelor de tuberculoză sensibilă la medicamente;

72.3.2. atingerea ratei de succes a tratamentului de cel puţin 85% în rândul cazurilor noi de tuberculoză rezistentă la Rifampicină şi multidrogrezistentă;

72.4. reducerea impactului socioeconomic al tuberculozei asupra persoanelor afectate şi gospodăriilor acestora, reflectată prin:

72.4.1. eliminarea cheltuielilor catastrofale asociate tuberculozei, cu atingerea unei valori de 10% gospodării afectate;

72.4.2. creşterea proporţiei pacienţilor cu tuberculoză care beneficiază de servicii integrate medicale, psihosociale şi comunitare;

72.5. Creşterea echităţii în accesul la servicii de prevenire şi control al tuberculozei, exprimată prin:

72.5.1. menţinerea unei rate de vaccinare BCG de cel puţin 95% în rândul nou-născuţilor;

72.5.2. iniţierea tratamentului preventiv al tuberculozei pentru cel puţin 90% dintre persoanele eligibile şi finalizarea acestuia în minimum 90% dintre cazuri.

72.6. consolidarea sustenabilităţii şi performanţei răspunsului naţional la tuberculoză, reflectată prin:

72.6.1. creşterea ponderii finanţării interne sustenabile a intervenţiilor de control al tuberculozei;

72.6.2. îmbunătăţirea capacităţii de guvernanţă, coordonare interinstituţională şi utilizare a dovezilor ştiinţifice în procesul decizional;

72.6.3. integrarea rezultatelor cercetării şi inovării în politicile şi practicile de control al tuberculozei.

VII. COSTURI DE IMPLEMENTARE

73. Implementarea prezentului Program presupune un efort financiar coordonat, fundamentat pe priorităţile şi activităţile identificate, pe directivele şi instrumentele aplicabile, precum şi pe experienţa naţională şi internaţională în domeniul controlului tuberculozei. Estimarea generală a costurilor a fost realizată în baza determinării costurilor per serviciu, per capita sau per buget global, după caz, fiind esenţială pentru asigurarea sustenabilităţii intervenţiilor planificate şi pentru planificarea eficientă a resurselor financiare.

74. Finanţarea realizării prevederilor prezentului Program se va efectua din contul mijloacelor financiare prevăzute în bugetul public naţional pentru anul respectiv, în limitele cheltuielilor aprobate în Cadrul bugetar pe termen mediu şi/sau în legile anuale ale bugetului de stat, ale autorităţilor şi instituţiilor implicate la implementarea prezentului Program, precum şi din alte surse de finanţare, conform legislaţiei. Mijloacele financiare ale instituţiilor medico-sanitare publice implicate în procesul de implementare vor proveni, inclusiv, din fondurile asigurării obligatorii de asistenţă medicală, în baza contractelor anuale încheiate cu CNAM, din surse bugetare, din donaţii, granturi, sponsorizări şi din alte surse financiare permise de legislaţie. Alocarea mijloacelor financiare pentru implementarea prezentului Program nu generează angajamente bugetare suplimentare faţă de cele aprobate anual în legile bugetare şi se va realiza în funcţie de disponibilitatea resurselor financiare.

75. Costul estimativ total al prezentului Program este de 2 108 233,0 mii de lei. Informaţiile detaliate privind costurile estimate pentru fiecare an de implementare, dezagregate pe categorii de cheltuieli, pe surse de finanţare, şi valorile cumulative corespunzătoare activităţilor planificate sunt reflectate în tabelul 2. Costul estimativ serveşte drept fundament pentru mobilizarea şi accesarea resurselor financiare din surse naţionale şi externe şi poate fi ajustat pe parcursul implementării prezentului Program, în funcţie de evoluţia economică, de disponibilitatea resurselor bugetare, de progresul tehnologic în domeniul diagnosticării, tratamentului şi prevenirii tuberculozei, precum şi de modificările politicilor naţionale şi internaţionale relevante. Estimările sunt exprimate în preţuri curente, fără a fi ajustate la rata inflaţiei.

Tabelul 2

COSTURILE ESTIMATIVE

pentru implementarea Programului naţional de răspuns la tuberculoză

pentru anii 2026-2030

VIII. RISCURI DE IMPLEMENTARE

76. Implementarea prezentului Programului implică un set de provocări strategice, operaţionale, financiare şi instituţionale, care pot influenţa progresul şi atingerea rezultatelor aşteptate. Pentru a gestiona aceste incertitudini, au fost identificate principalele riscuri însoţite de evaluarea probabilităţii producerii acestora, de impactul estimat şi de măsurile propuse pentru diminuare.

77. Principalele riscuri de implementare, împreună cu planul preliminar de prevenire şi intervenţie, sunt prezentate în tabelul 3.

Tabelul 3

Riscuri de implementare a Programului naţional

IX. AUTORITĂŢI/INSTITUŢII RESPONSABILE DE IMPLEMENTARE

78. Autoritatea responsabilă de coordonarea implementării prezentului Program este Ministerul Sănătăţii, în colaborare cu Ministerul Justiţiei (prin intermediul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor), în parteneriat cu Ministerul Finanţelor, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Educaţiei şi Cercetării, CNAM, Agenţia Medicamentului şi Dispozitivelor Medicale, Agenţia Naţională pentru Sănătate Publică, precum şi cu Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie “Nicolae Testemiţanu”. Instituţiile menţionate vor asigura implementarea prevederilor prezentului Program în conformitate cu responsabilităţile ce le revin.

79. În procesul de implementare a prezentului Program, autorităţile responsabile vor colabora activ cu alte autorităţi ale administraţiei publice centrale şi locale, cu Academia de Ştiinţe a Moldovei, cu organizaţiile societăţii civile, precum şi cu partenerii internaţionali de dezvoltare, pentru a asigura abordarea multisectorială şi eficientă în răspunsul naţional la tuberculoză.

80. Prevederile prezentului Program sunt aplicabile şi obligatorii pentru toate instituţiile implicate în controlul tuberculozei, indiferent de statutul juridic al acestora. Toate instituţiile implicate vor respecta cadrul normativ şi vor furniza, în mod regulat şi complet, datele necesare pentru monitorizarea implementării şi supravegherea epidemiologică la nivel naţional şi teritorial.

X. PROCEDURI DE RAPORTARE. MONITORIZAREA

ŞI EVALUAREA IMPLEMENTĂRII PROGRAMULUI

81. Activităţile de monitorizare, de evaluare şi raportare a prezentului Program vor fi desfăşurate continuu pe întreaga perioadă de implementare. Acestea vor include colectarea, prelucrarea şi analiza datelor de monitorizare, identificarea posibilelor erori sau efecte neprevăzute, precum şi ajustarea conţinutului şi a formei măsurilor şi acţiunilor planificate, dacă vor fi necesare. Monitorizarea va fi efectuată atât prin supravegherea de rutină, utilizând SI METB, cât şi prin cercetări şi studii realizate de instituţii specializate şi companii sociologice.

82. Ministerului Sănătăţii este responsabil de coordonarea întregului proces de monitorizare şi de evaluare, cu implicarea altor autorităţi şi instituţii publice cu atribuţii în domeniu, în colaborare cu organizaţiile neguvernamentale şi cu partenerii internaţionali.

83. În cadrul procesului de monitorizare, vor fi elaborate rapoarte anuale de progres care vor reflecta stadiul de implementare a activităţilor prevăzute în Planul de acţiuni. Aceste rapoarte vor fi elaborate de către unitatea de coordonare a prezentului Program şi vor fi prezentate Ministerului Sănătăţii anual, până la data de 20 februarie, şi discutate în cadrul şedinţelor Consiliului naţional.

84. Ministerul Sănătăţii va elabora anual raportul privind implementarea prezentului Program, în conformitate cu obiectivele stabilite, îl va prezenta Guvernului până la data de 25 februarie a fiecărui an şi îl va publica pe site-ul său web oficial.

85. Anual, către luna iunie, informaţiile şi datele statistice, inclusiv datele despre resursele financiare alocate în anul precedent şi preconizate spre alocare în următorii doi ani, destinate realizării prezentului Program, vor fi raportate Biroului regional pentru Europa al OMS.

86. Etapele şi termenele de implementare ale prezentului Program se vor efectua în conformitate cu Planul de acţiuni.

87. Implementarea prezentului Program cuprinde următoarele componente:

87.1. componenta I – “Promovarea Programului”;

87.2. componenta a II-a – “Derularea Programului”, cu următoarele etape:

87.2.1. etapa I – se va axa pe dezvoltarea cadrului normativ, reformarea managementului operaţional al serviciilor implicate în răspunsul la tuberculoză şi fortificarea capacităţilor personalului implicat în realizarea prezentului Program, dezvoltarea capacităţilor tuturor partenerilor implicaţi în activităţile de realizare a indicatorilor-ţintă, fortificarea capacităţilor de monitorizare şi evaluarea realizării prezentului Program;

87.2.2. etapa a II-a – se va axa pe acţiuni de continuare a implementării acţiunilor iniţiate în prima etapă, asigurarea echitabilă a accesului universal la serviciile de prevenire, depistare, diagnostic, tratament şi îngrijire a tuberculozei, implementarea recomandărilor OMS în domeniul controlului tuberculozei, care vor contribui la atingerea ţintelor planificate. În funcţie de rezultatele obţinute de la implementarea etapei I, vor fi elaborate acţiuni noi pentru etapa a I-a pentru atingerea cu succes a indicatorilor planificaţi;

87.3. componenta a III-a – “Monitorizarea şi evaluarea implementării Programului” va include realizarea unui proces continuu de monitorizare a progresului şi de evaluare a rezultatelor obţinute în cadrul Programului, după cum urmează:

87.3.1. raportarea anuală – va reflecta gradul de implementare a activităţilor şi măsurilor prevăzute în Program;

87.3.2. evaluarea intermediară – se va efectua în anul 2028, având drept scop analizarea gradului de realizare a obiectivelor şi indicatorilor stabiliţi, identificarea eventualelor deficienţe şi formularea recomandărilor pentru ajustarea acţiunilor planificate;

87.3.3. evaluarea finală – se va realiza în anul 2030 şi va viza aprecierea impactului Programului, a eficienţei şi sustenabilităţii intervenţiilor implementate, precum şi formularea concluziilor şi recomandărilor.

88. Prestatorii de servicii medicale şi implementatorii vor coordona activităţile şi problemele privind implementarea cu coordonatorul prezentului Program. Transparenţa implementării activităţilor se asigură prin funcţionalitatea site-ului web oficial¹³ al SI METB.

______________________________

¹³ http://simetb.ifp.md/

89. Performanţa prezentului Program va fi evaluată în baza indicatorilor de progres, care vor reflecta realizarea activităţilor prevăzute în Planul de acţiuni pentru implementarea acestuia (anexa la prezentul Program), a indicatorilor de rezultat, care vor monitoriza îndeplinirea obiectivelor specifice şi a intervenţiilor, precum şi a indicatorilor de impact, care vor reflecta schimbările în starea de sănătate a populaţiei din Republica Moldova.

Anexă

la Programul naţional de răspuns

la tuberculoză pentru anii 2026-2030

PLAN

de acţiuni pentru implementarea Programului naţional

de răspuns la tuberculoză pentru anii 2026-2030