Hotărâre nr. 164 din 06.03.2024

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

H O T Ă R Â R E

cu privire la aprobarea Programului naţional privind asigurarea

respectării drepturilor omului pentru anii 2024 - 2027

nr. 164  din  06.03.2024

 (în vigoare 11.04.2024) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr.144-147 art. 313 din 11.04.2024

* * *

În temeiul art.5 lit.a) şi art.6 lit.h) din Legea nr.136/2017 cu privire la Guvern (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2017 nr.252, art.412), cu modificările ulterioare, Guvernul

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă Programul naţional privind asigurarea respectării drepturilor omului pentru anii 2024-2027 (se anexează).

2. Ministerele şi alte autorităţi publice centrale, conform competenţelor, vor întreprinde măsurile ce se impun în vederea realizării obiectivelor Programului naţional menţionat şi vor prezenta semestrial şi anual (până la 15 iulie şi, respectiv, 31 ianuarie) Secretariatului permanent al Consiliului naţional pentru drepturile omului informaţia privind gradul de implementare a acestora, însoţite de anexe cu date statistice şi indicatori de care dispun.

3. Secretariatul permanent al Consiliului naţional pentru drepturile omului:

1) va coordona şi va monitoriza procesul de implementare a Programului naţional nominalizat;

2) va analiza informaţiile şi va prezenta Guvernului anual, până la data de 31 martie, un raport naţional în domeniul asigurării drepturilor omului.

4. Finanţarea acţiunilor prevăzute în prezenta hotărâre se va efectua din contul şi în limitele alocaţiilor aprobate în aceste scopuri în bugetele autorităţilor/instituţiilor implicate, precum şi din alte surse, conform legislaţiei.

5. Controlul asupra executării prezentei hotărâri se pune în sarcina Cancelariei de Stat.

6. Se recomandă autorităţilor administraţiei publice locale să contribuie la implementarea Programului naţional menţionat.

7. Prezenta hotărâre intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

Aprobat

prin Hotărârea Guvernului nr.164/2024

PROGRAM NAŢIONAL

privind asigurarea respectării drepturilor omului

pentru anii 2024-2027

I. INTRODUCERE

1. Programul naţional privind asigurarea respectării drepturilor omului pentru anii 2024-2027 (în continuare – Program) derivă din angajamentele asumate de Republica Moldova în domeniul drepturilor omului prin ratificarea convenţiilor Organizaţiei Naţiunilor Unite şi ale Consiliului Europei, angajamentelor Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE), Uniunii Europene şi recomandărilor Departamentului de al Stat SUA. Programul este elaborat conform prevederilor Hotărârii Guvernului nr.386/2020 cu privire la planificarea, elaborarea, aprobarea, implementarea, monitorizarea şi evaluarea documentelor de politici publice şi ale Legii nr.100/2017 cu privire la actele normative.

2. În perioada 2004-2022, Republica Moldova a implementat 3 planuri naţionale de acţiuni în domeniul drepturilor omului – pentru anii 2004-2008¹, 2011-2016² şi 2018-2022³. Fiecare document de politici a constituit o etapă importantă de dezvoltare a mecanismelor de implementare, de dezvoltare a cadrului normativ, de abilitare şi capacitare a instituţiilor pentru drepturile omului, de consolidare a capacităţilor autorităţilor publice centrale şi locale.

______________________________

¹ Hotărârea Parlamentului nr.415/2003 privind aprobarea Planului naţional de acţiuni în domeniul drepturilor omului pentru anii 2004-2008: https://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=21428&lang=ro 

² Hotărârea Parlamentului nr.90/2011 cu privire la aprobarea Planului naţional de acţiuni în domeniul drepturilor omului pe anii 2011-2014: https://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=17950&lang=ro 

³ Hotărârea Parlamentului nr.89/2018 cu privire la aprobarea Planului naţional de acţiuni în domeniul drepturilor omului pentru anii 2018-2022: https://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=110031&lang=ro

3. Raportul de evaluare a Planului naţional de acţiuni în domeniul drepturilor omului pentru anii 2018-2022⁴ (în continuare – PNADO) a constatat un nivel mediu de implementare a documentului de politici. În trei domenii au fost înregistrate succese majore, în şase domenii – progrese medii, iar în altele şapte – progrese minore sau lipsă de progres. Noile structuri create pentru asigurarea coordonării implementării PNADO s-au dovedit a fi un pas important în creşterea eficienţei coordonării în domeniul drepturilor omului. Direcţia drepturile omului şi cooperarea cu societatea civilă din cadrul Cancelariei de Stat a fost pilonul de bază în asigurarea coordonării implementării PNADO, dar şi a dezvoltării mecanismului instituţional în domeniu.

______________________________

⁴ Raport de evaluare Planul naţional de acţiuni în domeniul drepturilor omului pentru anii 2018-2022 (2023): https://cancelaria.gov.md/sites/default/files/raport_de_evaluare_pnado_2018-2022.pdf 

4. Astfel, lecţiile desprinse din implementarea planurilor anterioare şi, în special, rezultatele, concluziile şi recomandările elaborate ca urmare a evaluării PNADO stau la baza următoarelor intervenţii de politici publice privind drepturile omului conform pct.62 din Regulamentul cu privire la planificarea, elaborarea, aprobarea, implementarea, monitorizarea şi evaluarea documentelor de politici publice, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.386/2020.

5. Prezentul Program va asigura continuitatea, evoluţia şi progresul politicii naţionale în domeniul drepturilor omului inclusiv implementarea recomandărilor din partea mecanismelor internaţionale, regionale şi naţionale de protecţie a drepturilor omului, astfel încât să sporească nivelul de respectare şi de exercitare a drepturilor fiecărei persoane, precum şi minimizate eficient riscurile de încălcare a drepturilor omului în Republica Moldova.

6. Programul va creşte gradul de realizare a obiectivelor în toate domeniile prevăzute în Strategia naţională de dezvoltare "Moldova Europeană 2030" (în continuare – SND), aprobată prin Legea nr.315/2022, precum şi a Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă (în continuare – ODD), după cum urmează:

1) Obiectivul 1. Creşterea veniturilor din surse durabile şi atenuarea inegalităţilor:

- ţinta naţională ODD 1.2. Până în 2030, reducerea cu cel puţin jumătate a numărului de bărbaţi, femei şi copii de toate vârstele care trăiesc în sărăcie în toate dimensiunile sale, potrivit pragului naţional (ODD 1);

- ţinta naţională ODD 1.3. Implementarea unui sistem de protecţie socială adecvat la nivel naţional pentru o acoperire substanţială a celor mai săraci şi vulnerabili, până în 2030 (ODD 1);

2) Obiectivul 2. Sporirea coeziunii teritoriale şi prevenirea excluziunii:

- ţinta naţională ODD 10.2. Până în 2030, abilitarea şi promovarea incluziunii sociale, economice şi politice a tuturor, indiferent de vârstă, sex, dizabilitate, rasă, etnie, origine, religie, statut economic sau de altă natură (ODD 10);

3) Obiectivul 3. Garantarea educaţiei relevante şi de calitate pentru toţi pe întreg parcursul vieţii:

- ţinta naţională ODD 4.5. Până în 2030, asigurarea accesului egal la toate nivelurile de învăţământ şi formare profesională a persoanelor vulnerabile, inclusiv a persoanelor cu dizabilităţi şi a copiilor în situaţii vulnerabile (ODD 4);

- ţinta naţională ODD 4.a. Construirea şi modernizarea infrastructurii în instituţiile de învăţământ astfel încât să corespundă necesităţilor copiilor, fetelor şi băieţilor, precum şi a persoanelor cu dizabilităţi, şi oferirea unui mediu de învăţare sigur, nonviolent şi incluziv pentru toţi (ODD 4);

4) Obiectivul 4. Ridicarea nivelului de cultură şi de dezvoltare personală:

- ţinta naţională ODD 4.7. Promovarea dezvoltării durabile, a stilurilor de viaţă durabilă, a drepturilor omului, a egalităţii de gen, a culturii păcii şi nonviolenţei, a cetăţeniei globale şi aprecierii diversităţii culturale şi a contribuţiei culturii la dezvoltarea durabilă (ODD 4);

5) Obiectivul 5. Îmbunătăţirea stării de sănătate fizică şi mintală a populaţiei prin contribuţia activă a unui sistem de sănătate modern şi eficient, care răspunde nevoilor fiecărui individ:

- ţinta naţională ODD 3.3.1. Până în 2030, reducerea transmiterii HIV şi infecţii cu transmitere sexuală (ITS), în special în rândurile populaţiei-cheie, şi reducerea mortalităţii asociate cu HIV (ODD 3.3.1);

- ţintă naţionala ODD 3.3.2. Până în 2030, reducerea poverii tuberculozei, combaterea hepatitei, a bolilor condiţionate de apă şi a altor boli transmisibile (ODD 3);

- ţintă naţionala ODD 3.5. Fortificarea măsurilor de prevenire şi de tratament a consumului abuziv de alcool, a consumului ilicit de droguri şi de alte substanţe psihotrope (ODD 3);

6) Obiectivul 8. Edificarea unui sistem de justiţie echitabil, incoruptibil şi independent:

- ţinta naţională ODD 16.3. Promovarea supremaţiei legii şi asigurarea accesului egal la justiţie pentru toate femeile, toţi bărbaţii şi toţi copiii.

7. Scopul prezentului Program este de a îmbunătăţi calitatea vieţii în Republica Moldova, astfel încât fiecare persoană să îşi trăiască viaţa cu demnitate, iar aspiraţiile şi activităţile oamenilor să stea la baza eforturilor de dezvoltare la nivel naţional şi local.

8. Aprobarea Programului este o acţiune prevăzută în Planul naţional de acţiuni pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană pentru anii 2024-2027. Totodată, Programul prezintă răspunsuri sistemice la recomandările Comisiei Europene, menţionate în Raportul pe anul 2023 privind Republica Moldova şi politica de extindere a Uniunii Europene, abordând, în mod special, subiectele: reducerea inegalităţilor şi a discriminării, protecţia drepturilor copiilor, prevenirea torturii şi a relelor tratamente, accesul la tratament medical, supraaglomerarea şi starea generală a penitenciarelor, colectarea datelor dezagregate privind contravenţiile cu privire la discursul de ură şi/sau instigare la discriminare, discriminarea femeilor şi fetelor etc.

9. Prezentul Program este în concordanţă cu Programul de activitate al Guvernului "Moldova prosperă, sigură, europeană", aprobat prin Hotărârea Parlamentului nr.28/2023, şi prin implementarea sa va spori gradul de realizare a următoarelor obiective:

Măsura 9. Consolidarea protecţiei drepturilor omului, în special în cazul grupurilor vulnerabile, şi solidificarea angajamentelor de consolidare a egalităţii de gen şi de combatere a violenţei împotriva femeilor;

Măsura 8. Creşterea implicării societăţii civile în procesele decizionale de la toate nivelurile;

Măsura 1. Finalizarea etapelor esenţiale ale reformei cuprinzătoare a sistemului de justiţie, lansată recent, în toate instituţiile din cadrul lanţurilor de justiţie şi de urmărire penală, pentru a le asigura independenţa, integritatea, eficienţa, responsabilitatea şi transparenţa, inclusiv prin utilizarea eficientă a verificării activelor şi a supravegherii democratice eficace.

10. Totodată, Programul asigură o conformitate sinergică cu documentele de politici sectoriale: Strategia naţională "Sănătatea 2030", Strategia naţională "Educaţia 2030", Strategia de dezvoltare a sectorului de tineret "Tineret 2030", Strategia de consolidare a relaţiilor interetnice în Republica Moldova pentru anii 2017-2027 şi Programul pentru anii 2023-2025 de implementare a Strategiei, Programul naţional pentru protecţia copilului pentru anii 2022-2026, Programul pentru susţinerea populaţiei de etnie romă din Republica Moldova pentru anii 2022-2025, Programul pentru ocuparea forţei de muncă 2022-2026, Strategia pentru asigurarea independenţei şi integrităţii sectorului justiţiei pentru anii 2022‑2025, Programul pentru promovarea şi asigurarea egalităţii de gen 2023‑2027, Programul naţional privind prevenirea şi combaterea violenţei faţă de femei şi a violenţei în familie pentru anii 2023-2027, Programul naţional pentru prevenirea şi combaterea traficului de fiinţe umane pentru anii 2024-2028, Programul dezvoltării organizaţiilor societăţii civile pentru anii 2024-2027.

11. Având în vedere aprobarea recentă a documentelor de politici sectoriale menţionate, Programul vizează abordarea spectrului de probleme neacoperite de către acestea, precum şi implementarea recomandărilor internaţionale. Este de menţionat că Programul urmează a fi un document de politici ce va asigura tranziţia către o nouă etapă strategică de planificare şi de implementare a drepturilor omului în Republica Moldova – elaborarea şi adoptarea Strategiei naţionale în domeniul drepturilor omului.

12. Programul a fost elaborat de către Cancelaria de Stat, cu participarea membrilor Grupului de lucru (Ordinul nr.87/2023), a experţilor în domeniu, a reprezentanţilor organizaţiilor societăţii civile, precum şi cu suportul partenerilor de dezvoltare.

13. Programul, în toate etapele de elaborare, în perioada octombrie – decembrie 2023, a fost supus consultărilor publice cu actorii guvernamentali, cu societatea civilă şi cu partenerii de dezvoltare.

II. ANALIZA SITUAŢIEI

14. În cadrul celui de-al treilea ciclu de evaluare periodică universală (în continuare – EPU), Republica Moldova a acceptat 186 din cele 209 de recomandări recepţionate, înregistrând o descreştere cu 2,11% comparativ cu cel de-al doilea ciclul de EPU. Majoritatea recomandărilor acceptate vizează: perfecţionarea cadrului normativ instituţional şi de politici; reducerea inegalităţilor; drepturile civile şi politice; drepturile economice, sociale şi culturale; egalitatea de gen; drepturile copilului; alte grupuri şi persoane vulnerabile⁵. Astfel, în pofida eforturilor din ultimii ani ale autorităţilor naţionale, situaţia privind respectarea, protecţia şi realizarea drepturilor omului în Republica Moldova rămâne precară.

______________________________

⁵ https://www.ohchr.org/en/hr-bodies/upr/md-index 

15. În scopul asigurării implementării recomandărilor, Cancelaria de Stat, în comun cu autorităţile relevante, a elaborat proiectul Setului de măsuri pentru implementarea recomandărilor recepţionate în cadrul celei de-a 40-a sesiuni a Grupului de lucru al EPU al ONU. Proiectul a fost aprobat la şedinţa din 4 septembrie 2023 a Consiliului naţional pentru drepturile omului. Pentru fiecare recomandare sau grup de recomandări similare au fost determinate acţiuni, cu stabilirea autorităţilor responsabile şi a termenelor de implementare. Potrivit calendarului preliminar al desfăşurării sesiunii EPU, al patrulea ciclu de EPU pentru Republica Moldova va avea loc în luna octombrie 2026, respectiv, termenele pentru implementarea recomandărilor au fost stabilite până la finele anului 2025, pentru a asigura desfăşurarea procedurilor interne de elaborare şi de aprobare a Raportului naţional.

16. Conform constatărilor notei analitice "Republica Moldova la CtEDO în anul 2023", în perioada 1997-2023, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (în continuare – CtEDO) a constatat cel puţin o încălcare în 516 (86%) din cele 599 de hotărâri în cauzele moldoveneşti, soldate cu 786 de violări ale drepturilor omului. La acest capitol, Republica Moldova devansează Marea Britanie, Germania, Portugalia, Spania şi Olanda, ţări care au aderat la Convenţia Europeană pentru Drepturile Omului (în continuare – CEDO) cu mult timp înaintea Republicii Moldova şi au o populaţie mult mai mare decât cea a Republicii Moldova. În anul 2023, Republica Moldova se afla pe locul 5 din cele 46 de ţări membre ale Consiliului Europei în ceea ce priveşte numărul de cereri depuse pe cap de locuitor. Moldovenii s-au adresat la CtEDO de 6,5 ori mai des decât media europeană. Printre cele mai frecvente tipuri de violări în cauzele moldoveneşti sunt: neexecutarea hotărârilor judecătoreşti naţionale, anchetarea inadecvată a maltratărilor şi a deceselor, detenţia în condiţii proaste, detenţia ilegală, casarea neregulamentară a hotărârilor judecătoreşti irevocabile şi maltratarea/recurgerea la forţa excesivă de către exponenţii statului.

17. Conform studiului "Percepţii asupra drepturilor omului în Republica Moldova (2021)", cele mai problematice şi actuale drepturi care necesită atenţie sporită din partea autorităţilor sunt drepturile economice şi sociale: dreptul la sănătate, dreptul la educaţie, dreptul la protecţie socială, precum şi dreptul la muncă.

Figura 1. Cele mai actuale (importante) drepturi şi libertăţi ale omului

în Moldova care necesită atenţie sporită din partea societăţii

Sursa: Oficiul Avocatului Poporului. Studiul Percepţii asupra drepturilor omului în Republica Moldova (2021):

http://ombudsman.md/wp-content/uploads/2021/07/DO_raport_raport_OAP-2.pdf

18. Răspunsul politicilor publice pentru avansarea respectării drepturilor omului rămâne a fi modest şi necesită amplificare. Raportul de evaluare PNADO⁶, realizat în anul 2023, a constatat implementarea la nivel mediu a Planului de acţiuni în domeniul drepturilor omului pentru anii 2018-2022. În trei domenii au fost înregistrate succese majore, iar în altele şapte – progrese minore sau lipsă de progres. Domeniile de intervenţie PNADO: 3. "Prevenirea şi combaterea traficului de fiinţe umane"; 7. "Egalitatea de gen şi violenţa în familie"; 11. "Drepturile copilului" au înregistrat cele mai mari progrese în realizare, în timp ce domeniile: 2. "Sistemul naţional de justiţie"; 5. "Transparenţă şi accesul la informaţie"; 9. "Dreptul la sănătate"; 12. "Drepturile persoanelor tinere"; 13. "Drepturile persoanelor vârstnice"; 15. "Drepturile minorităţilor" şi 16. "Respectarea drepturilor omului în localităţile din stânga Nistrului ale Republicii Moldova" au înregistrat cele mai modeste progrese, iar acţiunile concrete pentru asigurarea respectării drepturilor LGBT nu au fost incluse în PNADO. Alte şase domenii au înregistrat progrese medii şi relativ bune: 1. "Armonizarea cadrului normativ naţional cu standardele internaţionale"; 4. "Instituţiile naţionale de protecţie a drepturilor omului"; 6. "Nediscriminarea şi egalitatea"; 8. "Dreptul la educaţie"; 10. "Dreptul la muncă şi protecţie socială" şi 14. "Drepturile persoanelor cu dizabilităţi".

______________________________

⁶ Raport de evaluare: Planul naţional de acţiuni în domeniul drepturilor omului pentru anii 2018-2022 (2023): https://cancelaria.gov.md/sites/default/files/raport_de_evaluare_pnado_2018-2022.pdf 

19. O deficienţă majoră în implementarea PNADO pentru anii 2018-2022 a constat în faptul că mai multe autorităţi nu au monitorizat şi nu au evaluat nivelul de realizare a obiectivelor şi a indicatorilor de rezultat stabiliţi. Indicatorii nu au avut stabilite bazele de referinţă, ţintele, sursele de verificare şi instituţiile publice responsabile de colectarea şi de monitorizarea informaţiilor relevante.

20. Raportul de evaluare a identificat carenţe, inclusiv privind:

(1) alocarea resurselor financiare insuficiente aferente acţiunilor planificate de către ministere şi alte autorităţi şi instituţii publice;

(2) lipsa voinţei politice pentru modificarea unor legi sau pentru ratificarea unor instrumente internaţionale de protecţie a drepturilor omului;

(3) deficienţe privind stabilirea, monitorizarea şi evaluarea indicatorilor de rezultat, pe categorii de persoane şi drepturi ale omului, pentru a evalua impactul final al acestor documente asupra vieţii oamenilor, în special a celor vulnerabili şi marginalizaţi, precum şi asupra respectării drepturilor lor.

21. Legislaţia Republicii Moldova este, în mare parte, conformă cu acquis‑ul UE în domeniul nediscriminării şi al egalităţii şi există un răspuns al statului la infracţiunile motivate de ură (în Codul penal al Republicii Moldova nr.985/2002 şi în Codul contravenţional al Republicii Moldova nr.218/2008). În anul 2022, au fost operate amendamente la Codul penal şi la Codul contravenţional privind discriminarea şi incitarea la discriminare sau la violenţă bazată pe ură. Noile amendamente prevăd pedepse mai aspre pentru infracţiunile motivate de stereotipuri sau prejudecăţile bazate pe rasă, culoare, etnie, origine naţională, origine socială, cetăţenie, sex, gen, limbă, religie sau convingeri religioase, opinii politice, identitate de gen, orientare sexuală, sănătate, vârstă, dizabilitate sau stare civilă. Totodată, persoanele care aparţin minorităţilor, persoanele cu dizabilităţi, persoanele LGBTIQ şi romii, în special, se confruntă în continuare cu discriminare, inclusiv pe piaţa forţei de muncă⁷.

______________________________

⁷ Studiul privind percepţiile şi atitudinile faţă de egalitate în Republica Moldova (2021)

https://rm.coe.int/studiu-privind-perceptiile-si-atitudinile-fata-de-egalitate-study-on-p/1680a655e7 

22. Comparativ cu primele date din anul 2015, nivelul general al distanţei sociale a suferit unele transformări. Pentru unele grupuri minoritare au fost înregistrate, până în 2018, unele progrese, în special datorită liberalizării regimului de vize cu Uniunea Europeană (UE), care a permis unui număr mai mare de cetăţeni să călătorească în ţările UE, să vadă noi realităţi sociale, să perceapă relaţii mai avansate între diferite grupuri ale societăţii, ceea ce a contribuit la îmbunătăţirea atitudinilor faţă de diferite grupuri ale societăţii şi în Republica Moldova. Cu toate acestea, pentru grupurile cele mai marginalizate din societate, nivelul actual al distanţei sociale a fost înrăutăţit, în special în timpul pandemiei COVID-19 (datele din anul 2021), deoarece oamenii au fost izolaţi social acasă pentru perioade lungi de timp, legăturile şi contactele sociale s-au deteriorat, iar temerile şi prejudecăţile au crescut. Una dintre cele mai eficiente metode de reducere a distanţei sociale este de a crea experienţe personale pozitive de cunoaştere şi de comunicare cu membri ai grupurilor vulnerabile şi minoritare. În acest sens, activităţile educaţionale, informaţionale şi culturale eficiente, promovarea şi dezvoltarea diversităţii la locul de muncă, susţinute de autorităţi, sunt extrem de importante.

Figura 2. Indicele distanţei sociale în Republica Moldova pentru anii 2015, 2018 şi 2021.

Sursa: Consiliul pentru egalitate. Studiul privind percepţiile şi atitudinile faţa de egalitate (2021):

https://egalitate.md/wp-content/uploads/2016/04/studiu-privind-perceptiile-si-atitudinile-

fata-de-egalitate_study-on-perceptions-and-attitudes-towards-equality.pdf

şi Discriminarea în Republica Moldova 2021:

https://egalitate.md/wp-content/uploads/2016/04/infografice-sumar-2021-final.pdf

23. În ultimii ani au fost aprobate mai multe documente de politici publice care vizează asigurarea drepturilor omului. Totuşi, se constată că acestea acoperă doar parţial obligaţiile şi angajamentele internaţionale ale Republicii Moldova în domeniul drepturilor omului.

24. Analizând programele sectoriale menţionate la pct.10, se constată unele lacune la abordarea complexă a recomandărilor internaţionale, de exemplu: (i) politica în domeniul educaţiei este deficitară din perspectiva exercitării depline a dreptului la educaţie de către grupurile vulnerabile şi combaterea fenomenelor negative (rata scăzută de şcolarizare, absenteism, abandon şcolar, bullying, hărţuire, plăţi neformale) în sistemul de învăţământ; (ii) în politicile sectoriale referitoare la justiţie lipsesc angajamentele privind asigurarea accesibilităţii locurilor de detenţie pentru persoanele cu dizabilităţi; (iii) asigurarea serviciilor calitative de îngrijire a sănătăţii pentru persoanele private de libertate etc. În mod similar, politica publică privind protecţia drepturilor copilului nu acoperă toate drepturile protejate de Convenţia ONU cu privire la drepturile copilului, răspunzând doar parţial observaţiilor finale ale Comitetului ONU pentru drepturile copilului din 2017⁸.

______________________________

⁸ Observaţiile finale ale Comitetului ONU pentru drepturile copilului cu privire la cel de-al patrulea şi al cincilea raport periodic combinat al Republicii Moldova, 2017: https://tbinternet.ohchr.org/_layouts/15/treatybodyexternal/Download.aspx?symbolno=CRC%2FC%2FMDA%2FCO%2F4-5&Lang=en 

25. În cazul în care problemele enumerate nu vor fi abordate, Republica Moldova ar putea să nu îşi îndeplinească obligaţiile şi angajamentele internaţionale în domeniul drepturilor omului. Aceasta ar putea duce la o deteriorare a situaţiei drepturilor omului în ţară şi ar putea afecta negativ imaginea Republicii Moldova la nivel internaţional. Grupurile vulnerabile din Republica Moldova ar putea fi afectate, în mod special, de aceste probleme, iar drepturile lor ar putea fi încălcate în continuare.

26. Pe parcursul anilor 2019-2022 au fost create noile structuri pentru a asigura coordonarea implementării PNADO, care s-au dovedit a fi un pas înainte în creşterea eficienţei coordonării şi implementării Planului. Direcţia drepturile omului şi cooperarea cu societatea civilă în cadrul Cancelariei de Stat a constituit pilonul de bază pentru a asigura coordonarea privind monitorizarea implementării PNADO. Funcţionalitatea Consiliului naţional pentru drepturile omului a asigurat procesul de coordonare a implementării PNADO cu un răspuns intersectorial optim, coordonat la nivel înalt, la provocările apărute. Mecanismele instituţionale existente de asigurare a implementării documentelor de politici în domeniul drepturilor omului, coordonării şi monitorizării gradului de realizare a angajamentelor necesită a fi fortificate şi capacitate în continuare.

Justiţia şi dreptul la proces echitabil

27. Autorităţile acordă o atenţie considerabilă reformei justiţiei şi combaterii corupţiei. În acest domeniu, SND "Moldova Europeană 2030" prevede Obiectivul 8. "Edificarea unui sistem de justiţie echitabil, incoruptibil şi independent", Strategia privind asigurarea independenţei şi integrităţii sectorului justiţiei 2022-2025 care conţine acţiuni dedicate asigurării dreptului la justiţie. Programul naţional pentru protecţia copilului pentru anii 2022-2026 conţine acţiuni pentru asigurarea drepturilor copiilor. În acelaşi timp, o serie de probleme sistemice care afectează mai multe grupuri vulnerabile şi marginalizate au fost lăsate în afara sferei de aplicare a acestor documente, ceea ce urmează a fi detaliat în actualul document de politici. Recomandările în domeniul justiţiei care urmează să fie implementate sunt următoarele: asigurarea accesului egal la justiţie, abolirea izolării disciplinare a minorilor şi adoptarea legii cu privire la apărătorii drepturilor omului.

28. Comitetul ONU pentru drepturile copilului, în ultimele sale observaţii finale privind Republica Moldova din 2017, a atras atenţia asupra lipsei unui sistem specializat de tribunale pentru minori, a unei legislaţii pentru copiii victime, martori ai infracţiunilor şi infractori, precum şi a unor spaţii speciale de interogatoriu pentru copii în afara capitalei. De asemenea, îngrijorarea se referă şi la durata detenţiei provizorii, calitatea serviciilor juridice pentru copiii aflaţi în conflict cu legea, condiţiile din centrele de detenţie, accesul insuficient la educaţie de calitate, inclusiv la formare profesională, relele tratamente, violenţa fizică, izolarea şi detenţia copiilor în închisorile pentru adulţi⁹. Aceleaşi recomandări sunt expuse şi în Raportul Comisiei Europene privind politica de extindere a UE pentru Republica Moldova pentru 2023¹⁰.

______________________________

⁹ Punctele 42‑45: https://tbinternet.ohchr.org/_layouts/15/treatybodyexternal/Download.aspx?symbolno=CRC%2FC%2FMDA%2FCO%2F4-5&Lang=en 

¹⁰ Raportul Comisiei Europene privind politica de extindere a UE pentru Republica Moldova pentru 2023 https://mfa.gov.md/sites/default/files/2023_comisia_europeana_pachet_de_extindere_ro.pdf 

29. În anii 2015-2020 a devenit evidentă problema supravegherii unui număr de jurnalişti şi angajaţi ai organizaţiilor obşteşti, a înregistrărilor video şi a interceptărilor telefonice ale acestora, precum şi a presiunilor asupra avocaţilor care lucrau pe cazuri complexe şi de corupţie, ajungând până la urmărirea lor penală (cazul avocaţilor Veaceslav Ţurcan şi Maxim Belinschi)¹¹. Deşi situaţia s‑a schimbat, problema nu a fost rezolvată la nivel sistemic şi este încă actuală. În acest sens, Avocatul Poporului a pledat pentru elaborarea unei legislaţii care să protejeze drepturile apărătorilor drepturilor omului, care este susţinută şi de reprezentanţii societăţii civile.

______________________________

¹¹ Ambasada Drepturilor Omului: HUMAN RIGHTS LAWYERS AT RISK: Making the Case for Protection of Legal Professionals in Azerbaijan, Belarus, Moldova, Russia and Ukraine, 2019: https://humanrightsembassy.org/attachments/article/335/Document_Update%20to%20the%20Report%2015_Human%20Rights%20Lawyers%20at%20Risk_16.09.2019.pdf  

30. Comitetul ONU pentru drepturile persoanelor cu dizabilităţi a atras atenţia asupra lipsei de acces la asistenţă juridică gratuită garantată de stat pentru persoanele cu dizabilităţi, în special pentru persoanele care se află încă în instituţii rezidenţiale. Deşi această problemă a fost abordată la nivel legislativ, în cadrul discuţiilor publice s-a remarcat necesitatea continuării eforturilor pentru a consolida capacitatea şi expertiza a Consiliului Naţional pentru Asistenţă Juridică de a elabora standarde şi de a oferi formare specializată pentru avocaţi ca să ţină cont de vulnerabilităţile femeilor şi ale bărbaţilor cu dizabilităţi, în special pentru persoanele din instituţii rezidenţiale.

31. Accesibilitatea fizică şi lingvistică a instituţiilor de justiţie rămâne, de asemenea, o problemă. Astfel, deşi s-au înregistrat progrese în ultimii ani, accesibilitatea fizică (accesibilitatea la intrare, accesibilitatea internă, inclusiv între etaje şi a blocurilor sanitare) a instanţelor, a instituţiilor penitenciare şi a altor instituţii rămâne o problemă, atât pentru persoanele cu dizabilităţi care trebuie să viziteze aceste instituţii, cât şi pentru potenţialii angajaţi. Aceste probleme au fost semnalate în rapoartele privind accesibilitatea ale Asociaţiei Obşteşti Centrul pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilităţi¹². În plus, numeroase cazuri de inaccesibilitate a justiţiei în cauzele civile pentru minorităţile lingvistice sunt constatate în fiecare an în deciziile şi în rapoartele anuale ale Consiliului pentru egalitate¹³, ceea ce necesită clarificarea legislaţiei privind procedura civilă. Aceleaşi provocări au fost reiterate în recomandările Comitetului consultativ pentru Convenţia-cadru pentru protecţia minorităţilor naţionale din 2023¹⁴. Problema interpretării în limbajul semnelor în instituţiile de justiţie şi asigurarea traducătorilor în instituţii au fost discutate de către reprezentanţii comunităţii.

______________________________

¹² https://cdpd.md/publicatii/ 

¹³ Consiliul pentru egalitate, Raport general privind situaţia în domeniul prevenirii şi combaterii discriminării în Republica Moldova, anul 2022, p. 35, 36, 60 şi 62: https://egalitate.md/wp-content/uploads/2021/01/raport-final-2022-rev-1.pdf 

¹⁴ Pct. 124-131: https://rm.coe.int/5th-op-moldova-en/1680acf5c8

32. Problema utilizării aresturilor rămâne o mare actualitate, Consiliul Europei a analizat în mod cuprinzător problema utilizării aresturilor preventive¹⁵, precum şi aspectele normative şi organizatorice ale activităţii judecătorilor de instrucţie¹⁶, şi a elaborat o serie de recomandări care trebuie să fie luate în considerare la stabilirea acţiunilor pentru implementare.

______________________________

¹⁵ Consiliul Europei, Cercetarea privind aplicarea arestării preventive în Republica Moldova, 2020: https://rm.coe.int/raport-cercetare-arestare-preventiva-ro-final/16809cbe14 

¹⁶ Consiliul Europei, Studiu privind activitatea judecătorilor de instrucţie în Republica Moldova: Probleme normative şi practice,2023: https://rm.coe.int/studiu-activitatea-judecatorilor-de-instructie-in-rm/1680aa90b0 

Tortura şi relele tratamente

33. Deşi interzicerea torturii şi relelor tratamente este un drept absolut, fenomenul încă persistă în toate instituţiile de tip închis. În urma ultimei EPU (anul 2022), Republica Moldova a acceptat 11 recomandări în domeniu, care se referă la: (i) investigarea promptă, imparţială şi eficientă a plângerilor; (ii) îmbunătăţirea condiţiilor de detenţie, (iii) respectarea standardelor internaţionale privind condiţiile de detenţie, (iv) asigurarea funcţionării şi a accesului Consiliului pentru prevenirea torturii în toate locurile de privare a libertăţii, inclusiv în spitale de psihiatrie, instituţii psihoneurologice; (v) dezvoltarea capacităţilor şi responsabilizarea organelor de aplicare a legii; (vi) asigurarea unui sistem cuprinzător şi eficient de monitorizare în instituţiile rezidenţiale¹⁷.

______________________________

¹⁷ https://www.ohchr.org/sites/default/files/documents/hrbodies/upr/sessions/session40/md/2022-12-23/Moldova.pdf 

34. Comitetul European pentru Prevenirea Torturii şi a Pedepselor sau Tratamentelor Inumane sau Degradante (în continuare – CPT) îşi exprimă, în cel mai recent raport publicat în urma vizitei din anul 2022, profunda îngrijorare privind persistenţa violenţei între deţinuţi, în special situaţia persoanelor considerate "umilite", ceea ce constituie o încălcare continuă a art.3 CEDO.¹⁸ În acelaşi raport, CPT identifică o serie de factori contributivi ai acestei probleme, inclusiv: (i) insuficienţa de personal; (ii) încrederea excesivă în liderii informali pentru asigurarea controlului; (iii) lipsa unor proceduri de analize a riscurilor la admiterea în penitenciare; (iv) condiţii materiale precare, tratament preferenţial al unor deţinuţi; (v) lipsa unor măsuri autentice de reeducare prin implicare în activităţi productive.

______________________________

¹⁸ https://rm.coe.int/1680ac59d8 

35. Probleme similare au fost identificate şi în alte instituţii de tip închis, inclusiv cele subordonate Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Sănătăţii, Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale. Astfel, în raportul publicat în urma vizitei din anul 2020, CPT şi-a exprimat îngrijorarea privind maltratările, lipsa garanţiilor procedurale şi a condiţiilor materiale în custodia poliţiei. În instituţiile psihiatrice, CPT a depistat următoarele: violenţa între pacienţi, condiţiile materiale insuficiente, tratamentul psihiatric preponderent farmacologic, asigurarea insuficientă cu personal, aplicarea mijloacelor de constrângere şi lipsa garanţiilor procedurale. Acestea rezonează cu problemele identificate în centrele de plasament temporar pentru persoanele cu dizabilităţi: maltratări, violenţă între rezidenţi, condiţii de trai precare, lipsă de activităţi organizate şi utilizarea mijloacelor de constrângere¹⁹.

______________________________

¹⁹ https://rm.coe.int/16809f8fa8 

36. Raportul Mecanismului naţional de prevenire a torturii pentru anul 2022 reiterează aceleaşi probleme, formulând recomandări specifice pentru fiecare instituţie vizată. Implementarea acestora vor contribui esenţial la reducerea şi eliminarea cauzelor structurale ale problemei²⁰. Astfel, constatările şi recomandările corespunzătoare constituie o ancoră importantă pentru obiectivul de eradicare a torturii şi a relelor tratamente în prezentul Program. Dat fiind faptul că problema este abordată doar parţial în SND la Obiectivul general 8. "Edificarea unui sistem de justiţie echitabil, incoruptibil şi independent", care include un indicator de performanţă privind ponderea spaţiilor de detenţie în instituţii penitenciare care corespund standardelor internaţionale, în acest domeniu sunt necesare intervenţii importante.

______________________________

²⁰ https://egalitate.md/wp-content/uploads/2016/04/studiu-privind-perceptiile-si-atitudinile-fata-de-egalitate_study-on-perceptions-and-attitudes-towards-equality.pdf 

Dreptul la educaţie

37. Ca urmare a EPU, Republica Moldova a acceptat un set de recomandări orientate spre asigurarea dreptului la educaţie. Acestea se concentrează pe: (i) asigurarea dreptului la educaţie tuturor copiilor fără discriminare; (ii) consolidarea măsurilor de integrare a principiilor diversităţii şi nondiscriminării în procesul educaţional; (iii) garantarea dreptului la educaţie obligatorie şi gratuită copiilor cu cerinţe educaţionale speciale; (iv) asigurarea educaţiei incluzive pentru copii cu cerinţe educaţionale speciale; (v) sporirea rezilienţei sistemului educaţiei şi accesului egal la educaţie în situaţii de pandemii.²¹

______________________________

²¹ https://www.ohchr.org/sites/default/files/documents/hrbodies/upr/sessions/session40/md/2022-12-23/Moldova.pdf 

38. Concluziile şi observaţiile finale formulate de Comitetul pentru Drepturile Economice, Sociale şi Culturale (2017) recomandă Republicii Moldova să sporească dotarea tehnico-materială a şcolilor, inclusiv aprovizionarea cu apă potabilă şi salubrizare, sporirea numărului de cadre didactice, sporirea oportunităţilor de instruire în limba maternă pentru elevii vorbitori de limbi regionale.²²

______________________________

²² https://tbinternet.ohchr.org/_layouts/15/treatybodyexternal/Download.aspx?symbolno=E%2FC.12%2FMDA%2FCO%2F3&Lang=en 

39. În anul 2022, atât Avocatul Poporului²³, cât şi Consiliul pentru egalitate²⁴ au formulat recomandări suplimentare pentru asigurarea dreptului la educaţie. Acestea includ: (i) asigurarea principiului laicităţii în instituţiile de învăţământ; (ii) asigurarea educaţiei pentru drepturile omului şi nediscriminare; (iii) instituirea unor mecanisme autentice de raportare şi de examinare a cazurilor de discriminare; (iv) examinarea medicală primară a copiilor; (v) asigurarea protecţiei vieţii copiilor în timpul orelor academice.

______________________________

²³ http://ombudsman.md/wp-content/uploads/2023/06/Raport-DO_net_machetat.pdf 

²⁴ https://egalitate.md/wp-content/uploads/2021/01/raport-final-2022-rev-1.pdf 

40. În cadrul consultărilor publice privind asigurarea dreptului la educaţie, organizaţiile societăţii civile au formulat recomandări complementare. Astfel, a fost evidenţiată necesitatea de a continua asigurarea educaţiei pentru drepturile omului în instituţiile de învăţământ, precum şi necesitatea unor măsuri autentice pentru a preveni şi a combate plăţile neformale în sistemul de învăţământ.

41. SND "Moldova Europeană 2030" prevede angajamentul de a spori rata de participare a copiilor romi în învăţământul primar şi secundar de la 54% – în 2021 la 75% – în 2030. Totodată, aspectele exercitării depline a dreptului la educaţie de către grupurile vulnerabile şi combaterea fenomenelor negative (abandon şcolar, bullying, hărţuire, plăţi neformale etc.) în sistemul de învăţământ nu sunt acoperite pe deplin de Strategia de dezvoltare "Educaţia 2030". Proiectul Programului de dezvoltare a educaţiei incluzive în Republica Moldova pentru anii 2024-2027 se concentrează pe copiii cu cerinţe educaţionale speciale, în particular pe copiii cu dizabilităţii, însă nu prevede angajamente privind asigurarea educaţiei incluzive pentru alte grupuri, precum persoanele de etnie romă, alte minorităţi etnice şi persoanele refugiate.

Dreptul la cel mai înalt standard de sănătate

42. Oamenii din Republica Moldova sunt cel mai mult preocupaţi de realizarea dreptului la sănătate. Potrivit studiilor efectuate de către Oficiul Avocatul Poporului, 71% dintre respondenţi consideră că autorităţile ar trebui să acorde o atenţie sporită soluţionării problemelor, în special, în domeniul dreptului la sănătate²⁵. Pe lângă aceasta, potrivit studiilor realizate de către Consiliul pentru egalitate, persoanele care trăiesc cu virusul HIV/SIDA sau sunt afectate de virusul HIV/SIDA continuă să se confrunte cu cele mai mari distanţe sociale faţă de alte persoane²⁶.

______________________________

²⁵ Oficiul Avocatului Poporului. Studiul Percepţii asupra drepturilor omului în Republica Moldova (2021): http://ombudsman.md/wp-content/uploads/2021/07/DO_raport_raport_OAP-2.pdf

²⁶ Indicele distanţei sociale în Republica Moldova pentru anii 2015, 2018 şi 2021. Sursa: Consiliul pentru egalitate. Studiul privind percepţiile şi atitudinile faţa de egalitate (2021): https://egalitate.md/wp-content/uploads/2016/04/studiu-privind-perceptiile-si-atitudinile-fata-de-egalitate_study-on-perceptions-and-attitudes-towards-equality.pdf 

43. Autorităţile acordă o atenţie deosebită problemelor din domeniul dreptului la sănătate. În acest sens, au fost aprobate mai multe documente de politici strategice şi sectoriale. SND la Obiectivul 5. "Îmbunătăţirea stării de sănătate fizică şi mintală a populaţiei prin contribuţia activă a unui sistem de sănătate modern şi eficient, care răspunde nevoilor fiecărui individ", reprezintă un pas major. Aprobarea, în anul 2023, a Strategiei naţionale de sănătate "Sănătatea 2030", dar şi a programelor naţionale: Programul de prevenire şi control al infecţiei HIV/SIDA şi al infecţiilor cu transmitere sexuală pentru anii 2022-2025 şi Programul naţional de răspuns la tuberculoză pentru anii 2022-2025 denotă angajamentul de abordare complexă medicală. Mai rămâne a fi actuală realizarea dreptului la sănătate şi al grupurilor vulnerabile.

44. Astfel, în urma ultimei EPU din 2022, Republica Moldova a acceptat 7 recomandări în domeniul respectării dreptului la sănătate. Unele dintre aceste recomandări sunt transversale, demonstrând natura complexă a asigurării dreptului la sănătate, de exemplu, în ceea ce priveşte supraaglomerarea şi condiţiile din penitenciare, prevenirea încălcărilor şi a abuzurilor împotriva persoanelor cu dizabilităţi în spitalele de psihiatrie şi în internatele psihoneurologice, asigurarea accesului la servicii de sănătate în mediul rural şi pentru persoanele din grupurile vulnerabile, inclusiv pentru peroanele cu dizabilităţi.

45. La rândul său, Comitetul ONU pentru drepturile economice, sociale şi culturale, în ultimele sale Observaţii finale privind Republica Moldova²⁷, a recomandat abordarea următoarelor aspecte în domeniul sănătăţii: (i) să garanteze că sistemul de asigurare obligatorie de sănătate acoperă toate persoanele din statul parte (i.e. indiferent de cetăţenia acesteia); (ii) să abordeze problema discriminării cu care se confruntă persoanele şi grupurile defavorizate şi marginalizate, în special romii, persoanele cu dizabilităţi, persoanele care trăiesc cu HIV, refugiaţii şi solicitanţii de azil, în ceea ce priveşte accesul la serviciile de asistenţă medicală şi să sensibilizeze cadrele medicale cu privire la nevoile lor speciale; (iii) să abordeze problema consumului excesiv de tutun şi incidenţă ridicată a bolilor pulmonare în rândul femeilor rome; (iv) să desfăşoare campanii de informare cu privire la serviciile gratuite de asistenţă medicală primară şi la alte servicii de asistenţă medicală disponibile; (v) să revadă cadrul legal cu referire la confidenţialitatea pacienţilor HIV; (vi) să aplice o abordare bazată pe drepturile omului privind tratamentul consumatorilor de droguri şi să ofere asistenţă medicală, sprijin psihologic şi reabilitare corespunzătoare; (vii) să menţină programele de reducere a riscurilor pentru consumatorii de droguri. În cadrul consultărilor privind elaborarea prezentului Program, reprezentanţii autorităţilor administraţiei publice centrale de specialitate, ai Oficiului Avocatului Poporului, ai Consiliului pentru egalitate şi ai societăţii civile au reconfirmat necesitatea implementării recomandărilor internaţionale.

______________________________

²⁷ https://tbinternet.ohchr.org/_layouts/15/treatybodyexternal/Download.aspx?symbolno=E%2FC.12%2FMDA%2FCO%2F3&Lang=en 

46. Astfel, au fost identificate priorităţi suplimentare pentru acoperirea universală şi realizarea progresivă a dreptului la sănătate: un nou program de politici pentru combaterea hepatitelor virale; cadrul legal revizuit în domeniul HIV; cadrul legal modificat privind politicile punitive în domeniul drogurilor şi narcomaniei, astfel încât să contribuie la sprijinirea şi reabilitarea consumatorilor de droguri; tratament şi servicii psihosociale sustenabile pentru peroanele care trăiesc cu HIV, tuberculoză şi consumatorii de droguri; acces asigurat pentru pacienţi la informaţii privind disponibilitatea medicamentelor în spitale; armonizarea cadrului legal cu standardele europene în domeniul brevetelor; servicii de sănătate sexuală pentru adolescenţii cu vârsta cuprinsă între 14 şi 17 ani, accesibile fără permisiunea părinţilor; drepturile omului integrate în standardele de acreditare a instituţiilor medicale şi în formarea iniţială şi continuă a personalului medical; servicii de îngrijiri geriatrice şi paliative extinse, precum şi sprijin psihologic pentru persoane şi familii; servicii sociale accesibile pentru persoanele cu autism.

Dreptul la securitate socială

47. Potrivit studiului "Percepţiei asupra drepturilor omului în Republica Moldova", dreptul la securitate socială este al treilea drept în lista celor mai încălcate drepturi în Republica Moldova²⁸. Deşi rata persoanelor aflate sub pragul sărăciei a scăzut în ultimii ani, datele relevă discrepanţe semnificative de gen, mediul de trai, vulnerabilitate sporită a persoanelor cu dizabilităţi, persoanelor de etnie romă²⁹, a persoanelor antrenate în migraţia circulară³⁰.

______________________________

²⁸ Oficiul Avocatului Poporului (2021). Studiul "Percepţii asupra Drepturilor Omului în Republica Moldova", accesibil online la http://ombudsman.md/wp-content/uploads/2021/07/DO_raport_raport_OAP-2.pdf 

²⁹ FEE şi CPD (2021). Moldova inegală. Analiza celor mai relevante inegalităţi din Republica Moldova 2021, accesibil online la https://progen.md/wp-content/uploads/2021/12/CPD_MOLDOVA-INEGALA-2021.pdf 

³⁰ IOM (2020). IOM rapid field assessment of the impact of COVID-19 on the wellbeing of the Moldovan diaspora: an evidence base regarding migrants′ coping strategies and contributions, accesibil online la https://moldova.iom.int/sites/moldova/files/documents/IOMDiasporaSurveyReport-EN_FINAL_3.pdf

48. În cadrul exerciţiului EPU au fost acceptate opt recomandări printre care se numără: (i) intensificarea eforturilor de combatere a sărăciei; (ii) consolidarea politicilor sectoriale de succes; (iii) eradicarea malnutriţiei în rândul femeilor şi copiilor; (iv) consolidarea măsurilor de protecţie a copiilor cu dizabilităţi; (v) accelerarea procesului de dezinstituţionalizare a persoanelor cu dizabilităţi.

49. Instituţiile de protecţie a drepturilor omului au formulat o serie de recomandări pentru avansarea dreptului la securitate socială. Astfel, Consiliul pentru egalitate a recomandat Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale să iniţieze procesul de revizuire a modalităţii de calcul a indemnizaţiilor într-o manieră nediscriminatorie, prin care să reglementeze ca, atunci când baza de calcul a indemnizaţiei de maternitate pentru copilul născut în perioada când mama se află în concediu de îngrijire a copilului precedent este mai mică decât cea din care s-a calculat indemnizaţia anterioară, aceasta să fie calculată în baza temeiului din care s-a calculat precedenta, indiferent de venitul realizat de mamă în această perioadă.

50. Recomandările Avocatului Poporului includ ratificarea art.4 din Carta socială europeană revizuită, asigurarea evidenţei şi revizuirii periodice a listei persoanelor cu dizabilităţi severe, asigurarea serviciilor de suport corespunzătoare, inclusiv serviciul asistenţă personală. Deşi statul şi-a asumat angajamente de politici publice pentru asigurarea acestui drept, acestea nu acoperă tot spectrul de recomandări sus-menţionate. Prin SND autorităţile naţionale şi-au asumat o diminuare a ratei sărăciei extreme în rândul copiilor, de la 8,9% – în anul 2021 la 6 % – în anul 2030.

51. Sărăcia extremă reprezintă o încălcare a drepturilor omului. Statul are obligaţia imediată de a eradica acest fenomen, valorificând resursele disponibile şi cooperarea internaţională³¹. În mod similar, Programul naţional pentru protecţia copilului pe anii 2022-2026 prevede o descreştere a sărăciei extreme în rândul copiilor – 8,5% până în anul 2026. Reforma sistemului de asistenţă socială, planificată pentru perioada 2023-2026 ("Restart"), îşi propune, la nivel de impact, promovarea şi respectarea dreptului la protecţie şi asistenţă socială a populaţiei vulnerabile din Republica Moldova conform standardelor internaţionale din domeniul drepturilor omului. În vederea atingerii acestui impact, Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale îşi propune să obţină patru rezultate până în anul 2026, printre care: Rezultatul 1. Populaţia vulnerabilă are acces crescut la servicii şi prestaţii sociale. Rezultatul propus va asigura ca sistemul de prestaţii sociale să fie consolidat şi mai eficient axat pe necesităţile grupurilor vulnerabile, astfel încât acesta să contribuie la reducerea ratei sărăciei absolute de la 24,5% – în anul 2021 la 20% – în anul 2026. Toate tipurile de prestaţii sociale (alocaţie, indemnizaţie, compensaţie, ajutor material, ajutor social) vor fi consolidate în funcţie de statutul persoanei (de ex., copil orfan, persoană cu dizabilităţi, veteran etc.) sau de venitul familiei.

______________________________

³¹ Comitetul ONU pentru drepturile economice, sociale şi culturale (1990). Comentariul general nr.3, paragraful 10: https://www.refworld.org/pdfid/4538838e10.pdf 

Dreptul la locuinţă, apă şi sanitaţie

52. Asigurarea dreptului la apă sigură, curată şi canalizare au fost menţionate de statele membre în procesul revizuirii periodice universale, astfel trei recomandări vizează redresarea situaţiei, în special în localităţile rurale. Continuă a fi relevante recomandările Comitetului ONU pentru drepturile economice, sociale şi culturale din 2017 privind asigurarea dreptului la locuinţă, la apă şi la sanitaţie. Comitetul a recomandat Guvernului să îşi concentreze eforturile pe asigurarea cu locuinţă, apă şi salubrizare, să intensifice eforturile de sporire a nivelului de asigurare a tinerilor, a persoanelor cu dizabilităţi, a familiilor de etnie romă şi a familiilor numeroase cu locuinţe sociale dotate cu utilităţi publice adecvate, să întreprindă măsuri pentru a implica toţi actorii relevanţi, inclusiv pe cei care au nevoie de locuinţă socială, la elaborarea politicilor de asigurare cu locuinţe şi să monitorizeze implementarea politicilor de asigurare cu locuinţe în vederea garantării transparenţei şi eficienţei politicilor.

53. Asigurarea dreptului la apă şi sanitaţie este o preocupare, inclusiv a Avocatului Poporului pentru drepturile copilului. Potrivit unui studiu realizat de către Oficiul Avocatului Poporului (în continuare – OAP) în perioada 2021‑2022, 66,7% dintre copii consideră că nu le este respectat dreptul la sănătate în şcoală, în special partea de asigurare cu apă potabilă de calitate, iar 41,3% se referă la lipsa accesului la grupuri sanitare cu condiţii bune³².

______________________________

³² OAP (2023). Raport privind respectarea drepturilor copilului în anul 2022, pp. 23-24, accesibil online la http://ombudsman.md/wp-content/uploads/2023/07/Raport-privind-respectarea-drepturilor-copilului-%C3%AEn-Republica-Moldova-%C3%AEn-anul-2022.pdf 

54. Răspunsul actual al politicilor publice în domeniu pentru redresarea situaţiei este insuficient. Lipsesc angajamentele de politică publică pentru asigurarea dreptului la locuinţă. Strategia de alimentare cu apă şi sanitaţie (2014‑2030)³³ (în continuare – SAAS) nu dispune de planuri de acţiuni cu estimarea costurilor aferente. De asemenea, documentul nu conţine obiective privind prioritizarea instituţiilor de menire socială, cum ar fi instituţiile de învăţământ sau instituţiile medico-sanitare din mediul rural pentru asigurarea acestora cu apă potabilă sigură şi canalizare.

______________________________

³³ https://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=132532&lang=ro# 

55. Strategia naţională de dezvoltare regională a Republicii Moldova pentru anii 2022‑2028 prevede Obiectivul 2. "Sporirea coeziunii teritoriale şi prevenirea excluziuni" şi angajamente privind: (i) dotarea locuinţelor cu servicii publice de apeduct din surse sigure de apă – minimum 80%; (ii) dotarea locuinţelor cu servicii publice de canalizare – minimum 50%; (iii) accesul populaţiei la servicii de colectare a deşeurilor municipale – minimum 45%. Totuşi, aceste angajamente sunt formulate în termeni generali, fără a ţine cont de situaţia în mediul rural şi în cele mai dezavantajate comunităţi.

Dreptul la un mediu ambiant sănătos

56. Potrivit raportului Panelului Interguvernamental cu privire la Schimbările Climatice, consecinţele încălzirii globale sunt devastatoare³⁴. Componentele de mediu au un impact direct asupra omului pe tot parcursul vieţii, determinând starea sănătăţii, productivitatea muncii şi bunăstarea. În acest context, urmează să fie întreprinse măsuri pentru: (i) diminuarea impactului negativ al surselor de poluare a mediului; (ii) colectarea şi diseminarea periodică a informaţiei privind starea elementelor de mediu conform Convenţiei de la Aarhus; (iii) abilitarea cunoştinţelor şi informarea cetăţenilor pentru a-şi revendica dreptul la un mediu sănătos şi durabil; (iv) asigurarea informaţională cu privire la drepturile şi obligaţiile cetăţenilor în vederea participării lor la adoptarea deciziilor de mediu, precum şi la dreptul acestora la justiţie.

______________________________

³⁴ IPCC (2022). Climate Change 2022: Mitigation of Climate Change, accesibil online la https://report.ipcc.ch/ar6/wg3/IPCC_AR6_WGIII_Full_Report.pdf 

57. La data de 28 iulie 2022, Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite a votat în unanimitate decizia privind declararea dreptului la un mediu curat, sănătos şi durabil ca un drept universal pentru toţi. Jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului demonstrează că prin acţiunile autorităţilor statului, persoanelor fizice şi juridice care au impact negativ asupra mediului înconjurător, se încalcă art.2 – dreptul la viaţă şi art.8 – dreptul la respectarea vieţii private şi de familie din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului. Astfel, legătura dintre drepturile omului, protecţia mediului şi dezvoltarea economică a societăţii este una interdependentă şi acestea necesită a fi reglementate, analizate şi aplicate în complex, ţinând cont de principiile şi de necesităţile fiecărui domeniu.

Dreptul la egalitate şi nediscriminare

58. Prevenirea şi combaterea discursului de ură şi a infracţiunilor motivate de prejudecată necesită a fi îmbunătăţite. Potrivit raportului Asociaţiei obşteşti "Promo-Lex" (2023) privind documentarea şi tragerea la răspundere contravenţională conform prevederilor noi cu privire la discursul de ură, în ultimele 12 luni a fost pornită doar o singură cauză contravenţională şi o cauză penală³⁵. Această stare de lucruri ar putea avea la bază două cauze: (i) lipsa motivului de prejudecată, stabilit în procesul de examinare; sau (ii) înţelegerea insuficientă a prevederilor noi.

______________________________

³⁵ Asociaţia obştească "Promo-Lex" (2023). Studiu analitic privind documentarea şi privind documentarea şi tragerea la răspundere contravenţională conform prevederilor noi cu privire la discursul de ură, pp. 29-30: https://promolex.md/24205-studiu-analitic-privind-documentarea-si-tragerea-la-raspundere-contraventionala-si-penala-conform-prevederilor-noi-cu-privire-la-discursul-de-ura/?lang=ro 

59. Provocările abordate în cadrul prezentului Program vor complementa politicile sectoriale şi vor ţinti grupurile vulnerabile identificate în realizarea fiecărui drept, valorificând abordarea bazată pe drepturile omului şi prevenind discriminarea.

Dreptul la muncă

60. Dreptul la muncă a fost menţionat în trei recomandări din partea mecanismului de EPU, acceptate de Republica Moldova, care vizează: (i) sporirea numărului de inspectori de muncă pentru prevenirea traficului în scopul exploatării prin muncă; (ii) consolidarea accesului persoanelor cu dizabilităţi la educaţie de calitate şi locuri de muncă şi (iii) măsuri specifice pentru asigurarea egalităţii de gen în câmpul muncii şi sporirea ocupării forţei de muncă.

61. Munca forţată a copilului rămâne un fenomen care necesită eforturi constante şi coordonate pentru a fi eradicat definitiv. Astfel, Comitetul pentru Drepturile Copilului, recomandă măsuri pentru prevenirea exploatării copiilor prin muncă, mai ales în sectorul agricol, în special a băieţilor din mediul rural, asigurând aplicarea legislaţiei relevante, inclusiv a Codului muncii al Republicii Moldova nr.154/2003 şi a Codului penal al Republicii Moldova nr.985/2002. De asemenea, Comitetul a recomandat Guvernului să consolideze inspectoratele de muncă şi mecanismele de monitorizare, în special unitatea pentru monitorizarea muncii copilului, şi să facă publice datele privind numărul inspecţiilor şi al încălcărilor identificate.

62. În anul 2023, instituţiile de protecţie a drepturilor omului au formulat recomandări suplimentare orientate spre asigurarea dreptului la muncă. Astfel, Avocatul Poporului a recomandat autorităţilor să asigure: (i) ratificarea Convenţiei ONU cu privire la protecţia drepturilor lucrătorilor-migranţi şi a membrilor familiilor lor; (ii) consolidarea capacităţilor Inspectoratului de Stat al Muncii; (iii) îmbunătăţirea mecanismului de angajare a deţinuţilor în câmpul muncii³⁶. Consiliul pentru egalitate a recomandat revizuirea prevederilor discriminatorii din Codul muncii al Republicii Moldova nr.154/2003 cu referire de persoanele în etate şi instituirea măsurilor pozitive tranzitorii faţă de persoanele care au îngrijit persoane cu dizabilităţi severe în perioada 1 ianuarie 2020 – 1 ianuarie 2022, fără a fi angajate în calitate de asistent personal, astfel încât să se asigure înlăturarea dezavantajului suportat de acestea, rezultat din aplicarea normelor discriminatorii ce au reglementat baza de calcul al venitului mediu lunar asigurat pentru această categorie de persoane până la adoptarea Legii nr.127/2021 pentru modificarea Legii nr.156/1998 privind sistemul public de pensii³⁷. Răspunsul politicilor publice abordează parţial problemele sus-menţionate, respectiv SND prevede angajamente pentru orientarea profesională a persoanelor cu dizabilităţi, stabilind o creştere a numărului de beneficiari de la 1000 la 3000 de persoane până în anul 2030. Programul naţional de ocupare a forţei de muncă 2022-2026 prevede consolidarea capacităţilor instituţionale ale Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă, precum şi obiective de creştere a ocupării femeilor, tinerilor, persoanelor cu dizabilităţi. Alte provocări, precum consolidarea capacitaţilor Inspectoratului de Stat al Muncii şi al Consiliului pentru egalitate în contextul noilor atribuţii de monitorizare a plăţii egale pentru muncă de valoare egală³⁸, abordării muncii forţate a copiilor, rămân relevante în contextul noului document de politici în domeniul drepturilor omului.

______________________________

³⁶ Oficiul Avocatului Poporului (2023). Raport privind respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului în anul 2022: http://ombudsman.md/wp-content/uploads/2023/06/Raport-DO_net_machetat.pdf 

³⁷ Consiliul pentru egalitate (2023). Raport general privind situaţia în domeniul prevenirii şi combaterii discriminării în Republica Moldova în anul 2022: https://egalitate.md/wp-content/uploads/2021/01/raport-final-2022-rev-1.pdf 

³⁸ https://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=131234&lang=ro 

Dreptul la viaţa privată şi de familie şi la recunoaşterea personalităţii/capacităţii juridice

63. Ca urmare ultimei EPU 2022, Republica Moldova a acceptat o recomandare privind asigurarea înregistrării tuturor copiilor nou-născuţi. O recomandare similară a fost formulată şi de către Comitetul ONU pentru drepturile economice, sociale şi culturale.

În acest sens, în urma examinării detaliate a problemei cu părţile implicate (autorităţi publice din domeniul sănătăţii, protecţiei sociale, educaţiei, ordinii publice, mediatori comunitari) şi grupurile afectate, au fost identificate câteva aspecte sensibile pentru intervenţii care, fiind întemeiate juridic şi practic, vor spori nivelul înregistrării copiilor nou-născuţi.

64. Deşi au fost înregistrate progrese semnificative în ceea ce priveşte implementarea Convenţiei ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi, ratificată în 2010, unele standarde, în mod special privind capacitarea juridică a persoanelor cu dizabilităţi, nu au fost încă dezvoltate în legislaţia naţională. Subsecvent, se constată că la momentul actual Republica Moldova nu are un cadru normativ care să implementeze un serviciu de sprijin în luarea deciziilor, cu accent pe persoanele cu dizabilităţi intelectuale şi psihosociale. Pentru remedierea acestei lacune, se consideră necesară o abordare holistică a subiectului prin: crearea cadrului normativ relevant dezvoltării serviciului de sprijin; instruirea persoanelor care prestează serviciul dat; organizarea, pilotarea şi analiza implementării serviciului; ajustarea ulterioară a aspectelor juridice şi instituţionale de organizare a serviciului, toate acestea având drept scop final implementarea, la nivel de ţară, a unui serviciu cât mai apropiat de necesităţile beneficiarilor.

Libertăţile de întrunire, asociere, exprimare, conştiinţă şi religie

65. Pe parcursul ultimelor decenii, Republica Moldova a înregistrat progrese semnificative privind respectarea, protecţia şi asigurarea exercitării drepturilor la libertatea de întrunire şi de asociere. Acest lucru este evidenţiat şi de absenţa unor recomandări internaţionale semnificative cu privire la aceste drepturi. Mai mult decât atât, conform evaluării structurilor şi experţilor internaţionali, cadrul legal privind libertatea de întrunire este unul dintre cele mai dezvoltate şi progresive din Europa, iar multe dintre prevederi sunt adesea citate la nivel internaţional drept exemple de bune practici. Pe lângă aceasta, în 2020 a fost aprobat un nou cadru normativ privind libertatea de asociere, elaborat cu participarea activă a societăţii civile şi în conformitate cu standardele internaţionale în acest domeniu.

66. Cu toate acestea, monitorizarea implementării cadrului normativ în cele două domenii realizată de societatea civilă³⁹ arată că pentru implementarea deplină şi efectivă a libertăţii de întrunire este necesară evaluarea actelor normative care reglementează activitatea poliţiei şi a carabinierilor în timpul evenimentelor politice, precum şi unele aspecte ale implicării autorităţilor locale. În acelaşi timp, în domeniul libertăţii de asociere este necesară modificarea practicilor şi actelor a normative, în primul rând în ceea ce priveşte înregistrarea asociaţiilor obşteşti de către Agenţia Servicii Publice. În plus, tot în aceste recomandări ale societăţii civile se subliniază necesitatea clarificării activităţii Serviciului de Informaţie şi Securitate în domeniul societăţii civile şi deţinerea unei clarităţi referitoare la noţiunile din cadrul legal privind combaterea activităţilor teroriste, care, din cauza neclarităţii şi ambiguităţii, nu îndeplinesc criteriul predictibilităţii în aplicarea lor. Societatea civilă a remarcat că legislaţia care reglementează libertatea de conştiinţă şi de religie trebuie să fie revizuită, inclusiv pe baza recomandărilor din 2012 ale Raportorului special al ONU privind libertatea de religie sau de credinţă, elaborate în urma vizitei în Republica Moldova.

______________________________

³⁹ Raport de ţară CSO Meter Moldova 2022: https://promolex.md/23333-raport-de-tara-cso-meter-moldova-2022/?lang=ro 

Dreptul de a participa la viaţa culturală

67. Dreptul de a participa în viaţa culturală este rareori abordat în documentele de politici publice în contextul mai larg al drepturilor omului şi este adesea limitat la menţinerea artei populare tradiţionale, inclusiv a celei a minorităţilor naţionale. În acelaşi timp, cultura este abordată într-o serie de documente strategice şi sectoriale, inclusiv în SND care, în Obiectivul general 4. "Ridicarea nivelului de cultură şi de dezvoltare personală", consideră cultura ca fiind un potenţial de dezvoltare economică şi turistică a ţării. Aspecte ale drepturilor culturale sunt incluse şi în Strategia de consolidare a relaţiilor interetnice în Republica Moldova pentru anii 2017-2027 şi în Programul de implementare a Strategiei de consolidare a relaţiilor interetnice (pentru anii 2023-2025), în Programul de promovare a diversităţii culturale în Republica Moldova pentru anii 2022-2025, precum şi în Planul de acţiuni pentru anii 2021-2024 pentru promovarea memoriei Holocaustului şi a unei culturi a toleranţei în contextul combaterii rasismului, antisemitismului, xenofobiei şi a altor forme de toleranţă. Recomandările internaţionale şi naţionale legate de dreptul de a participa în viaţa culturală, într-un sens mai larg, sunt doar parţial reflectate în aceste documentele sectoriale.

68. Domeniul drepturilor culturale, prin prisma evaluării periodice universale, se referă la următoarele elemente: (i) implementarea Planului de acţiuni 2021-2024 pentru promovarea memoriei Holocaustului şi a culturii toleranţei în contextul luptei împotriva rasismului, antisemitismului, xenofobiei şi a altor forme de toleranţă; (ii) consolidarea măsurilor de combatere a tuturor formelor de discriminare în vederea promovării culturii toleranţei şi (iii) continuarea implementării măsurilor care contribuie la realizarea drepturilor minorităţilor naţionale.

69. Astfel, cu scopul de a sprijini conservarea şi dezvoltarea identităţilor şi culturilor minoritare (articolul 5 din Convenţia-cadru pentru protecţia minorităţilor naţionale, în continuare – Convenţie-cadru), Comitetul consultativ a recomandat sporirea sprijinului financiar disponibil pentru activităţile culturale ale persoanelor ce aparţin minorităţilor naţionale, în special ale celor mai mici numeric, şi să includă mai multe expresii contemporane ale culturilor minoritare, precum şi să implice reprezentanţi ai minorităţilor naţionale în procesele decizionale relevante privind alocarea de fonduri.

70. De asemenea, având drept obiectiv promovarea dialogului intercultural şi a respectului reciproc (articolul 6 din Convenţia-cadru), Comitetul consultativ a îndemnat autorităţile să continue, în strânsă consultare cu reprezentanţii minorităţilor naţionale şi cu autorităţile locale în cauză, eforturile de a sprijini şi a promova o identitate civică comună bazată pe interese comune şi de a continua să protejeze şi să promoveze diversitatea etnică, lingvistică şi religioasă ca parte integrantă şi valoroasă a societăţii⁴⁰.

______________________________

⁴⁰ Pct. 88-97: https://rm.coe.int/5th-op-moldova-en/1680acf5c8 

71. În cele din urmă, în ceea ce priveşte materialele educaţionale, formarea profesorilor şi educaţia interculturală (articolul 12 din Convenţia-cadru), Comitetul consultativ a încurajat autorităţile să se asigure că programele şcolare şi materialele educaţionale reflectă în mod adecvat diversitatea etnică, lingvistică şi religioasă a societăţii moldoveneşti şi sprijină obiectivul mai larg de a susţine şi a promova o identitate civică comună, şi că profesorii din toate şcolile sunt instruiţi în mod eficient în domeniul educaţiei interculturale şi incluzive pentru a se adapta la diversitate în clasă şi pentru a preda despre cultura şi despre istoria minorităţilor naţionale.

72. În cadrul consultărilor publice au fost abordate aspecte privind asigurarea protecţiei, conservării şi restaurării patrimoniului arhitectural şi istoric, inclusiv ca parte a măsurilor de consolidare a încrederii, a accesibilităţii infrastructurii în domeniul cultural. Totodată, au fost identificate priorităţi din partea Ministerului Culturii: (i) disponibilitatea bunurilor şi serviciilor culturale pentru toate persoanele; (ii) accesibilitatea ofertelor culturale, inclusiv electronice, persoanelor din zonele urbane şi rurale; (iii) susţinerea şi internaţionalizarea sectorului cultural şi domeniul creativ, inclusiv prin valorificarea capacităţilor şi prezenţei diasporei şi a minorităţilor naţionale; (iv) dezvoltarea mecanismelor financiare durabile pentru susţinerea scenei independente⁴¹.

______________________________

⁴¹ Pct.146-150: https://rm.coe.int/5th-op-moldova-en/1680acf5c8

Cadrul de politici publice în domeniul drepturilor omului

73. Abordarea strategică este pilonul de bază al bunei guvernări în orice domeniu de politică. În domeniul drepturilor fundamentale, aceasta permite planificarea pe termen mediu şi lung a domeniilor prioritare de intervenţie. Strategia constituie baza pentru definirea intervenţiilor prioritare în domeniul respectării drepturilor omului. Formularea documentelor de politici sectoriale aliniate la standardele internaţionale necesită un context strategic bine definit pe termen lung şi mediu.

74. Cele trei planuri naţionale de acţiuni în domeniul drepturilor omului pentru anii 2004-2008, 2011-2016 şi 2018-2022 au avut drept scop asigurarea respectării drepturilor omului şi implementarea tratatelor şi a recomandărilor internaţionale, dar nu au constituit o bază pentru elaborarea documentelor de politici sectoriale, asigurând doar monitorizarea implementării acestora.

75. Adoptarea unei strategii transversale privind drepturile fundamentale, recomandată şi de către Agenţia pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene, va include: (i) promovarea drepturilor omului în general pentru stabilirea viziunii strategice pentru viitor; (ii) abordarea complexă a provocărilor generale şi sistemice care urmează a fi soluţionate prin programe sectoriale; (iii) implicarea extinsă a actorilor neguvernamentali şi a părţilor interesate în conturarea priorităţilor.

76. Urmând această abordare, numeroase ţări au adoptat strategiile naţionale de protecţie şi de promovare a drepturilor fundamentale. Aceasta este practica ţărilor în situaţii similare cu Republica Moldova, cu viziuni de aderare la Uniunea Europeană sau a celor ce cooperează cu Uniunea Europeană pe drumul lor către standardul îmbunătăţit de protecţie a drepturilor omului. În martie 2021, Ucraina a adoptat Strategia naţională în domeniul drepturilor omului, însoţită de planuri de acţiuni revizuite la fiecare trei ani. În martie 2023, Parlamentul Georgiei a aprobat a doua Strategie a drepturilor omului, cu perspectivă până în anul 2030. În 2019, Guvernul Armeniei a anunţat Strategia naţională pentru protecţia drepturilor omului şi Planul de acţiune pentru Strategia naţională pentru protecţia drepturilor omului pentru 2020-2022. Abordarea strategică este promovată şi la nivelul instituţiilor Uniunii Europene. Cel mai recent este Planul strategic 2023-2028, adoptat de Agenţia pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene, care stabileşte domeniile prioritare de intervenţie privind drepturile fundamentale în politicile şi legislaţia Uniunii Europene.

77. În Republica Moldova lipseşte un document strategic, astfel unul dintre obiectivele prezentului Program nou este elaborarea Strategiei naţionale pentru drepturile fundamentale şi integrarea politicilor sectoriale bazate pe drepturile omului, corespunzător standardelor Uniunii Europene.

Mecanismele instituţionale în domeniul drepturilor omului

78. Prin Hotărârea Guvernului nr.65/2019 a fost creat Consiliul naţional pentru drepturile omului (în continuare – CNDO), organ consultativ al Guvernului, care are drept scop asigurarea unui mecanism eficient de elaborare şi de evaluare a implementării documentelor de politici în domeniul drepturilor omului, monitorizării implementării tratatelor internaţionale din domeniul drepturilor omului la care Republica Moldova este parte, precum şi a respectării angajamentelor asumate.

79. Membrii CNDO sunt reprezentanţi ai Parlamentului, Guvernului, autorităţilor administraţiei publice centrale, autorităţilor publice autonome, instituţiilor de protecţie şi promovare a drepturilor omului şi ai organizaţiilor societăţii civile.

80. Competenţele CNDO sunt: coordonarea şi implementarea unei politici de stat uniforme în domeniul drepturilor omului; supravegherea procesului de elaborare, implementare şi evaluare a documentelor de politici în domeniul drepturilor omului; examinarea şi aprobarea rapoartelor semestriale de implementare a PNADO; facilitarea interacţiunii cu mecanismele internaţionale de protecţie a drepturilor omului; coordonarea procesului de implementare a recomandărilor internaţionale în domeniul drepturilor omului, inclusiv a celor formulate în adresa Republicii Moldova în cadrul evaluărilor periodice universale în domeniul drepturilor omului; evaluarea gradului de respectare a drepturilor omului şi aprobarea rapoartelor naţionale iniţiale şi periodice privind implementarea tratatelor internaţionale la care Republica Moldova este parte; crearea, în caz de necesitate, a comisiilor specializate şi a grupurilor de experţi pe anumite domenii, precum şi supravegherea activităţii acestora etc. În perioada anilor 2020-2023, CNDO s-a întrunit în 3 şedinţe ordinare, fiind discutate şi aprobate rapoarte de implementare a PNADO, rapoarte privind realizarea tratatelor internaţionale, crearea comisiilor specializate, analiza situaţiei privind drepturile omului în regiunea transnistreană etc. Totuşi, se constată că CNDO se întruneşte rar, doar o dată pe an (2020, 2022, 2023), astfel, nu toate rapoartele naţionale iniţiale şi periodice privind implementarea tratatelor internaţionale la care Republica Moldova este parte au fost prezentate spre aprobare CNDO conform Hotărârii Guvernului nr.65/2019 cu privire la Consiliul naţional pentru drepturile omului, fiind expediate direct în adresa mecanismelor internaţionale.

81. Secretariatul permanent al CNDO, asigurat de subdiviziunea structurală din cadrul Cancelariei de Stat, are următoarele atribuţii: coordonarea procesului de elaborare, de promovare şi de implementare a documentului de politici publice în domeniul drepturilor omului; elaborarea recomandărilor pentru autorităţile publice cu privire la implementarea PNADO şi a recomandărilor internaţionale în domeniul drepturilor omului prezentate Republicii Moldova de către mecanismele de monitorizare ale ONU, ale Consiliului Europei, ale OSCE şi alte organizaţii internaţionale cu competenţe în domeniul drepturilor omului; evaluarea gradului de implementare a PNADO, examinarea rapoartelor privind implementarea acestuia şi avansarea propunerilor de rigoare; informarea opiniei publice cu privire la evoluţia realizării obiectivelor incluse în PNADO; colaborarea cu organizaţiile internaţionale, cu organizaţiile necomerciale şi cu mass-media; asigurarea activităţii şi transparenţei CNDO; coordonarea procesului de elaborare şi de aprobare a rapoartelor naţionale iniţiale şi periodice privind implementarea tratatelor internaţionale la care Republica Moldova este parte; dezvoltarea şi consolidarea relaţiilor de cooperare cu partenerii de dezvoltare şi cu organizaţiile neguvernamentale în elaborarea şi implementarea politicii statului în domeniul protecţiei drepturilor omului; dezvoltarea capacităţilor profesionale ale specialiştilor din sistemul de protecţie a drepturilor omului; monitorizarea activităţii structurilor locale în implementarea politicilor naţionale în domeniul protecţiei drepturilor omului. Resursele limitate de personal în cadrul subdiviziunii care asigură Secretariatul permanent al CNDO face dificilă realizarea acestor atribuţii complexe.

82. Pentru asigurarea interacţiunii şi colaborării cu autorităţile locale, au fost instituite structurile locale ale CNDO, care elaborează planuri şi programe locale privind implementarea documentelor de politici naţionale în domeniul drepturilor omului, fiind instituite 35 de comisii raionale şi municipale pentru protecţia drepturilor omului şi desemnaţi coordonatori locali în domeniul drepturilor omului.

83. Din rapoartele prezentatele de către comisiile locale în perioada anilor 2020‑2022 se constată o îmbunătăţire a formatului de elaborare şi de raportare a informaţiilor. Totodată, în activitatea acestora la nivel local se atestă o insuficienţă de parteneriate cu organizaţiile societăţii civile şi, în cazul fluctuaţiei mari de cadre, necesită o continuă consolidare a capacităţii în domeniul drepturilor omului. Experienţa locală privind delegarea secretariatului subdiviziunii responsabile de protecţia socială nu este atât de eficientă, deoarece, la fel, ei sunt responsabili atât de secretariatul comisiilor teritoriale privind combaterea traficului de persoane, cât şi de secretariatul consiliilor privind drepturile copilului. În acest context, se atestă că subiectele ce ţin de domeniul drepturilor omului sunt discutate în mai multe structuri teritoriale, ceea ce face dificilă întrunirea comisiilor teritoriale cu regularitate. Astfel urmează să fie unificate la nivel local, sub o singură umbrelă, pentru a impulsiona funcţionalitatea acestora.

84. Mecanismul instituţional prevede, la nivel central şi local, instituirea coordonatorilor naţionali în domeniul drepturilor omului, care au fost desemnaţi în cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice. Printre atribuţiile de bază ale acestora sunt: organizarea şi monitorizarea, în cadrul autorităţii publice, a procesului de realizare a politicii în domeniul drepturilor omului; analiza situaţiei în domeniul de activitate; planificarea activităţilor de implementare a planului naţional şi a altor documente de politici în domeniul drepturilor omului; contribuţia la elaborarea rapoartelor privind gradul de implementare a documentelor de politici în domeniul drepturilor omului, a tratatelor internaţionale în domeniul drepturilor omului la care Republica Moldova este parte, precum şi a recomandărilor formulate de către mecanismele internaţionale de protecţie a drepturilor omului; identificarea necesităţilor de instruire în domeniu etc.

85. Ca urmare a analizei situaţiei, s-a constatat că în domeniul drepturilor omului la nivel naţional, dar şi local, coordonatorii nu îşi îndeplinesc sarcinile destul de complexe atribuite conform Hotărârii Guvernului nr.65/2019 şi neinstituţionalizate în fişele de post ale acestora. Fluctuaţia de personal duce la pierderea memoriei instituţionale, iar lipsa pregătirii profesionale adecvate în domeniul drepturilor omului este o problemă, mai ales având în vedere cerinţele necesare pentru aceste poziţii. Totodată, coordonatorii pentru drepturile omului din cadrul autorităţilor publice nu au jucat un rol decisiv în integrarea drepturilor omului şi a PNADO în activitatea autorităţilor respective, inclusiv autorităţile publice locale deseori nu au conştientizat suficient legătura dintre drepturile omului şi activitatea lor.

86. În scopul eficientizării mecanismului instituţional în domeniul drepturilor omului, prin Decizia nr.1/2022 CNDO a creat 5 comisii specializate, coordonate de către Cancelaria de Stat, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale, Ministerul Educaţiei şi Cercetării şi Ministerul Justiţiei. Prin Dispoziţia Guvernului nr.6-d/2023 a fost aprobat Regulamentul-cadru al comisiilor specializate create în cadrul Consiliului naţional pentru drepturile omului. Pe parcursul anului 2023 au fost aprobate regulamentele de activitate ale acestora şi a fost iniţiată activitatea comisiilor specializate ale CNDO, coordonate de către Cancelaria de Stat, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale, Ministerul Educaţiei şi Cercetării. Totodată, urmează a fi setată şi activitatea Comisiei CNDO, coordonată de Ministerul Justiţiei. Comisiile specializate ale CNDO vor coordona şi vor monitoriza implementarea la nivel naţional a tratatelor internaţionale pe linia Organizaţiei Naţiunilor Unite şi a Consiliului Europei la care Republica Moldova este parte şi a recomandărilor acestora, inclusiv a recomandărilor raportorilor speciali internaţionali, titulari de mandate, a procedurilor speciale şi tematice. În atribuţiile comisiilor specializate intră: asigurarea platformei de discuţii cu diferiţi actori guvernamentali, instituţii pentru drepturile omului şi reprezentanţi ai societăţii civile asupra provocărilor cu care se confruntă autorităţile în procesul de implementare a tratatelor şi a recomandărilor internaţionale; planificarea, coordonarea şi monitorizarea activităţilor şi a măsurilor necesare pentru implementarea convenţiilor; facilitarea implicării mai active a autorităţilor cu responsabilităţi sectoriale în implementarea recomandărilor internaţionale; respectarea termenelor şi a calendarului privind elaborarea rapoartelor de implementare a convenţiilor la care Republica Moldova este parte; coordonarea şi monitorizarea acumulării şi sistematizării de către instituţiile responsabile de elaborarea rapoartelor naţionale a informaţiilor care urmează a fi prezentate comitetelor convenţiilor; identificarea soluţiilor pentru depăşirea dificultăţilor sau a impedimentelor în procesul de asigurare a funcţionalităţii mecanismelor instituţionale în diverse domenii recomandate de tratatele internaţionale; asigurarea memoriei instituţionale şi a materialelor necesare pentru elaborarea rapoartelor periodice din Republica Moldova etc. Mecanismele noi setate necesită consolidare şi monitorizare activă acestora.

87. Analizând complexitatea subiectelor privind drepturile omului, au fost identificate domenii suplimentare în care urmează a fi create comisii specializate, cum ar fi Comisia specializată de monitorizare a Convenţiei privind accesul la informaţie, justiţie şi participarea publicului la adoptarea deciziilor în domeniul mediului (Convenţia Aarhus), Convenţia Consiliului Europei privind traficul de organe.

88. În acelaşi timp, se constată nefuncţionalitatea mecanismelor instituţionale în domeniul protecţiei drepturilor persoanelor cu dizabilităţi şi egalităţii de gen, care au fost setate ca urmare a aderării Republicii Moldova la tratatele internaţionale în domeniu. Comisiile specializate ale CNDO urmează să discute opţiunile privind asigurarea activităţii acestora.

89. Oficiul Avocatului Poporului şi Consiliul pentru egalitate au drept scop monitorizarea respectării drepturilor fundamentale ale omului, iar rapoartele anuale ale acestora conţin recomandări care urmează a fi luate în considerare de către autorităţile statului, inclusiv la elaborarea documentelor de politici. Cu scopul de a monitoriza implementarea recomandărilor pe marginea rapoartelor Avocatului Poporului privind respectarea drepturilor şi libertăţilor omului în Republica Moldova, Cancelaria de Stat a creat un registru electronic găzduit pe platforma www.zcloud.gov.md, destinat autorităţilor publice. Acţiunile privind realizarea recomandărilor, precum şi progresul implementării, se includ în registrul trimestrial de către fiecare minister şi autoritate responsabilă. Pentru evaluarea nivelului de implementare a recomandărilor este necesară dezvoltarea dialogului cu Oficiul Avocatului Poporului, cu participarea ministerelor de ramură. Totodată, se consideră necesar crearea unui mecanism similar de monitorizare a implementării recomandărilor Consiliului pentru egalitate.

III. PRIORITĂŢI, OBIECTIVE GENERALE ŞI SPECIFICE

90. Pentru atingerea scopului propus, Programul se va axa pe două priorităţi: obiective generale şi specifice, ţinând cont inclusiv de recomandările Raportului de evaluare PNADO 2018-2022⁴².

______________________________

⁴² Raport de Evaluare: Planul naţional de acţiuni în domeniul drepturilor omului pentru anii 2018-2022 (2023): https://cancelaria.gov.md/sites/default/files/raport_de_evaluare_pnado_2018-2022.pdf 

Prioritatea I. Drepturile omului, prioritizate prin consensul dintre autorităţile publice, societatea civilă şi instituţiile naţionale de protecţie a drepturilor omului

Obiectiv general 1. Sistemul de justiţie şi organele de drept asigură procese echitabile şi proceduri efective, cu respectarea drepturilor omului, în special pentru grupurile vulnerabile

Obiectiv specific 1.1. Justiţie prietenoasă asigurată copiilor

Obiectiv specific 1.2. Asistenţa juridică garantată de stat pentru grupurile vulnerabile fortificată

Obiectiv specific 1.3. Sistemul de justiţie şi organele de drept accesibile pentru persoanele din grupurile vulnerabile

Obiectiv specific 1.4. Cadrul normativ asigură securitatea apărătorilor drepturilor omului şi a jurnaliştilor, inclusiv din regiunea transnistreană

Obiectiv general 2. Tortura şi relele tratamente eradicate

Obiectiv specific 2.1. Tortura şi relele tratamente în instituţiile penitenciare eradicate

Obiectiv specific 2.2. Izolatoarele de detenţie provizorie şi centrul de plasament temporar al străinilor (în continuare – CPTS) asigură condiţii umane de detenţie şi garanţii împotriva relelor tratamente

Obiectiv specific 2.3. Instituţiile de psihiatrie şi expertiză medico-legală asigură tratamentul pacienţilor bazat pe drepturile omului

Obiectiv specific 2.4. Locurile de detenţie din Comenduirea Militară a Ministerului Apărării asigură garanţii şi condiţii pentru prevenirea torturii şi relelor tratamente

Obiectiv specific 2.5. Centrele de plasament temporar pentru persoanele cu dizabilităţi asigură rezidenţilor un mediu liber de rele tratamente

Obiectiv specific 2.6. Coordonare intersectorială fortificată pentru a spori identificarea, înregistrarea, raportarea şi investigarea adecvată a cazurilor de tortură şi rele tratamente

Obiectiv specific 2.7. Măsuri de intervenţie eficiente în domeniul respectării dreptului de a nu fi supus detenţiei ilegale, torturii, tratamentelor inumane şi degradante în regiunea transnistreană, inclusiv asistenţa persoanelor intern strămutate

Obiectiv general 3. Sistemul de învăţământ este incluziv şi asigură educaţie bazată pe drepturile omului

Obiectiv specific 3.1. Sistemul de învăţământ asigură educaţia pentru drepturile omului şi deprinderi de viaţă la toate nivelurile sistemului de învăţământ

Obiectiv specific 3.2. Plăţile formale şi neformale din educaţie eliminate

Obiectiv specific 3.3. Cazurile de abuz, discriminare, bullying hărţuire şi violenţă în instituţiile de învăţământ investigate prompt şi efectiv

Obiectiv specific 3.4. Sistemul de învăţământ este incluziv si răspunde diversităţii tuturor copiilor

Obiectiv specific 3.5. Cooperarea intersectorială consolidată pentru prevenirea şi combaterea abandonului şcolar

Obiectiv specific 3.6. Şcolile cu predare în limba română din regiunea transnistreană activează fără impedimente şi Guvernul contribuie activ la continuarea realizării obligaţiilor sale, stabilite în hotărârea Curţii Europene a Drepturilor Omului, pronunţată în cauza Catan şi alţii vs. Republica Moldova şi Federaţia Rusă

Obiectiv general 4. Dreptul la cel mai înalt standard de sănătate asigurat

Obiectiv specific 4.1. Accesul la servicii medicale esenţiale, sigure şi calitative, garantate echitabil tuturor persoanelor, cu accent pe grupurile defavorizate, pe grupurile de risc şi pe locuitorii din mediul rural

Obiectiv specific 4.2. Cadrul normativ revizuit pentru a respecta dreptul persoanelor care trăiesc cu HIV şi sunt vulnerabili la HIV

Obiectiv specific 4.3. Drepturile omului sunt integrate în standardele de acreditare ale instituţiilor medicale şi în formarea personalului medical

Obiectiv specific 4.4. Mecanisme de accesibilitate a informaţiilor pentru pacienţi dezvoltate

Obiectiv specific 4.5. Cadrul normativ şi mecanismele de colaborare intersectorială asigură prevenirea şi combaterea traficului de organe

Obiectiv specific 4.6. Mecanisme de monitorizare capacitate pentru monitorizarea respectării dreptului la sănătate în instituţii medicale indiferent de tipul juridic de organizare

Obiectiv specific 4.7. Acreditarea prestatorilor de servicii medicale din toate locurile de detenţie asigurată

Obiectiv specific 4.8. Cadrul normativ ajustat pentru protecţia de hărţuirea personalului medical din locurile de detenţie care documentează şi raportează independent cazurile de maltratare şi leziuni corporale

Obiectiv specific 4.9. Cadrul normativ şi instituţional revizuit în vederea asigurării implementării echilibrate a politicii antidrog (prevenire, tratament, reabilitare şi incluziune socială pentru persoanele care consumă droguri)

Obiectiv general 5. Dreptul la securitate socială pentru toate persoanele în situaţii de risc şi vulnerabilitate asigurat

Obiectiv specific 5.1. Cadrul normativ în domeniul protecţiei sociale ajustat prin prisma principiilor nediscriminării şi abilitării persoanelor vulnerabile

Obiectiv specific 5.2. Sistemul de protecţie socială accelerează eforturile de eradicare a sărăciei extreme în rândul copiilor, inclusiv al copiilor în situaţii de risc

Obiectiv specific 5.3. Persoanele eliberate din detenţie sunt reintegrate în comunitate şi beneficiază de măsuri de protecţie şi incluziune socială

Obiectiv general 6. Dreptul la locuinţă, apă şi sanitaţie asigurat, cu accent pe grupurile vulnerabile

Obiectiv specific 6.1. Cadrul de politici asigură măsuri progresive pentru respectarea dreptului la locuinţă, apă şi sanitaţie, pentru cele mai vulnerabile grupuri

Obiectiv specific 6.2. Condiţii igienico-sanitare conforme în instituţiile de învăţământ

Obiectiv general 7. Autorităţile publice promovează şi asigură realizarea progresivă a dreptului la un mediu ambiant sănătos şi durabil

Obiectiv specific 7.1. Cadrul de politici şi cel normativ asigură măsuri de diminuare a impactului negativ al surselor de poluare a mediului ambiant

Obiectiv specific 7.2. Acces asigurat la informaţie, justiţie şi participare la adoptarea deciziilor în domeniul mediului

Obiectiv specific 7.3. Măsuri de stimulare a raportării şi de responsabilizare în cazurile de deteriorare a factorilor de mediu întreprinse de către autorităţile cu competenţe în domeniu

Obiectiv general 8. Demnitate umană inerentă, tratament echitabil şi nediscriminatoriu asigurate

Obiectiv specific 8.1. Cadrul normativ şi capacităţile organelor de forţă şi ale sectorului de justiţie îmbunătăţite în domeniul prevenirii şi combaterii instigării la discriminare, a discursului de ură şi a infracţiunilor motivate de prejudecată

Obiectiv specific 8.2. Mecanisme interne de monitorizare, de evaluare şi de colectare a datelor dezagregate de către organele de forţă dezvoltate

Obiectiv general 9. Dreptul la muncă şi remunerare echitabilă a femeilor şi a bărbaţilor asigurat, munca forţată eradicată

Obiectiv specific 9.1 Capacităţile Inspectoratului de Stat al Muncii şi ale Consiliului pentru egalitate consolidate pentru monitorizarea asigurării plăţii egale pentru muncă de valoare egală

Obiectiv specific 9.2. Consolidarea mecanismului de angajare în câmpul muncii prin prisma principiilor nediscriminării şi abilitării persoanelor vulnerabile, inclusiv a persoanelor în etate

Obiectiv general 10. Servicii de eliberare a actelor de identitate, capacitatea juridică, protecţia vieţii private asigurate

Obiectiv specific 10.1. Dreptul la viaţa privată respectat la înregistrarea naşterilor

Obiectiv specific 10.2. Serviciul de sprijin pentru persoanele cu dizabilităţi în procesul de luare a deciziilor creat şi pilotat

Obiectiv general 11. Libertatea de întrunire, asociere, conştiinţă şi religie respectate, protejate şi facilitate

Obiectiv specific 11.1. Cadrul normativ privind drepturile la exprimare, asociere şi religie corespunde standardelor internaţionale

Obiectiv specific 11.2. Capacităţile organelor de forţă în domeniul respectării şi al protejării drepturilor la întruniri paşnice fortificate

Obiectiv general 12. Drepturi culturale asigurate

Obiectiv specific 12.1. Promovarea dialogului intercultural şi a respectului reciproc

Obiectiv specific 12.2. Patrimoniul arhitectural-istoric protejat, conservat şi restaurat

Obiectiv specific 12.3. Creşterea sprijinului financiar pentru activităţile realizate în comun cu reprezentanţii organizaţiilor necomerciale, minorităţilor naţionale

Obiectiv specific 12.4. Serviciile culturale, inclusiv electronice, accesibile pentru persoanele din zonele urbane şi rurale, inclusiv pentru grupurile vulnerabile, cu implicarea artiştilor independenţi

Obiectiv specific 12.5. Sectorul cultural şi domeniul creativ susţinut şi promovat, inclusiv prin valorificarea capacităţilor şi a prezenţei diasporei

Prioritatea II. Cadrul de politici publice şi mecanisme instituţionale de asumare, implementare, coordonare şi monitorizare a angajamentelor statutului în domeniul drepturilor omului

Obiectiv general 13. Cadrul de politici publice în domeniul drepturilor omului consolidat până în anul 2027

Obiectiv specific 13.1. Activităţi de pregătire a ratificării instrumentelor internaţionale realizate

Obiectiv specific 13.2. Asigurarea cadrului normativ unic de planificare strategică în domeniul drepturilor omului

Obiectiv general 14. Mecanismul instituţional consolidat şi eficient în domeniul drepturilor omului

Obiectiv specific 14.1. Sistem de coordonare în domeniul drepturilor omului eficient la nivel central şi local

Obiectiv specific 14.2. Instituţii naţionale de protecţie a drepturilor omului fortificate

IV. IMPACT

91. Prezentul Program asigură continuarea eforturilor statului în vederea îmbunătăţirii calităţii vieţii şi reducerii marginalizării grupurilor vulnerabile, garantând respectarea drepturilor omului. În mod special, Programul vine să complinească politicile în domeniul educaţiei, al sănătăţii, al justiţiei şi cel social, precum şi să promoveze cultura drepturilor omului şi toleranţa.

92. Indicatorii de impact, conform obiectivelor, sunt prezentate în tabelul de mai jos:

V. COSTURI

93. Valoarea totală estimativă a mijloacelor financiare necesare pentru realizarea prezentului Program şi implementarea Planului de acţiuni este de 8488951 mii de lei, repartizate echilibrat pe parcursul a 4 ani de implementare a Planului de acţiuni.

Ponderea pe ani a resurselor financiare constituie: 2024 – 27%; 2025 – 31%; 2026 – 29% şi 2027 – 15%.

Cheltuielile se repartizează conform obiectivelor generale şi specifice ale Programului, după cum urmează:

VI. SURSA DE FINANŢARE

94. Finanţarea acţiunilor prevăzute în Planul de acţiuni se va efectua din contul şi în limitele bugetului aprobat de către autorităţile publice conform cadrului bugetar pe termen mediu, precum şi din sursele externe ale partenerilor: Oficiul ONU pentru Drepturile Omului, UNICEF, Guvernul Statelor Unite ale Americii (USAID), Guvernul României, Guvernul Suediei etc.

95. Pe surse de finanţare, bugetul Programului se repartizează după cum urmează:

(i) din bugetul de stat – 7887387 mii lei, din care 6471925 mii lei sunt planificate în Cadrul bugetar pe termen mediu pentru anii 2024-2026 (în continuare – CBTM), iar 1415462 mii lei urmează a fi planificate în următoarele exerciţii de planificare bugetară, în mod special în CBTM 2025-2027;

(ii) din fondurile de asigurări obligatorii de asistenţă medicală– 70000 mii lei, care urmează a fi planificate pentru anii 2025-2027 (pentru anul 2025 – 25000 mii lei; pentru anul 2026 – 30000 mii lei; pentru anul 2027 – 15 mii lei);

(iii) din sursele partenerilor de dezvoltare – 531565 mii lei, din care 484724 mii sunt din surse identificate, iar 46841 mii lei urmează a fi identificate.

96. Finanţarea activităţii autorităţilor administraţiilor publice centrale de la bugetul de stat va fi efectuată prin intermediul următoarelor programe/subprograme bugetare:

1. Sectorul "Protecţia socială"

Subprogramul 9006 "Protecţia familiei şi a copilului";

Subprogramul 9012 "Protecţia socială în cazuri excepţionale";

Subprogramul 9004 "Protecţia persoanelor în etate";

Subprogramul 9019 "Protecţia socială a unor categorii de cetăţeni"; Serviciul mediator comunitar (TDS)

2. Sectorul "Justiţie"

Subprogramul 4001 "Politici şi management în domeniul justiţiei";

Subprogramul 4012 "Instruire iniţială şi continuă în domeniul justiţiei;

Subprogramul 4302 "Sistemul administraţiei penitenciare", investiţii capitale;

Subprogramul 4008 "Apărarea drepturilor şi a intereselor legale ale persoanelor";

3. Sectorul "Servicii generale de stat"

Subprogramul 0301 "Exercitarea guvernării";

Subprogramul 0803 "Reintegrarea ţării" ;

Subprogramul 0402 "Respectarea drepturilor şi libertăţilor omului";

"Subprogramul 0403 "Protecţia împotriva discriminării";

4. Sectorul "Cultura"

Subprogramul 8502 "Dezvoltarea culturii";

Subprogramul 8503 "Protejarea şi punerea în valoare a patrimoniului cultural naţional";

5. Sectorul "Educaţie"

Subprogramul 8802 "Educaţie timpurie";

Subprogramul 8803 "Învăţământ primar";

Subprogramul 8804 "Învăţământul gimnazial";

Subprogramul 8805 "Învăţământul special";

Subprogramul 8806 "Învăţământul liceal";

Subprogramul 8808 "Învăţământul profesional tehnic secundar";

Subprogramul 8809 "Învăţământul profesional tehnic postsecundar";

Subprogramul 8810 "Învăţământul superior";

Subprogramul 8812 "Perfecţionarea cadrelor";

Subprogramul 8813 "Serviciul general în educaţie";

Subprogramul 8815 "Curriculum";

6. Sectorul "Apărare naţională"

Subprogramul 3101 "Politici şi management în domeniul apărării naţionale";

Subprogramul 3104 "Servicii de suport în domeniul apărării naţionale";

Subprogramul 3106 "Forţele Armatei Naţionale";

7. Sectorul "Ordine publică" (Ministerul Afacerilor Interne)

Subprogramul 3501 "Politici şi management în domeniul afacerilor interne";

Subprogramul 3502 "Ordine şi siguranţă publică";

Subprogramul 3503 "Migraţie şi azil";

Subprogramul 3702 "Protecţie civilă şi apărare împotriva incendiilor".

Sectorul "Educaţie" (Ministerul Afacerilor Interne)

Subprogramul 8812 "Perfecţionarea cadrelor";

Sectorul "Sănătate" (Ministerul Afacerilor Interne)

Subprogramul 8005 "Asistenţă medicală primară";

8. Sectorul "Minerit, industrie şi construcţii"

Subprogramul 6104 "Dezvoltarea bazei normative în construcţii";

9. Sectorul "Protecţia mediului"

Subprogramul 7001: "Politici şi management în domeniul protecţiei mediului"; Subprogramul 7003: "Controlul şi supravegherea respectării legislaţiei de mediu";

10. Sectorul "Gospodăria de locuinţe"

Subprogramul 7502 "Dezvoltarea gospodăriei de locuinţe şi serviciilor comunitare de utilităţi publice";

Subprogramul 7504 " Construcţia locuinţelor";

11. Sectorul "Sănătate"

Subprogramul 8002 "Administrarea fondurilor asigurării obligatoriii de asistenţă medicală";

Subprogramul 8004 "Sănătate publică";

Subprogramul 8005 "Asistenţă medical primară";

Subprogramul 8006 "Asistenţă medical specializată de ambulatoriu";

Subprogramul 8008 "Îngrijiri medicale comunitare şi la domiciliu";

Subprogramul 8009 "Asistenţă medicală urgentă prespitalicească";

Subprogramul 8010 "Asistenţă medicală spitalicescă";

Subprogramul 8011 "Servicii medicale de înaltă performanţă";

Subprogramul 8013 "Asistenţă medicală de reabilitare şi recuperare";

Subprogramul 8014 "Medicină legală";

Subprogramul 8015 "Servicii medicale paliative";

Subprogramul 8016 "Management raţional al medicamentelor

şi dispozitivelor medicale";

Subprogramul 8017 "Management al fondului de rezervă al asigurării obligatorii de asistenţă medical";

Subprogramul 8018 "Programe naţionale şi speciale în domeniul ocrotirii sănătăţii";

Subprogramul 8019 "Dezvoltarea şi modernizarea instituţiilor în domeniul ocrotirii sănătăţii";

Subprogramul 8022 "Servicii destinate compensării medicamentelor şi dispozitivilor medicale".

97. Suplimentar, vor fi identificate şi surse externe de finanţare acordate de donatori, inclusiv donaţii şi sponsorizări oferite în condiţiile legii, pentru realizarea integrală a activităţilor planificate.

VII. Riscuri de implementare

98. Riscurile care pot afecta negativ succesul implementării Programului sunt redate în tabelul de mai jos:

VIII. AUTORITĂŢI ŞI INSTITUŢII RESPONSABILE

99. Instituţia responsabilă de coordonarea şi monitorizarea implementării prezentului Program este Cancelaria de Stat, care va colecta informaţiile sectoriale semestriale şi anuale de progres de la celelalte autorităţi responsabile de implementarea Programului şi va asigura elaborarea rapoartelor anuale. Autorităţile şi instituţiile publice responsabile de implementarea Programului şi Planului de acţiuni sunt:

Cancelaria de Stat:

Centrul de armonizare a legislaţiei;

Biroul politici de reintegrare;

Biroul relaţii cu diaspora;

Ministerul Afacerilor Externe;

Ministerul Afacerilor Interne:

Inspectoratul General al Poliţiei;

Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră;

Inspectoratul General pentru Migraţie;

Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă;

Academia "Ştefan cel Mare";

Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale:

Inspectoratul de Stat al Muncii;

Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă;

Agenţia pentru Gestionarea Serviciilor cu Specializare Înaltă;

Ministerul Justiţiei;

Ministerul Sănătăţii;

Ministerul Educaţiei şi Cercetării;

Ministerul Finanţelor;

Ministerul Dezvoltării Economice şi Digitalizării;

Ministerul Infrastructurii şi Dezvoltării Regionale;

Ministerul Apărării;

Ministerul Mediului;

Ministerul Culturii;

Procuratura Generală;

Serviciul de Informaţii şi Securitate;

Centrul Naţional Anticorupţie;

Consiliul Superior al Magistraturii;

Agenţia Servicii Publice;

Institutul Naţional de Justiţie;

Consiliul Naţional pentru Asistenţa Juridică Garantată de Stat;

Centrul pentru Protecţia Datelor cu Caracter Personal;

Compania Naţională de Asigurări în Medicină;

Agenţia Medicamentului şi Dispozitivelor Medicale;

Agenţia de Guvernare Electronică;

Agenţia Relaţii Interetnice;

Biroul Naţional de Statistică;

Serviciul de Informaţii şi Securitate;

Serviciul Protecţie şi Pază de Stat;

Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie "Nicolae Testemiţanu".

În calitate de parteneri de implementare a prezentului Program pot participa: mediul academic, organizaţiile necomerciale/ale societăţii civile, autorităţile publice locale, organizaţiile internaţionale şi alţi parteneri de dezvoltare.

IX. PROCEDURI DE MONITORIZARE, EVALUARE ŞI RAPORTARE

100. Monitorizarea implementării Programului este un proces sistematic de colectare a informaţiei şi a datelor statistice despre progresul implementării acestuia, realizată de Cancelaria de Stat în colaborare cu instituţiile/autorităţile responsabile de implementare.

101. Pe durata implementării Programului vor fi realizate următoarele proceduri de monitorizare şi evaluare:

1. Monitorizare semestrială/anuală:

Instituţiile vor prezenta Cancelariei de Stat semestrial/anual un raport de monitorizare cu privire la implementarea acţiunilor din Plan, precum şi anual o notă analitică privind realizarea Programului.

2. Evaluare finală:

La finalizarea perioadei de implementare a documentului de politici publice va fi efectuată o evaluare finală pentru estimarea gradului de implementare a Programului şi a Planului de acţiuni, în ansamblu, prin prisma indicatorilor de impact. Instituţiile/autorităţile vor prezenta Raportul de evaluare pe domeniul de competenţă în adresa Cancelariei de Stat.

102. Ministerele şi alte autorităţi publice centrale, conform competenţelor, vor întreprinde măsurile ce se impun în vederea realizării obiectivelor Programului şi a Planului de acţiuni pentru implementarea acestuia şi vor prezenta Cancelariei de Stat informaţia privind gradul de realizare a acestuia, semestrial, până la 15 iulie, şi anual, până la 31 ianuarie, sau conform solicitării.

103. Realizările pentru fiecare obiectiv general şi specific vor fi prezentate de către instituţiile identificate, conform Planului. Anual, se vor prezenta date statistice privind implementarea indicatorilor de impact stabiliţi pentru fiecare obiectiv specific.

Anexă

la Programul naţional privind asigurarea respectării

drepturilor omului pentru anii 2024-2027

Planul de acţiuni

pentru implementarea Programului naţional privind asigurarea

respectării drepturilor omului pentru anii 2024-2027