Lege nr. 205 din 28.09.2012

PARLAMENTUL REPUBLICII MOLDOVA

L E G E

pentru aprobarea Strategiei de dezvoltare a societăţii civile

pentru perioada 2012-2015 şi a Planului de acţiuni pentru

implementarea Strategiei

nr. 205  din  28.09.2012

 (în vigoare 04.01.2013) 

Monitorul Oficial nr.1-5 art.4 din 04.01.2013

* * *

Parlamentul adoptă prezenta lege ordinară.

Art.1. – Se aprobă Strategia de dezvoltare a societăţii civile pentru perioada 2012-2015 şi Planul de acţiuni pentru implementarea Strategiei, prezentate în anexe.

Art.2. – (1) Guvernul, în cooperare cu organizaţiile nonguvernamentale, în termen de 4 luni:

– va institui structura responsabilă de cooperarea cu societatea civilă, care va întruni reprezentanţi ai executivului şi ai societăţii civile, pentru coordonarea şi monitorizarea implementării Strategiei şi a Planului de acţiuni;

– va prezenta Parlamentului proiectele de acte legislative prevăzute în Strategie.

(2) Structura responsabilă de cooperarea cu societatea civilă va prezenta Parlamentului anual, pînă la data de 31 martie, raportul privind executarea prevederilor Planului de acţiuni şi, respectiv, privind implementarea Strategiei.

Art.3. – Grupul de lucru pentru elaborarea Strategiei de dezvoltare a societăţii civile pentru perioada 2012-2015 şi a Planului de acţiuni pentru implementarea Strategiei, instituit prin Dispoziţia Preşedintelui Parlamentului DD/C-1 nr.10 din 9 februarie 2012, va monitoriza, alături de structura responsabilă de cooperarea cu societatea civilă instituită de Guvern, implementarea Strategiei şi a Planului de acţiuni.

Art.4. – Comisia juridică, numiri şi imunităţi va exercita controlul asupra executării prezentei legi.

Anexa nr.1

STRATEGIA

de dezvoltare a societăţii civile pentru perioada 2012-2015

Introducere

Dezvoltarea societăţii civile are o importanţă cheie pentru valorile fundamentale, democratice şi pluraliste ale oricărei ţări, dar şi pentru încurajarea implicării sociale a cetăţenilor în procesele de dezvoltare. Dezvoltarea sectorului asociativ reafirmă drepturile constituţionale ale cetăţenilor, inclusiv dreptul la libera asociere, libertatea întrunirilor şi libertatea de exprimare. Prin activităţile lor, cetăţenii contribuie la o dezvoltare cuprinzătoare, la îmbunătăţirea standardelor de trai şi a calităţii vieţii.

O asemenea contribuţie din partea sectorului asociativ la promovarea şi edificarea unei societăţi democratice implică necesitatea unei cooperări intense cu instituţiile statului. Acţiunile reciproce pot să contribuie semnificativ la progrese în diverse sfere sociale pentru a răspunde adecvat problemelor existente. Organizaţiile societăţii civile (OSC), ca parte integrantă a sistemului social, sînt o formă de exprimare a iniţiativelor cetăţeneşti, facilitînd astfel participarea activă în administrarea proceselor publice. Susţinerea societăţii civile reprezintă o modalitate de stimulare a coeziunii sociale şi de creare a capitalului social durabil. De asemenea, OSC posedă un potenţial economic înalt prin rolul lor de angajatori, contribuind astfel la diminuarea şomajului. Prin urmare, este în interesul Republicii Moldova să susţină dezvoltarea sectorului asociativ, să adopte politici şi un cadru favorabile activităţii acestuia – actor fundamental în promovarea democraţiei şi a valorilor democratice, partener vital în identificarea şi redresarea problemelor din diverse sfere sociale.

Strategia de dezvoltare a societăţii civile pentru perioada 2012-2015 (în continuare – Strategie) reflectă angajamentul Republicii Moldova de a consolida în mod sistematic condiţiile pentru dezvoltarea rapidă şi progresivă a societăţii civile. Fiind edificată pe principiile încrederii reciproce, parteneriatului, transparenţei, participării, nonpartizanatului politic, Strategia continuă eforturile demarate în cadrul strategiei precedente de dezvoltare a societăţii civile (perioada 2009-2011). Documentul a fost elaborat în parteneriat cu Consiliul Naţional al ONG din Republica Moldova, cu susţinerea financiară a Agenţiei SUA pentru Dezvoltare Internaţională (USAID), în cadrul Programului “Consolidarea societăţii civile în Moldova” (MCSSP), implementat de FHI 360.

Scopul Strategiei este crearea unui cadru favorabil pentru dezvoltarea unei societăţi civile active, capabile să contribuie progresiv la dezvoltarea democratică a Republicii Moldova, să stimuleze coeziunea ei socială şi să dezvolte capitalul ei social. Dat fiind faptul că nu există o definire general acceptată a termenului de “societate civilă”, în sensul prezentei Strategii este luată ca bază definiţia Organizaţiei Naţiunilor Unite: “entităţi nonprofit, grupuri voluntare de cetăţeni, organizate la nivel local, naţional şi internaţional pentru a scoate în evidenţă probleme de interes public. Totalmente orientate spre şi create de persoane cu interese comune, acestea realizează diverse servicii şi funcţii umanitare, reprezintă nevoile cetăţenilor în faţa structurilor guvernamentale, monitorizează implementarea politicilor şi a programelor şi susţin participarea sectorului civil la nivel comunitar”¹.

____________________

¹ http://www.ngo.bham.ac.uk/Definingfurther.htm

Documentul urmăreşte implementarea a trei obiective generale: (I) Consolidarea cadrului de participare a societăţii civile la elaborarea şi monitorizarea implementării politicilor publice; (II) Promovarea şi consolidarea durabilităţii financiare a societăţii civile; (III) Dezvoltarea spiritului civic activ şi a voluntariatului. În urma realizării Strategiei sînt preconizate următoarele rezultate: (I) Edificarea unui sistem eficient de participare a OSC la procesul decizional; (II) Instituirea mecanismelor adecvate pentru asigurarea viabilităţii financiare a OSC; (III) Înregistrarea unei creşteri semnificative a participării cetăţenilor în activităţile de voluntariat şi în procesele de dezvoltare a ţării.

1. Contextul şi factorii determinanţi ai Strategiei

Strategia continuă eforturile demarate în cadrul strategiei precedente de dezvoltare a societăţii civile (perioada 2009-2011), aprobată prin Hotărîrea Parlamentului nr.267-XVI din 11 decembrie 2008. Deşi planul de acţiuni al strategiei respective nu a fost aprobat, unele activităţi ce vizează dezvoltarea societăţii civile au fost implementate. Au fost elaborate şi adoptate modificări la Legea cu privire la asociaţiile obşteşti în partea ce ţine de statutul de utilitate publică. Pe lîngă Ministerul Justiţiei a fost creat un grup de lucru pentru modificarea legislaţiei necomerciale. Parlamentul Republicii Moldova a adoptat Legea cu privire la voluntariat, astfel iniţiind edificarea unui cadru favorabil pentru desfăşurarea activităţilor de voluntariat. A fost adoptată Legea cu privire la serviciile sociale, care recunoaşte asociaţiile obşteşti drept prestator de servicii sociale. A fost lansat Programul de granturi pentru OSC de tineret şi a fost elaborat cadrul legal respectiv. De asemenea, au fost elaborate indicaţii metodologice cu privire la particularităţile contabilităţii în organizaţiile necomerciale.

Factorii determinanţi ai Strategiei rezidă în numărul relativ mic de OSC raportat la 1000 de locuitori, proporţia mică a ONG active, nivelul scăzut de participare a OSC la procesul decizional, viabilitatea financiară diminuată a OSC, spiritul civic redus şi lipsa infrastructurii de voluntariat. O descriere mai detaliată a acestor factori este prezentată în secţiunile acestui capitol.

1.1. Societatea civilă din Republica Moldova: date generale

Actualmente în Republica Moldova sînt înregistrate peste 8200 de OSC. Majoritatea organizaţiilor înregistrate (aprox. 65%) sînt localizate în municipiul Chişinău, deşi această unitate teritorial-administrativă reprezintă doar aproximativ 25% din populaţia totală a ţării. Conform estimărilor, în regiunea transnistreană a Republicii Moldova sînt înregistrate peste 1000 de OSC, care contribuie, într-o anumită măsură, atît la reprezentarea intereselor cetăţenilor din regiune, cît şi la stabilirea de contacte între cele două maluri ale Nistrului. Republica Moldova are aproximativ 1,9 de OSC raportat la 1000 de locuitori, ceea ce reprezintă un anumit progres comparativ cu Ucraina (1,2) şi cu Federaţia Rusă (1,6). Însă acest număr este excesiv de mic în comparaţie cu alte ţări din regiune, inclusiv România (2,9), Macedonia (5,6), Ungaria (6,6), Croaţia (9,6)².

____________________

² Cifrele sînt aproximative şi au fost calculate în baza studiului 2010 NGO Sustainability Index, disponibil online la http://transition.usaid.gov/locations/europe_eurasia/dem_gov/ngoindex/reports/2011/2010complete_document.pdf

Conform estimărilor, doar circa 25% din numărul total al OSC sînt suficient de active şi dezvoltă diferite proiecte şi iniţiative³. Una din cauzele numărului redus de ONG active este lipsa unor surse de finanţare din interiorul ţării prin intermediul finanţărilor publice şi private, cît şi lipsa unor mecanisme de generare a veniturilor prin prestarea de servicii. În Republica Moldova a lipsit ca atare şi o politică clară de susţinere şi dezvoltare a sectorului asociativ.

____________________

³ Contact (2011). Studiul „Transparenţa şi durabilitatea financiară a organizaţiilor neguvernamentale din Moldova”, p.6. http://www.fhi360.md/files/Raportul_Studiu_de_Transparenta_si_durabilitatea_ONG_Final.pdf

În prezent, OSC din Republica Moldova activează în domenii foarte variate şi sînt implicate în diverse domenii. Analizînd situaţia în termeni cantitativi, constatăm că aproape jumătate dintre organizaţii lucrează fie în domeniul social, fie în cel al educaţiei. Fiecare a zecea organizaţie neguvernamentală lucrează în domeniul drepturilor omului, iar alte 7,4% – în sectorul de tineret. Preocupările faţă de mediul ambiant reprezintă domeniul de activitate pentru 6,5% dintre organizaţii, iar 4,3% sînt interesate de dezvoltarea economică. Mass-media constituie o preocupare pentru 3,4% dintre organizaţii. O evoluţie spectaculoasă în termeni cantitativi au înregistrat organizaţiile din domeniul dezvoltării comunitare⁴.

____________________

⁴ PNUD (2007). Studiu privind dezvoltarea organizaţiilor neguvernamentale din Republica Moldova, p.7-13. http://www.undp.md/publications/doc/Studiu_DSC.pdf

În linii generale, OSC din Republica Moldova activează pentru toate categoriile de cetăţeni. Totuşi, acestea desfăşoară activităţi orientate preponderent în beneficiul copiilor şi al tinerilor (60,3%). Persoanele în etate (bătrînii, pensionarii, veteranii) şi grupurile profesionale beneficiază de susţinerea a 17,8% şi, respectiv, 17% dintre organizaţii. În serviciul femeilor activează 4,6% dintre OSC, iar fiecare a zecea organizaţie neguvernamentală a declarat că instituţiile de stat sînt principalii lor beneficiari. De asemenea, o organizaţie din zece activează în beneficiul persoanelor socialmente defavorizate, iar 7,8% activează în folosul altor OSC. Asociaţiile acordă o atenţie mai mică categoriilor de persoane defavorizate. Astfel, doar 4,6% dintre organizaţii lucrează pentru persoanele cu dizabilităţi, 3% – pentru diverse tipuri de minorităţi şi 2,7% – pentru victimele diferitelor forme de abuz. În acelaşi timp, 7,8% dintre organizaţii activează pentru toţi cetăţenii⁵.

____________________

⁵ Ibid

Cadrul juridic al OSC nonprofit din Republica Moldova recunoaşte trei forme distincte de organizare: asociaţii obşteşti, fundaţii şi instituţii private. Legislaţia de bază include Legea cu privire la asociaţiile obşteşti (1996), Legea cu privire la fundaţii (1999) şi Codul civil (2002). Majoritatea copleşitoare a OSC din Republica Moldova sînt înregistrate în calitate de asociaţii obşteşti. Legea cu privire la asociaţiile obşteşti a fost modificată în anii 2007 şi, respectiv, 2010 pentru a o aduce în conformitate cu Codul civil şi a stabili reguli mai permisive pentru asociaţiile obşteşti în obţinerea statutului de utilitate publică. În total, 670 de OSC au deţinut statutul de utilitate publică în diferite perioade şi doar aproximativ 40% din aceste organizaţii revendică permanent statutul de utilitate publică. Numărul organizaţiilor din municipiul Chişinău care deţin statutul de utilitate publică oscilează în jurul a 170–190 de organizaţii. În anii 2010-2011, numărul de organizaţii din afara Chişinăului care deţin certificatul de utilitate publică a crescut pînă la 120-130.

1.2. Participarea societăţii civile la procesul decizional

Una dintre problemele actuale majore este înstrăinarea cetăţenilor faţă de procesul de guvernare. În acest context, ca şi în multe altele, societatea civilă constituie un element important al procesului democratic. Aceasta le oferă cetăţenilor o cale alternativă, alături de cea a partidelor politice şi de cea a lobby-urilor, de canalizare a opiniilor diverse şi de asigurare a unor interese variate în procesul de luare a deciziilor.

Participarea scăzută a societăţii civile la procesul decizional are la bază o serie de cauze, inclusiv carenţe de ordin legislativ privind asigurarea transparenţei decizionale, practici instituţionale defectuoase la nivelul APC (administraţiei publice centrale) şi APL (administraţiei publice locale), capacitatea redusă a OSC de a participa la procesul de luare a deciziilor, deficienţele sistemului educaţional privind cetăţenia democratică, nivelul social economic de dezvoltare şi, în consecinţă, lipsa unei clase de mijloc viguroase şi interesate în participarea publică, problemele de percepţie prin care participarea publică a ONG era privită drept implicare politică, lipsa de programe ale donatorilor, care ar fi stimulat mai activ participarea societăţii civile.

Deşi există un cadru legislativ consacrat transparenţei decizionale, o serie de prevederi sînt difuze. Legea privind transparenţa în procesul decizional⁶ nu prevede în mod expres publicarea proiectelor de decizii, împreună cu anunţul despre iniţierea elaborării acestora, pe paginile web ale autorităţilor APC, ceea ce creează confuzii la aplicare. Termenul-limită de cel mult 15 zile lucrătoare pentru prezentarea recomandărilor asupra proiectelor de decizii oferă autorităţilor APC posibilitatea de a stabili termene nejustificat de scurte şi astfel de a limita participarea părţilor interesate la procesul decizional. Similar, Regulamentul cu privire la procedurile de asigurare a transparenţei în procesul de elaborare şi adoptare a deciziilor⁷ (în continuare – Regulament), permite informarea discreţionară a societăţii civile de către autorităţile APC cu privire la proiectele de decizii iniţiate, evitarea informării obligatorii despre începerea elaborării tuturor proiectelor de decizii iniţiate. Regulamentul nu prevede includerea în dosar a recomandărilor parvenite de la societatea civilă, ceea ce duce la diminuarea încrederii cetăţeanului în acest proces. Regulamentul conţine prevederi difuze privind accesul la dosar şi la sinteza recomandărilor, ceea ce duce la plasarea selectivă a acestora pe paginile web ale autorităţilor APC⁸.

____________________

⁶ Legea nr. 239-XVI din 13 noiembrie 2008.

⁷ Aprobat prin Hotărîrea de Guvern nr.96 din 16 februarie 2010 cu privire la acţiunile de implementare a Legii nr.239-XVI din 13 noiembrie 2008 privind transparenţa în procesul decizional.

⁸ ADEPT (2011). Raport final de monitorizare a respectării transparenţei decizionale. Iulie – decembrie 2011, accesibil online la http://www.e-democracy.md/files/final-report-transparency-2011.pdf

Deşi au fost înregistrate progrese semnificative în aplicarea legislaţiei privind transparenţa decizională⁹, nu toate autorităţile s-au conformat prevederilor legislaţiei. Conform rapoartelor independente, o parte din paginile web ale autorităţilor APC nu aveau create rubrici speciale dedicate transparenţei decizionale. De asemenea, doar o parte din autorităţile APC au plasat pe paginile lor web oficiale regulile interne privind procedurile de informare, consultare şi participare la procesul de elaborare şi adoptare a deciziilor. În multe cazuri pe paginile web ale autorităţilor APC nu este plasată informaţia privind numele şi datele de contact ale persoanei responsabile cu consultarea publicului cu privire la procesul decizional. Nu toate proiectele de decizii sînt făcute publice, multe dintre acestea sînt postate fără indicarea datei şi a termenului-limită de prezentare a comentariilor. Majoritatea autorităţilor APC nu postează pe paginile lor web sinteza recomandărilor primite şi a deciziilor luate în legătură cu contribuţiile părţilor interesate. Rămîne o practică frecventă adoptarea în regim de urgentă a proiectelor în cadrul şedinţelor de guvern, fără informarea şi consultarea prealabilă a părţilor interesate¹⁰. La nivel local, există o pagină web în care sînt plasate doar deciziile adoptate (www.actelocale.md), nu şi proiectele de decizii, fapt ce ar facilita participarea OSC şi a constituenţilor acestora la procesul decizional.

____________________

⁹ Raport de monitorizare şi evaluare a realizării reformei administraţiei publice centrale în Republica Moldova, anul 2010, accesibil online la http://cancelaria.gov.md/lib.php?l=ro&idc=333&

¹⁰ ADEPT (2011). Raport final de monitorizare a respectării transparenţei decizionale. Iulie – decembrie 2011, accesibil online la http://www.e-democracy.md/files/final-report-transparency-2011.pdf

O altă cauză care determină diminuarea capacităţilor OSC este lipsa de suport la nivel naţional pentru asociaţiile care monitorizează implementarea politicilor publice şi contribuie activ la identificarea acţiunilor de optimizare a acestora. Deşi în ţările occidentale există numeroase practici pozitive de susţinere din resurse bugetare a ONG care desfăşoară activităţi şi programe de monitorizare a calităţii guvernării (“watchdog”), în Republica Moldova aceste practici încă nu au fost implementate. Punerea în aplicare a unor astfel de mecanisme ar contribui semnificativ la creşterea participării OSC la procesele de luare a deciziilor şi de monitorizare a implementării politicilor.

Dezvoltarea cooperării cu societatea civilă este o activitate complexă care implică o abordare intersectorială şi interinstituţională. Actualmente în Republica Moldova, la nivelul autorităţilor publice centrale, lipseşte o structură de coordonare a cooperării cu societatea civilă. Asemenea structuri există şi activează cu succes în mai multe state europene, inclusiv în Franţa, Marea Britanie, Ungaria, Macedonia, Slovacia, Cehia, Croaţia¹¹. Deşi au fost efectuaţi anumiţi paşi concreţi pentru a asigura un dialog permanent dintre autorităţile publice şi societatea civilă, instituţionalizarea acestei cooperări rămîne a fi problematică. Prin Hotărîrea de Guvern nr.11 din 19 ianuarie 2010 a fost creat Consiliul Naţional pentru Participare (CNP). Conform documentului, acesta urmează a fi asistat de Direcţia politici, planificare strategică şi asistenţă externă a Cancelariei de Stat. Această structură are o listă cuprinzătoare de atribuţii, însă capacităţi reduse pentru a asigura dialogul şi comunicarea permanentă cu societatea civilă.

____________________

¹¹ ECNL, ICNL (2011). European Practices on Implementation of Policy Documents and Liaison Offices that Support Civil Society Development. http://www.icnl.org/research/resources/ngogovcoop/paperpol.pdf

Pe de altă parte, sînt multe alte reţele de ONG care se ocupă de politici pentru dezvoltarea sectorului pe care îl reprezintă – Consiliul Naţional al ONG din Republica Moldova, Alianţa ONG active în domeniul Protecţiei Sociale a Copilului şi Familiei, Alianţa Organizaţiilor pentru Persoanele cu Dizabilităţi, Reţeaua ONG ce activează în domeniul HIV/SIDA, ITS şi narcomaniei, Alianţa Anticorupţie, Forul Organizaţiilor de Femei din Republica Moldova, Clubul Politic al Femeilor 50/50. Unele reţele au o experienţă semnificativă de colaborare cu ministerele de resort: de exemplu, Coaliţia pentru Promovarea Legii şi Activităţilor de Voluntariat şi Consiliul Naţional al Tineretului din Moldova au iniţiat politici de durată în parteneriat cu Ministerul Tineretului şi Sportului şi cu Ministerul Educaţiei.

1.3. Viabilitatea financiară a OSC

În Republica Moldova au fost înregistrate progrese limitate în implementarea mecanismelor financiare şi fiscale în favoarea OSC. Asigurarea viabilităţii financiare reprezintă un aspect esenţial în dezvoltarea sectorului asociativ din Republica Moldova, iar progresele înregistrare în ultima perioada sînt insuficiente pentru garantarea durabilităţii acestuia.¹² Pe parcursul implementării strategiei precedente de dezvoltare a societăţii civile (perioada 2009-2011) s-au înregistrat doar progrese limitate la capitolul politici fiscale pentru consolidarea societăţii civile, însă practic lipseşte un mediu favorabil pentru asigurarea durabilităţii financiare a OSC, inclusiv prin finanţare publică directă şi indirectă, filantropie privată, generare de venituri proprii.¹³

____________________

¹² Rezoluţiile Forumului ONG din 15-16 decembrie 2008, http://consiliulong.md/ro/forum/show/2

¹³ Rezoluţiile Forumului ONG din ediţia VI, 23-24 iunie 2011, Chişinău, http://consiliulong.md/ro/forum/show/8, şi Forumul ONG din Republica Moldova, ediţia a V-a, desfăşurat în perioada 15–16 decembrie 2008, la Chişinău, http://consiliulong.md/ro/forum/show/2, Centrul de Resurse pentru Drepturile Omului, CReDO (2011). Consolidarea financiară a societăţii civile prin introducerea mecanismului de direcţionare a unei părţi din impozit către organizaţiile necomerciale de utilitate publică.

OSC din Moldova sînt excesiv de dependente de sursele de finanţare din exterior. Conform studiilor în acest domeniu, bugetele organizaţiilor neguvernamentale provin, în proporţie de 80-95%, din resursele donatorilor externi¹⁴. Conform estimărilor, marea majoritate a resurselor financiare ale ONG se formează din granturi (92%), în timp ce serviciile oferite contra plată reprezintă 6% din bugetele organizaţiilor neguvernamentale, iar “alte surse”, cum ar fi cotizaţiile de membru sau donaţiile individuale, reprezintă doar aproximativ 2%¹⁵.

____________________

¹⁴ USAID (2011). 2010 NGO Sustainability Index, p.141.

¹⁵ Contact (2011). Studiul „Transparenţa şi durabilitatea financiară a organizaţiilor neguvernamentale din Moldova”, p.6.

Situaţia în Republica Moldova la acest capitol este alarmantă şi din perspectivă regională. În comparaţie cu situaţia în ţările din regiune, Moldova este ţara avînd cea mai mare dependenţă de sursele de finanţare din exterior. Astfel, conform unor studii privind durabilitatea financiară a ONG în mai multe ţări europene, inclusiv România, Polonia, Ungaria, Cehia şi Slovacia, marea majoritate a resurselor financiare ale ONG, aproximativ 43%, se formează din modalităţi de generare a veniturilor proprii, inclusiv din cotizaţii de membru, activităţi economice, servicii contra plată, venitul generat de investiţii. În ţările menţionate, suportul sectorului public se poziţionează de asemenea ca o sursă semnificativă de venit şi constituie aproximativ 35%. Această categorie este urmată de surse ce rezultă din filantropia privată (22%), inclusiv din facilităţile fiscale pentru agenţii economici privaţi, facilităţile fiscale individuale, contribuţia voluntarilor¹⁶.

____________________

¹⁶ ICNL (2005). Laws and Other Mechanisms for Promoting NGO Financial Stability, p.2.

Sursele interne de autofinanţare sînt insuficient de dezvoltate şi valoarea celor existente este redusă. Experienţa internaţională demonstrează că sînt necesare mai multe mecanisme şi instrumente de stimulare a durabilităţii financiare a societăţii civile. Experienţa ţărilor din regiune şi a democraţiilor avansate demonstrează că este necesară instituirea unui climat favorabil pentru punerea în aplicare a celor trei seturi de mecanisme pentru asigurarea viabilităţii financiare ale OSC: (I) finanţarea publică directă şi indirectă – facilităţi/scutiri fiscale, granturi, subsidii bugetare, granturi pentru anumite scopuri de utilitate publică, contracte pentru prestarea unor servicii sociale; (II) filantropia privată – facilităţi fiscale pentru donatori, inclusiv prin deducerea donaţiilor, direcţionarea unui procent din impozitul pe venit al contribuabililor şi (III) generarea de venituri – instituirea unui mediu favorabil pentru desfăşurarea activităţilor economice, facilitarea fiscală a activităţilor de antreprenoriat social etc.

La momentul actual, în cadrul a două ministere există practici pozitive de finanţare publică directă a OSC. Astfel, în cadrul Ministerului Mediului funcţionează Fondul Ecologic care are menirea să colecteze resurse şi să susţină măsurile de protecţie a mediului şi de reconstrucţie a ecosistemelor, inclusiv prin acordarea de sprijin financiar organizaţiilor ecologiste neguvernamentale în baza unui program special de granturi pentru proiectele destinate protecţiei mediului înconjurător¹⁷. În mod similar, în cadrul Ministerului Tineretului şi Sportului au fost iniţiate cu succes programe de susţinere a programelor şi proiectelor de tineret desfăşurate de către OSC de tineret¹⁸.

____________________

¹⁷ Hotărîrea de Guvern nr.988 din 21 septembrie 1998.

¹⁸ Hotărîrea de Guvern nr.1213 din 27 decembrie 2010.

Dintre mecanismele de promovare a filantropiei private, în prezent funcţionează, doar parţial, deducerea donaţiilor. Studiile anterioare au demonstrat că impactul bugetar al mecanismului de filantropie procentuală este nesemnificativ. Efectele pozitive în urma aplicării politicilor menţionate sînt multiple, inclusiv accesibilitatea şi interesul mai mare din partea societăţii civile¹⁹.

____________________

¹⁹ Centrul de Resurse pentru Drepturile Omului,CReDO (2011). Consolidarea financiară a societăţii civile prin introducerea mecanismului de direcţionare a unei părţi din impozit către organizaţiile necomerciale de utilitate publică.

În principiu, organizaţiile necomerciale pot desfăşura activităţi economice auxiliare prevăzute de statutele acestora. Această prevedere nu este aplicată în practică din diverse motive, inclusiv datorită faptului că OSC nu cunosc modalităţi practice de aplicare, dar şi din cauza reticenţei autorităţilor. Sectorul necomercial este tratat în Republica Moldova la fel ca organizaţiile comerciale, lipsesc standardele naţionale de contabilitate şi exigenţele relevante de raportare pentru OSC, care ar permite sporirea gradului de cunoaştere de către societate a activităţii organizaţiilor necomerciale.

Dezvoltarea sectorului asociativ este strîns legat de responsabilitatea organizaţiilor neguvernamentale din punctul de vedere al evidenţei contabile, al respectării obligaţiunilor fiscale, al raportării financiare şi de asigurarea transparenţei activităţilor desfăşurate. Analizînd situaţia actuală, putem constata unele impedimente în responsabilizarea organizaţiilor neguvernamentale: absenţa standardelor naţionale de contabilitate pentru ONG, raportare financiară dificilă, similară agenţilor economici, organizaţii neguvernamentale care nu ţin evidenţa contabilă şi nu o raportează conform legislaţiei în vigoare. Standardele actuale de contabilitate reflectă esenţa sectorului comercial şi nu evidenţiază informaţia clară despre rezultativitatea şi eficienţa activităţilor OSC pentru beneficiarii acestora²⁰.

____________________

²⁰ Centrul de Resurse pentru Drepturile Omului, CReDO (2010). Evaluarea impactului modificărilor legislative referitoare la utilitatea publică asupra organizaţiilor obşteşti.

1.4. Spiritul civic şi voluntariatul

Prima cauză a spiritului civic redus este lipsa infrastructurii de voluntariat. A doua cauză rezidă în accesul insuficient al copiilor şi al tinerilor la servicii de educaţie nonformală de calitate, precum şi la oportunităţi de participare la viaţa socială.

Atitudinea faţă de voluntariat este un aspect important, deoarece societatea moldovenească nu sesizează importanţa activităţilor de interes public neremunerate. Motivele pentru care cetăţenii nu se implică în acţiuni de voluntariat ţin, pe de o parte, de anumite aspecte materiale, de valori, fiind legate de insuficienţa informaţiei, iar pe de altă parte, de neimplicarea activă a ministerelor de resort în implementarea prevederilor Legii voluntariatului şi neajustarea cadrului legal conex acestei legi.

Un alt motiv de neimplicare a cetăţenilor este lipsa elementelor structurale de bază ale unei infrastructuri de voluntariat – cum ar fi centre de voluntariat, reţele de instituţii gazdă şi reţele de firme din business – care să suporte toate tipurile de voluntariat. Această situaţie se datorează lipsei de viziune şi de resurse a actorilor implicaţi (autorităţi publice, societatea civilă şi business) şi faptului că autorităţile publice nu iniţiază parteneriate reale pentru dezvoltarea sectorului de voluntariat.

Lipsa de informaţie şi de implicare în activităţi de voluntariat face ca autorităţile publice, de multe ori şi societatea civilă, să nu conştientizeze cu adevărat importanţa voluntariatului, cu toate că activitatea de voluntariat este recunoscută ca un factor important de compensare a insuficienţei acţiunilor guvernamentale sau a lipsei de funcţionalitate a pieţelor de servicii, care de asemenea compensează deficitul bugetar, reduce cheltuielile statului, contribuie la descentralizarea şi debirocratizarea procesului de prestare a serviciilor, produce efecte pozitive vizibile asupra mediului economic şi mediului infracţional²¹.

____________________

²¹ TDV (2012). Studiul „Infrastructura voluntariatului corporativ în Republica Moldova: potenţial şi cale de urmat”, p.7-9, disponibil online la http://tdvmoldova.wordpress.com/biblioteca-virtuala/

O altă cauză a spiritului civic redus este accesul insuficient al copiilor şi tinerilor la o educaţie de calitate, inclusiv la educaţia nonformală pentru cetăţenia democratică, activismul social şi participarea în procesul decizional. Educaţia sistematică pentru cetăţenia democratică activă, care afectează gradul de informare al persoanelor, formarea opiniei publice şi adoptarea unor valori democratice, implică cooperarea dintre instituţiile de învăţămînt, societatea civilă şi mass-media. Actualmente există lacune evidente în programele sistemului de învăţămînt din Republica Moldova în ceea ce priveşte promovarea de valori, atitudini, cunoştinţe şi abilităţi necesare pentru participarea activă a cetăţenilor în procesele democratice la nivel politic şi social.

În anul 2009, în Republica Moldova a fost desfăşurată o evaluare a educaţiei nonformale (ENF) pentru a estima contribuţia acesteia în dezvoltarea activismului civic al tinerilor şi dezvoltarea abilităţilor şi competenţelor pentru o tranziţie uşoară spre adolescenţă. Constatările evaluărilor asupra valorii educaţiei nonformale sînt încurajatoare. Cu toate acestea studiul relevă şi anumite probleme şi provocări. Tinerii din localităţile rurale, grupurile etnice minoritare şi tinerii cu dizabilităţi sînt prea frecvent excluşi de la participarea în activităţile educaţiei nonformale deoarece nu dispun de informaţie, de acces la infrastructură, precum transportul sau contactele cu instituţiile care oferă asemenea activităţi şi servicii. Lipseşte un sistem robust de certificare care ar face ca educaţia nonformală să devină un instrument eficient pentru mulţi tineri, fără a-i compromite flexibilitatea şi adaptabilitatea. Dependenţa excesivă de finanţarea externă poate submina durabilitatea programelor. Evaluarea activităţilor de educaţie nonformală creează dificultăţi deoarece aceste activităţi sînt diverse şi difuze – există diverse variaţii şi diverse termene, acţiuni şi rezultate care îngreunează procesul de evaluare.

2. Principiile cooperării dintre autorităţi şi societatea civilă în contextul Strategiei

Reprezentanţii OSC şi ai autorităţilor publice împărtăşesc aceleaşi valori şi se conduc de următoarele principii în procesul de cooperare:

Activism civic şi implicare

Prin activism civic, în acest context, se subînţelege participarea din proprie iniţiativă a cetăţenilor la viaţa publică şi la procesul de soluţionare a problemelor în cadrul comunităţii locale, ceea ce reprezintă o componentă esenţială a unei societăţi democrate. Autorităţile publice susţin activitatea civică prin crearea unui cadru legal favorabil, prin informarea opiniei publice despre activităţile lor, prin implicarea OSC în procesul de planificare şi de implementare a deciziilor.

Încredere

O societate deschisă şi democratică se bazează pe interacţiunea onestă între actorii din toate sectoarele – public, privat şi nonprofit. Deşi ONG şi autorităţile publice au de jucat roluri diferite, obiectivul comun de a îmbunătăţi vieţile oamenilor poate fi atins în mod satisfăcător doar dacă se bazează pe încredere, ceea ce implică transparenţă, respect şi încredere reciprocă.

Parteneriat

Parteneriatele dintre OSC şi autorităţile publice permit implicarea activă şi stabilirea responsabilităţilor astfel încît problemele din societate să fie soluţionate cît mai eficient. Funcţionarea instituţiilor publice în mod transparent creează şi cultivă o mai mare încredere a cetăţenilor şi reconfirmă legitimitatea acestor instituţii. Autorităţile publice înţeleg importanţa implicării OSC în soluţionarea problemelor comunităţilor locale, contribuind la dezvoltarea mecanismelor de colaborare existente.

Responsabilitate, transparenţă şi răspundere

Acţionînd în interes public, atît OSC, cît şi autorităţile publice manifestă deschidere, responsabilitate şi răspundere pentru activităţile desfăşurate şi pentru utilizarea resurselor.

Independenţa politică a iniţiativelor civice

OSC promovează principiul nonpartizanatului, care înseamnă nealinierea la nicio ideologie sau politică de partid, păstrarea unei atitudini civice responsabile, susţinînd pluralitatea de opţiuni politice şi ideologice, fiind libere şi independente în stabilirea scopurilor, în luarea deciziilor şi în desfăşurarea activităţilor.

Dezvoltarea durabilă şi echilibrată

În activităţile lor şi în cadrul cooperării, OSC şi autorităţile publice pornesc de la principiul dezvoltării durabile şi echilibrate.

Egalitatea de oportunităţi

Autorităţile publice au ca scop respectarea oportunităţilor egale pentru toţi cetăţenii întru realizarea drepturilor fundamentale ale omului. Prin modul său de a fi, OSC verbalizează necesităţile şi interesele diferitelor grupuri sociale, în mod particular ale celor defavorizate şi marginalizate: populaţia săracă, femeile, populaţia de etnie romă, persoanele cu dizabilităţi şi alte grupuri sociale. Coeziunea socială, ca prioritate a acestei Strategii, poate fi atinsă în cazul în care principiile egalităţii şi nediscriminării vor fi respectate.

3. Obiectivele generale şi specifice ale Strategiei

Strategia este elaborată pentru a crea un cadru comun pentru toate eforturile de dezvoltare a societăţii civile în Republica Moldova prin acţiuni realiste şi concrete.

Scopul

Strategia are ca scop crearea unui cadru favorabil pentru dezvoltarea societăţii civile active, capabile să contribuie progresiv la dezvoltarea democratică a Republicii Moldova, să stimuleze coeziunea ei socială şi să dezvolte capitalul ei social.

Obiective generale

1. Consolidarea cadrului de participare a societăţii civile la elaborarea şi monitorizarea implementării politicilor publice.

2. Promovarea şi consolidarea durabilităţii financiare a societăţii civile.

3. Dezvoltarea spiritului civic activ şi a voluntariatului.

Obiectiv general 1. Consolidarea cadrului de participare a societăţii civile la elaborarea şi monitorizarea implementării politicilor publice

Implementarea acestui obiectiv va fi posibilă prin realizarea a 3 obiective specifice.

Primul obiectiv specific vizează dezvoltarea mecanismului instituţional de colaborare între instituţiile statului şi societatea civilă în procesele de elaborare, monitorizare şi de evaluare a politicilor publice. Urmînd bunele practici din ţările occidentale, autorităţile vor institui la nivelul Guvernului structura responsabilă de cooperarea cu societatea civilă. Va fi consolidată cooperarea dintre Parlament şi societatea civilă.

Al doilea obiectiv specific ţine de consolidarea capacităţilor de participare a autorităţilor publice şi OSC în procesul de elaborare şi monitorizare a implementării politicilor publice. Vor fi desfăşurate activităţi comune de instruire şi programe de stimulare a participării OSC în procesul decizional.

Prin intermediul celui de-al treilea obiectiv specific va fi îmbunătăţit cadrul legal în domeniul transparenţei decizionale. De asemenea, vor fi îmbunătăţite mecanismele existente şi adoptate noi măsuri de garantare a transparenţei activităţii atît a ramurii legislative, cît şi a celei executive la toate nivelele. Vor fi coroborate politicile conexe cu dezideratul participării la procesele politice din ţară. Vor fi create şi valorificate noi mecanisme consolidate de participare a OSC la procesul de luare a deciziilor.

Obiective specifice

1.1. Dezvoltarea mecanismelor instituţionale de colaborare între autorităţile publice şi societatea civilă

Implementarea acestui obiectiv specific este imperativă pentru a îmbunătăţi condiţiile de participare a OSC în procesele decizionale. Crearea structurii responsabile de cooperarea cu societatea civilă va fortifica relaţia dintre Guvern şi OSC. De asemenea, modificarea concepţiei de cooperare între Parlament şi societatea civilă va consolida cooperarea dintre autoritatea legislativă şi OSC.

Activităţi

1.1.1. Elaborarea cadrului legal şi instituirea, la nivelul Guvernului, a structurii responsabile de cooperarea cu societatea civilă.

1.1.2. Consolidarea mecanismului de cooperare dintre Parlament şi societatea civilă.

1.2. Consolidarea capacităţilor funcţionarilor de stat şi ale OSC de colaborare în procesul de elaborare şi monitorizare a implementării politicilor publice

Participarea societăţii civile în procesele decizionale depinde în mare măsură de capacităţile autorităţilor de a asigura cooperarea în acest domeniu. Organizarea de instruiri comune ale reprezentanţilor autorităţilor publice şi ai OSC în domeniul transparenţei decizionale va consolida relaţia dintre instituţiile statului şi societatea civilă şi va contribui implicit la sporirea participării OSC în procesul decizional.

Activităţi

1.2.1. Instruirea adecvată a persoanelor responsabile de asigurarea transparenţei decizionale la toate nivele şi a reprezentanţilor OSC.

1.2.2. Organizarea evenimentelor de stimulare a participării OSC, mass-media şi autorităţilor publice la procesele decizionale.

1.3. Îmbunătăţirea mecanismelor existente şi adoptarea unor noi măsuri de garantare a transparenţei activităţii atît a ramurii legislative, cît şi a celei executive de toate nivelele, de la Parlament şi Guvern pînă la consiliile raionale, locale şi primării

Acest obiectiv este complementar iniţiativelor precedente, promovînd realizarea unui set de măsuri care să asigure participarea OSC atît la nivel central, cît şi local. Eliminarea carenţelor de ordin legislativ privind asigurarea transparenţei decizionale, coroborarea politicilor conexe cu dezideratul transparenţei decizionale sînt extrem de importante pentru a asigura participarea plenară a OSC la procesul decizional. Actualizarea şi utilizarea informaţiei privind părţile interesate, împreună cu utilizarea metodelor novatoare de promovare a participării, reprezintă catalizatori suplimentari ai participării OSC la procesele decizionale. Pentru a impulsiona participarea activă a OSC locale se impune crearea unor platforme de publicare a proiectelor de decizii la nivel local. De asemenea, sînt necesare eforturi pentru a promova participarea persoanelor cu dizabilităţi la procesul decizional.

Activităţi

1.3.1. Modificarea legislaţiei de bază şi a celei conexe pentru a elimina carenţele în domeniul asigurării transparenţei decizionale.

1.3.2. Crearea, la nivel naţional, a mecanismelor novatoare de promovare a participării OSC la procesul decizional.

1.3.3. Crearea, la nivel local, a mecanismelor care să permită accesibilitatea informaţiei privind proiectele de decizii, sintezele recomandărilor şi participarea OSC la procesul decizional.

1.3.4. Promovarea participării persoanelor cu dizabilităţi la procesul decizional.

Obiectiv general 2. Promovarea şi consolidarea durabilităţii financiare a societăţii civile

Acest obiectiv general se va realiza prin implementarea a 4 obiective specifice.

Primul obiectiv ţine de încurajarea participării cetăţenilor şi a sectorului privat pentru susţinerea societăţii civile. Urmînd practicile pozitive ale mai multor ţări din regiune, inclusiv ale Ungariei, României, Slovaciei, Lituaniei, Poloniei, autorităţile publice centrale vor institui un cadru de susţinere fiscală mai favorabil OSC prin filantropia procentuală şi facilităţile fiscale pentru activităţi economice.

Prin intermediul celui de-al doilea obiectiv, instituţiile statului vor consolida accesul şi participarea societăţii civile la implementarea politicilor de stat prin intermediul contractării sociale. În baza Legii cu privire la serviciile sociale vor fi adoptate regulamente corespunzătoare şi vor fi consolidate capacităţi la nivelul APC şi APL, fapt care va permite accesul efectiv al OSC la contractele sociale.

Al treilea obiectiv este dedicat creării mecanismelor pentru susţinerea OSC de către stat. Armonizarea politicilor de finanţare a OSC şi examinarea mecanismelor instituţionale suplimentare de susţinere a OSC vor contribui semnificativ la sporirea durabilităţii financiare a ONG.

Al patrulea obiectiv vizează transparenţa financiară şi responsabilitatea societăţii civile. Vor fi valorificate standardele naţionale de contabilitate şi raportare financiară. Instituţiile statului vor examina posibilităţile de amnistiere condiţionată şi repunere în legalitate a OSC care au avut sisteme defectuoase de evidenţă contabilă. OSC vor promova activ şi vor aplica Codul de etică şi de conduită a organizaţiilor necomerciale.

Obiective specifice

2.1. Încurajarea participării cetăţenilor şi a sectorului privat pentru susţinerea societăţii civile

Acest obiectiv specific reprezintă elementul-cheie al întregii strategii de asigurare a durabilităţii financiare a societăţii civile. Implementarea acestor activităţi serveşte drept un adevărat indicator privind implementarea politicilor de asigurare a durabilităţii financiare a OSC. Prin instituirea filantropiei procentuale, autorităţile publice vor crea un mecanism suplimentar şi complementar de generare a veniturilor OSC. Acest instrument va fi accesibil doar pentru OSC care deţin statutul de utilitate publică. Va fi eficientizat mecanismul existent de generare a donaţiilor prin deducere din venitul impozabil al persoanelor fizice şi juridice. Autorităţile vor asigura facilităţi pentru întreprinderile sociale care activează în beneficiul persoanelor socialmente defavorizate. De asemenea, vor fi întreprinse eforturi pentru a facilita transferul de cunoştinţe şi deprinderi în domeniul voluntariatului sau prin recunoaşterea unor cheltuieli care s-au soldat cu susţinerea unor activităţi ale OSC.

Activităţi

2.1.1. Asigurarea dreptului la direcţionarea unei părţi din impozitul pe venit (2%) al persoanei fizice sau juridice către organizaţiile necomerciale deţinătoare de statut de utilitate publică.

2.1.2. Eficientizarea mecanismului de deducere a donaţiilor şi extinderea acestui mecanism pentru persoanele fizice.

2.1.3. Eliminarea restricţiilor pentru desfăşurarea activităţilor economice, cu condiţia respectării legislaţiei în vigoare.

2.1.4. Valorificarea antreprenoriatului social şi instituirea de facilităţi corespunzătoare.

2.2. Sporirea accesului şi a participării societăţii civile la implementarea politicilor de stat prin intermediul contractării sociale

Acest obiectiv specific este complementar obiectivului specific precedent, asigurînd accesul OSC la contractele sociale. Vor fi adoptate regulamente corespunzătoare la nivelul APC şi APL, fapt ce va permite accesul efectiv al OSC la contractele sociale. Identificarea bunelor practici în acest domeniu şi dezvoltarea capacităţilor autorităţilor care implementează contractarea socială vor asigura eficientizarea acestui mecanism.

Activităţi

2.2.1. Elaborarea mecanismului de contractare directă a serviciilor şi lucrărilor publice de către OSC.

2.2.2. Dezvoltarea capacităţilor autorităţilor care implementează contractarea socială.

2.2.3. Promovarea bunelor practici în contractarea socială.

2.3. Crearea mecanismelor pentru susţinerea OSC de către stat

Acest obiectiv specific reprezintă chintesenţa durabilităţii financiare a societăţii civile. Consolidarea accesului la fonduri şi programe de finanţare publică, evaluarea posibilităţilor de instituire a unui Fond naţional de susţinere a societăţii civile şi de transferare a unei părţi din încasările din loterie către OSC din Republica Moldova constituie elemente de bază pentru asigurarea durabilităţii OSC.

Activităţi

2.3.1. Asigurarea accesului OSC la fondurile şi programele de finanţare publică prin extinderea şi/sau îmbunătăţirea mecanismelor existente şi identificarea unor instrumente suplimentare.

2.3.2. Promovarea propunerilor de amendare a politicii bugetar-fiscale pe termen mediu în vederea instituirii mecanismelor de plată a (scutire de) TVA pentru OSC deţinătoare de statut de utilitate publică la procurarea de bunuri şi servicii.

2.3.3. Introducerea unor mecanisme instituţionale suplimentare pentru susţinerea OSC (fonduri specializate şi/sau Fondul naţional de susţinere a societăţii civile).

2.4. Promovarea transparenţei şi a responsabilităţii societăţii civile

Promovarea transparenţei şi a responsabilităţii societăţii civile este necesară pentru ridicarea legitimităţii OSC în societate şi pentru consolidarea încrederii societăţii faţă de utilizarea fondurilor publice şi a donaţiilor direcţionate organizaţiilor. Promovarea standardelor naţionale de contabilitate şi raportare financiară pentru OSC este necesară pentru că rezultatele activităţii OSC sînt diferite de cele ale sectorului comercial. În sectorul comercial se evidenţiază profitul şi dividendele plătite acţionarilor. În sectorul necomercial, rezultatul activităţii este beneficiul public şi social realizat, dar şi valoarea şi eficienţa resurselor financiare utilizate. Prin urmare, sînt necesare rapoartele de activitate, rapoartele privind executarea bugetelor, rapoartele referitoare la veniturile, cheltuielile şi circulaţia mijloacelor. Această diferenţă fundamentală poate fi rezolvată doar prin crearea standardului necomercial de contabilitate. Standardele necomerciale de contabilitate există în multe ţări, spre exemplu: în SUA, Spania, Cehia, Marea Britanie. Introducerea unei perioade de graţiere pentru ONG este necesară pentru a aduce în spaţiul legal organizaţiile care, din diverse considerente, nu s-au conformat rigorilor raportării. Promovarea Codului de etică prevede impulsionarea promovării standardelor de autoorganizare a OSC. Codul de etică şi conduită a fost aprobat de Forumul ONG încă în anul 2008 şi revigorat prin rezoluţia Forumului OSC din anul 2010. Forumul a invitat OSC să-şi declare aderenţa la acest Cod şi să promoveze aplicarea activă a Codului. Consiliul ONG a fost împuternicit să interpreteze şi să pună în aplicare prevederile Codului.

Activităţi

2.4.1. Ajustarea standardelor naţionale de contabilitate şi raportare financiară pentru activitatea OSC.

2.4.2. Introducerea unei perioade de graţie a OSC pentru a se conforma standardelor de contabilitate fără a fi supuse amenzilor sau penalităţilor pentru omiterile anterioare.

2.4.3. Promovarea Codului de etică şi conduită a organizaţiilor necomerciale.

2.4.4. Edificarea unui cadru favorabil dezvoltării societăţii civile.

Obiectiv general 3. Dezvoltarea spiritului civic activ şi a voluntariatului

Acest obiectiv va fi realizat prin intermediul a 3 obiective specifice.

Primul obiectiv specific ţine de ajustarea cadrului legislativ în domeniul voluntariatului, dar şi a legislaţiei conexe, în conformitate cu standardele europene şi internaţionale. Al doilea obiectiv specific este complementar acestor eforturi prin realizarea infrastructurii de voluntariat. Al treilea obiectiv specific rezidă în promovarea educaţiei civice şi a educaţiei nonformale.

Beneficiile aduse de voluntariat vizează folosirea resurselor umane, materiale şi financiare implicate în voluntariatul corporativ, care pot îndeplini cererea tot mai mare de furnizare a unor servicii sociale esenţiale. Voluntariatul contribuie la promovarea democraţiei, a nediscriminării şi a egalităţii şanselor; la punerea în practică a valorilor europene ale solidarităţii, toleranţei şi diversităţii; la creşterea responsabilităţii civice, a participării şi a interacţiunii în societate; la promovarea schimbării şi dezvoltării prin identificarea şi receptivitatea la nevoile comunităţii; la dezvoltarea unei societăţi unitare prin integrare şi includere socială, generare de încredere şi solidaritate; la creşterea legăturilor sociale şi a coeziunii sociale; la dezvoltarea capitalului social; la creşterea bunăstării în comunităţi şi în societate; la reducerea sărăciei.

Promovarea cetăţeniei democratice şi a principiilor de participare în sistemul educaţional şi în mass-media este esenţială pentru dezvoltarea unei generaţii active, capabile să se asocieze pentru promovarea interesului public. Vor fi evaluate programele educaţionale din perspectiva transparenţei decizionale, a accesului la informaţie, a participării şi a calităţii de predare. Autorităţile publice vor promova implicarea mass-media în procesul de facilitare a transparenţei decizionale. Totodată, educaţia nonformală contribuie semnificativ la dezvoltarea spiritului civic activ. Beneficiile educaţiei nonformale rezidă în dezvoltarea unor abilităţi fundamentale pentru participarea şi integrarea în viaţa socială, în particular pentru persoanele defavorizate şi marginalizate. De asemenea, educaţia nonformală, prin metodele participative utilizate, contribuie la promovarea coeziunii sociale, a toleranţei şi la dezvoltarea capitalului social.

Obiective specifice

3.1. Ajustarea cadrului normativ de bază şi a celui conex în conformitate cu recomandările europene, cu Legea voluntariatului şi cu Regulamentul de aplicare a Legii voluntariatului

Modificarea cadrului legislativ şi instituţional în corespundere cu standardele internaţionale în domeniul voluntariatului reprezintă o precondiţie esenţială pentru consolidarea spiritului civic activ. Aceasta va duce la realizarea drepturilor voluntarilor şi la valorificarea beneficiilor pe care le poate aduce voluntariatul. Totodată, sînt necesare mecanisme de stimulare a diverselor forme de voluntariat.

Activităţi

3.1.1. Ajustarea cadrului normativ de bază în conformitate cu standardele internaţionale şi cele europene din domeniul voluntariatului.

3.1.2. Crearea mecanismelor necesare ajustării cadrului normativ conex, pentru a fi în concordanţă cu recomandările europene, cu Legea voluntariatului şi cu Regulamentul de aplicare a Legii voluntariatului.

3.2. Promovarea voluntariatului prin intermediul principalelor structuri naţionale ale infrastructurii de voluntariat

Acest obiectiv specific este indispensabil pentru realizarea efectivă a activităţilor de voluntariat. Crearea principalelor structuri naţionale ale infrastructurii de voluntariat va face posibilă extinderea practicilor de voluntariat la nivel regional şi local. Realizarea de campanii naţionale de sensibilizare şi promovare a beneficiilor potenţiale ale voluntariatului va contribui semnificativ la dezvoltarea spiritului de voluntariat la nivel naţional. Elaborarea şi valorificarea programei de bază în domeniul voluntariatului pentru studenţi şi coordonatorii de voluntari vor permite asigurarea unui cadru durabil pentru această activitate.

Activităţi

3.2.1. Crearea principalelor structuri ale infrastructurii de voluntariat şi planificarea măririi numărului acestora.

3.2.2. Promovarea educaţiei în spiritul voluntariatului.

3.2.3. Realizarea bazei naţionale de date privind voluntariatul.

3.2.4. Promovarea beneficiilor potenţiale ale voluntariatului.

3.3. Promovarea educaţiei civice

Autorităţile publice centrale şi OSC vor promova activ educaţia nonformală. Instituirea unui sistem de validare a educaţiei nonformale va contribui la creşterea eficienţei acestui instrument. Prin susţinerea iniţiativelor OSC în acest domeniu şi asigurarea accesibilităţii informaţiei vor fi asigurate oportunităţi de instruire şi integrare efectivă în societate a grupurilor socialmente defavorizate.

Activităţi

3.3.1. Evaluarea curriculei “Educaţia civică” din perspectiva transparenţei decizionale, a accesului la informaţie, a participării şi a calităţii de predare.

3.3.2. Promovarea implicării mass-mediei în procesul de facilitare a transparenţei decizionale.

3.3.3. Instituirea unui sistem solid de recunoaştere a educaţiei nonformale.

3.3.4. Promovarea educaţiei civice nonformale, inclusiv în rîndul persoanelor cu dizabilităţi.

4. Procesul de implementare, monitorizare şi evaluare a Strategiei

În procesul implementării Strategiei de dezvoltare a societăţii civile din Republica Moldova pentru anii 2012-2015 va fi efectuată monitorizarea periodică a realizării acţiunilor şi evaluarea rezultatelor obţinute pentru ca, după caz, să fie operate modificările necesare.

Procesul de implementare a Strategiei, şi în special a Planului de acţiuni, va fi coordonat de către structura responsabilă de cooperarea cu societatea civilă, care va întruni reprezentanţi din partea executivului şi reprezentanţi din partea societăţii civile. Ministerele relevante vor prezenta rapoarte către structura responsabilă de cooperarea cu societatea civilă, în baza cărora această structură va prezenta Parlamentului anual, pînă la data de 31 martie, rapoarte privind executarea prevederilor Planului de acţiuni şi ale Strategiei.

Monitorizarea implementării Strategiei din partea societăţii civile se va realiza prin intermediul a cîtorva instrumente. Primul instrument va fi reprezentat de Grupul de lucru actual, creat printr-o dispoziţie a Preşedintelui Parlamentului şi care a fost implicat în elaborarea Strategiei. Acesta se va exprima asupra implementării Strategiei şi a Planului de acţiuni. Al doilea instrument presupune audierile şi discuţiile, în cadrul cărora vor fi formulate concluzii şi recomandări, ce vor fi examinate în cadrul şedinţei comisiei parlamentare specializate care, la rîndul ei, după audierile necesare ale Grupului de lucru şi ale instituţiilor responsabile pentru implementarea Strategiei şi a Planului de acţiuni, va adopta un aviz pe marginea dezbaterilor. Anual, vor fi organizate dezbateri în plenul Parlamentului pentru a examina progresele înregistrate în implementarea Strategiei, aceasta reprezentînd un al treilea element de monitorizare a Strategiei.

Procesul de monitorizare şi evaluare va fi încheiat odată cu evaluarea finală a rezultatelor obţinute după cei patru ani de implementare.

Pentru asigurarea implementării Strategiei, OSC vor elabora rapoarte anuale independente şi le vor prezenta autorităţilor publice vizate, iar Parlamentul şi Guvernul vor asigura accesul OSC la informaţia care vizează realizarea prevederilor Strategiei. Totodată, OSC vor asista autorităţile publice, prin toate mijloacele disponibile, în activitatea de implementare şi coordonare a acţiunilor Strategiei.

5. Implicaţii financiare

Implementarea Strategiei presupune o serie de costuri şi cheltuieli financiare necesare pentru atingerea obiectivelor propuse.

Pentru implementarea Strategiei a fost elaborat Planul de acţiuni, care include şi referinţe cu privire la resursele necesare de ordin financiar şi resursele de personal.

Sursele de finanţare pentru implementarea Strategiei vor fi următoarele:

– bugetul de stat, în limitele mijloacelor alocate/aprobate pentru instituţiile implicate;

– proiectele şi programele de asistenţă tehnică şi financiară externă din partea donatorilor;

– sponsorizările şi alte surse acceptate în condiţiile legii.

LISTA ABREVIERILOR

Anexa nr.2

PLANUL DE ACŢIUNI

pentru implementarea Strategiei de dezvoltare a societăţii

civile pentru perioada 2012-2015