Hotărâre nr. 206 din 12.04.2023

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

H O T Ă R Â R E

cu privire la aprobarea regulamentelor şi a regulilor din comerţul

interior şi abrogarea unor hotărâri ale Guvernului

nr. 206  din  12.04.2023

 (în vigoare 24.11.2023) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr.172-174 art. 392 din 24.05.2023

* * *

În temeiul art.5 alin.(1¹), art.9 alin.(2), art.11 alin.(2), art.12 alin.(3) şi (7) din Legea nr.231/2010 cu privire la comerţul interior (republicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2021, nr.230-237, art.262), cu modificările ulterioare, Guvernul

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă:

1) Regulile de desfăşurare a activităţii de comerţ, conform anexei nr.1;

2) Regulile specifice de desfăşurare a comerţului în pieţe, conform anexei nr.2;

3) Regulamentul privind modul de indicare a preţurilor produselor oferite consumatorilor, conform anexei nr.3;

4) Regulamentul sanitar pentru unităţile comerciale care practică activitate de comerţ cu produse alimentare, conform anexei nr.4;

5) Regulamentul sanitar pentru unităţile de alimentaţie publică, conform anexei nr.5;

6) Lista hotărârilor Guvernului care se abrogă, conform anexei nr.6.

2. Prezenta hotărâre intră în vigoare la expirarea a şase luni de la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

3. Autorităţile administraţiei publice centrale, autorităţile cu funcţii de reglementare şi control, persoanele fizice şi juridice, indiferent de forma de proprietate, în termen de şase luni de la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova a prezentei hotărâri, îşi vor aduce actele normative în concordanţă cu prevederile acesteia.

4. Se recomandă autorităţilor administraţiei publice locale ajustarea actelor normative locale la prevederile prezentei hotărâri.

5. Controlul asupra executării prezentei hotărâri se pune în sarcina Ministerului Dezvoltării Economice şi Digitalizării.

Anexa nr.1

la Hotărârea Guvernului nr.206/2023

REGULI

de desfăşurare a activităţii de comerţ

I. ORGANIZAREA ACTIVITĂŢII DE COMERŢ

1. Prezentele Reguli stipulează cerinţele privind organizarea activităţii de comerţ interior, inclusiv comerţul cu amănuntul, comerţul cu ridicata şi comerţul ambulant.

2. Tipologia unităţilor comerciale se stabileşte conform nomenclatorului prevăzut în anexa nr.5 la Legea nr.231/2010 cu privire la comerţul interior (în continuare – Legea nr.231/2010).

3. Unităţile comerciale sunt proiectate şi amplasate în conformitate cu prevederile Normativului în construcţii NCM B.01.05.

4. Activitatea de comerţ se notifică autorităţilor administraţiei publice locale în conformitate cu prevederile art.13-17 din Legea nr.231/2010.

5. Autorităţile administraţiei publice locale elaborează şi aprobă Regulamentul de comerţ local în condiţiile stabilite în art.6 alin.(5) şi (6) din Legea nr.231/2010. La elaborarea Regulamentului de comerţ local, autorităţile administraţiei publice locale se conduc de legislaţie şi de prezentele Reguli.

6. Comerciantul desfăşoară activitatea de comerţ în conformitate cu programul de activitate (orarul de funcţionare) al unităţilor comerciale notificat în temeiul art.14 alin.(6) lit.d) din Legea nr.231/2010 şi al cerinţelor specifice privind programul de activitate al unităţilor comerciale stabilite în Regulamentul de comerţ local.

7. Programul de activitate al unităţilor comerciale se afişează la intrarea în unitate, la un loc vizibil din exterior, cu indicarea zilelor de muncă şi de odihnă, precum şi a intervalului orelor de muncă şi a pauzei de masă.

8. Consumatorii sunt deserviţi în unităţile comerciale în timpul orelor de program. La ora încheierii programului de activitate se interzice accesul consumatorilor în incinta unităţii comerciale, însă toţi consumatorii prezenţi în sala de vânzare sunt deserviţi în modul stabilit. Deservirea consumatorilor după încheierea programului de activitate, în conformitate cu prezentul punct, nu se consideră activitate extraprogram.

9. Închiderea unităţii comerciale pentru reparaţii (reutilare), precum şi redeschiderea după reparaţii se realizează cu informarea prealabilă, prin orice mijloace de comunicare disponibile (fie direct la sediul autorităţii publice, fie prin scrisoare recomandată, fie prin intermediul sistemelor informaţionale dedicate sau prin poşta electronică) ale administraţiei publice locale în raza căreia este amplasată unitatea comercială, cu indicarea termenului preconizat pentru închidere. În cazul în care unităţile comerciale îşi desfăşoară activitatea de comerţ în cadrul întreprinderilor, instituţiilor şi organizaţiilor, închiderea/redeschiderea lor se coordonează şi cu administraţiile acestora. Informaţia cu privire la închiderea unităţilor se prezintă cu 15 zile înainte de închidere şi cu 5 zile înainte de redeschidere, fără depunerea notificării de comerţ la administraţia publică locală.

10. Despre închiderea unităţii comerciale pentru reparaţii (reutilare), despre termenul preconizat sau despre funcţionarea acesteia după un program special în zilele de sărbătoare nelucrătoare sau în zilele următoare după zilele de sărbătoare nelucrătoare, consumatorii sunt informaţi, cu cel puţin 5 zile înainte de data preconizată, printr-un aviz afişat într-un loc vizibil, lângă programul de activitate, precum şi prin orice mijloace de comunicare disponibile.

11. Unităţile comerciale cu amănuntul care comercializează produse agroalimentare nu pot fi închise mai mult de două zile consecutive, cu excepţia unor cauze obiective de nefuncţionare (reparaţii, reutilare, incidente etc.).

12. Personalul unităţii comerciale poartă ecuson cu indicarea prenumelui şi a funcţiei.

13. Comerciantul este responsabil de siguranţa şi calitatea mărfurilor expuse spre comercializare. În caz de depistare a înrăutăţirii indicilor calităţii mărfurilor până la expirarea termenelor de valabilitate, comerciantul este obligat să le excludă din comerţ.

14. Comerciantul este obligat să dispună de documente, pe suport de hârtie sau în format electronic, ce atestă calitatea şi siguranţa (inofensivitatea) produselor. La solicitarea consumatorului, comerciantul este obligat să îi ofere adresa URL (link) la pagina web pe care poate fi vizualizat sau descărcat documentul respectiv în format electronic sau să îi pună la dispoziţie copia documentului pe suport de hârtie. Comerciantul păstrează şi, respectiv, are obligaţia să ofere consumatorului documentele nominalizate pe perioada aflării produselor în vânzare, inclusiv pentru perioada termenului de valabilitate a produselor comercializate.

15. Consumatorul este în drept să primească informaţii cu referire la mărfurile cumpărate, termenul de valabilitate şi data-limită de consum a produselor, existenţa documentelor ce atestă calitatea şi siguranţa (inofensivitatea) produsului achiziţionat, precum şi să cântărească greutatea mărfurilor cumpărate la aparatul de cântărit de control.

16. Mijloacele de măsurare utilizate în unităţile de comerţ trebuie să fie verificate metrologic, în conformitate cu prevederile Legii metrologiei nr.19/2016 şi să corespundă Listei oficiale a mijloacelor de măsurare şi a măsurărilor supuse controlului metrologic legal, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.1042/2016.

17. Comercianţii sunt obligaţi să respecte normativele admise de emitere a zgomotului şi a vibraţiei, stabilite în Regulamentul sanitar privind normativele admise de emitere a zgomotului şi a vibraţiei la desfăşurarea activităţilor de comerţ interior, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.181/2019.

18. Unitatea comercială şi teritoriul aferent sunt întreţinute în curăţenie în raza stabilită de administraţia publică locală în Regulamentul de comerţ local.

19. Comercianţii sunt obligaţi să asigure respectarea drepturilor consumatorilor, conform Legii nr.105/2003 privind protecţia consumatorilor. Informarea consumatorilor despre produsele şi serviciile oferite se realizează în conformitate cu prevederile capitolului V din Legea nr.105/2003 privind protecţia consumatorilor.

[Pct.20 abrogat prin Hot.Guv. nr.332 din 05.06.2025, în vigoare 20.06.2025]

21. Utilizarea tichetelor de masă de către unităţile comerciale se efectuează în conformitate cu prevederile Legii nr.166/2017 cu privire la tichetele de masă şi ale Regulamentului cu privire la modul de operare cu tichetele de masă, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.227/2018.

II. COMERŢUL CU AMĂNUNTUL

22. Mărfurile expuse spre vânzare dispun de indicatoare de preţuri vizibile şi clar completate, conform cerinţelor prevăzute de Legea nr.279/2017 privind informarea consumatorului cu privire la produsele alimentare şi de anexa nr.3 la prezenta hotărâre. Expunerea mărfurilor în sala de vânzare se efectuează în funcţie de capacitatea unităţii comerciale, astfel încât să fie asigurată integritatea mărfii şi să fie evitate riscurile de accidentare şi/sau pagube materiale.

23. În vitrinele exterioare ale unităţilor comerciale care comercializează mărfuri nealimentare se expun doar mostre de mărfuri care sunt în vânzare. La solicitarea consumatorilor, mostrele de mărfuri din vitrine se vând în limita stocului disponibil, cu excepţia obiectelor care constituie decoraţiuni şi a articolelor asupra cărora este prevăzut expres menţiunea "Nu se comercializează" sau "Mostră".

24. Comercianţii sunt obligaţi să asigure acces în unitatea comercială pentru persoanele cu nevoi speciale, în conformitate cu prevederile Legii nr.60/2012 privind incluziunea socială a persoanelor cu dizabilităţi. Unităţile cu autoservire oferă consumatorilor coşuri sau cărucioare speciale pentru comoditatea alegerii mărfurilor, prelucrate şi menţinute în stare sanitar-igienică corespunzătoare în scopul eliminării riscului de contaminare.

25. Comercianţii unităţilor comerciale cu sistem de autoservire pun la dispoziţia consumatorilor mobilierul necesar pentru păstrarea lucrurilor personale.

26. Produsele/mărfurile care nu aparţin unităţii comerciale pot fi păstrate în depozitele şi încăperile auxiliare ale acesteia numai în bază de contract.

27. În cazul comercializării mărfurilor nealimentare de tipul articolelor vestimentare (îmbrăcăminte, încălţăminte, articole tricotate etc.), comercianţii creează condiţii pentru măsurarea lor, iar în cazul articolelor tehnice complexe şi de altă natură care necesită verificare, asigură condiţii pentru verificarea funcţionării.

28. Comercianţii sunt obligaţi să respecte interdicţiile privind vârsta consumatorului, stabilite prin prevederile Legii nr.1100/2000 cu privire la fabricarea şi circulaţia alcoolului etilic şi a producţiei alcoolice, Legii nr.278/2007 privind controlul tutunului, Legii viei şi vinului nr.57/2006. În cazul apariţiei dubiilor referitor la vârsta consumatorului, casierul sau vânzătorul este în drept să solicite un act ce demonstrează vârsta acestuia. Este interzisă comercializarea produselor reglementate prin actele normative indicate în prezentul punct în cazul imposibilităţii stabilirii vârstei consumatorului.

29. Se interzice vânzarea mărfurilor din suprafeţele neincluse în suprafaţa comercială a unităţii comerciale, precum şi în afara orelor stabilite de program, cu excepţia situaţiilor descrise la pct.8.

30. Comercianţii care comercializează mărfuri în vrac, cu excepţia comercializării prin intermediul unităţilor ambulante, sunt obligaţi să pună la dispoziţia consumatorilor aparate de cântărit de control verificate metrologic în conformitate cu prevederile Legii metrologiei nr.19/2016, care oferă posibilitatea verificării corectitudinii greutăţii produsului. Aparatele de cântărit de control se amplasează într-un loc accesibil în sala de vânzare.

31. Achitarea pentru mărfurile procurate/serviciile prestate se efectuează în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr.141/2019 cu privire la aplicarea echipamentelor de casă şi de control la efectuarea decontărilor.

32. Casierul sau vânzătorul care recepţionează banii pentru marfă, în numerar, prin card bancar sau alte instrumente IT, este obligat să efectueze operaţiunea de achitare după cum urmează:

1) în cazul achitării în numerar:

a) să rostească distinct suma primită de la consumator şi să pună aceşti bani, într-un loc vizibil pentru consumator;

b) să elibereze plătitorului bonul de casă/documentul fiscal emis de echipamentul de casă şi de control pentru operaţiunea economică efectuată, care trebuie să corespundă sumei real achitate;

c) să anunţe consumatorului restul ce i se cuvine şi să i-l înmâneze împreună cu bonul de casă/documentul fiscal emis de echipamentul de casă şi de control pentru operaţiunea economică efectuată;

2) în cazul achitării cu cardul bancar sau alte instrumente IT (de ex., aplicaţii telefon):

a) să rostească distinct suma totală spre achitare;

b) să prezinte consumatorului terminalul pentru aplicarea cardului bancar;

c) să elibereze consumatorului bonul de casă/documentul fiscal emis de echipamentul de casă şi de control pentru operaţiunea economică efectuată, care trebuie să corespundă sumei real achitate.

33. Consumatorul este în drept să verifice corectitudinea calculului şi, după caz, să solicite recalcularea sumei cumpărăturilor.

34. Se interzice folosirea dispoziţiilor de încasare ce nu corespund cerinţelor stabilite prin Legea contabilităţii şi raportării financiare nr.287/2017.

35. În cazul în care produsul are un anumit termen de garanţie, comerciantul emite certificatul de garanţie conform cerinţelor stabilite în art.18⁴ din Legea nr.105/2003 privind protecţia consumatorilor.

36. Mărfurile nealimentare alese de consumator pot fi rezervate în conformitate cu politica comercială a unităţii de comerţ, cu aplicarea siglei "Rezervat". După expirarea termenului de rezervare, marfa neachitată se repune în vânzare.

37. Termenul de păstrare a mărfurilor achitate îl stabileşte comerciantul, de comun acord cu consumatorul, cu sau fără achitarea unei anumite plăţi. Pe produsul vândut, dar neridicat din unitatea comercială este aplicată sigla "Vândut". Pe durata termenului de păstrare şi rezervare comerciantul poartă răspundere pentru integritatea şi calitatea mărfii. La expirarea termenului stabilit, comerciantul poate expune în comercializare mărfurile achitate, cu restituirea către consumator a costului iniţial al produsului, fără restituirea plăţilor pentru păstrare.

38. Intrarea copiilor cu vârsta de până la 6 ani în incinta unităţii de comerţ cu autoservire se permite doar cu însoţirea unui adult.

III. COMERŢUL CU RIDICATA

39. Comerţul cu ridicata se desfăşoară prin intermediul unităţilor comerciale de tip C, conform anexei nr.5 la Legea nr.231/2010, care dispun, după caz, de depozite, organizează păstrarea şi prelucrarea produselor, completează stocurile de marfă, asigură suportul informaţional, prestează servicii de transport, oferă şi alte servicii aferente comerţului.

40. La desfăşurarea comerţului cu ridicata, comercianţii sunt obligaţi să respecte următoarele cerinţe:

1) existenţa unor încăperi de depozitare dotate tehnic, corespunzătoare volumului şi naturii produselor stocate;

2) utilizarea mijloacelor de măsurare şi control verificate metrologic;

3) respectarea cerinţelor tehnice privind vecinătatea locurilor de depozitare şi expunere a mărfurilor.

IV. COMERŢUL AMBULANT

41. Comerţul ambulant se desfăşoară, în conformitate cu art.21³ din Legea nr.231/2010, prin intermediul unităţilor de comerţ ambulant în pieţe, amplasamente sau în cadrul târgurilor, iarmaroacelor, manifestărilor culturale, turistice, sportive şi al altor evenimente similare, în locurile stabilite de administraţia publică locală.

42. Tipurile unităţilor de comerţ ambulant sunt stabilite în Nomenclatorul unităţilor comerciale, prevăzut în anexa nr.5 la Legea nr.231/2010.

43. Amplasarea unităţilor de comerţ ambulant se efectuează ţinându-se cont de prevederile Legii nr.231/2010, de zonele funcţionale prevăzute de Planul urbanistic general al localităţii şi de cerinţele stabilite în Regulamentul de comerţ local.

44. Unităţile de comerţ ambulant se amplasează provizoriu, fără fundament. În caz de necesitate, reamplasarea/evacuarea acestora se efectuează conform prevederilor Regulamentului de comerţ local.

45. Se interzice comerţul ambulant în raza stabilită de administraţia publică locală în Regulamentul de comerţ local.

46. La solicitarea de eliberare a schemelor de amplasament, pentru amplasarea unităţilor comerciale ambulante pe teritoriul întreprinderilor, instituţiilor şi organizaţiilor, precum şi în raza de 10 m de la intrarea pe teritoriul acestora, comerciantul anexează acordul în scris al acestora.

47. Unităţile de comerţ ambulant prin care se comercializează produse alimentare în aer liber trebuie să fie amplasate la o distanţă de cel puţin 25 m de latrine, lăzi de gunoi, cloace. Distanţele se măsoară prin metoda ortodromică (în linie dreaptă), inclusiv prin utilizarea schiţelor, planurilor sau altor scheme aplicabile, după caz.

47¹. Unităţile de comerţ ambulant prin care se comercializează produse alimentare vor fi racordate la reţeaua de energie electrică precum şi vor fi asigurate cu accesul personalului la grupuri sanitare amenajate corespunzător, inclusiv dotate cu apă potabilă curentă, lavoar, săpun, dispozitive pentru uscarea igienică a mâinilor sau cu şerveţele de unică folosinţă.

[Pct.471 introdus prin Hot.Guv. nr.387 din 24.06.2025, în vigoare 04.08.2025]

48. Se interzice comercializarea prin unităţi de comerţ ambulant:

1) a cărnii, a mezelurilor, a peştelui, a ouălor, a mierii de albine şi a produselor alimentare perisabile, fără deţinerea actelor permisive corespunzătoare, precum şi fără utilizarea instalaţiilor ori a utilajului corespunzător;

2) a băuturilor alcoolice, a vinului, a produselor obţinute pe bază de must, a produselor vitivinicole aromatizate şi a berii, cu excepţia locurilor publice stabilite de către administraţia publică locală în cadrul sărbătorilor naţionale şi tradiţionale, precum şi în cadrul târgurilor, al iarmaroacelor, al manifestărilor culturale, turistice, sportive şi al altor evenimente similare;

3) a metalelor şi a pietrelor preţioase, a bijuteriilor şi a altor articole din metale preţioase, a bijuteriilor şi articolelor spoite cu metale preţioase;

4) a armelor de foc şi a muniţiilor pentru ele, a balonaşelor cu gaze neuroparalizante, precum şi a armelor albe;

5) a echipamentului militar, a ţesăturilor de uniformă şi a altor mărfuri din sortimentul militar sau asimilat cu cel militar (poliţie, vamă etc.);

6) a articolelor pirotehnice, în conformitate cu Legea nr.143/2014 privind regimul articolelor pirotehnice;

7) a preparatelor medicale umane sau veterinare;

8) a lenjeriei de corp, neambalate;

9) a tehnicii şi a substanţelor chimice utilizate în agricultură, fără deţinerea actelor permisive corespunzătoare, precum şi fără utilizarea instalaţiilor ori a utilajului corespunzător;

10) a produselor de uz fitosanitar şi a fertilizanţilor, a substanţelor toxice şi a celor uşor inflamabile, cu excepţia unităţilor comerciale amenajate corespunzător cerinţelor privind depozitarea şi comercializarea produselor indicate;

11) a produselor conservate prin ermetizare, precum şi a băuturilor răcoritoare şi alcoolice preparate în condiţii casnice, a ciupercilor de pădure şi de câmp, care nu au fost obţinute ca şi culturi agricole în condiţii de producere corespunzătoare;

12) a următoarelor produse în vrac: făină, paste făinoase, crupe, zahăr, în afara structurilor/construcţiilor care asigură protecţie contra condiţiilor climaterice fără a avea cel puţin 3 pereţi impenetrabili şi tavan (în aer liber);

13) a articolelor tehnice complexe.

49. La comercializarea mărfurilor nealimentare de uz personal (îmbrăcăminte, încălţăminte etc.) urmează să fie create condiţii pentru probarea lor. În cazul lipsei acestor condiţii, comercializarea lor în unităţile de comerţ ambulant se interzice.

50. Se interzice comercializarea concomitentă în aceeaşi unitate a mărfurilor alimentare neambalate/preambalate şi a mărfurilor nealimentare. Ambalajul mărfurilor alimentare trebuie să fie de la producător/procesator sau aplicat de către comerciant astfel ca să prevină impurificarea produsului cu praf, apă, vapori sau alte substanţe volatile.

51. Este interzisă amplasarea produselor alimentare direct pe sol (caldarâm, pământ, podea sau trotuar). Se admite amplasarea produselor agricole şi alimentare vegetale în stare brută amplasate pe sol cu condiţia utilizării materialelor impenetrabile care să prevină contactul direct cu acestea în cazul comerţului din unităţi de tipul 42 şi 44 din Nomenclatorul unităţilor comerciale, prevăzut în anexa nr.5 la Legea nr.231/2010.

52. Comercializarea în cadrul unităţilor ambulante a băuturilor pentru consumul la pahar se admite în pahare de unică folosinţă.

Anexa nr.2

la Hotărârea Guvernului nr.206/2023

REGULI SPECIFICE

de desfăşurare a comerţului în pieţe

I. DISPOZIŢII GENERALE

1. Prezentele Reguli specifice stabilesc modul de creare şi organizare a activităţii pieţei, tipurile de pieţe, cerinţele sanitare, restricţii de comerţ în pieţe, drepturile şi obligaţiile administratorului pieţei, drepturile şi obligaţiile comercianţilor, regulamentul-cadru al pieţei.

2. Prezentele Reguli specifice se aplică tuturor pieţelor, indiferent de tipul lor, forma de proprietate şi forma organizatorico-juridică.

II. CREAREA ŞI ORGANIZAREA ACTIVITĂŢII PIEŢEI

3. Informaţia privind iniţierea procedurii de creare a pieţei este făcută publică prin plasare pe pagina web oficială a autorităţii administraţiei publice locale, iar în lipsa paginii web – la un loc vizibil în sediul primăriei.

4. Piaţa se creează în baza deciziei consiliului local.

5. Piaţa este o zonă special amenajată, în care se comercializează preponderent produse agricole, produse alimentare şi nealimentare, precum şi se prestează servicii prin intermediul unităţilor comerciale amplasate în perimetrul acesteia.

6. Proiectarea, construcţia, reconstrucţia şi reparaţia capitală a pieţelor, a structurilor şi a construcţiilor amplasate în piaţă se efectuează conform legislaţiei din domeniul construcţiilor, ţinând cont de prevederile Regulamentului de comerţ local.

7. Piaţa se creează (proiectează) astfel încât să asigure condiţii adecvate pentru circulaţia consumatorilor şi a mărfurilor, amplasarea unităţilor comerciale, a zonelor de parcare şi a unităţilor sanitare corespunzător fluxului de consumatori şi mărfuri.

8. În încăperile şi pe teritoriul pieţei, în funcţie de tipul acesteia, trebuie să fie prevăzute robinete cu apă potabilă, lavoare, spălătorii pentru inventarul comercial, fructe şi legume.

9. Pe teritoriul pieţei se organizează în mod obligatoriu cel puţin un bloc sanitar (veceu) pentru consumatori, pentru ale cărui servicii nu se percepe taxă.

10. La intrarea în piaţă trebuie să fie afişată denumirea firmei (a întreprinderii), informaţia privind sediul, datele de contact ale întreprinderii care gestionează piaţa şi programul de activitate al pieţei.

11. Programul de activitate al pieţei îl stabileşte administratorul pieţei cu notificarea administraţiei publice locale.

12. Programul de activitate al unităţilor comerciale amplasate pe teritoriul pieţei care nu au o intrare/ieşire separată de pe teritoriul pieţei se stabileşte în limitele programului de activitate al pieţei.

13. Amplasarea/distribuirea unităţilor comerciale se efectuează ţinând cont de zonele de comerţ, respectarea regulilor sanitaro-igienice şi antiincendiare, a normelor de învecinare a mărfurilor, precum şi de asigurare a circulaţiei libere a cumpărătorilor, a mărfurilor şi a comercianţilor în piaţă.

14. Unităţile comerciale ambulante ori spaţiile/suprafeţele pentru instalarea/amplasarea acestora se atribuie în mod prioritar persoanelor şi în condiţiile stabilite de prevederile art.12 alin.(5) şi art.12¹ din Legea nr.231/2010 cu privire la comerţul interior, în baza principiului "primul venit, primul servit". Încheierea contractului de locaţiune cu administratorul pieţei, precum şi instalarea unităţii comerciale propriu-zise nu constituie temei legal de desfăşurare a activităţii de comerţ.

15. Administratorul pieţei poate stabili plăţi pentru amplasarea/repartizarea unităţilor comerciale şi tarife pentru serviciile pieţei. Se interzice perceperea plăţii pentru accesul în piaţă.

16. Lista plăţilor şi a tarifelor pentru serviciile prestate se face publică în conformitate cu pct.20.

17. Achitarea de către unitatea comercială a plăţii pentru amplasarea acesteia pe teritoriul pieţei nu scuteşte unitatea comercială de taxa locală pentru unităţile comerciale şi/sau de prestări servicii, prevăzută în art.289 alin.(2) lit.e) din Codul fiscal nr.1163/1997.

18. În cazul accesului comerciantului în piaţă per zi, plata se efectuează după sau concomitent cu repartizarea unităţii comerciale. Comerciantul este obligat să păstreze bonul de casă/documentul fiscal până la finalizarea exerciţiului de comerţ. Este interzisă transmiterea către alte persoane ce fac comerţ în piaţă a bonului de casă/documentului fiscal emis în urma achitării plăţii pentru amplasarea/repartizarea unităţilor comerciale şi tarifelor pentru serviciile pieţei.

19. Producătorul casnic este obligat, pe perioada comercializării produselor, să afişeze la loc vizibil o informaţie, cu menţiunea "Producător casnic", în care sunt indicate:

1) numele, prenumele comerciantului;

2) denumirea produselor;

3) localitatea de origine a produselor.

Cheltuielile pentru afişarea informaţiei şi responsabilitatea pentru veridicitatea acesteia aparţin producătorului casnic.

20. Pe teritoriul pieţei trebuie să fie amplasată la un loc vizibil următoarea informaţie:

1) lista mărfurilor interzise pentru vânzare, conform pct.32;

2) lista şi mărimea plăţilor şi tarifelor pentru serviciile pieţei;

3) sediul şi datele de contact (e-mail şi numărul de telefon) ale administratorului pieţei;

4) adresa şi datele de contact (e-mail şi numărul de telefon) ale autorităţii abilitate cu funcţii de protecţie a consumatorilor în domeniul produselor nealimentare;

5) adresa şi datele de contact (e-mail şi numărul de telefon) ale autorităţii abilitate cu funcţii de protecţie a consumatorilor în domeniul produselor alimentare;

6) adresa URL (link) a textului electronic consolidat al prezentelor Reguli specifice, publicat în Registrul de stat al actelor juridice (legis.md).

Informaţiile menţionate în prezentul punct sunt plasate şi pe pagina web (dacă există) a pieţei şi/sau a administraţiei publice locale pe al cărei teritoriu se află piaţa.

21. Indicatoarele privind sediul organelor de administrare a pieţei, al punctului medical (după caz), al medicului veterinar (dacă există), blocurile sanitare, zonele de comerţ, conform specializării pe grupuri de mărfuri, conţin şi indicarea direcţiei.

III. TIPURI DE PIEŢE

22. În funcţie de specificul produselor comercializate, pieţele pot fi de mai multe tipuri: pieţe agroalimentare, pieţe de mărfuri nealimentare, pieţe auto, pieţe de flori, pieţe de mărfuri secondhand, pieţe mixte. Tipul pieţei îl determină fondatorul.

23. În funcţie de tipul pieţei, administratorul pieţei este obligat să asigure următoarele condiţii minime:

1) în pieţele agroalimentare:

a) amenajarea unor încăperi specializate (hale, pavilioane) pentru comercializarea produselor perisabile, dotate cu utilaj frigorific şi spaţii pentru prelucrarea inventarului, cu apeduct (apă rece şi apă caldă) şi sistem de canalizare, detergenţi, dezinfectanţi, inventar şi echipament pentru salubrizare;

b) crearea condiţiilor necesare pentru expunerea şi păstrarea mărfurilor;

c) utilizarea de către vânzători a inventarului comercial şi a echipamentului special, a aparatelor de cântărit, verificate metrologic în conformitate cu prevederile Legii metrologiei nr.19/2016;

d) asigurarea cu aparate de cântărit de control verificate metrologic, ţinând cont de calculul cel puţin un aparat la o suprafaţă de 500 m²;

e) amenajarea locurilor speciale pentru comercializarea din camioane a fructelor şi legumelor;

f) amenajarea sectoarelor speciale pentru comercializarea animalelor şi a păsărilor vii;

g) amenajarea spălătoriilor pentru inventarul comercial, fructe şi legume;

2) în pieţele de mărfuri nealimentare:

a) crearea condiţiilor de comerţ, în funcţie de specificul mărfurilor comercializate;

b) amenajarea şi funcţionarea cabinelor de probă, înzestrate cu cuiere, umeraşe şi oglinzi;

c) utilizarea de către comercianţi a utilajului şi a inventarului necesar pentru buna organizare a comerţului cu mărfurile respective (suporturi pentru păstrarea şi etalarea covoarelor, standuri pentru expunerea draperiilor, mijloace de măsurare adecvate, verificate metrologic în conformitate cu prevederile Legii metrologiei nr.19/2016);

d) amenajarea instalaţiilor pentru verificarea aparatajului tehnic de uz casnic;

e) crearea condiţiilor speciale pentru vânzarea mobilei;

f) păstrarea mărfurilor destinate comercializării;

g) respectarea cerinţelor faţă de amplasarea şi comercializarea materialelor de construcţie, a produselor chimice de uz casnic şi a confecţiilor;

3) în pieţele auto:

a) organizarea locurilor de comerţ cu piese auto de schimb, accesorii auto, uleiuri, cosmetică auto, automobile;

b) marcarea locurilor de comerţ şi a parcajului pentru automobile;

c) securitatea unităţilor de transport în parcaje;

4) în pieţele de flori:

a) crearea condiţiilor de comercializare a florilor vii şi/sau artificiale, a accesoriilor şi mărfurilor însoţitoare;

b) rezervarea, în funcţie de sezon, a locurilor de desfacere pentru producătorii autohtoni, inclusiv pentru producătorii casnici;

c) amenajarea spălătoriilor pentru inventarul commercial;

5) în pieţele de mărfuri secondhand: respectarea cerinţelor de comercializare a acestor mărfuri conform Hotărârii Guvernului nr.427/2001 privind importul şi comercializarea unor mărfuri de uz personal folosite şi Regulamentului privind normele sanitaro-igienice pentru importul şi comercializarea mărfurilor de uz personal folosite "Second-hand", aprobat prin Ordinul ministrului sănătăţii nr.4341/2001;

6) în pieţele mixte:

a) marcarea şi delimitarea zonelor pieţei în funcţie de specificul mărfurilor şi al produselor comercializate;

b) crearea condiţiilor pentru buna desfăşurare a activităţii comerciale, în funcţie de specificul mărfurilor şi al produselor comercializate.

IV. CERINŢE SANITARE PRIVIND ÎNTREŢINEREA PIEŢEI

24. Piaţa poate fi amplasată pe un teren care trebuie să se afle la o distanţă de cel puţin 1,5 km de la depozitele de deşeuri şi la o distanţă de cel puţin 500 m de la întreprinderile industriale şi depozitele în care producţia şi păstrarea sunt legate de emanarea prafului şi a mirosului puternic, precum şi de alte obiecte, care pot constitui sursă pentru poluarea produselor comercializate în pieţe şi răspândirea bolilor infecţioase.

25. Pe teritoriul pieţei se instalează tomberoane pentru gunoi la o distanţă de 15 m pe căile de circulaţie a consumatorilor, precum şi se rezervează un teren special pentru acumularea şi evacuarea gunoiului la o distanţă nu mai mică de 20 m de la locurile de desfacere a producţiei agricole şi alimentare.

26. Toate clădirile pieţei trebuie să fie cuplate la reţele edilitare de apeduct, canalizare, încălzire şi aprovizionare cu energie electrică, în cazul în care infrastructura pieţei permite acest lucru. În cazul lipsei conductei de apă centralizată se utilizează un sistem local de aprovizionare cu apă şi canalizare. Prezentul punct nu se aplică pieţelor agroalimentare din localităţile rurale (sate, comune) care activează cel mult 3 zile pe săptămână şi nu mai mult de 5 ore pe zi.

27. În pieţele în lipseşte canalizarea centralizată este obligatorie construcţia staţiilor de epurare autonome (septic) la o distanţă de cel puţin 20 m de la locurile de comercializare a produselor alimentare.

28. Teritoriul pieţei se salubrizează zilnic, după încheierea orelor de program. Pe vreme aridă teritoriul pieţei este stropit cu apă până la deschidere şi pe parcursul zilei la necesitate.

29. La necesitate, dar nu mai rar decât o dată în lună, se organizează ziua de igienizare sanitară, cu dezinfectarea minuţioasă a încăperilor, utilajelor şi a întregului teritoriu al pieţei.

30. Comercianţii sunt responsabili de menţinerea în stare salubră şi igienică a unităţilor comerciale şi a echipamentului/instalaţiilor utilizate.

31. Reparaţiile curente ale structurilor şi construcţiilor amplasate în piaţă se efectuează în condiţii care să nu admită contaminarea mărfurilor.

V. RESTRICŢII DE COMERŢ ÎN PIAŢĂ

32. În pieţe se interzice comercializarea:

1) mărfurilor alimentare şi nealimentare fără asigurarea condiţiilor stabilite de legislaţie privind păstrarea şi expunerea pe raft/vitrină, precum şi în lipsa actelor permisive aferente şi a documentelor ce confirmă provenienţa şi calitatea produselor;

2) producţiei alcoolice şi a produselor vitivinicole, cu excepţia magazinelor (unităţilor comerciale fixe) şi a unităţilor de alimentaţie publică, cu respectarea prevederilor din Legea nr.1100/2000 cu privire la fabricarea şi circulaţia alcoolului etilic şi a producţiei alcoolice;

3) produselor pirotehnice (petardelor, artificiilor şi rachetelor luminoase), a substanţelor explozibile, radioactive şi a surselor de radiaţii ionizate;

4) armelor, a muniţiilor şi a dispozitivelor de detonare;

5) medicamentelor şi a dispozitivelor medicale;

6) prin reţeaua de comerţ ambulant, a produselor din tutun, a produselor conexe, a dispozitivelor şi accesoriilor de utilizare, reîncărcare sau încălzire a acestora, astfel cum sunt definite în Legea nr.278/2007 privind controlul tutunului;

7) produselor de uz fitosanitar şi a fertilizanţilor, cu excepţia magazinelor specializate, în conformitate cu prevederile Regulamentului cu privire la importul, stocarea, comercializarea şi utilizarea produselor de uz fitosanitar şi fertilizanţilor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.1045/2005;

8) substanţelor toxice şi a celor uşor inflamabile, în unităţile de comerţ ambulant, cu excepţia celor amenajate corespunzător cerinţelor legale;

9) altor mărfuri interzise prin lege sau a căror vânzare poate fi desfăşurată doar în unităţi comerciale şi în condiţii speciale impuse prin lege.

33. În pieţe se interzice:

1) utilizarea aparatelor de cântărire de uz casnic, care nu au fost legalizate conform Legii metrologiei nr.19/2016, cu excepţia aparatelor de cântărire de uz casnic utilizate la vânzarea produselor agroalimentare de producătorii casnici (art.12¹ din Legea nr.231/2010 cu privire la comerţul interior);

2) desfăşurarea activităţii de comerţ fără achitarea tarifelor pentru serviciile de piaţă şi/sau a plăţilor pentru amplasarea unităţii comerciale;

3) vânzarea mărfurilor de către persoanele care nu au atins vârsta de 16 ani;

4) desfăşurarea/organizarea jocurilor de noroc.

VI. DREPTURILE ŞI OBLIGAŢIILE

ADMINISTRATORULUI PIEŢEI

34. Pieţele sunt administrate de către administratorul pieţei, care poate fi nemijlocit autoritatea administraţiei publice locale sau un agent economic.

35. Administratorul pieţei are dreptul:

1) să întreprindă acţiuni în vederea interzicerii activităţii de comerţ pe teritoriul pieţei în cazul constatării încălcării Regulamentului pieţei;

2) să verifice deţinerea de către comerciant a actelor permisive prevăzute de legislaţie pentru desfăşurarea activităţii de comerţ;

3) în cazul depistării încălcării de către comerciant a cadrului normativ referitor la activitatea de comerţ, să atenţioneze comerciantul despre încălcările comise;

4) să restricţioneze sau să interzică accesul în pieţe al persoanelor în stare de ebrietate, care manifestă comportament violent;

5) să restricţioneze sau să interzică accesul în pieţe al persoanelor care nu respectă măsurile de protecţie sanitar-epidemiologice;

6) să solicite repararea daunei, în modul prevăzut de legislaţie, în caz de deteriorare a patrimoniului pieţei.

36. Administratorul pieţei este obligat:

1) să organizeze amplasarea unităţilor comerciale, a spaţiilor şi a construcţiilor destinate amplasării unităţilor comerciale în conformitate cu reglementările sanitare, sanitar-veterinare şi igienice, ţinând cont de tipul mărfurilor, tipul şi specificul pieţei;

2) să asigure comercianţilor condiţii adecvate de activitate prevăzute de legislaţie şi prezentele Reguli specifice;

3) să întreţină în stare sanitară corespunzătoare teritoriul pieţei, să asigure securitatea antiincendiară, ordinea publică şi paza pieţei, după caz;

4) să desfăşoare acţiuni privind amenajarea şi reconstruirea pieţei, precum şi menţinerea în stare funcţională a unităţilor comerciale şi a utilajului, care îi aparţine, în scopul asigurării condiţiilor necesare pentru desfăşurarea comerţului în condiţii salubre şi corespunzătoare normelor tehnicii securităţii;

5) să asigure condiţiile ce se impun în vederea asigurării respectării cerinţelor prevederilor art.12 alin.(5) şi art.12¹ alin.(1) din Legea nr.231/2010 cu privire la comerţul interior;

6) să asigure amplasarea la un loc vizibil a informaţiei prevăzute la pct.20;

7) să asigure demarcarea zonelor de comerţ, conform specializării pe grupuri de mărfuri, precum şi a spaţiilor pentru comercializarea produselor agroalimentare de către producătorii casnici;

8) să restricţioneze circulaţia transportului şi să limiteze accesul acestuia pe teritoriul pieţei în orele de program, cu excepţia cazurilor de strictă necesitate;

9) să asigure conexiunea la reţeaua de energie electrică a unităţilor comerciale ambulante de comercializare a produselor perisabile, a florilor, a electrocasnicelor sau la solicitarea comerciantului;

10) să asigure condiţii de acumulare a deşeurilor şi să le evacueze zilnic de pe teritoriul pieţei în locuri special amenajate;

11) să informeze autorităţile/entităţile competente şi să întreprindă acţiuni în vederea ridicării (evacuării) mărfurilor care prezintă pericol iminent pentru persoane sau bunuri;

12) să informeze organele abilitate cu funcţii de control în cazul depistării încălcării cadrului normativ referitor la activitatea de comerţ;

13) să asigure respectarea de către angajaţii pieţei a Regulamentului pieţei.

VII. DREPTURILE ŞI OBLIGAŢIILE COMERCIANŢILOR

37. Persoanele fizice şi juridice care desfăşoară activitate de comerţ în cadrul pieţei au dreptul:

1) la informaţia prevăzută la pct.20;

2) la informaţia despre condiţiile de comerţ în piaţă, în conformitate cu prevederile Regulamentului pieţei;

3) la oferirea locului de amplasare a unităţilor comerciale în condiţii echitabile, în conformitate cu prevederile Regulamentului pieţei;

4) la acordarea de spaţii pentru comercializarea produselor producătorilor casnici, conform prevederilor Legii nr.231/2010 cu privire la comerţul interior;

5) să solicite încheierea unui contract de amplasare (atribuire) a unităţii comerciale, dacă Regulamentul pieţei prevede acest lucru;

6) să solicite respectarea de către administraţia pieţei a prevederilor Regulamentului pieţei, precum şi a condiţiilor stipulate în contractul de amplasare (atribuire) a unităţii comerciale, în cazul existenţei unui astfel de contract.

38. Comercianţii sunt obligaţi:

1) să corespundă cerinţelor legislaţiei referitoare la activitatea de comerţ;

2) să dispună de acte care atestă provenienţa, inofensivitatea şi calitatea mărfii, în cazurile prevăzute de legislaţie;

3) să îndeplinească cerinţele prezentelor Reguli specifice, ale Regulamentului pieţei, precum şi deciziile administraţiei pieţei, adoptate în limitele competenţei lor;

4) să prezinte, la cererea organelor de control sau a administratorului pieţei, actele permisive prevăzute de legislaţie pentru desfăşurarea activităţii de comerţ;

5) să repare daunele, în caz de deteriorare a patrimoniului pieţei.

VIII. REGULAMENTUL-CADRU DE FUNCŢIONARE A PIEŢEI

39. Regulamentul-cadru de funcţionare a pieţei conţine structura-tip şi categoriile de informaţii şi date care se includ în Regulamentul pieţei.

40. Regulamentul pieţei conţine următoarea structură:

1) Introducere;

2) Organizarea pieţei;

3) Cerinţe generale şi specifice de comerţ în piaţă;

4) Restricţii de comerţ în piaţă;

5) Serviciile oferite de adminstraţia peţei;

6) Drepturile şi obligaţiile comercianţilor;

7) Drepturile şi obligaţiile administraţiei pieţei.

41. Regulamentul pieţei urmează să includă următoarele informaţii şi date:

1) decizia Consiliului local privind crearea şi aprobarea Regulamentului pieţei;

2) tipul pieţei;

3) adresa amplasării pieţei;

4) prezentarea schematică a conceptului de amplasare a pieţei şi încadrarea în planul urbanistic general al localităţii;

5) prezentarea schematică a infrastructurii pieţei corespunzătoare tipului (amplasării unităţilor comerciale, edificiilor, blocurilor sanitare, laboratoarelor, intrărilor, spaţiilor de circulaţie a consumatorilor, locurilor de parcare etc.);

6) datele de identificare ale administratorului pieţei;

7) numărul şi structura statelor de personal;

8) cerinţe generale şi specifice privind regulile de comerţ în piaţă;

9) tipurile de servicii oferite de administratorul pieţei;

10) interdicţiile şi cerinţele conforme legislaţiei şi Regulamentului de comerţ local.

42. Controlul asupra respectării prezentelor Reguli specifice îl exercită organele abilitate cu funcţii de supraveghere şi control, conform domeniilor de competenţă stabilite în Codul contravenţional al Republicii Moldova nr.218/2008.

Anexa nr.3

la Hotărârea Guvernului nr.206/2023

UE

REGULAMENT

privind modul de indicare a preţurilor produselor oferite consumatorilor

Prezentul Regulament transpune Directiva 98/6/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 16 februarie 1998 privind protecţia consumatorului prin indicarea preţurilor produselor oferite consumatorilor, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 080 din 18 martie 1998, aşa cum a fost modificată ultima dată prin Directiva (UE) 2019/2161 a Parlamentului European şi a Consiliului din 27 noiembrie 2019.

I. DISPOZIŢII GENERALE

1. Prezentul Regulament stabileşte modalitatea de indicare a preţului de vânzare şi a preţului pe unitatea de măsură (unitar) la produsele expuse în suprafeţele comerciale şi oferite consumatorilor, în scopul informării complete şi corecte a acestora şi pentru a le permite compararea cu uşurinţă a preţurilor.

2. În scopul aplicării prezentului Regulament, se utilizează noţiunile din Legea nr.105/2003 privind protecţia consumatorilor, Legea nr.231/2010 cu privire la comerţul interior şi Legea nr.279/2017 privind informarea consumatorului cu privire la produsele alimentare.

3. Prezentul Regulament se aplică:

1) comercializării produselor alimentare şi nealimentare, cu concretizările expuse la pct.16-18 şi în anexele nr.1 şi nr.2 la prezentul Regulament;

2) comercializării prin intermediul unităţilor de comerţ cu amănuntul, conform clasificării acestora în Legea nr.231/2010 privire la comerţul interior, cu excepţia comerţului ambulant, care se desfăşoară prin intermediul altor unităţi decât pavilioanele şi aparatele pentru vânzări;

3) tuturor tipurilor de vânzări cu amănuntul, inclusiv vânzărilor la distanţă, în cadrul comerţului electronic sau în afara suprafeţelor comerciale.

4. Indicarea preţului unitar este obligatorie pentru produsele alimentare preambalate, precum şi în cazurile în care reglementările specifice impun indicarea cantităţii nominale sau comercializarea în cantităţi prescrise.

5. Orice notificare de reducere a preţului indică preţul de referinţă (preţ de vânzare), aplicat de comerciant într-o perioadă determinată, înainte de aplicarea reducerii de preţ, ţinând cont de următoarele concretizări:

1) preţul de referinţă reprezintă cel mai scăzut preţ practicat de către comerciant în perioada ultimelor 30 de zile înainte de data aplicării reducerii de preţ;

2) în cazul produselor alimentare susceptibile a se deteriora sau a se perima rapid, preţul de referinţă reprezintă cel mai scăzut preţ practicat de comerciant în perioada de 2/3 din termenul de valabiliate, înainte de data aplicării reducerii de preţ;

3) în cazul ȋn care produsul a fost prezent pe piaţă mai puţin de 30 de zile, preţul de referinţă reprezintă cel mai mic preţ practicat de comerciant de la data punerii produsului pe piaţă, înainte de data aplicării reducerii de preţ;

4) dacă reducerea de preţ este majorată treptat în perioada ultimelor 30 de zile, preţul de referinţă este considerat preţul fără reducere înainte de prima aplicare a reducerii de preţ.

6. Lista produselor nealimentare care necesită în mod obligatoriu indicarea preţului unitar este specificată în anexa nr.1 la prezentul Regulament.

7. Lista produselor şi cazurilor care se exceptează de la indicarea preţului unitar este specificată în anexa nr.2 la prezentul Regulament.

II. MODUL DE INDICARE A PREŢURILOR

8. Orice produs pus în vânzare (plasat pe piaţă) necesită în mod obligatoriu indicarea preţului. Preţul de vânzare şi preţul unitar se indică într-o formă clară, vizibilă şi uşor de identificat, cu aceleaşi dimensiuni ale cifrelor.

9. Preţul de vânzare şi preţul unitar se exprimă în monedă naţională.

10. Responsabilitatea pentru indicarea preţului de vânzare şi a preţului unitar îi revine comerciantului.

11. Indicatoarele de preţ se amplasează astfel încât consumatorul să le poată asocia cu un produs anume.

12. Preţurile se indică pe produse sau pe indicatoare de preţuri amplasate lângă acestea în imediata apropiere ori pot fi cuprinse într-o listă sau într-un catalog, împreună cu preţurile altor produse, plasate în locuri uşor vizibile pentru consumatori.

13. În unităţile de alimentaţie publică preţurile se indică în meniu (lista de bucate) sau în catalogul de preţuri (pentru băuturi). În cazul utilizării meniurilor şi/sau a cataloagelor, vânzătorul trebuie să asigure punerea la dispoziţia consumatorilor a unui număr suficient de exemplare.

14. În cazul în care preţurile se află în vitrinele exterioare, acestea se indică astfel încât consumatorul să le poată vedea cu uşurinţă fără a intra în suprafaţa de vânzare.

15. La produsele preambalate se indică preţul de vânzare, corespunzător cantităţii preambalate, precum şi preţul unitar.

16. În cazul în care preţul unitar este identic cu preţul de vânzare, se indică numai preţul de vânzare.

17. În cazul produselor preambalate pentru care reglementările prevăd indicarea atât a cantităţii nominale, cât şi a masei componentei solide, este suficient să se indice preţul unitar al componentei solide.

18. Pentru produsele vândute în vrac prin cântărire sau măsurare este obligatorie indicarea numai a preţului unitar.

19. În cazul publicităţii, preţul unitar se indică concomitent cu preţul de vânzare pentru produsele ce ţin de aplicarea prezentului Regulament.

20. În cazul desfăşurării acţiunilor de vânzare a produselor/serviciilor cu preţ redus, prevăzute de capitolul V¹ din Legea nr.231/2010 cu privire la comerţul interior, indicatoarele de preţ vor conţine în mod obligatoriu preţul de referinţă.

21. Afişarea preţurilor în cazul comerţului electronic ori al prestării serviciilor societăţii informaţionale se desfăşoară în baza cerinţelor prezentului Regulament, cu excepţia cerinţelor privind suportul fizic al indicatoarelor.

Anexa nr.1

la Regulamentul privind modul de indicare

a preţurilor produselor oferite consumatorilor

LISTA

produselor nealimentare ce necesită în mod

obligatoriu indicarea preţului unitar

I. Produse de uz curent şi gospodăresc

1. Produse cosmetice:

1) produse pentru îngrijirea pielii şi igienă bucală;

2) creme de bărbierit;

3) creme şi loţiuni de uz general;

4) produse de plajă;

5) pastă de dinţi;

6) produse pentru îngrijirea părului şi produse de baie: lacuri, şampoane, balsamuri, produse de clătire, fixative, briantine, spume de păr, spumante de baie etc.;

7) deodorante şi produse de igienă personală;

8) pudră de talc.

2. Produse pentru spălat:

1) săpunuri solide pentru toaletă şi uz casnic;

2) săpunuri fine;

3) fulgi de săpun, detergenţi, balsamuri;

4) lichide pentru spălat, curăţat, preparate auxiliare pentru spălat şi preparate pe bază de hipoclorit;

5) pudră de curăţat;

6) preparate de prespălare şi înmuiere, sub formă de pudră.

3. Produse de lustruit pielea şi încălţămintea, lemnul şi parchetul, metalele, inclusiv pentru autoturisme, ferestrele şi oglinzile:

1) soluţii pentru îndepărtarea petelor;

2) vopsele de uz casnic;

3) insecticide pentru uz casnic;

4) detartranţi;

5) deodorante de uz casnic;

6) biocide.

4. Vopsele, lacuri şi emailuri (se exceptează culorile şi vopselele utilizate în artă şi procesul de învăţământ).

5. Solvenţi.

6. Produse de lipit şi adezivi (se exceptează cele ambalate în tuburi).

7. Cabluri.

8. Cuie.

9. Geamuri şi produse similare.

10. Ciment, var, ipsos, balast, beton, mortar, nisip.

11. Materiale textile şi panouri pentru izolaţie.

II. Materiale de grădinărit

12. Turbă, pământ de răsadniţă, compost şi produse fitosanitare.

13. Produse utilizate în agricultură, inclusiv pentru întreţinerea şi amenajarea solului (substanţe de fertilizare lichide sau granulate).

14. Seminţe, cu excepţia celor ambalate în cantităţi mai mici de 100 g.

III. Alte produse

15. Combustibili/uleiuri şi produse pentru autoturisme (combustibili lichizi, lubrifianţi lichizi/solizi, amestecuri de combustibili/ulei, antigel).

16. Combustibili solizi (lemn, cărbune, cocs şi derivaţi ai acestora).

17. Fire de tricotat constând din fibre naturale, sintetice şi amestecuri ale acestora.

18. Produse de mercerie care se vând la metru.

19. Hrană pentru animale şi păsări.

20. Folie de uz alimentar din aluminiu, polietilenă sau hârtie (metri).

21. Produse vândute sub formă de aerosoli.

Anexa nr.2

la Regulamentul privind modul de indicare

a preţurilor produselor oferite consumatorilor

LISTA

produselor şi cazurilor care se exceptează

de la indicarea preţului unitar

1. Produsele care se oferă spre vânzare prin licitaţie.

2. Produsele care se oferă spre vânzare ca obiecte de artă sau de anticariat.

3. Produse oferite în cadrul prestării de servicii.

4. Preparatele, produsele culinare şi alimentare care fac obiectul consumului pe loc în unităţi de alimentaţie publică.

5. Produsele preambalate în cantităţi mai mici de 50 de grame sau 50 de mililitri, precum şi cele mai mari de 10 kilograme sau 10 litri.

6. Produsele preambalate vândute prin intermediul unităţilor comerciale ambulante.

7. Produsele vândute prin aparat automat pentru vânzări.

8. Produsele farmaceutice şi parafarmaceutice.

9. Preparatele medicamentoase magistrale.

10. Cazurile în care informaţia asupra preţului unitar nu ar folosi consumatorului sau ar crea confuzii:

1) publicitatea cu timp scurt de expunere (spoturi sub 30 secunde), în care informaţia poate crea confuzii;

2) ofertele promoţionale în care preţul a fost redus din cauza deteriorării produsului şi/sau pericolului ca acesta să se deterioreze;

3) produsele asortate vândute într-un singur ambalaj, la care preţul unitar al fiecărui produs ar crea confuzie, iar indicarea preţului unui singur produs ar induce în eroare consumatorii.

Anexa nr.4

la Hotărârea Guvernului nr.206/2023

REGULAMENT SANITAR

pentru unităţile comerciale care practică activitate

de comerţ cu produse alimentare

I. DISPOZIŢII GENERALE

1. Prezentul Regulament sanitar stabileşte cerinţe privind amplasarea, proiectarea, amenajarea, iluminarea, ventilarea, asigurarea cu apă şi canalizare; cerinţe privind utilajul, mobilierul tehnologic, echipamentele şi ustensilele utilizate de unităţile comerciale care practică activitate de comerţ cu produse alimentare (în continuare – unităţi cu profil alimentar); cerinţe sanitare privind comercializarea produselor alimentare; cerinţe sanitare faţă de unităţile de comerţ ambulant, inclusiv automatele pentru vânzări; cerinţe privind prevenirea contaminării încrucişate în cadrul unităţilor cu profil alimentar.

2. În prezentul Regulament sanitar sunt utilizate noţiunile din Legea nr.231/2010 cu privire la comerţul interior, Legea nr.221/2007 privind activitatea sanitară veterinară, Legea nr.279/2017 privind informarea consumatorului cu privire la produsele alimentare, Legea nr.296/2017 privind cerinţele generale de igienă a produselor alimentare, Legea nr.306/2018 privind siguranţa alimentelor şi alte acte normative de referinţă.

II. CERINŢE SPECIFICE PRIVIND AMPLASAREA,

PROIECTAREA ŞI AMENAJAREA UNITĂŢILOR

CU PROFIL ALIMENTAR

3. La proiectare, amplasare şi amenajare, unităţile cu profil alimentar sunt obligate să respecte cerinţele de igienă stabilite în Legea nr.296/2017 privind cerinţele generale de igienă a produselor alimentare.

4. Cerinţele specifice de amplasare a unităţilor cu profil alimentar în anumite zone dintr-o localitate se includ în Regulamentul de comerţ local, aprobat de autoritatea administraţiei publice locale.

5. Amplasarea unităţilor cu profil alimentar în blocuri locative poate fi efectuată numai la parter, demisol şi doar în spaţiile destinate prin proiect sau pentru care s-a obţinut schimbarea destinaţiei prin decizia autorităţilor administraţiei publice locale.

[Pct.5 modificat prin Hot.Guv. nr.332 din 05.06.2025, în vigoare 20.06.2025]

5¹. Amplasarea unităţilor cu profil alimentar în case individuale (casă care dispune de curte) se desfăşoară în conformitate cu prevederile Legii nr.231/2010 cu privire la comerţul interior.

[Pct.5¹ introdus prin Hot.Guv. nr.332 din 05.06.2025, în vigoare 20.06.2025]

6. Unităţile cu profil alimentar sunt obligate să respecte Regulamentul sanitar privind normativele admise de emitere a zgomotului şi a vibraţiei la desfăşurarea activităţilor de comerţ interior, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.181/2019.

7. În vederea asigurării condiţiilor de igienă pentru păstrarea şi comercializarea produselor alimentare, unităţile cu profil alimentar dispun de spaţii necesare pentru circuite funcţionale salubre, după cum urmează:

1) suprafaţă comercială;

2) spaţii de păstrare a produselor alimentare;

3) zone delimitate pentru preambalarea, ambalarea produselor alimentare, după caz;

4) anexe sanitare (WC) pentru angajaţi. În cazul unităţilor comerciale cu profil alimentar cu suprafaţă comercială de până la 30 m² se permite utilizarea serviciilor prestatorilor de servicii sanitare (WC) sau WC ale altor agenţi economici, în bază de contract;

5) anexe sanitare (WC) pentru vizitatori în cazul în care produsele alimentare sunt servite de către consumatorii finali în incinta unităţii şi suprafaţa comercială a unităţii reprezintă:

a) până la 100 m² – cel puţin o anexă sanitară;

b) peste 100 m² – cel puţin 2 anexe sanitare.

Pentru unităţile cu suprafaţă comercială de până la 100 m², poate fi utilizată aceeaşi anexă sanitară (WC) pentru angajaţi şi vizitatori.

8. Grupurile sanitare trebuie să fie separate de spaţiile de preparare, asigurate cu sisteme de ventilare naturală sau mecanică. Nu se permite ca intrarea în grupurile sanitare să fie direct din spaţiile de manipulare a produselor culinare.

9. Încăperile şi instalaţiile sunt executate din materiale sigure, care să nu poată transmite produselor alimentare substanţe indezirabile, inclusiv toxice în conformitate cu Legea nr.306/2018 privind siguranţa alimentelor şi cu Legea nr.296/2017 privind cerinţele generale de igienă a produselor alimentare.

[Pct.9 completat prin Hot.Guv. nr.332 din 05.06.2025, în vigoare 20.06.2025]

10. Procesul de comercializare a produselor alimentare trebuie să fie organizat astfel încât să asigure desfăşurarea fluxului operaţional într-un singur sens şi să evite încrucişările între fazele insalubre şi salubre.

11. În spaţiile de manipulare a produselor alimentare, toate structurile superioare (fixate de plafon) şi armăturile sunt proiectate şi instalate astfel încât să nu împiedice curăţarea acestora şi să excludă contaminarea directă sau indirectă a produselor alimentare prin condensare, picurare (prelingere), să prevină acumularea murdăriei şi să minimalizeze dezvoltarea mucegaiurilor şi căderea lor sub formă de fulgi.

12. Unităţile cu profil alimentar trebuie să fie concepute astfel încât să dispună de spaţii suficiente de depozitare şi comercializare a produselor alimentare, precum şi de depozitare a ambalajelor, pentru a nu permite degradarea, impurificarea sau contaminarea produselor alimentare.

13. În unităţile cu profil alimentar pot fi comercializate mărfuri industriale nealimentare în ambalajul original (cel al producătorului) sau neambalate, în cazul în care acestea nu comportă riscuri de contaminare pentru produsele alimentare. Depozitarea produselor alimentare şi a mărfurilor nealimentare se efectuează în depozite separate sau în zone separate, care să excludă posibilitatea contaminării produselor alimentare şi/sau transmiterea mirosurilor către produsele alimentare. În sălile de comerţ trebuie să existe zone separate pentru expunerea spre comercializare a produselor alimentare şi a celor nealimentare. Expunerea spre comercializare a produselor nealimentare nu se efectuează în imediata apropiere de secţiile în care se vând produse alimentare neambalate. Preambalarea, ambalarea produselor nealimentare în unităţile cu profil alimentar se efectuează cu condiţia păstrării ambalajului producătorului, în zone delimitate.

III. CERINŢE PRIVIND ILUMINAREA, VENTILAREA,

ASIGURAREA CU APĂ ŞI CANALIZARE

14. În spaţiile unităţii cu profil alimentar trebuie să fie asigurată iluminarea naturală şi/sau artificială adecvată. Lumina nu trebuie să altereze culorile şi intensitatea ei nu trebuie să fie mai mică de:

1) 540 lucşi – în toate punctele de inspectare (sortare) a produselor alimentare;

2) 220 lucşi – în spaţiile de lucru, altele decât cele de inspectare (sortare) a produselor alimentare;

3) 110 lucşi – în alte spaţii.

15. Lămpile de iluminare şi accesoriile suspendate deasupra produselor alimentare trebuie să fie sigure şi protejate pentru a preveni contaminarea produselor alimentare în caz de sfărâmare.

16. Încăperile de manipulare a produselor alimentare şi anexele sanitare sunt dotate cu sisteme eficiente de ventilare naturală sau mecanică. Sistemul de ventilare este adecvat pentru a preveni acumularea căldurii, condensarea prafului şi eliminarea aerului contaminat. Nu se permite ca direcţia fluxului de aer în interiorul unităţii să fie din zona murdară în cea curată. Gurile de ventilare trebuie să fie asigurate cu ecrane sau alte închideri de protecţie confecţionate din materiale necorozive. Ecranele trebuie să fie uşor detaşabile pentru curăţare.

17. Sistemul de ventilare a unităţilor cu profil alimentar amplasate în blocuri locative ori având altă destinaţie este separat de sistemul de ventilare a acestora din urmă. Sistemele de ventilare în depozitele de produse alimentare şi nealimentare sunt construite şi funcţionează astfel încât să se evite fluxul mecanic de aer dintr-o zonă contaminată către o zonă curată.

IV. CERINŢE PRIVIND UTILAJUL, MOBILIERUL TEHNOLOGIC,

ECHIPAMENTELE ŞI USTENSILELE

18. Utilajele şi mobilierul tehnologic, articolele, echipamentele şi ustensilele care vin în contact cu produsele alimentare trebuie să fie confecţionate din materiale destinate pentru utilizare în asemenea scopuri, rezistente la lovituri şi coroziune, curăţări repetate şi dezinfecţie, nefieroase, neabsorbante, uşor de curăţat, care să nu transmită substanţe toxice produsului alimentar şi să nu afecteze proprietăţile nutritive, fizico-chimice şi organoleptice ale acestuia, care nu favorizează contaminarea microbiană a produselor alimentare cu care vin în contact. Ele sunt întreţinute în permanentă stare de funcţionare.

19. Pentru manipularea materiilor prime şi a produselor alimentare gata pentru consum sunt utilizate ustensile diferite pentru materia primă şi pentru produsele preparate, identificate corespunzător. Dacă acest lucru nu este posibil, atunci sunt necesare curăţarea şi dezinfectarea corespunzătoare înainte de a fi utilizate în contact cu semipreparatele sau produsele finite.

20. Materialul de ambalare este utilizat în corespundere cu cerinţele stabilite în Regulamentul sanitar privind materialele şi obiectele destinate să vină în contact cu produsele alimentare, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.308/2011, Regulamentul sanitar privind materialele şi obiectele din plastic destinate să vină în contact cu produsele alimentare, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.278/2013, Regulamentul sanitar privind materialele şi obiectele din plastic reciclat destinate să vină în contact cu produsele alimentare, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.492/2015, şi Regulamentul sanitar privind materialele şi obiectele fabricate din folie de celuloză regenerată care vin în contact cu produsele alimentare, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.493/2017.

21. Recipientele pentru materialele necomestibile şi reziduuri sunt rezistente la scurgeri, construite din materiale impenetrabile, care pot fi uşor curăţate.

22. Recipientele, instalaţiile şi ustensilele utilizate pentru materiale necomestibile şi reziduuri sunt marcate cu inscripţii de identificare şi nu sunt utilizate pentru produse alimentare.

23. Comercianţii unităţilor cu profil alimentar asigură condiţiile necesare pentru depozitarea produselor destinate comercializării în conformitate cu prevederile Reglementării tehnice "Ambalarea, transportarea şi depozitarea fructelor, legumelor şi ciupercilor proaspete", aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.1279/2008, şi, după caz, ale Regulilor specifice de igienă a produselor alimentare de origine animală, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.435/2010.

V. CERINŢE SANITARE PRIVIND COMERCIALIZAREA

PRODUSELOR ALIMENTARE

24. Produsele alimentare comercializate trebuie să corespundă cerinţelor de calitate şi inofensivitate conform art.7 din Legea nr.306/2018 privind siguranţa alimentelor.

25. Comercianţii unităţilor cu profil alimentar respectă cerinţele faţă de operatorii din domeniul alimentar, stabilite în Legea nr.306/2018 privind siguranţa alimentelor.

26. Produsele alimentare expuse spre comercializare trebuie să fie etichetate în conformitate cu prevederile Legii nr.279/2017 privind informarea consumatorului cu privire la produsele alimentare.

27. Comercializarea produselor crude din categoria cărnii, a peştelui, a fructelor de mare, a ouălor, a legumelor şi a altor produse similare, a laptelui şi a produselor lactate, a îngheţatei, a brânzeturilor, a untului, a ouălor şi a semipreparatelor din ele poate fi desfăşurată în:

1) unităţi comerciale specializate;

2) secţii specializate de produse alimentare din cadrul unităţilor comerciale;

3) vitrine frigorifice distincte;

4) vitrine frigorifice care dispun de secţiuni separate prin material impenetrabil (sticlă, metal, materiale plastice), astfel ca să nu fie posibilă contaminarea secundară sau încrucişată.

[Pct.27 modificat prin Hot.Guv. nr.678 din 02.10.2024, în vigoare 15.11.2024]

28. Produsele alimentare de origine animală cu adaos de substituenţi de origine vegetală, grăsimi vegetale şi proteine vegetale se plasează în zone separate ale raftului faţă de cele fără adaos.

29. Este interzisă plasarea în vitrină a brânzeturilor în saramură în ambalajul de transport.

[Pct.29 modificat prin Hot.Guv. nr.678 din 02.10.2024, în vigoare 15.11.2024]

30. Brânzeturile cu cheag tare se comercializează fără înlăturarea cojii de parafină.

31. Ambalarea şi preambalarea produselor alimentare se efectuează în conformitate cu art.18 din Legea nr.296/2017 privind cerinţele generale de igienă a produselor alimentare.

32. Porţionarea, cântărirea, preambalarea şi comercializarea produselor alimentare utilizate în calitate de materie primă şi a semipreparatelor se efectuează în secţii (zone) separate de produsele gata pentru consum.

33. Se interzice porţionarea produselor de patiserie cu cremă direct în secţia de comerţ. Produsele de patiserie cu cremă pot fi preparate în cantităţi mai mari, cu porţionarea ulterioară în secţii specializate în cazul în care procesul tehnologic permite acest lucru şi produsele sunt vândute ulterior porţionate.

34. Pâinea şi produsele de panificaţie mici se comercializează doar ambalate şi etichetate în conformitate cu Legea nr.279/2017 privind informarea consumatorului cu privire la produsele alimentare.

34¹. Prin derogare de la pct.34, pâinea şi produsele de panificaţie mici, coapte în brutăriile din incinta unităţilor comerciale, pot fi comercializate neambalate, cu respectarea următoarelor condiţii:

1) sunt plasate pe rafturi destinate produselor de panificaţie şi protejate de contactul direct cu mediul ambiant sau cu consumatorii, având geamuri de protecţie;

2) există spaţiu rezervat pentru mănuşi de unică folosinţă şi pungi din hârtie sau alt material admis să intre în contact cu produsele alimentare destinate preambalării direct de către consumatori;

3) consumatorii sunt informaţi prin afiş, anunţ sau orice alt mod despre obligaţia de a utiliza mănuşi de unică folosinţă;

4) informarea consumatorilor se efectuează în conformitate cu dispoziţiile articolului 37 din Legea nr.279/2017 privind informarea consumatorilor cu privire la produsele alimentare.

[Pct.34¹ introdus prin Hot.Guv. nr.678 din 02.10.2024, în vigoare 15.11.2024]

35. Carnea de pasăre se comercializează în corespundere cu Norma sanitar-veterinară de stabilire a cerinţelor de comercializare a cărnii de pasăre, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.773/2013.

36. La comercializarea produselor alimentare nepreambalate, vânzătorul foloseşte ustensile, precum cleşti, lopăţele, linguri, căuşe, cuţite sau altele, după caz. Nu se permite utilizarea aceloraşi ustensile pentru porţionarea brânzeturilor, mezelurilor şi a altor produse de gastronomie. Pentru fiecare fel de produse există tocătoare şi cuţite separate, marcate distinct, care se vor păstra în încăperile, în zonele/secţiile respective, în locuri special destinate, igienizate zilnic cu soluţie de detergent.

37. Comercializarea produselor alimentare nepreambalate se efectuează în materiale de împachetare (hârtie, pungi), în conformitate cu Regulamentul sanitar privind materialele şi obiectele destinate să vină în contact cu produsele alimentare, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.308/2011, Regulamentul sanitar privind materialele şi obiectele din plastic destinate să vină în contact cu produsele alimentare, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.278/2013, Regulamentul sanitar privind materialele şi obiectele din plastic reciclat destinate să vină în contact cu produsele alimentare, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.492/2015, şi Regulamentul sanitar privind materialele şi obiectele fabricate din folie de celuloză regenerată care vin în contact cu produsele alimentare, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.493/2017.

38. Cântărirea produselor alimentare neambalate direct pe aparatele de cântărit, fără hârtie sau alte materiale de împachetare, nu se permite.

39. Livrarea produselor alimentare clientului se efectuează în condiţii care să asigure integritatea, calitatea şi inofensivitatea lor şi să excludă contaminarea şi alterarea.

40. Expunerea ouălor spre comercializare se efectuează în conformitate cu Norma sanitar-veterinară privind comercializarea ouălor pentru consum uman, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.1208/2008.

41. Comercializarea peştelui viu se efectuează în spaţii dotate cu bazine acvatice cu facilităţi de îmbunătăţire a apei cu oxigen şi facilităţi de evacuare a apei. Comercializarea peştelui refrigerat sau congelat, precum şi a produselor din peşte se efectuează în vitrine frigorifice, în spaţii separate, la o temperatură corespunzătoare proceselor tehnologice.

42. Comercializarea legumelor, fructelor şi pomuşoarelor se efectuează în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr.929/2009 cu privire la aprobarea "Cerinţelor de calitate şi comercializare pentru fructe şi legume proaspete".

43. Fructele şi legumele proaspete vor fi comercializate şi depozitate fără a fi afectată calitatea lor, respectându-se principiul compatibilităţii produselor. Merele, perele, bananele, piersicile, prunele, pepenele galben, avocado, tomatele şi alte produse care produc etilenă nu trebuie să fie comercializate şi depozitate împreună cu salata verde, varza, morcovii, castraveţii, ardeii graşi, dovleacul. Legumele rădăcinoase se comercializează separat de alte fructe şi legume proaspete.

44. Comercializarea produselor alimentare nepreambalate direct în sala de comerţ, ce ar permite autoservirea de către client, este interzisă, cu excepţia fructelor şi legumelor neprocesate. Se permite comercializarea acestora doar în secţii specializate cu deservirea de către personalul unităţii.

[Pct.44 modificat prin Hot.Guv. nr.678 din 02.10.2024, în vigoare 15.11.2024]

45. Se interzice tranşarea, porţionarea, preambalarea produselor alimentare de origine animalieră în unităţile comerciale cu o suprafaţă de până la 24 m².

46. În cazul în care consumatorul a procurat produse alimentare de calitate neadecvată, vânzătorul este obligat, la solicitarea consumatorului, să le preschimbe cu produse similare conforme cerinţelor legislaţiei sau să restituie consumatorului suma achitată, dacă deficienţele menţionate au fost depistate în limita termenului de valabilitate conform art.18 alin.(17) din Legea nr.105/2003 privind protecţia consumatorilor.

47. Se interzice păstrarea în comun a produselor neprocesate şi a celor gata pentru consum.

48. Personalul unităţilor comerciale cu profil alimentar care lucrează în zonele de producere, manipulare şi distribuire/comercializare a produselor alimentare trebuie să corespundă cerinţelor stabilite în art.23 din Legea nr.306/2018 privind siguranţa alimentelor şi în art.16 din Legea nr.296/2017 privind cerinţele generale de igienă a produselor alimentare.

VI. CERINŢE SANITARE PRIVIND UNITĂŢILE DE COMERŢ

AMBULANT, INCLUSIV AUTOMATELE PENTRU VÂNZĂRI

49. Unităţile de comerţ ambulant, inclusiv automatele pentru vânzări de produse alimentare, sunt concepute, construite, amplasate, menţinute curate şi în stare bună astfel încât să se evite pericolul contaminării.

50. Unităţile de comerţ ambulant trebuie să corespundă cerinţelor de igienă stabilite în art.11 din Legea nr.296/2017 privind cerinţele generale de igienă a produselor alimentare.

51. Automatele de comercializare a băuturilor la pahar sunt asigurate cu pahare de unică folosinţă din materiale biodegradabile. Nu se admite utilizarea paharelor de unică folosinţă din polimeri sintetici.

52. Se permite, în vederea deservirii în procesul de desfăşurare a unor ceremonii, prepararea produselor culinare din materii prime, precum şi utilizarea produselor culinare şi/sau băuturilor alcoolice, aduse de persoane fizice, provenite de la unităţi autorizate sanitar-veterinar sau care deţin certificat de înregistrare în domeniul siguranţei alimentelor, în modul stabilit de legislaţie în domeniul alimentar, cu condiţia prezentării actelor ce confirmă siguranţa şi calitatea acestor produse şi/sau băuturi.

[Pct.52 în redacţia Hot.Guv. nr.332 din 05.06.2025, în vigoare 20.06.2025]

53. Unităţile ambulante mobile, tejghelele, suprafeţele pe care sunt amplasate produsele alimentare, ustensilele şi utilajul se curăţă şi se dezinfectează la sfârşitul zilei de lucru sau ori de câte ori este necesar în vederea asigurării cerinţelor sanitare.

VII. CERINŢE PRIVIND PREVENIREA

CONTAMINĂRII ÎNCRUCIŞATE

54. În unitatea cu profil alimentar sunt luate măsuri eficiente pentru a preveni contaminarea produselor alimentare gata pentru consum prin contactul direct sau indirect cu materia primă neprocesată.

55. În scopul prevenirii contaminării încrucişate, materia primă şi produsele gata pentru consum se porţionează şi se preambalează/ambalează pe mese, tocătoare, cu cuţite diferite, marcate vizibil: "peşte crud", "peşte fiert", "pâine" etc.

56. La trecerea de la manipularea materiilor prime sau a produselor semiprocesate capabile să contamineze produsul final la operaţiile de manipulare sau care vin în contact cu produsele gata pentru consum, personalul este obligat să-şi schimbe vestimentaţia sanitară de protecţie şi să respecte igiena mâinilor.

57. Practicile de manipulare a produselor alimentare şi de igienă a mâinilor de către personalul unităţii se consideră puncte critice şi sunt supravegheate, constituind parte integrantă a sistemului de control în puncte critice (Hazard analysis and critical control points – HACCP).

58. Produsele alimentare neprocesate sunt preambalate în camere separate sau în zone separate de zonele utilizate pentru preambalarea produselor gata pentru consum, marcate corespunzător (denumirea produsului, numărul lotului, ora producerii, data-limită de consum).

59. Se recomandă ca procedurile de control al calităţii şi al siguranţei să fie efectuate de personal competent, care cunoaşte principiile analizei pericolelor şi punctelor critice de control (HACCP), bunele practici de igienă a produselor alimentare şi prevederile legislaţiei în domeniul siguranţei alimentelor.

Anexa nr.5

la Hotărârea Guvernului nr.206/2023

REGULAMENTUL SANITAR

pentru unităţile de alimentaţie publică

I. DISPOZIŢII GENERALE

1. Prezentul Regulament sanitar stabileşte cerinţele sanitare şi de igienă pentru unităţile de alimentaţie publică stabilite în anexa nr.5 la Legea nr.231/2010 cu privire la comerţul interior.

2. În sensul prezentului Regulament sanitar se definesc următoarele noţiuni:

bucătărie – spaţiu în care hrana este preparată, tratată termic sau reîncălzită pentru a fi servită şi nu include spaţiile de prelucrare preliminară a materiilor prime şi de depozitare a produselor alimentare;

contaminare – prezenţa sau pătrunderea substanţelor indezirabile în produs;

curăţare – îndepărtarea solului, resturilor de produse alimentare, prafului, grăsimilor sau a altor substanţe indezirabile, inclusiv de pe suprafeţele de lucru, veselă, utilaj, inventar;

dăunători – insecte, păsări, rozătoare şi orice alte animale capabile să contamineze hrana direct sau indirect;

igienă a produselor alimentare – toate măsurile necesare pentru asigurarea siguranţei (inofensivităţii), integrităţii şi valorii nutritive a produsului culinar la toate etapele de obţinere a hranei de la creştere, în cazul în care sunt crescute de comerciant, producere sau preparare până la servirea ei finală consumatorului;

lot – cantitatea totală a produselor culinare produse în aceleaşi condiţii esenţiale şi în acelaşi interval de timp;

manipulare a produselor culinare – orice operaţie de preparare, procesare, ambalare, depozitare, transportare, distribuire şi servire a produselor culinare;

manipulator al produselor culinare – persoană care manipulează sau intră în contact cu produsele culinare ori cu echipamentul sau ustensilele folosite la pregătirea produselor culinare;

porţionare – divizarea hranei înainte sau după preparare în una sau mai multe porţii;

produs alimentar perisabil – produs alimentar instabil din punct de vedere microbiologic, cu termenul de valabilitate scurt, care necesită a fi păstrat şi comercializat la un anumit regim de temperatură pentru a-şi menţine inofensivitatea şi calităţile sale;

produs culinar congelat – produs culinar menţinut la temperatura egală cu sau sub -18°C în orice parte a produsului;

produs culinar preparat cu grad înalt de finisare – produs culinar tratat termic, răcit rapid şi păstrat refrigerat sau congelat;

produs culinar răcit – produs culinar destinat a fi păstrat la temperaturi ce nu depăşesc +4°C în orice parte a produsului pentru o perioadă de maximum 5 zile;

produse culinare potenţial periculoase – produse culinare capabile să susţină creşterea rapidă şi progresivă a microorganismelor toxinogene şi celor provocatoare de toxiinfecţii alimentare şi/sau boli diareice acute;

produs culinar tratat termic (cooked) – produs culinar tratat termic şi păstrat fierbinte sau reîncălzit şi păstrat fierbinte pentru servirea consumatorului, sau produse culinare preparate reci şi păstrate la rece până la servirea consumatorului;

serviciul catering – serviciu care constă în furnizarea de produse alimentare şi/sau de băutură, preparate sau nepreparate, pentru consumul uman, însoţită de servicii conexe suficiente care să permită consumul acestora în afara suprafeţei comerciale a unităţii de alimentaţie publică.

3. Activităţile şi serviciile de alimentaţie publică se desfăşoară în încăperi specializate dotate corespunzător specificului unităţii, cu livrare la comandă, catering şi/sau "la pachet".

4. Spaţiile şi dotările unităţilor de alimentaţie publică trebuie să corespundă cerinţelor tehnice indicate în anexa nr.1 la prezentul Regulament sanitar.

5. În cazul sistării provizorii a activităţii unităţii de alimentaţie publică (efectuarea măsurilor sanitare planificate, reparaţii etc.), agentul economic anunţă autorităţile administraţiei publice locale şi consumatorii despre data închiderii, termenul preconizat, precum şi despre data redeschiderii unităţii. Informarea se face prin orice mijloace de comunicare disponibile, fără depunerea unei notificări în acest sens la administraţia publică locală.

II. CERINŢE SPECIFICE PRIVIND PROIECTAREA ŞI AMENAJAREA

UNITĂŢILOR DE ALIMENTAŢIE PUBLICĂ

6. Încăperile şi instalaţiile trebuie să corespundă normelor şi cerinţelor securităţii tehnice şi să fie menţinute în stare bună de funcţionare. Toate materialele de construcţie trebuie să fie confecţionate din materiale sigure, care nu transmit produselor alimentare substanţele indezirabile, inclusiv toxice.

7. Procesul de preparare a produselor culinare trebuie organizat astfel încât să asigure desfăşurarea fluxului operaţional într-un singur sens şi să evite încrucişările între fazele insalubre şi salubre.

8. În bucătărie se permite separarea funcţională în zone pentru procesarea legumelor, a cărnii şi a peştelui, pregătirea şi distribuirea bucatelor cu condiţia asigurării respectării normelor sanitare în cadrul procesului tehnologic de gătit. Zonele funcţionale sunt separate, delimitate clar, menţinute în curăţenie şi amplasate în corespundere cu procesul tehnologic. În zonele delimitate nu se admit alte operaţii decât cele prevăzute conform destinaţiei.

9. În unităţile de alimentaţie publică care sunt lipsite de spaţiu pentru organizarea bucătăriei, preparatele culinare specifice acestora se pot prepara în sala de consum, în faţa consumatorilor sau în încăperea propriu-zisă, cu obligaţia ca prin organizarea, dotarea şi întreţinerea locului respectiv să se asigure o curăţenie permanentă, apă curgătoare, canalizare, iar unitatea să dispună de posibilităţi satisfăcătoare de ventilaţie (naturală sau mecanică).

10. Încăperile în care sunt preparate, tratate sau procesate produse alimentare, cu excepţia spaţiilor pentru servirea mesei şi a unităţilor de comerţ ambulant, trebuie să corespundă cerinţelor de igienă stabilite în art.10 din Legea nr.296/2017 privind cerinţele generale de igienă a produselor alimentare.

11. În spaţiile de manipulare a produselor culinare toate structurile suspendate (fixate de plafon) şi armătura trebuie să fie proiectate, instalate, finisate şi izolate corespunzător, astfel încât să excludă contaminarea directă sau indirectă a produselor culinare şi a materiilor prime prin condensare şi picurare (prelingere), să fie uşor de curăţat, să prevină acumularea murdăriei, dezvoltarea mucegaiurilor şi căderea lor în fulgi.

12. Unităţile de alimentaţie publică care folosesc produse alimentare congelate dispun de încăperi sau zone şi instalaţii care să asigure efectuarea corectă a operaţiilor de decongelare.

13. Sala de servire a unităţii de alimentaţie publică are asigurat un minim de 1,2 m² pentru un loc la masă.

14. Unităţile de alimentaţie publică sunt dotate, după caz, cu spaţii suficiente de depozitare a materiilor prime şi auxiliare, a produselor culinare şi semipreparate, precum şi a ambalajelor, astfel încât să nu se permită degradarea, impurificarea sau contaminarea produselor.

15. Spălarea veselei pentru servire şi a vaselor de bucătărie se face separat, într-un loc anume stabilit şi amenajat, în care nu se fac alte operaţii de preparare. Acest loc este strict delimitat.

16. Vesela curată pentru masă este păstrată în spaţii separate de vasele de bucătărie sau în boxe ori dulapuri (sertare) separate.

III. CERINŢE PRIVIND ASIGURAREA

CU APĂ ŞI CANALIZARE

17. Unităţile de alimentaţie publică fixe trebuie să dispună şi să folosească permanent în activitatea lor apă potabilă curentă, rece şi caldă, sub presiune şi temperatură adecvată, în cantitate suficientă şi conformă prevederilor Legii nr.182/2019 privind calitatea apei potabile, cu instalaţii adecvate pentru păstrare şi, în caz de necesitate, pentru distribuire, şi cu protecţie adecvată împotriva contaminării. Unităţile bazate pe unităţi comerciale ambulante trebuie să dispună de o rezervă de apă potabilă pentru scopuri de salubritate şi de igienă, corespunzător specificului activităţii.

18. Unităţile de alimentaţie publică care folosesc surse proprii de apă potabilă asigură protecţia sanitară a acestora şi controlul calităţii apei utilizate.

19. Folosirea gheţii naturale este permisă numai pentru răcirea băuturilor îmbuteliate.

20. Gheaţa preparată în frigidere sau instalaţii specializate este preparată numai din apă potabilă şi va fi manipulată şi depozitată astfel încât să fie protejată de contaminare.

21. Aburii utilizaţi pentru contactul direct cu produsele culinare sau suprafeţele de contact cu produsele culinare nu trebuie să conţină substanţe care să prezinte pericol pentru sănătate sau să contamineze produsele alimentare.

22. Apa nepotabilă utilizată pentru producerea de aburi, refrigerare, stingerea incendiilor sau alte scopuri similare nelegate de prepararea produselor culinare este transportată prin reţele complet separate, identificabile prin culoare, fără conectări încrucişate cu ţevi de transportare a apei potabile.

23. Pe tot fluxul tehnologic de producere, conform necesităţilor, sunt instalate convenabil chiuvete şi robinete cu amestecător pentru apa caldă şi rece pentru spălarea şi dezinfectarea mâinilor. Uscătoarele electrice sau şerveţelele şi recipientele pentru şerveţelele utilizate pentru uscarea mâinilor sunt amplasate lângă chiuvetă. Chiuvetele, băile sau alte instalaţii similare sunt asigurate cu ţevi prevăzute adecvat cu sifon, racordate la canalele de scurgere.

24. Reţelele de evacuare a apelor uzate, inclusiv sistemele de canalizare, sunt construite astfel încât să se excludă contaminarea apei potabile. Ţevile de scurgere sunt dotate corespunzător cu sifon şi duc la canalele de scurgere sau la sistemele autorizate de colectare a apelor uzate.

25. Trecerea coloanelor de canalizare prin încăperile de preparare, depozitare şi servire a produselor culinare este permisă numai cu condiţia izolării lor, astfel încât să se prevină orice posibilitate de infiltraţie şi impurificare a spaţiilor şi a produselor.

26. În localităţile fără reţea de canalizare a apelor uzate, colectarea şi îndepărtarea reziduurilor lichide sunt adaptate la condiţiile locale, asigurându-se amenajarea, exploatarea şi întreţinerea instalaţiilor respective în permanentă stare de funcţionare, astfel încât să se prevină contaminarea spaţiilor alimentare cu ape uzate, precum şi poluarea mediului înconjurător.

IV. CERINŢE PRIVIND ILUMINAREA ŞI VENTILAREA

27. În spaţiile unităţii de alimentaţie publică trebuie să fie asigurată iluminare naturală sau artificială. Lumina nu trebuie să altereze culorile şi intensitatea ei nu trebuie să fie mai mică de:

1) 540 lucşi – în toate punctele de inspectare şi preparare a produselor culinare;

2) 220 lucşi – în camerele de lucru, altele decât cele de inspectare şi preparare a produselor culinare;

3) 110 lucşi – în alte spaţii.

28. Lămpile de iluminare şi accesoriile suspendate deasupra produselor culinare în orice punct al fluxului de producere trebuie să fie sigure şi protejate, pentru a preveni contaminarea produselor culinare în caz de spargere.

29. Sistemul de ventilare trebuie să fie adecvat, pentru a preveni acumularea căldurii, a prafului şi condensarea aburilor, precum şi pentru eliminarea aerului contaminat. Nu se permite ca direcţia fluxului de aer în interiorul unităţii să fie din zona murdară în cea curată. Gurile de ventilare sunt asigurate cu ecrane sau alte închideri de protecţie confecţionate din materiale necorozive. Ecranele trebuie să fie uşor detaşabile pentru curăţare.

30. Deasupra instalaţiilor de prelucrare termică sunt instalate dispozitive pentru înlăturarea eficientă a aburilor şi a vaporilor.

V. CERINŢE PRIVIND UTILAJUL, MOBILIERUL TEHNOLOGIC ŞI USTENSILELE

31. Utilajul şi mobilierul tehnologic, ustensilele utilizate în spaţiile de manipulare a produselor culinare sunt confecţionate din materiale rezistente la lovituri şi coroziune, curăţări repetate şi dezinfecţie, neabsorbante, uşor de curăţat, care nu transmit substanţe toxice produsului alimentar şi nu afectează proprietăţile nutritive, fizico-chimice şi organoleptice ale acestuia, care nu favorizează contaminarea microbiană a produselor culinare cu care intră în contact.

Acestea sunt întreţinute în permanentă stare de funcţionare şi amplasate astfel încât să fie accesibile operaţiilor de inspecţie şi igienizare.

32. Utilajele şi mobilierul tehnologic sunt cu suprafeţe netede, fără crăpături şi alte locuri de reţinere a reziduurilor alimentare sau greu accesibile, astfel încât să poată fi demontate şi curăţate cu uşurinţă.

33. Pentru manipularea materiilor prime şi a produselor culinare tratate termic sau semipreparate sunt utilizate utilaje, mobilier tehnologic şi ustensile separate, marcate corespunzător. Utilajele, mobilierul tehnologic şi ustensilele care au fost utilizate pentru produsele alimentare crude sunt curăţate regulat şi dezinfectate înainte de utilizarea lor pentru produsele culinare tratate termic sau produse culinare preparate cu grad înalt de finisare.

34. Dotarea cu utilaje şi ustensile se face în funcţie de natura, volumul şi de profilul unităţii. Capacitatea acestora trebuie să fie adecvată pentru a permite prepararea şi manipularea igienică a produselor culinare. Nu se utilizează vase şi ustensile de bucătărie degradate.

35. Recipientele pentru materialele necomestibile şi reziduuri sunt rezistente la scurgeri, confecţionate din metal sau alte materiale impenetrabile care pot fi uşor curăţate.

VI. CERINŢE PRIVIND MATERIA PRIMĂ

36. Unităţile de alimentaţie publică au obligaţia să folosească materii prime, materii auxiliare, ingredienţi, semifabricate, pentru care dispun de acte ce atestă inofensivitatea şi calitatea acestora, conform Legii nr.306/2018 privind siguranţa alimentelor. Se permite achiziţionarea în pieţe a produselor agricole şi alimentare care sunt însoţite de actele ce confirmă calitatea, trasabilitatea şi inofensivitatea acestor produse, prevăzute de legislaţie.

37. Unitatea de alimentaţie publică poate folosi în activitate produse agricole şi alimentare proprii, cu condiţia ca acestea să corespundă cerinţelor privind siguranţa alimentelor.

38. Cantitatea produselor alimentare şi a materiei prime se confirmă prin factură fiscală (sau alt act prevăzut de lege) sau prin act de achiziţie a produselor.

Se interzice recepţionarea şi păstrarea mărfurilor fără facturi sau alte documente ce confirmă originea mărfurilor, cu excepţia celor prevăzute la pct.37.

39. La recepţionare, cantitatea produselor alimentare şi a materiei prime se verifică conform actelor de însoţire a mărfurilor, iar calitatea produselor se controlează prin metoda organoleptică.

40. Calitatea produselor alimentare şi a materiei prime se confirmă prin documente ce atestă calitatea şi inofensivitatea acestora, şi anume:

1) calitatea materiei prime de origine animală se confirmă prin certificat sanitar-veterinar;

2) calitatea materiei prime de origine nonanimală se confirmă prin certificate de calitate eliberate de producător în baza autocontrolului;

3) calitatea produselor alimentare finite se confirmă prin certificate de calitate, iar pentru producţia alcoolică prin certificate de conformitate.

41. Condiţiile de păstrare a materiei prime şi a produselor alimentare sunt următoarele:

1) existenţa depozitelor în funcţie de specificul şi volumul activităţii;

2) respectarea regimului de păstrare a produselor (temperatura, umiditatea, ventilaţia);

3) respectarea termenului de valabilitate a produselor;

4) respectarea regulilor vecinătăţii mărfurilor (pentru evitarea transmiterii mirosului şi a contaminării încrucişate);

5) prezenţa utilajului special în depozite (stelaje, poliţe, cârlige), ce asigură păstrarea calitativă a mărfurilor.

Păstrarea în comun a materiei prime, semifabricatelor şi producţiei gata pentru consum se permite doar în cazul utilizării recipientelor impenetrabile specifice fiecărui produs.

42. Materia primă alimentară de origine animală refrigerată este depozitată la o temperatură între 0°C şi +4°C. Alte materii prime alimentare care cer refrigerare, cum sunt legumele, fructele şi verdeţurile, sunt depozitate în intervalul de temperatură +2°C şi +6°C.

43. Materia primă congelată care nu este folosită imediat este depozitată la temperatura de sub -18°C.

44. În cazul în care pentru depozitarea materiilor prime perisabile şi neperisabile nu se poate asigura decât o singură încăpere, este obligatorie îndeplinirea următoarelor condiţii:

1) dotarea corespunzătoare cu rafturi, hambare sau recipiente pentru toate produsele neperisabile;

2) asigurarea unui spaţiu frigorific pentru produsele perisabile, cu compartiment separat pentru carne crudă, cu asigurarea unei temperaturi între 0°C şi +4°C;

3) asigurarea ventilaţiei satisfăcătoare prin geamuri sau ochiuri cu rame şi plasă protectoare;

4) aprovizionarea cu materii prime perisabile, îndeosebi cu carne şi lapte, să nu depăşească necesităţile de consum pentru 7 zile.

VII. CERINŢE PRIVIND PREPARAREA

PRODUSELOR ALIMENTARE

45. Unităţile de alimentaţie publică întocmesc de sine stătător sortimentul bucatelor, articolelor de patiserie şi cofetărie, precum şi al băuturilor preparate.

46. În meniu se indică lista preparatelor culinare şi a băuturilor, denumirea preparatului şi compoziţia (în limba română, dublată, după caz, în oricare altă limbă la discreţia comerciantului), gramajul şi preţul pentru o porţie. Operatorul din domeniul alimentar indică în meniu orice ingredient sau adjuvant tehnologic care provoacă alergii sau intoleranţă, utilizat la fabricarea sau prepararea unui produs alimentar şi încă prezent în produsul finit, chiar şi într-o formă modificată, conform art.8 alin.(1) lit.b) şi c) şi art.19 din Legea nr.279/2017 privind informarea consumatorului cu privire la produsele alimentare.

47. Producţia culinară se prepară în corespundere cu documentaţia tehnologică. Unităţile de alimentaţie publică sunt în drept să prepare bucate conform propriilor tehnologii "specialităţile casei".

48. Bucătarii şi cofetarii trebuie să dispună la locurile de muncă de fişe tehnologice de preparare a bucatelor.

49. Atunci când dezgheţarea este efectuată ca operaţie separată de prepararea termică, aceasta trebuie să fie efectuată numai dacă unitatea dispune de următoarele condiţii:

1) refrigerator sau încăpere de dezgheţare, unde se menţine temperatura de la 0°C până la +4°C;

2) apă potabilă curgătoare, care menţine temperatura de maximum +21°C pentru o perioadă ce nu depăşeşte 4 ore;

3) cuptor cu microunde, în cazul în care produsul alimentar este transferat imediat în unitatea convenţională de preparare termică ca parte a procesului continuu de preparare termică sau când întregul proces neîntrerupt de preparare termică are loc în cuptorul cu microunde.

50. Produsele preparate congelate se păstrează la o temperatură de -18°C sau mai joasă. Temperatura de păstrare este permanent monitorizată.

51. Produsele alimentare preparate congelate sunt păstrate la o temperatură de +4°C sau mai joasă, dar nu mai mult de 24 de ore şi nu pot fi recongelate.

52. Prepararea produselor culinare din materii prime şi utilizarea băuturilor alcoolice aduse de persoane fizice neautorizate în vederea deservirii la desfăşurarea unor ceremonii sunt interzise.

VIII. DEPOZITAREA ŞI TRANSPORTUL MATERIEI

PRIME ŞI AL PRODUSELOR CULINARE

53. Unităţile de alimentaţie publică sunt dotate cu spaţii frigorifice, compartimentate astfel încât să se excludă contaminarea materiilor prime, a produselor culinare tratate termic sau a semipreparatelor/semifabricatelor şi împrumutul de mirosuri de la produsele alimentare care emană mirosuri specifice. Acestea sunt separate şi depozitate în funcţie de temperatura de păstrare, durata de păstrare şi cantitatea produselor destinate a fi depozitate, prevăzute cu posibilităţi de control şi înregistrare a temperaturii.

54. Toate spaţiile de refrigerare sunt dotate cu dispozitive de măsurare a temperaturii sau înregistrare a ei, amplasate vizibil, cu asigurarea înregistrării temperaturii maxime a spaţiului de refrigerare.

55. Precizia dispozitivelor de înregistrare a temperaturii este verificată la intervale fixe de timp şi testată pentru precizie cu un termometru standard de precizie cunoscută. Asemenea teste sunt efectuate anterior instalării şi ulterior cel puţin o dată pe an sau mai frecvent, pentru a asigura precizia lor. Se va ţine evidenţa acestor teste.

56. Depozitarea produselor alimentare se face în condiţii care să asigure păstrarea maximală a valorii nutritive, a proprietăţilor organoleptice şi fizico-chimice, precum şi să excludă contaminarea microbiană. În acest scop produsele alimentare sunt depozitate în încăperi sau spaţii special amenajate, protejate de dăunători, dotate cu instalaţiile şi aparatura necesare pentru asigurarea controlului condiţiilor de temperatură, umiditate şi ventilaţie.

57. Produsele alimentare ambalate sunt depozitate separat de obiectele de inventar, ambalajele goale, substanţele pentru curăţenie şi dezinfecţie.

58. Preparatele finite şi cele care se consumă fără a mai fi tratate termic se păstrează separat de carne, peşte, viscere crude, preparate din carne crudă, ouă, de alte materii prime crude.

59. Pâinea, produsele de panificaţie şi cele de patiserie neperisabile se păstrează în spaţii special amenajate, în coşuri sau în navete acoperite, confecţionate din materiale admise pentru contact cu produsele alimentare.

60. Produsele alimentare neperisabile (crupele, pastele făinoase, zahărul, sarea) se păstrează în ambalaje originale, pe suporturi speciale în încăperi curate, bine aerisite, în condiţii de umiditate relativă de până la 75%.

61. Transportul produselor alimentare se efectuează în funcţie de perisabilitatea acestora, numai cu mijloace autorizate sanitar-veterinar în conformitate cu prevederile Legii nr.221/2007 privind activitatea sanitară veterinară, care să asigure pe toată durata transportului păstrarea nemodificată a caracteristicilor nutritive, organoleptice, fizico-chimice şi microbiologice, precum şi protecţia împotriva prafului, a dăunătorilor şi a altor poluanţi, a degradării şi a contaminării atât a produselor transportate, cât şi a ambalajelor.

62. La transportare produsele alimentare sunt însoţite de documente care certifică recepţionarea lor conform actelor normative.

63. Personalul care asigură transportarea şi manipularea produselor alimentare, inclusiv a celor perisabile şi a pâinii, poartă vestimentaţie specială pentru a evita contaminarea produselor alimentare.

IX. CERINŢE PRIVIND REÎNCĂLZIREA ŞI SERVIREA

64. Reîncălzirea produselor culinare se efectuează astfel încât temperatura să ajungă la cel puţin +75°C în mijlocul produsului culinar.

65. Produsele culinare neconsumate sunt ridicate şi evacuate sau donate în condiţiile Legii nr.299/2022 privind prevenirea pierderii şi risipei de alimente. Reîncălzirea sau reîntoarcerea lor pentru păstrare în stare răcită sau congelată se interzice.

66. În unităţile cu autoservire sistemul de servire este organizat astfel încât produsele culinare oferite să fie protejate de contaminare directă prin apropierea de sau prin acţiunile consumatorului. Temperatura produselor culinare trebuie să fie sub +4°C pentru produsele servite reci şi mai mare de +60°C pentru produsele servite calde.

X. CERINŢE PRIVIND PREVENIREA

CONTAMINĂRII ÎNCRUCIŞATE

67. În unitatea de alimentaţie publică se iau măsuri eficiente pentru a preveni contaminarea produselor alimentare preparate şi semipreparate prin contactul direct sau indirect cu materia primă crudă.

68. În unităţile de alimentaţie publică se respectă următoarele condiţii de protecţie sanitară a produselor culinare şi de prevenire a contaminării încrucişate:

1) operaţiile de prelucrare a cărnii, a peştelui, a legumelor şi a produselor de cofetărie şi patiserie se efectuează în încăperi sau compartimente separate;

2) operaţiile de preparare a cărnii şi a peştelui crud se separă de operaţiile finale de preparare a acestor produse;

3) toate operaţiile de preparare a cărnii crude (tranşare, tocare, prepararea mititeilor, cârnaţilor proaspeţi, chiftelelor şi altor produse) se efectuează în zone destinate numai acestor operaţii. Spaţiul este dotat cu echipament necesar marcat distinct (maşină de tocat, cuţit, topor etc.), bazine ce sunt racordate la instalaţiile de apă caldă şi apă rece şi la sistemul de canalizare. Operaţiile de preparare a peştelui crud se efectuează în condiţii similare;

4) materia primă şi produsele finite se prelucrează pe mese, tocătoare de bucătărie, cu cuţite diferite, marcate vizibil ("peşte crud", "peşte fiert", "pâine");

5) se interzice refolosirea ca materie primă a preparatelor culinare finite ori amestecarea tocăturilor de carne crudă cu cele tratate termic;

6) ouăle crude se folosesc numai cu coaja intactă, spălate şi dezinfectate înainte de spargere;

7) legumele şi fructele care se consumă în stare crudă sau se utilizează în calitate de ingrediente se spală sub jet (curent continuu) de apă potabilă;

8) nu se permite păstrarea produselor culinare (cu excepţia peştelui crud) în contact cu gheaţa sau cu apa rezultată din topirea gheţii ori servirea băuturilor, a fructelor şi a legumelor în contact cu gheaţa (cu excepţia cuburilor de gheaţă preparate din apă potabilă).

69. La trecerea de la manipularea materiilor prime crude sau a produselor semiprocesate capabile să contamineze produsul finit la operaţiile de manipulare care vin în contact cu produsele tratate termic sau semipreparate, personalul este obligat să-şi schimbe vestimentaţia sanitară de protecţie şi să respecte igiena mâinilor.

70. Mâinile sunt igienizate între manipularea produselor la diferite etape ale preparării şi manipulării produselor culinare. Practicile de manipulare a produselor culinare şi de igienizare a mâinilor de către personalul întreprinderii se consideră puncte critice şi sunt supravegheate, constituind parte integrantă a sistemului de control în punctele critice (Hazard analysis and critical control points – HACCP).

71. Produsele crude potenţial periculoase trebuie să fie prelucrate în încăperi separate sau în zone separate prin barieră de zonele utilizate pentru prepararea produselor culinare gata pentru consum.

72. Toate ustensilele care au fost în contact cu materia primă sau materialele contaminate trebuie să fie minuţios curăţate şi dezinfectate anterior utilizării în contact cu produsele culinare tratate termic sau semipreparate. Pentru manipularea materiei prime şi a produselor culinare tratate sau semipreparate, în special pentru operaţiile de porţionare şi mărunţire (tocare), se utilizează utilaje şi ustensile separate.

XI. CERINŢE PRIVIND CURĂŢAREA ŞI IGIENA SPAŢIILOR,

UTILAJELOR, INSTALAŢIILOR ŞI USTENSILELOR

73. Toate încăperile, utilajele, instalaţiile, inclusiv canalele de scurgere, ustensilele sunt întreţinute permanent în stare de curăţenie şi bună funcţionare. Încăperile sunt întreţinute libere de condensat, vapori şi surplus de apă, iar periodic sunt curăţate şi reparate.

74. Unităţile de alimentaţie publică sunt dotate şi aprovizionate, conform necesităţilor şi în cantitate suficientă, cu utilaje, ustensile şi produse, substanţe specifice pentru întreţinerea igienică corespunzătoare (spălare, dezinfectare).

75. Utilajele, instalaţiile şi ustensilele care intră în contact cu produsele alimentare sunt curăţate, inclusiv prin demontare, pe parcursul zilei, la trecerea de la un produs la altul, iar la sfîrşitul fiecărei zile sunt suplimentar supuse dezinfecţiei.

76. Substanţele detergente şi dezinfectante trebuie să corespundă destinaţiei, să fie folosite în concentraţiile corespunzătoare şi, după caz, să fie autorizate conform cerinţelor Legii nr.277/2018 privind substanţele chimice.

77. Pe parcursul curăţării şi dezinfectării încăperilor, a utilajelor, a instalaţiilor şi a ustensilelor se iau măsurile de precauţie adecvate pentru a preveni contaminarea produselor culinare cu apa de spălat, detergenţi şi substanţe dezinfectante.

78. Soluţiile de curăţare sunt depozitate în recipiente nealimentare corespunzător marcate. Orice reziduuri de detergenţi sau substanţe dezinfectante de pe suprafaţa care poate veni în contact cu produsele alimentare sunt îndepărtate prin spălare minuţioasă cu apă potabilă înainte de folosirea suprafeţei sau a instalaţiei pentru manipularea produselor culinare.

79. Utilizarea furtunurilor sub presiune înaltă se face cu grijă pentru a nu contamina suprafeţele care intră în contact cu produsele culinare, cu microorganismele de pe paviment, canalele de scurgere. În timpul preparării sau manipulării produselor culinare nu sunt utilizate furtunuri sub presiune înaltă. Instalaţiile şi pavimentul trebuie să fie menţinute uscate.

80. Zilnic, imediat după terminarea lucrului sau în altă perioadă potrivită de timp, pavimentul, inclusiv canalele de scurgere, structurile auxiliare şi pereţii în zonele de manipulare a produselor culinare trebuie minuţios curăţate.

81. În funcţie de necesitate, dar nu mai rar decât o dată în trei luni, comercianţii efectuează lucrări de igienizare şi de revizuire a instalaţiilor şi utilajelor.

82. Instrumentele şi echipamentele de întreţinere şi curăţare, chimicalele, măturile, spălătoarele, aspiratoarele, detergenţii şi dezinfectantele şi alte substanţe şi instrumente similare sunt păstrate şi depozitate separat, astfel încât să nu contamineze produsele alimentare, ustensilele sau instalaţiile.

83. Pentru curăţarea şi igienizarea grupurilor sanitare sunt folosite utilaje şi ustensile special destinate acestor scopuri, care sunt marcate corespunzător şi se păstrează separat, în spaţii special destinate.

84. Camerele-vestiar şi grupurile sanitare sunt menţinute în permanentă stare de curăţenie.

85. Fiecare unitate de alimentaţie publică dispune de programe procedurale scrise pentru proceduri de curăţare şi dezinfectare, asigurând că toate suprafeţele sunt corespunzător curăţate şi că zonele critice, instalaţiile şi materialele sunt marcate pentru a li se acorda atenţie specială.

XII. CERINŢE PRIVIND COLECTAREA, DEPOZITAREA ŞI EVACUAREA DEŞEURILOR

86. Unităţile de alimentaţie publică dispun de spaţii închise, separate de încăperile de depozitare a materiilor prime şi a produselor culinare sau spaţii corespunzător amenajate ori instalaţii pentru depozitarea deşeurilor anterior eliminării lor, întreţinute permanent în stare bună de igienă şi de funcţionare.

87. Proiectarea şi amplasarea spaţiilor şi a instalaţiilor se face astfel încât să fie bine ventilate, să prevină accesul dăunătorilor la deşeuri şi să excludă contaminarea materiei prime, a produselor culinare, a apei potabile, a echipamentelor, a clădirii sau a localului.

88. Spaţiile pentru depozitarea deşeurilor sunt dotate cu echipamente de spălare şi curăţare. Pavimentul trebuie să fie impermeabilizat, amenajat în pantă spre o gură de scurgere.

89. Instalaţiile pentru depozitarea deşeurilor sunt confecţionate din material rezistent, uşor de spălat şi de dezinfectat.

90. Deşeurile din spaţiile de manipulare a produselor culinare sunt colectate în saci de unică folosinţă, rezistenţi la scurgere, sau în recipiente reutilizabile, marcate corespunzător. Ele sunt scoase din zona de lucru pe măsura umplerii ori după fiecare perioadă de lucru şi sunt plasate (sacii de unică folosinţă) sau descărcate (recipientele reutilizabile) în lăzi de gunoi acoperite, a căror introducere în bucătărie este interzisă. Recipientele reutilizabile, precum şi lăzile de gunoi sunt curăţate şi dezinfectate după fiecare descărcare.

91. Cutiile de carton şi ambalajele sunt înlăturate pe măsura eliberării, în aceleaşi condiţii ca şi deşeurile.

92. Instalaţiile de presare a deşeurilor sunt separate de zonele de manipulare a produselor culinare.

93. Dacă se utilizează sistemul de evacuare a deşeurilor prin conducta de gunoi, resturile de carne, rebutul şi deşeurile sunt plasate în saci închişi de unică folosinţă. Gura conductei este curăţată şi dezinfectată zilnic.

94. Recipientele de colectare şi spaţiile de depozitare sunt menţinute în permanentă stare de curăţenie. Evacuarea deşeurilor solide şi lichide se face înainte ca acestea să depăşească capacitatea de depozitare sau să intre în descompunere.

XIII. CERINŢE PRIVIND CONTROLUL DĂUNĂTORILOR

95. Încăperile unităţilor de alimentaţie publică sunt amenajate şi dotate astfel încât să nu permită accesul dăunătorilor.

96. Unităţile de alimentaţie publică dispun de programe continue şi eficiente de control al dăunătorilor şi de prevenire a contactului cu aceştia sau a prezenţei lor în spaţiile de manipulare a materiilor prime şi a produselor culinare. Unităţile de alimentaţie publică şi zonele din jurul lor sunt examinate regulat sau la necesitate, pentru evidenţa infestării.

97. În cazul depistării dăunătorilor în unitatea de alimentaţie publică sunt efectuate măsuri de eradicare, care să includă tratarea cu chimicale, agenţi fizici sau biologici.

98. Măsurile de eradicare sunt efectuate de către o întreprindere specializată sau de către personalul responsabil din unitatea de alimentaţie publică, care cunoaşte şi conştientizează potenţialele pericole pentru sănătate care pot rezulta din utilizarea substanţelor de combatere, inclusiv pericolele care pot apărea din reziduurile reţinute în produsele alimentare.

99. Unităţile de alimentaţie publică demonstrează efectuarea măsurilor de eradicare a dăunătorilor prin acte confirmative (contract, proces-verbal, alte acte de referinţă).

100. Utilizarea preparatelor rodenticide şi insecticide, a altor substanţe chimice potenţial toxice, care pot prezenta pericol pentru sănătate, trebuie să corespundă Regulamentului sanitar privind punerea la dispoziţie pe piaţă şi utilizarea produselor biocide, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.344/2020.

101. Utilizarea recipientelor alimentare sau a recipientelor destinate manipulării produselor alimentare pentru măsurarea, diluarea, prepararea sau depozitarea preparatelor rodenticide şi insecticide sau a altor substanţe nealimentare se interzice.

102. Substanţele care pot contamina produsele alimentare nu sunt utilizate sau păstrate în zona de manipulare a produselor culinare, cu excepţia cazurilor în care aceasta este necesar pentru scopuri de igienizare sau procesare.

103. Întreţinerea şi/sau creşterea animalelor domestice şi a păsărilor în unităţile de alimentaţie publică, inclusiv la mansardă, sunt interzise.

104. Păstrarea îmbrăcămintei şi a bunurilor personalului în zonele de manipulare a produselor culinare nu se permite.

XIV. CERINŢE PRIVIND IGIENA PERSONALULUI

ŞI CERINŢE DE SĂNĂTATE

105. Comerciantul trebuie să asigure instruirea igienică corespunzătoare a fiecărui manipulator de produse culinare în manipularea igienică a acestora şi în igiena personală, astfel încât manipulatorii să înţeleagă şi să conştientizeze măsurile necesare pentru prevenirea contaminării produselor culinare. Instruirea igienică se va efectua în condiţiile stabilite de Ministerul Sănătăţii şi prevederile prezentului Regulament sanitar.

106. Toate persoanele care lucrează la manipularea, la prepararea şi la servirea produselor culinare sunt obligate să însuşească şi să-şi perfecţioneze cunoştinţele în igiena produselor culinare şi igiena personală, în condiţiile stabilite de Legea nr.306/2018 privind siguranţa alimentelor şi Legea nr.296/2017 privind cerinţele generale de igienă a produselor alimentare.

107. Toate operaţiile de manipulare, de preparare, de servire şi de desfacere a produselor culinare sunt executate numai de către persoane care au fost supuse examenelor medicale la angajare şi, ulterior, periodic în condiţiile stabilite de Guvern.

108. Persoanele care lucrează la prepararea, la manipularea şi la servirea produselor culinare sunt obligate:

1) să poarte în timpul lucrului, în funcţie de specificul locului de muncă şi în conformitate cu actele normative, vestimentaţie de protecţie sanitară a produselor alimentare, curată, care să acopere îmbrăcămintea personală şi părul capului şi să fie impermeabilă în părţile care intră în contact cu umezeala. Persoanele care execută operaţii de curăţare vor purta vestimentaţie de protecţie sanitară diferită de vestimentaţia de protecţie purtată de către persoanele care execută operaţii cu produsele alimentare sau, în cazul în care sunt aceleaşi persoane, vestimentaţia va fi schimbată;

2) să nu intre în WC cu vestimentaţia sanitară de protecţie a produselor alimentare;

3) să respecte igiena mâinilor înainte de începerea lucrului, după manipularea materialului care poate să transmită boli ori să contamineze produsele culinare sau instalaţiile, după folosirea WC şi ori de câte ori este necesar.

109. Conducătorul unităţii sau persoana special desemnată din cadrul unităţii de alimentaţie publică are obligaţia să verifice zilnic starea de sănătate/igienă individuală a personalului şi să depisteze persoanele care prezintă febră, diaree sau infecţii acute ale nasului, gâtului sau ale pielii, răni infectate pe suprafeţele corpului, care vin sau pot să vină în contact cu produsele alimentare. Aceste persoane, precum şi persoanele cunoscute ca purtătoare de germeni patogeni, care pot fi transmişi prin intermediul produselor alimentare, nu pot fi primite în unitate, decât cu avizul medical.

110. Toate persoanele care lucrează la manipularea, la prepararea şi la servirea produselor culinare sunt obligate:

1) să se supună vaccinărilor în condiţiile stabilite de Legea nr.10/2009 privind supravegherea de stat a sănătăţii publice;

2) să raporteze imediat conducerii unităţii de alimentaţie publică despre îmbolnăvirile indicate în pct.109 sau despre faptul că au fost depistate persoane purtătoare de germeni patogeni;

3) să se prezinte (sau să anunţe) la instituţia medico-sanitară în cazul în care au febră, tulburări digestive acute sau infecţii ale pielii şi să nu reia activitatea decât după primirea certificatului medical favorabil.

111. Persoanele care s-au rănit nu au voie să manipuleze produsele alimentare sau suprafeţele care intră în contact cu produsele alimentare până când leziunea nu va fi complet protejată prin acoperirea ei cu materiale impermeabile la apă şi care se evidenţiază prin culoare. Pentru aceste scopuri unitatea de alimentaţie publică este asigurată cu mijloace pentru acordarea primului ajutor.

112. Persoanele angajate în zonele de manipulare a produselor alimentare sunt obligate să menţină un grad înalt de curăţenie personală pe toată perioada serviciului şi să poarte vestimentaţie sanitară de protecţie.

113. Spălarea şi uscarea vestimentaţiei sanitare de protecţie, inclusiv a şorţurilor şi a articolelor similare, în spaţiile de manipulare sau preparare a produselor culinare nu se permite. Bijuteriile (inele, cercei şi medalioane) sunt scoase şi nu sunt purtate pe durata manipulării produselor alimentare.

114. Orice comportament care poate conduce la contaminarea produselor culinare este interzis în zonele de manipulare a produselor alimentare.

115. Mănuşile utilizate la manipularea produselor alimentare trebuie să fie confecţionate din materiale corespunzătoare şi sigure, permise pentru contactul cu produsele alimentare. Ele se menţin în condiţii sigure, curate şi igienice. Purtarea mănuşilor nu îl eliberează pe angajat de spălatul minuţios al mâinilor. Mănuşile rupte sau găurite sunt înlăturate.

116. Administratorul unităţii de alimentaţie publică trebuie să se asigure că persoanele antrenate în activitatea unităţii au efectuat examenul medical conform cerinţelor legislaţiei.

XV. CERINŢE PRIVIND ANEXELE SOCIAL-SANITARE

117. Anexele social-sanitare sunt amplasate comod şi convenabil, ca număr şi capacitate corespund actelor normative de proiectare şi de protecţie a muncii şi constau din camere-vestiar, grupuri sanitare, chiuvete pentru personal şi, după caz, separat pentru clienţi, birouri, boxe pentru deşeuri. Spaţiile vor fi bine iluminate, ventilate şi corespunzător încălzite.

118. În cadrul unităţilor de alimentaţie publică în care sunt prevăzute terenuri de joacă pentru copii sunt amenajate încăperi destinate pentru mamă şi copil, dotate cu mese pentru înfăşat şi alt mobilier folosit pentru îngrijirea copiilor.

119. Terenurile de joacă amenajate în localurile de alimentaţie publică sunt dotate cu mobilier şi utilaje de joacă inofensive pentru sănătatea copiilor.

XVI. IDENTIFICAREA PRODUCŢIEI ŞI SISTEMUL DE CONTROL

AL CALITĂŢII ŞI SIGURANŢEI PRODUSELOR CULINARE

120. Recipientele cu produse culinare sunt etichetate prin indicarea datei de producere, a tipului de produse alimentare, a denumirii unităţii şi a numărului lotului (pentru produsele în lot), cu excepţia produselor culinare preparate şi ambalate pe loc ca urmare a comenzii clientului.

121. Procedurile de control al calităţii şi al siguranţei sunt efectuate de personalul tehnic competent care cunoaşte principiile şi practicile de igienă a produselor alimentare, prevederile prezentului Regulament sanitar şi care foloseşte principiile HACCP în controlul practicilor igienice.

122. Din fiecare lot de produse culinare preparate, corespunzător siguranţei, la sfârşitul perioadei de porţionare, se recoltă câte o probă de cel puţin 50 g din fiecare articol. Proba este plasată într-un recipient steril sau curat şi opărit, acoperit şi corespunzător etichetat şi este păstrată în spaţii frigorifice special destinate acestui scop la o temperatură de la 0°C până la +4°C fără a o congela, pentru o perioadă de cel puţin 2 zile după consumarea întregului lot. Aceste probe sunt valabile pentru investigaţii în cazul suspecţiei de toxiinfecţie alimentară sau alte afecţiuni de origine alimentară.

XVII. SUPRAVEGHEREA DE STAT ASUPRA RESPECTĂRII

PREVEDERILOR PREZENTULUI REGULAMENT SANITAR

123. Supravegherea de stat asupra respectării prevederilor prezentului Regulament se efectuează de către Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor.

124. Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor autorizează sanitar-veterinar unităţile de alimentaţie publică conform prevederilor art.7 lit.e) din Legea nr.221/2007 privind activitatea sanitară veterinară şi ale art.23¹ alin.(5) din Legea nr.50/2013 cu privire la controalele oficiale pentru verificarea conformităţii cu legislaţia privind hrana pentru animale şi produsele alimentare şi cu normele de sănătate şi de bunăstare a animalelor.

125. În cazul încetării activităţii unităţii de alimentaţie publică, agenţii economici informează despre aceasta subdiviziunile teritoriale ale Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor din structura administrativ-teritorială în care este amplasată unitatea, concomitent cu depunerea notificării privind încetarea activităţii de comerţ, în conformitate cu art.17⁵ din Legea nr.231/2010 cu privire la comerţul interior.

126. În scopul prevenirii toxiinfecţiilor alimentare şi a altor boli de origine alimentară prin nerespectarea regulilor sanitare, specialiştii Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor pot recolta, la solicitarea agentului economic sau periodic, dar nu mai des decât o dată în semestru, din unităţile de alimentaţie publică, probe de produse alimentare, teste de salubritate de pe suprafeţele de lucru, utilaje, ustensile, ambalaje, de pe mâini şi de pe vestimentaţia de lucru a personalului care manipulează produsele culinare şi din aerul din încăperile de lucru. Astfel de teste de salubritate se recoltă şi în caz de suspiciune de contaminare a produselor alimentare şi în cazul toxiinfecţiilor alimentare sau al altor boli de origine alimentară.

127. Rezultatele analizelor probelor de produse alimentare trebuie să corespundă prevederilor actelor normative aplicabile, iar ale testelor de salubritate – normelor microbiologice din anexa nr.2 la prezentul Regulament sanitar.

Anexa nr.1

la Regulamentul sanitar pentru unităţile

de alimentaţie publică

Cerinţe tehnice

faţă de spaţiile şi dotările unităţilor de alimentaţie publică

1. În funcţie de specificul activităţii, unităţile de alimentaţie publică pot dispune de următoarele spaţii:

1) spaţii pentru consumatori:

a) spaţii pentru primire – vestibul, hol sau garderobă;

b) spaţii pentru servire – sală de consumaţie, separeuri, terasă, grădină de vară;

c) spaţii pentru grupuri sanitare destinate consumatorilor;

2) zone pentru producţie:

a) zone pentru prelucrarea primară a materiilor prime;

b) zone pentru prepararea la cald;

c) zone pentru bucătăria rece;

d) zone pentru prepararea produselor de cofetărie şi patiserie;

3) zone pentru secţii de producţie şi servire (bar, bufet);

4) zone pentru spălarea veselei de servit, a paharelor şi a tacâmurilor sau a vaselor de bucătărie;

5) spaţii pentru primirea-recepţia şi depozitarea mărfurilor;

6) spaţii necesare personalului unităţii:

a) vestiar pentru salariaţi;

b) grup sanitar pentru personalul unităţii;

7) spaţii cu caracter tehnic/auxiliar.

2. Dotarea cu obiecte de inventar, utilaje şi instalaţii se realizează ţinând cont de specificul activităţii şi necesităţile unităţii de alimentaţie publică.

Anexa nr.2

la Regulamentul sanitar pentru unităţile

de alimentaţie publică

 Normele microbiologice pentru testele de salubritate

Se consideră corespunzătoare condiţiile care respectă următoarele prevederi:

Anexa nr.6

la Hotărârea Guvernului nr.206/2023

LISTA

hotărârilor Guvernului care se abrogă

1. Hotărârea Guvernului nr.517/1996 cu privire la aprobarea Regulilor de funcţionare a reţelei de comerţ ambulant şi a Regulilor de comerţ în pieţele din Republica Moldova (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1996, nr.72-73, art.581), cu modificările ulterioare.

2. Hotărârea Guvernului nr.1068/2000 despre aprobarea Regulamentului cu privire la recepţionarea mărfurilor conform cantităţii şi calităţii în Republica Moldova (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2000, nr.137-138, art.1174), cu modificările ulterioare.

3. Hotărârea Guvernului nr.65/2001 cu privire la aprobarea Regulilor de comercializare cu amănuntul a unor tipuri de mărfuri alimentare şi nealimentare (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2001, nr.11-13, art.101), cu modificările ulterioare.

4. Hotărârea Guvernului nr.955/2004 despre aprobarea Regulamentului-tip de funcţionare a pieţelor (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2004, nr.163-167, art.1141), cu modificările ulterioare.

5. Hotărârea Guvernului nr.920/2005 cu privire la Nomenclatorul autorizaţiilor, permisiunilor şi certificatelor, eliberate de către autorităţile administrative centrale şi organele subordonate acestora persoanelor fizice şi juridice pentru practicarea activităţii antreprenoriale (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2005, nr.126-128, art.1047), cu modificările ulterioare.

6. Hotărârea Guvernului nr.1209/2007 cu privire la prestarea serviciilor de alimentaţie publică (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2007, nr.180-183, art.1281), cu modificările ulterioare.

7. Hotărârea Guvernului nr.966/2010 pentru aprobarea Regulamentului privind modul de indicare a preţurilor produselor oferite consumatorilor spre comercializare (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2010, nr.206-209, art.1076), cu modificările ulterioare.

8. Hotărârea Guvernului nr.931/2011 cu privire la desfăşurarea comerţului cu amănuntul (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2011, nr.222-226, art.1017), cu modificările ulterioare.