BIZLEXLegislația Republicii Moldova
Hotărâri

Hotărâre nr. 211 din 12.04.2023

cu privire la aprobarea Programului naţional de imunizări pentru anii 2023-2027

Tipul documentului
Hotărâri
Data adoptării
12.04.2023

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

H O T Ă R Â R E

cu privire la aprobarea Programului naţional

de imunizări pentru anii 2023-2027

nr. 211  din  12.04.2023

 (în vigoare 18.05.2023) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr.168-169 art. 368 din 18.05.2023

* * *

În temeiul art.3, art.20 alin.(2) lit.a) din Legea ocrotirii sănătăţii nr.411/1995 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1995, nr.34, art.373), cu modificările ulterioare, art.7, art.9 pct.3), art.10 alin.(1) pct.4) şi art.52 din Legea nr.10/2009 privind supravegherea de stat a sănătăţii publice (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2009, nr.67, art.183), cu modificările ulterioare, Guvernul

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă:

1) Programul naţional de imunizări pentru anii 2023-2027, conform anexei nr.1;

2) Planul de acţiuni privind implementarea Programului naţional de imunizări pentru anii 2023-2027, conform anexei nr.2;

3) Indicatorii de monitorizare şi evaluare a Programului naţional de imunizări pentru anii 2023-2027, conform anexei nr.3;

4) Calendarul naţional de vaccinare al Republicii Moldova, conform anexei nr.4;

5) Componenţa Consiliului de coordonare a Programului naţional de imunizări pentru anii 2023-2027, conform anexei nr.5;

6) Regulamentul Consiliului de coordonare a Programului naţional de imunizări pentru anii 2023-2027, conform anexei nr.6.

2. Se recomandă consiliilor municipale Chişinău şi Bălţi, administraţiei unităţii teritoriale autonome Găgăuzia (Gagauz-Yeri) şi consiliilor raionale să aprobe şi să asigure realizarea programelor teritoriale de imunizări pentru anii 2023-2027.

3. Finanţarea Programului naţional de imunizări pentru anii 2023-2027 se va efectua din contul şi în limitele mijloacelor bugetului public naţional, precum şi din alte surse, conform legislaţiei.

4. Agenţia Naţională pentru Sănătate Publică va asigura cu vaccinuri şi dispozitive medicale centrele de igienă şi epidemiologie din regiunea Transnistreană, în baza contractelor bilaterale cu Centrul de Igienă şi Epidemiologie Tiraspol, contra plăţii integrale a costurilor mărfurilor achiziţionate, precum şi achitării cheltuielilor de regie în volum de 5% din costul mărfurilor, indiferent de provenienţa lor, cu excepţia celor din asistenţa umanitară oferită Republicii Moldova care se vor elibera gratuit. Mijloacele obţinute se vor acumula în contul Agenţiei Naţionale pentru Sănătate Publică şi vor fi folosite exclusiv în scopul asigurării condiţiilor adecvate de păstrare a vaccinurilor, fortificării serviciilor de imunizări şi supravegherii epidemiologice a maladiilor infecţioase.

5. Ministerul Sănătăţii va monitoriza realizarea Programului naţional de imunizări pentru anii 2023-2027 şi va prezenta Guvernului, până la 31 martie, raportul anual de implementare.

Anexa nr.1

la Hotărârea Guvernului nr.211/2023

PROGRAM NAŢIONAL

de imunizări pentru anii 2023-2027

I. INTRODUCERE

1. Imunizarea reprezintă cea mai sigură şi cost-eficientă intervenţie în domeniul sănătăţii publice, contribuind la stabilirea echităţii sociale şi consolidarea socio-economică a familiei şi a societăţii. Prin imunizări sunt diminuate prejudiciile de ordin medical, social şi economic, cauzate de bolile prevenibile prin vaccinări, printre care suferinţa cauzată de boală, dizabilitatea şi decesul. Vaccinarea a adus beneficii medicale şi socioeconomice imense persoanelor şi societăţii, iar rata scăzută a bolilor ce pot fi prevenite prin imunizare pe fondul unei acoperiri vaccinale înalte este o dovadă a eficacităţii programelor şi politicilor naţionale de imunizare.

2. Programul naţional de imunizări pentru anii 2023-2027 (în continuare – Program) reprezintă un document de politici pe termen mediu în domeniul imunizărilor şi cuprinde priorităţile Guvernului în asigurarea procesului de vaccinare contra maladiilor care pot fi prevenite prin vaccinare, în vederea diminuării poverii financiare şi sociale determinate de acestea. Programul şi Planul de acţiuni pentru anii 2023-2027 de implementare a acestuia au fost elaborate în conformitate cu prevederile Programului de activitate al Guvernului pentru anii 2023-2025 "Moldova prosperă, sigură, europeană", care stabileşte viziunea, priorităţile şi obiectivele pentru dezvoltarea sistemului naţional de sănătate, inclusiv asigurarea controlului maladiilor transmisibile cu impact major asupra sănătăţii publice.

3. Prezentul Program este elaborat în temeiul Legii ocrotirii sănătăţii nr.411/1995, Legii nr.10/2009 privind supravegherea de stat a sănătăţii publice, Legii nr.263/2005 cu privire la drepturile şi responsabilităţile pacientului, şi transpune priorităţile statului în domeniul de prevenire şi control al bolilor transmisibile stabilite în Strategia naţională de dezvoltare "Moldova Europeană 2030", aprobată prin Legea nr.315/2022. La baza elaborării Programului au stat componentele prevăzute în strategiile Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS): Agenda Globală de Imunizare 2030, aprobată de Asambleea Mondială a Sănătăţii (AMS) documentul A73/7/2020, Strategia etapei finale de lichidare a poliomielitei, AMS documentul A72/9/2019, rezoluţia EUR/RC60/R12 privind eliminarea rujeolei şi rubeolei indigene din regiunea Europeană OMS.

4. Programul va contribui la atingerea obiectivelor globale de dezvoltare durabilă (ODD), în special prin acţiune directă la ODD 3 – "Asigurarea unei vieţi sănătoase şi promovarea bunăstării tuturor la orice vârstă". Conform Agendei globale de imunizare 2030, Programul contribuie direct sau indirect la alte 13 ODD-uri bazându-se pe principiul de a nu lăsa pe nimeni în urmă şi de a asigura protecţia şi respectarea drepturilor omului.

5. Elaborarea Programului se bazează pe realizările Programului naţional de imunizări pentru anii 2016-2020, precum şi în baza următoarelor studii şi rapoarte:

1) Monitorizarea şi evaluarea Programului naţional de imunizări pentru anii 2016-2020 prin intermediul vizitelor de supervizare şi suport instituţiilor medico-sanitare, 2019;

2) Evaluarea fenomenului de ezitare la vaccinare în Republica Moldova, 2020;

3) Performanţa sistemului de supraveghere a maladiilor prevenibile prin vaccinare efectuată în anul 2019;

4) Evaluarea cost-finanţării şi impactul reformei Serviciului de Supraveghere de Stat a Sănătăţii Publice privind coordonarea şi organizarea Programului naţional de imunizări, 2019;

5) Reviul comprehensiv al Programului extins de imunizări al Republicii Moldova, 2020;

6) Evaluarea externă comună a Programului naţional de imunizări, 2018;

7) Evaluarea postintroducere a vaccinului împotriva infecţiilor provocate de papilomavirusul uman, 2018;

8) Evaluarea economică a introducerii vaccinului împotriva papilomavirusului uman în Republica Moldova, 2017;

9) Raportul de evaluare comună a Programului naţional de imunizări, 2017;

10) Cercetare calitativă privind pregătirea implementării vaccinului împotriva papilomavirusului uman în Republica Moldova, 2017.

6. Prezentul Program este conceput ca un cadru complex, intersectorial, care să ghideze activităţile instituţiilor implicate în asigurarea accesului universal şi echitabil la servicii sigure şi acceptabile de imunizare, cu creşterea gradului de conştientizare a importanţei imunizării pentru reducerea impactului negativ al bolilor ce pot fi prevenite prin vaccinare.

7. Etapele şi termenele de implementare a Programului se efectuează în conformitate cu Planul de acţiuni.

8. Amploarea provocărilor în materie de imunizări necesită o cooperare strânsă între toate părţile interesate. Mecanismul de coordonare este asigurat de Consiliul de coordonare a Programului, care este în subordinea Ministerului Sănătăţii şi include autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, organizaţiile internaţionale şi societatea civilă.

9. Suportul consultativ în domeniul imunizărilor pentru Ministerul Sănătăţii şi Consiliul de coordonare a Programului se acordă de către Comitetul naţional consultativ de experţi în domeniul imunizărilor (NITAG).

10. Prezentul Program descrie situaţia actuală prin bolile transmisibile în Republica Moldova, defineşte obiectivele generale, acţiunile şi intervenţiile prioritare, stabilind responsabilităţi clare şi termene de realizare pentru toţi actorii implicaţi în prevenirea şi controlul bolilor infecţioase prin imunizare.

II. ANALIZA SITUAŢIEI

11. Republica Moldova, ca şi majoritatea statelor lumii, aplică imunizarea ca pilon de bază al programelor de prevenire, aceasta fiind principala măsură de prevenire primară a bolilor infecţioase.

12. Imunizările profilactice sistematice în Republica Moldova au fost iniţiate la sfârşitul anilor 1950 împotriva variolei, poliomielitei, difteriei, tetanosului şi rujeolei. Ca urmare a atingerii unei acoperiri vaccinale înalte a fost eradicată variola, eliminată poliomielita, iar pentru celelalte maladii a fost înregistrată o scădere semnificativă a cazurilor de boală. Primul Program naţional de imunizări a fost aprobat în anul 1994, iar până în prezent au fost implementate 5 cicluri de programe naţionale. Eforturile statului în domeniul imunizărilor au fost susţinute de asistenţa externă oferită de Alianţa Globală pentru Vaccinuri şi Imunizări, UNICEF şi OMS, care continuă să acorde suport pentru consolidarea programelor de imunizare din Republica Moldova.

13. Realizările programelor de imunizare au contribuit la fortificarea şi menţinerea unei acoperirii vaccinale optime, cu extinderea ulterioară a listei vaccinurilor garantate de stat şi a contingentelor de populaţie beneficiare, prin îmbunătăţirea calităţii serviciilor de imunizare. Datorită vaccinării s-au realizat progrese semnificative în ceea ce priveşte combaterea unor boli transmisibile.  Începând cu anul 2000, Republica Moldova a obţinut şi menţine constant statutul de ţară liberă de poliomielită, astfel s-a atins stadiul de eliminare a cazurilor indigene de rujeolă, rubeolă, difterie şi, în acelaşi timp, s-a redus semnificativ morbiditatea prin hepatita B, tetanos, tusea convulsivă, oreion, formele invazive a infecţiei cu Haemophilus influenzae (HiB), infecţia rotavirală şi pneumococi.

14. OMS estimează că, în prezent, vaccinurile salvează anual peste trei milioane de vieţi din întreaga lume, iar în Republica Moldova, anual, datorită programului de vaccinare, sunt prevenite aproximativ 42 de mii de cazuri de boli prevenibile prin vaccinare şi minimum 350 de decese, astfel vaccinarea devenind cea mai sigură şi cost-eficientă măsură de sănătate publică.

15. În cadrul Programului sunt utilizate vaccinuri de rutină împotriva a 13 boli, şi anume: hepatitei virale B, tuberculozei, poliomielitei, difteriei, tetanosului, tusei convulsive, infecţiei Hib, infecţiei cu rotavirusuri, infecţiei cu pneumococi, rujeolei, oreionului, rubeolei şi infecţiei cu papilomavirusul uman.

16. În total sunt utilizate 13 tipuri de vaccin în cadrul Programului, acestea fiind monovalente – împotriva unei boli (tuberculozei – BCG, hepatitei virale B – HepB, poliomielitei – VPO/VPI, infecţiei cu rotavirusuri – RV, infecţiei cu pneumococi – PCV, infecţiei cu papilomavirusul uman – HPV) sau polivalente – împotriva mai multor boli (difteriei, tetanosului, tusei convulsive, hepatitei virale B şi infecţiei Hib – DTP –HepB-Hib, /difteriei, tetanosului, tusei convulsive, hepatitei virale B, infecţiei Hib şi Poliomielită inactivată – DTP-HepB-Hib-IPV difteriei, tetanosului şi tusei convulsive – DTP, difteriei şi tetanosului – DT, tetanosului şi difteriei – Td, rujeolei, oreionului şi rubeolei – ROR).

[Pct.16 modificat prin Hot.Guv. nr.486 din 30.07.2025, în vigoare 01.09.2025]

17. Furnizarea serviciilor de imunizare se efectuează pe tot parcursul vieţii, inclusiv în cazul vaccinării întârziate şi a dozelor de rapel. Prestarea serviciilor de imunizare se realizează în cabinetele de vaccinare din cadrul maternităţilor şi instituţiilor medico-sanitare publice prestatoare de asistenţă medicală primară, după cum urmează:

1) vaccinarea copiilor:

a) în primele 24 de ore – vaccinul HepB-0;

b) la 2-5 zile de la naştere – vaccinul BCG;

c) la 2 luni – vaccinul DTP-HepB-Hib-1, VPO-1, RV-1 şi PCV-1 sau DTP-HepB-Hib-IPV-1, RV-1 şi PCV-1;

d) la 4 luni – vaccinul DTP-HepB-Hib-2, VPO-2, RV-2 şi PCV-2 sau DTP-HepB-Hib-IPV-2, RV-2 şi PCV-2;

e) la 6 luni – vaccinul DTP-HepB-Hib-3, VPO-3 şi VPI- sau DTP-HepB-Hib-IPV-3;

f) la 12 luni – vaccinul ROR-1 şi PCV-3;

g) la 22-24 luni – vaccinul DTP-4, VPI-2 şi VPO-4;

h) la 6-7 ani – vaccinul DT, ROR-2 şi VPO-5;

2) vaccinarea adolescenţilor:

a) la 9-14 ani – HPV o singură doză;

b) fete/femei 15-26 ani – HPV-1, iar HPV-2 peste 6 luni de la prima doză;

3) vaccinarea adulţilor la 20, 30, 40, 50 şi 60 de ani – vaccinul Td.

[Pct.17 modificat prin Hot.Guv. nr.486 din 30.07.2025, în vigoare 01.09.2025]

18. În acelaşi timp, vaccinarea se efectuează la indicaţii epidemiologice şi la decizia Ministerului Sănătăţii, împotriva gripei sezoniere, infecţiei COVID-19, rabiei, hepatitei virale B la adulţi, hepatitei virale A, holerei, tularemiei, febrei tifoide, brucelozei şi infecţiei meningococice. În perspectiva actualizării Programului naţional de imunizare pentru perioada 2028-2032, se preconizează includerea vaccinului contra infecţiei meningococice în lista celor obligatorii, asigurate din bugetul de stat, având în vedere povara semnificativă a bolii în rândul copiilor şi impactul asupra sănătăţii publice.

[Pct.18 în redacţia Hot.Guv. nr.486 din 30.07.2025, în vigoare 01.09.2025]

19. Asigurarea ca toţi şi pretutindeni să beneficieze pe deplin de vaccinuri prin sporirea accesului echitabil şi utilizării de vaccinuri noi este o prioritate pentru prezentul Program. Ultimul vaccin implementat în Republica Moldova a fost vaccinul împotriva infecţiilor provocate de papilomavirusul uman (HPV) în anul 2017. Vaccinarea poate preveni infecţia cu tipurile de HPV care provoacă aproximativ 70 % din cazurile de cancer de col uterin (mai mult de 2 cazuri din 3). Cu toate acestea, vaccinarea este eficientă numai pentru persoanele care nu au fost încă infectate cu virusul respectiv. Infecţia cu HPV este foarte frecventă la adulţi. Majoritatea infecţiilor cu HPV nu prezintă simptome, prin urmare, persoanele infectate nu ştiu că sunt infectate. Până la 80% din populaţie va fi infectată la un moment dat în viaţă. În majoritatea cazurilor virusul este eliminat, întrucât sistemul imunitar elimină infecţia, însă, în unele cazuri, aceasta nu dispare şi poate cauza cancer. Din acest motiv, este recomandată vaccinarea fetelor şi băieţilor înainte ca aceştia să devină activi din punct de vedere sexual. Riscul de a contracta o infecţie cu HPV creşte odată cu numărul de parteneri sexuali. Utilizarea prezervativelor poate reduce, dar nu poate preveni complet transmiterea HPV între partenerii sexuali. Totodată, implementarea vaccinului împotriva varicelei este în proces de studiu.

[Pct.19 modificat prin Hot.Guv. nr.486 din 30.07.2025, în vigoare 01.09.2025]

20. Atunci când acoperirea vaccinală este menţinută la nivel optim (peste 95%), incidenţa cazurilor de boli contagioase prevenibile prin vaccinare se reduce, iar în acelaşi timp se atestă şi diminuarea prejudiciilor sociale şi economice determinate de acestea.

21. În lipsa vaccinării sau a tendinţei continue de scădere a ratei cuprinderii cu vaccinări sub 90%, există probabilitatea înregistrării unei creşteri ascendente a numărului de cazuri de boli contagioase prevenibile prin vaccinări sau reapariţia bolilor şi manifestărilor epidemice.

22. În pofida realizărilor remarcabile de acoperire vaccinală împotriva tuturor antigenilor, se atestă o tendinţă de scădere în ultimii ani (tabelul 1). De exemplu, acoperirea vaccinală împotriva rujeolei, oreionului şi rubeolei (ROR-1) la vârsta-ţintă de 12 luni a scăzut de la 95% în 2008 la 83% în 2021.

23. Imunizarea a devenit victima propriului succes datorită faptului că odată cu reducerea drastică a numărului de cazuri în societate s-a creat o percepţie greşită că bolile prevenibile prin vaccinare nu mai prezintă un pericol.

Cuprinderea cu vaccinări contra bolilor prevenibile prin

vaccinări la vârstele-ţintă în Republica Moldova, anii 2016- 2021.

Tabelul 1

24. Tendinţa semnificativă de scădere a numărului de persoane vaccinate în perioada anilor 2016-2021 în unele grupuri de populaţie este cauzată de informaţii false, mituri, contraindicaţii false la vaccinare, apartenenţa la confesiuni religioase sau convingeri personale. Totodată, o scădere mai pronunţată a acoperirii vaccinale pentru anii 2020 şi 2021 a fost cauzată inclusiv de restricţiile impuse în pandemia COVID-19.

25. În pofida faptului acoperirii vaccinale nesatisfăcătoare la vârsta-ţintă de un an, măsurile continue de imunizare prin campanii de intensificare au dus la atingerea unor rate mai înalte la vârste mai mari. Spre exemplu, în 2021 rata de vaccinare cu ROR la vârsta de un an este de 83%, la vârsta de 7 ani aceasta este de 91%, iar la vârsta de 15 ani – 92,5%.

26. Totodată, acţiunile întreprinse de către sistemul de sănătate, vaccinarea conform Calendarului naţional de vaccinare, monitorizarea permanentă a morbidităţii, măsurile profilactice şi antiepidemice întreprinse, au permis menţinerea în anii 2016-2021 a situaţiei epidemiologice favorabile pentru maladiile prevenibile prin vaccinare.

27. În perioada 2016-2021, ca urmare a realizării Programului naţional de imunizări nu au fost înregistrate boli ca poliomielită provocată de virusul sălbatic sau vaccin-asociate, tetanos neonatal, difterie, rubeolă şi rubeolă congenitală, forme invazive ale infecţiei cu Haemophilus influenzae (Hib), pneumococi. Totodată, au fost înregistrate progrese în diminuarea cazurilor de boli ca tusea convulsivă, infecţia cu rotavirus, hepatita virală B.

28. Ca urmare a diminuării ratei acoperirii vaccinale împotriva rujeolei care se atestă în ultimii ani, în anul 2018 a fost înregistrată prima izbucnire de rujeolă pe teritoriul Republicii Moldova, ultimul caz fiind înregistrat în 2014. Astfel, în perioada anilor 2018-2020 au fost înregistrate în total 447 de cazuri (2018 – 340 de cazuri, 2019 – 90 de cazuri şi 2020 – 17 cazuri). În anul 2021 nu a fost înregistrat nici un caz de rujeolă.

Morbiditatea prin boli infecţioase prevenibile

prin vaccinări în Republica Moldova, anii 2016-2021,

cazurile absolute şi incidenţa la 100 mii

Tabelul 2

29. Conform rezultatelor implementării Programului naţional de imunizări pentru anii 2016-2020 au fost îndepliniţi următorii indicatori:

1) menţinerea statutului Republicii Moldova ca ţară liberă de poliomielită (zero cazuri) şi contribuţia ţării la eradicarea globală a poliomielitei;

2) eliminarea durabilă a cazurilor indigene de rubeolă, de rubeolă congenitală şi de difterie, astfel că nu au fost înregistrate nici un caz din cele enumerate;

3) menţinerea la nivel de unităţi a cazurilor de tetanos (1 caz în 2019) în rândul populaţiei generale şi de tuberculoză generalizată la copii (zero cazuri);

4) menţinerea incidenţei prin hepatita virală B în rândul populaţiei generale sub 1 caz la 100 mii de populaţie, printre copii – sub 0,5 cazuri la 100 mii;

5) reducerea incidenţei prin tuse convulsivă şi prin oreion în anii 2020 şi 2021 – sub 2 cazuri la 100 mii de populaţie;

6) reducerea semnificativă a morbidităţii şi mortalităţii prin infecţia cu rotavirusuri, meningite septice şi pneumonii, cauzate de infecţiile cu Haemophilus influenzae tip b şi Streptococcus pneumoniae la copii cu vârsta sub 5 ani.

30. Pandemia COVID-19 şi criza refugiaţilor din regiune în anul 2022 au demonstrat riscuri iminente de declanşare a urgenţelor de sănătate publică în Republica Moldova. Deficienţele persistente în ceea ce priveşte ratele de vaccinare, sistemul de supraveghere şi furnizarea serviciilor de imunizare sunt cele mai mari provocări pentru sănătatea publică care intensifică considerabil riscul apariţiei focarelor de boli contagioase prevenibile prin vaccinare.

31. Imunizarea în situaţii de urgenţă, precum şi orice lacune a păturii imune în rândul populaţiei ţării, refugiaţilor şi migranţilor a scos în evidenţă necesitatea asigurării accesului la serviciile de imunizare cu acţiuni de promovare intense prin mobilizarea socială în zone şi grupuri de risc care au o acoperire suboptimă. Responsabilitatea comună prin schimbarea comportamentală de conştientizare a importanţei vaccinării poate ajuta la atingerea obiectivelor de eradicare globală a poliomielitei, de eliminare regională a rujeolei şi a rubeolei şi la scăderea semnificativă a bolilor ce pot fi prevenite prin vaccinare.

32. Accesul universal la vaccinuri este garantat prin livrarea serviciilor de imunizare în toate teritoriile administrative ale Republicii Moldova prin intermediul instituţiilor medico-sanitare publice din cadrul asistenţei medicale primare sau maternităţi, iar în situaţiile în care persoanele din grupurile de risc nu au disponibilitatea de a se vaccina, echipele mobile de vaccinare asigură vaccinarea în condiţii sigure a "lanţului frig". În cazul campaniilor de vaccinare a populaţiei, în situaţii de risc epidemiologic, pentru sporirea accesabilităţii, vaccinarea poate fi organizată în locuri publice special amenajate, cu respectarea condiţiilor de siguranţă şi lanţ frig.

33. Guvernul finanţează integral procurarea vaccinurilor şi consumabilelor, precum şi a serviciilor oferite în cadrul Programului, iar implementarea acestora se realizează de către sistemul de sănătate, cu implicarea autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale, a societăţii în întregime şi a fiecărui individ în parte. În perioada anilor 2016-2021, procurarea şi livrarea vaccinurilor a fost realizată conform planului şi nu au fost înregistrate întreruperi în lanţul de aprovizionare a vaccinurilor şi a consumabilelor. Angajamentul Guvernului de a oferi finanţare Programului reflectă recunoaşterea acestuia ca program prioritar de sănătate publică în Republica Moldova. Asigurarea sustenabilităţii financiare a programului de vaccinare scade considerabil riscurile de deficit de vaccinuri şi este esenţială pentru a combate reticenţa faţă de vaccinare şi impactul acesteia asupra programului de imunizare.

34. Fiind preparate biologice active, vaccinurile necesită condiţii de păstrare şi transportare la temperaturi speciale, care sunt asigurate de un sistem format din personal instruit şi echipamente speciale, denumit "lanţul frig". Pentru o bună desfăşurare a activităţilor din domeniul imunizărilor sunt necesare următoarele resurse:

1) vaccinuri şi consumabile;

2) echipament frigorific;

3) echipamente de monitorizare a temperaturii "lanţului frig";

4)formulare statistice şi resurse pentru managementul deşeurilor rezultate în urma imunizării.

35. Aprovizionarea cu vaccinuri se face de la nivelul naţional de către Agenţia Naţională pentru Sănătate Publică şi de către subdiviziunile teritoriale ale acesteia, astfel că centrele de sănătate publică recepţionează vaccinurile trimestrial, iar instituţiile medico-sanitare – lunar. Aprovizionarea de la nivelul naţional se face cu autorefrigeratorul care este dotat cu sistem de monitorizare electronică a temperaturii, astfel fiind asigurată temperatura necesară pentru menţinerea "lanţului frig", şi anume de +2 +8 grade Celsius. De la nivelul municipal sau raional către cel local vaccinul se distribuie în termocontainere cu pungi reci şi indicatori de monitorizare a temperaturii.

36. Pentru asigurarea calităţii vaccinurilor sunt necesare condiţii izotermice de stocare şi monitorizare a "lanţului frig". Frigiderele în care se păstrează vaccinurile se recomandă a fi cu brâu de gheaţă (ice-line) şi precalificate de către OMS. O aprovizionare adecvată cu frigidere, congelatoare, echipamente de monitorizare a temperaturii, termocontainer de la nivelul naţional sau local este necesară pentru a evita pierderi de vaccin care pot fi expuse îngheţului sau căldurii. Mentenanţa echipamentelor frigorifice trebuie efectuată regulat de către fiecare instituţie în parte.

37. Accesul universal la vaccinare în Republica Moldova este asigurat prin intermediul a 1 158 de instituţii care prestează servicii de imunizare. Chiar dacă avem o reţea destul de complexă cu accesibilitate înaltă, acoperirea vaccinală rămâne a fi sub nivelul optim (95%) pentru majoritatea indicatorilor la vârsta‑ţintă. Acceptarea cu întârziere sau refuzarea vaccinurilor în pofida disponibilităţii acestora necesită o nouă abordare şi impune luarea de măsuri politice şi în domeniul sănătăţii publice.

38. Autorităţile administraţiei publice centrale şi locale în comun cu alte instituţii şi organizaţii trebuie să realizeze intervenţii axate pe îmbunătăţirea dialogului cu beneficiarii vaccinărilor şi înţelegerea îngrijorărilor acestora legate de vaccinare, campanii de informare pentru creşterea nivelului de încredere a populaţiei în vaccinuri, astfel crescând şi cererea pentru imunizare.

39. Lucrătorii medicali sunt deosebit de importanţi în realizarea programelor de imunizare, fiind şi sursa de informaţii cea mai credibilă pentru pacienţi. Lacunele din cadrul asigurării cu resurse umane a sistemului de sănătate, migraţia externă şi internă a personalului cauzează decalaje în reţeaua de asistenţă medicală, care afectează performanţa programului naţional de imunizări. Drept urmare, Republica Moldova se confruntă cu o carenţă de profesionişti la Agenţia Naţională pentru Sănătate Publică, precum şi în instituţiile medicale, astfel fiind necesare intervenţii sustenabile pentru a atrage specialişti tineri şi calificaţi, inclusiv în domeniul imunizării.

40. Instruirea personalului, în special a epidemiologilor, medicilor de familie şi asistenţilor medicali, este insuficientă pentru mai multe componente ale programului naţional de imunizări, inclusiv modul de comunicare eficientă cu părinţii. Astfel, programele de instruire în materie de vaccinare reprezintă o prioritate pentru formarea unui specialist cu un nivel înalt de cunoştinţe şi abilităţi practice în consilierea populaţiei în ceea ce priveşte necesitatea vaccinării şi realizarea imunizărilor cu eficacitate.

41. Supravegherea epidemiologică a bolilor transmisibile se bazează, în primul rând, pe un sistem de supraveghere pasiv naţional, cu un cadru legislativ şi de reglementare clar şi cuprinzător. Adiţional sunt implementate sistemele de supraveghere sentinelă (infecţie rotavirală, gripă), sindromică (paralizie acută flască, rujeolă şi rubeolă) şi de mediu (poliovirus).

42. Sistemul de supraveghere are un sistem de clasificare a cazurilor care este coerent cu cerinţele de raportare ale OMS şi UE şi aplicat cazurilor raportate de la nivel local. Un sistem informaţional de supraveghere epidemiologică a bolilor transmisibile şi evenimentelor de sănătate publică a fost instituit în anul 2022 şi urmează să fie implementat la nivel naţional.

43. Organizarea studiilor de serosupraveghere a bolilor ce pot fi prevenite prin imunizări sunt cele mai informative în demonstrarea păturii imune reale la nivel de populaţie, furnizând date valoroase privind impactul vaccinării. În anul 2020 a fost efectuat un studiu de serosupraveghere a impactului vaccinării împotriva hepatitei virale B a copiilor născuţi în 2013 din Republica Moldova. În urma analizei datelor a fost obţinut un rezultat de seroprevalenţă a HBsAg de 0,21% (IC 95%=0,08–0,53%), indicatorul global al OMS pentru eliminarea hepatitei virale B fiind de ≤0,5% din prevalenţa antigenului de suprafaţă al hepatitei B (HBsAg) în cohortele vaccinate. Acest studiu documentează impactul eficacităţii vaccinării asupra reducerii transmiterii hepatitei virale B şi atingerea ţintei de eliminare stabilite de către OMS. Sunt recomandate studii de serosupraveghere pentru alte maladii ce pot fi prevenite prin vaccinare cu scopul de a creşte calitatea datelor de supraveghere şi luarea deciziilor bazate pe dovezi.

44. Organizarea şi efectuarea cercetărilor de impact a bolilor prevenibile prin vaccinare şi a studiilor de cost-eficienţă în urma implementării vaccinării aduc rezultate şi argumente ce stau la baza implementării noilor vaccinuri sau optimizarea programelor de imunizare. În anul 2017, în Republica Moldova a fost elaborat studiul de cost-eficacitate a vaccinării împotriva infecţiei cu papilomavirusul uman (HPV) utilizând instrumentul OMS. Pe baza datelor disponibile privind incidenţa cancerului de col uterin, mortalitatea generală, costurile de tratament pentru cazurile de cancer de col uterin, precum şi costurile pentru introducerea vaccinului HPV s-a prevăzut că introducerea vaccinului la o cohortă de vârstă a fetelor de 12 ani ar evita anual 127 de cazuri de cancer de col uterin şi ar preveni 98 de decese din cauza cancerului de col uterin. Costurile de tratament economisite anual datorită vaccinării împotriva papilomavirusului uman (HPV) şi evitării cazurilor de cancer de col uterin au fost estimate la 263.965 dolari SUA.

45. Cancerul de col uterin (CCU) prezintă o problemă majoră de sănătate publică şi în Republica Moldova. Circa 80% din cazurile de CCU sunt provocate de tipurile oncogene 16 şi 18 de papilomavirus uman. În Republica Moldova CCU ocupă locul trei în patologia cancerului la femei. Anual în ţară se înregistrează circa 400 de cazuri noi de CCU şi, în medie, în fiecare zi este diagnosticat un caz nou de cancer de col uterin, iar la fiecare două zile o femeie decedează din această cauză. Primii paşi în iniţierea vaccinării anti-HPV a fost efectuată în anul 2010, când ţara a beneficiat de un lot de vaccin împotriva HPV în cantitate de 20.790 de doze pentru 6.930 de fete, ceea ce a reprezentat 2,5% din grupul ţintă de fete cu vârsta cuprinsă între 10 şi 18 ani şi nu a fost înregistrat nici un eveniment advers postimunizare. Vaccinarea contra papilomavirusului uman a fost implementată în Republica Moldova în anul 2017 pentru fetiţe cu vârsta de 9-14 ani, până la momentul de faţă peste 50.000 de fetiţe din acest grup au beneficiat de vaccin şi s-a înregistrat doar un eveniment advers postimunizare, ceea ce înseamnă că vaccinurile anti-HPV sunt sigure. Începând cu anul 2021, în Republica Moldova a fost implementată şi vaccinarea băieţilor cu vârsta de 9-14 ani, recomandarea implementării a fost susţinută şi de membrii Comitetului naţional de experţi în domeniul imunizării.

46. Pandemia COVID-19 a demonstrat necesitatea datelor în timp real, iar în acest sens a fost dezvoltat Sistemului informaţional automatizat "Registrul de evidenţă a vaccinării împotriva COVID-19" (SIA RVC-19), modul integrat ulterior în Sistemul informaţional de supraveghere a bolilor transmisibile şi evenimentelor de sănătate publică. Sistemul permite monitorizarea procesului cu date de calitate înaltă pentru optimizarea procesului de imunizare. În acelaşi timp, toţi cetăţenii pot descărca certificatul de vaccinare în regim online oriunde s-ar afla. Sistemele informaţionale sunt indispensabile, iar la momentul actual se dovedesc a fi un instrument de bază pentru lucrătorii medicali, precum şi pentru autorităţi. Elaborarea sistemelor informaţionale în domeniul imunizării integrate în sistemele naţionale existente cu asigurarea interoperabilităţii este o prioritate a programului în digitalizarea datelor şi sporirea eficienţei. Mentenanţa şi optimizarea continuă a acestora pentru necesitatea lucrătorilor medicali şi a cetăţenilor trebuie inclusă în planurile de acţiune ale agenţiilor şi ale instituţiilor din domeniul sănătăţii şi tehnologiilor informaţionale.

47. În perioada anilor 2016-2021 au fost efectuate vizite de supervizare şi suport în cadrul Programului naţional de imunizări. Vizitele specialiştilor internaţionali, naţionali şi regionali au fost efectuate în toate teritoriile administrative ale ţării şi randomizat în instituţiile arondate. Datorită suportului specialiştilor acordat direct lucrătorilor medicali aceştia au contribuit la creşterea calităţii livrării serviciilor de imunizare. Dezvoltarea unui program anual de supervizare şi suport în domeniul imunizărilor va spori semnificativ rezultatele Programului şi va duce la atingerea obiectivelor generale şi specifice ale acestuia.

III. OBIECTIVUL GENERAL AL PROGRAMULUI

48. Obiectivul general al Programului este reducerea poverii bolilor transmisibile prin susţinerea unor rate de vaccinare înalte şi asigurarea accesului universal şi echitabil la servicii de imunizare pentru toate categoriile de vârstă şi de populaţie.

IV. OBIECTIVE SPECIFICE

49. Pentru realizarea obiectivului general sunt stabilite obiectivele specifice ale Programului.

50. Obiectivul specific 1. Atingerea unei acoperiri vaccinale înalte de cel puţin 95% cu vaccinurile de rutină la nivel naţional şi teritorial până în anul 2027.

Acţiuni:

1.1. Elaborarea de strategii robuste şi inovative pentru a combate dezinformarea despre vaccinuri şi a contracara propagarea mesajelor antivaccinare şi impactul negativ al acestora.

1.2. Implementarea activităţilor de comunicare privind schimbarea comportamentală şi asigurarea unui mediu care să faciliteze populaţia şi comunităţile să valorifice şi să susţină activ procesul de imunizare.

1.3. Creşterea acoperirii vaccinale în rândul celor mai dezavantajate grupuri de populaţie, inclusiv cu asigurarea serviciilor de imunizare gratuită a migranţilor şi refugiaţilor.

1.4. Evaluarea calităţii datelor privind imunizările prin efectuarea managementului vaccinurilor prin fortificarea capacităţilor coordonatorilor programelor de imunizare.

1.5. Crearea unei platforme intersectoriale de promotori sociali ai vaccinării, inclusiv prin consolidarea parteneriatelor cu sectorul educaţiei, cu partenerii sociali, cu implicarea comunităţilor şi liderilor de opinie.

1.6. Crearea parteneriatelor la nivel local pentru promovarea beneficiilor imunizărilor.

1.7. Includerea subiectului privind imunizările în curricula şcolare pentru învăţământul general, în vederea promovării şi conştientizării importanţei imunizărilor pentru organismul uman.

1.8. Stabilirea în planurile de învăţământ pentru studii superioare de licenţă, cu titlu opţional sau la liberă alegere, a unor discipline separate privind subiectul imunizărilor, sau includerea subiectelor respective în conţinuturile unităţilor de curs/disciplinelor conexe acestor tematici.

[Pct.50 modificat prin Hot.Guv. nr.486 din 30.07.2025, în vigoare 01.09.2025]

51. Obiectivul specific 2. Creşterea accesului la vaccinuri sigure şi eficiente a populaţiei pe tot parcursul vieţii, indiferent de locaţia lor geografică, vârstă, gen, statut economic, etnie, religie sau alte obstacole privind oportunitatea lor de a se bucura de beneficiile depline ale vaccinării.

Acţiuni:

2.1. Asigurarea accesului universal la serviciile de imunizare prin intermediul centrelor de vaccinare, echipelor mobile de vaccinare sau desfăşurarea centrelor temporare de vaccinare pentru a asigura vaccinarea primară, revaccinarea sau vaccinarea întârziată.

2.2. Achiziţionarea şi disponibilitatea neîntreruptă a vaccinurilor şi a consumabilelor.

2.3. Mentenanţa echipamentului "lanţului frig" şi monitorizarea neîntreruptă a condiţiilor de temperatură în toate etapele de transportare şi de păstrare a vaccinurilor până la beneficiar.

2.4. Stabilirea mecanismelor inovative de invitare a copiilor sau a adulţilor la vaccinare cu efectuarea invitării repetate în cazul neprezentării la programare.

2.5. Identificarea soluţiilor şi oportunităţilor pentru implementarea vaccinurilor noi cu scopul de a extinde programul de imunizări şi a diminua povara bolilor infecţioase.

52. Obiectivul specific 3. Asigurarea cu resurse umane instruite în domeniul imunizării în scopul creşterii siguranţei şi calităţii serviciilor de imunizare.

Acţiuni:

3.1. Asigurarea cu cadre medicale instruite în domeniul imunizărilor, prin campanii de motivare în scopul angajării şi menţinerii acestora în cadrul Programului.

3.2. Consolidarea capacităţilor lucrătorilor medicali privind planificarea, gestionarea, implementarea şi monitorizarea performanţei programelor de imunizare la toate nivelele şi în toate instituţiile implicate în Program.

53. Obiectivul specific 4. Consolidarea sistemului naţional de supraveghere a bolilor prevenibile prin vaccinare, cu fortificarea capacităţilor de cercetare şi inovare în domeniul imunizărilor.

Acţiuni:

4.1. Instruirea lucrătorilor medicali privind prevenirea, controlul şi răspunsul prompt la izbucniri prin maladii infecţioase prevenibile prin vaccinare.

4.2. Elaborarea proiectelor de cercetare privind noile abordări în introducerea vaccinurilor, optimizarea programelor de imunizare, măsurarea impactului vaccinurilor, monitorizarea controlului, eliminării şi eradicării bolilor.

4.3. Realizarea analizelor epidemiologice în suportul implementării Programului.

4.4. Ajustarea şi implementarea mecanismelor inovative la nivel naţional şi subnaţional în răspunsul la izbucniri prin boli prevenibile prin vaccinare.

4.5 Organizarea şi efectuarea studiilor de serosupraveghere pentru determinarea păturii imune şi a impactului vaccinării.

54. Obiectivul specific 5. Fortificarea capacităţilor de monitorizare şi coordonare a procesului de imunizare în timp real şi util la toate nivelurile.

Acţiuni:

5.1. Creşterea capacităţilor sistemului de management, coordonare şi administrare pentru gestionarea eficientă a programului naţional de imunizări.

5.2. Dezvoltarea şi implementarea sistemelor informaţionale electronice în domeniul imunizării, cu asigurarea mentenanţei şi integrarea acestuia în sistemele informaţionale existente.

5.3 Elaborarea şi implementarea programelor de supervizare şi suport în domeniul imunizărilor pentru eficientizarea şi optimizarea acţiunilor din cadrul Programului.

V. IMPACT

55. Programul reprezintă o viziune pe termen de 5 ani, care tinde spre menţinerea şi îmbunătăţirea situaţiei epidemiologice favorabile, prin bolile infecţioase prevenibile prin vaccinări.

56. Accesul universal la vaccinuri gratuite, garantate de stat, cu acoperire vaccinală a cel puţin 95% din populaţie din vârstele ţintă la nivel naţional, vaccinarea tuturor persoanelor care nu au contraindicaţii medicale şi contingentelor de risc, realizarea acţiunilor de susţinere financiară, materială şi operaţionale, prevăzute în Program, vor asigura:

1) menţinerea statutului Republicii Moldova ca ţară liberă de poliomielită şi contribuţia ţării la eradicarea globală a poliomielitei;

2) eliminarea durabilă a cazurilor indigene de rujeolă, rubeolă, rubeolă congenitală, difterie;

3) menţinerea la nivel de unităţi a cazurilor de tetanos în rândul populaţiei generale şi de tuberculoză generalizată la copii;

4) menţinerea incidenţei prin hepatita virală B în rândul populaţiei generale sub un caz la 100 mii populaţie, printre copii – sub 0,5 cazuri la 100 mii;

5) reducerea incidenţei prin tuse convulsivă şi prin oreion – sub 2 cazuri la 100 mii populaţie;

6) reducerea morbidităţii şi mortalităţii prin infecţia cu rotavirusuri, meningite septice şi pneumonii, cauzate de infecţiile cu Haemophilus influenzae tip b şi Streptococcus pneumoniae la copii cu vârsta sub 5 ani.

VI. COSTURI DE IMPLEMENTARE

57. Estimarea generală a costurilor pentru implementarea şi realizarea prezentului Program a fost efectuată în baza priorităţilor şi activităţilor identificate, a directivelor şi instrumentelor disponibile în experienţa naţională şi internaţională şi în baza determinării costului per serviciu, per capita sau buget global, după caz. Realizarea prevederilor Programului se va efectua din contul mijloacelor financiare prevăzute în bugetul public naţional pentru anul respectiv, precum şi din alte surse conform legislaţiei. Mijloacele financiare ale instituţiei medico-sanitare publice provin din fondurile asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală (în bază de contract de asistenţă medicală încheiat cu Compania Naţională de Asigurări în Medicină sau cu agenţiile ei teritoriale), din sursele bugetare, din serviciile prestate contra plată, din donaţii, granturi şi sponsorizări, din alte surse financiare permise de legislaţie.

58. Costul estimativ al prezentului Program pentru anii 2023-2027 este de 280 503 921.66 lei, din care – 140 383 435.66 lei sunt din bugetul de stat, 120 305 006.00 lei sunt din fondurile asigurării obligatorii de asistenţă medicală, iar 19 815 480.00 lei sunt alocaţi din contul partenerilor de dezvoltare. Tabelele ataşate cuprind costul estimat pentru fiecare an de implementare, în funcţie de categorie, sursă de finanţare şi valorile cumulative ale costurilor preconizate cu activităţile Programului.

[Pct.58 modificat prin Hot.Guv. nr.486 din 30.07.2025, în vigoare 01.09.2025]

59. Costul estimativ va servi drept argument şi instrument pentru accesarea fondurilor atât naţionale, cât şi internaţionale şi va fi ajustat pe perioada implementării prezentului Program, ţinând cont de evoluţia economiei naţionale, a bugetelor disponibile la nivel naţional (bugetul de stat, bugetele locale şi fondurile asigurării obligatorii de asistenţă medicală), de evoluţia tehnologiilor şi a politicilor naţionale şi internaţionale privind imunizarea.

Costurile estimative pentru realizarea Programului naţional

de imunizări pentru anii 2023-2027, bugetul total, lei

Tabelul 3

[Tabelul 3 modificat prin Hot.Guv. nr.486 din 30.07.2025, în vigoare 01.09.2025]

VII. RISCURI DE IMPLEMENTARE

60. În procesul de implementare a Programului sunt posibile apariţia diferitelor bariere, iar în acest sens au fost anticipate riscurile potenţiale şi măsurile de diminuare a acestora:

1) capacităţi financiare limitate pentru procurarea vaccinurilor, consumabilelor, utilajului frigorifer, reparaţia, mentenanţa şi monitorizarea acestuia;

2) alocarea insuficientă sau întreruperea alocării fondurilor şi suportului acordat de către partenerii internaţionali;

3) întreruperea în asigurarea cu vaccinuri din cauza logisticii sau/şi lipsa ofertelor de vânzare a acestora pe piaţa internaţională;

4) asigurarea insuficientă cu personal medical angajat în prestarea serviciilor de imunizări, în special în localităţile rurale;

5) efectuarea cu întârziere a vaccinărilor din cauza contraindicaţiilor medicale neargumentate şi a fenomenului de ezitare la vaccinare;

6) creşterea refuzurilor la vaccinare din cauza dezinformării populaţiei despre vaccinuri şi în lipsa susţinerii adecvate din partea politicului.

61. Măsurile de diminuare a riscurilor de implementare a Programului:

1) organizarea dialogurilor de politici privind sustenabilitatea financiară a Programului, cu implicarea partenerilor naţionali şi internaţionali în scopul asigurării accesului universal la imunizare;

2) creşterea capacităţilor de elaborare a proiectelor internaţionale şi naţionale de dezvoltare a sistemului de asigurare cu resurse a Programului. Susţinerea investiţiilor actuale în asigurarea cu vaccinuri cu abordarea progresivă de prioritizare a Programului ar determina un proces durabil, finanţat, în mare măsură, din resurse interne;

3) fortificarea capacităţilor de planificare multianuală a procesului de procurare a vaccinurilor după prognoze efectuate în baza instrumentelor internaţionale;

4) elaborarea unor strategii de atragere şi consolidare a resurselor umane implicate în furnizarea serviciilor de imunizare, prin programe de motivare a lucrătorilor medicali, cu scopul angajării în domeniul sănătăţii în special în localităţile rurale;

5) organizarea atelierelor de instruire a lucrătorilor medicali din cadrul asistenţei medicale primare şi spitalicească prestatori de servicii de imunizare, în special a specialiştilor de profil îngust;

6) elaborarea şi implementarea strategiilor de comunicare de schimbare comportamentală privind acceptarea imunizărilor în baza rezultatelor studiilor calitative şi cantitative;

7) bugetul Programului include măsuri pentru trecerea treptată la finanţarea din surse interne şi continuă tendinţa de creştere a finanţării din bugetul public.

VIII. AUTORITĂŢI/INSTITUŢII RESPONSABILE

62. Responsabilitatea privind coordonarea generală pentru implementarea prezentului Program revine Ministerului Sănătăţii. Autorităţile responsabile de implementarea Programului sunt:

1) Agenţia Naţională pentru Sănătate Publică;

2) Agenţia Medicamentului şi Dispozitivelor Medicale;

3) Centrul de Achiziţii Publice Centralizate în Sănătate;

4) Compania Naţională de Asigurări în Medicină;

5) instituţiile medico-sanitare de asistenţă medicală primară, spitalicească şi departamentale care acordă servicii de imunizare;

6) Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie "Nicolae Testemiţanu", Instituţia Medico-Sanitară Publică Institutul Mamei şi Copilului; Instituţia Medico-Sanitară Publică Institutul de Ftiziopneumologie "Chiril Draganiuc", Instituţia Medico-Sanitară Publică Institutul Oncologic şi Instituţia Medico-Sanitară Publică Spitalul Clinic de Boli Infecţioase "Toma Ciorbă";

7) autorităţile administraţiei publice centrale şi locale;

8) Ministerul Educaţiei şi Cercetării în comun cu instituţiile de educaţie şi instruire de toate nivelurile;

9) organizaţiile neguvernamentale şi internaţionale (OMS, UNICEF, GAVI etc.);

10) Comitetul naţional consultativ de experţi în domeniul imunizărilor;

11) Consiliul de coordonare a implementării Programului.

63. Ministerul Sănătăţii:

1) promovează politica în domeniul imunizărilor, aprobă cadrul normativ şi recomandările privind implementarea Programului;

2) prevede anual, în limitele mijloacelor destinate ocrotirii sănătăţii, alocaţii pentru finanţarea procurării vaccinurilor, seringilor, echipamentului de nimicire inofensivă a deşeurilor în urma imunizării, echipamentului pentru sistemul "lanţului frig" şi a altor echipamente şi consumabile necesare pentru implementarea Programului;

3) elaborează şi aprobă ordine, dispoziţii anuale de planificare a vaccinărilor şi planurile anuale de vaccinare pe ţară;

4) ia decizii privind modificarea Calendarului naţional de vaccinare, efectuarea vaccinării unor contingente suplimentare de populaţie cu risc sporit de infectare, realizarea campaniilor naţionale sau teritoriale de imunizare în masă, pornind de la situaţia epidemiologică;

5) monitorizează implementarea Programului;

6) asigură coordonarea îndeplinirii Programului prin consultare cu Consiliul de coordonare şi implementare a Programului, Comitetul naţional de experţi în domeniul imunizărilor, Agenţia Naţională pentru Sănătate Publică, Compania Naţională de Asigurări în Medicină, Agenţia Medicamentului şi Dispozitivelor Medicale, Centrul pentru Achiziţii Publice Centralizate în Sănătate, Instituţia Medico-Sanitară Publică Institutul Mamei şi Copilului, Instituţia Medico-Sanitară Publică Institutul de Ftiziopneumologie "Chiril Draganiuc", Instituţia Medico-Sanitară Publică Institutul Oncologic, Instituţia Medico-Sanitară Publică Spitalul Clinic de Boli Infecţioase "Toma Ciorbă", Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie "Nicolae Testemiţanu".

64. Agenţia Naţională pentru Sănătate Publică la nivel central va fi responsabilă de:

1) dezvoltarea, argumentarea şi promovarea propunerilor de politici în domeniul imunizărilor;

2) elaborarea şi perfecţionarea cadrului normativ şi instructiv în domeniul imunizărilor şi supravegherii bolilor prevenibile prin vaccinări;

3) coordonarea subiectelor ce ţin de imunizare cu instituţiile naţionale şi internaţionale;

4) elaborarea planului naţional de vaccinare, asigurarea cu vaccinuri şi consumabile pentru efectuarea vaccinărilor;

5) supervizarea, monitorizarea şi evaluarea realizării Programului şi situaţiilor de risc;

6) stabilirea necesităţilor şi graficului de livrare, comanda, recepţionarea, păstrarea, distribuirea şi monitorizarea stocurilor de vaccinuri şi materiale pentru imunizare;

7) monitorizarea funcţionării "lanţului frig", conform cerinţelor OMS şi Uniunii Europene, înaintarea propunerilor pentru asigurarea funcţionării "lanţului frig" la toate nivelurile;

8) verificarea corespunderii prevederilor contractelor de achiziţionare a vaccinurilor referitoare la respectarea condiţiilor de ambalare şi transportare a lor până la depozitul naţional;

9) asigurarea transportării, păstrării şi eliberării vaccinurilor şi consumabilelor pentru administrarea lor în condiţii conforme recomandărilor OMS şi cerinţelor documentelor normative;

10) supravegherea epidemiologică şi diagnosticul specific de laborator al bolilor prevenibile prin vaccinări;

11) organizarea şi efectuarea măsurilor antiepidemice la înregistrarea cazurilor de îmbolnăvire prin infecţii prevenibile prin vaccinare;

12) monitorizarea, analiza, evaluarea cazurilor de evenimente adverse postimunizare la administrarea vaccinurilor, în comun cu Agenţia Medicamentului şi Dispozitivelor Medicale, participarea la investigarea cazurilor de evenimente adverse postimunizare, în comun cu specialiştii instituţiilor naţionale de sănătate, delegaţi de Ministerul Sănătăţii;

13) aprobarea anuală a formularelor statistice de evidenţă şi raportare a vaccinărilor;

14) publicarea în anuarele statistice a indicatorilor de acoperire vaccinală şi morbiditate prin bolile prevenibile prin vaccinări;

15) pregătirea anuală a informaţiei privind distribuţia teritorială şi de vârstă a cazurilor de deces prin infecţiile incluse în Program.

65. Agenţia Naţională pentru Sănătate Publică la nivel de centre de sănătate publică teritoriale responsabile de efectuarea următoarelor activităţi:

1) elaborarea programelor teritoriale de imunizare şi monitorizarea implementării lor în colaborare cu conducătorii instituţiilor medico-sanitare şi cu autorităţile administraţiei publice centrale şi locale;

2) elaborarea planurilor de vaccinare teritoriale, recepţionarea şi distribuirea la timp a vaccinurilor şi a consumabilelor necesare pentru imunizări;

3) monitorizarea atingerii obiectivelor prezentului Program şi a altor indicatori de performanţă la nivel de teritoriu administrativ şi instituţie medicală, evaluarea situaţiilor de risc;

4) instruirea personalului medical privind practicile de imunizare;

5) atestarea cunoştinţelor personalului medical în domeniul imunizărilor;

6) recepţionarea trimestrială a vaccinurilor şi a consumabilelor de la depozitul naţional, transportarea, stocarea, păstrarea în condiţii adecvate şi distribuirea lor lunară instituţiilor medico-sanitare, monitorizarea permanentă a utilizării;

7) realizarea vizitelor de supervizare şi suport a instituţiilor medico-sanitare care prestează servicii de imunizare indiferent de formă juridică în domeniul managementului efectiv al vaccinurilor, inclusiv evaluarea respectării condiţiilor de transportare, păstrare şi administrare a vaccinurilor, conform actelor normative. Vizitele de supervizare şi suport în domeniul imunizărilor vor fi efectuate de către specialiştii din cadrul Agenţiei Naţionale pentru Sănătate Publică cu subdiviziunile ei teritoriale (centrele de sănătate publică teritoriale), nu mai puţin de o vizită pe an şi la necesitate, într-o instituţie medico-sanitară din teritoriul administrativ al respectivului centru de sănătate publică teritorial.

8) exercitarea supravegherii epidemiologice a bolilor prevenibile prin vaccinări, evaluarea situaţiilor de risc, organizarea şi realizarea măsurilor antiepidemice la înregistrarea cazurilor de îmbolnăvire şi evenimente adverse postimunizare;

9) monitorizarea evenimentelor adverse postimunizare şi a contraindicaţiilor false la vaccinare;

10) organizarea activităţilor de comunicare şi promovare a cunoştinţelor privind beneficiile imunizărilor în rândul populaţiei;

11) conlucrarea cu autorităţile administraţiei publice locale privind organizarea şi controlul implementării Programului;

16) organizarea şi dirijarea procesului de instruire şi atestare a personalului medical privind practicile de imunizare, cu elaborarea şi aprobarea programelor de instruire şi a materialelor didactice corespunzătoare;

17) efectuarea supravegherii serologice a păturii imune;

18) comunicarea cu populaţia, grupurile-ţintă, mass-media în scopul promovării imunizărilor;

19) publicarea în ediţii speciale anual a informaţiei privind realizarea Programului, indicatorii de progres şi de performanţă;

20) efectuarea studiilor ştiinţifice în domeniul imunizărilor, inclusiv în colaborare cu organismele internaţionale.

66. Agenţia Medicamentului şi Dispozitivelor Medicale este responsabilă de:

1) înregistrarea vaccinurilor şi controlul conformităţii lor cerinţelor OMS;

2) asigurarea procesului de farmacovigilenţă în domeniul imunizărilor;

3) monitorizarea şi raportarea cazurilor de evenimente adverse post-imunizare la OMS.

67. Centrul pentru Achiziţii Publice Centralizate în Sănătate asigură organizarea licitaţiilor publice de procurare a vaccinurilor, consumabilelor şi dispozitivelor medicale pentru realizarea vaccinărilor, la solicitarea Ministerului Sănătăţii.

68. Compania Naţională de Asigurări în Medicină:

1) contribuie, în caz de necesitate, la acoperirea financiară a costurilor vaccinurilor, consumabilelor şi dispozitivelor medicale în limitele mijloacelor financiare disponibile în conformitate cu cadrul normativ;

[Subpct.2),3) abrogate prin Hot.Guv. nr.486 din 30.07.2025, în vigoare 01.09.2025]

69. Instituţiile medico-sanitare de asistenţă medicală primară şi instituţiile departamentale care acordă servicii de imunizare sunt responsabile nemijlocit de planificarea, organizarea şi prestarea serviciilor de imunizare populaţiei conform Programului, coordonarea acestor activităţi cu structurile locale şi ierarhic superioare interesate. Instituţiile de asistenţă medicală primară asigură implementarea următoarelor acţiuni:

1) asigurarea accesului populaţiei la servicii de imunizare şi a calităţii înalte a serviciilor de imunizare;

2) integrarea serviciilor de imunizare a populaţiei în cadrul serviciilor de asistenţă medicală primară;

3) crearea condiţiilor, dotarea cu echipament şi consumabile necesare pentru efectuarea imunizărilor;

4) planificarea şi raportarea vaccinărilor efectuate de către Agenţia Naţională pentru Sănătate Publică;

5) instruirea personalului medical cu evaluarea cunoştinţelor şi deprinderilor practice;

6) planificarea şi asigurarea imunizării personalului medical din instituţie;

7) organizarea funcţionării sistemului de evidenţă a populaţiei şi a vaccinărilor efectuate şi de triere lunară a persoanelor care urmează a fi vaccinate;

8) stabilirea necesităţii, recepţionarea vaccinurilor şi consumabilelor de la centrele de sănătate publică teritoriale, transportarea, păstrarea, mânuirea, administrarea corectă şi monitorizarea utilizării stocurilor de vaccinuri şi consumabile;

9) respectarea condiţiilor de transportare, păstrare şi utilizare a vaccinurilor;

10) depistarea, investigarea, izolarea, tratamentul bolnavilor cu infecţii prevenibile prin vaccinări şi efectuarea măsurilor antiepidemice în focare, în comun cu serviciul de supraveghere de stat a sănătăţii publice;

11) evidenţierea, acordarea asistenţei medicale şi raportarea evenimentelor adverse postimunizare instituţiilor abilitate;

12) notificarea cazurilor de boli prevenibile prin vaccinări şi evenimente adverse postimunizare în sistemul naţional de supraveghere epidemiologică şi control al bolilor transmisibile şi evenimentelor de sănătate publică;

13) evaluarea şi raportarea contraindicaţiilor la vaccinare Agenţiei Naţionale pentru Sănătate Publică;

14) evaluarea anuală a necesităţilor şi asigurarea cu formulare statistice de evidenţă şi raportare a vaccinărilor;

15) monitorizarea sistematică a cuprinderii cu vaccinări a populaţiei eligibile, respectării condiţiilor "lanţului frig", consumului de vaccinuri, apariţiei cazurilor de boli prevenibile şi a altor indicatori de performanţă din teritoriul deservit, evaluarea situaţiilor de risc şi prezentarea rapoartelor respective instituţiilor ierarhic superioare în modul stabilit;

16) implementarea acţiunilor de imunizare întârziată şi creare a cererii de vaccinare cu implicarea liderilor oficiali şi neoficiali, inclusiv invitarea repetată a populaţiei la imunizare;

17) comunicarea cu populaţia despre beneficiile vaccinării şi despre ordinea imunizării pentru fiecare persoană eligibilă;

18) conlucrarea cu autorităţile administraţiei publice centrale şi locale privind organizarea implementării Programului;

19) asigurarea suportului pentru buna desfăşurare a vizitelor de supervizare cu prezentarea datelor şi documentelor solicitate de către specialiştii din cadrul Agenţiei Naţionale pentru Sănătate Publică şi din subdiviziunile ei teritoriale (centrele de sănătate publică teritoriale). Vizitele de supervizare şi suport vor fi organizate conform metodologiei reglementate în actele normative.

70. Instituţiile medico-sanitare de asistenţă medicală spitalicească vor asigura implementarea următoarelor acţiuni:

1) crearea condiţiilor, dotarea cu echipament şi consumabile necesare pentru efectuarea imunizărilor;

2) planificarea, efectuarea vaccinării nou-născuţilor în maternităţi, personalului instituţiei conform Calendarului naţional de vaccinare şi prezentarea rapoartelor despre vaccinările efectuate;

3) stabilirea necesităţii, recepţionarea vaccinului şi a materialelor pentru imunizare de la centrele de sănătate publică teritoriale, transportarea, păstrarea, mânuirea, administrarea corectă şi monitorizarea utilizării stocurilor de vaccinuri şi consumabile;

4) respectarea condiţiilor de transportare, păstrare şi utilizare a vaccinurilor;

5) instruirea personalului medical în domeniul vaccinărilor şi evaluarea cunoştinţelor lui;

6) diagnosticarea, investigarea de laborator, izolarea, tratamentul bolnavilor cu infecţii prevenibile prin vaccinări şi participarea la efectuarea măsurilor antiepidemice în focarele de boli contagioase, în comun cu serviciul de supraveghere de stat în sănătatea publică;

7) notificarea cazurilor de boli prevenibile prin vaccinări în sistemul naţional de supraveghere epidemiologică şi control al bolilor transmisibile şi evenimentelor de sănătate publică;

8) diagnosticul diferenţial, investigarea de laborator, acordarea asistenţei medicale şi raportarea instituţiilor abilitate despre evenimentele adverse post-imunizare;

9) evaluarea anuală a necesităţilor şi asigurarea cu formulare statistice de evidenţă şi raportarea vaccinărilor;

10) asigurarea informării populaţiei privind eficacitatea imunizărilor şi importanţa lor pentru sănătate;

11) conlucrarea cu autorităţile administraţiei publice centrale şi locale privind organizarea implementării Programului;

12) asigurarea suportului pentru buna desfăşurare a vizitelor de supervizare cu prezentarea datelor şi documentelor solicitate de către specialiştii din cadrul Agenţiei Naţionale pentru Sănătate Publică şi din subdiviziunile ei teritoriale (centrele de sănătate publică teritoriale). Vizitele de supervizare şi suport vor fi organizate conform metodologiei reglementate în actele normative.

71. Autorităţile administraţiei publice centrale asigură:

1) aprobarea programelor teritoriale de imunizări şi monitorizarea realizării lor;

2) acordarea suportului instituţiilor medico-sanitare publice şi centrelor de sănătate publică pentru organizarea şi efectuarea măsurilor de mobilizare a populaţiei şi instituţiilor subordonate în realizarea prezentului Program;

3) acordarea suportului nemijlocit instituţiilor medico-sanitare publice de asistenţă medicală primară şi spitalicească pentru crearea condiţiilor de efectuare a vaccinărilor, inclusiv întreţinerea instituiţilor, asigurarea cu echipament pentru păstrarea vaccinurilor, înlăturarea inofensivă a deşeurilor ascuţite şi tăioase provenite în urma procesului de vaccinare şi susţinerea mesajelor de comunicare şi mobilizare socială adresate populaţiei.

72. Ministerul Educaţiei şi Cercetării, prin intermediul instituţiilor de educaţie timpurie şi celor de învăţământ în contextul partajării angajamentului privind admiterea copiilor imunizaţi în instituţiile educaţionale şi colectivităţi, astfel creând condiţii sigure din punct de vedere epidemiologic de educaţie şi instruire:

1) oferă suport pentru organizarea imunizării copiilor preşcolari, elevilor, studenţilor şi angajaţilor acestor instituţii în caz de efectuare a unor campanii de imunizări în masă ca urmare a indicaţiilor epidemice;

2) contribuie la informarea corectă a cadrelor didactice şi a discipolilor privind eficienţa, beneficiile şi necesitatea imunizărilor;

3) cooperează cu instituţiile medicale în vederea admiterii în instituţiile de educaţie timpurie, în cele de învăţământ şi în colectivităţi doar a persoanelor vaccinate, conform prezentului Program, cu excepţia unor stări medicale rare care urmează a fi constatate, confirmate şi documentate de către medicul de familie;

4) participă la elaborarea materialelor educaţionale pentru copii, adolescenţi şi tineri în domeniul promovării beneficiilor imunizării.

73. Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie "Nicolae Testemiţanu", Instituţia Medico-Sanitară Publică Institutul Mamei şi Copilului, Instituţia Medico-Sanitară Publică Institutul de Ftiziopneumologie "Chiril Draganiuc", Instituţia Medico-Sanitară Publică Institutul Oncologic şi Instituţia Medico-Sanitară Publică Spitalul Clinic de Boli Infecţioase "Toma Ciorbă" în calitate de parteneri vor asigura:

1) pregătirea universitară şi postuniversitară a cadrelor medicale în domeniul imunoprofilaxiei, diagnosticului şi tratamentului bolilor prevenibile prin vaccinări;

2) ajustarea programelor de studii conform prevederilor prezentului Program şi cadrului normativ aprobat de Ministerul Sănătăţii pentru implementarea acestuia;

3) participarea în cadrul grupurilor de experţi pentru pregătirea cadrului normativ de implementare a Programului şi evaluarea subiectelor specifice de importanţă clinică şi epidemiologică;

4) includerea în programele de cercetare-dezvoltare a problemelor în domeniul imunoprofilaxiei, diagnosticului şi tratamentului bolilor infecţioase prevenibile prin vaccinare;

5) comunicarea cu populaţia, grupurile-ţintă, mass-media în scopul promovării imunizărilor.

74. Comitetul naţional consultativ de experţi în domeniul imunizărilor pe lângă Ministerul Sănătăţii:

1) consultă Ministerul Sănătăţii sub aspect medical, ştiinţific şi de sănătate publică cu privire la vaccinuri şi la măsurile de prevenire a bolilor, la necesitate se va expune asupra Calendarului naţional de vaccinare şi a schemelor de imunizare pentru vaccinurile neincluse în acesta, la implementarea vaccinurilor noi, evaluarea eficienţei imunizărilor;

2) oferă suport consultativ în vederea prevenirii bolilor infecţioase pentru care sunt disponibile vaccinuri;

3) elaborează recomandări privind implementarea vaccinurilor noi;

4) oferă suport consultativ cu privire la evaluarea eficienţei vaccinurilor şi tehnologiilor noi;

5) studiază experienţa internaţională în domeniul imunizărilor şi elaborează propuneri pentru integrarea acestora în sistemul naţional de imunizări.

IX. PROCEDURI DE RAPORTARE, MONITORIZARE

ŞI EVALUARE A PROGRAMULUI

75. Monitorizarea prezentului Program va fi efectuată de către Ministerul Sănătăţii prin intermediul Agenţiei Naţionale pentru de Sănătate Publică în conformitate cu actele normative şi prin evaluări selective a performanţei activităţilor de imunizare în cadrul instituţiilor medico-sanitare de asistenţă medicală primară, spitalicească şi al subdiviziunilor teritoriale ale Agenţiei Naţionale pentru Sănătate Publică.

76. Autorităţile responsabile de implementarea Programului, până la data de 15 martie a fiecărui an, vor remite nota informativă privind implementarea Programului Ministerului Sănătăţii;

77. Ministerului Sănătăţii va informa anual Guvernul, până la data de 31 martie, cu privire la realizarea Programului.

78. Prezentul Program va fi evaluat la mijlocul termenului de implementare (2024-2025) şi la finele implementării, inclusiv cu participarea organismelor internaţionale de referinţă în domeniu.

79. Performanţa Programului va fi evaluată în baza indicatorilor de progres care vor reflecta realizarea activităţilor expuse în Planul de acţiuni privind implementarea Programului naţional de imunizări pentru anii 2023 -2027 (anexa nr.2), a indicatorilor de rezultat ce vor monitoriza îndeplinirea obiectivelor specifice şi a intervenţiilor, precum şi a indicatorilor de impact ce vor reflecta evoluţia schimbărilor în starea de sănătate a populaţiei în Republica Moldova.

Anexa nr.2

la Hotărârea Guvernului nr.211/2023

PLAN DE ACŢIUNI

privind implementarea Programului naţional

de imunizări pentru anii 2023-2027

[Anexa nr.2 în redacţia Hot.Guv. nr.486 din 30.07.2025, în vigoare 01.09.2025]

Anexa nr.3

la Hotărârea Guvernului nr.211/2023

INDICATORI

de monitorizare şi evaluare a Programului naţional de imunizări pentru anii 2023-2027

Anexa nr.4

la Hotărârea Guvernului nr.211/2023

Calendarul naţional de vaccinare al Republicii Moldova[1]

[Anexa nr.4 în redacţia Hot.Guv. nr.486 din 30.07.2025, în vigoare 01.09.2025]

Anexa nr.5

la Hotărârea Guvernului nr.211/2023

COMPONENŢA

Consiliului de coordonare a

Programului naţional de imunizări pentru anii 2023-2027

Anexa nr.6

la Hotărârea Guvernului nr.211/2023

REGULAMENTUL

Consiliului de coordonare a

Programului naţional de imunizări pentru anii 2023-2027

I. PRINCIPII GENERALE

1. Consiliul de coordonare a Programului naţional  de imunizări pentru anii 2023-2027 (în continuare – Consiliu) reprezintă o structură intersectorială cu funcţii consultative, fără statut de persoană juridică, care activează pe baze obşteşti şi are drept scop coordonarea proceselor necesare pentru organizarea eficientă şi acordarea suportului în implementarea Programului naţional de imunizări, precum şi minimalizarea impactului bolilor infecţioase, dirijabile prin vaccinări.

2. Consiliul activează în conformitate cu legislaţia Republicii Moldova, cu Programul naţional de imunizări, cu recomandările OMS şi cu prezentul Regulament.

3. Consiliul este constituit din reprezentanţi ai Ministerului Sănătăţii, Ministerului Finanţelor, Ministerului Educaţiei şi Cercetării, Agenţiei Naţionale pentru Sănătate Publică, Companiei Naţionale de Asigurări în Medicină, societăţi profesionale, responsabile de implementarea Programului naţional de imunizări, organismelor neguvernamentale şi internaţionale, care activează în domeniul ocrotirii sănătăţii.

II. ATRIBUŢIILE DE BAZĂ ŞI DOMENIILE DE SUPORT

ALE CONSILIULUI

4. Consiliul exercită următoarele atribuţii:

1) coordonează implementarea Programului naţional de imunizări prin obţinerea unui consens în aprecierea priorităţilor, strategiei şi tacticii de implementare;

2) facilitează crearea unui parteneriat constructiv intersectorial între instituţiile de stat, organizaţiile internaţionale şi neguvernamentale prin coordonarea acţiunilor şi resurselor disponibile din ţară şi de peste hotare şi asigură colaborarea eficientă între organizaţiile guvernamentale şi neguvernamentale din ţară şi de peste hotare;

3) coordonează schimbul reciproc de informaţii între partenerii din ţară şi cei externi în procesul implementării Programului naţional de imunizări;

4) analizează problemele interdependente operative, tehnice de program privind asigurarea cu vaccinuri şi consumabile cu propuneri de soluţionare a acestora, inclusiv în cadrul achiziţiilor.

5. Consiliul acordă suport în următoarele domenii:

1) Suport tehnic privind:

a) perfecţionarea structurii serviciului naţional de imunizare, a procesului de instruire a personalului şi aprovizionarea cu formulare, materiale metodice şi instructive necesare;

b) evaluarea şi planificarea activităţilor pe termen scurt şi lung, promovarea priorităţilor Programului naţional de imunizări şi abordarea problemelor noi incluse în acesta;

c) susţinerea monitoringului permanent al nivelului de morbiditate, acoperire vaccinală şi activităţii serviciilor de imunizări;

d) susţinerea monitoringului mijloacelor financiare, stocurilor de vaccinuri şi dispozitive medicale necesare pentru imunizări în scopul asigurării adecvate şi la timp a resurselor materiale necesare pentru realizarea Programului naţional de imunizări;

e) evaluarea sistematică a rezultatelor realizării Programului naţional de imunizări;

f) perfecţionarea structurii naţionale de control al calităţii vaccinurilor.

2) Suport financiar şi material privind:

a) acordarea de sprijin pentru mobilizarea resurselor interne şi externe în vederea realizării Programului naţional de imunizări;

b) acordarea de asistenţă în vederea asigurării transparenţei Programului naţional de imunizări şi utilizării fondurilor şi resurselor disponibile;

c) identificarea de surse noi şi organizaţii donatoare, stabilirea relaţiilor de colaborare cu ele.

3) Suport politic privind:

a) atenţionarea diferitelor structuri statale referitor la problemele şi necesităţile serviciilor de imunizări;

b) asistenţa privind crearea opiniei publice prin intermediul structurilor sociale şi surselor mass-mediei privind importanţa şi beneficiile imunizărilor.

III. DREPTURILE CONSILIULUI

6. Consiliul în activitatea sa are dreptul:

1) să ceară şi să primească de la instituţiile sanitare informaţia privind realizarea Programului naţional de imunizări, acoperirea vaccinală, stocurile de vaccinuri, nivelul de morbiditate, necesităţile de surse financiare şi materiale, asistenţă umanitară, tratativele cu organizaţiile donatoare cu privire la prezentarea asistenţei umanitare, destinaţia şi volumului ei;

2) să aprobe planul anual de asistenţă umanitară, să contribuie la realizarea lui şi să controleze evidenţa, distribuirea şi corectitudinea folosirii asistenţei umanitare;

3) să organizeze expertiza independentă a activităţilor legate de realizarea Programului naţional de imunizare şi să înainteze propuneri de perfecţionare a lor;

4) să înainteze, în caz de necesitate, propuneri de modificare a componenţei Consiliului şi să invite la şedinţe specialişti şi persoane responsabile, reprezentanţi ai ministerelor şi departamentelor, organelor publice locale, organismelor internaţionale şi neguvernamentale responsabile, implicate sau interesate de realizarea Programului naţional de imunizare.

IV. ATRIBUŢIILE CONDUCERII ŞI MEMBRILOR CONSILIULUI

7. Preşedintele Consiliului exercită următoarele atribuţii:

1) convoacă şedinţele Consiliului;

2) conduce activitatea Consiliului;

3) semnează deciziile Consiliului şi exercită controlul executării acestora;

4) exercită şi alte funcţii în conformitate cu prezentul Regulament.

8. Secretarul Consiliului asigură:

1) pregătirea materialelor pentru şedinţele Consiliului;

2) difuzarea deciziilor Consiliului membrilor acestuia, ministerelor, altor autorităţi administrative centrale şi instituţii interesate;

3) generalizarea rezultatelor privind executarea deciziilor adoptate şi informarea preşedintelui Consiliului despre aceasta;

4) elaborarea planurilor de activitate a Consiliului în baza propunerilor preşedintelui (vicepreşedintelui), membrilor Consiliului şi autorităţilor publice, inclusiv prezentarea lor spre examinare la şedinţele Consiliului;

5) altă activitate a Consiliului sub aspect organizatoric, analitic şi informativ.

9. Membrii Consiliului sunt obligaţi:

1) să-şi exercite atribuţiile în conformitate cu prezentul Regulament;

2) să participe la şedinţele Consiliului;

3) să informeze conducerea instituţiilor pe care le reprezintă despre deciziile adoptate în cadrul şedinţelor.

V. ORGANIZAREA ACTIVITĂŢII CONSILIULUI

10. Consiliul îşi desfăşoară activitatea în şedinţe plenare, organizate cel puţin o dată în semestru.

11. Şedinţele Consiliului sunt deliberative dacă la ele participă majoritatea membrilor acestuia.

12. La şedinţele Consiliului pot participa ca invitaţi şi alte persoane, reprezentanţi ai autorităţilor publice centrale şi locale, instituţiilor publice, întreprinderilor, mass-mediei, organizaţiilor neguvernamentale, organizaţiilor internaţionale şi ai altor beneficiari de informaţie, fără drept de vot.

13. Lucrările tehnice de secretariat se asigură de către Agenţia Naţională pentru Sănătate Publică.

14. Pentru realizarea misiunii sale, Consiliul cooptează specialişti din diferite domenii specifice, din sectorul de stat, neguvernamental, precum şi parteneri pentru dezvoltare.

VI. ŞEDINŢELE CONSILIULUI

15. Şedinţele Consiliului sunt organizate la iniţiativa preşedintelui sau a secretariatului Consiliului ori la solicitarea a 1/3 dintre membrii acestuia, cu informarea secretariatului cu o lună înainte despre această intenţie.

16. Şedinţele sunt prezidate de preşedintele Consiliului, iar în cazul absenţei acestuia – de vicepreşedinte.

17. Procesul-verbal al şedinţei Consiliului se întocmeşte de către secretarul acestuia, în termen de cel mult 2 zile de la data desfăşurării şedinţei, şi se semnează de către preşedintele şi secretarul Consiliului.

VII. DECIZIILE CONSILIULUI

18. În exercitarea atribuţiilor sale, Consiliul adoptă decizii privind problemele ce ţin de competenţa sa.

19. Deciziile Consiliului se adoptă cu votul majorităţii membrilor Consiliului prezenţi la şedinţă. Membrii Consiliului sunt parteneri egali, cu drepturi depline de participare şi implicare în procesul de luare a deciziilor şi au dreptul de a-şi delega votul reprezentanţilor autorizaţi de ei.

20. Deciziile Consiliului sunt semnate de către preşedintele acestuia.

21. Deciziile Consiliului au un caracter consultativ pentru toate autorităţile publice participante la implementarea Programului naţional de imunizări, precum şi la stabilirea unui mecanism de implementare eficientă a activităţilor în domeniu.