BIZLEXLegislația Republicii Moldova
Cuprins
Hotărâri

221/16.03.2009 Hotărîre cu privire la aprobarea Cerinţelor privind criteriile microbiologice pentru produsele alimentare

Tipul documentului
Hotărâri
Data adoptării
16.03.2009

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

H O T Ă R Î R E

cu privire la aprobarea Cerinţelor privind criteriile

microbiologice pentru produsele alimentare

nr. 221  din  16.03.2009

 (în vigoare 24.09.2009) 

Monitorul Oficial nr.59-61 art.272 din 24.03.2009

* * *

Notă: În denumire şi pe tot parcursul textului, cuvântul "Reguli", la orice formă gramaticală, se substituie cu cuvântul "Cerinţe", la forma gramaticală corespunzătoare, iar textul "anexa nr.1" se substituie cu cuvântul "anexă" conform Hot.Guv. nr.857 din 18.12.2024, în vigoare 19.12.2024

În temeiul Legii nr.221-XVI din 19 octombrie 2007 privind activitatea sanitar-veterinară (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2008, nr.51-54, art.153), Legii nr.306/2018 privind siguranţa alimentelor (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2019, nr.59-65, art.120), precum şi în scopul asigurării sănătăţii publice, Guvernul

[Clauza de adoptare modificată prin Hot.Guv. nr.13 din 27.01.2021, în vigoare 19.03.2021]

[Preambulul modificat prin Hot.Guv. nr.759 din 16.09.2014, în vigoare 26.09.2014]

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă Cerinţele privind criteriile microbiologice pentru produsele alimentare (se anexează).

2. Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, în comun cu Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Economiei, va întreprinde măsurile necesare pentru realizarea prezentei hotărîri.

[Pct.2 modificat prin Hot.Guv. nr.759 din 16.09.2014, în vigoare 26.09.2014]

3. Cerinţele aprobate privind prezenta hotărîre intră în vigoare după şase luni din data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

Aprobate

prin Hotărîrea Guvernului

nr.221 din 16 martie 2009

CERINŢELE

privind criteriile microbiologice pentru produsele alimentare

Cerinţele privind criteriile microbiologice pentru produsele alimentare (în continuare – Cerinţe) transpun Regulamentul (CE) nr.2073/2005 al Comisiei din 15 noiembrie 2005 privind criteriile microbiologice pentru produsele alimentare, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 338 din 22 decembrie 2005, astfel cum a fost modificat ultima oară prin Regulamentul (UE) 2020/205 al Comisiei din 14 februarie 2020 şi Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2024/2463 al Comisiei din 12 septembrie 2024 de stabilire a metodelor analitice aplicabile controalelor oficiale efectuate pentru verificarea conformităţii operatorilor din sectorul alimentar cu Regulamentul (CE) nr.2073/2005, CELEX: 32024R2463, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 2024/2463 din 13 septembrie 2024.

[Clauza de armonizare completată prin Hot.Guv. nr.609 din 17.09.2025, în vigoare 08.05.2026]

[Clauza de armonizare modificată prin Hot.Guv. nr.857 din 18.12.2024, în vigoare 19.12.2024]

[Clauza de armonizare modificată prin Hot.Guv. nr.110 din 23.02.2022, în vigoare 18.03.2022]

[Clauza de armonizare introdusă prin Hot.Guv. nr.561 din 19.11.2019, în vigoare 13.06.2020]

DISPOZIŢII GENERALE

1. Prezentele Cerinţe stabilesc criteriile microbiologice pentru anumite microorganisme şi normele de aplicare pe care operatorii din domeniul alimentar trebuie să le respecte atunci când pun în aplicare măsurile prevăzute la art.3 din Legea nr.296/2017 privind cerinţele generale de igienă a produselor alimentare şi cerinţele speciale. Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor verifică respectarea normelor şi a criteriilor stabilite de prezentele Cerinţe în conformitate cu prevederile Legii nr.50/2013 cu privire la controalele oficiale pentru verificarea conformităţii cu legislaţia privind hrana pentru animale şi produsele alimentare şi cu normele de sănătate şi de bunăstare a animalelor, fără a aduce atingere dreptului acesteia de a realiza şi alte prelevări de probe şi de analize în vederea detectării şi măsurării altor microorganisme, a toxinelor sau a metaboliţilor acestora, fie în cadrul unei verificări a proceselor, pentru produsele alimentare suspectate că ar fi periculoase, fie în cadrul unei analize a riscului.

[Pct.1 în redacţia Hot.Guv. nr.857 din 18.12.2024, în vigoare 19.12.2024]

[Pct.1 modificat prin Hot.Guv. nr.561 din 19.11.2019, în vigoare 13.06.2020]

[Pct.2 abrogat prin Hot.Guv. nr.561 din 19.11.2019, în vigoare 13.06.2020]

[Pct.2 modificat prin Hot.Guv. nr.759 din 16.09.2014, în vigoare 26.09.2014]

3. Prezentele Cerinţe nu vin în contradicţie cu alte reguli şi norme sanitar-veterinare şi sanitaro-epidemiologice ce ţin de realizarea altor prelevări de probe şi analize în vederea detectării şi determinării cantitative a microorganismelor, a toxinelor sau metaboliţilor atît în produsele alimentare suspectate că ar fi periculoase, cît şi în cadrul unei analize a riscului.

4. Noţiunile de bază utilizate în prezentele Cerinţe au următoarele semnificaţii:

microoorganisme – bacterii, virusuri, drojdii, mucegai, alge, protozoare parazite, helminţi microscopici, precum şi toxinele şi metaboliţii acestora;

criteriu microbiologic – criteriu ce defineşte gradul de acceptabilitate al unui produs, al unui lot de produse alimentare sau al unui proces, pe baza absenţei, prezenţei sau numărului de microorganisme, şi/sau al cantităţii toxinelor/metaboliţilor acestora pe unitate (unităţi) de masă, volum, suprafaţă sau lot;

criteriul siguranţei alimentare – criteriu ce defineşte gradul de acceptabilitate al unui produs sau al unui lot de produse alimentare, aplicabil produselor plasate pe piaţă;

criteriul igienei procesului – criteriu care indică gradul de acceptabilitate al funcţionării procesului de producţie. Un astfel de criteriu nu se aplică produselor plasate pe piaţă. Acesta stabileşte o valoare de referinţă a contaminării, pentru depăşirea căreia se impun măsuri corective destinate să menţină igiena procesului în conformitate cu legislaţia în domeniul alimentar;

lot – grup sau o serie de produse identificabile, obţinute în urma unui anumit proces, în condiţii practic identice şi produse într-un anumit loc în cadrul unei perioade de producţie determinate;

perioadă de conservare – fie perioada corespunzătoare celei ce precedă data-limită de consum, fie data durabilităţii minimale;

produse alimentare gata pentru consum – produse alimentare pe care producătorul sau fabricantul le atribuie consumului uman direct, care nu necesită preparare sau o altă transformare pentru eliminarea sau reducerea la un nivel acceptabil al microorganismelor periculoase;

produse alimentare destinate sugarilor – produse alimentare destinate utilizărilor nutriţionale speciale ale sugarilor în primele patru-şase luni de viaţă şi care, prin ele însele, satisfac cerinţele nutritive ale acestei categorii de persoane;

produse alimentare destinate unor scopuri medicale speciale – categorie de alimente destinate unei alimentaţii speciale, care sînt prelucrate în mod special sau formulate şi destinate regimului dietetic al pacienţilor, fiind utilizate numai sub supraveghere medicală. Acestea sînt destinate alimentaţiei exclusive sau parţiale a pacienţilor cu capacitate limitată, slăbită sau dereglată de a prelua, digera, absorbi, metaboliza sau excreta alimentele obişnuite sau elementele nutritive pe care acestea sau metaboliţii acestora le conţin, sau destinate pacienţilor cu alte cerinţe nutritive determinate medical, al căror regim dietetic nu poate fi realizat numai prin modificarea dietei normale sau prin utilizarea altor alimente destinate utilizărilor nutriţionale speciale sau printr-o combinaţie a celor două;

probă – set compus din una sau mai multe unităţi sau dintr-o porţiune a unei materii, selectate prin diferite mijloace dintr-o cantitate importantă de materie, avînd drept scop furnizarea de informaţii cu privire la o caracteristică anume a populaţiei sau a materiei studiate şi oferirea unei baze pentru o decizie cu privire la populaţia în cauză sau la materia în cauză sau cu privire la procesul din care a rezultat;

probă reprezentativă – probă în care se menţin caracteristicile lotului din care a fost prelevată, îndeosebi în cazul în care oricare dintre articolele sau prelevările elementare din lot se caracterizează prin acelaşi grad de probabilitate de a face parte din probă;

respectarea criteriilor microbiologice – obţinerea rezultatelor satisfăcătoare sau acceptabile prevăzute în anexa la prezentele Cerinţe, în cazul în care se testează valorile stabilite pentru aceste criterii prin prelevarea de probe, efectuarea de analize şi aplicarea de măsuri corective, luînd în considerare indicaţiile autorităţii competente;

germeni – produs obţinut în urma germinării seminţelor şi a dezvoltării lor în apă sau într-un alt mediu, recoltat înainte de dezvoltarea frunzelor veritabile şi care este destinat a fi consumat întreg, inclusiv seminţele;

carne de reptile – părţile comestibile, neprelucrate sau prelucrate, derivate din reptile de crescătorie, aparţinând speciilor Alligator mississippiensis, Crocodylus johnstoni, Crocodylus niloticus, Crocodylus porosus, Timon lepidus, Python reticulatus, Python molurus bivittatus sau Pelodiscus sinensis, care sunt incluse în lista cu alimente noi.

[Pct.4 modificat prin Hot.Guv. nr.857 din 18.12.2024, în vigoare 19.12.2024]

[Pct.4 completat prin Hot.Guv. nr.759 din 16.09.2014, în vigoare 26.09.2014]

CERINŢE GENERALE

5. Agenţii economici din sectorul alimentar asigură ca produsele alimentare să respecte criteriile microbiologice relevante, stabilite în anexa la prezentele Cerinţe. În acest scop, la toate etapele producerii, prelucrării şi distribuţiei produselor alimentare, inclusiv la etapa vînzării cu amănuntul, agenţii economici din sectorul alimentar vor lua măsuri în contextul procedurilor bazate pe principiile HACCP şi pe aplicarea unei bune practici de igienă, pentru a se asigura că:

a) livrarea, manipularea şi prelucrarea materiilor prime şi a produselor alimentare supuse controlului se desfăşoară astfel încît criteriile de igienă ale procesului să fie respectate;

b) criteriile de siguranţă a produselor alimentare, aplicabile pe întreaga perioadă de conservare a produselor, vor fi respectate în condiţii de distribuţie, depozitare şi utilizare, care sînt prevăzute în mod rezonabil.

6. Agenţii economici din sectorul alimentar, responsabili de fabricarea produsului, efectuează studii în conformitate cu prezentele Cerinţe, pentru a cerceta respectarea criteriilor pe întreaga perioadă de conservare. Această dispoziţie se aplică în special produselor alimentare gata pentru consum, care permit dezvoltarea de Listeria monocytogenes şi care pot prezenta un risc pentru sănătatea publică legat de Listeria monocytogenes.

Întreprinderile din sectorul alimentar pot coopera în efectuarea studiilor respective.

Recomandările pentru efectuarea numitelor studii pot fi incluse în ghidurile de bună practică ale fiecărei întreprinderi.

[Pct.6 modificat prin Hot.Guv. nr.759 din 16.09.2014, în vigoare 26.09.2014]

TESTAREA PE BAZĂ DE CRITERII

7. Agenţii economici din sectorul alimentar efectuează teste pe baza criteriilor microbiologice stabilite în anexa la prezentele Cerinţe , în cazul în care validează sau verifică funcţionarea corectă a procedurilor lor bazate pe principiile HACCP şi pe buna practică de igienă.

8. Agenţii economici din sectorul alimentar stabilesc frecvenţele adecvate de prelevare, cu excepţia cazului în care în anexa la prezentele Cerinţe se prevăd frecvenţe specifice de prelevare. Agenţii economici din sectorul alimentar iau această decizie în contextul procedurilor bazate pe principiile HACCP şi pe buna practică de igienă, ţinînd seama de instrucţiunile privind utilizarea produselor alimentare.

9. Frecvenţa prelevării de probe poate fi adaptată în funcţie de natura şi mărimea întreprinderilor din sectorul alimentar, cu condiţia ca siguranţa produselor alimentare să nu fie pusă în pericol.

CERINŢE SPECIALE PRIVIND TESTELE ŞI PRELEVAREA DE PROBE

10. Metodele analitice, precum şi planurile şi metodele de prelevare de probe definite în anexa la prezentele Cerinţe, sînt aplicate ca metode de referinţă.

101. Atunci când analizează eşantioanele prelevate în timpul controalelor oficiale efectuate pentru verificarea conformităţii cu normele şi criteriile stabilite în prezentele Cerinţe, laboratoarele oficiale, desemnate de către autoritatea competentă în conformitate cu art.35 din Legea nr.82/2024 privind controalele oficiale în domeniul agroalimentar (în continuare – Legea nr.82/2024), utilizează metodele analitice de referinţă menţionate în anexă.

[Pct.101 introdus prin Hot.Guv. nr.609 din 17.09.2025, în vigoare 08.05.2026]

102. Prin derogare de la pct.101, laboratoarele oficiale desemnate pot să utilizeze metode analitice alternative, inclusiv metode brevetate, cu condiţia ca aceste metode analitice alternative să fie validate în raport cu metodele analitice de referinţă menţionate în anexă, în conformitate cu protocolul stabilit în standardul SM EN ISO 16140-2:2017, şi să fie validate fie pentru categoria de produse alimentare specificată în criteriul microbiologic relevant stabilit în anexă, fie pentru o gamă largă de produse alimentare, astfel cum se menţionează în standardul SM EN ISO 16140-2:2017. De asemenea, laboratoarele oficiale desemnate pot să utilizeze metode analitice alternative dacă aceste metode analitice alternative sunt validate în conformitate cu alte protocoale ştiinţifice acceptate la nivel internaţional.

[Pct.102 introdus prin Hot.Guv. nr.609 din 17.09.2025, în vigoare 08.05.2026]

103. Atunci când metodele alternative menţionate la pct.102 sunt metode brevetate, acestea trebuie certificate de către un organism de certificare independent. Certificarea trebuie să includă un rezumat sau o referire la rezultatele validării metodei brevetate şi o declaraţie privind gestionarea calităţii procesului de producţie al metodei. Din certificare trebuie să reiasă că asigurarea procesului de producţie al producătorului a fost evaluată şi face obiectul, cel puţin o dată la cinci ani, al unei reevaluări prin proceduri de reînnoire.

[Pct.103 introdus prin Hot.Guv. nr.609 din 17.09.2025, în vigoare 08.05.2026]

11. Probele se prelevă din zonele de prelucrare şi din echipamentul utilizat la producerea produselor alimentare, în cazul în care asemenea prelevări de probe sînt necesare pentru asigurarea respectării criteriilor stabilite. Pentru aceste prelevări de probe, standardul ISO 18593 se foloseşte ca metodă de referinţă.

12. Agenţii economici din sectorul alimentar care fabrică produse alimentare gata pentru consum, ce pot prezenta un risc de Listeria monocytogenes pentru sănătatea publică, prelevă probe din zonele de prelucrare şi din echipamentul folosit în vederea detectării prezenţei Listeria monocytogenes ca parte a sistemului lor de prelevare de probe.

13. Operatorii din domeniul alimentar care fabrică formule de început deshidratate sau produse alimentare deshidratate pentru scopuri medicale speciale destinate sugarilor sub şase luni, prezentând un risc de Cronobacter spp., monitorizează zonele de prelucrare şi echipamentul utilizat pentru a depista prezenţa enterobacteriilor ca parte a sistemului lor de prelevare de probe.

[Pct.13 în redacţia Hot.Guv. nr.857 din 18.12.2024, în vigoare 19.12.2024]

14. Numărul de unităţi care trebuie prelevate în conformitate cu planurile de prelevare de probe, stabilite în anexa la prezentele Cerinţe, poate fi redus în cazul în care agentul economic din sectorul alimentar poate demonstra, în baza unei documentaţii istorice, că dispune de proceduri eficiente bazate pe HACCP.

15. În cazul în care testele au drept scop precis evaluarea gradului de acceptabilitate al unui anumit lot de produse alimentare sau al unui proces, trebuie respectate cel puţin planurile de prelevare de probe, stabilite în anexa la prezentele Cerinţe .

16. Agenţii economici din sectorul alimentar pot aplica alte proceduri de prelevare de probe şi de testare, în cazul în care pot demonstra autorităţii competente că procedurile respective oferă cel puţin garanţii echivalente. Aceste proceduri pot include folosirea unor puncte de prelevare de probe alternative şi analiza evoluţiei.

Testele pe baza unor microorganisme şi limite microbiologice conexe alternative, precum şi testarea altor analiţi decît cei microbiologici sînt permise numai pentru criteriile de igienă a procesului.

Utilizarea metodelor analitice alternative este acceptabilă cu condiţia ca acestea:

să fie validate pe baza metodei de referinţă specifice prevăzute în anexă, în conformitate cu protocolul stabilit în standardul SM EN ISO 16140-2:2017; şi

să fie validate pentru categoria de produse alimentare specificate în criteriul microbiologic relevant prevăzut în anexă, a cărui conformitate este verificată de operatorul din domeniul alimentar, sau să fie validate pentru o gamă largă de produse alimentare, astfel cum se menţionează în standardul SM EN ISO 16140-2:2017.

Metodele brevetate pot fi utilizate ca metode analitice alternative, cu condiţia ca acestea:

să fie validate, în conformitate cu protocolul stabilit în standardul SM EN ISO 16140-2:2017, pe baza metodei de referinţă specifice prevăzute pentru verificarea conformităţii cu criteriile microbiologice stabilite în anexă, astfel cum se prevede la al treilea alineat; şi

să fie certificate de un organism de certificare independent.

Certificarea metodei brevetate menţionate la al patrulea alineat a doua liniuţă:

face, cel puţin o dată la 5 ani, obiectul unei reevaluări prin intermediul procedurilor de reînnoire;

demonstrează că asigurarea procesului de producţie al producătorului a fost evaluată; şi

include un rezumat sau o referire la rezultatele validării metodei brevetate şi o declaraţie privind gestionarea calităţii procesului de producţie al metodei.

[Pct.16 modificat prin Hot.Guv. nr.857 din 18.12.2024, în vigoare 19.12.2024]

17. În cazul în care sînt îndeplinite cerinţele privind prezenţa Salmonellei în carnea tocată, preparatele din carne şi produsele din carne, destinate să fie consumate fiind preparate din toate speciile indicate în anexa la prezentele Cerinţe, producătorul loturilor de aceste produse plasate pe piaţă trebuie să le eticheteze în mod clar, pentru a informa consumatorul necesitatea unei preparări complete înainte de consum.

REZULTATE NESATISFĂCĂTOARE

18. În cazul în care rezultatele testelor efectuate pe baza criteriilor definite în anexa la prezentele Cerinţe sînt nesatisfăcătoare, agenţii economici din sectorul alimentar iau măsurile prevăzute la pct.19-21 din prezentele Cerinţe, împreună cu alte acţiuni corective, definite în procedurile lor bazate pe HACCP şi alte acţiuni necesare pentru protecţia sănătăţii consumatorului.

Totodată, agenţii economici din sectorul alimentar iau măsuri pentru a descoperi cauza rezultatelor nesatisfăcătoare în vederea prevenirii reapariţiei unei contaminări microbiologice inacceptabile. Măsurile respective pot include modificări ale procedurilor bazate pe HACCP sau alte măsuri de control al igienei produselor alimentare în vigoare.

19. În cazul în care testele efectuate pe baza criteriilor de siguranţă a produselor alimentare definite în anexa la prezentele Cerinţe dau rezultate nesatisfăcătoare, produsul sau lotul de produse alimentare se retrage sau se retrimite la unitatea de producţie în conformitate cu art.8 alin.(2) din Legea nr.306/2018 privind siguranţa alimentelor. Cu toate acestea, produsele plasate pe piaţă, dar care nu sînt încă la un nivel de vînzare cu amănuntul şi nu îndeplinesc criteriile de siguranţă a produselor alimentare, pot fi supuse unei prelucrări suplimentare printr-un tratament care să elimine pericolul în cauză. Tratamentul respectiv poate fi efectuat numai de către agenţii economici din sectorul alimentar, alţii decît cei de la nivelul vînzării cu amănuntul.

Agentul economic din sectorul alimentar poate folosi lotul în alte scopuri decît cele pentru care a fost prevăzut iniţial, cu condiţia ca această utilizare să nu prezinte nici un risc pentru sănătatea publică sau animală, să fi fost decisă în cadrul procedurilor bazate pe HACCP şi pe buna practică de igienă şi să fi fost autorizată de autoritatea competentă.

[Pct.19 modificat prin Hot.Guv. nr.13 din 27.01.2021, în vigoare 19.03.2021]

191. În cazul în care se depistează alte serotipuri de Salmonella decât cele efectuate în baza criteriilor de siguranţă a produselor alimentare enumerate în anexă, produsul sau lotul de produse este considerat un aliment nesigur conform art.2 din Legea nr.306/2018 privind siguranţa alimentelor, acesta urmează a fi retras de pe piaţă în conformitate cu art.8 alin.(2) din Legea nr.306/2018 privind siguranţa alimentelor şi poate fi supus unei prelucrări suplimentare printr-un tratament capabil să elimine pericolul în cauză conform pct.19.

[Pct.191 introdus prin Hot.Guv. nr.857 din 18.12.2024, în vigoare 19.12.2024]

20. În cazul unor rezultate nesatisfăcătoare cu privire la criteriile de igienă a procesului de producere, trebuie luate măsurile prevăzute în anexa la prezentele Cerinţe.

ANALIZA EVOLUŢIEI

21. Agenţii economici din sectorul alimentar analizează evoluţia rezultatelor testelor şi, în cazul în care se constată o evoluţie spre rezultate nesatisfăcătoare, iau măsuri adecvate, fără întîrzieri nejustificate, pentru a remedia situaţia în vederea prevenirii apariţiei riscurilor microbiologice.

METODE DE ANALIZĂ

[Titlul cap.VII în redacţia Hot.Guv. nr.759 din 16.09.2014, în vigoare 26.09.2014]

22. Rezultatele testelor depind de metoda analitică aplicată, astfel încît metoda de referinţă să fie asociată cu fiecare criteriu microbiologic. Agenţii economici din sectorul alimentar au posibilitatea de a aplica şi alte metode analitice în afara metodelor de referinţă, în special metode mai rapide, dacă aplicarea acestor metode alternative oferă rezultate echivalente. Pe lîngă aceasta, urmează a fi întocmit un plan de prelevare de probe pentru fiecare criteriu în parte, în scopul de a garanta punerea lui în aplicare. Se permite folosirea altor sisteme de prelevare de probe şi de testare, inclusiv recurgerea la organisme indicatoare alternative, cu condiţia ca aceste sisteme să ofere garanţii echivalente în ceea ce priveşte siguranţa produselor alimentare.

Autorităţile responsabile de implementarea prezentelor Cerinţe vor elabora propuneri de revizuire sau completare a criteriilor microbiologice stabilite de prezentele Cerinţe, ţinînd cont de evoluţia în domeniul siguranţei alimentare şi microbiologia produselor alimentare.

23. Criteriile microbiologie stipulate în prezentele Cerinţe trebuie să poată fi reexaminate şi, după caz, revizuite sau completate, ţinînd cont de evoluţia în domeniul siguranţei alimentare şi al microbiologiei produselor alimentare, precum şi de reglementările comunitare în domeniu, preluate în legislaţia naţională a Republicii Moldova. Acest lucru prevede progresul în domeniul ştiinţei, tehnologiei şi metodologiei, evoluţia nivelurilor de prevalenţă şi contaminare, evoluţia populaţiei de consumatori vulnerabili, precum şi eventualele rezultate ale evaluărilor riscului.

[Pct.23 completat prin Hot.Guv. nr.759 din 16.09.2014, în vigoare 26.09.2014]

STUDIILE EFECTUATE DE AGENŢII ECONOMICI

DIN SECTORUL ALIMENTAR

[Cap.VIII (pct.24,25) introdus prin Hot.Guv. nr.759 din 16.09.2014, în vigoare 26.09.2014]

24. Studiile menţionate la punctul 6 din prezentele Cerinţe, includ:

1) specificaţiile pentru caracteristicile fizico-chimice ale produsului, cum ar fi pH-ul, aw (activitatea apei), conţinutul de sare, concentraţia conservanţilor şi sistemul de ambalare, ţinînd seama de condiţiile de depozitare şi prelucrare, de posibilităţile de contaminare şi de perioada de conservare prevăzută;

2) consultarea literaturii ştiinţifice disponibile şi rezultatele cercetărilor privind caracteristicile dezvoltării şi supravieţuirii microorganismelor în cauză.

25. În caz de necesitate, agentul economic din sectorul alimentar, în baza studiilor menţionate anterior, realizează studii suplimentare ce pot include:

1) elaborarea modelelor matematice predictive pentru produsele alimentare în cauză, utilizînd factori critici de dezvoltare sau de supravieţuire pentru microorganismele respective din produs;

2) teste ce analizează capacitatea microorganismului în cauză, inoculat în mod adecvat, de a se dezvolta sau de a supravieţui în produs în diferite condiţii de depozitare, ce pot fi prevăzute în mod rezonabil;

3) studii de evaluare a dezvoltării şi supravieţuirii microorganismelor în cauză, care pot fi prezente în produs în perioada de conservare.

În condiţii de distribuţie, depozitare şi utilizare, ce pot fi prevăzute în mod rezonabil în cadrul studiilor nominalizate se va ţine seama de variabilitatea inerentă a produsului, a microorganismelor în cauză şi a condiţiilor de prelucrare şi depozitare.

[Cap.VIII (pct.24,25) introdus prin Hot.Guv. nr.759 din 16.09.2014, în vigoare 26.09.2014]

NORME PENTRU PRELEVAREA ŞI PREGĂTIREA

 PROBELOR PENTRU TESTE

[Cap.IX (pct.26-44) introdus prin Hot.Guv. nr.759 din 16.09.2014, în vigoare 26.09.2014]

Secţiunea 1

Norme generale pentru prelevarea şi pregătirea probelor pentru teste

26. În absenţa unor norme mai speciale privind prelevarea de probe şi pregătirea probelor pentru teste se folosesc ca metode de referinţă standardele relevante ale ISO (Organizaţia Internaţională de Standardizare) şi recomandările din Codex Alimentarius.

Secţiunea 2

Prelevarea de probe bacteriologice în abatoarele şi unităţile de producţie

a cărnii tocate şi a preparatelor din carne, a cărnii separate

mecanic şi a cărnii proaspete

27. Normele de prelevare a probelor utilizate pentru carcasele de bovine, porcine, ovine, caprine şi cabaline, descrise în standardul SM ISO 17604:2013 "Microbiologia produselor alimentare şi nutreţurilor. Prelevarea eşantioanelor din carcase pentru analiza microbiologică", includ:

1) metodele destructive şi nedestructive de prelevare de probe;

2) selectarea zonelor pentru prelevarea de probe;

3) normele pentru depozitarea şi transportul probelor.

Fiecare prelevare de probe se efectuează aleatoriu din cinci carcase.

Zonele pentru prelevarea probelor se selectează ţinîndu-se seama de tehnologia de sacrificare utilizată în fiecare unitate.

28. Prelevarea probelor pentru analizele referitoare la enterobacterii şi numărul de colonii aerobe se efectuează din patru zone ale fiecărei carcase.

Patru probe de ţesut reprezentînd o suprafaţă totală de 20 cm2 se prelevează prin metoda destructivă.

În cazul în care se foloseşte metoda nedestructivă în acest scop, suprafaţa de prelevare este de minimum 100 cm2 (50 cm2 pentru carcasele de rumegătoare mici) pentru fiecare zonă de prelevare.

29. Prelevarea probelor pentru analizele referitoare la salmonelă se efectuează cu ajutorul metodei buretelui abraziv. Trebuie selectate suprafeţe a căror contaminare este cea mai probabilă. Suprafaţa totală de prelevare este de minimum 400 cm2.

În cazul în care probele sînt prelevate din diferite zone de prelevare ale carcasei, acestea sînt grupate înaintea examinării.

30. Normele de prelevare a probelor pentru carcasele de pasăre şi pentru carnea proaspătă de pasăre includ:

1) prelevarea, de către abatoare, a carcaselor întregi de păsări cu pielea de pe gît pentru analize de detectare a salmonelei şi Campylobacter;

2) prelevarea, de către unităţile de tranşare şi prelucrare, altele decît cele din vecinătatea unui abator care tranşează şi prelucrează numai carnea primită de la acest abator, a eşantioanelor pentru analize de detectare a salmonelei.

În cursul acestui proces se acordă prioritate, în limitele posibilităţilor, carcaselor întregi de pasăre cu pielea de pe gît, dar trebuie să se asigure că sînt analizate şi bucăţi de pui cu piele şi/sau bucăţi de pui fără piele ori cu foarte puţine porţiuni cu piele, iar această alegere trebuie făcută în baza evaluării riscurilor.

[Pct.30 completat prin Hot.Guv. nr.561 din 19.11.2019, în vigoare 13.06.2020]

31. Abatoarele trebuie să includă în planurile lor de prelevare carcase de pasăre provenite de la efective cu un statut necunoscut în privinţa salmonelei sau cu un statut pozitiv pentru Salmonella enteritidis sau Salmonella typhimurium.

32. În cazul în care se efectuează teste pentru verificarea respectării criteriilor de igienă a procedeelor specificate la poziţiile 2.1.5 şi 2.1.9 din anexa la prezentele Cerinţe, în ceea ce priveşte Salmonella şi Campylobacter din carcasele de păsări domestice în abatoare, se respectă următoarele condiţii:

1) în acelaşi laborator, trebuie prelevate probe de piele de pe gît în mod aleatoriu de la cel puţin 15 carcase de păsări, după răcirea acestora în cursul fiecărei sesiuni de prelevare. Înainte de examinare, probele de piele de pe gît de la cel puţin trei carcase de păsări domestice din acelaşi efectiv de origine trebuie puse în comun pentru a forma o probă de 26 g. Astfel, probele de piele de pe gît formează probe finale de 5 × 26 g (26 g sînt necesare pentru a efectua analizele pentru Salmonella şi Campylobacter, în paralel utilizînd o singură probă). După prelevare, probele se păstrează şi se transportă la laborator la o temperatură de cel puţin 1°C şi cel mult 8°C, iar intervalul de timp dintre prelevare şi testare pentru Campylobacter trebuie să fie de cel mult 48 de ore, pentru a se asigura menţinerea integrităţii probelor. Probele care au ajuns la o temperatură de 0°C nu trebuie utilizate pentru a verifica respectarea criteriului pentru Campylobacter. Probele de 5 × 26 g se utilizează pentru a verifica respectarea criteriilor de igienă a procedeelor specificate la poziţiile 2.1.5, 2.1.9 şi 1.28 din anexa la prezentele Cerinţe. În vederea preparării suspensiei iniţiale în laborator, cantităţii de testare de 26 g i se adaugă nouă volume (234 ml) de apă peptonată tamponată (buffered peptone water – BPW). Înainte de utilizare, aceasta este adusă la temperatura camerei. Acest amestec se tratează într-un stomacher sau pulsifier timp de aproximativ un minut. Se evită formarea spumei eliminînd, pe cît posibil, aerul din punga stomacher. 10 ml (~1 g) din această suspensie iniţială se transferă într-un tub steril gol, iar 1 ml din aceşti 10 ml se utilizează la numărarea coloniilor de Campylobacter pe medii de cultură selective. Restul suspensiei de bază (250 ml ~ 25 g) este utilizat pentru detectarea salmonelei;

2) în două laboratoare diferite, trebuie prelevate probe de piele de pe gît în mod aleatoriu de la cel puţin 20 de carcase de păsări, după răcirea acestora în cursul fiecărei sesiuni de prelevare. Înainte de examinare, probele de piele de pe gît de la cel puţin trei carcase de păsări domestice din acelaşi efectiv de origine trebuie puse în comun pentru a forma o probă de 35 g. Astfel, probele de piele de pe gît formează probe finale de 5×35 g, care apoi sînt divizate pentru a obţine probe finale de 5×25 g (pentru a face teste de Salmonella) şi de 5×10 g (pentru a face teste de Campylobacter). După prelevare, probele se păstrează şi se transportă la laborator la o temperatură de cel puţin 1°C şi cel mult 8°C, iar intervalul de timp dintre prelevare şi testare pentru Campylobacter trebuie să nu fie mai mare de 48 de ore, pentru a se asigura menţinerea integrităţii probelor. Probele care au ajuns la o temperatură de 0°C nu trebuie utilizate pentru a verifica respectarea criteriului pentru Campylobacter. Probele de 5×25 g se utilizează pentru a verifica respectarea criteriilor de igienă a procedeelor specificate la poziţiile 2.1.5 şi 1.28 din anexa la prezentele Cerinţe. Probele finale de 5×10 g se utilizează şi pentru verificarea respectării criteriului de igienă a procedeelor specificate la poziţia 2.1.9 din anexa la prezentele Cerinţe.

[Pct.32 în redacţia Hot.Guv. nr.561 din 19.11.2019, în vigoare 13.06.2020]

33. În cazul analizelor pentru detectarea salmonelei efectuate pe carnea proaspătă de pasăre, alta decît carcasele de păsări, se prelevează cinci probe de cel puţin 25 g din acelaşi lot.

Proba prelevată din bucăţi de pui cu piele trebuie să conţină piele şi o tranşă fină de muşchi superficial în cazul în care cantitatea de piele nu este suficientă pentru a forma un eşantion.

Proba prelevată din bucăţi de pui fără piele sau doar cu o cantitate redusă de piele trebuie să conţină una sau mai multe tranşe fine de muşchi superficial în plus faţă de orice piele prezentă, pentru a obţine un eşantion suficient.

Tranşele de carne se prelevează astfel încît să se includă o suprafaţă cît mai mare a cărnii.

Secţiunea 3

Orientări pentru prelevarea probelor

34. Orientările detaliate privind prelevarea de probe de la carcase, în special în ceea ce priveşte zonele de prelevare a probelor, pot fi incluse în ghidurile de bune practici, conform cerinţelor de igienă a produselor alimentare.

35. Agenţii economici din sectorul alimentar al abatoarelor sau unităţilor care produc carcase, carne tocată, preparate din carne, carne separată mecanic sau carne proaspătă de pasăre prelevează probe pentru analizele microbiologice cel puţin o dată pe săptămînă, în zile diferite ale săptămînii.

36. În cazul prelevării de probe din carne tocată şi preparate din carne pentru analizele referitoare la E. coli şi la numărul de colonii aerobe şi al prelevării de probe din carcase pentru analizele referitoare la enterobacterii şi la numărul de colonii aerobe, frecvenţa poate fi redusă la o dată la două săptămîni, în cazul în care se obţin rezultate satisfăcătoare timp de şase săptămîni consecutive.

37. Pentru prelevarea de probe din carne tocată, preparate din carne, carcase şi carne proaspătă de pasăre pentru analizele referitoare la Salmonella, frecvenţa poate fi redusă la o dată la două săptămîni, în cazul în care se obţin rezultate satisfăcătoare timp de 30 de săptămîni consecutive.

Frecvenţa prelevării de probe pentru Salmonella este redusă în cazul în care există un program naţional de control pentru Salmonella, elaborat în conformitate cu prevederile normelor sanitar-veterinare privind controlul şi reducerea prevalenţei salmonelelor în efectivele de animale, aprobate prin Hotărîrea Guvernului nr.398/2012, iar programul respectiv cuprinde teste care înlocuiesc prelevarea de probe descrisă mai sus.

În cazul prelevării de probe pentru analiza Campylobacter a carcaselor de păsări domestice, frecvenţa poate fi redusă la o dată la două săptămîni, dacă se obţin rezultate satisfăcătoare timp de 52 de săptămîni consecutive. Frecvenţa prelevării de probe pentru Campylobacter va fi redusă din momentul în care Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor va pune în aplicare un program de control pentru Campylobacter, potrivit prevederilor art.29 din Legea nr.221/2007 privind activitatea sanitar-veterinară. În cazul în care programul de control pentru Campylobacter prezintă o contaminare redusă a efectivelor, frecvenţa prelevării de probe poate fi redusă în continuare, dacă acest nivel scăzut de contaminare cu Campylobacter este obţinut într-o perioadă de 52 de săptămîni consecutive în exploataţiile de origine a puilor pentru îngrăşare.

[Pct.37 în redacţia Hot.Guv. nr.561 din 19.11.2019, în vigoare 13.06.2020]

38. În cazuri motivate, în urma analizei riscurilor şi, în consecinţă, în urma eliberării certificatului de înregistrare în domeniul siguranţei alimentelor emis de Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor, conform Legii nr.160/2011 privind reglementarea prin autorizare a activităţii de întreprinzător, abatoarele şi unităţile mici care produc carne tocată, preparate din carne şi carne proaspătă de pasăre în cantităţi mici, conform cerinţelor de igienă a produselor alimentare, sunt scutite de obligaţia de a respecta aceste frecvenţe de prelevare a probelor.

[Pct.38 în redacţia Hot.Guv. nr.857 din 18.12.2024, în vigoare 19.12.2024]

Secţiunea 4

Norme de eşantionare pentru germeni

39. Agenţii economici din sectorul alimentar care produc germeni efectuează o testare preliminară a unui eşantion reprezentativ pentru toate loturile de seminţe.

Un eşantion reprezentativ include cel puţin 0,5 % din greutatea lotului de seminţe sub forma unor subeşantioane de 50 g sau este selectat în baza unei strategii de eşantionare structurate echivalente din punct de vedere statistic, verificate de către autoritatea competentă.

În scopul efectuării testării preliminare, agentul din sectorul alimentar trebuie să procedeze la germinarea seminţelor din eşantionul reprezentativ în aceleaşi condiţii ca şi restul lotului de seminţe destinate germinării.

40. În scopul eşantionării şi testării germenilor şi a apelor de irigaţii uzate, agenţii din sectorul alimentar care produc germeni prelevează probe pentru analize microbiologice la stadiul în care probabilitatea de a găsi E. coli producătoare de toxină Shiga (STEC) şi Salmonella spp. este cea mai mare, în orice caz nu înainte de 48 de ore după începutul procesului de germinare.

Eşantioanele de germeni sînt analizate conform cerinţelor menţionate la poziţiile 1.18. şi 1.29. din anexa la prezentele Cerinţe.

41. În cazul în care un agent economic din sectorul alimentar care produce germeni deţine un plan de eşantionare, inclusiv proceduri de prelevare şi puncte de prelevare a probelor de ape de irigaţii uzate, el poate înlocui cerinţa de eşantionare în conformitate cu planurile de eşantionare stabilite la poziţiile 1.18. şi 1.29. din anexa la prezentele Cerinţe, cu analiza a cinci eşantioane de 200 ml de apă care a fost folosită pentru irigarea germenilor.

În acest caz, cerinţele stabilite la poziţiile 1.18. şi 1.29. din anexa la prezentele Cerinţe se aplică la analiza apei care a fost folosită pentru irigarea germenilor, cu limita de absenţă în 200 ml.

42. La testarea unui lot de seminţe pentru prima dată, agenţii economici din sectorul alimentar pot introduce germeni pe piaţă doar în cazul în care rezultatele analizelor microbiologice sînt conforme cu cele stabilite la poziţiile 1.18. şi 1.29. din anexa la prezentele Cerinţe sau cu limita de absenţă în 200 ml în cazul în care se analizează apele de irigaţii uzate.

43. Agenţii economici din sectorul alimentar care produc germeni prelevează probe pentru o analiză microbiologică cel puţin o dată pe lună, la stadiul în care probabilitatea de a găsi E. coli producătoare de toxină Shiga (STEC) şi Salmonella spp. este cea mai mare, în orice caz nu înainte de 48 de ore după începutul procesului de germinare.

44. În cazuri motivate şi dispunînd de autorizaţie sanitar-veterinară de funcţionare eliberată de Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor, agenţii economici din sectorul alimentar care produc germeni sînt scutiţi de eşantionare, în baza următoarelor condiţii:

1) oferă autorităţii competente garanţii privind punerea în aplicare a unui sistem de gestionare a siguranţei alimentare în unitate, care poate include măsuri în cadrul procesului de producţie, care reduc riscul microbiologic;

2) datele istorice confirmă faptul că, timp de cel puţin şase luni consecutive înainte de acordarea autorizaţiei, toate loturile de diferite tipuri de germeni produse în unitate sînt conforme cu criteriile de siguranţă a produselor alimentare specificate la poziţiile 1.18. şi 1.29. din anexa la prezentele Cerinţe.

[Cap.IX (pct.26-44) introdus prin Hot.Guv. nr.759 din 16.09.2014, în vigoare 26.09.2014]

[Tabelul 1 modificat prin Hot.Guv. nr.110 din 23.02.2022, în vigoare 18.03.2022]

[Tabelul 1 modificat prin Hot.Guv. nr.13 din 27.01.2021, în vigoare 19.03.2021]

[Anexa modificată prin Hot.Guv. nr.857 din 18.12.2024, în vigoare 19.12.2024]

[Tabelul 2 modificat prin Hot.Guv. nr.110 din 23.02.2022, în vigoare 18.03.2022]

[Tabelul 2 modificat prin Hot.Guv. nr.13 din 27.01.2021, în vigoare 19.03.2021]

[Anexa în redacţia Hot.Guv. nr.561 din 19.11.2019, în vigoare 13.06.2020]

[Anexa în redacţia Hot.Guv. nr.759 din 16.09.2014, în vigoare 26.09.2014]

[Anexa nr.2 abrogată prin Hot.Guv. nr.759 din 16.09.2014, în vigoare 26.09.2014]