BIZLEXLegislația Republicii Moldova
Cuprins
Hotărâri

Hotărâre nr. 237 din 13.10.2021

cu privire la aprobarea Avizului asupra proiectului de lege pentru modificarea unor acte normative

Tipul documentului
Hotărâri
Data adoptării
13.10.2021

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

H O T Ă R Â R E

cu privire la aprobarea Avizului asupra proiectului de lege

pentru modificarea unor acte normative

nr. 237  din  13.10.2021

 (în vigoare 15.10.2021) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 249-253 art. 488 din 15.10.2021

* * *

Guvernul HOTĂRĂŞTE:

Se aprobă şi se prezintă Parlamentului Avizul asupra proiectului de lege pentru modificarea unor acte normative.

Aprobat

prin Hotărârea Guvernului nr.237/2021

AVIZ

asupra proiectului de lege pentru

modificarea unor acte normative

Guvernul a examinat proiectul de lege pentru modificarea unor acte normative, înaintat cu titlu de iniţiativă legislativă (nr.61 din 10 martie 2021) de către domnul Dan Perciun, deputat în Parlament, şi comunică următoarele.

Proiectul nominalizat are drept scop facilitarea integrării persoanelor cu dizabilităţi în câmpul muncii prin modificarea Codului muncii al Republicii Moldova nr.154/2003 şi a Legii nr.105/2018 cu privire la promovarea ocupării forţei de muncă şi asigurarea de şomaj şi prevede îmbunătăţirea măsurilor de susţinere la angajare a persoanelor cu dizabilităţi implementate în prezent.

Pentru evitarea dublării unor măsuri implementate în prezent, considerăm oportun susţinerea proiectului în cauză cu următoarele comentarii şi propuneri de modificare:

Norma juridică stabilită de lit.f) din art.62 din Codul muncii al Republicii Moldova nr.154/2003 pare a fi o facilitate la angajarea persoanelor cu dizabilităţi, însă, conform opiniei organizaţiilor persoanelor cu dizabilităţi, interzicerea perioadei de probă pentru persoanele cu dizabilităţi are efectul invers celui scontat. În urma a mai multe consultări cu partenerii sociali, aceştia au susţinut propunerea de abrogare a lit.f) din art.62 din Codul muncii al Republicii Moldova nr.154/2003.

În acest context, se susţine propunerea de modificare a Codului muncii al Republicii Moldova nr.154/2003 expusă în iniţiativa legislativă.

Noţiunea propusă de autor stipulează expres care echipamente pot fi utilizate la adaptarea locului de muncă (amenajare de rampe, grupuri sanitare accesibile, instalare de mijloace de orientare tactilă sau vizuală), pe când acestea, de fapt, mai puţin se atribuie echipamentelor asistive la locul de muncă conform Standardului ISO 9999 Echipamente asistive pentru persoanele cu dizabilităţi – Clasificare şi terminologie.

Standardul menţionat conţine listele echipamentelor asistive pentru diferite necesităţi/situaţii ale persoanei cu dizabilităţi, precum: echipamente asistive pentru educaţie şi formare de competenţe, îngrijire personală, comunicare şi informare, echipamente asistive la locul de muncă etc.

La elaborarea politicilor publice, în cazul de faţă în domeniul angajării, este necesar să se ţină cont de tipul echipamentelor asistive necesare la locul de muncă, în scopul subvenţionării acestora în contextul Legii nr.105/2018 cu privire la promovarea ocupării forţei de muncă şi asigurarea de şomaj.

Pentru stabilirea exactă a listei de echipamente asistive la locul de muncă pentru persoanele cu dizabilităţi, Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale realizează în prezent, cu suportul Agenţiei de Cooperare Internaţională a Germaniei (GIZ) şi Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, un studiu în rândul persoanelor cu dizabilităţi, în urma căruia va elabora o listă a echipamentelor asistive necesare pentru adaptarea locului de muncă, ţinând seama de profilul persoanelor cu dizabilităţi.

În acest context, norma propusă se susţine în următoarea redacţie: "adaptarea locului de muncă – totalitatea acţiunilor întreprinse de către angajator pentru a facilita exercitarea dreptului la muncă şi creşterea randamentului la locul de muncă a persoanei cu dizabilităţi, ţinând cont de necesităţile individuale ale persoanei respective prin utilarea cu echipamente, dispozitive şi tehnologii de acces, prin angajarea personalului de suport şi prin adaptarea spaţiului".

Această normă nu poate fi susţinută din următoarele considerente: în prezent persoanele cu dizabilităţi se încadrează în muncă conform pregătirii lor profesionale şi a capacităţii lor de muncă, atestate prin certificatul de încadrare în grad de dizabilitate şi conform recomandărilor ce se conţin în programul individual de reabilitare şi incluziune socială, emis de Consiliul Naţional pentru Determinarea Dizabilităţii şi Capacităţii de Muncă, conform art.34 alin.(2) din Legea nr.60/2012 privind incluziunea socială a persoanelor cu dizabilităţi. Astfel, evaluarea capacităţii de muncă a persoanei cu dizabilităţi este o condiţie necesară pentru integrarea reuşită a acestora în câmpul muncii.

Persoanele cu dizabilităţi cu un procent scăzut de capacitate de muncă nu pot fi integrate cu succes în piaţa muncii tradiţionale, acestea fiind angajate, în mod special, în cadrul întreprinderilor sociale sau în atelierele protejate, aşa cum este şi în practica internaţională.

La art.II pct.3 din proiect, autorul propune modificarea art.36 alin.(2) din Legea nr.105/2018 cu privire la promovarea ocupării forţei de muncă şi asigurarea de şomaj prin substituirea textului "30%" cu textul "50%".

Menţionăm, în conformitate cu prevederile Regulamentului privind subvenţionarea locurilor de muncă, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.49/2021, Ministerul Finanţelor susţine angajatorii prin subvenţionarea cheltuielilor privind plata salariului în cazul angajării unor categorii de persoane printre care sunt şi persoanele cu dizabilităţi.

Potrivit prevederilor Regulamentului menţionat, cuantumul subvenţiei este stabilit după cum urmează:

1) pentru persoanele care pe o perioadă de cel puţin 12 luni consecutive ce preced lunii de angajare nu au avut venituri salariale – 50% din suma impozitelor declarate şi achitate aferente plăţilor salariale calculate în perioada pentru care se solicită subvenţia, dar nu mai mult de 1000 lei lunar per salariat.

2) pentru persoanele cu dizabilităţi, cu excepţia celor angajate în cadrul întreprinderilor specializate:

a) cu dizabilitate severă – 100% din suma impozitelor declarate şi achitate aferente plăţilor salariale calculate în perioada pentru care se solicită subvenţia, dar nu mai mult de 2000 de lei lunar per salariat;

b) cu dizabilitate accentuată – 50% din suma impozitelor declarate şi achitate aferente plăţilor salariale calculate în perioada pentru care se solicită subvenţia, dar nu mai mult de 1000 de lei lunar per salariat.

3) pentru persoanele cu dizabilităţi angajate în cadrul întreprinderilor specializate:

a) cu dizabilitate severă – 300% din suma impozitelor declarate şi achitate aferente plăţilor salariale calculate în perioada pentru care se solicită subvenţia, dar nu mai mult de 6000 de lei lunar per salariat;

b) cu dizabilitate accentuată – 260% din suma impozitelor declarate şi achitate aferente plăţilor salariale calculate în perioada pentru care se solicită subvenţia, dar nu mai mult de 5200 de lei lunar per salariat;

c) cu dizabilitate medie – 230% din suma impozitelor declarate şi achitate aferente plăţilor salariale calculate în perioada pentru care se solicită subvenţia, dar nu mai mult de 4600 de lei lunar per salariat.

Resursele bugetare alocate pentru implementarea acestui mecanism de subvenţionare a locurilor de muncă sunt în cuantum de 180 mil. lei.

În acest context, ce ţine de modificarea propusă la art.36 alin.(2) din Legea nr.105/2018 cu privire la promovarea ocupării forţei de muncă şi asigurarea de şomaj privind majorarea subvenţiei de la 30% la 50% din salariul mediu pe economie, luând în considerare avantajele pe care le are mecanismul prevăzut în Regulamentul privind subvenţionarea locurilor de muncă, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.49/2021, în special faptul că mărimea subvenţiei acordate este corelată cu salariul achitat persoanelor cu dizabilităţi, considerăm oportun implementarea pe viitor a mecanismului menţionat în contextul subvenţionării angajării persoanelor cu dizabilităţi şi a altor categorii de persoane care necesită suport suplimentar pe piaţa muncii.

Norma propusă prin art.II pct.4 din proiect prin care se propune completarea art.38 alin.(1) cu textul "publici şi privaţi, indiferent de tipul de proprietate şi forma de organizare juridică," poate fi susţinută, deoarece va permite şi instituţiilor publice de a beneficia de compensarea cheltuielilor privind adaptarea locului de muncă nevoilor persoanelor cu dizabilităţi.

Deoarece deja există cadru legal privind compensarea cheltuielilor de transport pentru persoanele cu dizabilităţi, considerăm oportun completarea art.49 din Legea nr.60/2012 privind incluziunea socială a persoanelor cu dizabilităţi cu prevederi referitoare la subvenţia pentru cheltuielile de transport a persoanele cu dizabilităţi angajate în câmpul muncii, domiciliate departe de locul de muncă.

În concluzie, considerăm că proiectul de lege pentru modificarea unor acte normative poate fi susţinut, cu condiţia ajustării acestuia conform recomandărilor şi propunerilor menţionate mai sus.