Hotărâre nr. 25 din 29.01.2025

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

H O T Ă R Â R E

pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr.977/2016 cu privire

la aprobarea Regulamentului-tip de exploatare a lacurilor

de acumulare/iazurilor

nr. 25  din  29.01.2025

 (în vigoare 20.03.2025) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 62-65 art. 74 din 20.02.2025

* * *

În temeiul art.7 alin.(1) lit.b) şi art.62 alin.(2) lit.b) din Legea apelor nr.272/2011 (republicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2024, nr.46-49, art.70), cu modificările ulterioare, Guvernul

HOTĂRĂŞTE:

Hotărârea Guvernului nr.977/2016 cu privire la aprobarea Regulamentului-tip de exploatare a lacurilor de acumulare/iazurilor (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2016, nr.265-276 art.1060), cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1.1. în hotărâre:

1.1.1. în denumire şi la punctul 1, după textul "lacurilor de acumulare/iazurilor" se introduce textul "/heleşteielor";

1.1.2. în clauza de adoptare, textul " , art.38 alin.(3)" se exclude;

1.1.3. punctul 2 va avea următorul cuprins:

"2. Proprietarii barajelor vor asigura elaborarea regulamentelor de exploatare a lacurilor de acumulare/iazurilor/heleşteielor. Proprietarii/superficiarii/locatarii lacurilor de acumulare/iazurilor/heleşteielor, indiferent de forma de organizare juridică, vor întreprinde acţiunile necesare pentru exploatarea lor în baza regulamentelor proprii, întocmite conform Regulamentului-tip aprobat.";

1.1.4. punctele 3, 4, 5, 61 şi 62 se abrogă;

1.1.5. punctul 6 va avea următorul cuprins:

"6. Proprietarii terenurilor pe care sunt amplasate lacuri de acumulare/iazuri/heleşteie vor asigura transmiterea în locaţiune, iar locatarii sunt în drept să transmită în sublocaţiune părţi din terenurile cu modul de folosinţă fâşii riverane de protecţie a apei, conform reglementărilor Regulamentului privind valorificarea terenurilor fondului apelor şi a construcţiilor hidrotehnice, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.403/2024, pentru amplasarea prizelor de apă şi a instalaţiilor mobile în scopul irigării terenurilor agricole şi în condiţiile stabilite de regulamentul de exploatare a lacului de acumulare/iazului/heleşteului. Accesul la folosinţa specială a apei din lacurile de acumulare/iazuri/heleşteu se va acorda utilizatorilor de apă în funcţie de priorităţile stabilite conform prevederilor legale.";

1.1.6. se completează cu punctul 6³ cu următorul cuprins:

"6³. Proprietarii bazinelor de apă, a lacurilor şi a heleşteielor cu umplere prin pompare elaborează doar fişa tehnică în conformitate cu anexa nr.1 la Regulamentul-tip aprobat.";

1.2. în Regulamentul-tip:

1.2.1. pe tot parcursul textului:

1.2.1.1. cuvintele "Serviciul Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale", la orice formă gramaticală, se substituie cu cuvintele "Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă", la forma gramaticală corespunzătoare;

1.2.1.2. cuvântul "deţinător", la orice formă gramaticală, se substituie cu textul "proprietarul/superficiarul/locatarul", la forma gramaticală corespunzătoare;

1.2.1.3. textul "lacul de acumulare/iazul" şi cuvintele "lacul de acumulare", la orice formă gramaticală, se substituie cu textul "lacul de acumulare/iazul/heleşteul", la forma gramaticală corespunzătoare;

1.2.1.4. cuvintele "acumulare de apă", la orice formă gramaticală, se substituie cu cuvintele "corp de apă unic şi indivizibil", la forma gramaticală corespunzătoare;

1.2.1.5. cuvântul "controlează", la orice formă gramaticală, se substituie cu cuvântul "verifică", la forma gramaticală corespunzătoare;

1.2.2. în denumire, după textul "lacurilor de acumulare/iazurilor" se introduce textul "/heleşteielor";

1.2.3. punctul 1 va avea următorul cuprins:

"1. Regulamentul-tip de exploatare a lacurilor de acumulare/iazurilor/heleşteielor (în continuare – Regulament-tip) reglementează modul de întocmire a regulamentului lacurilor de acumulare/iazurilor/heleşteielor şi stabileşte criteriile generale pentru exploatarea corpurilor de apă unice şi indivizibile, indiferent de forma de proprietate, construite conform cerinţelor actelor normative şi legislative în vigoare, în scopul exploatării lor corecte şi durabile, şi se aplică faţă de orice persoană fizică sau juridică care deţine cu drept de proprietate sau folosinţă lacuri de acumulare/iazuri/heleşteie.";

1.2.4. punctul 6 va avea următorul cuprins:

"6. Regulamentul de exploatare a lacului de acumulare/iazului/heleşteului, reprezintă documentul tehnic de exploatare a corpului de apă unic şi indivizibil, în baza căruia trebuie să fie utilizată resursa de apă şi alte resurse naturale, respectând condiţiile de protecţie a mediului înconjurător, de regularizare a debitului cursului de apă, precum şi să fie îndeplinite obligaţiile de întreţinere şi reparaţie a construcţiilor hidrotehnice, în termenele prevăzute în cartea tehnică a construcţiilor hidrotehnice, în conformitate cu actele normative şi bazate pe observaţiile făcute asupra comportării construcţiilor în exploatare.";

1.2.5. se completează cu punctele 6¹ şi 6² cu următorul cuprins:

"6¹. Regulamentul de exploatare a lacului de acumulare/iazului/heleşteului şi, după caz, fişele tehnice se coordonează şi se înregistrează la Instituţia Publică Administraţia Naţională "Apele Moldovei", cu introducerea datelor în Sistemul informaţional automatizat "Cadastrul de stat al apelor.

6². Regulamentele de exploatare se elaborează de către specialişti atestaţi în domeniul proiectării construcţiilor hidrotehnice.";

1.2.6. punctul 7¹ va avea următorul cuprins:

"7¹. În sensul prezentului Regulament-tip se definesc următoarele noţiuni:

miră hidrometrică gradată – instalaţie marcată cu precizia de 1 cm, pe care se indică cota nivelului normal de retenţie, cota nivelului până la care se admite extragerea apei pentru irigaţie (cota nivelului maximal al volumului intangibil de apă pentru piscicultură) şi cota nivelului de fier, şi care se instalează pe borna fixată pe taluzul din amonte sau pe turnul evacuatorului de apă;

nivel normal de retenţie – nivelul apei în lacul de acumulare/iaz/heleşteu care corespunde pragului deversorului de ape mari, fiind stipulat în fişa tehnică;

nivel de fier al apei – volumul de apă din lacul de acumulare/iaz/heleşteu inadmisibil pentru captare şi destinat menţinerii biodiversităţii acvatice;

debit de servitute – cantitatea de apă minim necesară ce trebuie asigurată în bieful aval, compusă din debitul salubru şi suma debitelor necesare pentru utilizări diverse;

deversor de ape mari – construcţie hidrotehnică care asigură evacuarea dirijată a surplusului de apă când cota de nivel al apei în corpul de apă de suprafaţă depăşeşte nivelul normal de retenţie;

volum intangibil de apă pentru piscicultură – volumul de apă acumulat până la nivelul minimal admis pentru pompare la irigare;

colmatare – fenomen de depunere a materialului aluvionar transportat de apele curgătoare, având ca rezultat ridicarea treptată a fundului unui lac, lac de acumulare, iaz, râu, pârâu, a unei porţiuni dintr-o albie, cuvetă etc.;

debitul apei – rata medie de deversare a apei în metri cubi pe secundă (m³/s);

decolmatare – activitate de curăţare şi extragere a materialului aluvionar depus pe fundul corpurilor de apă de suprafaţă;

remuu – contracurent în lungul malurilor unui curs de apă.";

1.2.7. la punctul 8, cuvântul "râului" se substituie cu cuvintele "cursului de apă";

1.2.8. punctele 11, 12 şi 13 vor avea următorul cuprins:

"11.Valorile calculate ale debitelor de apă în secţiunea construcţiilor hidrotehnice permanente, în funcţie de clasa de importanţă ale acestora, se determină ţinând cont de probabilitatea anuală de depăşire a acestora pentru două cazuri de calcul: principal şi de verificare.

12. Toate lacurile de acumulare/iazurile/heleşteiele existente, construite până în anul 1996, ale căror proiecte nu se mai deţin, indiferent de tipul de proprietate şi de prezenţa construcţiilor de evacuare, se supun expertizării tehnice a barajului şi determinării categoriei de importanţă şi fiabilitate a acestuia, în baza informaţiei obţinute în urma prospecţiunilor şi cercetărilor efectuate la faţa locului de către experţi tehnici atestaţi în domeniu. Concomitent, se elaborează recomandări tehnice pentru utilizarea sau lichidarea construcţiilor de retenţie, precum şi consolidarea acestora, în vederea creşterii fiabilităţii lor, iar prin calculul de prognoză se determină: hotarele zonei de inundaţii în cazul unei posibile deteriorări a părţilor componente a barajului, gradul (valoarea) posibilelor prejudicii aduse mediului, sănătăţii oamenilor şi bunurilor materiale, provocate prin inundarea terenurilor adiacente, a localităţilor, a terenurilor agricole şi a construcţiilor amplasate în aval.

La astfel de construcţii de retenţie a apei în mod obligatoriu va fi construit şi deversorul de ape mari (dimensiunile deversorului de ape mari se stabilesc în urma unui calcul hidraulic), în lipsa acumulării permanente a apei, servind drept construcţii de evitare a situaţiilor excepţionale în cazul unor viituri.

13. În cazul apariţiei unor deteriorări sau abateri de la funcţionarea normală a construcţiilor şi a utilajului, proprietarul barajului lacului de acumulare/iazului/heleşteului este obligat să organizeze imediat efectuarea expertizei tehnice cu participarea experţilor tehnici atestaţi. În situaţiile de confirmare a deteriorărilor sau a abaterilor, proprietarul se obligă să întreprindă măsurile necesare pentru înlăturarea acestora de către organizaţii/entităţi atestate în domeniul proiectării şi edificării construcţiilor hidrotehnice.";

1.2.9. se completează cu punctul 13¹ cu următorul cuprins:

"13¹. Proprietarii/superficiarii/locatarii lacurilor de acumulare/iazurilor/heleşteielor sunt obligaţi să notifice, în decurs de 24 de ore, Inspectoratul Naţional de Supraveghere Tehnică, autorităţile administraţiei publice locale, Inspectoratul pentru Protecţia Mediului şi Instituţia Publică Administraţia Naţională "Apele Moldovei" cu privire la accidentele tehnice care au avut loc la exploatarea construcţiilor hidrotehnice. Totodată, Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă se informează verbal, în decurs de 30 minute de la primirea prognozei.";

1.2.10. punctul 14 va avea următorul cuprins:

"14. Regulamentul de exploatare a lacului de acumulare/iazului/heleşteului va conţine:

a) date generale privind lacul de acumulare/iazul/heleşteul;

b) organizarea exploatării;

c) regimul hidrologic de funcţionare a construcţiilor de regularizare;

d) reguli de exploatare a lacului de acumulare/iazului/heleşteului;

e) măsuri de respectare a cerinţelor privind protecţia civilă, prevenira şi lichidarea consecinţelor în caz de pericol şi apariţie a inundaţiilor (situaţiilor excepţionale);

f) măsuri privind respectarea tehnicii securităţii;

g) dări de seamă şi rapoarte;

h) anexele la prezentul Regulament-tip;

i) schema de amplasare a lacului de acumulare/iazului/heleşteului (elaborată de către specialişti atestaţi în domeniul urbanismului/cadastrului funciar) în cazul corpurilor de apă unice şi indivizibile ale căror bunuri imobile nu sunt delimitate, precum şi schema cu reprezentarea planului cadastral (imprimată din informaţia de pe geoportalul tematic geodata.gov.md) al obiectului acvatic în cazul în care terenul este înregistrat în Registrul bunurilor imobile;

j) documente confirmative a apartenenţei de drept, conform art.28 din Legea cadastrului bunurilor imobile nr.1543/1998, în cazul corpurilor de apă unice şi indivizibile ale căror bunuri imobile nu sunt delimitate şi înregistrare în Registrul bunurilor imobile;

k) acte confirmative a legalităţii construcţiei corpului de apă unic şi indivizibil (procesul-verbal de recepţie finală, iar în cazul lipsei procesului-verbal de recepţie finală a construcţiei existente până în anul 1996 se va prezenta raportul de expertiză tehnică, întocmit de un expert tehnic atestat);

l) calculul hidrologic;

m) ridicarea topografică;

n) plan de observare asupra stării tehnice a construcţiilor (corespunzător capitolului D din cartea tehnică);

o) plan de efectuare a reparaţiilor, cu excepţia celor extraordinare;

p) schema şi confirmarea amplasării mirei hidrometrice (sau a altor instalaţii/utilaje de măsurare a nivelului apei);

q) în cazul existenţei instalaţiilor/utilajului de măsurare a debitelor apei se prezintă lista şi schemele de amplasare ale acestora.";

1.2.11. se completează cu punctele 14¹-14⁶ cu următorul cuprins:

"14¹. Pentru înregistrarea regulamentelor de exploatare şi a fişelor tehnice, proprietarii barajelor lacurilor de acumulare/iazurilor/heleşteielor, lacurilor şi bazinelor de apă (în continuare – corpuri de apă unice şi indivizibile) depun cerere la Instituţia Publică Administraţia Naţională "Apele Moldovei", în conformitate cu prevederile art.72 şi 75 din Codul administrativ al Republicii Moldova nr.116/2018.

14². În lipsa actelor enumerate în pct.14, Instituţia Publică Administraţia Naţională "Apele Moldovei" refuză coordonarea regulamentului.

14³. Actele enumerate în pct.14 se prezintă în original sau în copie, cu confirmarea conformităţii cu originalul, efectuată de către entitatea ce a elaborat regulamentul de exploatare sau de către beneficiar.

14⁴. Tabelele din anexele la regulamentul de exploatare vor conţine poziţii şi pagini suplimentare pentru completarea corespunzătoare cu date, pe o perioadă nu mai mică de 10 ani.

14⁵. Regulamentul de exploatare se coase, iar filele se numerotează.

14⁶. În situaţia de depistare a inconvenienţelor şi/sau a erorilor în regulamentul de exploatare, Instituţia Publică Administraţia Naţională "Apele Moldovei" oferă termen de înlăturare a neajunsurilor. În lipsa înlăturării în termen a neajunsurilor, Instituţia Publică Administraţia Naţională "Apele Moldovei" restituie regulamentul de exploatare, neînregistrat.";

1.2.12. punctul 16 va avea următorul cuprins:

"16. Tipul regularizării poate fi multianuală, anuală sau sezonieră.

Conform caracterului de regularizare a viiturilor, lacurile de acumulare/iazurile se clasifică în regularizate total şi parţial.

Lacurile de acumulare/iazurile pot funcţiona izolat şi în regim de cascadă (serie).";

1.2.13. se completează cu punctele 16¹-16⁴ cu următorul cuprins:

"16¹. Conform tipului de alimentare cu apă, lacurile de acumulare/iazurile se clasifică în următoarele grupuri:

a) de albie majoră, amplasate în lunca râului/pârâului (în urma inundaţiilor);

b) de albie minoră, amplasate pe cursul râului/pârâului;

c) din apele freatice;

d) din scurgerile de suprafaţă.

În funcţie de clasificarea lacurilor de acumulare/iazurilor/heleşteielor conform tipului de alimentare cu apă, acestea pot avea următoarele destinaţii:

a) acumularea apei din izvoare şi scurgeri de pe pante în timpul precipitaţiilor;

b) acumularea apei şi regularizarea regimului hidrologic pe pâraie (curs de apă cu lungimea de până la 10 kilometri), în scopul asigurării debitelor ecologice şi prevenirii riscurilor de inundaţii;

c) acumularea apei şi regularizarea regimului hidrologic pe râuleţe şi râuri mici (curs de apă cu lungimea de la 10 la 100 kilometri), în scopul asigurării debitelor ecologice şi prevenirii riscurilor de inundaţii;

d) acumularea apei şi regularizarea regimului hidrologic pe râuri mijlocii (curs de apă cu lungimea de la 100 la 200 kilometri), în scopul asigurării debitelor ecologice şi prevenirii riscurilor de inundaţii;

e) acumularea apei şi regularizarea regimului hidrologic pe râuri mari (curs de apă cu lungimea de peste 200 kilometri), în scopul asigurării debitelor ecologice şi prevenirii riscurilor de inundaţii;

f) acumularea apei prin pompare din diverse surse de apă de suprafaţă şi subterane pentru utilizarea acesteia în scopuri tehnologice;

g) acumularea apei şi regularizarea regimului hidrologic în scopuri speciale, stabilite prin hotărârile Guvernului.

16². Parametrii principali ai lacului de acumulare/iazului/heleşteului sunt volumele: forţat, total util şi de fier, suprafaţa oglinzii apei, lungimea, lăţimea, adâncimea, perimetrul fâşiei riverane de protecţie a apei, suprafaţa zonelor cu ape mici, nivelul normal de retenţie, nivelul forţat şi nivelul de fier.

Caracteristicele hidraulice ale elementelor componente ale lacului de acumulare/iazului sunt: caracteristica tehnică succintă a acestora, capacitatea calculată de evacuare, golire şi captare a apei.

16³. Iazurile antierozionale sunt dotate cu construcţii de evacuare continuă a apei, au ca obiectiv evitarea formării, atenuarea şi transportarea aluviunilor formate urmare scurgerilor de pe versanţi în reţeaua hidrografică, provocate de precipitaţiile atmosferice sau de topirea zăpezilor.

16⁴. Prioritizarea utilizării resursei de apă se va efectua în conformitate cu prevederile Legii apelor nr.272/2011.";

1.2.14. punctul 17 va avea următorul cuprins:

"17. Exploatarea lacului de acumulare/iazului/heleşteului se efectuează conform regulilor de exploatare general-operative şi tehnice.

Sarcinile de exploatare general-operative includ executarea obiectivelor care se referă la bazinul hidrografic al râului în ansamblu şi care se realizează de către Instituţia Publică Administraţia Naţională "Apele Moldovei".

Regulile generale de exploatare a lacului de acumulare/iazului/heleşteului sunt parte componentă a documentaţiei tehnice de proiect, iar sarcinile operative depind de situaţia tehnică reală a construcţiilor sau de situaţia meteorologică excepţională.";

1.2.15. la punctul 18 litera a), textul "(zilnică)" se exclude;

1.2.16. la punctul 19 ultimul alineat, cuvintele "dimensiunile hidraulice" se substituie cu cuvintele "parametrii hidraulici";

1.2.17. punctul 20 va avea următorul cuprins:

"20. Regimul hidrologic de funcţionare a lacului de acumulare/iazului/heleşteului trebuie să asigure:

a) utilizarea apei conform destinaţiei;

b) condiţii normale de exploatare privind asigurarea protecţiei populaţiei, localităţilor şi terenurilor din aval şi din amonte împotriva inundaţiilor;

c) un volum minim de înnămolire;

d) debitul salubru;

e) debitele ecologice ale cursului de apă (debitul ecologic Qeco ≥ 0, 25 Ǭmml (mediu multianual lunar în secţiunea hidrologică de amplasare a construcţiilor iazurilor/lacurilor de acumulare ));

f) prevenirea şi combaterea proceselor eutrofice ale corpurilor de apă de suprafaţă.";

1.2.18. punctul 22 va avea următorul cuprins:

"22. În cazul situaţiilor de pericol sporit sau de accident, proprietarul/locatarul barajului lacului de acumulare/iazului/heleşteului comunică imediat autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale, Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă, Inspectoratului pentru Protecţia Mediului, Agenţiei Naţionale pentru Sănătate Publică, precum şi proprietarilor/superficiarilor/locatarilor lacurilor de acumulare/iazurilor/heleşteielor din aval despre modificările regimului de evacuare a apei şi efectuează micşorarea nivelului apei mai jos de nivelul normal de retenţie, în coordonare cu Instituţia Publică Administraţia Naţională "Apele Moldovei".

Situaţii de pericol de accident se consideră:

a) avertizarea privind formarea viiturilor;

b) distrugerea unei construcţii sau a unui element al acesteia care poate provoca o situaţie excepţională;

c) surparea, fisurarea, deformarea periculoasă sau alunecarea taluzurilor barajului care pot influenţa integritatea barajului;

d) depăşirea nivelului apei în lacul de acumulare/iaz peste cel admis de proiect;

e) sporirea infiltrării în sistemul de drenaj peste valoarea proiectată, mai ales în cazul apariţiei semnelor de sufozie;

f) apariţia fisurilor pe taluzul amonte sau cel din aval al barajului de pământ mai sus de prisma de drenaj;

g) apariţia scurgerilor de apă printre corpul barajului de pământ şi suprafaţa construcţiilor de beton din aval (de-a lungul construcţiilor de evacuare a apei, culeelor de pod, pereţilor de sprijin, care despart corpul barajului de pământ şi a construcţiilor de beton etc.);

h) poluarea lacului de acumulare/iazului cu poluanţi în concentraţii ce depăşesc concentraţia maximă admisibilă;

i) scurgerea de ape poluate în aval de baraj;

j) stoparea deversării debitelor ecologice.";

1.2.19. punctele 25, 26 şi 27 vor avea următorul cuprins:

"25. Evacuarea apei pentru golirea lacului de acumulare/iazului/heleşteului şi a lacului se efectuează în coordonare cu Instituţia Publică Administraţia Naţională "Apele Moldovei", Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă şi la decizia Comisiei pentru Situaţii Excepţionale ale administraţiei publice locale de nivelul întâi, în limitele unităţii administrativ-teritoriale în care se află obiectul acvatic.

26. Viteza umplerii lacului de acumulare/iazului/heleşteului trebuie să fie stabilită în proiectul de execuţie, în funcţie de capacitatea de primire a apei, a corpului de apă unic şi indivizibil, a debitului cursului de apă ce serveşte drept sursă de alimentare şi a debitului ecologic necesar pentru a fi asigurat.

27. Regimul hidrologic de funcţionare a lacului de acumulare/iazului/heleşteului se stabileşte în funcţie de debitul din amonte al sursei de apă, de volumul de apă al lacului de acumulare/iazului/heleşteului, de volumul de consum al apei şi de debitul deversat în bieful aval.";

1.2.20. punctul 31 se abrogă;

1.2.21. punctul 32 va avea următorul cuprins:

"32. În condiţii de iarnă, în timpul pornirii de inie, care coincide cu umplerea corpului de apă unic şi indivizibil – inia se reţine în lacul de acumulare/iaz şi se acumulează în zona de ieşire a curbei de remuu.

În timpul golirii lacului de acumulare/iazului, se va examina posibilitatea evacuării în aval, având grijă să nu se formeze acumulări de gheaţă în faţa construcţiei şi în aval, precum şi în apropierea nemijlocită a acestora. Concomitent, se va monitoriza posibilitatea apariţiei riscului blocării cu zai (cu gheaţă) a gurilor de captare (grătarelor golirilor de fund).

Nivelul maxim admisibil al apei în lacul de acumulare/iaz în condiţii de iarnă se stabileşte ţinând cont de creşterea nivelului apei în amonte pe cursul de apă (remuu), sursă de alimentare cu apă, produs de stratul de gheaţă.

În timpul formării stratului de gheaţă de o grosime considerabilă, nivelul apei se va menţine constant, asigurând deversarea volumului necesar de apă în aval. În cazul necesităţii de a scădea nivelul de apă, ritmul de scădere va fi redus esenţial, comparativ cu cel obişnuit, pentru a nu provoca deteriorări ale consolidărilor taluzurilor. De către proprietar/locatar se vor crea condiţii de sedimentare lentă a gheţii pe taluzuri. Creşterea nivelului de apă se efectuează numai după începutul topirii gheţii.";

1.2.22. punctele 34-37 vor avea următorul cuprins:

"34. În fiecare an, până la începutul viiturilor, autorităţile administraţiei publice centrale şi locale organizează o comisie de prevenire a inundaţiilor, care:

a) elaborează un program de măsuri cu privire la tranzitarea viiturii;

b) stabileşte regimul de umplere şi de golire a lacului de acumulare/iazului/heleşteului în funcţie de prognoza hidrologică;

c) verifică starea taluzurilor barajului, construcţiilor de evacuare a apei, canalelor, malurilor şi a zonei fâşiei riverane de protecţie a apei lacului de acumulare/iazului/heleşteului.

35. Până la începutul viiturii, proprietarul/locatarul barajului se obligă să asigure finisarea reparaţiei tuturor construcţiilor, structurilor şi mecanismelor, legate de tranzitarea apei, să verifice funcţionarea aparaturii de măsurare şi control (în special a piezometrelor construcţiilor de pământ şi a fundamentului), să efectueze încercarea funcţionării stavilelor, a mecanismelor de ridicare şi a dispozitivelor de dirijare automată. Concomitent, se va asigura aprovizionarea fiabilă cu energie electrică a mecanismelor şi a stavilelor cu acţiune electrică.

În baza avertizărilor Serviciului Hidrometeorologic de Stat, înainte de viitură, proprietarul/locatarul barajului va pregăti mecanismele şi materialele (buldozere, piatră, saci cu nisip etc.) necesare pentru intervenţie în cazul apariţiei situaţiilor de pericole, va întocmi grafice de serviciu pentru persoanele responsabile, echipele de securitate, personalul de reparaţie şi conducătorii mijloacelor de transport.

În perioada de viitură, proprietarul/locatarul barajului organizează serviciul de monitorizare şi regularizare a nivelului apei şi a stării construcţiilor în regim continuu, până la trecerea fenomenului.

36. Viiturile pluviale se deosebesc printr-o perioada scurtă de acţiune şi necesită o intervenţie operativă. În timpul averselor, în situaţia atingerii nivelului forţat al apei în lacul de acumulare/iaz, construcţiile de evacuare şi de captare a apei se vor deschide pentru scurgerea apei de viitură, ţinând cont de capacitatea canalului de nivel de evacuare a apei.

În perioada precipitaţiilor se va efectua pregătirea lacului de acumulare/iazului pentru asigurarea capacităţii necesare de acumulare a viiturii torenţiale.

37. În timpul scurgerii debitelor exagerat de mari, care depăşesc capacitatea de tranzitare teoretică a construcţiilor de evacuare a apei, se admite o suprasarcină a nivelului de apă peste cota de calcul.

În cazul creşterii ulterioare a debitelor, se recurge la evacuarea apei printr-un canal de pământ, prevăzut din timp pe versant, cu cota fundului la nivelul forţat de retenţie sau prin depresiuni line ale coronamentului barajului în una din racordările acesteia la versant. În calitate de măsură critică, evacuarea temporară a apei poate fi efectuată printr-o excavaţie nu prea adâncă, într-un loc selectat din timp, luând toate măsurile împotriva lărgirii zonei excavaţiei şi erodării albiei în adâncime. Despre crearea unei astfel de situaţii critice vor fi anunţaţi proprietarii/superficiarii/locatarii corpurilor de apă unice şi indivizibile amplasate în aval şi populaţia din localităţile cu risc de a fi inundate, prin sistemul de alarmare instalat din timp de către proprietarul/locatarul barajului.

Tranzitarea viiturii prin lacurile de acumulare/iazuri construite în cascade se efectuează ţinând cont de condiţiile de evacuare a apelor de viitură în regim de siguranţă şi de capacitatea de tranzitare a lacurilor de acumulare/iazurilor amplasate în aval.

După trecerea viiturii, părţi componente ale barajului care au fost afectate se examinează, se fotografiază şi se măsoară, iar modificările şi deformările survenite se reprezintă schematic. Rezultatele examinărilor se protocolează în procesul-verbal de către Comisia pentru Situaţii Excepţionale a Republicii Moldova.";

1.2.23. la punctul 40 litera c), cuvântul "luării" se substituie cu cuvântul "întreprinderii";

1.2.24. la punctul 42, litera i) va avea următorul cuprins:

"i) apariţia galeriilor în structura barajului ca urmare a activităţii animalelor";

1.2.25. punctul 44 va avea următorul cuprins:

"44. Executarea observărilor asupra fenomenelor care se influenţează reciproc (de exemplu, deformarea construcţiei şi infiltrarea, nivelul apei în bieful amonte şi debitele de infiltrare etc.) trebuie să fie efectuate simultan.

În procesul organizării observărilor asupra stării malurilor, al examinării riscurilor de producere a alunecărilor şi al înnămolirii cuvetei, trebuie folosită suplimentar documentaţia normativă în vigoare.

Observările asupra stării tehnice a construcţiilor se efectuează conform unui plan calendaristic prestabilit.

Rezultatele observărilor se înscriu în tabelele din registrul corespunzător, conform anexei nr.5, se prelucrează, se sistematizează şi se analizează.

Dacă, în urma observărilor, sunt constatate abateri de la funcţionarea normală a construcţiei, se efectuează măsurări de control suplimentare şi, în cazul confirmării abaterilor, se vor întreprinde măsurile necesare de restabilire a stării normale de exploatare a construcţiei.

În varianta iniţială a Regulamentului-tip, de către specialiştii responsabili de elaborare, în baza examinărilor făcute, vor fi înaintate recomandări privind necesitatea efectuării lucrărilor de reparaţie sau, după caz, a efectuării expertizării tehnice.";

1.2.26. la punctul 45, textul "deţinătorul lacului de acumulare/iazului" se substituie cu textul "proprietarul/locatarul construcţiilor hidrotehnice ale lacului de acumulare/iazului/heleşteului";

1.2.27. la punctul 46, cuvântul "genuri" se substituie cu cuvântul "tipuri";

1.2.28. punctele 48 şi 49 vor avea următorul cuprins:

"48. Condiţiile generale de exploatare pentru toate tipurile de baraje constau în menţinerea cotelor coronamentului la nivelul proiectat. Deformările vor fi înlăturate imediat, în următoarele moduri: prin curăţarea suprafeţei pământului tasat, în locul cel mai tasat se va săpa un şanţ cu adâncimea de 0,5 m, care se va umple până la cota de proiect cu acelaşi pământ, cu amplasarea în corpul barajului prin compactarea treptată a straturilor şi, ulterior, restabilirea căptuşelii (cu pietriş, piatră spartă etc.).

49. În cazul deteriorării părţii consolidate a taluzului se vor întreprinde măsuri de stopare a distrugerii ulterioare.

În situaţiile în care este imposibilă restabilirea urgentă a părţii distruse, prin consolidare conform proiectului, în calitate de îmbrăcăminte provizorie pot fi aplicate saltele din stuf sau din alte materiale similare, cu lest din piatră, gabioane, saci cu pământ etc., concomitent fiind micşorat de urgenţă nivelul apei mai jos de nivelul normal de retenţie, în lacul de acumulare/iaz/heleşteu.

Ulterior, în cel mai scurt timp posibil, îmbrăcămintea provizorie se substituie cu consolidări permanente, corespunzător proiectului.";

1.2.29. punctele 52 şi 53 vor avea următorul cuprins:

"52. Nu se admite creşterea arbuştilor şi copacilor pe suprafaţa taluzurilor şi a barajelor.

Infiltrarea apei prin corpul barajului este lichidată sau redusă imediat, în special în cazul creşterii debitului apei, care se infiltrează şi duce la sufozia pământului din corpul barajului.

Locul infiltrării se rambleiază cu pietriş nesortat până la înălţimea potrivită pentru lichidarea scurgerii. Prin deschideri mici în amonte se stabileşte zona de infiltrare şi, transversal acesteia, se execută un ecran din pământ bine compactat.

Nu se admite scăderea nivelului apei în lacul de acumulare/iaz/heleşteu prin căile de infiltrare care necesită a fi obturate.

53. Surpăturile create se înlătură imediat. Provizoriu surpăturile se astupă cu saci umpluţi cu nisip şi anrocament. Pentru o pozare îndesată, sacii se umplu cu nisip numai pe jumătate.

Din partea surpată se îndepărtează stratul de pământ aluvionat şi cel degradat. Pe suprafaţa curăţată, pe toată lungimea barajului, se sapă praguri şi tranşee cu adâncimea de 0,5-1,0 m. Pe suprafaţa taluzului pregătită astfel urmează a fi aşezat pământ în straturi de 10-15 cm, cu compactare până la densitatea prevăzută în proiect.

Ulterior, transversal de partea surpată, se efectuează baterea pilonilor astfel ca vârful acestora să fie mai sus de orizontul maxim al apei, prin continuarea plasării pământului în straturi a câte 20-30 cm, cu compactare treptată până la masa volumetrică proiectată a scheletului pământului în corpul barajului şi cu finisarea pantelor barajului până la profilul proiectat. În caz de necesitate, când partea surpată se află sub apă, aceasta se închide cu palplanşe, ulterior pompării apei din limitele îngrădirii palplanşei vor fi executate lucrările de terasament.";

1.2.30. la punctul 54, cuvintele "piciorul aval al barajului" se substituie cu cuvintele "talpa barajului în aval";

1.2.31. punctul 58 va avea următorul cuprins:

"58. Pe timp de iarnă:

a) nu se admite curăţarea învelişului de zăpadă de pe taluzul în amonte pentru a evita îngheţarea taluzului şi umflarea căptuşelii;

b) se vor întreprinde măsuri contra îngheţului dispozitivelor de drenaj, inclusiv prin supravegherea ieşirii apelor de infiltrare (formarea gheţuşului) şi izolarea termică a locurilor respective cu mijloace accesibile.";

1.2.32. se completează cu punctele 58¹ şi 58² cu următorul cuprins:

"58¹. Sistemul de drenaj al barajului se întreţine permanent în stare de funcţionare. În cazul în care apar semne care ar indica înrăutăţirea funcţionării acestuia (încetarea curgerii apei, umezirea taluzurilor, apariţia apelor de infiltraţie mai sus de drenaj, înmlăştinirea la talpa taluzului aval), drenajul urmează a fi supus unei examinări minuţioase, iar la necesitate vor fi executate lucrări de curăţare şi restabilire.

Nu se admit acoperirea cu vegetaţie, înnămolirea colectoarelor, căminelor de vizită şi a tuburilor de drenaje închise.

În cazul depunerii sărurilor solubile din apă pe suprafeţele filtrelor căminelor de drenaj, se efectuează tratarea acestora cu substanţe chimice necesare, care au o influenţă minimală asupra mediului. Pereţii interiori ai filtrelor se curăţă cu o perie metalică cu tijă sau cu jet de aer sub presiune.

58². Se interzic excavările în apropierea nemijlocită a construcţiilor hidrotehnice.";

1.2.33. la punctul 63, ultimul alineat va avea următorul cuprins:

"Decizia privind executarea reparaţiei capitale este luată de proprietarul construcţiilor hidrotehnice a lacului de acumulare/iazului/heleşteului prin coordonare cu proprietarul terenului aferent corpului de apă unic şi indivizibil, cu antrenarea experţilor tehnici atestaţi în domeniul respectiv.";

1.2.34. punctele 64 şi 65 vor avea următorul cuprins:

"64. Reparaţiile urgente, legate de deteriorările şi distrugerile provocate de acţiunea fenomenelor spontane (viitură, cutremur de pământ etc.) se efectuează în afara planului de acţiuni preconizat, prin aplicarea măsurilor necesare pentru urgentarea lichidării avariei.

Deteriorările care prezintă pericol pentru viaţa şi sănătatea populaţiei, care aduc daune mediului şi prejudicii materiale mari, se vor lichida imediat.

65. Toate tipurile de reparaţii, cu excepţia celor care necesită o intervenţie de urgenţă (în caz de avarii), se efectuează în mod planificat. Planul, din iniţiativa proprietarului construcţiilor hidrotehnice ale lacului de acumulare/iazului/heleşteului, se întocmeşte de către specialişti atestaţi, pe un an şi în perspectivă, cu repartizarea, pe luni şi pe trimestre, a sarcinilor ce necesită a fi executate. Planul se aprobă de către proprietarul construcţiilor hidrotehnice. În cazul reparaţiei capitale, planul urmează a fi coordonat cu proprietarul terenului aferent corpului de apă unic şi invizibil.

În baza planului aprobat se întocmesc graficele de executare a lucrărilor de reparaţie.

Reparaţiile capitale la construcţiile hidrotehnice, legate, în special, de reconstrucţia acestora, trebuie să fie argumentate prin cercetări şi proiecte speciale.

În proiectul de execuţie a lucrărilor de reparaţie se vor determina volumele şi modurile de efectuare a lucrărilor, utilajul necesar şi materialele de construcţii care corespund standardelor de stat.";

1.2.35. punctul 67 va avea următorul cuprins:

"67. Recepţia lucrărilor de reparaţie a construcţiilor hidrotehnice se efectuează de către investitor, în strictă conformitate cu Codul urbanismului şi construcţiilor nr.434/2023.

Toate procesele-verbale întocmite în urma intervenţiilor făcute în procesul de reparaţie se ataşează la cartea tehnică a construcţiei, cu notarea modificărilor respective, în conformitate cu prevederile actelor normative în domeniu.

În funcţie de caracterul şi dimensiunile deteriorărilor suprafeţelor construcţiilor de beton, lucrările necesare de restabilire (reparaţie) se efectuează prin reparaţie curentă sau capitală.";

1.2.36. la punctul 70 alineatul al nouălea, cuvintele "Are viitor" se substituie cu cuvintele "Poate fi aplicată şi";

1.2.37. punctul 72 va avea următorul cuprins:

"72. Reglarea debitelor de evacuare a apei pe frontul deversorului se vor efectua regulamentar, pentru minimalizarea producerii deteriorărilor în bieful aval. Golirile prin ecluza în bieful aval se vor executa în strictă conformitate cu graficul de dispecerat al funcţionării construcţiilor de descărcare a apelor, stabilit prin proiect în regulamentul privind exploatarea lacului de acumulare/iazului/heleşteului.

Ordinea manevrării stavilelor descărcătoarelor se reglementează conform graficelor de dispecerat. De regulă, debitele de apă pe frontul descărcătorului trebuie evacuate uniform, cu deschiderile egale ale stavilelor.

Stavilele orificiilor de evacuare a apei vor fi ridicate la intervale care nu vor admite formarea valurilor înalte în aval.

Regimul de funcţionare a construcţiilor de descărcare a apei prevăzut de proiect va fi ajustat în baza observărilor făcute asupra comportării acestora pe perioada de exploatare.

Abaterile de la regulile de evacuare a apei prin construcţiile de descărcare vor fi argumentate prin calcule, în baza urmăririi comportării în exploatare a acestora sau a unor cercetări speciale.";

1.2.38. punctul 76 va avea următorul cuprins:

"76. Toate construcţiile metalice şi utilajul mecanic al construcţiilor hidrotehnice în procesul exploatării se supraveghează în permanenţă şi sunt supuse reviziilor periodice, reparaţiilor de plan şi de profilaxie în scopul menţinerii acestora în starea tehnică necesară.

Supravegherea şi reviziile în timpul exploatării construcţiilor se efectuează de către specialişti atestaţi, în baza contractului cu proprietarul construcţiilor hidrotehnice ale lacului de acumulare/iazului/heleşteului, iar în caz de necesitate, în formă de ajutor tehnic, conform contractului respectiv – de către specialiştii organizaţiei de proiectare.

Defectele depistate în procesul de exploatare, deteriorările sau devierile în funcţionarea utilajului mecanic care nu au putut fi lichidate în timpul reparaţiei curente a construcţiilor hidrotehnice ale lacului de acumulare/iazului/heleşteului se vor include în planul reparaţiilor capitale. Defectele care periclitează exploatarea sigură se lichidează imediat.";

1.2.39. punctul 78 va avea următorul cuprins:

"78. Complexul şi volumul măsurilor de supraveghere şi întreţinere a grătarelor de protecţie se stabilesc în funcţie de tipul şi structura acestora.

În complexul de măsuri se includ:

a) controlul exterior minuţios, evaluarea stării principalelor cusături sudate a consolidării platbenzilor, nodurilor de reazem;

b) lichidarea defectelor şi a deteriorărilor elementelor construcţiilor metalice, iar în caz de necesitate, schimbarea unor elemente cu altele noi.

Deranjamentele şi defectele mici se lichidează imediat cu forţele personalului de deservire. Defectele care nu pot fi lichidate imediat se vor fixa în registru de către persoana de serviciu, cu informarea imediată a proprietarului/locatarului construcţiilor hidrotehnice ale lacului de acumulare/iazului/heleşteului. În cazurile în care măsurile locale de lichidare a defectelor sunt neeficiente, se va apela la organizaţiile de reglare, de proiectare sau la uzina producătoare.

Reparaţia grătarelor se efectuează, de regulă, în perioada de toamnă-iarnă. După reparaţie, grătarele se acoperă cu vopsele anticorozivă şi antivegetativă.";

1.2.40. la punctul 83 alineatul întâi, cuvintele "trebuie controlată" se substituie cu cuvintele "se va supune verificării";

1.2.41. la punctul 92 alineatul întâi, cuvintele "se rezolvă problema" se substituie cu cuvintele "vor executa lucrări";

1.2.42. punctele 95-105 vor avea următorul cuprins:

"95. Zona de protecţie a apei constituie teritoriul adiacent cuvetei, cu dimensiuni stabilite, în care se include şi fâşia riverană de protecţie a apei, pe care se realizează un complex de măsuri împotriva poluării, epuizării apei şi colmatării lacului de acumulare/iazului pentru menţinerea în stare corespunzătoare a corpului de apă de suprafaţă.

Limitele fâşiei riverane de protecţie a apei se stabilesc corespunzător la o distanţă prevăzută în Legea apelor nr.272/2011.

În caz de necesitate, limitele şi zona fâşiei riverane de protecţie a apei se marchează pe teren cu semne de avertizare şi cu borne.

96. Măsurile efectuate pe suprafaţa fâşiei riverane de protecţie a corpului de apă prevăd:

a) întreprinderea acţiunilor organizaţionale şi de gospodărire antierozionale;

b) efectuarea acţiunilor agrotehnice antierozionale;

c) crearea perdelelor forestiere antierozionale;

d) executarea construcţiilor hidrotehnice antierozionale.

97. Măsurile de protecţie împotriva înnămolirii prevăd:

a) crearea perdelelor forestiere din arbori şi arbuşti hidrofili şi înierbarea malurilor;

b) crearea filtrelor împotriva înnămolirii în partea amonte a lacului de acumulare/iazului/heleşteului;

c) crearea plantaţiilor de consolidare a malurilor pe perimetru;

d) executarea construcţiilor antierozionale în cazul existenţei în zona adiacentă lacului de acumulare/iazului a unui sistem de râpe şi vâlcele.

98. Măsurile enumerate, precum şi cele de întreţinere a lacului de acumulare/iazului/heleşteului constituie baza exploatării corecte şi de protecţie a mediului ambiant. Acestea contribuie la menţinerea situaţiei sanitare ecologice, a echilibrului ecosistemelor din corpul de apă şi în zona de protecţie şi asigură calitatea apei la nivelul normelor sanitare în vigoare. Complexul de măsuri se stabileşte prin proiect.

99. Măsurile de protecţie a apei în zona de protecţie a apei sunt orientate spre:

a) menţinerea calităţii apei în corpul de apă de suprafaţă la nivelul normelor sanitare în vigoare;

b) protecţia resurselor de apă împotriva epuizării şi poluării;

c) utilizarea raţională a terenurilor agricole ce se suprapun cu zona de protecţie a apei şi organizarea corectă a asolamentelor în scopul neadmiterii eroziunii eoliene;

d) respectarea strictă a normelor şi a regulilor de aplicare a substanţelor nocive, a pesticidelor şi a îngrăşămintelor minerale, realizarea corectă a transportului şi a depozitării acestora;

e) combaterea eutrofizării şi înnămolirii lacului de acumulare şi a eroziunii malurilor;

f) prevenirea poluării mediului ambiant cu ape reziduale de la întreprinderile industriale, de la complexele şi fermele zootehnice şi cu produse petroliere;

g) interzicerea amplasării în adiacenţa corpurilor de apă de suprafaţă a fermelor zootehnice, a păşunilor pentru păşunatul de vară, a bazinelor de apă neamenajate, a depozitelor petroliere, a cimitirelor, inclusiv a celor de animale;

h) întreţinerea şi protecţia plantaţiilor forestiere de protecţie a apei şi întreprinderea altor măsuri de prevenire a înrăutăţirii calităţii apei în lacul de acumulare/iaz/heleşteu.

100. Proprietarul/superficiarul/locatarul corpului de apă unic şi indivizibil colaborează cu gestionarii terenurilor agricole ce se suprapun cu zona de protecţie a apei, pentru întreprinderea măsurilor ce ar exclude pătrunderea agenţilor toxici în apă de pe terenurile agricole situate în zona de protecţie a apei.

101. Regulamentul de exploatare a lacurilor de acumulare/iazurilor/heleşteielor, transmis beneficiarului de către proiectant, trebuie să includă:

a) lista tuturor obiectivelor civile, industriale, agrozootehnice etc. care se exploatează sau se construiesc la momentul finisării construcţiei corpului de apă unic şi indivizibil şi care ar putea avea o anumită influenţă asupra resursei de apă;

b) condiţiile şi prescripţiile privind evacuarea apelor uzate şi reziduale în corpul de apă unic şi indivizibil;

c) lista întreprinderilor care nu au dreptul să evacueze apele uzate în corpul de apă unic şi indivizibil nici chiar după epurare;

d) complexul de măsuri, a căror realizare este necesară pentru menţinerea cerinţelor de calitate a corpului de apă pentru tipul de folosinţă atribuit.

102. Proprietarul/superficiarul/locatarul corpului de apă unic şi indivizibil colaborează cu proprietarii gospodăriilor amplasate în zona de protecţie a apei şi care au depozitate îngrăşăminte, asigurându-se că aceştia previn pătrunderea în corpul de apă a apelor reziduale şi a scurgerilor de suprafaţă contaminate cu îngrăşăminte organice, minerale, pesticide sau alte substanţe chimice.

Apele reziduale de la fermele zootehnice şi avicole se izolează de corpurile de apă unice şi indivizibile prin intermediul unor construcţii hidrotehnice cu efect hidroizolant, iar apele uzate se evacuează numai după epurare prealabilă.

103. Măsura cu influenţă ameliorativă multilaterală asupra teritoriului protejat (consolidarea malurilor, combaterea eroziunii eoliene şi pluviale, protecţia corpurilor de apă unice şi indivizibile împotriva înnămolirii, reducerea evaporării de pe suprafaţa apei, crearea condiţiilor prielnice pentru folosirea apelor din sursele locale şi pentru piscicultură, ameliorarea stării sanitare a corpurilor de apă şi a teritoriilor adiacente etc.) este cea de creare şi îngrijire minuţioasă a perdelelor forestiere în jurul corpului de apă unic şi indivizibil.

104. Necesitatea creării perdelelor forestiere de protecţie pe malurile corpului de apă unic şi indivizibil şi caracterul lor se stabileşte şi se reflectă în compartimentele respective ale documentaţiei de proiectare.

a) Perdelele forestiere de protecţie în jurul corpurilor de apă unice şi indivizibile au, de regulă, una, două sau trei centuri, în funcţie de condiţiile locale şi de destinaţie.

b) Prima centură cu rol de consolidare a malului este amplasată în fâşia riverană de protecţie a apei şi este constituită din câteva rânduri (două, trei şi mai multe) din arbuşti hidrofili.

c) Centura a doua cu rol preponderent de protecţie contra vântului şi de filtrare este amplasată în zona de inundare la cota nivelului forţat de retenţie şi este constituită din arbori hidrofili.

d) Centura a treia antierozională se amplasează mai sus de nivelul forţat de retenţie şi este constituită din arbori suficient de rezistenţi la secetă în combinaţie cu fâşiile înierbate.

e) Pe vâlcelele şi râpele cu apă pot fi amplasate filtre împotriva înnămolirii cu lungimea de minimum 50 m pe cele mari şi de 20-25 m pe cele secundare. Lăţimea filtrelor împotriva înnămolirii (orientate transversal de vâlcele şi râpe) este determinată de nivelul viiturilor cu asigurarea de 5-10 %.

105. Întreţinerea perdelelor forestiere de protecţie a solului şi cu funcţii antierozionale (benzi de regularizare a apelor, amplasate transversal pe versanţi, perdele forestiere în zona de protecţie a apei, perdele forestiere în fâşia riverană de protecţie a apei, filtre împotriva înnămolirii etc.), în perioada primilor 3-5 ani, până la închiderea completă a coroanelor, se va efectua prin executarea lucrărilor de afânare a solului, de extirpare a vegetaţiei între rânduri, în caz de necesitate, irigarea, interzicerea păşunatului şi a tăierilor şi completarea plantaţiilor. Perdelele forestiere se vor completa în primii doi ani de la plantarea principală cu butaşi şi puieţi bine dezvoltaţi de aceleaşi specii şi de aceeaşi vârstă.

După închiderea coroanelor, începând cu vârsta de 10-15 ani a plantaţiilor, sunt necesare tăierile regulate de îngrijire şi tăierile sanitare ale plantaţiilor forestiere şi a celor de arbuşti, iar în caz de necesitate, şi irigarea acestora (mai ales în zonele secetoase).

În scopul acumulării scurgerilor de suprafaţă pe teritoriul perdelelor forestiere şi al sporirii suprafeţei de absorbţie intensă a apei, este raţională îndiguirea marginii inferioare a perdelei forestiere amplasate transversal de versant.";

1.2.43. la punctul 107, cuvintele "de versante" se substituie cu cuvintele "pe versanţi";

1.2.44. punctul 108 va avea următorul cuprins:

"108. În procesul de exploatare a lacului de acumulare/iazului/heleşteului, proprietarul/superficiarul/locatarul va efectua verificări planificate ale teritoriului corpului de apă unic şi indivizibil (1-2 ori pe an) şi neplanificate – după trecerea viiturii şi ploilor torenţiale, cu efectuarea de observări asupra oscilaţiei nivelurilor apei, erodării malurilor şi proceselor de alunecare, înnămolirii şi acoperirii cu vegetaţie a apei.

Examinarea malurilor neconsolidate se efectuează în scopul determinării intensităţii erodării acestora şi a proceselor de înnămolire.

Pe sectoarele cu alunecări intense se efectuează ridicări topografice şi măsurări ale adâncimilor, prospecţiuni geologice şi hidrogeologice, cu prelevarea probelor de sol. În cazul apariţiei unor procese de alunecări, se întocmeşte planul schematic al alunecării cu reţeaua de repere montate în mod special.

Observaţiile (o dată la 5 ani) asupra dislocărilor verticale şi orizontale ale corpului de alunecare şi monitorizarea condiţiilor hidrogeologice se efectuează sistematic de către specialişti din domeniul cercetărilor geologice. În cazul alunecărilor considerabile pentru efectuarea cercetărilor de rigoare, vor fi antrenaţi experţi atestaţi în domeniul geotehnicii.";

1.2.45. la punctul 110, cuvintele "Odată cu acumularea experienţei" se substituie cu cuvintele "În procesul de exploatare în timp";

1.2.46. punctele 111, 112 şi 113 vor avea următorul cuprins:

"111. Din măsurile posibile de prevenire a colmatării lacurilor de acumulare/iazurilor/heleşteielor fac parte:

a) acumularea sedimentelor solide în decantoare special amenajate (rezervoare pentru aluviuni) pe afluenţii a căror cotă în debitul solid total este destul de esenţială;

b) ameliorările silvice şi îmbunătăţirile funciare în scopul consolidării surpăturilor, alunecărilor, versanţilor vâlcelelor, râpelor şi talvegurilor în zona de influenţă a lacului de acumulare;

c) întreţinerea (în cazuri necesare – crearea) benzilor de protecţie a apei şi a filtrelor împotriva înnămolirii în stare de funcţionare;

d) curăţarea mecanică a cuvetelor de depunerile aluvionare.

112. Măsurile de extindere a perioadei de colmatare, de întreţinere a volumului şi de regularizare a lacului de acumulare/iazului/heleşteului se stabilesc în studiul comparativ tehnico-economic, în funcţie de condiţiile concrete de exploatare.

113. Măsurile de ameliorare silvică şi îmbunătăţiri funciare în zona de protecţie a lacului de acumulare/iazului/heleşteului, în scop de reducere a procesului de colmatare, stopează eroziunea solului şi spălarea particulelor solide de pe suprafaţa terenurilor adiacente.";

1.2.47. punctul 118 va avea următorul cuprins:

"118. Pentru prevenirea erodării solului şi a poluării apei, activităţile economice în limitele fâşiilor riverane şi în zonele de protecţie a apei corpurilor de apă unice şi indivizibile se desfăşoară conform reglementărilor articolelor 52, 53, şi 53³ din Legea apelor nr.272/2011.";

1.2.48. denumirea secţiunii E¹ va avea următorul cuprins:

"E¹. Folosinţa apei din corpurile de apă unice şi indivizibile pentru

necesităţile statului şi necesităţile publice pentru folosinţa

generală a apei, pentru irigaţie şi piscicultură";

1.2.49. punctele 118³ şi 118⁴ vor avea următorul cuprins:

"118³. Instalarea mirelor hidrometrice gradate ţine de responsabilitatea proprietarului barajului corpului de apă unic şi indivizibil, prin contractarea specialiştilor atestaţi în domeniul proiectării construcţiilor hidrotehnice şi executării lucrărilor de construcţie, cu notificarea autorităţii administrative de gestionare a apelor. Mirele hidrometrice pot fi verticale, fixate pe piloni speciali, sau mirele pentru fixarea pe taluz înclinat, cu înscrierea gradaţiilor lateral. Marcajele pe mirele hidrometrice sunt de culoare roşie sau neagră, gradaţiile începând ascendent (00÷ +100) sau descendent (00÷ –100). Lungimea mirei depăşeşte amplitudinea oscilaţiilor de nivel al apei aproximativ cu 0,5-1,0 m. Înălţimea nivelului apei se citeşte de la zeroul mirei. Mirele se fixează în aşa mod încât măsurătorile de nivel să se poată efectua la cele mai înalte şi scăzute niveluri ale apei pe parcursul întregului an. Mirele hidrometrice sunt fixe, iar materialul din care sunt realizate este rezistent la temperaturi de -20⁰C şi +60⁰C, la acţiunea apei, a gheţii, a intemperiilor, a acizilor sau a bazelor aflate într-o concentraţie slabă în apă. Mirele hidrometrice verticale pot servi şi ca măsurători de adâncime.

118⁴. Sectoarele de teren preconizate a fi folosite pentru necesităţile statului şi necesităţile publice pentru folosinţa generală a apei se determină pentru toate lacurile de acumulare/iazurile/heleşteiele/lacurile/bazinelor de apă, indiferent de forma de proprietate, de către autorităţile administraţiei publice locale de comun acord cu proprietarii/superficiarii/locatarii acestora şi se coordonează cu Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă şi Agenţia Naţională pentru Sănătate Publică. Schema cu sectoarele prestabilite se face publică şi se afişează pe panoul de informaţii al autorităţii administraţiei publice locale şi pe teritoriul corpului de apă unic şi indivizibil.";

1.2.50. la punctul 118⁵, cuvântul "publice" se substituie cu cuvintele "necesităţi publice pentru folosinţa generală a apei";

1.2.51. punctele 118⁷ şi 118⁸ vor avea următorul cuprins:

"118⁷. Lacurile de acumulare/iazurile/heleşteiele vor fi folosite conform destinaţiei acestora indicate în documentaţia de proiect şi în autorizaţia de folosinţă specială a apei, cu acordarea drepturilor de folosinţă a apei de către persoane terţe pentru drepturile prioritare de folosinţă, prevăzute de lege, prin transmiterea în folosinţă cu titlu oneros a unor părţi din teren. În cazul folosinţei lacului de acumulare/iazului drept sursă de alimentare cu apă potabilă, se va interzice folosirea acestuia în alte scopuri.

118⁸. Proprietarul/superficiarul/locatarul corpului de apă unic şi indivizibil, în comun cu toţi titularii autorizaţiei de mediu pentru folosinţa specială a apei, pentru irigaţie şi piscicultură, stabileşte şi coordonează anual, până la 1 martie, volumul apei admis pentru irigaţie prin intermediul autorităţii administrative de gestionare a apelor.";

1.2.52. punctele 118¹⁰ şi 118¹¹ vor avea următorul cuprins:

"118¹⁰. Pescuitul sportiv, amator şi de agrement din lacurile de acumulare/iazurile/heleşteiele unde se practică piscicultura se efectuează în condiţiile stabilite de către proprietarul/superficiarul/locatarul acestor corpuri de apă unice şi indivizibile.

118¹¹. Proprietarii/superficiarii/locatarii lacurilor de acumulare/iazurilor/heleşteielor care dispun de autorizaţii de mediu pentru orice mod de folosinţă a apei din acestea vor permite altor posesori ai autorizaţiei de mediu pentru folosinţa specială a apei la irigare care deţin în folosinţă cu titlu oneros părţi din terenul corpului de apă unic şi indivizibil instalarea prizelor de apă în zone stabilite pentru pomparea apei la irigare, acestea fiind în imediata apropiere a terenurilor ce urmează a fi irigate.";

1.2.53. punctul 118¹³ va avea următorul cuprins:

"118¹³. În aria de deservire a unui sistem centralizat de irigare transmis în folosinţă gratuită (comodat) către asociaţia utilizatorilor de apă pentru irigaţie cu sursa principală de captare a apei din lacul de acumulare/iaz/heleşteu, proprietarul/locatarul construcţiei hidrotehnice, al corpului de apă unic şi indivizibil, în comun cu asociaţia, în baza calculelor de gospodărire a apelor, stabilesc volumul admisibil de folosinţă a apei (captarea apei pentru irigaţie) prin intermediul autorităţii administrative de gestionare a apelor, pentru a nu contraveni scopurilor stabilite în autorizaţia de mediu pentru folosinţa specială a apei.";

1.2.54. se completează cu punctul 118¹⁴ cu următorul cuprins:

"118¹⁴. Proprietarul/superficiarul/locatarul corpului de apă unic şi indivizibil asigură accesul pentru alimentarea autospecialelor de intervenţie la stingerea incendiilor şi permite pomparea apei la lichidarea incendiilor.";

1.2.55. punctele 119-128 vor avea următorul cuprins:

"119. Paza construcţiilor hidrotehnice de importanţă naţională se asigură conform prevederilor actelor normative în domeniu.

120. Paza barajelor şi a altor construcţii hidrotehnice de categoria I şi II, în funcţie de volumul lacului de acumulare (cu volum de la 200 mil. m³ până peste 1000 mil. m³) şi de categoria I, II şi III, în funcţie de numărul persoanelor domiciliate permanent ce pot suferi în urma accidentului construcţiilor hidrotehnice (conform Normativului în construcţii NCM D.01.03-2007 "Construcţii hidrotehnice şi îmbunătăţiri funciare. Construcţii hidrotehnice. Reguli de bază"), se asigură de către serviciul de pază de stat prin coordonare cu organele Ministerului Afacerilor Interne.

121. Paza barajelor şi construcţiilor de categoria III şi IV poate fi asigurată de către serviciile particulare de pază în bază contractuală.

122. Protecţia civilă reprezintă un complex de măsuri şi acţiuni întreprinse în vederea asigurării protecţiei populaţiei, a mediului şi a proprietăţii în condiţii de calamităţi naturale, avarii şi catastrofe şi se realizează conform principiului teritorial de protecţie în conformitate cu organizarea administrativ-teritorială, cuprinzând toate ramurile economiei locale, indiferent de forma de proprietate, şi poartă un caracter obligatoriu.

123. Activitatea autorităţilor administraţiei publice centrale, autorităţilor administraţiei publice locale şi a unităţilor economice în domeniul protecţiei civile este coordonată de Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă, de Inspectoratul Naţional pentru Supraveghere Tehnică şi de Agenţia Naţională pentru Sănătate Publică.

124. Proprietarul/superficiarul/locatarul lacului de acumulare/iazului/heleşteului, în baza Legii nr.271/1994 cu privire la protecţia civilă, elaborează şi asigură punerea în aplicare a Planului măsurilor de protecţie civilă a obiectului acvatic, ce prevede măsuri de prevenire a situaţiilor de urgenţă şi excepţionale, precum şi acţiuni adecvate în vederea lichidării consecinţelor acestora. Planul măsurilor de protecţie civilă a obiectului acvatic se coordonează cu Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă şi se aprobă de preşedintele comisiei pentru situaţii excepţionale al autorităţilor administraţiei publice locale de nivelul întâi, în limitele unităţii administrativ-teritoriale în care se află obiectul acvatic.

125. Proprietarul/superficiarul/locatarul lacului de acumulare/iazului/heleşteului, în baza proiectului de execuţie, este obligat să evalueze riscul şi să planifice măsurile de protecţie contra inundaţiilor.

Măsurile de securitate şi sporire a stabilităţii construcţiilor pentru cazurile de situaţii excepţionale trebuie să includă:

a) calculul parametrilor undelor de rupere a barajului;

b) schema cu hotarele zonei desemnate ca având un risc potenţial semnificativ la inundaţii;

c) nivelul riscului şi prognoza posibilelor consecinţe negative cu pierderi umane şi materiale, precum şi prejudiciul adus mediului în urma viiturilor de primăvară-vară şi a distrugerii barajelor, ce se stabilesc în documentaţia de proiect la capitolul protecţia civilă, măsurile de prevenire şi lichidare a consecinţelor în caz de pericol şi apariţia inundaţiilor (situaţiilor excepţionale);

d) schema de avertizare a populaţiei locale şi a serviciilor respective;

e) planurile de evacuare a populaţiei, a animalelor şi a bunurilor de valoare;

f) crearea şi coordonarea, împreună cu Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă, a echipelor de salvatori, dotate cu tehnica şi mijloacele necesare.

126. În cazul în care lichidarea lacului de acumulare/iazului/heleşteului e mai rentabilă decât efectuarea măsurilor de consolidare a construcţiilor şi a sistemelor de evacuare şi în cazul lipsei documentaţiei de proiect, decizia de lichidare poate fi luată de Comisia pentru Situaţii Excepţionale teritorială, conform Hotărârii Guvernului nr.1340/2001 cu privire la Comisia pentru Situaţii Excepţionale a Republicii Moldova, şi este obligatorie pentru executare de către proprietarul lacului de acumulare/iazului/heleşteului în termenele stabilite.

127. Dacă lacul de acumulare/iazul/heleşteul este amplasat într-o reţea de corpuri de apă unice şi indivizibile în cascadă, proiectantul, la nivelul documentaţiei de proiect, elaborează reguli suplimentare de gestionare a resursei de apă.

128. Toate corpurile de apă unice şi indivizibile, indiferent de amplasare, de volumul de apă acumulat şi de apartenenţa de drept, pot deveni obiecte potenţial periculoase pentru viaţa şi bunăstarea populaţiei, precum şi pentru mediu. În vederea organizării complexului de măsuri privind diminuarea posibilelor situaţii excepţionale, proprietarul corpului de apă unic şi indivizibil elaborează următoarele anexe la planul de protecţie civilă a obiectului:

a) schema cu reprezentarea hotarelor zonei posibililor inundaţii;

b) schema de avertizare a autorităţilor administraţiei publice locale, a serviciilor respective şi a populaţiei;

c) lista echipelor de salvatori, a mijloacelor tehnice, a utilajului şi a materialelor necesare;

d) planul de interacţiune cu autorităţile administraţiei publice locale şi cu proprietarii/administratorii corpurilor de apă unice şi indivizibile din reţeaua de obiective acvatice amplasate în cascadă.";

1.2.56. punctul 131 va avea următorul cuprins:

"131. Respectarea cadrului normativ privind securitatea şi sănătatea în muncă în timpul lucrărilor de exploatare a lacului de acumulare/iazului/heleşteului este supravegheată şi controlată de o persoană responsabilă, atestată şi numită de către gestionar.

Fiecare persoană care efectuează exploatarea trebuie să cunoască şi să respecte instrucţiunile de securitate şi sănătate în muncă la locul său de muncă.

Toate persoanele din serviciul de exploatare sunt obligate să practice înotul, să poată utiliza bărcile cu rame, să aibă o pregătire teoretică şi practică de salvator şi se admit la executarea obligaţiilor lor numai după instruirea în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, conform prevederilor Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr.186/2008, ale Regulamentului privind modul de organizare a activităţilor de protecţie a lucrătorilor la locul de muncă şi prevenire a riscurilor profesionale şi ale Regulamentului-cadru de organizare şi funcţionare a comitetului pentru securitate şi sănătate în muncă, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.95/2009.

Încălcarea regulilor de tehnică a securităţii este inadmisibilă.";

1.2.57. la punctul 132, cuvântul "controlul" se substituie cu cuvântul "supravegherea";

1.2.58. la punctul 134, cuvântul "aval" se substituie cu cuvântul "amonte";

1.2.59. punctul 135 va avea următorul cuprins:

"135. La efectuarea lucrărilor în perioada de toamnă şi primăvară, cu temperatura apei sub 10°C, se permite executorilor de lucrări aflarea în apă maximum 30 de minute, cu ulterioară schimbare a îmbrăcăminţii şi încălzire de minimum o oră.";

1.2.60. punctul 137 va avea următorul cuprins:

"137. În procesul de executare a lucrărilor cu folosirea utilajului electric, a aparatelor electrice, a materialelor explozive şi uşor inflamabile vor fi respectate cu exactitate regulile de tehnică a securităţii. Lucrările de exploatare în apropierea nemijlocită a construcţiilor lacului de acumulare/iazului/heleşteului vor fi efectuate cu prudenţă. La construcţiile de pământ aflate sub sarcină sunt interzise lucrările cu explozivi.";

1.2.61. punctul 140 va avea următorul cuprins:

"140. Proprietarul lacului de acumulare/iazului/heleşteului trebuie să deţină următoarea documentaţie:

a) cartea tehnică a lacului de acumulare/iazului/heleşteului şi a tuturor construcţiilor, conform anexei nr.9 la Codul urbanismului şi construcţiilor nr.434/2023;

b) capitolul D din cartea tehnică se elaborează ţinându-se cont de reglementările stipulate în prezentul Regulament-tip;

c) în cazul lipsei şi constatării imposibilităţii de restabilire a cărţii tehnice, în mod obligatoriu, se întocmeşte fişa tehnică a lacului de acumulare/iazului/heleşteului (anexa nr.1). Proprietarul barajului lacului de acumulare/iazului/heleşteului, în termen de un an de la data elaborării fişei tehnice a lacului de acumulare/iazului/heleşteului, va elabora documentaţia necesară ce derivă din realizarea cerinţelor stabilite în pct.12;

d) procesele-verbale anuale ale comisiei privind analiza stării tehnice a lacului de acumulare/iazului/heleşteului;

e) graficele de lucru ale personalului antrenat în gestionarea lacului de acumulare/iazului/heleşteului aprobate pe anul curent;

f) instrucţiunile de lucru şi fişele de post ale persoanelor care efectuează exploatarea;

g) instrucţiunile privind tehnica securităţii şi protecţia muncii.";

1.2.62. punctul 142 va avea următorul cuprins:

"142. Proprietarii staţiilor de pompare a apei din lacurile de acumulare/iazuri/heleşteie şi alte corpuri de apă de suprafaţă vor deţine paşaportul prizei de apă (anexa nr.7), iar proprietarii instalaţiilor mobile de pompare vor deţine paşaportul tehnic, emis de uzina producătoare, care conţine descrieri privind instalaţia de protecţie a peştelui.";

1.2.63. punctele 144 şi 145 vor avea următorul cuprins:

"144. Pentru amplasarea instalaţiilor mobile de pompare a apei se admite stabilirea locurilor pe tot perimetrul lacului de acumulare/iazului/heleşteului, cu excepţia zonelor de agrement şi a taluzului umed al barajului. La solicitarea utilizatorului instalaţiei mobile de pompare, pot fi transmise în folosinţă, cu titlu oneros, mai multe părţi de teren pentru schimbarea amplasării la necesitate a instalaţiei, cu reprezentarea acestora în planul geometric al terenului.

145. Persoanele care efectuează exploatarea corpurilor de apă unice şi indivizibile sunt obligate să ţină evidenţa în următoarele registre:

a) registrul de observaţii asupra nivelului apei în lacul de acumulare/iaz/heleşteu, în piezometre şi asupra calităţii apei, conform anexei nr.2, sunt transmise trimestrial către instituţia publică competentă în domeniul meteorologiei şi hidrologiei;

b) registrul de dispoziţii şi de evidenţă a programului de muncă la lacul de acumulare/iaz/heleşteu, conform anexei nr.3;

c) registrul de instructaj privind tehnica securităţii, regulile de exploatare şi înregistrarea cazurilor de încălcare a regulilor privind exploatarea lacului de acumulare/iazului/heleşteului, conform anexei nr.4;

d) registrul de observaţii asupra stării construcţiilor, cuvetei şi deformării malurilor, lacului de acumulare/iazului/heleşteului, conform anexei nr.5;

e) registrul de evidenţă a reparaţiilor şi lucrărilor de întreţinere sau de reconstrucţie a tuturor construcţiilor lacului de acumulare/iazului/heleşteului, conform anexei nr.6.";

1.2.64. la punctul 146, cuvântul "controlului" se substituie cu cuvintele "efectuării verificărilor";

1.2.65. punctul 147 va avea următorul cuprins:

"147. În baza materialelor de observare şi a exploatării reale, la finele fiecărui an se face darea de seamă anuală şi se efectuează analiza stării tehnice a lacului de acumulare/iazului/heleşteului şi a funcţionării construcţiilor acestuia, de asemenea se prevăd măsurile privind ameliorarea exploatării acestuia. Darea de seamă anuală se întocmeşte de către proprietarul/locatarul barajului lacului de acumulare/iazului/heleşteului şi se transmite autorităţii administrative de gestionare a apelor.";

1.2.66. se completează cu punctul 147¹ cu următorul cuprins:

"147¹. Registrele enumerate la punctul 145 anual se prezintă autorităţii administrative de gestionare a apelor până la data de 1 mai.";

1.2.67. anexele nr.1-nr.7 vor avea următorul cuprins: