977/16.08.2016 Hotărîre cu privire la aprobarea Regulamentului-tip de exploatare a lacurilor de acumulare/iazurilor/heleşteielor
GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA
H O T Ă R Î R E
cu privire la aprobarea Regulamentului-tip de
exploatare a lacurilor de acumulare/iazurilor/heleşteielor
[Denumirea completată prin Hot.Guv. nr.25 din 29.01.2025, în vigoare 20.03.2025]
nr. 977 din 16.08.2016
(în vigoare 19.08.2016)
Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 265-276 art. 1060 din 19.08.2016
* * *
Notă: În hotărâre, textul "Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului", la orice formă gramaticală, se substituie cu cuvintele "Ministerul Mediului", la forma gramaticală corespunzătoare conform Hot.Guv. nr.822 din 27.10.2023, în vigoare 02.12.2023
În temeiul art.7 alin.(1) lit.b) şi art.62 alin.(2) lit.b) din Legea apelor nr.272 din 23 decembrie 2011 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2012, nr.81, art.264), cu modificările şi completările ulterioare, Guvernul
HOTĂRĂŞTE:
[Clauza de adoptare modificată prin Hot.Guv. nr.25 din 29.01.2025, în vigoare 20.03.2025]
1. Se aprobă Regulamentul-tip de exploatare a lacurilor de acumulare/iazurilor/heleşteielor (se anexează).
2. Proprietarii barajelor vor asigura elaborarea regulamentelor de exploatare a lacurilor de acumulare/iazurilor/heleşteielor. Proprietarii/superficiarii/locatarii lacurilor de acumulare/iazurilor/heleşteielor, indiferent de forma de organizare juridică, vor întreprinde acţiunile necesare pentru exploatarea lor în baza regulamentelor proprii, întocmite conform Regulamentului-tip aprobat.
[Pct.2 în redacţia Hot.Guv. nr.25 din 29.01.2025, în vigoare 20.03.2025]
[Pct.3,4,5 abrogate prin Hot.Guv. nr.25 din 29.01.2025, în vigoare 20.03.2025]
6. Proprietarii terenurilor pe care sunt amplasate lacuri de acumulare/iazuri/heleşteie vor asigura transmiterea în locaţiune, iar locatarii sunt în drept să transmită în sublocaţiune părţi din terenurile cu modul de folosinţă fâşii riverane de protecţie a apei, conform reglementărilor Regulamentului privind valorificarea terenurilor fondului apelor şi a construcţiilor hidrotehnice, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.403/2024, pentru amplasarea prizelor de apă şi a instalaţiilor mobile în scopul irigării terenurilor agricole şi în condiţiile stabilite de regulamentul de exploatare a lacului de acumulare/iazului/heleşteului. Accesul la folosinţa specială a apei din lacurile de acumulare/iazuri/heleşteu se va acorda utilizatorilor de apă în funcţie de priorităţile stabilite conform prevederilor legale.
[Pct.6 în redacţia Hot.Guv. nr.25 din 29.01.2025, în vigoare 20.03.2025]
[Pct.61, 62 abrogate prin Hot.Guv. nr.25 din 29.01.2025, în vigoare 20.03.2025]
[Pct.61, 62 introduse prin Hot.Guv. nr.810 din 20.08.2018, în vigoare 24.08.2018]
63. Proprietarii bazinelor de apă, a lacurilor şi a heleşteielor cu umplere prin pompare elaborează doar fişa tehnică în conformitate cu anexa nr.1 la Regulamentul-tip aprobat.
[Pct.63 introdus prin Hot.Guv. nr.25 din 29.01.2025, în vigoare 20.03.2025]
7. Controlul asupra executării prezentei hotărîri se pune în sarcina Ministerului Mediului.
[Pct.7 modificat prin Hot.Guv. nr.810 din 20.08.2018, în vigoare 24.08.2018]
8. Se abrogă Hotărîrea Guvernului nr.807 din 16 octombrie 2013 "Pentru aprobarea Regulamentului cu privire la folosinţa apelor din acumulările de apă pentru necesităţile comunităţii, irigaţie şi piscicultură" (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2013, nr.238-242, art.917).
| PRIM-MINISTRU | Pavel FILIP |
| Contrasemnează: | |
| Ministrul mediului | Valeriu Munteanu |
| Nr.977. Chişinău, 16 august 2016. | |
Aprobat
prin Hotărîrea Guvernului
nr.977 din 16 august 2016
Notă: În Regulamentul-tip, pe tot parcursul textului:
cuvintele "Serviciul Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale", la orice formă gramaticală, se substituie cu cuvintele "Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă", la forma gramaticală corespunzătoare;
cuvântul "deţinător", la orice formă gramaticală, se substituie cu textul "proprietarul/superficiarul/locatarul", la forma gramaticală corespunzătoare;
textul "lacul de acumulare/iazul" şi cuvintele "lacul de acumulare", la orice formă gramaticală, se substituie cu textul "lacul de acumulare/iazul/heleşteul", la forma gramaticală corespunzătoare;
cuvintele "acumulare de apă", la orice formă gramaticală, se substituie cu cuvintele "corp de apă unic şi indivizibil", la forma gramaticală corespunzătoare;
cuvântul "controlează", la orice formă gramaticală, se substituie cu cuvântul "verifică", la forma gramaticală corespunzătoare conform Hot.Guv. nr.25 din 29.01.2025, în vigoare 20.03.2025
REGULAMENTUL-TIP
DE EXPLOATARE A LACURILOR DE ACUMULARE/IAZURILOR/HELEŞTEIELOR
[Denumirea completată prin Hot.Guv. nr.25 din 29.01.2025, în vigoare 20.03.2025]
I. DOMENIU DE APLICARE
1. Regulamentul-tip de exploatare a lacurilor de acumulare/iazurilor/heleşteielor (în continuare – Regulament-tip) reglementează modul de întocmire a regulamentului lacurilor de acumulare/iazurilor/heleşteielor şi stabileşte criteriile generale pentru exploatarea corpurilor de apă unice şi indivizibile, indiferent de forma de proprietate, construite conform cerinţelor actelor normative şi legislative în vigoare, în scopul exploatării lor corecte şi durabile, şi se aplică faţă de orice persoană fizică sau juridică care deţine cu drept de proprietate sau folosinţă lacuri de acumulare/iazuri/heleşteie.
[Pct.1 în redacţia Hot.Guv. nr.25 din 29.01.2025, în vigoare 20.03.2025]
2. Prevederile prezentului Regulament-tip sînt destinate pentru întocmirea regulamentelor de exploatare a lacurilor de acumulare/iazurilor/heleşteielor şi trebuie să fie respectate de către toate persoanele fizice şi juridice, antrenate în proiectarea, construcţia şi exploatarea lacurilor de acumulare/iazurilor/heleşteielor, în funcţie de cerinţele tehnice de proiectare şi parametrii tehnici de exploatare.
3. Documentaţia de proiectare, construcţie, reparaţii capitale şi exploatare, inclusiv regulamentul lacului de acumulare/iazului/heleşteului se coordonează de către autoritatea administrativă de gestionare a apelor şi de alte autorităţi abilitate, conform legislaţiei în vigoare.
4. Dispoziţiile prezentului Regulament-tip se referă atît la exploatarea permanentă, cît şi la exploatarea temporară a lacurilor de acumulare/iazurilor/heleşteielor. Exploatarea temporară presupune exploatarea instalaţiilor în perioada de construire şi de umplere iniţială a lacului de acumulare/iazului/heleşteului, care se realizează de către executantul lucrărilor de construcţii atestat, cu asigurarea măsurilor de supraveghere, stabilite conform legislaţiei în vigoare.
5. Data de începere a exploatării permanente a lacului de acumulare/iazului/heleşteului şi a construcţiilor se consideră data aprobării procesului-verbal de recepţie finală a dării în exploatare permanentă a construcţiilor, determinată de momentul de finalizare a umplerii iniţiale a lacului de acumulare/iazului/heleşteului şi de punere a acestuia în regim normal de lucru.
6. Regulamentul de exploatare a lacului de acumulare/iazului/heleşteului, reprezintă documentul tehnic de exploatare a corpului de apă unic şi indivizibil, în baza căruia trebuie să fie utilizată resursa de apă şi alte resurse naturale, respectând condiţiile de protecţie a mediului înconjurător, de regularizare a debitului cursului de apă, precum şi să fie îndeplinite obligaţiile de întreţinere şi reparaţie a construcţiilor hidrotehnice, în termenele prevăzute în cartea tehnică a construcţiilor hidrotehnice, în conformitate cu actele normative şi bazate pe observaţiile făcute asupra comportării construcţiilor în exploatare.
[Pct.6 în redacţia Hot.Guv. nr.25 din 29.01.2025, în vigoare 20.03.2025]
61. Regulamentul de exploatare a lacului de acumulare/iazului/heleşteului şi, după caz, fişele tehnice se coordonează şi se înregistrează la Instituţia Publică Administraţia Naţională "Apele Moldovei", cu introducerea datelor în Sistemul informaţional automatizat "Cadastrul de stat al apelor.
[Pct.61 introdus prin Hot.Guv. nr.25 din 29.01.2025, în vigoare 20.03.2025]
62. Regulamentele de exploatare se elaborează de către specialişti atestaţi în domeniul proiectării construcţiilor hidrotehnice.
[Pct.62 introdus prin Hot.Guv. nr.25 din 29.01.2025, în vigoare 20.03.2025]
7. Persoanele culpabile de încălcarea prevederilor prezentului Regulament-tip sînt pasibile de răspundere civilă, administrativă sau penală, în conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare.
71. În sensul prezentului Regulament-tip se definesc următoarele noţiuni:
miră hidrometrică gradată – instalaţie marcată cu precizia de 1 cm, pe care se indică cota nivelului normal de retenţie, cota nivelului până la care se admite extragerea apei pentru irigaţie (cota nivelului maximal al volumului intangibil de apă pentru piscicultură) şi cota nivelului de fier, şi care se instalează pe borna fixată pe taluzul din amonte sau pe turnul evacuatorului de apă;
nivel normal de retenţie – nivelul apei în lacul de acumulare/iaz/heleşteu care corespunde pragului deversorului de ape mari, fiind stipulat în fişa tehnică;
nivel de fier al apei – volumul de apă din lacul de acumulare/iaz/heleşteu inadmisibil pentru captare şi destinat menţinerii biodiversităţii acvatice;
debit de servitute – cantitatea de apă minim necesară ce trebuie asigurată în bieful aval, compusă din debitul salubru şi suma debitelor necesare pentru utilizări diverse;
deversor de ape mari – construcţie hidrotehnică care asigură evacuarea dirijată a surplusului de apă când cota de nivel al apei în corpul de apă de suprafaţă depăşeşte nivelul normal de retenţie;
volum intangibil de apă pentru piscicultură – volumul de apă acumulat până la nivelul minimal admis pentru pompare la irigare;
colmatare – fenomen de depunere a materialului aluvionar transportat de apele curgătoare, având ca rezultat ridicarea treptată a fundului unui lac, lac de acumulare, iaz, râu, pârâu, a unei porţiuni dintr-o albie, cuvetă etc.;
debitul apei – rata medie de deversare a apei în metri cubi pe secundă (m3/s);
decolmatare – activitate de curăţare şi extragere a materialului aluvionar depus pe fundul corpurilor de apă de suprafaţă;
remuu contracurent în lungul malurilor unui curs de apă.
[Pct.71 în redacţia Hot.Guv. nr.25 din 29.01.2025, în vigoare 20.03.2025]
[Pct.71 introdus prin Hot.Guv. nr.810 din 20.08.2018, în vigoare 24.08.2018]
II. CARACTERISTICI ŞI PARTICULARITĂŢI GENERALE
8. Particularităţile exploatării lacului de acumulare/iazului/heleşteului sînt determinate de dimensiunile şi volumul lor, de componenţa construcţiilor hidrotehnice principale, condiţiile şi sarcinile de regularizare a debitului cursului de apă, de condiţiile tehnico-geologice şi morfometrice ale cuvetei şi ale liniei de coastă etc.
[Pct.8 modificat prin Hot.Guv. nr.25 din 29.01.2025, în vigoare 20.03.2025]
9. Caracteristicile principale de calificare a lacului de acumulare/iazului/heleşteului:
| Denumirea | Volumul total, mil.m3 |
| Iazuri | < 1 |
| Lacuri de acumulare | ≥ 1 |
10. Categoria de importanţă a construcţiei hidrotehnice este determinată de clasa acesteia, în conformitate cu normele de proiectare în vigoare în domeniul construcţiilor hidrotehnice. Acest criteriu depinde de: sarcina creată, prezenţa localităţilor, întreprinderilor industriale, terenurilor agricole etc., amplasate atît în bieful aval, cît şi în bieful amonte.
11. Valorile calculate ale debitelor de apă în secţiunea construcţiilor hidrotehnice permanente, în funcţie de clasa de importanţă ale acestora, se determină ţinând cont de probabilitatea anuală de depăşire a acestora pentru două cazuri de calcul: principal şi de verificare.
[Pct.11 în redacţia Hot.Guv. nr.25 din 29.01.2025, în vigoare 20.03.2025]
12. Toate lacurile de acumulare/iazurile/heleşteiele existente, construite până în anul 1996, ale căror proiecte nu se mai deţin, indiferent de tipul de proprietate şi de prezenţa construcţiilor de evacuare, se supun expertizării tehnice a barajului şi determinării categoriei de importanţă şi fiabilitate a acestuia, în baza informaţiei obţinute în urma prospecţiunilor şi cercetărilor efectuate la faţa locului de către experţi tehnici atestaţi în domeniu. Concomitent, se elaborează recomandări tehnice pentru utilizarea sau lichidarea construcţiilor de retenţie, precum şi consolidarea acestora, în vederea creşterii fiabilităţii lor, iar prin calculul de prognoză se determină: hotarele zonei de inundaţii în cazul unei posibile deteriorări a părţilor componente a barajului, gradul (valoarea) posibilelor prejudicii aduse mediului, sănătăţii oamenilor şi bunurilor materiale, provocate prin inundarea terenurilor adiacente, a localităţilor, a terenurilor agricole şi a construcţiilor amplasate în aval.
La astfel de construcţii de retenţie a apei în mod obligatoriu va fi construit şi deversorul de ape mari (dimensiunile deversorului de ape mari se stabilesc în urma unui calcul hidraulic), în lipsa acumulării permanente a apei, servind drept construcţii de evitare a situaţiilor excepţionale în cazul unor viituri.
[Pct.12 în redacţia Hot.Guv. nr.25 din 29.01.2025, în vigoare 20.03.2025]
13. În cazul apariţiei unor deteriorări sau abateri de la funcţionarea normală a construcţiilor şi a utilajului, proprietarul barajului lacului de acumulare/iazului/heleşteului este obligat să organizeze imediat efectuarea expertizei tehnice cu participarea experţilor tehnici atestaţi. În situaţiile de confirmare a deteriorărilor sau a abaterilor, proprietarul se obligă să întreprindă măsurile necesare pentru înlăturarea acestora de către organizaţii/entităţi atestate în domeniul proiectării şi edificării construcţiilor hidrotehnice.
[Pct.13 în redacţia Hot.Guv. nr.25 din 29.01.2025, în vigoare 20.03.2025]
131. Proprietarii/superficiarii/locatarii lacurilor de acumulare/iazurilor/heleşteielor sunt obligaţi să notifice, în decurs de 24 de ore, Inspectoratul Naţional de Supraveghere Tehnică, autorităţile administraţiei publice locale, Inspectoratul pentru Protecţia Mediului şi Instituţia Publică Administraţia Naţională "Apele Moldovei" cu privire la accidentele tehnice care au avut loc la exploatarea construcţiilor hidrotehnice. Totodată, Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă se informează verbal, în decurs de 30 minute de la primirea prognozei.
[Pct.131 introdus prin Hot.Guv. nr.25 din 29.01.2025, în vigoare 20.03.2025]
14. Regulamentul de exploatare a lacului de acumulare/iazului/heleşteului va conţine:
a) date generale privind lacul de acumulare/iazul/heleşteul;
b) organizarea exploatării;
c) regimul hidrologic de funcţionare a construcţiilor de regularizare;
d) reguli de exploatare a lacului de acumulare/iazului/heleşteului;
e) măsuri de respectare a cerinţelor privind protecţia civilă, prevenira şi lichidarea consecinţelor în caz de pericol şi apariţie a inundaţiilor (situaţiilor excepţionale);
f) măsuri privind respectarea tehnicii securităţii;
g) dări de seamă şi rapoarte;
h) anexele la prezentul Regulament-tip;
i) schema de amplasare a lacului de acumulare/iazului/heleşteului (elaborată de către specialişti atestaţi în domeniul urbanismului/cadastrului funciar) în cazul corpurilor de apă unice şi indivizibile ale căror bunuri imobile nu sunt delimitate, precum şi schema cu reprezentarea planului cadastral (imprimată din informaţia de pe geoportalul tematic geodata.gov.md) al obiectului acvatic în cazul în care terenul este înregistrat în Registrul bunurilor imobile;
j) documente confirmative a apartenenţei de drept, conform art.28 din Legea cadastrului bunurilor imobile nr.1543/1998, în cazul corpurilor de apă unice şi indivizibile ale căror bunuri imobile nu sunt delimitate şi înregistrare în Registrul bunurilor imobile;
k) acte confirmative a legalităţii construcţiei corpului de apă unic şi indivizibil (procesul-verbal de recepţie finală, iar în cazul lipsei procesului-verbal de recepţie finală a construcţiei existente până în anul 1996 se va prezenta raportul de expertiză tehnică, întocmit de un expert tehnic atestat);
l) calculul hidrologic;
m) ridicarea topografică;
n) plan de observare asupra stării tehnice a construcţiilor (corespunzător capitolului D din cartea tehnică);
o) plan de efectuare a reparaţiilor, cu excepţia celor extraordinare;
p) schema şi confirmarea amplasării mirei hidrometrice (sau a altor instalaţii/utilaje de măsurare a nivelului apei);
q) în cazul existenţei instalaţiilor/utilajului de măsurare a debitelor apei se prezintă lista şi schemele de amplasare ale acestora.
[Pct.14 în redacţia Hot.Guv. nr.25 din 29.01.2025, în vigoare 20.03.2025]
141. Pentru înregistrarea regulamentelor de exploatare şi a fişelor tehnice, proprietarii barajelor lacurilor de acumulare/iazurilor/heleşteielor, lacurilor şi bazinelor de apă (în continuare – corpuri de apă unice şi indivizibile) depun cerere la Instituţia Publică Administraţia Naţională "Apele Moldovei", în conformitate cu prevederile art.72 şi 75 din Codul administrativ al Republicii Moldova nr.116/2018.
[Pct.141 introdus prin Hot.Guv. nr.25 din 29.01.2025, în vigoare 20.03.2025]
142. În lipsa actelor enumerate în pct.14, Instituţia Publică Administraţia Naţională "Apele Moldovei" refuză coordonarea regulamentului.
[Pct.142 introdus prin Hot.Guv. nr.25 din 29.01.2025, în vigoare 20.03.2025]
143. Actele enumerate în pct.14 se prezintă în original sau în copie, cu confirmarea conformităţii cu originalul, efectuată de către entitatea ce a elaborat regulamentul de exploatare sau de către beneficiar.
[Pct.143 introdus prin Hot.Guv. nr.25 din 29.01.2025, în vigoare 20.03.2025]
144. Tabelele din anexele la regulamentul de exploatare vor conţine poziţii şi pagini suplimentare pentru completarea corespunzătoare cu date, pe o perioadă nu mai mică de 10 ani.
[Pct.144 introdus prin Hot.Guv. nr.25 din 29.01.2025, în vigoare 20.03.2025]
145. Regulamentul de exploatare se coase, iar filele se numerotează.
[Pct.145 introdus prin Hot.Guv. nr.25 din 29.01.2025, în vigoare 20.03.2025]
146. În situaţia de depistare a inconvenienţelor şi/sau a erorilor în regulamentul de exploatare, Instituţia Publică Administraţia Naţională "Apele Moldovei" oferă termen de înlăturare a neajunsurilor. În lipsa înlăturării în termen a neajunsurilor, Instituţia Publică Administraţia Naţională "Apele Moldovei" restituie regulamentul de exploatare, neînregistrat.
[Pct.146 introdus prin Hot.Guv. nr.25 din 29.01.2025, în vigoare 20.03.2025]
III. DATE GENERALE PRIVIND LACUL DE ACUMULARE/IAZUL/HELEŞTEUL
15. Prezentul capitol include următoarele date: amplasamentul, caracteristica succintă a condiţiilor naturale; caracteristica resurselor de apă, sursa de alimentare a lacului de acumulare/iazului/heleşteului şi caracterul alimentării, caracteristicile principale hidrologice ale cursului de apă natural în secţiunea barajului, gradul de regularizare a debitului de către lacul de acumulare/iaz/heleşteu, datele privind organizaţia care a elaborat proiectul, începutul şi încheierea construirii, începutul umplerii lacului de acumulare/iazului/heleşteului, data recepţiei dării în exploatare temporară şi permanentă, data cînd apa a atins nivelul normal de retenţie, sarcinile şi caracterul regularizării cursului de apă.
16. Tipul regularizării poate fi multianuală, anuală sau sezonieră.
Conform caracterului de regularizare a viiturilor, lacurile de acumulare/iazurile se clasifică în regularizate total şi parţial.
Lacurile de acumulare/iazurile pot funcţiona izolat şi în regim de cascadă (serie).
[Pct.16 în redacţia Hot.Guv. nr.25 din 29.01.2025, în vigoare 20.03.2025]
161. Conform tipului de alimentare cu apă, lacurile de acumulare/iazurile se clasifică în următoarele grupuri:
a) de albie majoră, amplasate în lunca râului/pârâului (în urma inundaţiilor);
b) de albie minoră, amplasate pe cursul râului/pârâului;
c) din apele freatice;
d) din scurgerile de suprafaţă.
În funcţie de clasificarea lacurilor de acumulare/iazurilor/heleşteielor conform tipului de alimentare cu apă, acestea pot avea următoarele destinaţii:
a) acumularea apei din izvoare şi scurgeri de pe pante în timpul precipitaţiilor;
b) acumularea apei şi regularizarea regimului hidrologic pe pâraie (curs de apă cu lungimea de până la 10 kilometri), în scopul asigurării debitelor ecologice şi prevenirii riscurilor de inundaţii;
c) acumularea apei şi regularizarea regimului hidrologic pe râuleţe şi râuri mici (curs de apă cu lungimea de la 10 la 100 kilometri), în scopul asigurării debitelor ecologice şi prevenirii riscurilor de inundaţii;
d) acumularea apei şi regularizarea regimului hidrologic pe râuri mijlocii (curs de apă cu lungimea de la 100 la 200 kilometri), în scopul asigurării debitelor ecologice şi prevenirii riscurilor de inundaţii;
e) acumularea apei şi regularizarea regimului hidrologic pe râuri mari (curs de apă cu lungimea de peste 200 kilometri), în scopul asigurării debitelor ecologice şi prevenirii riscurilor de inundaţii;
f) acumularea apei prin pompare din diverse surse de apă de suprafaţă şi subterane pentru utilizarea acesteia în scopuri tehnologice;
g) acumularea apei şi regularizarea regimului hidrologic în scopuri speciale, stabilite prin hotărârile Guvernului.
[Pct.161 introdus prin Hot.Guv. nr.25 din 29.01.2025, în vigoare 20.03.2025]
162. Parametrii principali ai lacului de acumulare/iazului/heleşteului sunt volumele: forţat, total util şi de fier, suprafaţa oglinzii apei, lungimea, lăţimea, adâncimea, perimetrul fâşiei riverane de protecţie a apei, suprafaţa zonelor cu ape mici, nivelul normal de retenţie, nivelul forţat şi nivelul de fier.
Caracteristicele hidraulice ale elementelor componente ale lacului de acumulare/iazului sunt: caracteristica tehnică succintă a acestora, capacitatea calculată de evacuare, golire şi captare a apei.
[Pct.162 introdus prin Hot.Guv. nr.25 din 29.01.2025, în vigoare 20.03.2025]
163. Iazurile antierozionale sunt dotate cu construcţii de evacuare continuă a apei, au ca obiectiv evitarea formării, atenuarea şi transportarea aluviunilor formate urmare scurgerilor de pe versanţi în reţeaua hidrografică, provocate de precipitaţiile atmosferice sau de topirea zăpezilor.
[Pct.163 introdus prin Hot.Guv. nr.25 din 29.01.2025, în vigoare 20.03.2025]
164. Prioritizarea utilizării resursei de apă se va efectua în conformitate cu prevederile Legii apelor nr.272/2011.
[Pct.164 introdus prin Hot.Guv. nr.25 din 29.01.2025, în vigoare 20.03.2025]
IV. ORGANIZAREA EXPLOATĂRII
17. Exploatarea lacului de acumulare/iazului/heleşteului se efectuează conform regulilor de exploatare general-operative şi tehnice.
Sarcinile de exploatare general-operative includ executarea obiectivelor care se referă la bazinul hidrografic al râului în ansamblu şi care se realizează de către Instituţia Publică Administraţia Naţională "Apele Moldovei".
Regulile generale de exploatare a lacului de acumulare/iazului/heleşteului sunt parte componentă a documentaţiei tehnice de proiect, iar sarcinile operative depind de situaţia tehnică reală a construcţiilor sau de situaţia meteorologică excepţională.
[Pct.17 în redacţia Hot.Guv. nr.25 din 29.01.2025, în vigoare 20.03.2025]
18. Exploatarea tehnică a lacului de acumulare/iazului/heleşteului se realizează nemijlocit de către proprietarul/superficiarul/locatarul lacului de acumulare/iazului/heleşteului (în caz de necesitate, acesta poate angaja, în bază de contract, personal tehnic competent, cu atestarea tehnico-profesională respectivă) şi include:
a) dirijarea operativă a construcţiilor tehnice ale lacului de acumulare/iazului/heleşteului, în scopul creării rezervei necesare de apă în lacul de acumulare/iaz/heleşteu şi utilizării acesteia conform cotelor de nivel şi debitelor recomandate;
b) întreţinerea stării tehnice a tuturor construcţiilor şi a cuvetei conform normelor în vigoare, standardelor şi directivelor metodice;
c) întreţinerea fîşiilor riverane de protecţie;
d) coordonarea regimurilor hidrologice cu autoritatea de specialitate pentru gospodărirea apelor;
e) supravegherea regimului hidrologic, cotelor de nivel şi debitelor de exploatare a lacului de acumulare/iazului/heleşteului;
f) monitorizarea stării construcţiilor şi întreţinerea acestora în stare de funcţionare;
g) efectuarea lucrărilor de reparaţie (cu forţe proprii sau cu antrenarea organizaţiilor specializate);
h) executarea oportună a lucrărilor de amenajare a teritoriului;
i) întocmirea cărţii tehnice;
j) paza;
k) perfecţionarea calificării personalului de exploatare.
[Pct.18 modificat prin Hot.Guv. nr.25 din 29.01.2025, în vigoare 20.03.2025]
19. Componenţa şi efectivul personalului necesar pentru exploatarea în regim de siguranţă a lacului de acumulare/iazului/heleşteului se stabilesc de către proprietarul/superficiarul/locatarul lacului de acumulare/iazului/heleşteului, în funcţie de volumul lucrărilor de exploatare, categoria de importanţă, complexitatea şi fiabilitatea întregului complex al lacului de acumulare/iazului/heleşteului. Proprietarul/superficiarul/locatarul lacului de acumulare/iazului/heleşteului poartă, de asemenea, răspundere pentru instruirea profesională a personalului.
Reparaţia capitală a construcţiilor hidrotehnice se va efectua în baza unui proiect de execuţie, coordonat conform cerinţelor de proiectare şi executare a lucrărilor.
Exploatarea lacului de acumulare/iazului/heleşteului se efectuează de personal instruit.
Exploatarea iazurilor antierozionale constă în menţinerea permanentă a lor fără apă în cuveta acestuia. Pentru aceasta, parametrii hidraulici ale evacuatorului de apă se calculează în aşa fel ca acestea să stea permanent deschise.
[Pct.19 modificat prin Hot.Guv. nr.25 din 29.01.2025, în vigoare 20.03.2025]
V. REGIMUL HIDROLOGIC DE FUNCŢIONARE LACURILOR
DE ACUMULARE/IAZURILOR/HELEŞTEIELOR
20. Regimul hidrologic de funcţionare a lacului de acumulare/iazului/heleşteului trebuie să asigure:
a) utilizarea apei conform destinaţiei;
b) condiţii normale de exploatare privind asigurarea protecţiei populaţiei, localităţilor şi terenurilor din aval şi din amonte împotriva inundaţiilor;
c) un volum minim de înnămolire;
d) debitul salubru;
e) debitele ecologice ale cursului de apă (debitul ecologic Qeco ≥ 0, 25 Ǭmml (mediu multianual lunar în secţiunea hidrologică de amplasare a construcţiilor iazurilor/lacurilor de acumulare ));
f) prevenirea şi combaterea proceselor eutrofice ale corpurilor de apă de suprafaţă.
[Pct.20 în redacţia Hot.Guv. nr.25 din 29.01.2025, în vigoare 20.03.2025]
21. În toate cazurile trebuie respectate următoarele reguli generale de gestionare a regimului hidrologic al lacului de acumulare/iazului/heleşteului:
a) nivelul apei să nu depăşească nivelul normal de retenţie;
b) nivelul apei în condiţiile tranzitării viiturii maxime calculate nu trebuie să depăşească nivelul maxim forţat, stabilit de proiectul de execuţie;
c) în perioada de exploatare, debitul cursului de apă în aval de baraj se va menţine nu mai mic de debitul de servitute plus debitul ecologic.
În cazul în care este modificată destinaţia lacului de acumulare/iazului/heleşteului sau utilizarea resurselor de apă ale acestuia, trebuie modificat respectiv şi regulamentul de exploatare.
În perioada de exploatare permanentă a lacului de acumulare/iazului/heleşteului, anual, în baza prognozei hidrologice de lungă durată a debitului sursei de apă, se calculează volumul maxim de umplere, de care depinde cota de participare a lacului de acumulare/iazului/heleşteului la programul de consum al apei.
Proprietarul/superficiarul/locatarul lacului de acumulare/iazului/heleşteului, în baza calculelor hidrologice şi limitelor planificate de autoritatea administrativă de gestionare a apelor, este obligat să elaboreze anual graficele de dispecerat de umplere şi a debitelor de evacuare a apei din lacul de acumulare/iaz/heleşteu.
Graficele de dispecerat se examinează şi se aprobă de către autorităţile publice centrale şi locale autorizate, conform legislaţiei în vigoare.
Graficele de dispecerat se elaborează ţinînd cont de prognozele hidrologice precizate, privind debitul sursei de apă, precum şi de debitele de apă necesare pentru utilizatorii de apă situaţi în aval de baraj.
22. În cazul situaţiilor de pericol sporit sau de accident, proprietarul/locatarul barajului lacului de acumulare/iazului/heleşteului comunică imediat autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale, Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă, Inspectoratului pentru Protecţia Mediului, Agenţiei Naţionale pentru Sănătate Publică, precum şi proprietarilor/superficiarilor/locatarilor lacurilor de acumulare/iazurilor/heleşteielor din aval despre modificările regimului de evacuare a apei şi efectuează micşorarea nivelului apei mai jos de nivelul normal de retenţie, în coordonare cu Instituţia Publică Administraţia Naţională "Apele Moldovei".
Situaţii de pericol de accident se consideră:
a) avertizarea privind formarea viiturilor;
b) distrugerea unei construcţii sau a unui element al acesteia care poate provoca o situaţie excepţională;
c) surparea, fisurarea, deformarea periculoasă sau alunecarea taluzurilor barajului care pot influenţa integritatea barajului;
d) depăşirea nivelului apei în lacul de acumulare/iaz peste cel admis de proiect;
e) sporirea infiltrării în sistemul de drenaj peste valoarea proiectată, mai ales în cazul apariţiei semnelor de sufozie;
f) apariţia fisurilor pe taluzul amonte sau cel din aval al barajului de pământ mai sus de prisma de drenaj;
g) apariţia scurgerilor de apă printre corpul barajului de pământ şi suprafaţa construcţiilor de beton din aval (de-a lungul construcţiilor de evacuare a apei, culeelor de pod, pereţilor de sprijin, care despart corpul barajului de pământ şi a construcţiilor de beton etc.);
h) poluarea lacului de acumulare/iazului cu poluanţi în concentraţii ce depăşesc concentraţia maximă admisibilă;
i) scurgerea de ape poluate în aval de baraj;
j) stoparea deversării debitelor ecologice.
[Pct.22 în redacţia Hot.Guv. nr.25 din 29.01.2025, în vigoare 20.03.2025]
23. Umplerea şi golirea lacului de acumulare/iazului/heleşteului se va efectua evitînd situaţiile care pot periclita stabilitatea construcţiilor şi provoca pericol de accident.
24. Iazurile cu destinaţie antierozională se menţin permanent golite de apă.
25. Evacuarea apei pentru golirea lacului de acumulare/iazului/heleşteului şi a lacului se efectuează în coordonare cu Instituţia Publică Administraţia Naţională "Apele Moldovei", Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă şi la decizia Comisiei pentru Situaţii Excepţionale ale administraţiei publice locale de nivelul întâi, în limitele unităţii administrativ-teritoriale în care se află obiectul acvatic.
[Pct.25 în redacţia Hot.Guv. nr.25 din 29.01.2025, în vigoare 20.03.2025]
26. Viteza umplerii lacului de acumulare/iazului/heleşteului trebuie să fie stabilită în proiectul de execuţie, în funcţie de capacitatea de primire a apei, a corpului de apă unic şi indivizibil, a debitului cursului de apă ce serveşte drept sursă de alimentare şi a debitului ecologic necesar pentru a fi asigurat.
[Pct.26 în redacţia Hot.Guv. nr.25 din 29.01.2025, în vigoare 20.03.2025]
27. Regimul hidrologic de funcţionare a lacului de acumulare/iazului/heleşteului se stabileşte în funcţie de debitul din amonte al sursei de apă, de volumul de apă al lacului de acumulare/iazului/heleşteului, de volumul de consum al apei şi de debitul deversat în bieful aval.
[Pct.27 în redacţia Hot.Guv. nr.25 din 29.01.2025, în vigoare 20.03.2025]
28. Volumul util de apă reţinut se stabileşte, ţinînd cont de următoarele:
a) cuveta trebuie umplută permanent pînă la nivelul normal de retenţie;
b) în anii secetoşi corpul de apă unic şi indivizibil se va efectua în coordonare cu indicaţiile autorităţii administrative de gestionare a apelor;
c) parametrii ecuaţiei de bilanţ ai lacului de acumulare/iazului/heleşteului.
29. Regimul de funcţionare în cascadă a lacurilor de acumulare/iazurilor/heleşteielor se stabileşte prin regulile de exploatare, reieşind din specificul funcţionării fiecărui lac de acumulare/iaz/heleşteu aparte. Acesta trebuie să asigure randamentul cel mai înalt de utilizare a volumelor de apă a întregii cascade şi se va efectua în mod obligatoriu printr-un sistem de interconectare pentru asigurarea informării proprietarilor/superficiarilor/locatarilor lacurilor de acumulare/iazurilor/heleşteielor şi populaţia din aval, privind pericolul de viitură.
30. Ritmul de umplere şi golire a lacului de acumulare/iazului/heleşteului se alege astfel ca să nu provoace deformări periculoase în corpul barajului şi să asigure stabilitatea taluzurilor lacului de acumulare/iazului/heleşteului. Vitezele de umplere şi de golire recomandate de proiectul de execuţie, pot fi precizate în procesul de exploatare de către gestionar prin cercetări speciale de stabilire a ritmurilor optime de umplere şi evacuare a apei la diferite cote.
Ritmul de umplere iniţială depinde de structura şi materialul din care este construit barajul, de calitatea terasamentului, permiabilitatea cuvetei şi este stabilit de proiect, concomitent cu menţinerea evacuării în aval a debitului ecologic multianual.
[Pct.31 abrogat prin Hot.Guv. nr.25 din 29.01.2025, în vigoare 20.03.2025]
32. În condiţii de iarnă, în timpul pornirii de inie, care coincide cu umplerea corpului de apă unic şi indivizibil – inia se reţine în lacul de acumulare/iaz şi se acumulează în zona de ieşire a curbei de remuu.
În timpul golirii lacului de acumulare/iazului, se va examina posibilitatea evacuării în aval, având grijă să nu se formeze acumulări de gheaţă în faţa construcţiei şi în aval, precum şi în apropierea nemijlocită a acestora. Concomitent, se va monitoriza posibilitatea apariţiei riscului blocării cu zai (cu gheaţă) a gurilor de captare (grătarelor golirilor de fund).
Nivelul maxim admisibil al apei în lacul de acumulare/iaz în condiţii de iarnă se stabileşte ţinând cont de creşterea nivelului apei în amonte pe cursul de apă (remuu), sursă de alimentare cu apă, produs de stratul de gheaţă.
În timpul formării stratului de gheaţă de o grosime considerabilă, nivelul apei se va menţine constant, asigurând deversarea volumului necesar de apă în aval. În cazul necesităţii de a scădea nivelul de apă, ritmul de scădere va fi redus esenţial, comparativ cu cel obişnuit, pentru a nu provoca deteriorări ale consolidărilor taluzurilor. De către proprietar/locatar se vor crea condiţii de sedimentare lentă a gheţii pe taluzuri. Creşterea nivelului de apă se efectuează numai după începutul topirii gheţii.
[Pct.32 în redacţia Hot.Guv. nr.25 din 29.01.2025, în vigoare 20.03.2025]
33. Nu se admite îngheţarea apei ce se infiltrează prin construcţiile de pămînt, nici îngheţarea dispozitivelor de drenaj şi a banchetelor barajelor şi digurilor de pămînt. Pentru a evita aceste fenomene, locurile respective ale construcţiilor trebuie termoizolate cu diferite materiale.
34. În fiecare an, până la începutul viiturilor, autorităţile administraţiei publice centrale şi locale organizează o comisie de prevenire a inundaţiilor, care:
a) elaborează un program de măsuri cu privire la tranzitarea viiturii;
b) stabileşte regimul de umplere şi de golire a lacului de acumulare/iazului/heleşteului în funcţie de prognoza hidrologică;
c) verifică starea taluzurilor barajului, construcţiilor de evacuare a apei, canalelor, malurilor şi a zonei fâşiei riverane de protecţie a apei lacului de acumulare/iazului/heleşteului.
[Pct.34 în redacţia Hot.Guv. nr.25 din 29.01.2025, în vigoare 20.03.2025]
35. Până la începutul viiturii, proprietarul/locatarul barajului se obligă să asigure finisarea reparaţiei tuturor construcţiilor, structurilor şi mecanismelor, legate de tranzitarea apei, să verifice funcţionarea aparaturii de măsurare şi control (în special a piezometrelor construcţiilor de pământ şi a fundamentului), să efectueze încercarea funcţionării stavilelor, a mecanismelor de ridicare şi a dispozitivelor de dirijare automată. Concomitent, se va asigura aprovizionarea fiabilă cu energie electrică a mecanismelor şi a stavilelor cu acţiune electrică.
În baza avertizărilor Serviciului Hidrometeorologic de Stat, înainte de viitură, proprietarul/locatarul barajului va pregăti mecanismele şi materialele (buldozere, piatră, saci cu nisip etc.) necesare pentru intervenţie în cazul apariţiei situaţiilor de pericole, va întocmi grafice de serviciu pentru persoanele responsabile, echipele de securitate, personalul de reparaţie şi conducătorii mijloacelor de transport.
În perioada de viitură, proprietarul/locatarul barajului organizează serviciul de monitorizare şi regularizare a nivelului apei şi a stării construcţiilor în regim continuu, până la trecerea fenomenului.
[Pct.35 în redacţia Hot.Guv. nr.25 din 29.01.2025, în vigoare 20.03.2025]
36. Viiturile pluviale se deosebesc printr-o perioada scurtă de acţiune şi necesită o intervenţie operativă. În timpul averselor, în situaţia atingerii nivelului forţat al apei în lacul de acumulare/iaz, construcţiile de evacuare şi de captare a apei se vor deschide pentru scurgerea apei de viitură, ţinând cont de capacitatea canalului de nivel de evacuare a apei.
În perioada precipitaţiilor se va efectua pregătirea lacului de acumulare/iazului pentru asigurarea capacităţii necesare de acumulare a viiturii torenţiale.
[Pct.36 în redacţia Hot.Guv. nr.25 din 29.01.2025, în vigoare 20.03.2025]
37. În timpul scurgerii debitelor exagerat de mari, care depăşesc capacitatea de tranzitare teoretică a construcţiilor de evacuare a apei, se admite o suprasarcină a nivelului de apă peste cota de calcul.
În cazul creşterii ulterioare a debitelor, se recurge la evacuarea apei printr-un canal de pământ, prevăzut din timp pe versant, cu cota fundului la nivelul forţat de retenţie sau prin depresiuni line ale coronamentului barajului în una din racordările acesteia la versant. În calitate de măsură critică, evacuarea temporară a apei poate fi efectuată printr-o excavaţie nu prea adâncă, într-un loc selectat din timp, luând toate măsurile împotriva lărgirii zonei excavaţiei şi erodării albiei în adâncime. Despre crearea unei astfel de situaţii critice vor fi anunţaţi proprietarii/superficiarii/locatarii corpurilor de apă unice şi indivizibile amplasate în aval şi populaţia din localităţile cu risc de a fi inundate, prin sistemul de alarmare instalat din timp de către proprietarul/locatarul barajului.
Tranzitarea viiturii prin lacurile de acumulare/iazuri construite în cascade se efectuează ţinând cont de condiţiile de evacuare a apelor de viitură în regim de siguranţă şi de capacitatea de tranzitare a lacurilor de acumulare/iazurilor amplasate în aval.
După trecerea viiturii, părţi componente ale barajului care au fost afectate se examinează, se fotografiază şi se măsoară, iar modificările şi deformările survenite se reprezintă schematic. Rezultatele examinărilor se protocolează în procesul-verbal de către Comisia pentru Situaţii Excepţionale a Republicii Moldova.
[Pct.37 în redacţia Hot.Guv. nr.25 din 29.01.2025, în vigoare 20.03.2025]
38. Este interzisă exploatarea iazurilor antierozionale în calitate de corpuri de apă unice şi indivizibile.
VI. MĂSURI DE EXPLOATARE A LACULUI DE ACUMULARE/
IAZULUI/HELEŞTEULUI ŞI A CONSTRUCŢIILOR ACESTUIA
A. Organizarea observaţiilor
39. Măsurile de exploatare includ:
a) observaţiile complexe asupra stării şi funcţionării construcţiilor hidrotehnice şi a filtrelor împotriva înnămolirii;
b) măsurile de protecţie forestiere şi antierozionale;
c) observaţiile asupra stării zonelor şi fîşiilor riverane de protecţie a apelor, precum şi asupra protecţiei construcţiilor, tehnicii securităţii;
d) măsurile de securitate în cazul apariţiei unor situaţii excepţionale.
40. Observaţiile asupra stării lacului de acumulare/iazului/heleşteului şi funcţionării construcţiilor hidrotehnice se realizează în scopul:
a) obţinerii sistematice a datelor privind starea şi condiţiile funcţionării construcţiilor şi fîşiei riverane de protecţie;
b) stabilirii corecte şi la timp a lucrărilor de reparaţii;
c) întreprinderii la timp a măsurilor de evitare a accidentelor;
d) îmbunătăţirii, după caz, a exploatării construcţiilor;
e) elaborării şi executării măsurilor de perfecţionare sau reconstruire a construcţiilor şi de mărire a fiabilităţii acestora.
[Pct.40 modificat prin Hot.Guv. nr.25 din 29.01.2025, în vigoare 20.03.2025]
41. Observaţiile se efectuează în modul următor:
a) controlul operativ zilnic;
b) controlul profilactic periodic;
c) controlul de inspectare;
d) reviziile extraordinare cu expertiza tehnică, legate de deteriorările accidentale.
Modul şi frecvenţa de revizii ale construcţiilor se stabilesc în funcţie de condiţiile concrete, gradul de complexitate a exploatării, de structura construcţiilor şi de regimul de funcţionare a lacului de acumulare/iazului/heleşteului.
42. În procesul exploatării observaţiilor vizuale şi instrumentale sînt supuse:
a) variaţiile nivelului apei în bieful aval şi în bieful amonte;
b) deteriorările construcţiilor;
c) formarea fisurilor în corpul construcţiilor şi starea rosturilor;
d) infiltrarea apei prin construcţii şi în ocolirea acestora;
e) funcţionarea dispozitivelor hidrofuge şi de drenare;
f) acţiunea fluxului de apă, a valurilor şi a fenomenelor atmosferice asupra construcţiilor;
g) eroziunea şi distrugerea risbermelor, radierilor, înnămolirea cuvetei, surparea malurilor în bieful aval al construcţiilor de evacuare a apei;
h) acţiunea gheţii asupra construcţiilor;
i) apariţia galeriilor în structura barajului ca urmare a activităţii animalelor;
j) tranzitarea viiturii;
k) deformarea malurilor şi fenomenele de alunecare;
l) înnămolirea şi acoperirea cu vegetaţie a cuvetei lacului de acumulare/iazului/heleşteului;
m) subinundarea şi înmlăştinirea terenurilor agricole în regiunea lacului de acumulare/iazului/heleşteului etc.;
n) procesele de eutrofizare a apei lacurilor.
[Pct.42 modificat prin Hot.Guv. nr.25 din 29.01.2025, în vigoare 20.03.2025]
43. Volumul şi periodicitatea observaţiilor şi cercetărilor, precum şi aparatura de măsurare şi control necesară pentru aceste lucrări, se prevăd, conform proiectului, în regulamentul privind exploatarea tehnică a construcţiilor, elaborat în baza documentaţiei tehnice normative în vigoare.
La regulament se anexează lista şi schema amplasării la construcţii a aparaturii de măsurare şi control şi a utilajului, descrierea construcţiei aparaturii de măsurare şi control, metodele de exploatare şi condiţiile de etalonare a lor.
44. Executarea observărilor asupra fenomenelor care se influenţează reciproc (de exemplu, deformarea construcţiei şi infiltrarea, nivelul apei în bieful amonte şi debitele de infiltrare etc.) trebuie să fie efectuate simultan.
În procesul organizării observărilor asupra stării malurilor, al examinării riscurilor de producere a alunecărilor şi al înnămolirii cuvetei, trebuie folosită suplimentar documentaţia normativă în vigoare.
Observările asupra stării tehnice a construcţiilor se efectuează conform unui plan calendaristic prestabilit.
Rezultatele observărilor se înscriu în tabelele din registrul corespunzător, conform anexei nr.5, se prelucrează, se sistematizează şi se analizează.
Dacă, în urma observărilor, sunt constatate abateri de la funcţionarea normală a construcţiei, se efectuează măsurări de control suplimentare şi, în cazul confirmării abaterilor, se vor întreprinde măsurile necesare de restabilire a stării normale de exploatare a construcţiei.
În varianta iniţială a Regulamentului-tip, de către specialiştii responsabili de elaborare, în baza examinărilor făcute, vor fi înaintate recomandări privind necesitatea efectuării lucrărilor de reparaţie sau, după caz, a efectuării expertizării tehnice.
[Pct.44 în redacţia Hot.Guv. nr.25 din 29.01.2025, în vigoare 20.03.2025]
45. Răspunderea pentru organizarea şi efectuarea observărilor pe teren în perioada de construcţie şi exploatare provizorie o poartă beneficiarii, organizaţiile de construcţii şi de proiectare, iar în perioada de exploatare permanentă – proprietarul/locatarul construcţiilor hidrotehnice ale lacului de acumulare/iazului/heleşteului.
[Pct.45 modificat prin Hot.Guv. nr.25 din 29.01.2025, în vigoare 20.03.2025]
B. Exploatarea barajelor
46. În condiţiile Republicii Moldova se construiesc baraje de pămînt de următoarele tipuri:
a) cu taluzul amonte neconsolidat;
b) cu taluzul amonte combinat – în limitele nivelului normal de retenţie cu taluzul neconsolidat, mai sus de acţiunea valurilor de la nivelului normal de retenţie pînă la coronament – cu consolidarea acestora cu resturi vegetale (de exemplu, crengi);
c) cu taluzul amonte consolidat: cu beton armat monolit, cu plăci prefabricate de beton armat, cu pavaj de piatră într-un singur rînd sau în două rînduri, cu sau fără cleionaje, cu anrocament de piatră, de pietriş grosier, cu consolidare biologică (pachete din nuiele de salcie şi pari) sau fascine, inclusiv din viţă de vie.
[Pct.46 modificat prin Hot.Guv. nr.25 din 29.01.2025, în vigoare 20.03.2025]
47. În funcţie de lăţimea coronamentului, barajele pot fi carosabile sau necarosabile, cu sau fără consolidarea părţii carosabile, precum şi (în funcţie de sarcină) cu sau fără drenaj pe taluzul aval.
48. Condiţiile generale de exploatare pentru toate tipurile de baraje constau în menţinerea cotelor coronamentului la nivelul proiectat. Deformările vor fi înlăturate imediat, în următoarele moduri: prin curăţarea suprafeţei pământului tasat, în locul cel mai tasat se va săpa un şanţ cu adâncimea de 0,5 m, care se va umple până la cota de proiect cu acelaşi pământ, cu amplasarea în corpul barajului prin compactarea treptată a straturilor şi, ulterior, restabilirea căptuşelii (cu pietriş, piatră spartă etc.).
[Pct.48 în redacţia Hot.Guv. nr.25 din 29.01.2025, în vigoare 20.03.2025]
49. În cazul deteriorării părţii consolidate a taluzului se vor întreprinde măsuri de stopare a distrugerii ulterioare.
În situaţiile în care este imposibilă restabilirea urgentă a părţii distruse, prin consolidare conform proiectului, în calitate de îmbrăcăminte provizorie pot fi aplicate saltele din stuf sau din alte materiale similare, cu lest din piatră, gabioane, saci cu pământ etc., concomitent fiind micşorat de urgenţă nivelul apei mai jos de nivelul normal de retenţie, în lacul de acumulare/iaz/heleşteu.
Ulterior, în cel mai scurt timp posibil, îmbrăcămintea provizorie se substituie cu consolidări permanente, corespunzător proiectului.
[Pct.49 în redacţia Hot.Guv. nr.25 din 29.01.2025, în vigoare 20.03.2025]
50. În cazul în care se deteriorează consolidarea monolită şi, mai ales, cea din beton armat prefabricat la taluzurile amonte (împotriva acţiunii gheţii, valurilor etc.), sectoarele deformate trebuie imediat încărcate cu lest din piatră sau rocă dură, fără a admite lărgirea zonei deteriorate. La prima posibilitate, sectoarele deteriorate se restabilesc în conformitate cu proiectul de execuţie.
51. Alunecările şi surpăturile de pămînt pe taluzul aval, formate în urma acţiunii apelor provenite din topirea zăpezilor şi din ploile torenţiale, trebuie curăţate şi balastate cu materiale filtrante, evacuînd apele în canalele de descărcare şi de transportare, care trebuie întreţinute în stare de funcţionare.
Sistematic se efectuează observări prin sondaj, asupra fisurilor, surpărilor şi alte goluri în corpul barajului. Galeriile depistate se vor umple sub presiune cu pastă lichidă de argilă şi mortar sau cu mortar de ciment. Combaterea rozătoarelor se efectuează de serviciile speciale.
52. Nu se admite creşterea arbuştilor şi copacilor pe suprafaţa taluzurilor şi a barajelor.
Infiltrarea apei prin corpul barajului este lichidată sau redusă imediat, în special în cazul creşterii debitului apei, care se infiltrează şi duce la sufozia pământului din corpul barajului.
Locul infiltrării se rambleiază cu pietriş nesortat până la înălţimea potrivită pentru lichidarea scurgerii. Prin deschideri mici în amonte se stabileşte zona de infiltrare şi, transversal acesteia, se execută un ecran din pământ bine compactat.
Nu se admite scăderea nivelului apei în lacul de acumulare/iaz/heleşteu prin căile de infiltrare care necesită a fi obturate.
[Pct.52 în redacţia Hot.Guv. nr.25 din 29.01.2025, în vigoare 20.03.2025]
53. Surpăturile create se înlătură imediat. Provizoriu surpăturile se astupă cu saci umpluţi cu nisip şi anrocament. Pentru o pozare îndesată, sacii se umplu cu nisip numai pe jumătate.
Din partea surpată se îndepărtează stratul de pământ aluvionat şi cel degradat. Pe suprafaţa curăţată, pe toată lungimea barajului, se sapă praguri şi tranşee cu adâncimea de 0,5-1,0 m. Pe suprafaţa taluzului pregătită astfel urmează a fi aşezat pământ în straturi de 10-15 cm, cu compactare până la densitatea prevăzută în proiect.
Ulterior, transversal de partea surpată, se efectuează baterea pilonilor astfel ca vârful acestora să fie mai sus de orizontul maxim al apei, prin continuarea plasării pământului în straturi a câte 20-30 cm, cu compactare treptată până la masa volumetrică proiectată a scheletului pământului în corpul barajului şi cu finisarea pantelor barajului până la profilul proiectat. În caz de necesitate, când partea surpată se află sub apă, aceasta se închide cu palplanşe, ulterior pompării apei din limitele îngrădirii palplanşei vor fi executate lucrările de terasament.
[Pct.53 în redacţia Hot.Guv. nr.25 din 29.01.2025, în vigoare 20.03.2025]
54. Gonflarea corpului barajului şi şiroirea abundentă a apei la talpa barajului în aval indică existenţa defectelor în fundaţia construcţiei. În aceste cazuri este necesar, în mod urgent, de consolidat capacitatea de drenare a părţii ovale a construcţiei prin execuţia canalelor suplimentare de drenare şi de evacuat apele de suprafaţă şi freatice la distanţa mai mare de 100 m de la piciorul barajului, precum şi lestarea în formă de banchetă.
[Pct.54 modificat prin Hot.Guv. nr.25 din 29.01.2025, în vigoare 20.03.2025]
55. În scopul stopării începutului alunecării taluzului aval, se construieşte lestul filtrant, pozat în formă de filtru invers sau de altă formă mai complexă de drenaj.
Modul de restabilire a taluzului:
a) se înlătură pămîntul afînat, saturat cu apă;
b) pe conturul sectorului taluzului deformat se execută praguri (pentru joncţiunea calitativă a pămîntului nou aşezat cu cel vechi);
c) pămîntul se aşează, începînd cu piciorul taluzului, în straturi orizontale cu grosimea de 0,15-0,20 m, cu compactare şi cu nivelare pe toată lungimea taluzului restabilit;
d) după restabilirea taluzului trebuie să se restabilească drenajul, dar dacă acesta lipseşte, se construieşte unul nou, asigurînd evacuarea apei de drenare prin construcţia canalelor, curăţare sau prin alte mijloace;
e) în alunecările parţiale locale pămîntul de pe taluzuri se îndepărtează şi se schimbă cu un pămînt calitativ;
f) pentru a evita repetarea alunecării, suprafaţa prăbuşită se terasează în formă de praguri, iar umpluturile suplimentare se execută în straturi orizontale (0,15-0,2m) cu o compactare minuţioasă;
g) în cazul alunecărilor esenţiale ale taluzurilor, consecutivitatea restabilirii rămîne aceeaşi, dar pentru sporirea stabilităţii acestora, se instalează berme suplimentare sau banchete, iar în caz de necesitate, se reduce orizontul apei în bieful amonte.
56. În caz de infiltrare intensă, în racordările cu construcţiile de evacuare a apei (mai ales, dacă debitul ei creşte) trebuie curăţate imediat locurile de ieşire a apei, de astupat cu pietriş mărunt şi nisip şi de executat lestarea cu material filtrant pentru a preveni sufoziunea din zonele de contact. Concomitent, trebuie efectuată lestarea taluzului amonte, în funcţie de tipul de consolidare cu nisip, pietriş, saci cu pămînt, pozarea unui paiet din pînză de cort etc.
57. Erodările plăcilor de beton ale consolidării taluzurilor, care se formează treptat de-a lungul nivelului apei, în urma îngheţării şi dezgheţării repetate, se astupă cu beton. Pentru o legătură calitativă a betonului vechi cu cel nou în ştepii profunzi trebuie pozate ancoraje de armătură din oţel.
58. Pe timp de iarnă:
a) nu se admite curăţarea învelişului de zăpadă de pe taluzul în amonte pentru a evita îngheţarea taluzului şi umflarea căptuşelii;
b) se vor întreprinde măsuri contra îngheţului dispozitivelor de drenaj, inclusiv prin supravegherea ieşirii apelor de infiltrare (formarea gheţuşului) şi izolarea termică a locurilor respective cu mijloace accesibile.
[Pct.58 în redacţia Hot.Guv. nr.25 din 29.01.2025, în vigoare 20.03.2025]
581. Sistemul de drenaj al barajului se întreţine permanent în stare de funcţionare. În cazul în care apar semne care ar indica înrăutăţirea funcţionării acestuia (încetarea curgerii apei, umezirea taluzurilor, apariţia apelor de infiltraţie mai sus de drenaj, înmlăştinirea la talpa taluzului aval), drenajul urmează a fi supus unei examinări minuţioase, iar la necesitate vor fi executate lucrări de curăţare şi restabilire.
Nu se admit acoperirea cu vegetaţie, înnămolirea colectoarelor, căminelor de vizită şi a tuburilor de drenaje închise.
În cazul depunerii sărurilor solubile din apă pe suprafeţele filtrelor căminelor de drenaj, se efectuează tratarea acestora cu substanţe chimice necesare, care au o influenţă minimală asupra mediului. Pereţii interiori ai filtrelor se curăţă cu o perie metalică cu tijă sau cu jet de aer sub presiune.
[Pct.581 introdus prin Hot.Guv. nr.25 din 29.01.2025, în vigoare 20.03.2025]
582. Se interzic excavările în apropierea nemijlocită a construcţiilor hidrotehnice.
[Pct.582 introdus prin Hot.Guv. nr.25 din 29.01.2025, în vigoare 20.03.2025]
59. Depunerile din ţevile de drenaj se scot prin spălare sau curăţare.
Spălarea se efectuează sub presiune cu apă curată, începînd cu partea amonte a tubului, sau cu apă din apeducte, care se pompează în drenaj din hidranţi.
Tuburile de drenaj pot fi curăţate prin împingerea prin acestea, de la cămin la cămin, a periilor sau babanelor de cauciuc. În primii ani de exploatare tuburile de drenaj se spală o dată pe an, apoi - o dată în 2 ani.
În cazul în care este imposibilă curăţarea filtrului, obturat cu vegetaţie sau cu nămol, acesta se schimbă.
În cazul apariţiei unor tasări considerabile pe traseul drenajului şi a reapariţiei acestora, în cazul unei deteriorări grave sau a prăbuşirii tuburilor, se schimbă sectorul defectat. În procesul reparaţiei, apele se evacuează prin repompare în cel mai apropiat cămin funcţional.
60. Pregătirea pentru iarnă necesită:
a) izolarea termică a gurilor piezometrelor în tuburile-guri de acces;
b) instalarea jaloanelor lîngă piezometre;
c) asigurarea măsurilor de prevenire a îngheţării apei în piezometre.
C. Exploatarea construcţiilor de descărcare şi de evacuare a apei
61. Măsurile de menţinere a stării tehnice corespunzătoare a construcţiilor constau în observarea permanentă asupra stării acestora şi efectuarea la timp a lucrărilor de reparaţie (în caz de necesitate).
Lucrările de reparaţie, legate de întreţinerea construcţiilor hidrotehnice de regularizare a lacului de acumulare/iazului/heleşteului în stare de funcţionare, se împart în reparaţii curente şi capitale.
Întreţinerea curentă, prevăzută de regulamentul de exploatare tehnică a construcţiilor, nu este inclusă în componenţa lucrărilor de reparaţie.
62. Reparaţia curentă se programează pentru a lichida defectele şi deteriorările mici în construcţii şi se execută, de regulă, fără a întrerupe funcţionarea sistemului şi fără a reduce nivelul apei în lacul de acumulare/iaz/heleşte. Reparaţia unor construcţii aparte se execută în perioada de întrerupere temporară a funcţionării acestora, sau în perioada de funcţionare cu sarcină parţială.
63. Reparaţia capitală se consideră o astfel de reparaţie, în timpul căreia se schimbă construcţiile şi piesele uzate, se schimbă complet sau parţial utilajul uzat sau unele noduri ale utilajului cu altele, mai eficiente, care sporesc posibilităţile de exploatare ale obiectivelor reparate.
Reparaţia capitală a construcţiilor se programează în cazurile în care, prin reparaţia curentă, nu poate fi asigurată rezistenţa şi stabilitatea acestora.
Decizia privind executarea reparaţiei capitale este luată de proprietarul construcţiilor hidrotehnice a lacului de acumulare/iazului/heleşteului prin coordonare cu proprietarul terenului aferent corpului de apă unic şi indivizibil, cu antrenarea experţilor tehnici atestaţi în domeniul respectiv.
[Pct.63 modificat prin Hot.Guv. nr.25 din 29.01.2025, în vigoare 20.03.2025]
64. Reparaţiile urgente, legate de deteriorările şi distrugerile provocate de acţiunea fenomenelor spontane (viitură, cutremur de pământ etc.) se efectuează în afara planului de acţiuni preconizat, prin aplicarea măsurilor necesare pentru urgentarea lichidării avariei.
Deteriorările care prezintă pericol pentru viaţa şi sănătatea populaţiei, care aduc daune mediului şi prejudicii materiale mari, se vor lichida imediat.
[Pct.64 în redacţia Hot.Guv. nr.25 din 29.01.2025, în vigoare 20.03.2025]
65. Toate tipurile de reparaţii, cu excepţia celor care necesită o intervenţie de urgenţă (în caz de avarii), se efectuează în mod planificat. Planul, din iniţiativa proprietarului construcţiilor hidrotehnice ale lacului de acumulare/iazului/heleşteului, se întocmeşte de către specialişti atestaţi, pe un an şi în perspectivă, cu repartizarea, pe luni şi pe trimestre, a sarcinilor ce necesită a fi executate. Planul se aprobă de către proprietarul construcţiilor hidrotehnice. În cazul reparaţiei capitale, planul urmează a fi coordonat cu proprietarul terenului aferent corpului de apă unic şi invizibil.
În baza planului aprobat se întocmesc graficele de executare a lucrărilor de reparaţie.
Reparaţiile capitale la construcţiile hidrotehnice, legate, în special, de reconstrucţia acestora, trebuie să fie argumentate prin cercetări şi proiecte speciale.
În proiectul de execuţie a lucrărilor de reparaţie se vor determina volumele şi modurile de efectuare a lucrărilor, utilajul necesar şi materialele de construcţii care corespund standardelor de stat.
[Pct.65 în redacţia Hot.Guv. nr.25 din 29.01.2025, în vigoare 20.03.2025]
66. În toate cazurile de abatere de la funcţionarea normală a construcţiilor hidrotehnice, proprietarul/superficiarul/locatarul lacului de acumulare/iazului/heleşteului întreprinde măsuri de rigoare pentru înlăturarea acestora.
67. Recepţia lucrărilor de reparaţie a construcţiilor hidrotehnice se efectuează de către investitor, în strictă conformitate cu Codul urbanismului şi construcţiilor nr.434/2023.
Toate procesele-verbale întocmite în urma intervenţiilor făcute în procesul de reparaţie se ataşează la cartea tehnică a construcţiei, cu notarea modificărilor respective, în conformitate cu prevederile actelor normative în domeniu.
În funcţie de caracterul şi dimensiunile deteriorărilor suprafeţelor construcţiilor de beton, lucrările necesare de restabilire (reparaţie) se efectuează prin reparaţie curentă sau capitală.
[Pct.67 în redacţia Hot.Guv. nr.25 din 29.01.2025, în vigoare 20.03.2025]
68. La astuparea fisurilor în beton trebuie să se ţină cont de existenţa a două tipuri de fisuri:
a) fisuri care nu influenţează integritatea construcţiei, dar contribuie numai la infiltrarea apei prin beton;
b) fisuri care influenţează integritatea construcţiei, reducînd rezistenţa sau stabilitatea acesteia.
Fisurile capilare care nu progresează pot fi lăsate neastupate, însă este necesar un control sistematic asupra evoluţiei acestora.
Fisurile mici, pînă la 5 mm, se acoperă cu un liant din bitum fierbinte sau cu o soluţie de bitum rece în benzină sau motorină.
Fisurile cu lăţimea de 5-20 mm se astupă cu cîlţi gudronaţi. Fisurile de 20-40 mm se desfac şi se astupă cu mortar de ciment gras, necontractabil.
Fisurile mari, cu lăţimea de peste 30-40 mm, se astupă cu beton, care conţine pietriş mărunt sau cu mortar preparat din ciment expansiv (în prealabil fisurile se curăţă şi se spală cu apă).
În cazul formării unor fisuri izolate mari şi al deschiderii rosturilor de construcţie (apariţia erodărilor zidăriei de beton), acestea se astupă prin aplicarea unor măsuri suplimentare de construcţie privind consolidarea legăturilor dintre blocurile dezmembrate. De exemplu, se consolidează legătura cu ajutorul unor tije separate, al armăturii sau al ancorelor, fixate în betonul vechi cu cepuri de îmbinare sau cîrlige şi montate în brazde sau foraje cu dimensiuni corespunzătoare, umplute ulterior cu beton sau cu mortar.
Fisurile profunde, precum şi cavităţile existente în beton se lichidează prin cimentare sub presiune prin tuburi cu diametrul de 20-30 mm, montate în orificiul găurit sau forat la adîncimea de 20-30 cm. Spălarea fisurilor se efectuează prin aceleaşi orificii, situate la 30-50 cm unul de altul. După spălare tubul se astupă cu un dop, iar fisurile de pe suprafaţă, în scopul prevenirii scurgerii suspensiei apoase de ciment, se acoperă prin injectare cu mortar (1:3). Pentru a asigura ieşirea aerului pe fisură, la fiecare 0,7-1,0 m se lasă porţiuni neastupate de 20-30 mm lungime.
Mortarul se injectează neîntrerupt sub presiune de pînă la 4 bari (4 kgf/cm2).
Fisurile se astupă prin injectare de jos în sus pînă la ieşirea mortarului prin orificiul de sus, apoi se curăţă bavura şi se drişcuieşte fisura cu mortar de ciment.
Pentru astuparea fisurilor înguste se poate folosi o suspensie apoasă de ciment cu compoziţia (ciment: apă) de 1:1.
69. Ştirbiturile în beton, cauzate de deteriorări mecanice ale suprafeţei acestuia, se repară cu beton din ciment cu activitate ridicată. Suprafaţa betonului vechi se prelucrează cu minuţiozitate. Grosimea betonului nou trebuie să fie de minimum 3 cm. Pentru a preveni cojirea betonului nou, trebuie executată ancorarea cu armătură din sîrmă.
70. Ştirbiturile de mică adîncime şi înguste se pot astupa cu torcret.
Compoziţia mortarului pentru torcret se recomandă de la 1:2 pînă la 1:4 (ciment: nisip). Grosimea totală a stratului de torcret, care se aplică, nu trebuie să depăşească 50 mm, iar a straturilor separate – nu trebuie să fie mai mare de 20 mm. Stratul următor se recomandă să se aplice pe o plasă metalică peste 1-2 zile. După finalizarea lucrărilor, suprafaţa torcretului se netezeşte la nivelul suprafeţei betonului şi se îngrijeşte pînă la întărirea deplină a acestora (se stropeşte, se acoperă cu rogojină etc).
Suprafeţele de dimensiuni mici murdare ale zidurilor de sprijin se curăţă cu perii metalice, iar suprafeţele mari – cu aparate de sablare.
După spălare, în caz de necesitate, suprafaţa curată poate fi tencuită cu un strat subţire de torcret (2-3) mm.
Suprafeţele mici cojite, de pe partea frontală a suprafeţelor de beton a sectoarelor secundare, se restabilesc cu tencuială pe plasa de sîrmă (diametrul sîrmei de 2-3 mm, celula pînă la 8 cm), montată pe crampoane sau legată de armătură.
Dacă se tencuieşte un strat de peste 5 cm grosime, diametrul sîrmei trebuie mărit pînă la 5 mm, iar celulele - executate cu dimensiunile de pînă la 15x15 cm. În aceste cazuri betonarea se execută prin umplerea betonului întru-un cofraj special montat în locurile respective.
Suprafeţele construcţiilor deversoare care contactează cu apa curgătoare şi sînt supuse impactului torentelor de apă cu viteze mari (de peste 15 m/s), se uzează în urma cavitaţiei şi abraziunii. Cele mai slabe locuri sînt rosturile orizontale şi cele dintre grinzi, proeminenţele armaturii şi diferite neuniformităţi.
Reparaţia sectoarelor deteriorate se execută prin torcretare sau prin utilizarea diferitelor compoziţii epoxide. O astfel de protecţie împotriva cavitaţiei este de scurtă durată.
Poate fi aplicată şi metoda reducerii eroziunii de cavitaţie prin aerarea stratului-limită a curentului de apă cu ajutorul trambulinelor-aeratoare.
Acest mod de protecţie se aplică în baza unor studii şi lucrări de proiectare speciale.
[Pct.70 modificat prin Hot.Guv. nr.25 din 29.01.2025, în vigoare 20.03.2025]
71. În caz de reparaţie a construcţiilor pe timp de iarnă, se recomandă folosirea adaosurilor-antigel sau amenajarea unei izolări termice speciale.
Sortimentul şi cantitatea adaosurilor-antigel, introduse în beton, trebuie stabilite conform prevederilor normelor tehnice în vigoare.
72. Reglarea debitelor de evacuare a apei pe frontul deversorului se vor efectua regulamentar, pentru minimalizarea producerii deteriorărilor în bieful aval. Golirile prin ecluza în bieful aval se vor executa în strictă conformitate cu graficul de dispecerat al funcţionării construcţiilor de descărcare a apelor, stabilit prin proiect în regulamentul privind exploatarea lacului de acumulare/iazului/heleşteului.
Ordinea manevrării stavilelor descărcătoarelor se reglementează conform graficelor de dispecerat. De regulă, debitele de apă pe frontul descărcătorului trebuie evacuate uniform, cu deschiderile egale ale stavilelor.
Stavilele orificiilor de evacuare a apei vor fi ridicate la intervale care nu vor admite formarea valurilor înalte în aval.
Regimul de funcţionare a construcţiilor de descărcare a apei prevăzut de proiect va fi ajustat în baza observărilor făcute asupra comportării acestora pe perioada de exploatare.
Abaterile de la regulile de evacuare a apei prin construcţiile de descărcare vor fi argumentate prin calcule, în baza urmăririi comportării în exploatare a acestora sau a unor cercetări speciale.
[Pct.72 în redacţia Hot.Guv. nr.25 din 29.01.2025, în vigoare 20.03.2025]
73. În procesul de întreţinere a biefului aval al barajului şi a construcţiilor de descărcare a apei sînt posibile următoarele tipuri de lucrări:
a) restabilirea sectoarelor deteriorate ale radierului şi risbermei sau consolidarea acestora cu anrocament de piatră;
b) reparaţia radierului prin înlăturarea sectoarelor deteriorate, prin completarea cu pămînt şi betonare;
c) injectarea mortarului pentru completarea golurilor sub radier în cazul suberoziunii acestuia;
d) silicatizarea pămîntului prin injectare, în cazul descoperirii infiltrării sporite sub radier.
Pentru a preveni suberoziunea consolidării biefului aval se aplică:
a) adîncirea muchiei inferioare a îmbrăcămintei şi consolidărilor taluzurilor mai jos de cota aşteptată a nivelului de eroziune în albia rîului;
a) îmbrăcăminte şi saltele flexibile.
74. Reparaţia disipatoarelor de energie degradate (pile-disipatoare ale energiei curentului apei, trambuline, redane etc.) se efectuează, de regulă, în timpul etiajului. Consolidarea degradată a risbermei trebuie întărită de urgenţă, temporar (cu gabioane, fascine, saltele, pietre etc.), iar reparaţia se efectuează după încetarea descărcării apei.
75. În cazul în care are loc tasarea construcţiei, lărgirea rosturilor de temperatură şi tasări în afara pereţilor construcţiilor, este necesar, în primul rînd, de determinat cauza, iar după aceasta rambleul tasat trebuie schimbat pe sectoare nu prea mari, compactînd minuţios pămînt, iar rosturile de temperatură deschise trebuie călăfătuite cu cîlţi sau cu arar impregnat cu ulei şi acoperite cu gudron.
76. Toate construcţiile metalice şi utilajul mecanic al construcţiilor hidrotehnice în procesul exploatării se supraveghează în permanenţă şi sunt supuse reviziilor periodice, reparaţiilor de plan şi de profilaxie în scopul menţinerii acestora în starea tehnică necesară.
Supravegherea şi reviziile în timpul exploatării construcţiilor se efectuează de către specialişti atestaţi, în baza contractului cu proprietarul construcţiilor hidrotehnice ale lacului de acumulare/iazului/heleşteului, iar în caz de necesitate, în formă de ajutor tehnic, conform contractului respectiv – de către specialiştii organizaţiei de proiectare.
Defectele depistate în procesul de exploatare, deteriorările sau devierile în funcţionarea utilajului mecanic care nu au putut fi lichidate în timpul reparaţiei curente a construcţiilor hidrotehnice ale lacului de acumulare/iazului/heleşteului se vor include în planul reparaţiilor capitale. Defectele care periclitează exploatarea sigură se lichidează imediat.
[Pct.76 în redacţia Hot.Guv. nr.25 din 29.01.2025, în vigoare 20.03.2025]
77. Măsurile de menţinere a construcţiilor metalice şi utilajului mecanic în starea tehnică corespunzătoare se stabilesc pentru fiecare tip concret de construcţii.
Utilajul mecanic trebuie să fie folosit în conformitate cu datele din proiect şi din cartea tehnică (certificat) şi trebuie întreţinut în aşa fel ca să fie garantată starea perfectă a acestuia.
78. Complexul şi volumul măsurilor de supraveghere şi întreţinere a grătarelor de protecţie se stabilesc în funcţie de tipul şi structura acestora.
În complexul de măsuri se includ:
a) controlul exterior minuţios, evaluarea stării principalelor cusături sudate a consolidării platbenzilor, nodurilor de reazem;
b) lichidarea defectelor şi a deteriorărilor elementelor construcţiilor metalice, iar în caz de necesitate, schimbarea unor elemente cu altele noi.
Deranjamentele şi defectele mici se lichidează imediat cu forţele personalului de deservire. Defectele care nu pot fi lichidate imediat se vor fixa în registru de către persoana de serviciu, cu informarea imediată a proprietarului/locatarului construcţiilor hidrotehnice ale lacului de acumulare/iazului/heleşteului. În cazurile în care măsurile locale de lichidare a defectelor sunt neeficiente, se va apela la organizaţiile de reglare, de proiectare sau la uzina producătoare.
Reparaţia grătarelor se efectuează, de regulă, în perioada de toamnă-iarnă. După reparaţie, grătarele se acoperă cu vopsele anticorozivă şi antivegetativă.
[Pct.78 în redacţia Hot.Guv. nr.25 din 29.01.2025, în vigoare 20.03.2025]
79. Grătarele de protecţie trebuie curăţate sistematic de gunoi, neadmiţind acumularea acestuia pe suprafaţa grătarelor.
80. Stavilele (de lucru şi de reparaţie) se supun reviziilor în conformitate cu graficul măsurilor de profilaxie.
Stavilele se consideră în stare bună, atunci cînd în timpul funcţionării sub sarcină, nu au devieri, deformări vizibile, cînd mişcarea lor este lentă, iar aderarea şi ajustarea la prag exclud pierderile de apă.
În procesul reviziilor se verifică existenţa deformărilor şi deteriorărilor prin coroziune ale elementelor principale de cuplare ale construcţiei, starea etanşărilor, plăcilor şi buloanelor, pentru fixarea acestora, fiabilitatea rotaţiei manuale libere a roţilor (pentru stavilele cu role), starea fixării şuruburilor de ridicare la urechile stavilelor (pentru stavilele cu elevatoare cu şuruburi fine).
Periodic se verifică funcţionarea podurilor rulante ale stavilelor şi ale altor mecanisme.
Placajul stavilelor, cusăturile de sudură, precum şi locurile de instalare a elementelor de fixare în placajul stavilelor, trebuie să fie compacte şi să nu permită pătrunderea apei. Etanşarea stavilelor trebuie să fie bine ajustată la elementele de fixare a nişelor de ghidaj şi să menţină flexibilitatea şi rigiditatea necesară.
Suprafaţa de contact a căilor de funcţionare a stavilelor nu trebuie să aibă gripări, bavuri, deformări, cauzate prin lovire cu cute ascuţite, urme de stropire cu ciment şi de sudură electrică.
Stavilele, nişele de ghidaj, nodurile rulante şi de reazem trebuie curăţate sistematic de murdărie, de corpuri străine, iar în perioada de iarnă - de gheaţă şi zăpadă.
Înainte de fiecare ridicare sau coborîre a stavilelor, trebuie verificate mecanismele, nişele de ghidaj şi etanşările, dispozitivele de frînare. În cazul descoperirii defectelor, se interzice manevrarea stavilelor, cu excepţia cazurilor de avarie.
81. În procesul reviziilor şi reparaţiilor stavilelor se verifică:
a) îmbinările sudate (în caz de necesitate, îmbinările sudate şi crăpate se taie şi se sudează din nou);
b) fiabilitatea strîngerii îmbinărilor prin buloane;
c) efectuarea demontării şi spălării pieselor, ungerii din nou a suprafeţelor de frecare, umplerii rezervoarelor dispozitivelor cu ulei şi executării acoperirii anticorozive;
d) starea cauciucului şi a metalului în dispozitivele de etanşare şi schimbarea elementelor uzate cu elemente noi;
e) starea elementelor de fixare, lipsa murdăriei, produselor de coroziune pe suprafaţa acestora şi sudarea fisurilor;
f) starea cablurilor de oţel, a lanţurilor de tracţiune şi a blocurilor (în caz de necesitate se curăţă lanţurile şi axele blocurilor de ulei vechi, se curăţă cu gaz lampant şi se unge din nou).
82. Ungerea pieselor de frecare în acţiune şi vopsirea utilajului în funcţiune şi a construcţiilor metalice se efectuează sistematic. Locurile ungerilor trebuie să fie curăţate pentru ca să se asigure trecerea liberă a uleiului. Calitatea, tipurile uleiului şi termenele de schimb ale acestuia se stabilesc conform standardelor în vigoare şi se indică în instrucţiuni concrete.
83. Periodic se va supune verificării reglarea dispozitivelor de blocare la deconectarea accidentală a dispozitivului de acţionare electrică în timpul funcţionării mecanismului de ridicare prin acţionare manuală şi acţionarea manuală în timpul funcţionării mecanismului de la acţionarea electrică.
Necesitatea de a înlătura deformările şi deteriorările de coroziune se determină de persoanele care exploatează lacul de acumulare/iazul/heleşteul împreună cu reprezentanţii organizaţiei de proiectare şi ai uzinei producătoare.
Sectoarele cu deteriorări de coroziune locale, cu adîncimea de pînă la 10% a grosimii metalului, se curăţă şi se acoperă cu vopsea anticorozivă. În cazul deteriorărilor considerabile, se ia decizia cu privire la caracterul şi termenele de reparaţie a stavilei.
Locurile de scurgere a apei prin etanşările de cauciuc se determină după caracterul de uzură a cauciucului. Pentru înlăturarea scurgerilor se efectuează schimbarea parţială sau completă a cauciucului. Pentru asigurarea etanşeităţii şi ajustarea cauciucului pe toată suprafaţa etanşării, se admite montarea garniturilor locale de nivelare din cauciuc sau din oţel în formă de pană.
Buloanele pentru fixarea garniturilor trebuie schimbate, dacă sînt deteriorate de coroziune.
Roţile stavilelor în stare normală trebuie să se rotească liber. Dacă roţile se rotesc greu sau nu se rotesc deloc, atunci trebuie reparate (prin curăţarea suprafeţelor de frecare de materialele în suspensie şi de abrazivi ai uleiului uscat, prin spălarea minuţioasă cu ulei mecanic sau gaz lampant şi schimbul complet al unsorii consistente).
Anual, indiferent de faptul dacă au fost reparate sau nu, stavilele trebuie minuţios curăţate şi vopsite cu vopsele anticorozive şi antivegetative.
[Pct.83 modificat prin Hot.Guv. nr.25 din 29.01.2025, în vigoare 20.03.2025]
84. Elementele de fixare şi ghidajele grătarelor de protecţie şi stavilelor trebuie verificate după golirea lacului de acumulare/iazului/heleşteului.
Controlul preventiv al stării construcţiilor se efectuează cu stavilă coborîtă. Se determină centrarea stavilei în ghidaje.
După ridicarea stavilei se verifică starea suprafeţelor de reazem ale construcţiei, a plăcilor executate din oţel inoxidabil, a grinzilor de prag şi a altor elemente ale construcţiei. Se efectuează îndreptarea sau schimbul sectoarelor deformate ale construcţiei cu sudare cap la cap şi cu curăţarea cusăturilor sudate pe suprafeţele de reazem, tăierea, curăţarea şi completarea cusăturilor sudate, supuse unei coroziuni esenţiale, se iau măsuri pentru asigurarea centrării normale a stavilei în ghidaje. Determinarea defectelor construcţiei şi a caracterului reparaţiei trebuie să se efectueze, în caz de necesitate, cu participarea organizaţiei de proiectare.
Construcţiile metalice, după revizie şi reparaţie, se curăţă minuţios şi se vopsesc cu vopsele anticorosive şi antivegetative.
85. După finisarea reparaţiei utilajului, toate datele despre jocuri şi dimensiunile de gabarit ale detaliilor, supuse uzurii sau modificării formei, trebuie să se înregistreze pentru următorul control şi reglare.
Jocurile admisibile de uzură a pieselor utilajului mecanic trebuie să fie indicate pentru fiecare construcţie concretă.
86. În procesul exploatării utilajului mecanic se vor efectua:
a) observările asupra uzurii elementelor utilajului, fixînd dinamica uzurilor. Rezultatele acestor observări trebuie să servească drept date iniţiale pentru planificarea reparaţiilor, comenzilor pentru piesele de rezervă, precum şi pentru stabilirea termenului de funcţionare a pieselor;
b) evidenţa eficienţei funcţionării etanşărilor. În acest scop se efectuează măsurările scurgerilor de apă prin etanşările stavilelor în mod vizual, iar în cazul debitelor mici de scurgere prin metoda volumetrică.
87. Recepţia stavilelor şi dispozitivelor de etanşare, după reparaţie, se efectuează în timpul cînd nivelul apei în lacul de acumulare/iaz/heleşteu se află la cota nivelului normal de retenţie.
88. Batardourile de reparaţie trebuie să fie numerotate şi amplasate în locuri de păstrare în modul care asigură consecutivitatea instalării la construcţie.
Structurile metalice trebuie să fie acoperite cu soluţie de protecţie, cele din lemn – cu antiseptizate.
89. Înainte de începutul următoarei viituri, trebuie să se efectueze revizia, controlul funcţionării şi să se înlăture defectele stavilelor şi utilajului, a căror funcţionare este legată de tranzitarea viiturii.
90. Controlul funcţionării dispozitivului de protecţie a peştelui, starea tehnică a acestuia şi măsurile profilactice trebuie să fie efectuate în conformitate cu instrucţiunile de exploatare a dispozitivului de protecţie a peştelui.
În perioada de repaus a instalaţiei, dispozitivul de protecţie a peştelui se ridică pentru efectuarea măsurilor profilactice sau pentru reparaţii.
Dispozitivul de protecţie a peştelui trebuie vopsit nu mai rar decît o dată pe an cu vopsele anticorozive şi antivegetative. Pînă la punerea în funcţiune, dispozitivul de protecţie a peştelui trebuie să se păstreze în depozit.
91. Conductele metalice, sifoanele, părţile componente ale stavilelor, camerele stăvilare şi apeductele trebuie supuse reviziei în locuri accesibile în perioada cînd lacul de acumulare/iazul/heleşteul este golit. Se curăţă construcţiile metalice, se verifică existenţa deteriorărilor abrazive şi de coroziune ale metalului şi cusăturilor de sudură. Sudura deteriorată se taie şi se sudează din nou. Construcţiile metalice se acoperă cu vopsele anticorozive şi antivegetative.
Caracterul reparaţiei necesare pentru înlăturarea deteriorărilor abrazive şi de coroziune este determinat, în fiecare caz aparte, cu participarea organizaţiei de proiectare.
92. Sistematic se verifică starea tehnică a căilor de rulare a macaralei, existenţa deformaţiilor pe monoşine şi pe grinzile căilor de rulare a macaralei. Deformaţiile remanente trebuie să fie înlăturate. În caz de necesitate, împreună cu organizaţia de proiectare, vor executa lucrări privind consolidarea construcţiei.
Se verifică starea cusăturilor de sudură. Cusăturile de sudură defectate se lichidează şi se sudează din nou. Buloanele pentru fixarea căilor de rulare a macaralei trebuie să fie bine fixate. Nu se admite deformarea vizibilă a şinelor în timpul funcţionării macaralei. Construcţiile metalice se curăţă şi se vopsesc nu mai rar decît o dată pe an.
[Pct.92 modificat prin Hot.Guv. nr.25 din 29.01.2025, în vigoare 20.03.2025]
93. Punţile de serviciu, platformele, grătarele, scările, balustradele trebuie supravegheate şi reparate în mod curent.
Se lichidează deformaţiile construcţiilor metalice, se taie şi se sudează din nou cusăturile de sudare defectate.
La punţile de serviciu trebuie să fie afişate plăcuţe cu indicarea capacităţii portabile.
94. Toate construcţiile metalice vor fi supuse unor măsuri de protecţie anticorozive în conformitate cu normativele în vigoare.
D. Măsuri de protecţie împotriva înnămolirii
95. Zona de protecţie a apei constituie teritoriul adiacent cuvetei, cu dimensiuni stabilite, în care se include şi fâşia riverană de protecţie a apei, pe care se realizează un complex de măsuri împotriva poluării, epuizării apei şi colmatării lacului de acumulare/iazului pentru menţinerea în stare corespunzătoare a corpului de apă de suprafaţă.
Limitele fâşiei riverane de protecţie a apei se stabilesc corespunzător la o distanţă prevăzută în Legea apelor nr.272/2011.
În caz de necesitate, limitele şi zona fâşiei riverane de protecţie a apei se marchează pe teren cu semne de avertizare şi cu borne.
[Pct.95 în redacţia Hot.Guv. nr.25 din 29.01.2025, în vigoare 20.03.2025]
96. Măsurile efectuate pe suprafaţa fâşiei riverane de protecţie a corpului de apă prevăd:
a) întreprinderea acţiunilor organizaţionale şi de gospodărire antierozionale;
b) efectuarea acţiunilor agrotehnice antierozionale;
c) crearea perdelelor forestiere antierozionale;
d) executarea construcţiilor hidrotehnice antierozionale.
[Pct.96 în redacţia Hot.Guv. nr.25 din 29.01.2025, în vigoare 20.03.2025]
97. Măsurile de protecţie împotriva înnămolirii prevăd:
a) crearea perdelelor forestiere din arbori şi arbuşti hidrofili şi înierbarea malurilor;
b) crearea filtrelor împotriva înnămolirii în partea amonte a lacului de acumulare/iazului/heleşteului;
c) crearea plantaţiilor de consolidare a malurilor pe perimetru;
d) executarea construcţiilor antierozionale în cazul existenţei în zona adiacentă lacului de acumulare/iazului a unui sistem de râpe şi vâlcele.
[Pct.97 în redacţia Hot.Guv. nr.25 din 29.01.2025, în vigoare 20.03.2025]
98. Măsurile enumerate, precum şi cele de întreţinere a lacului de acumulare/iazului/heleşteului constituie baza exploatării corecte şi de protecţie a mediului ambiant. Acestea contribuie la menţinerea situaţiei sanitare ecologice, a echilibrului ecosistemelor din corpul de apă şi în zona de protecţie şi asigură calitatea apei la nivelul normelor sanitare în vigoare. Complexul de măsuri se stabileşte prin proiect.
[Pct.98 în redacţia Hot.Guv. nr.25 din 29.01.2025, în vigoare 20.03.2025]
99. Măsurile de protecţie a apei în zona de protecţie a apei sunt orientate spre:
a) menţinerea calităţii apei în corpul de apă de suprafaţă la nivelul normelor sanitare în vigoare;
b) protecţia resurselor de apă împotriva epuizării şi poluării;
c) utilizarea raţională a terenurilor agricole ce se suprapun cu zona de protecţie a apei şi organizarea corectă a asolamentelor în scopul neadmiterii eroziunii eoliene;
d) respectarea strictă a normelor şi a regulilor de aplicare a substanţelor nocive, a pesticidelor şi a îngrăşămintelor minerale, realizarea corectă a transportului şi a depozitării acestora;
e) combaterea eutrofizării şi înnămolirii lacului de acumulare şi a eroziunii malurilor;
f) prevenirea poluării mediului ambiant cu ape reziduale de la întreprinderile industriale, de la complexele şi fermele zootehnice şi cu produse petroliere;
g) interzicerea amplasării în adiacenţa corpurilor de apă de suprafaţă a fermelor zootehnice, a păşunilor pentru păşunatul de vară, a bazinelor de apă neamenajate, a depozitelor petroliere, a cimitirelor, inclusiv a celor de animale;
h) întreţinerea şi protecţia plantaţiilor forestiere de protecţie a apei şi întreprinderea altor măsuri de prevenire a înrăutăţirii calităţii apei în lacul de acumulare/iaz/heleşteu.
[Pct.99 în redacţia Hot.Guv. nr.25 din 29.01.2025, în vigoare 20.03.2025]
100. Proprietarul/superficiarul/locatarul corpului de apă unic şi indivizibil colaborează cu gestionarii terenurilor agricole ce se suprapun cu zona de protecţie a apei, pentru întreprinderea măsurilor ce ar exclude pătrunderea agenţilor toxici în apă de pe terenurile agricole situate în zona de protecţie a apei.
[Pct.100 în redacţia Hot.Guv. nr.25 din 29.01.2025, în vigoare 20.03.2025]
101. Regulamentul de exploatare a lacurilor de acumulare/iazurilor/heleşteielor, transmis beneficiarului de către proiectant, trebuie să includă:
a) lista tuturor obiectivelor civile, industriale, agrozootehnice etc. care se exploatează sau se construiesc la momentul finisării construcţiei corpului de apă unic şi indivizibil şi care ar putea avea o anumită influenţă asupra resursei de apă;
b) condiţiile şi prescripţiile privind evacuarea apelor uzate şi reziduale în corpul de apă unic şi indivizibil;
c) lista întreprinderilor care nu au dreptul să evacueze apele uzate în corpul de apă unic şi indivizibil nici chiar după epurare;
d) complexul de măsuri, a căror realizare este necesară pentru menţinerea cerinţelor de calitate a corpului de apă pentru tipul de folosinţă atribuit.
[Pct.101 în redacţia Hot.Guv. nr.25 din 29.01.2025, în vigoare 20.03.2025]
102. Proprietarul/superficiarul/locatarul corpului de apă unic şi indivizibil colaborează cu proprietarii gospodăriilor amplasate în zona de protecţie a apei şi care au depozitate îngrăşăminte, asigurându-se că aceştia previn pătrunderea în corpul de apă a apelor reziduale şi a scurgerilor de suprafaţă contaminate cu îngrăşăminte organice, minerale, pesticide sau alte substanţe chimice.
Apele reziduale de la fermele zootehnice şi avicole se izolează de corpurile de apă unice şi indivizibile prin intermediul unor construcţii hidrotehnice cu efect hidroizolant, iar apele uzate se evacuează numai după epurare prealabilă.
[Pct.102 în redacţia Hot.Guv. nr.25 din 29.01.2025, în vigoare 20.03.2025]
103. Măsura cu influenţă ameliorativă multilaterală asupra teritoriului protejat (consolidarea malurilor, combaterea eroziunii eoliene şi pluviale, protecţia corpurilor de apă unice şi indivizibile împotriva înnămolirii, reducerea evaporării de pe suprafaţa apei, crearea condiţiilor prielnice pentru folosirea apelor din sursele locale şi pentru piscicultură, ameliorarea stării sanitare a corpurilor de apă şi a teritoriilor adiacente etc.) este cea de creare şi îngrijire minuţioasă a perdelelor forestiere în jurul corpului de apă unic şi indivizibil.
[Pct.103 în redacţia Hot.Guv. nr.25 din 29.01.2025, în vigoare 20.03.2025]
104. Necesitatea creării perdelelor forestiere de protecţie pe malurile corpului de apă unic şi indivizibil şi caracterul lor se stabileşte şi se reflectă în compartimentele respective ale documentaţiei de proiectare.
a) Perdelele forestiere de protecţie în jurul corpurilor de apă unice şi indivizibile au, de regulă, una, două sau trei centuri, în funcţie de condiţiile locale şi de destinaţie.
b) Prima centură cu rol de consolidare a malului este amplasată în fâşia riverană de protecţie a apei şi este constituită din câteva rânduri (două, trei şi mai multe) din arbuşti hidrofili.
c) Centura a doua cu rol preponderent de protecţie contra vântului şi de filtrare este amplasată în zona de inundare la cota nivelului forţat de retenţie şi este constituită din arbori hidrofili.
d) Centura a treia antierozională se amplasează mai sus de nivelul forţat de retenţie şi este constituită din arbori suficient de rezistenţi la secetă în combinaţie cu fâşiile înierbate.
e) Pe vâlcelele şi râpele cu apă pot fi amplasate filtre împotriva înnămolirii cu lungimea de minimum 50 m pe cele mari şi de 20-25 m pe cele secundare. Lăţimea filtrelor împotriva înnămolirii (orientate transversal de vâlcele şi râpe) este determinată de nivelul viiturilor cu asigurarea de 5-10 %.
[Pct.104 în redacţia Hot.Guv. nr.25 din 29.01.2025, în vigoare 20.03.2025]
105. Întreţinerea perdelelor forestiere de protecţie a solului şi cu funcţii antierozionale (benzi de regularizare a apelor, amplasate transversal pe versanţi, perdele forestiere în zona de protecţie a apei, perdele forestiere în fâşia riverană de protecţie a apei, filtre împotriva înnămolirii etc.), în perioada primilor 3-5 ani, până la închiderea completă a coroanelor, se va efectua prin executarea lucrărilor de afânare a solului, de extirpare a vegetaţiei între rânduri, în caz de necesitate, irigarea, interzicerea păşunatului şi a tăierilor şi completarea plantaţiilor. Perdelele forestiere se vor completa în primii doi ani de la plantarea principală cu butaşi şi puieţi bine dezvoltaţi de aceleaşi specii şi de aceeaşi vârstă.
După închiderea coroanelor, începând cu vârsta de 10-15 ani a plantaţiilor, sunt necesare tăierile regulate de îngrijire şi tăierile sanitare ale plantaţiilor forestiere şi a celor de arbuşti, iar în caz de necesitate, şi irigarea acestora (mai ales în zonele secetoase).
În scopul acumulării scurgerilor de suprafaţă pe teritoriul perdelelor forestiere şi al sporirii suprafeţei de absorbţie intensă a apei, este raţională îndiguirea marginii inferioare a perdelei forestiere amplasate transversal de versant.
[Pct.105 în redacţia Hot.Guv. nr.25 din 29.01.2025, în vigoare 20.03.2025]
106. Consolidarea versanţilor riverani este posibilă prin metoda de fîneaţă-pădure cu una sau două terase de culise din arbori şi arbuşti cu înierbarea permanentă a terenurilor. Consolidarea prin metoda de fîneaţă-pădure protejază versanţii riverani contra eroziunii şi reduce pătrunderea produselor erozionale în lacul de acumulare/iaz/heleşteu.
107. Unele măsuri agrotehnice aplicate, de exemplu: arătura de toamnă de calitate înaltă transversal pe versanţi (la o adîncime de 25-30 cm), cultivarea solului cu plug fără cormană cu păstrarea miriştii, efectuarea drenajului-cîrtiţă sau a drenajului de fantă, mulcirea, precum şi reţinerea zăpezii (prin efectuarea digurilor de zăpadă şi compactarea zăpezii) în zona de protecţie riverană reţin precipitaţiile şi debitul superficial, reduc eroziunea solului.
[Pct.107 modificat prin Hot.Guv. nr.25 din 29.01.2025, în vigoare 20.03.2025]
E. Măsurile de protecţie în fîşia riverană şi zona de protecţie a apei lacurilor de acumulare/iazurilor/heleşteielor
108. În procesul de exploatare a lacului de acumulare/iazului/heleşteului, proprietarul/superficiarul/locatarul va efectua verificări planificate ale teritoriului corpului de apă unic şi indivizibil (1-2 ori pe an) şi neplanificate – după trecerea viiturii şi ploilor torenţiale, cu efectuarea de observări asupra oscilaţiei nivelurilor apei, erodării malurilor şi proceselor de alunecare, înnămolirii şi acoperirii cu vegetaţie a apei.
Examinarea malurilor neconsolidate se efectuează în scopul determinării intensităţii erodării acestora şi a proceselor de înnămolire.
Pe sectoarele cu alunecări intense se efectuează ridicări topografice şi măsurări ale adâncimilor, prospecţiuni geologice şi hidrogeologice, cu prelevarea probelor de sol. În cazul apariţiei unor procese de alunecări, se întocmeşte planul schematic al alunecării cu reţeaua de repere montate în mod special.
Observaţiile (o dată la 5 ani) asupra dislocărilor verticale şi orizontale ale corpului de alunecare şi monitorizarea condiţiilor hidrogeologice se efectuează sistematic de către specialişti din domeniul cercetărilor geologice. În cazul alunecărilor considerabile pentru efectuarea cercetărilor de rigoare, vor fi antrenaţi experţi atestaţi în domeniul geotehnicii.
[Pct.108 în redacţia Hot.Guv. nr.25 din 29.01.2025, în vigoare 20.03.2025]
109. Observaţiile asupra înnămolirii cuvetei lacului de acumulare/iazului/heleşteului se fac pentru a determina volumele de înnămolire şi gradul de intensitate al acesteia. Măsurarea adîncimilor şi prelevarea probelor de sedimente de fund se efectuează la fiecare 3-5 ani.
110. Complexul de măsuri de prevenire a înnămolirii lacurilor de acumulare/iazurilor/heleşteielor se stabileşte în proiectul de execuţie şi se reflectă în regulamentul de exploatare a lacului de acumulare/iazului/heleşteului. În procesul de exploatare în timp, luînd în considerare particularităţile condiţiilor de exploatare locale, măsurile prevăzute de proiect pot fi modificate, completate, corectate şi precizate.
[Pct.110 modificat prin Hot.Guv. nr.25 din 29.01.2025, în vigoare 20.03.2025]
111. Din măsurile posibile de prevenire a colmatării lacurilor de acumulare/iazurilor/heleşteielor fac parte:
a) acumularea sedimentelor solide în decantoare special amenajate (rezervoare pentru aluviuni) pe afluenţii a căror cotă în debitul solid total este destul de esenţială;
b) ameliorările silvice şi îmbunătăţirile funciare în scopul consolidării surpăturilor, alunecărilor, versanţilor vâlcelelor, râpelor şi talvegurilor în zona de influenţă a lacului de acumulare;
c) întreţinerea (în cazuri necesare – crearea) benzilor de protecţie a apei şi a filtrelor împotriva înnămolirii în stare de funcţionare;
d) curăţarea mecanică a cuvetelor de depunerile aluvionare.
[Pct.111 în redacţia Hot.Guv. nr.25 din 29.01.2025, în vigoare 20.03.2025]
112. Măsurile de extindere a perioadei de colmatare, de întreţinere a volumului şi de regularizare a lacului de acumulare/iazului/heleşteului se stabilesc în studiul comparativ tehnico-economic, în funcţie de condiţiile concrete de exploatare.
[Pct.112 în redacţia Hot.Guv. nr.25 din 29.01.2025, în vigoare 20.03.2025]
113. Măsurile de ameliorare silvică şi îmbunătăţiri funciare în zona de protecţie a lacului de acumulare/iazului/heleşteului, în scop de reducere a procesului de colmatare, stopează eroziunea solului şi spălarea particulelor solide de pe suprafaţa terenurilor adiacente.
[Pct.113 în redacţia Hot.Guv. nr.25 din 29.01.2025, în vigoare 20.03.2025]
114. În timpul verii modificarea periodică a nivelurilor apei din lac la 1-2 m, ameliorează situaţia parazitologică, accelerînd schimbul de apă din lacul de acumulare/iaz/heleşteu şi reducînd intensitatea eutrofizării.
În timpul golirii lacurilor de acumulare/iazurilor/heleşteielor, zonele cu ape mici trebuie supuse prelucrării sanitare. Se interzice categoric adăparea şi păşunatul animalelor pe teritoriul cuvetei amonte.
115. Măsurile de protecţie împotriva degradării malurilor şi erodării terenului adiacent lacului de acumulare/iazului/heleşteului se stabilesc în proiectul de execuţie.
116. Măsurile şi construcţiile de consolidare a malurilor se împart în două tipuri principale:
a) construcţiile şi măsurile de protecţie a malurilor împotriva eroziunii şi deteriorării în timpul variaţiilor sezoniere ale nivelului de apă şi a acţiunii valurilor;
b) construcţiile şi măsurile de prevenire a eroziunii solurilor pe teritoriul învecinat.
117. Construcţiile şi măsurile de consolidare a malurilor sînt următoarele:
a) reducerea preliminară a înclinaţiei taluzului, înierbarea taluzului sau gazonarea. Însămînţarea cu ierburi speciale asigură, cu cheltuieli minime, consolidarea taluzurilor cu o înclinare destul de mare;
b) gazonarea este raţională pe suprafeţe mici acolo unde este necesară crearea protecţiei în termene foarte scurte, precum şi în timpul reparaţiei suprafeţelor, deteriorate de procesele de alunecare (astuparea fisurilor, excavărilor, gropilor etc.);
c) acoperirea malului cu saltele sau cu garduri de nuiele, fascine, consolidări de lemn;
d) executarea umpluturii din piatră, fără fundaţie şi a consolidărilor suplimentare la îmbinarea acesteia cu bancul riveran. Aceasta poate funcţiona cîteva sezoane;
e) executarea umpluturii din nisip-pietriş, cu înclinaţia de la 1,5 pînă la 2 (inclusiv) în combinare cu epiuri transversale din piatră. Asemenea acoperire opreşte bine valurile şi reglează mişcarea aluviunilor de-a lungul malului;
f) crearea prin hidromecanizare a plajelor uşor înclinate;
g) montarea plăcilor din beton prefabricat fără pregătirea fundaţiei;
h) căptuşirea locului deteriorabil cu beton sau beton armat;
i) crearea zidurilor speciale de sprijin.
118. Pentru prevenirea erodării solului şi a poluării apei, activităţile economice în limitele fâşiilor riverane şi în zonele de protecţie a apei corpurilor de apă unice şi indivizibile se desfăşoară conform reglementărilor articolelor 52, 53, şi 533 din Legea apelor nr.272/2011.
[Pct.118 în redacţia Hot.Guv. nr.25 din 29.01.2025, în vigoare 20.03.2025]
E1. Folosinţa apei din corpurile de apă unice şi indivizibile pentru necesităţile statului şi necesităţile publice pentru folosinţa generală a apei, pentru irigaţie şi piscicultură
[Denumirea secţiunii E1 în redacţia Hot.Guv. nr.25 din 29.01.2025, în vigoare 20.03.2025]
Notă: La litera E1 al capitolului VI din Regulamentul-tip pe tot parcursul textului, cuvintele "necesităţile comunităţii" şi "necesităţi ale comunităţii" se substituie cu cuvintele "necesităţile statului şi publice" conform Hot.Guv. nr.822 din 27.10.2023, în vigoare 02.12.2023
[Lit.E1 (pct.1181 -11811) introdusă prin Hot.Guv. nr.810 din 20.08.2018, în vigoare 24.08.2018]
1181. Volumul de apă care poate fi utilizat pentru irigare şi piscicultură din aceleaşi lacuri de acumulare/iazuri/heleşteie este stabilit, în baza calculelor de gospodărire a apelor, de către utilizatorii de apă în comun cu autoritatea administrativă de gestionare a apei şi se include în autorizaţia de mediu pentru folosinţa specială a apei.
1182. Nivelul minim al apei admis pentru irigare şi cota nivelului maximal al volumului intangibil de apă pentru piscicultură se indică pe mira hidrometrică gradată instalată pe borna fixată pe taluzul din amonte al lacurilor de acumulare/iazurilor/heleşteielor sau pe turnul evacuatorului de apă.
1183. Instalarea mirelor hidrometrice gradate ţine de responsabilitatea proprietarului barajului corpului de apă unic şi indivizibil, prin contractarea specialiştilor atestaţi în domeniul proiectării construcţiilor hidrotehnice şi executării lucrărilor de construcţie, cu notificarea autorităţii administrative de gestionare a apelor. Mirele hidrometrice pot fi verticale, fixate pe piloni speciali, sau mirele pentru fixarea pe taluz înclinat, cu înscrierea gradaţiilor lateral. Marcajele pe mirele hidrometrice sunt de culoare roşie sau neagră, gradaţiile începând ascendent (00÷ +100) sau descendent (00÷ –100). Lungimea mirei depăşeşte amplitudinea oscilaţiilor de nivel al apei aproximativ cu 0,5-1,0 m. Înălţimea nivelului apei se citeşte de la zeroul mirei. Mirele se fixează în aşa mod încât măsurătorile de nivel să se poată efectua la cele mai înalte şi scăzute niveluri ale apei pe parcursul întregului an. Mirele hidrometrice sunt fixe, iar materialul din care sunt realizate este rezistent la temperaturi de -200C şi +600C, la acţiunea apei, a gheţii, a intemperiilor, a acizilor sau a bazelor aflate într-o concentraţie slabă în apă. Mirele hidrometrice verticale pot servi şi ca măsurători de adâncime.
[Pct.1183 în redacţia Hot.Guv. nr.25 din 29.01.2025, în vigoare 20.03.2025]
1184. Sectoarele de teren preconizate a fi folosite pentru necesităţile statului şi necesităţile publice pentru folosinţa generală a apei se determină pentru toate lacurile de acumulare/iazurile/heleşteiele/lacurile/bazinelor de apă, indiferent de forma de proprietate, de către autorităţile administraţiei publice locale de comun acord cu proprietarii/superficiarii/locatarii acestora şi se coordonează cu Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă şi Agenţia Naţională pentru Sănătate Publică. Schema cu sectoarele prestabilite se face publică şi se afişează pe panoul de informaţii al autorităţii administraţiei publice locale şi pe teritoriul corpului de apă unic şi indivizibil.
[Pct.1184 în redacţia Hot.Guv. nr.25 din 29.01.2025, în vigoare 20.03.2025]
1185. Pe panoul de informaţii se indică reglementările privind stabilirea sectoarelor, după caz, pentru scăldat, agrement, adăpatul animalelor, competiţii sportive, precum şi captarea apei pentru alte necesităţi ale statului şi necesităţi publice pentru folosinţa generală a apei.
[Pct.1185 modificat prin Hot.Guv. nr.25 din 29.01.2025, în vigoare 20.03.2025]
1186. Proprietarii/superficiarii/locatarii acumulării de apă, indiferent de forma de proprietate, nu sînt în drept să îngrădească accesul la folosinţa apei pentru necesităţile statului şi publice.
1187. Lacurile de acumulare/iazurile/heleşteiele vor fi folosite conform destinaţiei acestora indicate în documentaţia de proiect şi în autorizaţia de folosinţă specială a apei, cu acordarea drepturilor de folosinţă a apei de către persoane terţe pentru drepturile prioritare de folosinţă, prevăzute de lege, prin transmiterea în folosinţă cu titlu oneros a unor părţi din teren. În cazul folosinţei lacului de acumulare/iazului drept sursă de alimentare cu apă potabilă, se va interzice folosirea acestuia în alte scopuri.
[Pct.1187 în redacţia Hot.Guv. nr.25 din 29.01.2025, în vigoare 20.03.2025]
1188. Proprietarul/superficiarul/locatarul corpului de apă unic şi indivizibil, în comun cu toţi titularii autorizaţiei de mediu pentru folosinţa specială a apei, pentru irigaţie şi piscicultură, stabileşte şi coordonează anual, până la 1 martie, volumul apei admis pentru irigaţie prin intermediul autorităţii administrative de gestionare a apelor.
[Pct.1188 în redacţia Hot.Guv. nr.25 din 29.01.2025, în vigoare 20.03.2025]
1189. Proprietarii/superficiarii/locatarii sau titularii autorizaţiei de mediu pentru folosinţa specială a apei pentru irigaţie vor asigura montarea instalaţiilor de protecţie a peştelui conform standardelor stabilite.
11810. Pescuitul sportiv, amator şi de agrement din lacurile de acumulare/iazurile/heleşteiele unde se practică piscicultura se efectuează în condiţiile stabilite de către proprietarul/superficiarul/locatarul acestor corpuri de apă unice şi indivizibile.
[Pct.11810 în redacţia Hot.Guv. nr.25 din 29.01.2025, în vigoare 20.03.2025]
11811. Proprietarii/superficiarii/locatarii lacurilor de acumulare/iazurilor/heleşteielor care dispun de autorizaţii de mediu pentru orice mod de folosinţă a apei din acestea vor permite altor posesori ai autorizaţiei de mediu pentru folosinţa specială a apei la irigare care deţin în folosinţă cu titlu oneros părţi din terenul corpului de apă unic şi indivizibil instalarea prizelor de apă în zone stabilite pentru pomparea apei la irigare, acestea fiind în imediata apropiere a terenurilor ce urmează a fi irigate.
[Pct.11811 în redacţia Hot.Guv. nr.25 din 29.01.2025, în vigoare 20.03.2025]
[Lit.E1 (pct.1181 -11811) introdusă prin Hot.Guv. nr.810 din 20.08.2018, în vigoare 24.08.2018]
11812. În aria de deservire a unui sistem centralizat de irigare funcţional, autorizaţia de mediu pentru folosinţa specială a apei se eliberează asociaţiilor utilizatorilor de apă pentru irigaţie şi entităţilor juridice abilitate să gestioneze infrastructura centralizată pentru irigare.
[Pct.11812 introdus prin Hot.Guv. nr.822 din 27.10.2023, în vigoare 02.12.2023]
11813. În aria de deservire a unui sistem centralizat de irigare transmis în folosinţă gratuită (comodat) către asociaţia utilizatorilor de apă pentru irigaţie cu sursa principală de captare a apei din lacul de acumulare/iaz/heleşteu, proprietarul/locatarul construcţiei hidrotehnice, al corpului de apă unic şi indivizibil, în comun cu asociaţia, în baza calculelor de gospodărire a apelor, stabilesc volumul admisibil de folosinţă a apei (captarea apei pentru irigaţie) prin intermediul autorităţii administrative de gestionare a apelor, pentru a nu contraveni scopurilor stabilite în autorizaţia de mediu pentru folosinţa specială a apei.
[Pct.11813 în redacţia Hot.Guv. nr.25 din 29.01.2025, în vigoare 20.03.2025]
[Pct.11813 introdus prin Hot.Guv. nr.822 din 27.10.2023, în vigoare 02.12.2023]
11814. Proprietarul/superficiarul/locatarul corpului de apă unic şi indivizibil asigură accesul pentru alimentarea autospecialelor de intervenţie la stingerea incendiilor şi permite pomparea apei la lichidarea incendiilor.
[Pct.11814 introdus prin Hot.Guv. nr.25 din 29.01.2025, în vigoare 20.03.2025]
F. Paza construcţiilor
119. Paza construcţiilor hidrotehnice de importanţă naţională se asigură conform prevederilor actelor normative în domeniu.
[Pct.119 în redacţia Hot.Guv. nr.25 din 29.01.2025, în vigoare 20.03.2025]
120. Paza barajelor şi a altor construcţii hidrotehnice de categoria I şi II, în funcţie de volumul lacului de acumulare (cu volum de la 200 mil. m3 până peste 1000 mil. m3) şi de categoria I, II şi III, în funcţie de numărul persoanelor domiciliate permanent ce pot suferi în urma accidentului construcţiilor hidrotehnice (conform Normativului în construcţii NCM D.01.03-2007 "Construcţii hidrotehnice şi îmbunătăţiri funciare. Construcţii hidrotehnice. Reguli de bază"), se asigură de către serviciul de pază de stat prin coordonare cu organele Ministerului Afacerilor Interne.
[Pct.120 în redacţia Hot.Guv. nr.25 din 29.01.2025, în vigoare 20.03.2025]
121. Paza barajelor şi construcţiilor de categoria III şi IV poate fi asigurată de către serviciile particulare de pază în bază contractuală.
[Pct.121 în redacţia Hot.Guv. nr.25 din 29.01.2025, în vigoare 20.03.2025]
VII. PROTECŢIA CIVILĂ, MĂSURILE DE PREVENIRE ŞI LICHIDARE
A CONSECINŢELOR ÎN CAZ DE PERICOL ŞI DE APARIŢIE
A INUNDAŢIILOR (SITUAŢIILOR EXCEPŢIONALE)
122. Protecţia civilă reprezintă un complex de măsuri şi acţiuni întreprinse în vederea asigurării protecţiei populaţiei, a mediului şi a proprietăţii în condiţii de calamităţi naturale, avarii şi catastrofe şi se realizează conform principiului teritorial de protecţie în conformitate cu organizarea administrativ-teritorială, cuprinzând toate ramurile economiei locale, indiferent de forma de proprietate, şi poartă un caracter obligatoriu.
[Pct.122 în redacţia Hot.Guv. nr.25 din 29.01.2025, în vigoare 20.03.2025]
123. Activitatea autorităţilor administraţiei publice centrale, autorităţilor administraţiei publice locale şi a unităţilor economice în domeniul protecţiei civile este coordonată de Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă, de Inspectoratul Naţional pentru Supraveghere Tehnică şi de Agenţia Naţională pentru Sănătate Publică.
[Pct.123 în redacţia Hot.Guv. nr.25 din 29.01.2025, în vigoare 20.03.2025]
124. Proprietarul/superficiarul/locatarul lacului de acumulare/iazului/heleşteului, în baza Legii nr.271/1994 cu privire la protecţia civilă, elaborează şi asigură punerea în aplicare a Planului măsurilor de protecţie civilă a obiectului acvatic, ce prevede măsuri de prevenire a situaţiilor de urgenţă şi excepţionale, precum şi acţiuni adecvate în vederea lichidării consecinţelor acestora. Planul măsurilor de protecţie civilă a obiectului acvatic se coordonează cu Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă şi se aprobă de preşedintele comisiei pentru situaţii excepţionale al autorităţilor administraţiei publice locale de nivelul întâi, în limitele unităţii administrativ-teritoriale în care se află obiectul acvatic.
[Pct.124 în redacţia Hot.Guv. nr.25 din 29.01.2025, în vigoare 20.03.2025]
125. Proprietarul/superficiarul/locatarul lacului de acumulare/iazului/heleşteului, în baza proiectului de execuţie, este obligat să evalueze riscul şi să planifice măsurile de protecţie contra inundaţiilor.
Măsurile de securitate şi sporire a stabilităţii construcţiilor pentru cazurile de situaţii excepţionale trebuie să includă:
a) calculul parametrilor undelor de rupere a barajului;
b) schema cu hotarele zonei desemnate ca având un risc potenţial semnificativ la inundaţii;
c) nivelul riscului şi prognoza posibilelor consecinţe negative cu pierderi umane şi materiale, precum şi prejudiciul adus mediului în urma viiturilor de primăvară-vară şi a distrugerii barajelor, ce se stabilesc în documentaţia de proiect la capitolul protecţia civilă, măsurile de prevenire şi lichidare a consecinţelor în caz de pericol şi apariţia inundaţiilor (situaţiilor excepţionale);
d) schema de avertizare a populaţiei locale şi a serviciilor respective;
e) planurile de evacuare a populaţiei, a animalelor şi a bunurilor de valoare;
f) crearea şi coordonarea, împreună cu Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă, a echipelor de salvatori, dotate cu tehnica şi mijloacele necesare.
[Pct.125 în redacţia Hot.Guv. nr.25 din 29.01.2025, în vigoare 20.03.2025]
126. În cazul în care lichidarea lacului de acumulare/iazului/heleşteului e mai rentabilă decât efectuarea măsurilor de consolidare a construcţiilor şi a sistemelor de evacuare şi în cazul lipsei documentaţiei de proiect, decizia de lichidare poate fi luată de Comisia pentru Situaţii Excepţionale teritorială, conform Hotărârii Guvernului nr.1340/2001 cu privire la Comisia pentru Situaţii Excepţionale a Republicii Moldova, şi este obligatorie pentru executare de către proprietarul lacului de acumulare/iazului/heleşteului în termenele stabilite.
[Pct.126 în redacţia Hot.Guv. nr.25 din 29.01.2025, în vigoare 20.03.2025]
127. Dacă lacul de acumulare/iazul/heleşteul este amplasat într-o reţea de corpuri de apă unice şi indivizibile în cascadă, proiectantul, la nivelul documentaţiei de proiect, elaborează reguli suplimentare de gestionare a resursei de apă.
[Pct.127 în redacţia Hot.Guv. nr.25 din 29.01.2025, în vigoare 20.03.2025]
128. Toate corpurile de apă unice şi indivizibile, indiferent de amplasare, de volumul de apă acumulat şi de apartenenţa de drept, pot deveni obiecte potenţial periculoase pentru viaţa şi bunăstarea populaţiei, precum şi pentru mediu. În vederea organizării complexului de măsuri privind diminuarea posibilelor situaţii excepţionale, proprietarul corpului de apă unic şi indivizibil elaborează următoarele anexe la planul de protecţie civilă a obiectului:
a) schema cu reprezentarea hotarelor zonei posibililor inundaţii;
b) schema de avertizare a autorităţilor administraţiei publice locale, a serviciilor respective şi a populaţiei;
c) lista echipelor de salvatori, a mijloacelor tehnice, a utilajului şi a materialelor necesare;
d) planul de interacţiune cu autorităţile administraţiei publice locale şi cu proprietarii/administratorii corpurilor de apă unice şi indivizibile din reţeaua de obiective acvatice amplasate în cascadă.
[Pct.128 în redacţia Hot.Guv. nr.25 din 29.01.2025, în vigoare 20.03.2025]
129. Pentru lacurile de acumulare/iazurile/heleşteiele care se proiectează şi pentru cele ce se află în exploatare, este prevăzut stocul de materiale si mijloace de apărare împotriva inundaţiilor, gheţurilor si combaterea efectelor poluărilor accidentale. Acestea trebuie să fie depozitate într-o magazie situată cît mai aproape de baraj. În magazie trebuie să se găsească lopeţi, cazmale, tîrnăcoape, greble, căngi, găleţi, frînghii, cabluri, scînduri, ciment, bitum, vopsea, adezivi, furtunuri, saci, folii, bărci, colaci de salvare, cizme, lanterne etc.
VIII. TEHNICA SECURITĂŢII
130. În perioada de exploatare a lacului de acumulare/iazului/heleşteului trebuie respectată tehnica securităţii, stabilită pentru fiecare tip de lucrări.
131. Respectarea cadrului normativ privind securitatea şi sănătatea în muncă în timpul lucrărilor de exploatare a lacului de acumulare/iazului/heleşteului este supravegheată şi controlată de o persoană responsabilă, atestată şi numită de către gestionar.
Fiecare persoană care efectuează exploatarea trebuie să cunoască şi să respecte instrucţiunile de securitate şi sănătate în muncă la locul său de muncă.
Toate persoanele din serviciul de exploatare sunt obligate să practice înotul, să poată utiliza bărcile cu rame, să aibă o pregătire teoretică şi practică de salvator şi se admit la executarea obligaţiilor lor numai după instruirea în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, conform prevederilor Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr.186/2008, ale Regulamentului privind modul de organizare a activităţilor de protecţie a lucrătorilor la locul de muncă şi prevenire a riscurilor profesionale şi ale Regulamentului-cadru de organizare şi funcţionare a comitetului pentru securitate şi sănătate în muncă, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.95/2009.
Încălcarea regulilor de tehnică a securităţii este inadmisibilă.
[Pct.131 în redacţia Hot.Guv. nr.25 din 29.01.2025, în vigoare 20.03.2025]
132. La executarea lucrărilor în timp de noapte sau în timpul accidentelor se desemnează persoane speciale pentru supravegherea asupra respectării regulilor de tehnică a securităţii.
[Pct.132 modificat prin Hot.Guv. nr.25 din 29.01.2025, în vigoare 20.03.2025]
133. Toate construcţiile hidrotehnice a lacurilor de acumulare/iazurilor/heleşteielor şi teritoriile adiacente trebuie să fie iluminate.
134. Persoanele care efectuează lucrări pe oglinda apei, pe malul lacului de acumulare/iazului/heleşteului şi pe taluzul amonte al barajului trebuie să fie asigurate cu mijloace de salvare.
Mijloacele de salvare pe apă trebuie să fie constituite din seturi de vîsle şi colaci sau veste de salvare individuale pentru fiecare colaborator şi trebuie să fie întreţinute în stare de pregătire deplină.
Barierele de protecţie, mai ales în locurile cu pericol sporit, trebuie să fie permanent în stare de bună funcţionare.
Sînt categoric interzise lucrările pe apă, în apropierea nemijlocită de construcţiile descărcătoarelor de apă.
[Pct.134 modificat prin Hot.Guv. nr.25 din 29.01.2025, în vigoare 20.03.2025]
135. La efectuarea lucrărilor în perioada de toamnă şi primăvară, cu temperatura apei sub 10°C, se permite executorilor de lucrări aflarea în apă maximum 30 de minute, cu ulterioară schimbare a îmbrăcăminţii şi încălzire de minimum o oră.
[Pct.135 în redacţia Hot.Guv. nr.25 din 29.01.2025, în vigoare 20.03.2025]
136. În timpul lucrărilor pe gheaţă este obligatorie instalarea podinii din scînduri. Lucrările trebuie să se execute în grup. În caz de pericol este necesară asigurarea reciprocă prin legarea cu frînghii.
137. În procesul de executare a lucrărilor cu folosirea utilajului electric, a aparatelor electrice, a materialelor explozive şi uşor inflamabile vor fi respectate cu exactitate regulile de tehnică a securităţii. Lucrările de exploatare în apropierea nemijlocită a construcţiilor lacului de acumulare/iazului/heleşteului vor fi efectuate cu prudenţă. La construcţiile de pământ aflate sub sarcină sunt interzise lucrările cu explozivi.
[Pct.137 în redacţia Hot.Guv. nr.25 din 29.01.2025, în vigoare 20.03.2025]
138. Locurile reparaţiilor şi pasajelor trebuie să fie marcate prin semne de avertizare.
Punţile hidrometrice şi cele de serviciu trebuie să aibă balustrade rezistente din ambele părţi cu înălţimea de minimum 1 m.
Dispozitivele şi mecanismele de ridicare trebuie să fie îngrădite şi încuiate cu lacăt, iar cheile şi mînerele amovibile trebuie păstrate în locurile stabilite.
În timpul funcţionării mecanismelor amplasate pe taluzurile barajului şi pe povîrnişuri abrupte, se iau măsuri împotriva alunecării şi răsturnării acestora.
La fiecare construcţie trebuie să fie o trusă medicală cu rezervă permanentă de medicamente şi material de pansament.
139. Încăperile de serviciu şi cele auxiliare trebuie să aibă inventar antiincendiar în stare de funcţionare, stingătoare şi alte mijloace de avertizare şi de protecţie contra incendiilor şi avariilor, conform normelor stabilite.
IX. DOCUMENTAŢIA ŞI DĂRILE DE SEAMĂ (RAPOARTE)
140. Proprietarul lacului de acumulare/iazului/heleşteului trebuie să deţină următoarea documentaţie:
a) cartea tehnică a lacului de acumulare/iazului/heleşteului şi a tuturor construcţiilor, conform anexei nr.9 la Codul urbanismului şi construcţiilor nr.434/2023;
b) capitolul D din cartea tehnică se elaborează ţinându-se cont de reglementările stipulate în prezentul Regulament-tip;
c) în cazul lipsei şi constatării imposibilităţii de restabilire a cărţii tehnice, în mod obligatoriu, se întocmeşte fişa tehnică a lacului de acumulare/iazului/heleşteului (anexa nr.1). Proprietarul barajului lacului de acumulare/iazului/heleşteului, în termen de un an de la data elaborării fişei tehnice a lacului de acumulare/iazului/heleşteului, va elabora documentaţia necesară ce derivă din realizarea cerinţelor stabilite în pct.12;
d) procesele-verbale anuale ale comisiei privind analiza stării tehnice a lacului de acumulare/iazului/heleşteului;
e) graficele de lucru ale personalului antrenat în gestionarea lacului de acumulare/iazului/heleşteului aprobate pe anul curent;
f) instrucţiunile de lucru şi fişele de post ale persoanelor care efectuează exploatarea;
g) instrucţiunile privind tehnica securităţii şi protecţia muncii.
[Pct.140 în redacţia Hot.Guv. nr.25 din 29.01.2025, în vigoare 20.03.2025]
141. Toate lacurile de acumulare/iazurile/heleşteiele, fără excepţie, amplasate pe teritoriul Republicii Moldova trebuie să aibă, în mod obligatoriu, regulament propriu de exploatare şi cartea tehnică.
142. Proprietarii staţiilor de pompare a apei din lacurile de acumulare/iazuri/heleşteie şi alte corpuri de apă de suprafaţă vor deţine paşaportul prizei de apă (anexa nr.7), iar proprietarii instalaţiilor mobile de pompare vor deţine paşaportul tehnic, emis de uzina producătoare, care conţine descrieri privind instalaţia de protecţie a peştelui.
[Pct.142 în redacţia Hot.Guv. nr.25 din 29.01.2025, în vigoare 20.03.2025]
143. La proiectarea lacului de acumulare/iazului/heleşteului, proiectantul va stabili locurile admisibile pentru amplasarea prizei de apă la staţiile de pompare staţionare, în funcţie de parametrii lacului/iazului.
144. Pentru amplasarea instalaţiilor mobile de pompare a apei se admite stabilirea locurilor pe tot perimetrul lacului de acumulare/iazului/heleşteului, cu excepţia zonelor de agrement şi a taluzului umed al barajului. La solicitarea utilizatorului instalaţiei mobile de pompare, pot fi transmise în folosinţă, cu titlu oneros, mai multe părţi de teren pentru schimbarea amplasării la necesitate a instalaţiei, cu reprezentarea acestora în planul geometric al terenului.
[Pct.144 în redacţia Hot.Guv. nr.25 din 29.01.2025, în vigoare 20.03.2025]
145. Persoanele care efectuează exploatarea corpurilor de apă unice şi indivizibile sunt obligate să ţină evidenţa în următoarele registre:
a) registrul de observaţii asupra nivelului apei în lacul de acumulare/iaz/heleşteu, în piezometre şi asupra calităţii apei, conform anexei nr.2, sunt transmise trimestrial către instituţia publică competentă în domeniul meteorologiei şi hidrologiei;
b) registrul de dispoziţii şi de evidenţă a programului de muncă la lacul de acumulare/iaz/heleşteu, conform anexei nr.3;
c) registrul de instructaj privind tehnica securităţii, regulile de exploatare şi înregistrarea cazurilor de încălcare a regulilor privind exploatarea lacului de acumulare/iazului/heleşteului, conform anexei nr.4;
d) registrul de observaţii asupra stării construcţiilor, cuvetei şi deformării malurilor, lacului de acumulare/iazului/heleşteului, conform anexei nr.5;
e) registrul de evidenţă a reparaţiilor şi lucrărilor de întreţinere sau de reconstrucţie a tuturor construcţiilor lacului de acumulare/iazului/heleşteului, conform anexei nr.6.
[Pct.145 în redacţia Hot.Guv. nr.25 din 29.01.2025, în vigoare 20.03.2025]
146. În scopul efectuării verificărilor asupra respectării termenelor de executare a observaţiilor se întocmeşte un grafic anual, în care sînt înregistrate datele observaţiilor, conform instrucţiunilor, şi îndeplinirea acestora.
[Pct.146 modificat prin Hot.Guv. nr.25 din 29.01.2025, în vigoare 20.03.2025]
147. În baza materialelor de observare şi a exploatării reale, la finele fiecărui an se face darea de seamă anuală şi se efectuează analiza stării tehnice a lacului de acumulare/iazului/heleşteului şi a funcţionării construcţiilor acestuia, de asemenea se prevăd măsurile privind ameliorarea exploatării acestuia. Darea de seamă anuală se întocmeşte de către proprietarul/locatarul barajului lacului de acumulare/iazului/heleşteului şi se transmite autorităţii administrative de gestionare a apelor.
[Pct.147 în redacţia Hot.Guv. nr.25 din 29.01.2025, în vigoare 20.03.2025]
1471. Registrele enumerate la punctul 145 anual se prezintă autorităţii administrative de gestionare a apelor până la data de 1 mai.
[Pct.1471 introdus prin Hot.Guv. nr.25 din 29.01.2025, în vigoare 20.03.2025]
X. RESTRICŢII ŞI RESPONSABILITĂŢI LA FOLOSINŢA APEI
[Cap.X (pct.148 -151) introdus prin Hot.Guv. nr.810 din 20.08.2018, în vigoare 24.08.2018]
148. Limitarea sau interzicerea folosinţei apei este declarată doar de către Comisia pentru Situaţii Excepţionale a Republicii Moldova în cazuri de situaţii excepţionale stipulate în autorizaţia de mediu pentru folosinţa specială a apei.
149. În cazul declarării situaţiei excepţionale, la propunerea organului central al administraţiei publice în domeniul mediului, Guvernul adoptă o hotărîre prin care declară starea de secetă şi elaborează un plan de gestionare a secetei, în care indică arealul şi termenul executării acestei hotărîri, restricţiile şi/sau interdicţiile care se aplică la folosinţa apei, persoanele responsabile de realizarea indicaţiilor respective.
150. În cazul stării de secetă se aplică restricţii temporare de utilizare a resurselor de apă, în baza planurilor de gestionare a secetei elaborate de autoritatea administrativă de gestionare a apelor. Condiţiile stabilite în planurile de gestionare a secetei sînt obligatorii pe durata aplicării pentru toţi utilizatorii de apă.
151. Persoanele culpabile de încălcarea prevederilor prezentului Regulament sînt pasibile de răspundere civilă, contravenţională sau penală, în conformitate cu prevederile legislaţiei.
[Cap.X (pct.148 -151) introdus prin Hot.Guv. nr.810 din 20.08.2018, în vigoare 24.08.2018]
|
Anexa nr.1 la Regulamentul-tip de exploatare a lacurilor de acumulare/iazurilor/heleşteielor Numărul de înregistrare _______________ Instituţia Publică Administraţia Naţională “Apele Moldovei” ________________________ L.Ş. _________________________________________________________ (Numele, prenumele, semnătura) Fişa tehnică a lacului de acumulare/iazului/heleşteului Denumirea corpului de apă unic şi indivizibil ________________________ Adresa_____________________________________________________ Proprietarul__________________________________________________ Superficiarul/locatarul__________________________________________ Anul _______________________ Principalele caracteristici ale lacului de acumulare/iazului/heleşteului |
|||
|
Indicatori |
Unitatea de măsură |
Parametrii/ descrierea succintă |
Note |
| Numărul cadastral al terenului/terenurilor | |||
| Organizaţia de proiectare | |||
| Proiectul de execuţie, numărul | |||
| Organizaţia de construcţie | |||
| Anul dării în exploatare | |||
|
1. INFORMAŢII GENERALE |
|||
| Sursa de alimentare cu apă | |||
| Bazinul, subbazinul hidrografic | |||
| Amplasarea (coordonatele geodezice în sistemul MR 99) | |||
| Destinaţia | |||
| Categoria rocii | |||
|
II. PARAMETRII TEHNICI |
|||
| Lungimea barajului | m | ||
| Lăţimea coronamentului | m | ||
| Cota coronamentului barajului | m | ||
| Înălţimea barajului | m | ||
| Adâncimea maximă | m | ||
| Suprafaţa la cota nivelului normal de retenţie | ha | ||
| Suprafaţa la cota nivelului forţat de retenţie | ha | ||
| Suprafaţa la cota nivelului maxim | ha | ||
| Nivelul normal de retenţie (cota) | m | ||
| Nivelul maxim (cota nivel mort) | m | ||
| Nivelul forţat de retenţie (cota) | m | ||
| Volumul la cota nivelului normal de retenţie | mii m3 | ||
| Volumul la cota nivelului forţat de retenţie | mii m3 | ||
| Volumul util de apă | mii m3 | ||
| Volumul minim admisibil (nivelul maxim) | mii m3 | ||
| Debitul salubru | l/sec | ||
| Debitul ecologic | l/sec | ||
| Debitul maxim de evacuare a apei | l/sec | ||
| Suprafaţa de acumulare a apei în secţiunea barajului | km2 | ||
| Volumul scurgerii cu probabilitatea asigurată de 1%, 5%, 10%, 50%, 75%, 80% | mii m3 | ||
| Deversările calculate cu probabilitatea asigurată de 1%, 5%, 10%, 50%, 95% | m3/sec | ||
| Descărcătorul de ape pluviale, materialul, parametrii | |||
| Evacuatorul de fund, materialul, lungimea, secţiunea transversală | mm/m | ||
| Instalaţia de protecţie a peştelui, tipul | |||
| Batardoul, parametrii | m | ||
| Canalul de evacuare în aval, parametrii, lungimea | m | ||
| Sistemul de drenare a barajului, materialul, lungimea | m | ||
| Consolidarea taluzului în amonte, materialul, suprafaţa | m2 | ||
|
III. FÂŞIILE RIVERANE DE PROTECŢIE |
|||
| Lungimea | m | ||
| Lăţimea | m | ||
| Suprafaţa | ha | ||
|
IV. MĂSURI ANTIEROZIONALE |
|||
| Tipul (naturale, construite), parametrii | |||
|
Notă: Datele amplasării (coordonatele geodezice baltice) sunt indicate la intersecţia axelor coronamentului cu axa evacuatorului de fund. La fişa tehnică se anexează schema de amplasare a lacului de acumulare/iazului/heleşteului/ lacului/bazinului de apă sau planul geometric al terenului pe care este amplasat obiectul acvatic. Întocmit proiectantul_______________________ L.Ş. Data__________________ |
|||
[Anexa nr.1 în redacţia Hot.Guv. nr.25 din 29.01.2025, în vigoare 20.03.2025]
|
Anexa nr.2 la Regulamentul-tip de exploatare a lacurilor de acumulare/iazurilor/heleşteielor Lacul de acumulare/iazul/heleşteul _________________________________ Adresa _______________________________________________________ Proprietarul ___________________________________________________ Superficiarul/locatarul ___________________________________________ REGISTRUL Nr. de observaţii asupra nivelului apei în lacul de acumulare/iaz/heleşteu, _______________________________________________ (amplasare) Început________________________________________________________ Terminat_______________________________________________________ Persoana responsabilă (observatorul) _______________________________ Tabelul 1 Observaţiile asupra nivelurilor apei lacului |
||||||
| Data şi ora | Numărul postului | Numărul jalonului | Rapoartele despre jalon, datele despre jalon | Semnătura observatorului | ||
| minim | maxim | mediu | ||||
| 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 |
|
Carnetul de teren este destinat înregistrării rezultatelor şi observaţiilor efectuate de către observator. Nivelul apei se măsoară cu o precizie de până la 0,5 cm. În cazul freamătului puternic al apei în jurul mirei, se instalează o ramă-amortizoare plutitoare. Observaţiile se execută în două etape, în fiecare din acestea se măsoară nivelurile maxime şi minime. În cazul divergenţelor de măsurare pentru fiecare din etape cu peste 0,5 cm, se efectuează observaţii în etapa a treia, apoi se calculează valoarea medie a nivelului apei după doi cei mai apropiaţi indicatori. Carnetul de teren este prevăzut pentru o lună. |
||||||
|
Tabelul 2 Observaţiile asupra nivelurilor apei în piezometre |
|||||||
| Data | Numărul | Numărul | Numărul | ||||
| distanţa până la nivelul apei, m | nivelul apei, m | distanţa până la nivelul apei, m | nivelul apei, m | distanţa până la nivelul apei, m | nivelul apei, m |
Semnătura | |
| 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 | 8 |
|
Tabelul 3 Caracteristicile piezometrelor |
|||||||
| Numărul piezometrului | Diametrul interior, mm | Adâncimea piezometrului, mm | Tipul | Nivelul | Menţiuni | Semnătura | |
| gurii | aşezării (adâncimea) | ||||||
| 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 | 8 |
|
În registru se înscriu datele din carnetul de teren al observaţiilor asupra nivelului apei în piezometre, dacă observarea asupra unuia dintre piezometre este efectuată în câteva etape, se înregistrează valoarea medie. Piezometrele sunt grupate în coloanele registrului, conform secţiunilor piezometrice, începând cu bieful amonte. Lista piezometrelor este o anexă a registrului. În listă se introduc toate piezometrele, indiferent dacă acestea funcţionează sau nu. În coloana a 4-a se înregistrează piezometrele locale, iar în coloana a 7-a sunt prezentate descrierea succintă a stării piezometrului, timpul nivelărilor de control al gurii (dacă prin nivelare s-a determinat că nivelul gurii s-a schimbat cu peste 1 cm, atunci în coloana a 5-a se înscrie o cifra nouă). Înscrierile din registru sunt controlate odată în 5 zile de către proprietarii/superficiarii/locatarii lacului de acumulare/iazului. |
|||||||
|
Tabelul 4 Calitatea |
||||||
| Data | Locul prelevării probei | Numărul probei | Semnătura | Volumul probei, l | Reziduu sec solubil total, g/l | Structura componentelor, % |
| 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 |
|
Prezentul Registru este destinat sistematizării datelor cu privire la mineralizarea apei în punctele de prelevare a probelor. Probele se vor preleva pentru analiza de laborator. În timpul prelevării probelor, se completează coloanele 1, 2, 3 şi 4, în coloana 4 semnează persoana care a prelevat probele. Rezultatele analizelor se înscriu în celelalte coloane. Proba se ambalează într-o butelie de 0,5 l, pe care se aplică o etichetă unde se specifică data, numărul probei şi locul prelevării acesteia. |
||||||
[Anexa nr.2 în redacţia Hot.Guv. nr.25 din 29.01.2025, în vigoare 20.03.2025]
|
Anexa nr.3 la Regulamentul-tip de exploatare a lacurilor de acumulare/iazurilor/heleşteielor Lacul de acumulare/iazul/heleşteul __________________________________ Adresa _______________________________________________________ Proprietarul ____________________________________________________ Superficiarul/locatarul ___________________________________________ REGISTRUL Nr. de dispoziţii şi de evidenţă a programului de muncă ____________________________________________ (amplasarea) Început _____________________________________________________ Terminat____________________________________________________ Personalul de serviciu: 1. _______________________________________ 2. _______________________________________ 3. _______________________________________ 4. _______________________________________ A verificat: proprietarul/superficiarul/locatarul lacului de acumulare/iazului/heleşteului sau persoana responsabilă Tabelul 1 Registrul de dispoziţii primite |
||||
| Data şi ora de primire | Numărul de intrare şi data | Conţinutul documentaţiei introduse sau dispoziţiile de intrare | Cine şi când a fost informat, măsurile întreprinse | Semnătura |
| 1 | 2 | 3 | 4 | 5 |
|
Registrul este destinat evidenţei tuturor documentelor şi dispoziţiilor de intrare primite prin poştă, verbal şi prin telefon. În Registru se înregistrează data, ora, numărul, componenţa şi numele celui care a transmis documentul sau dispoziţia. Tot aici se înregistrează cine şi când a fost informat, precum şi măsurile luate. Registrul se completează de către persoanele de serviciu sau de către persoanele responsabile. |
||||
|
Tabelul 2 Evidenţa programului de muncă |
|||||
| Data | Ora | Numele, prenumele şi funcţia | Evenimentele şi încălcările produse în timpul serviciului, măsurile întreprinse şi sarcinile stabilite pentru următorul personal de serviciu | Semnătura verificatorului | |
| 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 |
|
Registrul este destinat evidenţei programului de muncă a persoanelor responsabile, telefoniştilor, electricienilor, mecanicilor în perioadele critice. În coloana a 5-a se fixează toate evenimentele, încălcările, avariile în timpul serviciului şi măsurile întreprinse, precum şi obiectele şi măsurile asupra cărora următorul personal de serviciu trebuie să efectueze observări minuţioase, în scopul prevenirii avariilor şi deteriorărilor posibile. Registrul se completează zilnic, la schimbul de tură, de către personalul de serviciu. Controlul se efectuează zilnic de către inginerul de dispecerat superior în perioada viiturii şi nivelurilor înalte în lacul de acumulare/iaz în restul timpului – o dată la 10 zile. |
|||||
[Anexa nr.3 în redacţia Hot.Guv. nr.25 din 29.01.2025, în vigoare 20.03.2025]
|
Anexa nr.4 la Regulamentul-tip de exploatare a lacurilor de acumulare/iazurilor/heleşteielor Lacul de acumulare/iazul/heleşteul_______________________ Adresa ____________________________________________ Proprietarul_________________________________________ Superficiarul/locatarul ________________________________ REGISTRUL Nr. de instructaj privind tehnica securităţii, regulile de exploatare exploatarea lacului de acumulare/iazului/heleşteului ______________________________________________________ (amplasarea) Început ____________________________________________ Terminat ___________________________________________ Superficiarul/locatarul_________________________________ Tabelul 1 Instructajul privind tehnica securităţii şi regulile de exploatare |
|||
| Data | Conţinutul instructajului şi semnătura persoanei care instructează | Numele, prenumele persoanelor instruite | Semnăturile persoanelor instruite |
| 1 | 2 | 3 | 4 |
|
Registrul este destinat consemnării instructajului şi se consideră document oficial în cazul încălcării regulilor de tehnică a securităţii şi a regulilor de exploatare. |
|||
|
Tabelul 2 Cazurile de încălcare a regulilor de exploatare |
||||
| Data | Modul de încălcare a regulilor de exploatare | Măsura întreprinsă pentru ameliorarea situaţiei | Numele, prenumele persoanei responsabile | Semnătura persoanei responsabile |
| 1 | 2 | 3 | 4 | 5 |
|
În prezentul Registru, de către proprietarul/superficiarul/locatarul lacului de acumulare/iazului/ heleşteului sau persoana responsabilă, se fixează cazurile de încălcare a regulilor de exploatare a corpului de apă unic şi indivizibil şi a măsurilor întreprinse. |
||||
[Anexa nr.4 în redacţia Hot.Guv. nr.25 din 29.01.2025, în vigoare 20.03.2025]
|
Anexa nr.5 la Regulamentul-tip de exploatare a lacurilor de acumulare/iazurilor/heleşteielor Lacul de acumulare/iazul/heleşteul__________________________________ Adresa _______________________________________________________ Proprietarul____________________________________________________ Superficiarul/locatarul____________________________________________ REGISTRUL Nr. de observaţii asupra stării construcţiilor, cuvetei _________________________________________________ (amplasarea) Început _______________________ Terminat_______________________ Persoana responsabilă ___________ Tabelul 1 Observaţii asupra stării tuturor construcţiilor |
|||
| Data şi ora | Conţinutul încălcărilor depistate | Măsurile întreprinse | Semnătura observatorului |
| 1 | 2 | 3 | 4 |
|
În Registru se fixează încălcările depistate privind starea şi funcţionarea normală a tuturor construcţiilor lacului de acumulare/iazului/heleşteului, utilajului electromecanic, mijloacelor de automatizare, de control, de comunicaţii, de alimentare cu apă şi alimentare cu energie electrică, precum şi a construcţiilor de serviciu, menajere şi de producţie auxiliare etc. În Registru se fixează, inclusiv, verificările efectuate privind starea construcţiilor sus-menţionate, precum şi măsurile întreprinse de către proprietarul/superficiarul/locatarul lacului de acumulare/iazului/heleşteului sau de persoanele responsabile. Registrul se completează de către observatori, persoanele de serviciu care efectuează observaţiile curente şi care imediat informează persoana responsabilă despre defectele depistate. Persoana responsabilă informează despre toate înregistrările proprietarul/superficiarul/locatarul construcţiilor hidrotehnice ale lacului de acumulare/iazului/heleşteului şi persoanele responsabile de exploatarea corpului de apă unic şi indivizibil, precum şi despre măsurile întreprinse. Registrul se verifică de către proprietarul/superficiarul/locatarul lacului de acumulare/iazului/ heleşteului în următoarele termene: a) în perioada revărsării şi a nivelurilor mari de umplere a lacului de acumulare/iazului/heleşteului − zilnic; b) în restul timpului − odată la 10 zile. |
|||
|
Tabelul 2 Observaţiile asupra stării cuvetei lacului de acumulare/iazului/heleşteului şi deformării malurilor |
||
| Data | Conţinutul | Semnătura |
| 1 | 2 | 3 |
|
La Registru se anexează planul cuvetei lacului de acumulare, conform curbelor de nivel. În cazul vizitărilor (reviziilor stării malurilor), pe plan se fixează locurile de formare a alunecărilor de teren, pâlniilor, bancurilor etc., iar în Registru se notează descrierea acestora. În cazul precizării locurilor înregistrate vizual, în plan se efectuează repararea instrumentală a acestora prin metoda tahimetrică. Tot aici se caracterizează starea stratului superior de gheaţă şi a lucrărilor de înlăturare a gheţii. În timpul furtunilor, în Registru se fixează viteza maximă a vântului şi înălţimea valurilor, precum şi perioada de acţiune a vântului. |
||
[Anexa nr.5 în redacţia Hot.Guv. nr.25 din 29.01.2025, în vigoare 20.03.2025]
|
Anexa nr.6 la Regulamentul-tip de exploatare a lacurilor de acumulare/iazurilor/heleşteielor Lacul de acumulare/iazul/heleşteul_________________________________ Adresa_______________________________________________________ Proprietarul___________________________________________________ Superficiarul/locatarul ___________________________________________ REGISTRUL Nr. de evidenţă a reparaţiilor şi a lucrărilor de întreţinere sau de reconstrucţie a tuturor construcţiilor lacului de acumulare/iazului/heleşteului _____________________________________________ (amplasarea) Început______________________________________________________ Terminat ____________________________________________________ Proprietarul__________________________________________________ Superficiarul/locatarul _________________________________________ Tabelul 1 Evidenţa reparaţiilor şi a lucrărilor de întreţinere şi reconstrucţie a tuturor construcţiilor |
||||
| Data | Obiectul | Destinaţia, metodele de executare a lucrărilor, volumele şi costul lucrărilor efectuate, executanţii | Semnătura executantului lucrărilor | Semnătura persoanei responsabile de ţinerea Registrului |
| 1 | 2 | 3 | 4 | 5 |
|
În prezentul Registru se fixează toate lucrările privind reparaţia, menţinerea sau reconstrucţia oricăror construcţii ale lacului de acumulare/iazului/heleşteului, utilajului electromecanic, mijloacelor de automatizare, de control, de comunicaţii, de drumuri, de alimentare cu apă, de energie electrică, a construcţiilor de serviciu, menajere, de producţie auxiliare etc. În prezentul Registru se reflectă: data începutului şi terminării reparaţiei, argumentarea necesităţii efectuării lucrărilor, volumul şi componenţa lucrărilor, metodele de executare, calitatea lucrărilor executate şi costul acestora, referinţele la documentaţia de proiect şi de deviz şi la executantul lucrărilor. În Registru se mai descriu căminele de sondaj şi alte lucrări efectuate în scopul clarificării cauzelor de deteriorare a construcţiilor. Ţinerea Registrului se pune pe seama proprietarului/superficiarului/locatarului lacului de acumulare/iazului/heleşteului sau a persoanei responsabile. |
||||
|
Tabelul 2 Observaţiile asupra stării tuturor construcţiilor |
|||
| Data şi ora | Conţinutul încălcărilor depistate | Măsurile întreprinse | Semnătura observatorului |
| 1 | 2 | 3 | 4 |
|
În prezentul Registru se fixează toate încălcările depistate privind starea şi funcţionarea normală a tuturor construcţiilor lacului de acumulare/iazului/heleşteului, utilajului electromecanic, mijloacelor de automatizare, de control, de comunicaţii, de alimentare cu apă şi cu energie electrică, precum şi a construcţiilor de serviciu, menajere, de producţie auxiliare etc. În Registru se fixează, de asemenea, verificările de inspectare privind starea construcţiilor sus-menţionate şi măsurile luate de către proprietarul/superficiarul/locatarul lacului de acumulare/iazului/heleşteului sau de persoanele responsabile. Registrul se completează de către observatori, persoanele de serviciu care efectuează observările de control şi care anunţă imediat persoana responsabilă despre defectele depistate. Persoana responsabilă informează despre toate înregistrările proprietarul/superficiarul/locatarul lacului de acumulare/iazului/heleşteului şi persoanele responsabile de exploatarea obiectelor menţionate, precum şi despre măsurile întreprinse. Se completează în următoarele termene: a) în perioada viiturii şi a nivelurilor mari de umplere zilnică a lacului de acumulare/iazului/heleşteului − zilnic; b) în restul timpului − o dată la 10 zile. |
|||
[Anexa nr.6 în redacţia Hot.Guv. nr.25 din 29.01.2025, în vigoare 20.03.2025]
|
Anexa nr.7 la Regulamentul-tip de exploatare a lacurilor de acumulare/iazurilor/heleşteielor PAŞAPORTUL PRIZEI DE APĂ al staţiei de pompare _______________________ Obiectul ______________________ Adresa_______________________ Proprietarul ___________________ Locatarul______________________ Anul _________________ Principalele caracteristici ale prizei de apă a staţiei de pompare____________________ |
|||
|
Indicii |
Denumirea indicilor |
Parametrii | Note |
| Numărul cadastral al terenului | |||
|
I. INFORMAŢII GENERALE |
|||
| Sursa de apă | |||
| Amplasare (coordonatele geodezice în sistemul MR 99) | |||
| Tipul prizei de apă | |||
| Destinaţia | |||
| Categoria terenului | |||
| Suprafaţa, m2 | |||
| Anul de proiectare | |||
| Organizaţia de proiectare | |||
| Proiectul, numărul | |||
| Anul construcţiei | |||
| Organizaţia de construcţie | |||
| Data de punere în funcţiune | |||
|
II. PARAMETRII TEHNICI |
|||
| Debitul de apă maxim, m3/sec. | |||
| Debitul de apă minim, m3/sec. | |||
| Ţevi de aspiraţie, materialul, diametrul, cantitatea | |||
| Inclusiv conform diametrului | |||
| 1. Ţeavă ____________________d=____________________mm, m | |||
| 2. Ţeavă ____________________d=____________________mm, m | |||
| 3. Ţeavă ____________________d=____________________mm, m | |||
| A. Măsuri de consolidare a malului, suprafaţa, m2 | |||
| B. Instalaţie pentru protejarea peştelui (piese) | |||
| Materialul | |||
| Parametrii | |||
| Metoda de curăţare a instalaţiei de protecţie a peştelui | |||
| C. Instalaţie pentru îndepărtarea sedimentelor, obiectelor plutitoare, gheţii | |||
|
Notă: La paşaport se anexează planul general al prizei de apă şi profilurile tridimensionale ale instalaţiei de protecţie a peştelui. Întocmit proiectantul L.Ş. Data_________________ |
|||
[Anexa nr.7 în redacţia Hot.Guv. nr.25 din 29.01.2025, în vigoare 20.03.2025]