20/11.01.2000 Hotărîre cu privire la aprobarea Programului de activitate al Guvernului Republicii Moldova "Legalitate, Consolidare şi Reforme - întru Bunăstarea Naţiunii"

HOTĂRÎREA GUVERNULUI REPUBLICII MOLDOVA cu privire la aprobarea Programului de activitate al Guvernului Republicii Moldova "Legalitate, Consolidare şi Reforme - întru Bunăstarea Naţiunii" Nr.20 din 11.01.2000 Monitorul Oficial al R.Moldova nr.5-7/100 din 13.01.2000 * * * Abrogat: 15.08.2001 Hotărîrea Guvernului nr.854 din 16.08.2001 Guvernul Republicii Moldova HOTĂRĂŞTE: 1. Se aprobă Programul de activitate al Guvernului Republicii Moldova "Legalitate, Consolidare şi Reforme - întru Bunăstarea Naţiunii" (se anexează). 2. În scopul realizării programului nominalizat, ministerele şi departamentele: vor elabora, în termen de 5 zile, programe ramurale de activitate şi vor întreprinde măsurile necesare pentru realizarea lor; vor prezenta lunar, pînă la data de 5 a lunii ce urmează după luna gestionară, Ministerului Economiei şi Reformelor informaţii despre mersul îndeplinirii acestui program. 3. Se recomandă autorităţilor publice locale, în termen de o lună, să elaboreze şi să aprobe programele de măsuri concrete necesare pentru realizarea integrală a programului nominalizat în teritoriile respective. 4. Ministerul Economiei şi Reformelor va generaliza materialele prezentate şi, pînă la data de 15 a lunii ce urmează după luna gestionară, va prezenta Guvernului darea de seamă respectivă. 5. Ministerul Economiei şi Reformelor în comun cu ministerele şi departamentele de resort, vor elabora în termen de două luni un program strategic de dezvoltare a economiei naţionale pe o perioadă de 20-30 de ani. 6. Se abrogă Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr.270 din 8 aprilie 1999 "Cu privire la aprobarea Programului de activitate a Guvernului Republicii Moldova pentru anii 1999-2002 "Supremaţia legii, revitalizarea economică, integrare europeană" (Monitorul Oficial, 1999, nr.39-41, art.279). 7. Controlul asupra executării prezentei hotărîri se pune în sarcina dlui Eugeniu Şlopac, viceprim-ministru, ministrul economiei şi reformelor. PRIM-MINISTRU AL REPUBLICII MOLDOVA Dumitru BRAGHIŞ Contrasemnată: Viceprim-ministru, ministrul economiei şi reformelor Eugeniu Şlopac Chişinău, 11 ianuarie 2000. Nr. 20. Aprobat prin Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr.20 din 11 ianuarie 2000 Programul de activitate al Guvernului Republicii Moldova "Legalitate, Consolidare şi Reforme - întru Bunăstarea Naţiunii" Guvernul se învesteşte cu împuterniciri pentru o perioadă de timp relativ scurtă şi îşi propune ca obiectiv atenuarea crizei profunde ce paralizează activitatea economică şi socială. Programul Guvernului este orientat spre asigurarea continuităţii reformelor economice şi sociale şi soluţionarea problemelor urgente. Guvernul, activînd în baza Constituţiei şi legislaţiei în vigoare, îşi va mobiliza eforturile pentru a tempera efectele recesiunii economice, va asigura ordinea de drept în ţară, va instaura consensul civil în societate, va diminua tensiunile sociale, va susţine producătorul intern şi va spori eficienţa activităţii administraţiei publice. În politica externă, Guvernul va continua eforturile de integrare a ţării în comunitatea internaţională şi, în primul rînd, în structurile europene, păstrînd, totodată, relaţiile tradiţionale cu statele CSI. Guvernul va asigura şi pe viitor colaborarea cu organizaţiile financiare internaţionale şi cu structurile comunităţii mondiale în scopul consolidării Republicii Moldova ca stat. Situaţia social-economică actuală Condiţiile în care Guvernul îşi va începe activitatea sînt destul de dificile. Comparativ cu anul trecut, majoritatea indicatorilor social-economici s-au diminuat. Potrivit estimărilor, Produsul Intern Brut va descreşte cu 4%, deficitul bugetar va fi mai mare decît în anul precedent (constituind mai mult de 5 %), inflaţia va atinge aproximativ 40 %, fiind cea mai ridicată din ultimii cinci ani. Sectorul real al economiei naţionale continuă să se afle într-o permanentă degradare. Economia subterană a căpătat proporţii îngrijorătoare. Administrarea proprietăţii de stat este nesatisfăcătoare, se aprofundează inechitatea socială. Sporeşte şi se extinde numărul cetăţenilor săraci. Statul nu dispune de resursele necesare pentru asigurarea garanţiilor sociale ale populaţiei în domeniul educaţiei, ocrotirii sănătăţii şi culturii. Unica realizare este majorarea rezervelor valutare ale Băncii Naţionale şi menţinerea cursului relativ stabil al leului moldovenesc. În condiţiile sistării susţinerii financiare a ţării şi insucceselor înregistrate în sectorul de producţie, se va releva calitatea reală a sistemului bancar al ţării. Acţiunile contradictorii şi deciziile inconsecvente în domeniul privatizării au ştirbit imaginea Moldovei în lume. Investiţiile străine directe, cifrate la aproximativ 80 mil. dol. SUA, sînt mai mici decît în anul precedent. S-a atestat fenomenul refluxului de capital din republică. Schimbările din sectorul instituţional - piaţa de capital, instanţele judiciare, organele administraţiei publice centrale şi locale etc. - au fost ineficiente. Inactivitatea organelor de stat şi a instanţelor judiciare şi corupţia din cadrul lor au determinat apariţia neîncrederii şi scepticismului în societate. Dificultăţi suplimentare apar în legătură cu Transnistria. Situaţia creată a determinat scindarea ţării în două sisteme coexistente cu diferite cadre legislative şi moduri de organizare economică. Problemele cu care se confruntă în prezent ţara au început să se acumuleze încă la începutul anilor î90. Perioada de tranziţie necesită o analiză minuţioasă, o evaluare a costului social al reformelor, precum şi a metodelor şi mecanismelor de realizare a acestora pentru ajustarea lor la rigorile impuse de reformă. Un lucru este clar: securitatea naţională a Republicii Moldova este ameninţată de un pericol serios, deoarece majoritatea indicatorilor securităţii umane, precum şi ai securităţii economice s-au apropiat de limita critică. Astfel, însăşi viaţa ne-a obligat să dăm dovadă de voinţă politică şi de responsabilitate pentru transformările care au loc în societate. Obiectivele Guvernului Organizîndu-şi activitatea în strînsă colaborare cu Preşedinţia şi Parlamentul, Guvernul îşi va orienta eforturile la realizarea următoarelor obiective: - consolidarea instituţiilor de stat, în scopul garantării democratizării continue a societăţii, supremaţiei legii, a drepturilor şi obligaţiunilor constituţionale ale cetăţenilor, sporirea eficienţei administraţiei publice, combaterea corupţiei şi crimei organizate; - creşterea gradului de responsabilitate socială a statului, în scopul susţinerii categoriilor socialmente vulnerabile ale populaţiei, reformării sectorului social, reducerii ratei şomajului şi diminuării sărăciei; - plasarea în prim plan a sectorului real al economiei naţionale, prin utilizarea mecanismelor de stimulare a agenţilor economici, accelerarea reformelor structurale, susţinerea şi protecţia antreprenorilor, îmbunătăţirea managementului corporativ al întreprinderilor, prin crearea condiţiilor optime pentru investiţii şi export; - intensificarea acţiunilor de soluţionare a diferendului transnistrian şi asigurarea integrităţii statale a Republicii Moldova - ameliorarea imaginii externe a Republicii Moldova ca partener politic şi economic viabil, integrarea în structurile internaţionale şi regionale, ţinînd cont de interesele naţionale şi de securitatea ţării. Măsuri urgente de stabilizare a situaţiei social-economice Realizările pozitive, obţinute după declararea independenţei ţării, - democratizarea societăţii, libertatea cuvîntului şi a conştiinţei, sistemul electoral pluripartid, deschiderea ţării în plan internaţional etc. - Guvernul îşi va orienta activitatea spre soluţionarea problemelor stringente, continuînd cursul reformelor şi avînd drept obiective prioritare asigurarea supremaţiei legii, asanarea sectorului financiar, menţinerea securităţii energetice şi consolidarea statalităţii. Asigurarea legislativă a măsurilor urgente Guvernul consideră că pentru stabilizarea social-economică a ţării trebuie constituit, în primul rînd, cadrul legislativ adecvat, ceea ce presupune crearea suportului legislativ pentru funcţionarea optimă a organelor publice centrale şi locale, precum şi pentru relansarea sectorului real al economiei şi îmbunătăţirea stării de lucruri din sfera socială. Lista completă a proiectelor de legi şi hotărîri, iniţiate de Guvern, va fi prezentată Parlamentului în decurs de o lună. Totodată, Guvernul intenţionează să pună în aplicare un pachet de acte legislative de importanţă majoră şi de maximă urgenţă, necesare atît pentru stabilizarea macroeconomică, cît şi pentru promovarea reformelor structurale, în următoarele termene: - Legea bugetului pe anul 2000 - la 15 februarie 2000; - Legea cu privire la compensaţiile nominative pentru unele categorii de populaţie - la 1 februarie 2000; - Legea pentru modificarea Legii telecomunicaţiilor - la 15 martie 2000; - Legea pentru modificarea art.10 din Legea cu privire la proiectul individual de privatizare a întreprinderilor din sectorul electroenergetic - la 10 februarie 2000; Se impune, ca un imperativ, urgentarea adoptării Codului civil. Măsuri în sectorul financiar Conştientizînd importanţa acţiunilor echilibrate în domeniul macroeconomic, priorităţile politicii Guvernului vor fi axate pe sectorul bugetar, fiscal şi creditar, deoarece anume de ele depinde relansarea economiei şi, respectiv, bunăstarea populaţiei. Politica fiscală Pentru promovarea unei politici fiscale eficiente, Guvernul se va conduce de următoarele principii: uniformizarea sistemului fiscal prin simplificarea procedurilor fiscale, extinderea bazei impozabile prin anularea înlesnirilor fiscale nejustificate, asigurarea transparenţei şi caracterului stabil al politicii fiscale, neadmiterea modificărilor legislaţiei fiscale şi bugetare pe parcursul anului financiar în defavoarea contribuabililor. În aceste scopuri, Guvernul va întreprinde următoarele măsuri: - realizarea integrală a Concepţiei reformei fiscale; - adoptarea şi implementarea Codului fiscal, perfecţionarea lui permanentă; - finalizarea procesului de introducere a standardelor naţionale de evidenţă contabilă; - combaterea fraudelor financiare şi a evaziunii fiscale, concomitent cu ridicarea prestigiului şi stimularea colaboratorilor din organele de control financiar şi fiscal; - eliminarea totală a achitărilor reciproce şi plăţilor în natură în relaţiile cu sistemul bugetar şi Fondul Social; - reorganizarea procesului de inspectare şi control al agenţilor economici de către autorităţile fiscale în scopul excluderii dublării şi paralelismului (periodicitatea - un control la doi ani în termen de maximum o lună); - sistarea activităţii agenţilor economici prestatori de servicii şi comercianţi, care nu dispun de aparate de casă cu memorie fiscală; - corelarea cuantumului bazei impozabile cu evoluţia ratei inflaţiei; - adaptarea cheltuielilor bugetare la veniturile reale. Politica bugetară Scopul principal al politicii bugetare constă în obţinerea stabilităţii bugetare de lungă durată în baza racordării cheltuielilor la posibilităţile reale ale economiei naţionale şi creşterii eficienţei utilizării finanţelor publice. În domeniul cheltuielilor publice, Guvernul va întreprinde următoarele măsuri: - va asigura utilizarea eficientă şi raţională a resurselor financiare publice prin aplicarea unui regim de control rigid, va întreprinde măsuri instituţionale pentru aplicarea integrală şi unitară a legislaţiei privind achiziţiile publice, inclusiv la nivelul administraţiei publice locale; crearea trezoreriilor teritoriale; - în scopul asigurării unei stabilităţi macroeconomice reale şi durabile, va fi promovată o politică dură de dirijare a nivelului deficitului bugetar şi a datoriei publice. Necesitatea unei astfel de politici este dictată de creşterea ameninţătoare a datoriei publice în raport cu PIB-ul şi de diminuarea lichidităţilor disponibile ale statului în condiţiile deteriorării considerabile a balanţei contului curent; - bugetul şi Fondul Social vor include următoarele articole de cheltuieli, în ordinea priorităţilor lor: - deservirea datoriilor externe şi interne; - salarii şi pensii; - compensaţii pentru categoriile social-vulnerabile; - energie; - medicamente - finanţarea minimului necesar; - asigurarea efectivă a instituţiilor bugetare (instituţiile preşcolare, orfelinatele, spitalele, armata) cu produse alimentare, conform legislaţiei în vigoare. Guvernul va asigura transparenţa tuturor încasărilor şi cheltuielilor prin publicarea lor în mass-media. Promovarea consecventă a reformelor structurale va permite aplicarea unei politici mai eficiente în domeniul finanţelor publice. Concomitent, vor fi examinate posibilităţile de reeşalonare a unor datorii, al căror termen de rambursare este prevăzut pentru anii 2000 - 2002. Reducerea restanţelor la plata pensiilor şi salariilor Guvernul va elabora urgent un plan de măsuri privind achitarea salariilor angajaţilor din sfera bugetară şi a pensiilor, avînd în vedere: stingerea datoriilor la acest capitol; asigurarea plăţii la timp a pensiilor şi salariilor; elaborarea şi implementarea eşalonată a unui mecanism de indexare a pensiilor, luîndu-se în considerare rata inflaţiei. Politica monetară şi creditară În scopul promovării unei politici adecvate situaţiei din economia naţională, Guvernul va conlucra cu Banca Naţională a Moldovei în domeniul politicii monetar-creditare, finanţelor publice şi balanţei de plăţi externe. Politicile de creditare şi monetară vor fi orientate spre asigurarea controlului asupra inflaţiei şi a echilibrului balanţei de plăţi. Precondiţiile aplicării acestor politici pentru obţinerea stabilităţii sînt: - programul de stabilizare va fi însoţit de accelerarea reformelor economice structurale pentru reducerea pierderilor, mai ales în sectoarele agricol şi energetic; - se va întări disciplina financiară şi va spori responsabilitatea agenţilor economici pentru onorarea obligaţiunilor lor; - Guvernul va întreprinde măsuri pentru eliminarea tranzacţiilor barter şi diminuarea plăţilor în numerar, creînd astfel condiţiile pentru efectuarea decontărilor prin virament între agenţii economici; - va continua implementarea instrumentelor anti-inflaţioniste de politică monetară (operaţiuni de piaţă deschisă); Dată fiind sistarea creditării Guvernului de către BNM, sarcinile principale ale politicii monetar-creditare constau în stabilizarea financiară pe termen lung şi crearea condiţiilor pentru încurajarea atragerii de capital în sectorul real al economiei. Guvernul va aplica măsuri urgente pentru depăşirea situaţiei create în urma unor constrîngeri externe, pentru gestionarea prudentă a datoriei externe şi a fluxurilor de capital străin. De aceea, în perspectiva apropiată, se va acţiona în vederea reglementării relaţiilor prin acţiuni directe şi indirecte, pentru a se evita o eventuală situaţie de criză privind obligaţiunile externe ale ţării. Asigurarea cu resurse energetice În scopul asigurării ţării în perioada de iarnă 1999-2000 cu resurse energetice, Guvernul va întreprinde următoarele acţiuni: - va aplica măsuri urgente pentru ameliorarea situaţiei financiare în sectorul energetic; - va asigura stingerea şi reeşalonarea datoriilor pentru livrările de gaze din Rusia şi a energiei electrice din România şi Ucraina; - îşi va concentra eforturile asupra identificării unor noi forme organizatorice şi mecanisme financiare de acoperire a necesarului de resurse energetice; - va asigura transparenţa şi controlul de stat asupra achiziţiilor, livrărilor şi consumului de resurse energetice, va întreprinde măsuri de combatere a traficului ilicit de carburanţi; - va întreprinde măsuri de stimulare a consumului raţional de resurse energetice de către agenţii economici şi de către populaţie şi va intensifica acţiunile de contracarare a furturilor de energie; - va stabili responsabilităţile agenţilor economici - producători şi distribuitori de resurse energetice şi va verifica respectarea lor. Consolidarea statalităţii Bazîndu-se pe legislaţia în vigoare, Guvernul intenţionează să menţină ordinea, să întărească disciplina la toate nivelele puterii de stat, începînd, în primul rînd, cu Cabinetul de Miniştri. Disciplina este mijlocul cel mai puţin costisitor de sporire a eficienţei muncii în toate verigile puterii şi economiei naţionale. În sectorul public, Guvernul va acorda o atenţie deosebită consolidării şi impulsionării activităţii organelor administraţiei publice, stabilirii unor relaţii funcţionale eficiente între autoritatea centrală şi autorităţile locale prin descentralizarea competenţelor şi responsabilităţilor tuturor factorilor de decizie. Administraţia centrală Guvernul, în calitatea sa de organ executiv, va implementa prezentul program politic, aprobat de către Parlament, prin: - iniţiative legislative de aplicare a strategiei politice, ţinîndu-se cont de necesităţile şi de problemele ce vor apărea pe parcursul guvernării; - conlucrarea constructivă permanentă cu Parlamentul şi Preşedintele ţării; - perfecţionarea activităţii Guvernului în vederea optimizării cheltuielilor bugetare, responsabilizării şi eficientizării funcţionării organelor administrative; - reformarea şi susţinerea organelor de forţă în vederea sporirii profesionalismului şi eficienţei acestor structuri în protejarea drepturilor si intereselor legitime ale cetăţenilor şi intereselor generale ale statului; - garantarea executării întocmai de către întregul sistem al organelor administraţiei publice a actelor normative în vigoare; - controlul asupra activităţii autorităţilor publice la toate nivelele; - delegarea către autorităţile publice locale a competenţelor ce pot fi realizate mai eficient la nivel local; - combaterea birocratizării organelor publice. Administraţia locală Politica de stat în domeniul administraţiei publice locale va fi întemeiată pe principiul potrivit căruia grupul sau colectivitatea respectivă îşi soluţionează în mod independent problemele, activînd în cadrul unei societăţi democratice pluraliste, care se bazează pe respectul faţă de lege şi drepturile universale ale omului. Activitatea Guvernului în acest domeniu va fi orientată spre: - crearea cadrului legislativ şi a mecanismelor specifice pentru asigurarea autonomiei organelor publice locale; - continuarea şi sporirea eficienţei procesului de implementare a reformei teritorial-administrative; - identificarea şi transmiterea patrimoniului public local în administrarea organelor publice locale; - descentralizarea bugetului de stat; - asigurarea unui sistem operant de instruire, orientat spre sporirea gradului de profesionalism al funcţionarilor publici; - reevaluarea întregului sistem de servicii publice şi transferarea unor activităţi către sfera privată; - asigurarea resurselor financiare adecvate competenţelor şi responsabilităţilor ce revin consiliilor locale, municipale şi judeţene; - eliminarea metodelor administrative de control al activităţii organelor administraţiei publice locale, limitîndu-se doar la controlul respectării de către acestea a legislaţiei în vigoare. Pentru soluţionarea diferendului transnistrean, Guvernul va depune eforturi susţinute în vederea elaborării şi realizării ulterioare a unei politici de stat multidimensionale, care va include componentele economice, politice, umane, precum şi sprijinul din exterior. Guvernul va întreprinde noi acţiuni de perfecţionare a relaţiilor cu agenţii economici din stînga Nistrului, orientate spre reintegrarea economică a părţilor. Asigurarea ordinii de drept, combaterea criminalităţii şi corupţiei Acutizarea crizei social-economice, sporirea şomajului, sărăcirea populaţiei, ignorarea procesului educativ în societate - toate acestea au favorizat creşterea numărului de infracţiuni în ţară. În consecinţă, crima organizată, corupţia şi protecţionismul au căpătat dimensiuni dramatice şi se manifestă, practic, în toate ramurile economiei naţionale, inclusiv, în organele puterii de stat. În scopul stopării tendinţelor de criminalizare a societăţii, Guvernul îşi va concentra eforturile în mod prioritar asupra: - accelerării reformei judiciare şi de drept (baza legislativă, mecanismele instituţional şi funcţional); - înlăturării barierelor birocratice în procesul reglementării activităţilor economice şi de antreprenoriat prin protecţia prestigiului funcţiei şi sporirea responsabilităţii (administrative şi penale) a funcţionarilor publici; - combaterii crimei organizate şi corupţiei, depistării şi neutralizării grupărilor criminale; - combaterii infracţiunilor de ordin economic şi a fenomenului economiei subterane, desfăşurînd munca operativă de investigaţie în sistemul financiar-bancar, energetic, pieţei de valori imobiliare şi fondurilor de investiţii, stopării evaziunii fiscale, contrabandei, comercializării ilicite a mărfurilor supuse accizelor; - evaluării rezultatelor procesului de privatizare şi aplicării măsurilor speciale pentru depistarea cazurilor de protecţionism în activitatea antreprenorială; - adoptării şi implementării programului naţional de combatere a narcomaniei; - combaterii infracţiunilor din sfera relaţiilor patrimoniale şi a celor îndreptate împotriva vieţii şi sănătăţii persoanei. Transformările structurale în contextul menţinerii stabilităţii economice Guvernul va continua realizarea reformelor structurale, orientate spre eficientizarea economiei naţionale, stimularea utilizării raţionale a resurselor şi dinamizarea sectorului privat. Aceste acţiuni vor fi promovate în strînsă legătură cu obiectivele şi politicile de menţinere şi consolidare a stabilităţii macroeconomice. În domeniul reformării proprietăţii Guvernul va promova politici direcţionate spre: - optimizarea şi eficientizarea procesului de privatizare, inclusiv prin atragerea investitorilor străini, înaintarea propunerilor de extindere a numărului întreprinderilor publice supuse privatizării şi introducerea unor metodologii performante de privatizare; - eficientizarea gestionării proprietăţii de stat, responsabilizarea personală a reprezentanţilor statului în societăţile pe acţiuni şi a managerilor întreprinderilor de stat pentru rezultatele activităţii acestora; - crearea condiţiilor pentru dezvoltarea unui sector privat operaţional, perfecţionarea cadrului legislativ şi instituţional, optimizarea managementului corporativ, care să permită controlul eficient al activităţii manageriale din întreprinderile private şi publice, delimitarea strictă a drepturilor şi obligaţiunilor acţionarilor, inclusiv a fondurilor de investiţii. Politica industrială a Guvernului va fi orientată spre formarea unui complex industrial competitiv şi se va realiza prin: - restructurarea întreprinderilor în scopul diminuării costurilor, vînzării activelor fixe neutilizate, stimularea fondării noilor întreprinderi mici şi mijlocii şi crearea noilor locuri de muncă; - urgentarea lichidării întreprinderilor neviabile prin aplicarea procedurii de faliment în scopul deblocării mijloacelor imobilizate şi recuperării creanţelor; - aplicarea mecanismelor de conciliere reciprocă cu creditorii întreprinderilor aflate în stare de insolvabilitate temporară în cadrul realizării procesului de restructurare; - promovarea politicii de sporire a competitivităţii şi productivităţii, certificarea întreprinderilor (ISO 9000), introducerea managementului ecologic, a standardului ISO 14000 şi a sistemului de dirijare a calităţii în procesul de producere şi comercializare; - stimularea constituirii parcurilor industriale, tehnologice şi inovaţionale, sprijinirea procesului de asociere a întreprinderilor în holdinguri şi grupuri financiar-industriale, ţinîndu-se cont de experienţa acumulată în domeniu; - intensificarea cooperării cu partenerii străini pentru a impulsiona procesul formării structurilor de marketing şi fortificarea capacităţilor manageriale. O direcţie prioritară a politicii economice a Guvernului o va constitui dezvoltarea antreprenoriatului şi a micului business, aceasta constituind o premisă importantă pentru creşterea gradului de utilizare a forţei de muncă şi o pondere esenţială în transformările economice structurale, dezvoltarea concurenţei, implementarea realizărilor tehnico-ştiinţifice, sporirea capacităţilor de export ale ţării. Pentru stimularea dezvoltării micului business se vor realiza următoarele măsuri: - perfecţionarea cadrului legislativ şi normativ de reglementare a micului business; - consolidarea cadrului instituţional de elaborare şi implementare a politicilor pentru dezvoltarea întreprinderilor mici şi a microîntreprinderilor; - extinderea posibilităţilor administraţiei publice locale de elaborare şi implementare a politicilor eficiente în acest domeniu; - reformarea sistemului de evidenţă contabilă şi statistică a activităţii micului business; - stimularea procesului de creare a asociaţiilor de economie şi împrumut. Politica investiţională va constitui un reper important pentru procesul de relansare a potenţialului de producţie. Circa 82 la sută din parcul de maşini şi utilaje tehnologice al Republicii Moldova a depăşit termenul normativ de exploatare. Acest parc este uzat fizic şi moral, cauzează mari pierderi de materii prime, consumă resurse energetice de 1,5-3 ori mai mult decît cel modern şi nu asigură calitatea necesară a mărfurilor, lucrărilor şi serviciilor. Creşterea economică poate fi asigurată prin modernizarea fondurilor fixe active, care necesită importante investiţii. Guvernul va crea condiţii pentru majorarea fluxului de investiţii autohtone şi străine în ramurile prioritare ale economiei naţionale prin: - elaborarea unui proiect de lege cu privire la încurajarea şi protecţia investiţiilor în Republica Moldova; - crearea unui climat investiţional favorabil; - elaborarea programelor investiţionale ramurale, interramurale şi regionale, în care vor fi incluse proiecte investiţionale concrete, cu indicarea surselor financiare necesare pentru realizarea lor; - crearea zonelor antreprenoriatului liber cu orientarea spre exportul de mărfuri şi servicii; - optimizarea cadrului instituţional de promovare şi susţinere a investiţiilor (perfecţionarea personalului din organele de stat, responsabil de promovarea investiţiilor, crearea şi susţinerea financiară a unei bănci investiţionale şi instituirea unei agenţii pentru crearea şi coordonarea activităţii zonelor antreprenoriatului liber); - participarea statului (a Guvernului şi autorităţilor administraţiei publice locale) la finanţarea proiectelor investiţionale de importanţă majoră - prin contribuţii în natură din proprietatea de stat; - realizarea măsurilor de protecţie şi favorizare a investiţiilor (simplificarea şi liberalizarea procedurilor de eliberare de către organele de stat a documentelor vizînd activităţile antreprenoriale, modificarea sistemului fiscal referitor la activitatea investiţională). Promovarea reformei agrare va constitui o prioritate strategică a Guvernului. Pentru activitatea lui în domeniul sectorului agrar este primordială relansarea producţiei agricole, consolidarea unităţilor agricole şi crearea pieţei funciare, obiective care vor fi realizate prin: - finalizarea Programului Naţional "Pămînt", susţinerea restructurării întreprinderilor agricole în proces de privatizare, distribuirea cotelor valorice; - sprijinirea tuturor categoriilor de deţinători de terenuri agricole pentru valorificarea optimă a potenţialului de resurse funciare; - dezvoltarea infrastructurii de deservire a agenţilor economici la etapa postprivatizare; - dezvoltarea sistemului de finanţare a activităţilor economice din mediul rural, inclusiv prin crearea în continuare a asociaţiilor de creditare şi împrumut a cetăţenilor, implementarea altor mecanisme eficiente de finanţare şi susţinere a producătorilor agricoli; - promovarea unei politici fiscale stimulative faţă de importul mijloacelor de producţie şi al utilajelor agricole tehnologic avansate; - elaborarea şi adoptarea legii cu privire la cooperarea în agricultură ca mijloc viabil de activitate a formaţiunilor agricole de producere şi servicii; - intensificarea controlului (privind licenţierea, certificarea, standardizarea şi impozitarea) asupra fabricării şi comercializării produselor din tutun şi a băuturilor alcoolice. Reabilitarea şi dezvoltarea infrastructurii în zonele urbană şi rurală vor fi susţinute de Guvern prin atragerea creditelor şi investiţiilor străine, prin finanţarea directă şi extinderea cooperării internaţionale. Luînd în considerare situaţia critică din sectorul energetic, impactul acestuia asupra economiei naţionale şi importanţa lui în asigurarea securităţii energetice a statului, Guvernul va asigura: - elaborarea şi adoptarea unui nou concept de dezvoltare durabilă a sectorului energetic pe termen mediu; - crearea unui mediu competitiv în sfera producerii şi furnizării resurselor energetice, reducerea cheltuielilor şi rentabilizarea economică a întreprinderilor energetice, optimizarea politicii tarifare şi de preţuri în sectorul energetic; - privatizarea întreprinderilor de producere şi distribuire a energiei electrice, finalizarea procesului de reorganizare şi privatizare a sectorului de gaze şi combustibil; - reorganizarea şi restructurarea întreprinderilor de producere şi distribuire a energiei termice, transferul centrelor şi reţelelor termice în proprietate municipală, cu privatizarea lor ulterioară; - diversificarea surselor de aprovizionare cu resurse energetice, inclusiv din import, promovarea politicii de modernizare şi dezvoltare a propriilor surse electroenergetice, inclusiv cu suportul investitorilor străini; - promovarea politicii de conservare a energiei, realizarea măsurilor de reducere a consumului şi de economisire a agenţilor energetici, contorizarea integrală a consumului de resurse energetice. Transportul feroviar va fi restructurat în scopul eficientizării lui, creîndu-se premise pentru privatizarea ulterioară a sectoarelor auxiliare. Guvernul va continua activităţile de îmbunătăţire a stării tehnice şi de dezvoltare a reţelei de drumuri auto, va intensifica acţiunile pentru includerea Moldovei în sistemul paneuropean de transport, va recurge la restructurarea întreprinderilor auto, la promovarea politicii de concesiune în gestionarea gospodăriei drumurilor şi la aplicarea sistemului de patente pentru transportarea pasagerilor. Pentru dezvoltarea transportului aerian va fi asigurată finalizarea reconstrucţiei Aeroportului Chişinău, se vor întreprinde acţiuni pentru integrarea serviciilor de trafic aerian ale Moldovei în sistemul european de dirijare a circulaţiei aeriene. În domeniul telecomunicaţiilor şi informaticii se vor întreprinde acţiuni de modernizare şi extindere a reţelelor, cu intensificarea procesului de informatizare a structurilor publice centrale şi locale, a instituţiilor de învăţămînt etc. Guvernul va realiza reforma gospodăriei comunale şi locative prin descentralizarea serviciilor aferente, transmiterea lor în administrarea autorităţilor publice locale şi atragerea agenţilor privaţi în prestarea acestor servicii. Va fi adoptată concepţia restructurării şi reorganizării întreprinderilor specializate de alimentare cu apă şi de canalizare şi a unităţilor de termoficare, vor fi întreprinse măsuri de reabilitare a sistemelor de alimentare cu apă potabilă şi căldură. O altă direcţie de activitate o va constitui încheierea procesului de privatizare în masă a fondului locativ, crearea asociaţiilor proprietarilor de locuinţe pivatizate şi a condominiurilor, atragerea investitorilor privaţi la finalizarea construcţiilor. Politica socială Politica Guvernului în acest domeniu se va baza pe: în sistemul de protecţie socială: promovarea reformei în sistemul public de asigurări sociale; consolidarea bazei financiare a Fondului social; redefinirea sistemului de acordare a compensaţiilor şi înlesnirilor prin implementarea exclusivă a compensaţiilor nominative; finalizarea elaborării şi adoptarea Codului muncii; dezvoltarea cadrului legislativ şi instituţional necesar dezvoltării sectorului privat în domeniul asistenţei sociale şi pensionării; formarea sistemului de garanţii sociale minime în scopul asigurării unui nivel decent de trai pentru cetăţenii nevoiaşi; în combaterea şomajului şi dezvoltarea pieţei forţei de muncă: dezvoltarea sistemului informaţional privind piaţa forţei de muncă; antrenarea autorităţilor publice locale în gestionarea pieţei forţei de muncă potrivit programelor de dezvoltare regională; implementarea programelor de atragere a şomerilor în munca social-utilă; facilitarea instruirii, reciclării şi reintegrării resurselor umane în cîmpul muncii prin promovarea programelor speciale; stimularea antrenării intermediarilor pe piaţa forţei de muncă pentru formarea, recalificarea şi reciclarea specialiştilor; în domeniul sănătăţii: trecerea la medicina prin asigurare; asigurarea minimului de asistenţă medicală conform prevederilor legislaţiei în vigoare; consolidarea sistemului de asistenţă medicală primară, favorizarea sistemului de medici de familie; stimularea dezvoltării sectorului privat pentru acordarea serviciilor medicale; promovarea eficientă a politicii de asigurare cu medicamente accesibile populaţiei; acreditarea şi licenţierea instituţiilor medico-sanitare şi farmaceutice; în domeniul educaţiei: perfecţionarea structurii ierarhic- organizaţionale şi instituţionale a sistemului de învăţămînt profesional superior; elaborarea şi aplicarea pe scară largă a standardelor educaţionale naţionale şi ridicarea nivelului de pregătire a specialiştilor în instituţiile de învăţămînt; dezvoltarea sectorului privat şi acreditarea instituţiilor de învăţămînt privat în condiţiile respectării standardelor naţionale; orientarea prioritară a resurselor financiare publice către învăţămîntul preşcolar, primar, secundar, preuniversitar şi special şi către sistemul de pregătire a cadrelor, ţinîndu-se cont de necesităţile statului; în domeniul culturii: diversificarea formelor de proprietate şi gestionare a activităţilor cultural-artistice, restructurarea sistemului instituţional; păstrarea şi ocrotirea patrimoniului cultural naţional, menţinerea şi dezvoltarea potenţialului artistic şi a instituţiilor culturale; propagarea pe plan internaţional a culturii şi artei naţionale, stimularea dialogului cu alte culturi ale lumii; în domeniul tineretului: crearea condiţiilor pentru participarea activă a tinerilor în cele mai diverse domenii de activitate ale societăţii; dezvoltarea şi propagarea pe scară largă a sportului; pregătirea lotului naţional pentru Jocurile Olimpice 2000; în domeniul politicii familiale: promovarea principiului abordării integrate a egalităţii dintre genuri în toate domeniile vieţii economice, sociale şi politice; asigurarea unui nivel corespunzător de protecţie socială a familiilor tinere şi a copiilor din familiile socialmente vulnerabile; examinarea oportunităţii creării departamentului politici familiale şi şanse egale. Politica în sfera cercetare-dezvoltare Reformele economice şi sociale în Republica Moldova sînt de neconceput fără aportul substanţial al sferei cercetare-dezvoltare. Promovarea politicii în domeniul ştiinţei şi tehnologiei se va realiza în baza Legii cu privire la politica de stat în sfera cercetare-dezvoltare care prevede: - dezvoltarea instituţională efectivă care va asigura un nivel performant al cercetărilor fundamentale şi aplicative şi transferul tehnologiilor avansate în economia reală; - introducerea unui sistem competitiv de finanţare; - aplicarea unui sistem de remunerare a cercetătorilor în funcţie de valoarea ştiinţifică a activităţilor şi a rezultatelor obţinute; - participarea instituţiilor de cercetare la realizarea diferitor programe şi proiecte internaţionale, fapt ce va contribui la integrarea lor în structurile mondiale şi la transferul internaţional de cunoştinţe ştiinţifice. Politica mediului În domeniul utilizării resurselor naturale şi protecţiei mediului Guvernul îşi va concentra eforturile asupra definitivării cadrului aferent legislativ, organizaţional, economic şi educativ, scopul prioritar fiind păstrarea şi regenerarea resurselor naturale atît în prezent, cît pentru generaţiile viitoare. Pentru a atinge aceste obiective Guvernul: - va promova Planul Naţional de Acţiuni în Domeniul Protecţiei Mediului; - va descentraliza funcţiile gestiunii mediului, va reorganiza structural instituţiile ce gestionează resursele naturale şi mediul ambiant şi le va revizui sferele de competenţe; - va delimita clar nivelul competenţelor autorităţilor publice locale în domeniu; - va elabora mecanisme de implementare a legilor adoptate şi noi acte normative vizînd securitatea ecologică a populaţiei; - va promova politici de prevenire a poluării şi de asanare a mediului; - va acorda o prioritate majoră prescripţiilor ecologice în elaborarea strategiilor de dezvoltare a sectoarelor economiei; - va desfăşura activităţi de conştientizare publică şi educative în ceea ce priveşte obiectivele prioritare ale domeniului ecologic. Politica în domeniul relaţiilor economice externe Întru realizarea obiectivului fundamental de dezvoltare economică durabilă a ţării, Guvernul îşi propune să promoveze rapid şi consecvent reformele de tranziţie la economia de piaţă şi o politică de deschidere a economiei spre exterior. Guvernul va asigura transparenţa şi neutralitatea în relaţiile cu toţi agenţii economici, oferindu-le şanse egale de a concura în limitele cadrului legal. Pentru a sprijini pe toate căile activitatea economică externă a producătorilor autohtoni, priorităţile Guvernului în acest domeniu vor urmări: - perfecţionarea cadrului juridic al comerţului exterior în vederea lărgirii posibilităţilor de export şi excluderii reglementărilor care frînează dezvoltarea exportului; - dezvoltarea dinamică şi echilibrată a schimburilor comerciale, ridicarea rolului exportului în stabilizarea situaţiei din economia naţională şi reducerea deficitului balanţei comerciale; - orientarea investiţiilor atît a celor autohtone, cît şi a celor străine spre sectoarele producătoare de mărfuri pentru export. Guvernul va întreprinde măsuri în vederea creării condiţiilor de acces al mărfurilor în aspect zonal - prin negocierea unor noi acorduri de cooperare economică privind evitarea dublei impuneri şi altor acorduri. Guvernul va continua politica de aderare a Republicii Moldova la Organizaţia Mondială a Comerţului. Cadrul juridic şi instituţional al Republicii Moldova ce reglementează comerţul exterior va fi ajustat şi format în conformitate cu cerinţele Organizaţiei Mondiale a Comerţului. În cadrul colaborării cu instituţiile financiare internaţionale, Guvernul va iniţia negocierile cu Fondul Monetar Internaţional pentru reorientarea politicii structurale şi financiare a programului de ajustare prin susţinerea financiară a Republicii Moldova în cadrul noului Mecanism de finanţare compensatorie şi de urgenţă (CCFF) pe termen mediu, pentru optimizarea implementării proiectelor Băncii Mondiale şi Băncii Europene, atragerea investiţiilor de capital pentru dezvoltarea întreprinderilor din sectorul privat, aprofundarea colaborării cu instituţiile financiare internaţionale - Corporaţia Financiară Internaţională (IFC), Fondul Internaţional de Dezvoltare a Agriculturii (IFAD), Banca de Dezvoltare Socială a Consiliului Europei - şi identificarea noilor surse de finanţare externă concesionată. În domeniul cooperării tehnice cu instituţiile şi ţările donatoare, Guvernul îşi va spori eforturile asupra valorificării eficiente a fondurilor deja alocate Republicii Moldova sau declarate de comunitatea donatorilor şi asupra atragerii surselor adiţionale ale donatorilor tradiţionali şi ale altor donatori în scopul susţinerii reformelor social-economice. Politica în domeniul importului va fi orientată spre contracararea concurenţei neloiale prin măsuri antidumping şi taxe compensatorii, fapt ce va fi realizat prin adoptarea unei legi în acest domeniu. Pentru a se conforma cerinţelor de promovare a comerţului exterior, Guvernul va abilita Organizaţia de Promovare a Exportului din Moldova să urgenteze crearea unei baze informaţionale performante referitoare la conjunctura şi cerinţele pieţei externe. Se va proceda la restructurarea şi consolidarea sistemului controlului vamal. Politica externă Orientările fundamentale ale politicii externe a Republicii Moldova, formulate în Concepţia politicii externe, derivă din interesele naţionale vitale, urmînd să fie menţinute şi promovate consecvent. Totodată, priorităţile politicii externe vor fi nuanţate şi adaptate în funcţie de evoluţiile internaţionale cu impact direct sau indirect asupra Republicii Moldova şi în concordanţă cu interesele ţării în vederea edificării unui stat prosper şi democratic. Pentru consolidarea independenţei şi suveranităţii ţării şi menţinerea integrităţii ei teritoriale: - procesele interne vor fi concertate cu cele externe, astfel încît principiile de bază ale independenţei şi suveranităţii ţării să nu fie prejudiciate; - se impune intensificarea eforturilor în vederea eficientizării serviciilor de mediere în soluţionarea problemei transnistrene oferite de OSCE, Federaţia Rusă, Ucraina, alte state şi organisme internaţionale. Guvernul va supraveghea ca acordarea serviciilor de mediere să se efectueze în strictă conformitate cu principiile fundamentale ale dreptului internaţional; - vor fi sporite eforturile în vederea transpunerii în viaţă a deciziilor OSCE referitoare la Republica Moldova, adoptate la Summit-ul din 18-19 noiembrie 1999 de la Istanbul. Integrarea europeană Urmărind obiectivul strategic de integrare europeană, Guvernul va acţiona pentru: - realizarea întocmai a prevederilor Acordului de Parteneriat şi Cooperare; - demararea negocierilor privind crearea zonei de liber schimb între Republica Moldova şi Uniunea Europeană; - intensificarea demersurilor politico-diplomatice pentru demararea negocierilor privind integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană; - adoptarea şi realizarea consecventă a strategiei naţionale de asociere la Uniunea Europeană. Pentru asigurarea intereselor economice ale ţării, Guvernul va sprijini eforturile orientate spre aprofundarea şi diversificarea relaţiilor derulate în cadrul Comunităţii Statelor Independente în domeniul economico-comercial, în special, pe plan bilateral. Cooperarea bilaterală va fi axată pe: - aprofundarea şi diversificarea raporturilor de parteneriat cu statele vecine - România şi Ucraina, inclusiv prin definitivarea cadrului juridic bilateral. Va fi finalizată procedura de aprobare a Tratatului de bază cu România. Va fi aprofundată cooperarea trilaterală dintre Republica Moldova, România şi Ucraina, valorificîndu-se activ oportunităţile oferite de euroregiuni şi zonele libere; - dezvoltarea în continuare a relaţiilor constructive cu Federaţia Rusă, utilizarea eficientă a potenţialului de colaborare cu această ţară, acordîndu-se o atenţie deosebită ratificării Tratatului de bază cu Rusia; - aprofundarea şi diversificarea relaţiilor cu Statele Unite ale Americii; - lărgirea şi amplificarea relaţiilor cu statele Europei Occidentale, în special cu Germania, Franţa, Olanda, Italia şi Marea Britanie, care sprijină eficient reformele politice şi economice din Republica Moldova şi integrarea ţării noastre în structurile europene; - diversificarea şi permanentizarea raporturilor cu Ţările Baltice şi cele din Europa Centrală; - iniţierea colaborării reciproc avantajoase cu ţările din Asia (China, Japonia, Coreea de Sud etc.), Africa şi America Latină. O deosebită atenţie se va acorda relaţiilor comercial-economice cu ţările arabe; - intensificarea raporturilor cu statele din Caucaz şi Asia Centrală şi aprofundarea cooperării cu acestea în domeniul economic şi comercial. Cooperarea multilaterală va fi orientată spre: - cooperarea multilaterală în cadrul organismelor regionale şi subregionale, care facilitează procesele de integrare europeană (CEMN, SECI, CEI Planul de acţiuni pentru Europa de Sud-Est etc.); - susţinerea eforturilor diplomatice în vederea includerii plenare a ţării în Pactul de Stabilitate în Europa de Sud-Est; - realizarea măsurilor necesare pentru ca perioada actuală, în care Republica Moldova deţine preşedinţia Organizaţiei Cooperării Economice a Mării Negre, să fie valorificată cît mai eficient; - continuarea acţiunilor în vederea unei participări mai active a Republicii Moldova în cadrul ONU, OSCE şi Consiliului Europei şi asumarea, împreună cu alte ţări, a statutului de "producător de securitate", inclusiv prin diversificarea participării în cadrul Programului Parteneriatul pentru Pace; - finalizarea negocierilor de aderare a Republicii Moldova la Organizaţia Mondială a Comerţului şi continuarea demersurilor politico-diplomatice în vederea aderării ţării la CEFTA. * * * * * Asumîndu-şi responsabilitatea guvernării, noul Cabinet de Miniştri este conştient de faptul că în actuala situaţie posibilităţile politice şi financiare de a-şi realiza programul de activitate sînt limitate. Stabilind drept direcţie de bază asigurarea securităţii economice a statului, Guvernul îşi propune ca obiectiv primordial protecţia intereselor naţionale supreme. Urmează să găsim căile de ieşire din criză de pe poziţiile realismului şi ale bunului simţ, eliminînd dogmele şi directivele ideologice. Următorul an, anul 2000, va fi, probabil, decisiv pentru ţară, astfel încît o deosebită importanţă revine asigurării unităţii în acţiunile puterilor legislativă şi executivă şi susţinerii măsurilor constructive ale Guvernului atît de către partidele politice, sindicate, organizaţiile neguvernamentale, cît şi de întreaga societate. În actualele condiţii deosebit de dificile, îndeplinirea acestui program de activitate va necesita o voinţă politică fermă şi Guvernul intenţionează să o manifeste din plin.