BIZLEXLegislația Republicii Moldova
RURO
Favorite
Acasă›Documente
Cuprins
Legi

Lege nr. 311 din 18.12.2025

pentru modificarea unor acte normative (actualizarea cadrului normativ privind Inspectoratul de Stat al Muncii)

Tipul documentului
Legi
Data adoptării
18.12.2025

PARLAMENTUL REPUBLICII MOLDOVA

L E G E

pentru modificarea unor acte normative

(actualizarea cadrului normativ privind

Inspectoratul de Stat al Muncii)

nr. 311  din  18.12.2025

 (în vigoare 31.12.2025) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 659-661 art. 790 din 31.12.2025

* * *

Parlamentul adoptă prezenta lege organică.

1. La articolul 1:

alineatul (2) va avea următorul cuprins:

"(2) Inspectoratul de Stat al Muncii exercită controlul de stat privind respectarea prevederilor actelor normative în domeniul muncii şi al securităţii şi sănătăţii în muncă în cadrul tuturor întreprinderilor, instituţiilor şi organizaţiilor, indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de organizare, de către angajatorii care angajează lucrători, precum şi în cadrul autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale. Controlul în cauză este exercitat în orice loc în care se desfăşoară activitatea sau în legătură cu care există suspiciuni rezonabile privind desfăşurarea acesteia."

alineatul (21) se abrogă.

2. Capitolul I se completează cu articolele 11 şi 21 cu următorul cuprins:

"Articolul 11. Noţiuni

În cuprinsul legii, noţiunile "lucrător" şi "angajator" se utilizează cu sensul stabilit la art.1 din Legea securităţii şi sănătăţii în muncă nr.186/2008."

"Articolul 21. Principiile de bază ale activităţii Inspectoratului de Stat al Muncii

În activitatea sa, Inspectoratul de Stat al Muncii se conduce de următoarele principii de bază:

a) imparţialitate, obiectivitate, tratament egal şi nondiscriminare în exercitarea funcţiilor;

b) eficacitate şi calitate în furnizarea serviciilor;

c) participarea celor mai reprezentative organizaţii sindicale şi patronale la monitorizarea sistemului de control privind respectarea prevederilor actelor normative în domeniul muncii şi al securităţii şi sănătăţii în muncă;

d) organizarea şi desfăşurarea activităţii cu respectarea criteriului previzibilităţii şi al muncii în echipă."

3. Articolele 4–81 vor avea următorul cuprins:

"Articolul 4. Atribuţiile Inspectoratului de Stat al Muncii

(1) Inspectoratul de Stat al Muncii exercită controlul de stat privind respectarea prevederilor actelor normative în domeniul muncii şi al securităţii şi sănătăţii în muncă (în continuare – control de stat al muncii) în conformitate cu legislaţia naţională şi cu tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte.

(2) În exercitarea atribuţiilor, Inspectoratul de Stat al Muncii îndeplineşte următoarele funcţii principale:

1) funcţia de control şi monitorizare, care constă în:

a) controlul respectării legislaţiei în domeniul muncii şi al securităţii şi sănătăţii în muncă, precum şi a normelor privind:

– relaţiile individuale şi colective de muncă;

– drepturile şi garanţiile lucrătorilor, protecţia acestora;

– egalitatea de şanse şi de tratament, inclusiv nondiscriminarea şi prevenirea şi combaterea hărţuirii la locul de muncă;

– detaşarea lucrătorilor în cadrul prestării de servicii transnaţionale;

– securitatea şi sănătatea în muncă, inclusiv prevenirea riscurilor profesionale, şi aplicarea standardelor juridice şi tehnice relevante;

– combaterea muncii nedeclarate şi a formelor abuzive de ocupare a forţei de muncă;

b) cercetarea accidentelor de muncă în modul stabilit de legislaţie;

c) controlul asupra activităţii agenţiilor private de ocupare a forţei de muncă, inclusiv a intermediarilor, în vederea asigurării respectării legislaţiei privind migraţia în scop de muncă;

d) notificarea activităţii de agent de muncă temporară;

e) controlul asupra activităţii agenţilor de muncă temporară;

f) alte controale în domenii de competenţă stabilite de legislaţie;

2) funcţia de asistenţă şi consiliere, care constă în:

a) oferirea, la cerere, a asistenţei metodologice şi a consilierii angajatorilor, lucrătorilor şi altor persoane interesate privind aplicarea corectă a legislaţiei în domeniul muncii şi al securităţii şi sănătăţii în muncă;

b) diseminarea informaţiilor şi a bunelor practici privind prevenirea riscurilor profesionale, privind asigurarea condiţiilor de muncă decente şi privind promovarea dialogului social;

c) informarea şi asistarea angajatorilor şi a agenţiilor private de ocupare a forţei de muncă în vederea conformării activităţii acestora cu cerinţele legislaţiei în domeniul muncii şi al securităţii şi sănătăţii în muncă, precum şi a prevenirii încălcărilor;

3) funcţia de informare şi cooperare instituţională, care constă în:

a) colaborarea cu autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, cu partenerii sociali şi organizaţiile internaţionale în domeniul muncii;

b) raportarea Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale a deficienţelor legate de aplicarea legislaţiei în domeniul muncii şi al securităţii şi sănătăţii în muncă;

c) participarea la schimburi de informaţii şi date, la proiecte şi acţiuni comune cu alte autorităţi de control şi organizaţii naţionale şi internaţionale.

Articolul 5. Colaborarea Inspectoratului de Stat al Muncii cu alte autorităţi şi instituţii publice şi cu organizaţiile necomerciale

(1) Autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, instituţiile publice, precum şi organizaţiile necomerciale furnizează Inspectoratului de Stat al Muncii toate datele, rapoartele şi informaţiile care au relevanţă pentru sfera competenţei lor şi îi acordă sprijinul solicitat în vederea exercitării funcţiei de control.

(2) Autorităţile şi instituţiile indicate la alin.(1) acordă asistenţă şi cooperează cu inspectorii de muncă ori de câte ori este necesar pe perioada îndeplinirii atribuţiilor acestora.

ORGANIZAREA INSPECTORATULUI DE STAT AL MUNCII

Articolul 6. Structura organizatorică a Inspectoratului de Stat al Muncii

(1) Structura organizatorică şi efectivul de personal ale Inspectoratului de Stat al Muncii se stabilesc de către Guvern în conformitate cu principiul corespunderii acestora îndeplinirii eficiente a funcţiilor autorităţii.

(2) La stabilirea structurii organizatorice şi a efectivului de personal se ţine seama, în mod corespunzător, de următoarele criterii:

a) importanţa şi volumul atribuţiilor care trebuie îndeplinite de inspectorii de muncă, în special:

– numărul, natura, importanţa şi localizarea subiecţilor supuşi controlului;

– numărul şi categoriile de lucrători în unităţile respective;

– numărul actelor normative şi complexitatea prevederilor legislaţiei care trebuie aplicate;

b) resursele materiale şi tehnice puse la dispoziţia inspectorilor de muncă;

c) condiţiile propriu-zise în care trebuie efectuate controalele pentru a asigura eficienţa acestora.

Articolul 7. Personalul Inspectoratului de Stat al Muncii

(1) Inspectoratul de Stat al Muncii este condus de către director, persoană cu funcţie de demnitate publică, care este numit şi eliberat din funcţie de Guvern, la propunerea ministrului muncii şi protecţiei sociale.

(2) Personalul din cadrul Inspectoratului de Stat al Muncii, inclusiv al inspecţiilor teritoriale de muncă, este format din inspectori de muncă şi alţi specialişti, care sunt funcţionari publici, precum şi din personal auxiliar. Funcţia de inspector de muncă poate fi ocupată de persoane care deţin studii superioare de licenţă sau masterat.

(3) Inspectorii de muncă din cadrul Inspectoratului de Stat al Muncii au statut de funcţionari publici şi îşi exercită atribuţiile în conformitate cu principiile consacrate de Constituţia Republicii Moldova, precum şi de Convenţia nr.81/1947 privind inspecţia muncii în industrie şi comerţ, de Convenţia nr.129/1969 privind inspecţia muncii în agricultură şi de Convenţia nr.155/1981 privind securitatea şi igiena muncii şi mediul de muncă ale Organizaţiei Internaţionale a Muncii.

(4) Accederea în funcţia de inspector de muncă se realizează în modul stabilit de lege, cu respectarea principiilor publicităţii, egalităţii, meritocraţiei şi pe baza capacităţii candidaţilor de a îndeplini sarcinile atribuite.

(5) Inspectorii de muncă beneficiază de programe de formare profesională continuă şi, periodic, de perfecţionare a calificării profesionale, participând la programele corespunzătoare stabilite de Inspectoratul de Stat al Muncii.

(6) Inspectorul de muncă este subordonat doar conducătorului ierarhic superior şi, în exercitarea atribuţiilor, se bucură de stabilitate în funcţie şi de independenţă, sub rezerva respectării legislaţiei.

(7) Nu este permisă nicio interferenţă în activitatea inspectorilor de muncă care să impună exercitarea necorespunzătoare a atribuţiilor. Inspectorii de muncă beneficiază de protecţie împotriva oricărei forme de violenţă, constrângere sau ameninţare, precum şi de independenţă faţă de influenţe nejustificate, în conformitate cu prevederile art.6 din Convenţia nr.81/1947 privind inspecţia muncii în industrie şi comerţ şi cu prevederile art.8 din Convenţia nr.129/1969 privind inspecţia muncii în agricultură ale Organizaţiei Internaţionale a Muncii.

DREPTURI, OBLIGAŢII, INCOMPATIBILITĂŢI ŞI RĂSPUNDERI

Articolul 8. Drepturile inspectorului de muncă

(1) În exercitarea atribuţiilor, inspectorul de muncă, deţinând asupra sa legitimaţia ce atestă funcţia pe care o îndeplineşte, este în drept:

1) în scopul controlului, să pătrundă liber, fără informare prealabilă, la orice oră din zi sau din noapte, în orice unitate sau loc de muncă organizat de angajatori, persoane juridice şi persoane fizice;

2) să solicite cooperare şi asistenţă în cadrul efectuării controalelor din partea angajatorului ori a reprezentantului acestuia, a lucrătorilor ori a reprezentanţilor lor, a experţilor, specialiştilor şi tehnicienilor unităţii sau ai altor entităţi, precum şi sprijinul experţilor, specialiştilor ori tehnicienilor din cadrul serviciilor publice ale administraţiei publice;

3) să efectueze orice investigaţie, examinare, reconstituire sau să preleveze ori să ia probele necesare îndeplinirii atribuţiilor sale şi, în special:

a) să adreseze întrebări şi să solicite explicaţii, singuri sau în prezenţa martorilor, angajatorului, lucrătorilor ori altor persoane aflate la locul de muncă cu privire la orice chestiune privind aplicarea legislaţiei în domeniul muncii şi al securităţii şi sănătăţii în muncă;

b) să solicite identificarea oricărei persoane aflate la locul de muncă inspectat şi explicarea motivului prezenţei acesteia;

c) să solicite prezenţa angajatorului sau a reprezentanţilor săi, a lucrătorilor sau a altor persoane vizate la sediul unităţii inspectate ori la sediul Inspectoratului de Stat al Muncii;

d) să preleveze sau să ia probe din substanţele şi materialele utilizate ori manipulate în unitate pentru analize, măsurători, să efectueze înregistrări foto, video sau audio ori să utilizeze alte mijloace de documentare, cu condiţia ca angajatorul sau reprezentantul acestuia să fie înştiinţat că prelevările au fost efectuate în scop de analiză;

e) să dispună, pe durata acţiunii de control, măsuri temporare, pentru conservarea probelor şi a documentelor relevante, în vederea prevenirii distrugerii, modificării, ascunderii sau înstrăinării acestora. Măsurile în cauză se consemnează în procesul-verbal de control şi încetează la finalizarea acţiunii de control. În acest scop, inspectorul de muncă, după caz, poate:

– solicita prezentarea imediată a documentelor şi poate dispune interdicţia temporară de distrugere, modificare, ascundere sau înstrăinare a documentelor respective pe durata controlului;

– efectua copii de pe documente, inclusiv în formă electronică, cu consemnarea acestui fapt în procesul-verbal de control;

– sigila temporar spaţii sau mobilier, destinate păstrării documentelor, pe durata controlului;

f) să solicite şi să primească de la autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, de la persoane juridice şi fizice informaţiile necesare îndeplinirii atribuţiilor sale;

g) să solicite, prin intermediul organismelor specializate, efectuarea de măsurători, teste sau expertize asupra elementelor materiale ale activităţii controlate.

(2) La efectuarea controlului de stat al muncii, inspectorul de muncă notifică angajatorul sau reprezentantul acestuia cu privire la prezenţa sa în unitate, cu excepţia cazului în care consideră că o astfel de notificare ar prejudicia îndeplinirea cu succes a atribuţiilor sale. Inspectorul de muncă poate solicita sprijinul angajatorului sau, în lipsa acestuia, al persoanei care îl înlocuieşte, inclusiv să i se pună la dispoziţie o încăpere/birou separat, şi, după caz, poate solicita facilitarea deplasării în interiorul perimetrului unităţii sau locului de muncă supus controlului în situaţia în care acest lucru este necesar pentru efectuarea controlului şi există mijloace de transport disponibile la faţa locului.

(3) În timpul controalelor, inspectorul de muncă se protejează împotriva riscurilor generale prin aplicarea măsurilor dispuse de Inspectoratul de Stat al Muncii şi prin utilizarea echipamentului individual de protecţie oferit de Inspectoratul de Stat al Muncii. Dacă este necesar, acesta solicită angajatorului să i se pună la dispoziţie echipament individual de protecţie la locul de muncă, corespunzător riscurilor specifice la care poate fi expus pe durata controlului.

Articolul 81. Măsurile aplicate în urma controlului de stat al muncii

În cadrul activităţii de control, inclusiv la finalizarea acesteia, inspectorii de muncă pot lua următoarele măsuri:

a) să avertizeze şi să solicite subiectului supus controlului remedierea deficienţelor constatate şi conformarea cu cerinţele legislaţiei în domeniul muncii şi al securităţii şi sănătăţii în muncă prin întocmirea unui plan de remediere, care să stabilească măsurile de remediere, termenul realizării acestora şi persoanele responsabile. Planul de remediere se întocmeşte ca parte integrantă a procesului-verbal de control sau se anexează la acesta. Modelul planului de remediere şi criteriile de evaluare pentru aplicarea planului de remediere, care conţin cel puţin circumstanţele concrete privind controlul, natura şi gravitatea încălcărilor, istoricul conformării angajatorului şi gradul de cooperare manifestat în cadrul controlului, se aprobă prin ordinul directorului Inspectoratului de Stat al Muncii;

b) să aplice sancţiuni pentru faptele contravenţionale constatate prin procesul-verbal de control, în condiţiile Codului contravenţional, inclusiv pentru împiedicarea, în orice formă, a activităţii legitime a inspectorului de muncă aflat în exerciţiul funcţiei;

c) să suspende temporar lucrările sau activităţile în cazul existenţei unui risc grav şi iminent pentru viaţa, sănătatea ori securitatea lucrătorilor, până la înlăturarea cauzelor, cu informarea neîntârziată a directorului Inspectoratului de Stat al Muncii. În această situaţie, directorul este obligat să se adreseze în termen de 3 zile lucrătoare în instanţa de judecată competentă pentru a valida prescrierea suspendării, în conformitate cu prevederile art.82;

d) să solicite autorităţilor competente ale administraţiei publice retragerea autorizaţiei (licenţei) de desfăşurare a activităţii angajatorului pentru neîndeplinirea intenţionată a prescripţiilor de înlăturare a încălcărilor legislaţiei în domeniul muncii şi al securităţii şi sănătăţii în muncă, constatate în cadrul controalelor repetate;

e) să trimită un raport către autorităţile fiscale sau instanţa de judecată, după caz."

4. Legea se completează cu articolul 82 cu următorul cuprins:

"Articolul 82. Suspendarea temporară a lucrărilor sau a activităţilor în cazul existenţei unui risc grav şi iminent

(1) În sensul prezentei legi, prin suspendare temporară a lucrărilor sau a activităţilor se înţelege oprirea provizorie, totală ori parţială, a unor lucrări, activităţi, operaţiuni sau procese de muncă determinate, la un loc de muncă determinat, în situaţia în care continuarea acestora prezintă un risc grav şi iminent pentru viaţa, sănătatea ori securitatea lucrătorilor, fără ca măsura să constituie, prin ea însăşi, suspendare a dreptului de a desfăşura activitate de întreprinzător. Criteriile de evaluare a riscurilor grave şi iminente pentru viaţa, sănătatea ori securitatea lucrătorilor se aprobă prin ordinul directorului Inspectoratului de Stat al Muncii.

(2) Suspendarea temporară a lucrărilor sau a activităţilor este dispusă prin prescripţia inspectorului de muncă, consemnată în procesul-verbal de control sau într-un act separat anexat la acesta, cu indicarea expresă a lucrărilor, activităţilor, operaţiunilor şi/sau proceselor suspendate, a locului, motivelor şi elementelor de risc grav şi iminent, a măsurilor minime necesare pentru înlăturarea riscului respectiv şi a condiţiilor de reluare a lucrărilor, activităţilor, operaţiunilor şi/sau proceselor suspendate.

(3) Prescripţia privind suspendarea temporară a lucrărilor sau a activităţilor se aplică imediat. Inspectorul de muncă informează neîntârziat directorul Inspectoratului de Stat al Muncii, care este obligat să depună o cerere către instanţa de judecată competentă în termen de 3 zile lucrătoare pentru validarea suspendării.

(4) Dacă cererea respectivă nu este depusă în termenul indicat la alin.(3), suspendarea prevăzută de prezentul articol încetează de drept din ziua următoare expirării termenului indicat, fără a fi necesare alte formalităţi. Inspectoratul de Stat al Muncii informează neîntârziat subiectul supus controlului despre încetarea suspendării.

(5) Instanţa de judecată examinează cererea de validare în termen de 5 zile lucrătoare de la data înregistrării acesteia şi adoptă o hotărâre privind validarea sau respingerea suspendării temporare a lucrărilor sau a activităţilor. Suspendarea dispusă potrivit alin.(2) produce efecte până la pronunţarea hotărârii judecătoreşti, iar în cazul respingerii cererii, suspendarea încetează de la data pronunţării hotărârii respective.

(6) Subiectul supus controlului poate contesta măsura suspendării temporare a lucrărilor sau a activităţilor direct în instanţa de judecată competentă. Contestarea nu suspendă executarea măsurii respective, dacă instanţa de judecată nu dispune altfel.

(7) Reluarea lucrărilor, activităţilor, operaţiunilor şi/sau proceselor suspendate conform prezentului articol are loc după înlăturarea cauzelor care au determinat suspendarea. Subiectul supus controlului notifică Inspectoratul de Stat al Muncii despre înlăturarea cauzelor, iar inspectorul de muncă este obligat să verifice situaţia şi să consemneze rezultatele, în termen de 3 zile lucrătoare de la data notificării, într-un act de constatare a înlăturării cauzelor care au determinat suspendarea. În cazul în care verificarea nu se efectuează în termenul indicat, reluarea lucrărilor, activităţilor, operaţiunilor şi/sau proceselor nu poate fi împiedicată."

5. La articolul 9, alineatul (1) se completează cu literele f)–i) cu următorul cuprins:

"f) la iniţierea controlului, să se legitimeze şi să prezinte subiectului supus controlului delegaţia de control, dacă aceasta este cerută de lege, precum şi să permită luarea la cunoştinţă de legitimaţia de serviciu;

g) să informeze subiectul supus controlului, într-o formă accesibilă, cu privire la drepturile şi obligaţiile sale pe durata controlului, inclusiv cu privire la modalitatea de contestare a acţiunilor şi actelor întocmite;

h) să asigure posibilitatea subiectului supus controlului de a prezenta explicaţii şi dovezi;

i) să aducă la cunoştinţă şi să înmâneze subiectului supus controlului procesul-verbal de control."

6. Legea se completează cu articolul 101 cu următorul cuprins:

"Articolul 101. Drepturile subiectului supus controlului

În cadrul efectuării controlului de stat al muncii, subiectul supus controlului este în drept:

a) să verifice delegaţia de control şi să ia act de legitimaţia de serviciu a inspectorului de muncă;

b) să fie informat cu privire la drepturile şi obligaţiile sale;

c) să conteste acţiunile inspectorilor de muncă;

d) să prezinte dovezi şi explicaţii justificative;

e) să ceară anexarea la procesul-verbal de control a oricăror documente sau a copiilor de pe acestea, pe care are dreptul să aplice semnătura şi să dea explicaţii în formă scrisă; să ceară includerea în procesul-verbal de control a menţiunilor cu privire la unele fapte sau drepturi/obligaţii;

f) să ia cunoştinţă de procesul-verbal de control şi de alte documente întocmite în cadrul controlului;

g) să asiste personal sau prin reprezentantul său la desfăşurarea controlului;

h) să obţină acces gratuit şi autorizat la toată informaţia şi toate documentele care se referă la controalele de stat ale muncii efectuate sau care vor fi efectuate cu privire la acesta, cu excepţia informaţiilor care ar permite identificarea petentului;

i) să indice adresa sa de poştă electronică la care reprezentantul organului de control este obligat să transmită notificările şi informaţia/documentele aferente controlului;

j) să documenteze acţiunile inspectorilor de muncă şi ale persoanelor care îi însoţesc prin proba cu martori şi/sau prin intermediul altor mijloace precum mijloacele de înregistrare foto, video, audio etc. Prelucrarea datelor cu caracter personal ale persoanelor vizate se realizează în baza interesului legitim al persoanelor supuse controlului, conform legislaţiei privind protecţia datelor cu caracter personal. În procesul efectuării controlului, subiectul supus controlului nu este obligat să obţină acceptul sau să informeze prealabil inspectorii de muncă şi persoanele care îi însoţesc despre documentarea acţiunilor acestora şi despre utilizarea unor astfel de mijloace;

k) să transmită, să încarce şi să prezinte probe în scopul executării prescripţiei şi să semneze cu semnătură electronică procesul-verbal de control;

1) să beneficieze de plan de remediere, în conformitate cu art.81."

7. Articolele 111 şi 112 vor avea următorul cuprins:

"Articolul 111. Modul de efectuare a controlului de stat al muncii

(1) Controlul de stat al muncii are drept scop îndeplinirea funcţiilor prevăzute la art.4 şi este reglementat de prevederile prezentei legi, ale Codului contravenţional şi ale actelor normative de aplicare.

(2) Acţiunea de control în cadrul controlului de stat al muncii se iniţiază în temeiul delegaţiei de control emise de directorul sau de directorul adjunct al Inspectoratului de Stat al Muncii ori de persoana desemnată în acest scop prin ordin, în temeiul planurilor de control, ca urmare a cererii motivate din partea altor autorităţi sau instituţii, a unei petiţii sau la iniţiativa inspectorilor de muncă prin notă de motivare. În toate cazurile, acţiunea Inspectoratului de Stat al Muncii se desfăşoară fără informarea prealabilă a subiectului supus controlului.

(3) Delegaţia de control indicată la alin.(1) trebuie să conţină, în mod obligatoriu:

a) numărul şi data emiterii acesteia;

b) denumirea subdiviziunii Inspectoratului de Stat al Muncii;

c) temeiul legal pentru efectuarea controlului de stat al muncii, cu indicarea expresă a motivelor iniţierii controlului în cauză;

d) adresa punctului de control sau perimetrul în care se efectuează controlul;

e) numele şi prenumele, funcţia şi numărul legitimaţiei inspectorilor de muncă desemnaţi să efectueze controlul în cauză;

f) datele de identificare ale persoanei juridice sau ale persoanei fizice supuse controlului (denumirea/numele, IDNO/codul fiscal, sediul), iar în cazul în care acestea nu sunt cunoscute la momentul iniţierii controlului – locul desfăşurării activităţii supuse controlului;

g) obiectul şi scopul controlului în cauză, inclusiv domeniul supus controlului;

h) data începerii controlului de stat al muncii;

i) menţiunea privind dreptul de contestare a actelor emise pe marginea controlului efectuat, potrivit legislaţiei în vigoare.

(4) În cazul în care, la momentul emiterii delegaţiei de control, datele prevăzute la alin.(3) lit.f) nu sunt disponibile sau nu pot fi stabilite cu certitudine, delegaţia de control poate fi emisă cu indicarea adresei punctului de control sau perimetrului în care se efectuează controlul şi а obiectului controlului, precum şi а datelor de identificare disponibile. Datele complete de identificare ale subiectului supus controlului se stabilesc şi se consemnează în procesul-verbal de control imediat ce devin cunoscute.

(5) Indiferent de temeiul sau tipul controlului de stat al muncii, acţiunea de control se desfăşoară într-un termen rezonabil, stabilit de inspectorii de muncă în funcţie de natura, volumul şi complexitatea controlului efectuat, de necesitatea efectuării analizelor, expertizelor sau a unor consultări suplimentare, precum şi de gradul de cooperare manifestat de subiectul supus controlului.

(6) La iniţierea controlului de stat al muncii, inspectorul de muncă notifică subiectului supus controlului termenul estimativ de finalizare a acţiunii de control, cu menţiunea că acesta poate fi ajustat în funcţie de circumstanţele stabilite pe parcursul controlului.

(7) În cazul în care, pe parcursul controlului de stat al muncii, apare necesitatea extinderii termenului controlului pentru documentarea completă a faptelor, în funcţie de natura, volumul şi complexitatea controlului efectuat, de necesitatea efectuării analizelor, expertizelor sau consultărilor suplimentare, precum şi de gradul de cooperare a persoanei supuse controlului, inspectorii de muncă informează subiectul supus controlului despre prelungirea termenului estimativ şi motivele acesteia prin decizia de prelungire а duratei controlului aprobată de directorul sau de directorul adjunct al Inspectoratului de Stat al Muncii.

(8) Termenul final al controlului de stat al muncii nu poate depăşi perioada necesară atingerii scopului acestuia şi trebuie să respecte principiile proporţionalităţii, rezonabilităţii, eficienţei şi transparenţei.

(9) În cazurile în care inspectorul de muncă constată existenţa unor încălcări flagrante ale legislaţiei în domeniul muncii sau al securităţii şi sănătăţii în muncă ori existenţa unui risc grav şi iminent pentru viaţa, sănătatea ori securitatea lucrătorilor, acesta poate iniţia acţiunea de control fără a deţine prealabil delegaţia de control. În astfel de situaţii, inspectorul de muncă notifică, în formă scrisă ori prin mijloace electronice de comunicaţie, directorul sau directorul adjunct al Inspectoratului de Stat al Muncii ori persoana desemnată în acest scop prin ordin, cu privire la obiectul controlului. După transmiterea notificării, inspectorul de muncă este în drept să înceapă controlul fără а deţine delegaţie de control. Inspectorul de muncă este obligat să întocmească о notă de motivare în care să descrie circumstanţele şi motivele iniţierii controlului în cauză, pe care о transmite directorului Inspectoratului de Stat al Muncii în termen de 24 de ore din momentul iniţierii controlului respectiv. Directorul autorizează continuarea controlului prin ordin, emis în baza notei de motivare în termen de 24 de ore de la primirea acesteia. Pe durata acţiunii de control, inspectorul de muncă poate constata încălcările prin orice mijloc de probă admis de lege, inclusiv observaţii directe, declaraţii ale lucrătorilor sau ale reprezentanţilor angajatorului, înregistrări foto, video sau audio şi alte mijloace obiective, urmând ca acestea să fie formalizate ulterior în procesul-verbal de control.

(10) În cazurile prevăzute la alin.(9), inspectorul de muncă întocmeşte la locul de control о notificare de control, în două exemplare, dintre care unul se înmânează subiectului supus controlului sau reprezentantului acestuia. În situaţia în care reprezentantul subiectului supus controlului lipseşte, un exemplar al notificării în cauză se transmite acestuia prin intermediul mijloacelor electronice de comunicaţie, conform datelor de contact disponibile. Modelul şi conţinutul-cadru ale notificării prevăzute de prezentul alineat se aprobă prin ordinul Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale.

(11) Prevederile alin.(9) şi (10) se aplică fără а aduce atingere dreptului inspectorilor de muncă de а intra liber şi fără informare prealabilă, la orice oră din zi sau din noapte, în orice unitate sau loc de muncă organizat de angajatori, în condiţiile legislaţiei naţionale şi ale convenţiilor Organizaţiei Internaţionale а Muncii la care Republica Moldova este parte.

(12) Inspectoratul de Stat al Muncii, în baza metodologiei de planificare a controlului aprobate de către Guvern, elaborează anual un plan de control până, la data de 1 decembrie a anului precedent anului calendaristic la care se referă planul de control. Pentru elaborarea planului anual de control, Inspectoratul de Stat al Muncii utilizează toate informaţiile şi toate datele necesare referitoare la întreprinderi şi lucrători, precum şi orice alte informaţii relevante pentru planificarea eficientă a activităţilor de control, care sunt furnizate de autorităţile competente ale administraţiei publice. La elaborarea planului anual de control se ţine seama de Programul de activităţi al Inspectoratului de Stat al Muncii, aprobat de directorul Inspectoratului de Stat al Muncii, după coordonarea cu Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale.

Articolul 112. Condiţiile de efectuare a controlului de stat al muncii

(1) Activitatea de control a Inspectoratului de Stat al Muncii se desfăşoară, în mod prioritar, prin controale la locurile de muncă, fără a fi necesară informarea prealabilă.

(2) Activitatea de control indicată la alin.(1) poate fi desfăşurată şi prin solicitarea prezenţei persoanei responsabile, care este obligată să se prezinte la inspectorul de muncă care exercită controlul şi să furnizeze documentaţia solicitată, pentru fiecare caz în parte, sau să ofere informaţiile relevante.

(3) Pentru realizarea controlului de stat al muncii se pot utiliza listele de verificare aprobate de Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale, cu condiţia ca listele în cauză să nu limiteze sau să condiţioneze acţiunile inspectorilor de muncă.

(4) Inspectorii de muncă pot întreprinde orice acţiune de investigare şi pot lua orice măsură pe care o consideră adecvată, în limitele competenţei lor, în cazul în care în cadrul controalelor efectuate obţin dovezi suficiente pentru constatarea contravenţiei. În toate cazurile, dacă în timpul controlului se constată în mod direct existenţa unui risc grav şi iminent pentru viaţa, sănătatea ori securitatea lucrătorilor, poate fi dispusă, alături de alte măsuri, suspendarea lucrărilor care generează riscul respectiv, în condiţiile prevăzute la art.81 lit.c).

(5) Controlul de stat al muncii este efectuat de doi sau mai mulţi inspectori de muncă, astfel cum este prevăzut în delegaţia de control, ori, după caz, de un inspector de muncă, în situaţia iniţierii controlului fără deţinerea prealabilă a delegaţiei de control.

(6) Inspectorii de muncă acţionează cu diligenţa necesară şi întocmesc rapoarte cu privire la fiecare acţiune pe care o întreprind în cadrul controlului la locurile de muncă sau al controlului efectuat asupra persoanei inspectate.

(7) Controlul inopinat se efectuează din iniţiativa inspectorilor de muncă ca urmare a autosesizării, la sesizarea autorităţilor şi instituţiilor publice, a patronatelor, a sindicatelor sau în baza unei petiţii prin care se invocă încălcarea legislaţiei în domeniul muncii sau al securităţii şi sănătăţii în muncă, în vederea soluţionării operative a unor cazuri evidente de nerespectare a legislaţiei în domeniul muncii sau al securităţii şi sănătăţii în muncă, precum şi la cercetarea accidentelor de muncă."

8. Capitolul IV1 se completează cu articolele 116–118 cu următorul cuprins:

"Articolul 116. Procesul-verbal al controlului de stat al muncii

(1) Procedura controlului de stat al muncii se finalizează cu întocmirea de către inspectorii de muncă a unui proces-verbal de control, care se completează şi se semnează de toţi inspectorii de muncă indicaţi în delegaţia de control, la locul efectuării controlului.

(2) Procesul-verbal de control este documentul prin care se confirmă realizarea controlului de stat al muncii şi care conţine toate informaţiile privind procedura aplicată, constatările efectuate, prescripţiile şi recomandările formulate şi, după caz, măsurile restrictive dispuse şi sancţiunile aplicate. Procesul-verbal de control este compus din partea constatatoare, partea prescriptivă şi partea sancţionatorie, după caz, şi conţine, în mod obligatoriu:

a) denumirea subdiviziunii Inspectoratului de Stat al Muncii, numele complet şi funcţia persoanelor care au efectuat controlul;

b) date cu privire la delegaţia de control şi temeiul efectuării controlului;

c) denumirea completă sau numele subiectului supus controlului şi identificarea obiectului supus controlului;

d) tipul controlului de stat al muncii;

e) lista de verificare utilizată, după caz;

f) date privind toate aspectele, documentele, bunurile, încăperile, produsele, utilajele şi obiectele de altă natură care au fost verificate;

g) constatările şi rezultatele controlului;

h) referinţele exprese la prevederile actelor normative încălcate;

i) copiile de pe documentele examinate care confirmă încălcarea actelor normative şi alte documente întocmite în cadrul controlului;

j) durata controlului;

k) explicaţiile scrise ale subiectului supus controlului şi/sau ale angajaţilor acesteia;

l) recomandările şi prescripţiile pentru înlăturarea încălcărilor indicate în partea prescriptivă, după caz;

m) prescripţia de aplicare a măsurilor restrictive, după caz;

n) constatarea contravenţiilor sau a altor tipuri de încălcări prevăzute de lege, cu indicarea sancţiunii, după caz;

o) descrierea semnelor componenţei de infracţiune constatate în cadrul controlului şi indicarea normelor de drept penal aplicabile, după caz;

p) informaţia privind calea de atac a procesului-verbal de control.

(3) Procesul-verbal de control se întocmeşte în formă electronică şi se semnează cu semnătură electronică calificată de către toţi inspectorii de muncă şi de către subiectul supus controlului sau persoana împuternicită cu funcţie de răspundere. În cazul imposibilităţii întocmirii procesului-verbal de control în formă electronică, acesta se întocmeşte pe suport de hârtie, în două exemplare, iar în cazul constatării semnelor componenţei de infracţiune – în trei exemplare, numerotate şi semnate pe fiecare pagină de către toţi inspectorii de muncă şi de către subiectul supus controlului sau persoana împuternicită cu funcţie de răspundere.

(4) Un exemplar al procesului-verbal de control se înmânează subiectului supus controlului, cu înscrierea unei menţiuni în acest sens pe al doilea exemplar, confirmată prin semnătura subiectului supus controlului sau a persoanei împuternicite cu funcţie de răspundere a subiectului supus controlului. În cazul refuzului de a semna, menţiunea corespunzătoare este înscrisă sub semnătura inspectorilor de muncă. Procesul-verbal electronic de control nesemnat de subiectul supus controlului se transmite acestuia prin orice modalitate care confirmă recepţionarea. Transmiterea la adresa de poştă electronică indicată de subiectul supus controlului se consideră notificare la sediul acestuia.

(5) Cel de-al doilea exemplar al procesului-verbal de control se prezintă directorului Inspectoratului de Stat al Muncii spre informare, după caz.

(6) Procesul-verbal de control intră în vigoare la data înmânării/transmiterii acestuia persoanei vizate, dacă nu a fost contestat conform prevederilor prezentei legi.

(7) Se interzice să se facă publice constatările cuprinse în procesul-verbal de control până la intrarea în vigoare a acestuia.

(8) În cazul stabilirii unor încălcări ce conţin semne ale componenţei de infracţiune, fără cauzarea de prejudicii vieţii sau sănătăţii persoanei, Inspectoratul de Stat al Muncii sesizează procurorul sau organul de urmărire penală competent în termen de 5 zile lucrătoare de la data constatării, anexând procesul-verbal de control, după caz, şi materialele aferente.

(9) În situaţia în care încălcările constatate conţin semne ale componenţei de infracţiune care s-au soldat cu cauzarea de prejudicii vieţii sau sănătăţii persoanei, Inspectoratul de Stat al Muncii, în termen de o zi lucrătoare de la data întocmirii procesului-verbal de control, expediază о sesizare către procuror sau organul de urmărire penală competent, la care, în mod obligatoriu, anexează procesul-verbal de control şi materialele ce ţin de controlul în cauză.

(10) Informaţiile stabilite şi faptele constatate şi documentate în cadrul controlului de stat al muncii pot fi utilizate ca probe în procesul contravenţional.

(11) În cazul în care, în cadrul controlului de stat al muncii, inspectorul de muncă constată încălcări ale legislaţiei în domeniul muncii şi/sau al securităţii şi sănătăţii în muncă, acesta include în procesul-verbal de control prescripţia privind înlăturarea încălcărilor constatate, cu stabilirea termenului de înlăturare a acestora.

(12) Termenul indicat la alin.(11) se stabileşte ţinându-se cont de complexitatea acţiunilor, gravitatea încălcărilor şi riscurile aferente, posibilităţile subiectului supus controlului şi istoricul privind conformarea acestuia. Termenul în cauză este între 30 şi 90 de zile lucrătoare şi se calculează de la data înmânării/transmiterii procesului-verbal de control.

(13) Subiectul supus controlului este obligat să execute măsurile prescrise în termenul stabilit şi să prezinte inspectorului de muncă confirmări privind executarea măsurilor prescrise, pe suport de hârtie sau prin mijloace electronice de comunicaţie.

(14) Dacă subiectul supus controlului nu prezintă în termen confirmările privind executarea măsurilor prescrise sau cele prezentate sunt insuficiente pentru a stabili conformarea subiectului respectiv, inspectorul de muncă verifică executarea măsurilor prescrise. Verificarea în cauză este conexă controlului de stat al muncii în cadrul căruia a fost emisă prescripţia şi nu necesită emiterea altei delegaţii de control.

(15) Dacă, în urma verificării indicate la alin.(14), se constată neexecutarea măsurilor prescrise sau executarea parţială a acestora, inspectorul de muncă consemnează acest fapt într-un proces-verbal suplimentar şi aplică sancţiunea contravenţională corespunzătoare în condiţiile Codului contravenţional.

(16) Dacă, în urma verificării indicate la alin.(14), se constată executarea integrală a măsurilor prescrise, inspectorul de muncă consemnează acest fapt în actele de control.

(17) Modelul şi conţinutul-cadru ale prescripţiei indicate la alin.(11) se aprobă prin ordinul directorului Inspectoratului de Stat al Muncii.

Articolul 117. Contestarea controlului de stat al muncii şi/sau a constatărilor şi rezultatelor acestuia

(1) Persoana supusă controlului în cadrul controlului de stat al muncii care consideră că i-a fost vătămat un drept prin delegaţia de control, prin decizia de prelungire a duratei controlului sau prin procesul-verbal de control ori prin acţiunile sau inacţiunile inspectorului de muncă este în drept să le conteste, în tot sau în parte, prin depunerea către Inspectoratul de Stat al Muncii a unei cereri prealabile de contestare, în formă scrisă sau în formă electronică. Procesul-verbal de control se contestă la Inspectoratul de Stat al Muncii dacă acesta nu conţine constatarea contravenţiei sau semne ale componenţei de infracţiune în condiţiile art.116 alin.(9).

(2) Cererea prealabilă de contestare a delegaţiei de control, a deciziei de prelungire a duratei controlului sau a procesului-verbal de control se depune în termen de 30 de zile de la data la care persoanei supuse controlului i-a fost adusă la cunoştinţă delegaţia de control, decizia de prelungire a duratei controlului sau, respectiv, procesul-verbal de control. Cererea prealabilă de contestare se depune în formă scrisă la sediul Inspectoratului de Stat al Muncii sau se expediază în formă electronică.

(3) Examinarea şi emiterea deciziei pe marginea cererii prealabile de contestare prevăzute de prezentul articol se realizează în termen de 30 de zile de la data depunerii cererii.

(4) Contestarea prescripţiei sau a părţii sancţionatorii din procesul-verbal de control suspendă efectul acestora doar în termenul şi în limitele dispuse de Inspectoratul de Stat al Muncii, după depunerea cererii prealabile de contestare şi doar la solicitarea persoanei supuse controlului în cadrul controlului de stat al muncii.

(5) Acţiunile şi inacţiunile inspectorilor de muncă pot fi contestate prin depunerea în acest sens a unei cereri în formă scrisă la directorul Inspectoratului de Stat al Muncii.

(6) Decizia privind rezultatele examinării cererii prealabile de contestare prevăzută de prezentul articol poate fi contestată în conformitate cu prevederile Codului administrativ.

Articolul 118. Consiliul consultativ tripartit pe lângă Inspectoratul de Stat al Muncii

(1) În vederea asigurării participării celor mai reprezentative organizaţii sindicale şi patronale la exercitarea funcţiilor sistemului de control privind respectarea actelor normative în domeniul muncii şi al securităţii şi sănătăţii în muncă se instituie Consiliul consultativ tripartit pe lângă Inspectoratul de Stat al Muncii (în continuare – Consiliu), organism care are rolul de a asigura dialogul social şi orientarea strategică.

(2) Consiliul este format din reprezentanţi ai Inspectoratului de Stat al Muncii, ai Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale şi ai celor mai reprezentative organizaţii sindicale şi patronale. Reprezentantul Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale asigură prezidarea şedinţelor în perioada iniţială de funcţionare.

(3) Consiliul are rolul de a oferi asistenţă/consultanţă la nivel de strategie şi activitate operaţională, inclusiv în ceea ce priveşte elaborarea priorităţilor şi metodologiilor bazate pe risc, a măsurilor preventive de securitate şi sănătate în muncă, a standardelor de integritate şi transparenţă, precum şi a propunerilor de perfecţionare a procedurilor şi a ghidurilor de aplicare. Recomandările Consiliului sunt implementate de Inspectoratul de Stat al Muncii prin instrucţiuni şi acte interne aprobate prin ordinele directorului, în măsura în care recomandările respective nu contravin legii şi se încadrează în bugetul aprobat.

(4) Consiliul se întruneşte trimestrial şi se poate convoca în şedinţe extraordinare potrivit regulamentului propriu. Consiliul nu intervine în controalele în desfăşurare. Deliberările în cadrul şedinţelor au loc pe date agregate, fiind interzisă divulgarea identităţii petenţilor sau a informaţiilor care ar permite identificarea acestora. Prevederile prezentului articol nu aduc atingere independenţei inspectorilor de muncă şi nu substituie căile legale de atac.

(5) Organizarea şi funcţionarea Consiliului, cvorumul şedinţelor, procedura de adoptare a recomandărilor, secretariatul, regimul documentelor şi regulile de etică şi confidenţialitate se stabilesc prin regulamentul de organizare şi funcţionare a Consiliului, aprobat prin ordinul ministrului Muncii şi Protecţiei Sociale."

1. La articolul 1:

alineatul (4) se completează cu litera e1) cu următorul cuprins:

"e1) controalelor efectuate de către Inspectoratul de Stat al Muncii;"

la alineatul (6), textul "pentru controlul privind respectarea legislaţiei din domeniul muncii, securităţii şi sănătăţii în muncă," se exclude.

2. În anexă, la compartimentul "1. Lista organelor de control şi domeniile aferente acestora", poziţia 11 se exclude.

1. La articolul I punctul 26, în partea ce ţine de completarea Codului muncii nr.154/2023 cu articolul 3262 alineatul (3), textul "Legea nr.131/2012 privind controlul de stat" se substituie cu textul "Legea nr.140/2001 privind Inspectoratul de Stat al Muncii".

2. Articolul V se abrogă.

(2) Guvernul, în termen de 3 luni de la data publicării prezentei legi:

a) va aduce actele sale normative în concordanţă cu aceasta;

b) va asigura elaborarea şi aprobarea actelor normative necesare pentru punerea în aplicare a prezentei legi.

PREŞEDINTELE PARLAMENTULUI Igor GROSU
Nr.311. Chişinău, 18 decembrie 2025.