323/20.03.98 Hotărîre cu privire la Contractul colectiv (nivel naţional) între Guvern, Confederaţia Naţională a Patronatului şi Federaţia Generală a Sindicatelor pe anul 1998

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

H O T Ă R Î R E

cu privire la Contractul colectiv (nivel naţional) între Guvern,

Confederaţia Naţională a Patronatului şi Federaţia Generală

a Sindicatelor pe anul 1998

nr. 323  din  20.03.98

 (în vigoare 27.05.1998) 

Monitorul Oficial al R.Moldova nr.47-48 art.352 din 27.05.1998

* * *

În scopul garantării drepturilor social-economice şi de muncă ale salariaţilor, promovării dialogului social în domeniul relaţiilor sociale şi de muncă, soluţionării conflictelor de muncă şi în temeiul Legii nr.1303-XII din 25 februarie 1993 privind Contractul colectiv de muncă (Monitorul Oficial, 1993, nr.25, art.123) cu completările şi modificările operate prin legile nr.636-XIII din 10 noiembrie 1995 şi nr.916-XIII din 11 iulie 1996 (Monitorul Oficial, 1995, nr.71-72, art.821 şi 1996, nr.57, art.556), Guvernul Republicii Moldova, Confederaţia Naţională a Patronatului din Republica Moldova şi Federaţia Generală a Sindicatelor din Republica Moldova,

HOTĂRĂSC:

1. Se încheie Contractul colectiv (nivel naţional) între Guvernul Republicii Moldova, Confederaţia Naţională a Patronatului din Republica Moldova şi Federaţia Generală a Sindicatelor din Republica Moldova pe anul 1998 (se anexează).

2. Ministerele, departamentele şi alte structuri subordonate Guvernului, asociaţiile (uniunile) de patroni (antreprenori), organele şi organizaţiile sindicale vor întreprinde măsuri practice în vederea realizării prevederilor Contractului colectiv (nivel naţional), informînd periodic, o dată în semestru, Comisia republicană pentru negocieri colective despre realizarea acestuia.

3. Se stabileşte că sus-numitul contract constituie bază pentru elaborarea, negocierea şi încheierea contractelor colective de muncă la nivel de ramură, teritoriu, unitate economică.

4. Controlul asupra îndeplinirii Contractului colectiv (nivel naţional), examinarea şi soluţionarea divergenţelor apărute în perioada de valabilitate a contractului nominalizat se pune în sarcina Comisiei republicane pentru negocieri colective.

CONTRACT COLECTIV

(nivel naţional)

între Guvern, Patronat reprezentat de către Confederaţia Naţională

 a Patronatului şi Sindicate, reprezentate de către Federaţia

 Generală a Sindicatelor pe anul 1998

Guvernul Republicii Moldova, Patronatul Republicii Moldova, reprezentat de către Confederaţia Naţională a Patronatului, Sindicatele Republicii Moldova, reprezentate de către Federaţia Generală a Sindicatelor, denumite în continuare Părţi, în scopul realizării acţiunilor şi măsurilor coordonate privind stabilizarea economiei, asigurarea garanţiilor social-economice minime pentru cetăţeni, protecţia drepturilor şi intereselor legitime ale salariaţilor, au încheiat prezentul Contract colectiv (nivel naţional) pe anul 1998, convenind asupra următoarelor:

Articolul 1

DISPOZIŢII GENERALE

1. Părţile recunosc şi acceptă pe deplin faptul că sînt egale şi libere la negocierea Contractului colectiv (nivel naţional) şi se obligă să respecte în totalitate prevederile acestuia. Părţile se angajează să-şi îndeplinească cu stricteţe obligaţiunile asumate. În caz de încălcare a prevederilor prezentului Contract, fiecare dintre Părţi este în drept să ceară, în termen de 10 zile lucrătoare, convocarea Comisiei republicane pentru negocieri colective în vederea prevenirii, medierii sau soluţionării situaţiilor de conflict.

2. Guvernul Republicii Moldova se obligă să întreprindă acţiuni adecvate pentru asigurarea şi apărarea drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor, garantate de Constituţia Republicii Moldova, Convenţiile Organizaţiei Internaţionale a Muncii ratificate de Parlamentul Republicii Moldova şi de legislaţia în vigoare.

3. Confederaţia Naţională a Patronatului din Republica Moldova se obligă şi îşi asumă responsabilitatea de a apăra şi promova drepturile economice, juridice şi sociale ale patronilor în relaţiile cu Guvernul, alte organe de stat şi cu Sindicatele în conformitate cu legislaţia în vigoare.

4. Federaţia Generală a Sindicatelor din Republica Moldova îşi asumă obligaţiunea de a apăra şi promova drepturile şi interesele profesionale, economice, sociale şi culturale ale membrilor de sindicat în relaţiile cu Guvernul, alte organe de stat şi Patronatul, prevăzute de legislaţia muncii şi contractele colective de muncă.

5. Prevederile prezentului Contract colectiv se consideră minime şi obligatorii pentru toţi agenţii economici indiferent de forma de proprietate. Negocierea tuturor celorlalte contracte colective de muncă va începe de la nivelul stipulat în prezentul Contract.

6. În contractele colective de muncă la nivel de ramură, teritoriu şi unitate economică nu se pot conţine clauze, care ar leza drepturile salariaţilor, prevăzute de lege şi de Contractul colectiv (nivel naţional).

7. Guvernul şi Patronii garantează Sindicatelor, în scopul realizării sarcinilor statutare, dreptul de a acţiona pe teritoriul întreprinderii, instituţiei şi organizaţiei unde lucrează membrii acestora în conformitate cu legislaţia în vigoare.

8. Părţile asigură publicarea periodică în mass-media a datelor privind situaţia social-economică în republică, inclusiv a celor ce vizează indicii preţurilor de consum, gradul de utilizare a forţei de muncă, bugetul minim de consum, nivelul salariului, etc.

9. În scopul coordonării diferitor aspecte ale politicii social-economice şi menţinerii stabilităţii şi concilierii în perioada promovării reformelor economice, Părţile au convenit să examineze şi să soluţioneze pe parcursul anului 1998 probleme ce ţin de perfecţionarea legislaţiei privind activitatea Sindicatelor şi a organizaţiilor Patronatului, mecanismului tripartit de colaborare între Guvern, Patronat şi Sindicate.

10. În termenul de validitate al prezentului Contract, cu condiţia realizării lui, Federaţia Generală a Sindicatelor din Republica Moldova se abţine de la declanşarea grevelor naţionale, iar Patronii – de la concedierea în masă a salariaţilor (lockout).

Articolul 2

UNELE MĂSURI DE REDRESARE ŞI STABILIZARE A ECONOMIEI NAŢIONALE.

GARANTAREA ACTIVITĂŢII ANTREPRENORIALE

11. Părţile se angajează să asigure, în limitele împuternicirilor ce le revin, crearea condiţiilor favorabile pentru activitatea antreprenorială, înfăptuind următoarele:

11.1. coordonarea acţiunilor în elaborarea şi promovarea măsurilor concrete, privind menţinerea echilibrului microeconomic în scopul stabilizării economiei, stimulării investiţiilor naţionale şi străine, accelerării reformelor economiei de piaţă;

11.2. elaborarea şi examinarea proiectelor de acte legislative şi normative ce ţin de promovarea reformei economice, luînd în considerare interesele economice şi sociale ale salariaţilor şi patronilor;

11.3. perfecţionarea conceptului de restructurare a economiei naţionale în baza dezvoltării prioritare a ramurilor de producţie supuse modernizării, demonopolizării şi investiţiilor;

11.4. optimizarea cheltuielilor pentru întreţinerea aparatului administrativ, reorientarea acestora în procesul de producţie;

11.5. menţinerea şi crearea în procesul de privatizare a proprietăţii de stat a complexelor tehnologice eficiente;

11.6. protejarea producătorilor autohtoni şi a pieţii interne în desfacerea şi realizarea mărfurilor de consum prin combaterea concurenţei neloiale, susţinerea din partea statului a direcţiilor prioritare de importanţă strategică pentru economia naţională;

11.7. facilitarea importului de utilaj modern şi tehnologiilor de ambalare, materie primă, stimularea competitivităţii produselor alimentare şi mărfurilor de provenienţă autohtonă pe piaţa externă;

11.8. perfectarea bazei normative necesare pentru stimularea şi protejarea investiţiilor reciproce, evitarea plăţii duble a impozitelor;

11.9. susţinerea economică de către Guvern a agenţilor economici, care efectuează construcţia caselor de locuit, favorizarea investiţiilor de stat şi celor nestatale destinate amenajării şi dezvoltării spaţiului locativ;

11.10. stabilirea priorităţii retribuirii muncii angajaţilor asupra tuturor altor tipuri de plăţi, inclusiv a plăţii impozitelor şi rambursării creditelor, operînd modificări în legislaţia în vigoare.

12. Părţile se obligă să examineze posibilitatea acordării de înlesniri întreprinderilor şi agenţilor economici pentru crearea noilor locuri de muncă, să monitorizeze situaţia din piaţa muncii.

13. Părţile îşi asumă responsabilitatea să asigure realizarea prevederilor Legii "Cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi" nr.845-XII din 3 ianuarie 1992, Legii "Cu privire la susţinerea şi protecţia micului business" nr.112-XIII din 20 mai 1994 altor acte normative în vigoare, în scopul creării unui climat favorabil de dezvoltare a întreprinderilor şi factorilor de producţie, condiţiilor egale de activitate pentru agenţii economici de acelaşi profil, indiferent de forma de proprietate.

14. Guvernul îşi asumă responsabilitatea să asigure elaborarea şi realizarea Programului naţional (de stat) de susţinere a micului business pentru anii 1998-2000 şi să susţină participarea organizaţiilor patronale la procesul de implementare a programului nominalizat.

15. Părţile, în limita competenţei lor, se angajează să traducă în viaţă, în măsura posibilităţilor, Programul naţional (de stat) de pregătire a managerilor, pe perioada de pînă în anul 2004, în vederea instruirii antreprenorilor tineri pentru întreprinderile mici şi mijlocii.

16. Părţile vor conlucra în vederea realizării măsurilor necesare de aplicare a mecanismelor creditar-financiare de susţinere a întreprinderilor mici şi mijlocii, facilitării accesului acestora la credite cu dobîndă preferenţială.

17. Guvernul îşi asumă responsabilitatea să asigure transparenţa programelor naţionale (de stat) şi să stimuleze crearea şi dezvoltarea structurilor organizatorice, instituţionale şi juridice de susţinere a sectorului de producere, indiferent de forma de proprietate.

18. Guvernul se angajează să stabilească şi să respecte criteriile principale de acordare a garanţiilor de stat în vederea susţinerii activităţii antreprenoriale în condiţiile legislaţiei în vigoare.

Articolul 3

ÎNCHEIEREA, MODIFICAREA ŞI REZILIEREA CONTRACTELOR

INDIVIDUALE DE MUNCĂ

19. Încheierea, modificarea şi rezilierea contractelor individuale de muncă se efectuează în conformitate cu legislaţia muncii în vigoare a Republicii Moldova şi normele corespunzătoare ale dreptului internaţional, prevăzute de Convenţiile Organizaţiei Internaţionale a Muncii, ratificate de către Parlamentul Republicii Moldova.

Contractul individual de muncă se perfectează, de regulă, în scris.

20. Patronii, în limitele competenţei lor, pot stabili salariaţilor, din mijloace proprii, înlesniri de muncă, sociale şi de trai, suplimentar la cele prevăzute de legislaţia în vigoare.

21. Contractul individual de muncă nu poate să conţină clauze care să contravină celor stabilite în alte contracte colective.

22. Rezilierea contractului individual de muncă din iniţiativa patronului se efectuează în conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare şi cu consultarea în scris a comitetului sindical, indiferent de profesia şi funcţia salariatului, cu excepţia cazurilor prevăzute de legislaţia în vigoare.

23. La încheierea, modificarea şi rezilierea contractelor individuale de muncă se asigură egalitatea persoanelor, indiferent de sex, rasă, naţionalitate, cetăţenie, convingeri politice sau religioase, apartenenţă de partid sau sindicală, de alte circumstanţe, care nu ţin de calităţile profesionale ale salariaţilor.

24. Nu se admite transferul salariatului la un alt loc de lucru fără acordul acestuia, cu excepţia cazurilor prevăzute de legislaţia în vigoare şi de condiţiile contractului individual de muncă. În cazurile în care anumite necesităţi de producţie impun transferul salariatului la un alt loc de lucru cu o retribuţie mai mică, acestuia i se va păstra salariul mediu pe care îl primea în funcţia anterioară. În contractele colective de muncă la nivel de ramură şi unitate economică sînt prevăzute listele (nomenclatoarele) concrete sau aproximative ale cazurilor excepţionale, cînd este admis transferul salariatului fără acordul acestuia.

25. În termen de două luni de la data preavizului privind concedierea din cauza reducerii statelor sau în legătură cu lichidarea întreprinderii, instituţiei, organizaţiei, salariatului i se oferă, după posibilităţi, cel puţin o zi pe săptămînă, cu menţinerea salariului (tarifar sau de funcţie), pentru căutarea unui alt loc de lucru.

În acest termen (de două luni) nu se include timpul concediilor anuale remunerate, conform graficului, precum şi al celor pentru studii.

26. Salariaţii, al căror contract individual de muncă a fost reziliat din iniţiativa patronului în legătură cu lichidarea întreprinderii, reducerii numărului sau a statului de personal au dreptul la înlesnirile şi indemnizaţiile pentru salariaţii disponibilizaţi, prevăzute de legislaţia în vigoare.

În alte cazuri specificate în contractele colective de muncă la nivel de ramură, teritoriu, unitate şi individuale pot fi plătite compensaţii suplimentare, reieşind din posibilităţile financiare ale agenţilor economici.

Articolul 4

OBLIGAŢIILE DE BAZĂ ALE SALARIAŢILOR

27. Salariaţii tuturor întreprinderilor, instituţiilor, organizaţiilor, indiferent de forma lor de proprietate, îşi asumă următoarele obligaţii:

27.1. să respecte cu stricteţe disciplina de muncă şi cea tehnologică, să îndeplinească sarcinile de muncă (de serviciu) ce le revin conform legislaţiei în vigoare, prevederile contractelor (individual şi colectiv) de muncă, ale statutului întreprinderii, organizaţiei, instituţiei şi regulamentului de ordine interioară, precum şi dispoziţiile patronului privind activitatea de muncă;

27.2. să folosească în mod eficient orele de program, să sporească productivitatea muncii, să lucreze conştiincios, să se abţină de la acţiuni care creează altor salariaţi dificultăţi în executarea îndatoririlor de serviciu;

27.3. să îmbunătăţească calitatea muncii şi a producţiei fabricate şi să nu admită rebut în lucru;

27.4. să respecte prescripţiile vizînd protecţia muncii, tehnica securităţii, normele sanitare de producţie, igiena muncii şi regulile de protecţie antiincendiară, prevăzute de actele normative, să lucreze în echipament de protecţie şi încălţăminte specială, să utilizeze mijloacele de protecţie individuală, după caz;

27.5. să întreprindă măsuri în vederea lichidării cauzelor şi condiţiilor care împiedică derularea normală a procesului de producţie (staţionare, avarie) şi să preîntîmpine imediat patronul despre cele întîmplate;

27.6. să respecte modul stabilit de păstrare a valorilor materiale şi documentelor;

27.7. să păstreze şi să sporească averea întreprinderii, instituţiei, organizaţiei, să folosească eficient utilajul, instrumentele, echipamentul, să respecte tehnologia, să utilizeze raţional şi eficient materia primă şi alte resurse materiale;

27.8. să păstreze cu stricteţe secretele tehnologice şi comerciale, prevăzute în legislaţia respectivă.

Articolul 5

SOLUŢIONAREA LITIGIILOR COLECTIVE DE MUNCĂ

28. Părţile au convenit să depună eforturi pentru a preveni apariţia litigiilor colective de muncă la nivel de întreprindere, instituţie, organizaţie, grup de întreprinderi, ramură, precum şi la nivel naţional.

29. În cazul apariţiei unor litigii la nivel de întreprindere, instituţie, organizaţie soluţionarea lor se reglementează în conformitate cu Legea pentru soluţionarea litigiilor colective de muncă, iar la nivel naţional conform modului prevăzut de prezentul Contract (anexa nr.1).

30. La nivel de ramură şi teritoriu (municipiu, raion) soluţionarea litigiilor colective de muncă se reglementează conform modului prevăzut în contractele colective de muncă la nivel de ramură şi teritoriu.

Articolul 6

UTILIZAREA FORŢEI DE MUNCĂ

31. Părţile au stabilit să definitiveze în trimestrul I al anului 1998 Programul naţional (de stat) de utilizare a forţei de muncă pentru anii 1998-2000. Mijloacele necesare pentru instruirea şomerilor vor fi alocate din fondul de şomaj al Fondului Social al Republicii Moldova.

În limitele competenţei lor, Părţile vor contribui la protecţia socială a angajaţilor din companiile mixte şi transnaţionale.

32. Guvernul de comun cu Părţile:

32.1. va lua în dezbatere executarea Programului naţional (de stat) de utilizare a forţei de muncă pe anul 1996-1997;

32.2. va republica în trimestrul I al anului 1998 Legea privind utilizarea forţei de muncă cu modificările şi completările introduse.

32.3. va întreprinde măsuri concrete în vederea combaterii şomajului;

32.4. va adopta în trimestrul I proiectul Programului naţional (de stat) de utilizare a forţei de muncă pentru anii 1998-2000, pornind de la necesităţile pieţei muncii, în care să fie incluse Programe speciale de încadrare în cîmpul muncii a copiilor orfani, tinerilor specialişti, femeilor cu copii de vîrstă preşcolară, precum şi angajaţilor de la întreprinderile declarate falite (chiar şi în caz de reprofilare a acestora);

32.5. va examina în anul 1998 posibilitatea majorării ajutorului de şomaj, rezervînd în bugetul Fondului Social pentru anul 1999 alocaţii corespunzătoare;

32.6. va întreprinde măsuri suplimentare eficiente de combatere a şomajului;

32.7. va prezenta Parlamentului propuneri privind operarea unor modificări în legislaţia în vigoare pentru majorarea în anul 1999 a cotei neimpozabile a beneficiului agenţilor economici pentru fiecare loc de muncă nou-creat.

33. Reorganizarea sau lichidarea întreprinderii, organizaţiei, instituţiei şi a subdiviziunilor lor structurale, staţionarea totală sau parţială a procesului de producţie din iniţiativa patronului (antreprenorului), acţiuni ce conduc la reducerea în masă a locurilor de muncă, sau înrăutăţirea condiţiilor de muncă, se admit numai cu condiţia avizării cu cel puţin trei luni înainte de data declanşării lor, a sindicatelor respective şi negocierii cu ele în vederea respectării drepturilor şi intereselor salariaţilor, anunţîndu-se, în acelaşi termen, şi autorităţile administraţiei publice centrale şi locale.

Se consideră concediere în masă: pentru agenţii economici cu numărul total de angajaţi de pînă la 100 persoane – 20% lunar; de la 101-1000 – 10% lunar; peste 1000 angajaţi – 5% lunar.

34. În cazul disponibilizării salariaţilor (bărbaţi – 58 ani, femei – 53 ani) cu consimţămîntul patronului şi salariaţilor, acestora li se plăteşte, după posibilitate, din contul agenţilor economici, lunar, mijloace în mărimea pensiei de bătrîneţe pînă la împlinirea vîrstei de pensionare sau diferenţa dintre indemnizaţia de şomaj şi salariul mediu al salariatului pînă la atingerea vîrstei de pensionare.

35. La reducerea numărului de salariaţi în legătură cu optimizarea procesului de producţie şi de muncă, în cazul în care salariaţii au acelaşi grad de calificare, prerogativa de a rămîne angajat le aparţine, de rînd cu invalizii de război, conform legislaţiei în vigoare, şi participanţilor la acţiunile militare pentru apărarea independenţei şi integrităţii teritoriale a Republicii Moldova.

36. În contractele colective de muncă, la nivel de ramură, teritoriu şi unitate economică, pe anul 1998 urmează să fie preconizate măsuri concrete în vederea creării locurilor suplimentare de muncă pentru tineret, tineri specialişti şi invalizi, ţinîndu-se cont de garanţiile suplimentare, stabilite de legislaţia în vigoare.

37. Părţile în limitele competenţei lor:

exercită controlul asupra utilizării forţei de muncă în conformitate cu legislaţia în vigoare;

se obligă să ţină sub control nivelul şomajului şi plasarea şomerilor în cîmpul muncii, să întreprindă acţiuni care să reţină scăderea volumului de producţie şi reducerea locurilor de muncă, să reexamineze măsurile de protecţie socială a şomerilor, să examineze şi să soluţioneze situaţiile de conflict, rezultate în urma creşterii şomajului.

Articolul 7

TIMPUL DE MUNCĂ ŞI DE ODIHNĂ

38. Durata normală a timpului de muncă al salariaţilor nu poate depăşi 40 ore pe săptămînă şi 8 ore pe zi. În funcţie de condiţiile şi specificul procesului de producţie, în contractele colective de muncă la nivel de ramură şi unitate economică respectivă poate fi stabilită o altă durată a zilei de muncă, ţinîndu-se evidenţa sumară a timpului de lucru în conformitate cu legislaţia în vigoare.

39. Pe parcursul zilei de muncă salariaţilor li se oferă o pauză pentru odihnă şi prînz cu o durată de cel puţin30 minute.

Durata intervalului între schimburi pentru unul şi acelaşi angajat nu poate fi mai mică decît durata dublă a timpului de lucru în schimbul precedent (inclusiv durata prînzului).

40. Pentru salariaţi se stabileşte săptămîna de muncă de cinci sau şase zile, acordîndu-li-se, respectiv, două zile sau o zi de odihnă. Totodată, în decursul lunii li se va acorda cel puţin o zi de odihnă în ziua de duminică.

41. Munca în condiţiile timpului de lucru incomplet nu se răsfrînge asupra duratei concediului anual al salariaţilor, calculării vechimii în muncă sau limitării altor drepturi de muncă.

42. Durata concediului minim anual, garantat şi plătit, se stabileşte de 24 zile lucrătoare (luîndu-se drept bază săptămîna de muncă de şase zile). Durata concediilor suplimentare se stabileşte conform actelor normative şi se adaugă la durata minimă a concediului anual.

Se permite acordarea concediului pentru primul an de muncă după expirarea a şase luni de muncă neîntreruptă la unitatea economică respectivă.

42.1. Concediul de odihnă poate fi fracţionat, la cererea salariatului, cu condiţia ca una dintre părţi să nu fie mai mică de 12 zile lucrătoare.

42.2. La concediul anual conform actelor normative în vigoare, contractelor colective de muncă la nivel de unitate economică, salariatului i se poate acorda un ajutor material din contul mijloacelor unităţii economice.

42.3. În urma unor circumstanţe neprevăzute, salariatul are dreptul la concediu fără plată, conform legislaţiei în vigoare şi prevederilor contractului colectiv de muncă al unităţii economice respective.

42.4. Patronul (antreprenorul) este obligat să coordoneze cu sindicatul unităţii economice aprobarea şi aplicarea unui grafic flexibil de concedii ale salariaţilor.

43. Din motive familiale, la prezentarea actelor respective, salariaţilor li se poate oferi un concediu suplimentar plătit, reieşind din salariul tarifar (de funcţie) în următoarele cazuri:

căsătoria salariatului – 3 zile;

căsătoria copiilor salariatului – 1 zi;

naşterea ori înfierea copilului – 1 zi;

decesul părinţilor, soţului, soţiei, copiilor – 3 zile;

decesul buneilor, fratelui, surorii – 1 zi;

femeile, care au copii în clasele I şi II – 1 zi la începutul anului şcolar;

încorporarea în armată a membrului familiei – 1 zi.

44. Este inadmisibilă neacordarea concediului salariaţilor pe parcursul a doi ani consecutiv, neacordarea concediului anual salariaţilor sub vîrsta de 18 ani, precum şi celor care lucrează în condiţii nocive de muncă.

45. Guvernul va înainta Parlamentului propuneri privind modificarea legislaţiei în vigoare în vederea transferării zilelor de odihnă pentru zilele ulterioare, în cazul în care acestea coincid cu zilele de sărbătoare, marcate în republică.

46. Se stabileşte că în vechimea de muncă, care dă dreptul la concediu anual plătit, se include timpul aflării în concediu forţat din iniţiativa administraţiei.

Articolul 8

ORGANIZAREA MUNCII ŞI SALARIZAREA

47. Salariul tarifar pentru categoria I de calificare este negociat de către Părţi şi se stabileşte prin Hotărîrea Guvernului.

În salariul tarifar pentru categoria I de calificare nu se includ suplimentele şi sporurile de retribuţie, premiile şi alte plăţi de stimulare.

48. Părţile nu vor proceda la reducerea salariilor tarifare şi de funcţie, prevăzute în contractele colective şi individuale de muncă, pînă la împlinirea unui an de la data stabilirii lor.

49. Guvernul:

49.1. va asigura majorarea salariilor tarifare şi de funcţie ale angajaţilor din sfera socială cu cel mult 30 la sută;

49.2. va stabili plăţi suplimentare pentru persoanele cu grad ştiinţific de doctor habilitat şi doctor în ştiinţe din sfera bugetară, pentru academicienii Academiei de Ştiinţe a Moldovei şi membrii ei corespondenţi, precum şi pentru alţi angajaţi din sfera socială cu grad didactic şi cu categoria de calificare: superior, I şi II;

49.3. va stabili indemnizaţii unice pentru tinerii specialişti angajaţi la lucru în sfera socială;

49.4. va reexamina şi stabili, în semestrul II al anului 1998, odată cu punerea în aplicare a Legii salarizării în redacţie nouă, salariul tarifar pentru categoria I de salarizare a Reţelei tarifare unice în cuantum de 80 lei pe lună.

50. Guvernul şi Patronatul:

50.1. vor întreprinde măsuri în vederea deblocării conturilor agenţilor economici, creînd condiţii favorabile pentru activitatea acestora, care, la rîndu lor, vor asigura virarea oportună a tuturor plăţilor în bugetul de stat;

50.2. vor garanta executarea Legii Republicii Moldova "Cu privire la indexarea veniturilor băneşti ale populaţiei" nr.824-XII din 24 decembrie 1991;

50.3. vor recalcula cuantumul plăţilor pentru concedii, în cazul majorării de către Guvern al salariului tarifar categoria I de calificare.

50.4. vor asigura defalcarea în volum deplin a cotelor asigurărilor de stat obligatorii în Bugetul asigurării sociale de stat, concomitent cu plata salariilor.

51. Guvernul:

51.1. va contribui la urgentarea adoptării de către Parlament a proiectului Concepţiei reformării sistemului de remunerare a muncii şi proiectului Legii salarizării (în redacţie nouă);

51.2. va adopta în trimestrul I al anului 1998 Hotărîrea "Cu privire la compensarea pierderilor în legătură cu neachitarea la timp a salariilor";

51.3. va reexamina destinaţia salariului minim ca normă socială, în conformitate cu practica şi normele internaţionale existente evitînd utilizarea cuantumului acestuia la stabilirea diferitor plăţi sociale şi sancţiuni;

51.4. va opera, în semestrul I al anului 1998, modificări în Hotărîrea "Cu privire la stabilirea salariului tarifar pentru categoria I de calificare a angajaţilor din unităţile cu autonomie financiară" nr.771 din 13 august 1997 în vederea anulării restricţiei, care nu permite agenţilor economici care au datorii faţă de angajaţi, Bugetul de Stat şi Fondul Social, să stabilească salariul tarifar lunar pentru categoria I de calificare ce depăşeşte 65,45 lei.

52. Nivelul salariului tarifar stabilit pentru categoria I de calificare este obligatoriu pentru toate întreprinderile, instituţiile şi organizaţiile, indiferent de forma lor de proprietate şi nu poate fi redus nici în contractele individuale, nici în cele colective de muncă.

53. Salariul lucrătorilor din sfera bugetară se stabileşte în baza Reţelei tarifare unice de salarizare.

Salariul tarifar al salariaţilor din sfera productivă se determină, în baza salariului tarifar pentru categoria I de calificare stabilit de legislaţia în vigoare.

54. Dacă salariul tarifar al angajatului pentru luna curentă este, din motive ce nu depind de el, mai mic decît salariul tarifar minim ce i se cuvine potrivit profesiei, funcţiei şi calificării, patronul acoperă diferenţa în conformitate cu legislaţia în vigoare.

55. Pe timp de noapte (de la ora 22.00 pînă la ora 06.00) durata schimbului se reduce cu o oră. Această regulă nu se extinde asupra salariaţilor pentru care a fost deja stabilită reducerea timpului de lucru. Mărimea retribuţiei pentru munca în orele de noapte constituie cel puţin 1,5 din salariul tarifar pe unitate de timp (salariul lunar) stabilit angajatului.

În asociaţiile, întreprinderile şi organizaţiile din industrie, construcţii, transport şi telecomunicaţii, în ramurile prelucrătoare ale complexului agroindustrial, schimbul premergător celui de noapte se consideră schimb de seară. Salariaţilor care muncesc în acest schimb li se plăteşte un supliment în mărime de cel puţin 20 la sută din salariul tarifar (de funcţie) pentru fiecare oră de lucru.

56. Pentru munca în condiţii nefavorabile salariaţilor li se plăteşte un supliment în mărime fixă, însă nu mai puţin de 50 la sută din salariul minim, reieşind din timpul lucrat în aceste condiţii.

57. Munca în zilele de odihnă, precum şi în cele de sărbătoare, se compensează, oferindu-i-se salariatului, în decurs de o lună, o altă zi de odihnă cu retribuţia în mărime de cel puţin un salariu mediu pe zi, sau se remunerează, la dorinţa acestuia, în mărime dublă a salariului pe unitate de timp fără acordarea unei zile suplimentare de odihnă. Cu cel puţin trei zile înainte, salariatul aduce la cunoştinţa administraţiei ziua care urmează să şi-o recupereze.

58. Pentru primele două ore de muncă peste program se plăteşte 1,5 din salariul tarifar pe oră (lunar), iar pentru orele care urmează – în mărime dublă.

59. Plata pentru staţionare din cauze care nu pot fi imputate salariatului (dacă lucrătorul a prevenit patronul despre o eventuală staţionare etc.) se efectuează în mărime de cel puţin două treimi din salariul tarifar fixat lucrătorului, însă nu mai puţin de un salariu minim pe unitate de timp pentru fiecare oră de staţionare.

Patronul ţine evidenţa staţionărilor neproductive ale salariaţilor.

60. Plăţile suplimentare pentru cumul de funcţii, extinderea zonelor de deservire sau majorare a volumului lucrărilor executate se efectuează fără restricţii (pentru o persoană) în limitele mijloacelor de retribuire a muncii, economisite din salariile tarifare (de funcţie) ale angajaţilor disponibilizaţi, conform legislaţiei în vigoare.

61. Angajatului i se păstrează salariul mediu în cazurile în care întreprinderile sau subdiviziunile lor staţionează în urma abaterii acestora de la prevederile legislaţiei cu privire la protecţia muncii, ce nu a survenit din vina salariaţilor, precum şi în cazurile cînd salariatul refuză să-şi exercite obligaţiile din motive de încălcare a normelor securităţii muncii, fapt ce-i periclitează viaţa şi sănătatea.

62. În contractele colective şi individuale de muncă poate fi prevăzută înlocuirea parţială (dar nu mai mult de 50%) a salariului în bani cu plata în natură echivalentă ca valoare, cu excepţia produselor alcoolice şi narcotice.

63. Plata salariilor se efectuează periodic, însă nu mai rar de 2 ori pe lună.

64. Plata pentru concediu se efectuează conform legislaţiei în vigoare.

65. Guvernul de comun acord cu Părţile, va elabora şi adopta în anul 1998 mecanismul de protecţie a salariaţilor care se află în concedii forţate.

66. Guvernul va înainta propuneri Parlamentului privind modificarea legislaţiei în vigoare (Codul cu privire la contravenţiile administrative şi Codul penal) în vederea ridicării responsabilităţii persoanelor cu funcţii de răspundere în caz de neachitare la timp a salariilor, indiferent de motivul reţinerii acestora.

Articolul 9

ASISTENŢA SOCIALĂ, PROTECŢIA MUNCII ŞI OCROTIREA SĂNĂTĂŢII

67. Părţile îşi asumă obligaţiunile:

67.1. să elaboreze în semestrul I al anului 1998 Programul de stat pentru ameliorarea protecţiei muncii, în economia naţională pe anii 1998-2000 şi să asigure realizarea acestuia în perioada respectivă.

67.2. să organizeze în semestrul II anul 1998 elaborarea programelor similare la nivel de ramură şi agenţi economici;

67.3. să asigure în anul 1998 finanţarea şi realizarea prevederilor Programelor naţionale (de stat) cu destinaţie specială în domeniul ameliorării sănătăţii publice.

67.4. să asigure aplicarea prevederilor Convenţiilor O.I.M. (91) privind inspecţia muncii în industrie şi comerţ şi (129) privind inspecţia muncii în agricultură în vederea perfecţionării sistemului de dirijare şi coordonare a activităţii de protecţie a muncii.

68. Guvernul şi Patronii vor contribui, după caz, la menţinerea activităţii obiectivelor de menire social-culturală, inclusiv sanatoriile-preventorii şi punctele medicale ale unităţilor economice respective.

69. Guvernul:

69.1 va examina în semestrul II al anului 1998 mărimea indemnizaţiei lunare pentru îngrijirea copiilor în vederea majorării acestora.

69.2. va elabora în trimestrul II al anului 1998 proiectul actului normativ privind modul de calculare şi stabilire a indemnizaţiilor pentru pierderea temporară a capacităţii de muncă, precum şi o nouă Instrucţiune cu privire la modul de acordare a concediului medical;

69.3 va perfecţiona modul de calculare a pensiilor în scopul majorării acestora; va elabora proiectul actului normativ referitor la personalizarea ratei de asigurare obligatorie, în mărime de 1% din salariul angajaţilor.

69.4. va asigura executarea legislaţiei privind înlesnirile sociale, acordate populaţiei;

69.5. va elabora modul de compensare a prejudiciilor aduse pensionarilor şi altor categorii de populaţie în caz de nerespectare a termenelor stabilite de achitare a pensiilor şi altor plăţi sociale;

69.6. va elabora şi va înainta în semestrul I al anului 1998 propuneri în vederea stabilirii prin lege a volumului alocărilor anuale, necesare pentru ocrotirea sănătăţii şi asistenţei medicale a populaţiei, prevăzute în art.36 alineatul (1) din Constituţie.

70. Guvernul va garanta din mijloacele Bugetului consolidat:

70.1 minimul obligatoriu de asistenţă medicală gratuită (tratament, diagnosticare, profilaxie, igiena antiepidemică), acordată populaţiei de instituţiile de stat de ocrotire a sănătăţii, garantat de Constituţia ţării;

70.2. asigurarea gratuită, sau la preţ redus cu medicamente şi articole de îngrijire medicală de prima necesitate a copiilor, invalizilor, pensionarilor şi altor categorii de populaţie, conform legislaţiei în vigoare;

70.3. alocarea de resurse bugetare pentru compensarea costului medicamentelor şi articolelor de îngrijire medicală, produselor alimentare pentru instituţiile medico-sanitare şi de tratament preventiv, a hranei calde în şcolile de cultură generală şi pentru copiii din familiile socialmente vulnerabile, precum şi a cotei respective pentru procurarea hranei în instituţiile preşcolare;

70.4. finanţarea parţială a cheltuielilor pentru odihna estivală a copiilor în perioada lunilor mai-august, inclusiv pentru consumul de energie electrică, în baza unei decizii speciale;

70.5. protecţia socială preventivă a populaţiei, în special a copiilor, familiilor cu mulţi copii şi familiilor socialmente vulnerabile, în caz de majorare a preţurilor la produsele alimentare, mărfurile industriale şi serviciile prestate.

71. Din mijloacele Fondului Social:

71.1. Guvernul asigură plata integrală la timp a pensiilor şi indemnizaţiilor, în conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare;

71.2. Patronii asigură plata indemnizaţiilor pentru concediile de boală, pentru sarcină şi lehuzie, pentru naşterea copilului, pentru înmormîntare, din contul mijloacelor Fondului special de asigurări sociale;

71.3. Federaţia Generală a Sindicatelor asigură salariaţii şi copiii lor cu tratament balneo-climateric şi odihnă, întremarea copiilor în taberele de reconfortare în perioada de vară, întreţine şi organizează activitatea şcolilor sportive pentru copii şi adolescenţi ale sindicatelor din contul bugetului Fondului de asigurare socială al salariaţilor.

72. Guvernul va încheia acorduri interstatale privind protecţia socială a cetăţenilor Republicii Moldova angajaţi temporar în muncă peste hotare, cu statele care şi-au exprimat acordul de principiu în acest domeniu.

73. Patronii garantează, prin încheierea contractelor colective de muncă respective, realizarea măsurilor privind crearea condiţiilor sănătoase şi inofensive de muncă. În acest scop:

73.1. alocă anual, din mijloacele proprii, pentru măsurile vizînd ameliorarea condiţiilor de muncă şi a securităţii muncii în unităţile economice, resurse băneşti în mărime de cel puţin 2 la sută din sumele cheltuite pentru remunerarea muncii angajaţilor;

73.2. menţin servicii de protecţie a muncii în unităţile economice, iar în lipsa acestora, creează serviciile respective;

73.3. la întreprinderile cu un număr de cel puţin 300 de salariaţi finanţează activitatea punctului medical;

73.4. efectuează din contul mijloacelor proprii:

examenele medicale prealabile ale angajaţilor în modul şi termenele stabilite de organele supravegherii sanitare de stat;

asigurarea obligatorie a salariaţilor pentru cazuri de accidente şi îmbolnăviri profesionale, precum şi asigurarea personală a salariaţilor care lucrează în condiţii de risc sporit;

instruirea, verificarea cunoştinţelor şi perfecţionarea profesională în domeniul protecţiei muncii a angajaţilor şi împuterniciţilor în protecţia muncii ai sindicatelor;

73.5. oferă salariaţilor înlesnirile şi compensaţiile prevăzute de legislaţia în vigoare;

73.6. creează pentru activitatea împuterniciţilor în protecţia muncii din partea sindicatelor condiţii adecvate, punîndu-le la dispoziţie actele normative şi informaţia necesară.

Articolul 10

MUNCA FEMEILOR ŞI MINORILOR

74. Părţile garantează respectarea legislaţiei în vigoare şi realizarea actelor normative vizînd măsurile suplimentare, orientate spre îmbunătăţirea condiţiilor de muncă ale femeilor şi minorilor. Realizarea acestor măsuri urmează a fi organizată la nivelul ministerelor, departamentelor şi organelor sindicale de ramură respective.

75. Guvernul elaborează în semestrul I al anului 1998 planul de măsuri primordiale pentru redresarea situaţiei femeii în societate.

76. Patronii stabilesc, la solicitarea femeilor care au copii sub vîrsta de 14 ani sau copii invalizi sub vîrsta de 16 ani, ziua sau săptămîna de muncă incompletă ori asigurarea cu muncă la domiciliu.

77. Se interzice concedierea, din iniţiativa patronului, a femeilor gravide şi a femeilor care au copii în vîrstă de pînă la 3 ani sau copii invalizi sub vîrsta de 16 ani, precum şi a mamelor singure, văduvelor care educă copii pînă la 14 ani, cu excepţia cazurilor de lichidare a întreprinderii, instituţiei, organizaţiei sau de concediere în cazul în care termenul contractului individual de muncă nu a expirat, cînd se admite concedierea cu angajare obligatorie.

Articolul 11

GARANTAREA ACTIVITĂŢII SINDICATELOR

78. Guvernul, organizaţiile Patronatului, autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, conducătorii întreprinderilor, asociaţiilor, instituţiilor şi altor organizaţii, indiferent de formele de proprietate şi apartenenţa lor departamentală, se angajează să respecte cu stricteţe drepturile sindicatelor, obligaţiunile asumate faţă de ele, drepturile lor patrimoniale, prevăzute în statutele respective, legislaţia în vigoare şi normele de drept internaţional.

79. În conformitate cu Articolul 42 din Constituţia Republicii Moldova, Guvernul şi organizaţiile Patronatului garantează Sindicatelor condiţii favorabile pentru a-şi exercita funcţiile statutare şi împuternicirile juridice, contribuie la realizarea hotărîrilor organelor sindicale de toate nivelurile.

80. Patronii nu au dreptul să interzică sau să împiedice vizitarea întreprinderilor, instituţiilor, subdiviziunilor lor structurale de către reprezentanţii sindicatelor în scopul realizării sarcinilor statutare şi apărării drepturilor lor juridice.

81. Patronii respectă cu stricteţe drepturile salariaţilor aleşi în organele sindicale şi neeliberaţi din serviciul de bază, acordîndu-le pe parcursul săptămînii pînă la 4 ore de lucru, pentru a-şi exercita obligaţiile sindicale (împuternicirile juridice) şi păstrîndu-le salariul mediu lunar. În acest scop în contractele colective de muncă la nivel de ramură şi unitate economică poate fi prevăzută o durată mai mare de timp.

82. Patronii nu pot aplica salariaţilor aleşi în componenţa organelor sindicale şi neeliberaţi din serviciul de bază sancţiuni disciplinare fără acordul prealabil al organului în componenţa căruia au fost aleşi, iar preşedinţilor şi membrilor comitetelor sindicale de secţie – fără acordul prealabil al comitetului sindical al întreprinderii, instituţiei, organizaţiei respective, indiferent de formele lor de proprietate. Preşedinţii comitetelor sindicale şi organizatorii sindicali nu pot fi sancţionaţi disciplinar fără acordul prealabil al organului sindical superior.

83. Concedierea din iniţiativa patronului a persoanelor alese în componenţa organelor sindicale şi neeliberate din activitatea de bază este admisă (respectîndu-se procedura generală de concediere) după consultarea prealabilă a organului sindical, în componenţa căruia acestea au fost alese.

Concedierea din iniţiativa patronului a organizatorilor sindicali şi a organizatorilor grupelor sindicale se admite doar după consultarea organului sindical superior.

84. La întreprinderi, instituţii şi organizaţii, indiferent de forma lor de proprietate (cu excepţia instituţiilor bugetare), cu un număr de membri de sindicat de cel puţin 400, retribuirea muncii liderului de sindicat, eliberat din activitatea de bază a acestuia, se efectuează din contul mijloacelor unităţii economice şi se include în cheltuielile generale şi administrative. Persoana în cauză beneficiază de aceleaşi garanţii de muncă şi sociale ca şi ceilalţi salariaţi.

Alte condiţii mai avantajoase pot fi stabilite prin contractele colective de muncă la nivel de unitate economică.

85. Patronii menţin salariul mediu lunar membrilor organelor sindicale elective, care continuă să-şi exercite atribuţiile de serviciu pentru perioada în care aceştia urmează cursuri sindicale de scurtă durată, participă la congrese şi conferinţe convocate de Sindicate, la lucrările organelor ierarhic superioare.

Numărul celor care vor beneficia de prevederile alineatului 1, precum şi durata timpului, se stabilesc de comun acord la nivel de unitate economică.

86. Salariaţilor aleşi în organele sindicale, după expirarea împuternicirilor elective ale acestora, li se asigură locul precedent de lucru (funcţia), sau dacă acesta nu este vacant – un alt loc de lucru (o altă funcţie) la aceeaşi sau, cu acordul salariatului, la o altă întreprindere, instituţie, organizaţie, indiferent de forma lor de proprietate.

Dacă salariatului nu-i poate fi asigurat locul de muncă (funcţia) precedent, patronul (iar în cazul lichidării unităţii economice – succesorul de drepturi) îşi asumă obligaţia să-i menţină lucrătorului salariul mediu lunar pentru perioada angajării în cîmpul muncii, însă nu mai mult de 6 luni, iar în cazul reciclării – pînă la 1 an.

87. Patronii pun gratuit la dispoziţia sindicatelor de la unitatea economică corespunzătoare încăperi amenajate în modul respectiv pentru activitatea lor, precum şi mijloace de transport şi telecomunicaţii. Condiţiile de acordare spre folosinţă gratuită a încăperilor şi altor bunuri se stabilesc în baza contractelor colective de muncă la nivel de ramură şi unitate. În aceleaşi temeiuri se stabileşte şi modul de dare în folosinţă gratuită a spaţiilor, clădirilor şi altor obiective arendate de sindicate, precum şi a staţiunilor balneare, taberelor de întremare pentru copii şi altor complexe sociale, aflate la balanţa întreprinderilor, instituţiilor şi organizaţiilor.

88. Patronii alocă sindicatelor din unităţile economice respective mijloace în mărime de cel puţin 0,15% din fondul de remunerare a muncii, în scopurile definite în contractele colective de muncă.

89. Calitatea de membru al sindicatului nu afectează drepturile social-economice şi de muncă şi libertăţile salariatului.

90. Patronii nu au dreptul să se opună întrunirii salariaţilor în sindicate pentru a-şi proteja interesele social-economice.

91. Se stabileşte că lucrătorii sindicali de la întreprinderi, instituţii, organizaţii şi societăţi pe acţiuni sînt egali în drepturi cu membrii colectivului de muncă respectiv.

92. După privatizarea întreprinderilor de stat şi schimbarea formelor de proprietate organizaţiile sindicale în condiţiile noi create îşi continuă activitatea în conformitate cu Statutul sindicatelor de ramură.

93. Patronii efectuează în termenul şi modul stabilit încasarea cotizaţiilor de membru al sindicatului, conform listelor şi le transferă la conturile bancare ale organelor sindicale corespunzătoare, concomitent cu defalcarea mijloacelor pentru plata salariului lunar.

Notă:

După adoptarea Legii Sindicatelor şi Legii cu privire la Patronat, articolul în cauză va fi adus în concordanţă cu prevederile acestor acte legislative.

Articolul 12

PARTICIPAREA PARTENERILOR SOCIALI ÎN PROCESUL LEGISLATIV

94. Părţile:

94.1. recunosc necesitatea participării partenerilor sociali în procesul legislativ al ţării în scopul realizării eficiente a sarcinilor puse în seama lor în corespundere cu Constituţia, legislaţia în vigoare şi statutele respective;

94.2. consideră necesară participarea reprezentanţilor Confederaţiei Naţionale a Patronatului şi Federaţiei Generale a Sindicatelor din Republica Moldova la elaborarea proiectelor de acte normative, întocmirea avizelor de expertiză, reexaminarea, modificarea şi completarea legislaţiei în vigoare;

94.3 se obligă să ţină la control respectarea legislaţiei muncii în unităţile economice, indiferent de formele de proprietate, în special la unităţile economice particulare şi cele cu capital străin;

94.4 asigură transparenţa la elaborarea, adoptarea şi aplicarea actelor normative privind protecţia socială a angajaţilor prin utilizarea tuturor mijloacelor de informare în masă.

95. Guvernul în comun cu Părţile:

95.1. vor contribui la urgentarea adoptării de către Parlament a următoarelor acte legislative:

- Legea cu privire la minimul de existenţă;

- Concepţia reformării sistemului de remunerare a muncii;

- Legea salarizării (redacţie nouă);

- Legea privind dumpingul, importurile subvenţionale şi măsurile de protecţie.

95.2. vor elabora proiectele:

- Legii cu privire la Patronat;

- Legii Sindicatelor;

- Legii privind contractul colectiv de muncă (redacţie nouă);

- Legii pentru soluţionarea litigiilor colective de muncă (redacţie nouă).

95.3. vor contribui la dezvoltarea dialogului social în Republica Moldova;

95.4 vor elabora proiectul Legii privind parteneriatul social, în care vor fi stabilite drepturile Comisiei republicane pentru negocieri colective, ale comisiilor teritoriale tripartite, precum şi mecanismul juridic de adoptare şi executare a deciziilor comisiilor nominalizate;

95.5. vor participa la elaborarea unui program de asistenţă internaţională nerambursabilă şi înfiinţarea unui organism de gestionare a acestuia, avînd ca obiectiv crearea unui cadru legislativ şi instituţional, în vederea realizării dialogului şi parteneriatului social;

95.6. vor întreprinde măsuri privind acordarea unui ajutor metodologic şi tehnic Comisiei republicane pentru negocieri colective în cadrul Programului TACIS;

95.7. vor contribui la ratificarea Convenţiilor O.I.M.:

nr.100 – privind remunerarea egală a bărbaţilor şi femeilor pentru o muncă echivalentă;

nr.131 – privind stabilirea salariului minim;

nr.138 – privind vîrsta minimă de încadrare în muncă;

nr.155 – privind securitatea, igiena muncii şi mediul din producţie;

95.8. vor lua măsuri privind modificarea şi completarea legislaţiei şi actelor normative în vigoare în scopul atragerii investiţiilor naţionale, protecţiei pieţei interne şi combaterii protecţionismului şi monopolismului;

95.9 vor contribui la realizarea măsurilor speciale de acţiuni pentru combaterea corupţiei şi criminalităţii, inclusiv a celor organizate.

96. Guvernul (ministerele şi departamentele) examinează proiectele de legi, de alte acte normative ce vizează drepturile de muncă, profesionale şi social-economice ale salariaţilor şi ale altor categorii de populaţie în special proiectul bugetului de stat, avînd avizul prealabil al Confederaţiei Naţionale a Patronatului şi Federaţiei Generale a Sindicatelor din Republica Moldova.

97. Guvernul asigură:

executarea legislaţiei în vigoare cu privire la indexarea depunerilor băneşti ale deponenţilor Băncii de Economii a Moldovei;

îndeplinirea Legii "Cu privire la protecţia consumatorului" nr.1453-XII din 25 mai 1993, efectuînd, totodată, controlul respectiv asupra producţiei importate.

98. Guvernul prezintă Parlamentului spre ratificare Convenţiile Organizaţiei Internaţionale a Muncii şi alte documente internaţionale de drept, ce vizează drepturile şi interesele Părţilor, luîndu-se în considerare opiniile Confederaţiei Naţionale a Patronatului şi Federaţiei Generale a Sindicatelor din Republica Moldova.

Articolul 13

PROTECŢIA SOCIALĂ ŞI JURIDICĂ

99. Părţile prezintă Parlamentului propuneri coordonate privind operarea modificărilor şi completărilor în actele legislative.

100. Guvernul, de comun acord cu Părţile, reglementează preţurile şi tarifele la producţia (mărfuri, servicii) monopolului de stat în domeniul energeticii, gazelor naturale, transportului feroviar şi auto, gospodăriei comunale şi creează mecanismul de supraveghere a nivelului maxim al preţurilor, asigurîndu-se un raport echitabil între preţuri, tarife şi salarii.

101. Părţile stabilesc mecanismul de asigurare cu spaţiu locativ în Republica Moldova.

102. Guvernul asigură compensarea pierderilor băncilor comerciale în legătură cu acordarea creditelor preferenţiale de lungă durată categoriilor de persoane prevăzute de legislaţia în vigoare pentru construcţia sau procurarea locuinţelor.

103. Părţile sînt obligate să includă în componenţa comisiilor pentru privatizarea proprietăţii de stat reprezentanţi ai comitetului sindical respectiv.

104. Se stabileşte că în cazul privatizării apartamentelor de stat, cooperatiste şi departamentale de către persoana inclusă în lista pentru îmbunătăţirea condiţiilor locative la locul de lucru sau de trai, la apropierea rîndului, acesteia i se acordă locuinţă, suprafaţa căreia se determină ţinîndu-se cont de mărimea spaţiului locativ privatizat. Aceeaşi condiţie se aplică şi în cazul acordării locuinţei, conform rîndului, proprietarului casei individuale.

105. Părţile vor contribui la exercitarea de către comisiile teritoriale tripartite a funcţiilor prevăzute în regulamentul respectiv. Litigiile apărute în activitatea acestor comisii vor fi soluţionate de Comisia republicană pentru negocieri colective.

106. La încheierea contractelor colective de muncă la nivel de ramură şi de unitate economică (grupuri de unităţi) va fi prevăzută cota de cel puţin 2% din fondul de retribuire a muncii, pentru perfecţionarea şi recalificarea cadrelor, inclusiv a activului sindical.

Articolul 14

DISPOZIŢII FINALE

107. Părţile se obligă să negocieze, cel puţin o dată în semestru, în cadrul întîlnirilor oficiale comune, problemele urgente.

108. În baza unei înţelegeri reciproce, oricare dintre Părţile semnatare a prezentului Contract, pe parcursul termenului lui de validitate, sînt în drept să propună operarea modificărilor şi completărilor în ordinea stabilită.

109. Controlul asupra realizării prezentului Contract colectiv este exercitat de Comisia republicană pentru negocieri colective. Totalurile se fac la finele semestrului I şi la finele anului, rezultatele fiind date publicităţii.

110. Pentru neexecutarea prevederilor prezentului Contract colectiv, la propunerea Comisiei republicane pentru negocieri colective, Părţile întreprind măsuri în conformitate cu legislaţia în vigoare.

111. Cu cel puţin trei luni înainte de expirarea termenului de validitate a prezentului Contract colectiv, Părţile se obligă să iniţieze negocieri în vederea prolongării lui sau încheierii unui nou Contract.

112. Prezentul Contract colectiv intră în vigoare la data semnării lui de către Părţi şi este valabil pînă la încheierea unui nou Contract.

Anexa nr.1

la Contractul colectiv

(nivel naţional) pe anul 1998

MODUL

de soluţionare a litigiilor colective de muncă şi de desfăşurare

a grevelor la nivel republican (naţional)

1. Conform Articolului 1 alineatul (1) şi al Articolului 5 alineatul (4) din Legea privind Contractul colectiv de muncă nr.1303-XII din 25 februarie 1993 (în redacţia Legii nr.636-XIII din 10 noiembrie 1995) şi punctului 1 din Decretul Preşedintelui Republicii Moldova "Cu privire la asigurarea drepturilor sindicatelor în sfera parteneriatului social" nr.247 din 15 decembrie 1992 la încheierea Contractului colectiv de muncă la nivel naţional, salariaţii (oamenii muncii) sînt reprezentaţi, în relaţiile cu Guvernul şi Patronatul, de către Federaţia Generală a Sindicatelor din Republica Moldova (F.G.S.R.M.).

2. Părţile au stabilit: litigiile colective de muncă la nivel de întreprindere, instituţie, indiferent de forma de proprietate, se soluţionează în conformitate cu prevederile Legii pentru soluţionarea conflictelor colective de muncă nr.1298-XII din 24 februarie 1993 şi alte acte normative.

3. Părţile recunosc: litigiile colective de muncă apărute la nivel de ramură şi teritoriu pot fi soluţionate în corespundere cu prevederile contractelor colective, încheiate la nivel de ramură şi teritoriu, conform articolului 8, alineatele (3) şi (4) din Legea privind contractul colectiv de muncă nr.1303-XII din 25 februarie 1993.

4. Părţile au stabilit: se consideră litigii colective de muncă, apărute la nivel naţional (republican) litigiile ce ţin de interesele profesionale cu caracter economic şi social dintre Sindicate, Guvern şi Patronat.

5. Părţile stabilesc următorul mecanism de soluţionare a litigiilor colective de muncă şi de declarare a grevelor naţionale:

5.1. Federaţia Generală a Sindicatelor din Republica Moldova, ca organ ce reprezintă interesele salariaţilor, prezintă în scris Guvernului ori Patronatului (sau concomitent ambelor Părţi) revendicările argumentate ce ţin de litigiu şi propunerile de soluţionare a lor;

5.2. Guvernul sau/şi Patronatul sînt obligate să primească în scris adresarea ce conţine revendicările şi s-o înregistreze în modul stabilit;

5.3. Guvernul sau/şi Patronatul sînt obligate să dea un răspuns în scris F.G.S.R.M. în termen de 5 zile calendaristice din momentul înregistrării revendicărilor Sindicatelor, expunîndu-şi propria opinie asupra fiecărei revendicări în parte;

5.4. în cazul în care Guvernul ori Patronatul nu au răspuns la revendicările prezentate de Sindicate sau nu s-a ajuns la un consens asupra răspunsului dat, litigiul colectiv de muncă se consideră declanşat;

5.5. începutul şi derularea negocierilor între Părţile aflate în conflict asupra unui litigiu colectiv de muncă, se consemnează într-un proces-verbal în modul stabilit;

5.6. soluţionarea în continuare a litigiului colectiv de muncă se efectuează de către Comisia republicană pentru negocieri colective;

5.7. Comisia republicană pentru negocieri colective examinează, într-un termen de 5 zile, litigiul colectiv de muncă;

5.8. decizia Comisiei republicane pentru negocieri colective se adoptă în urma negocierilor conform Regulamentului acestei comisii, se consemnează într-un proces-verbal şi este obligatorie pentru Părţi;

5.9. dacă Părţile nu ajung la o înţelegere, Consiliul F.G.S.R.M. este în drept să declare grevă la nivel naţional;

5.10. decizia privind declararea grevei se adoptă la şedinţa Consiliului F.G.S.R.M., indicîndu-se durata ei;

5.11. despre începutul grevei, ca suspendare a procesului de muncă în mod colectiv şi benevol, Părţile sînt informate în scris cu 5 zile înainte;

5.12. greva poate fi declarată în conformitate cu art.45 din Constituţia ţării doar în scopul apărării intereselor profesionale cu caracter economic şi social ale oamenilor muncii şi nu poate urmări scopuri politice;

5.13. participarea salariaţilor la grevă este benevolă; patronii nu le pot interzice participarea la această acţiune;

5.14. salariaţii care participă la grevă nu trebuie să împiedice, prin acţiunile lor, executarea lucrărilor de către angajaţii care nu iau parte la ea; totodată, nu se consideră drept împiedicare a exercitării lucrărilor sistarea întregului proces de producţie ca rezultat al grevei;

5.15. participarea la grevă sau organizarea ei, cu respectarea prevederilor legislaţiei în vigoare şi prezentului Mod, nu constituie o încălcare a obligaţiilor de muncă şi nu poate avea consecinţe negative pentru grevişti şi organizatorii ei;

5.16. în cazul în care, după declararea grevei, o nouă decizie a Consiliului F.G.S.R.M. anulează hotărîrea sa anterioară privind desfăşurarea grevei, ea urmează să înceteze, indiferent de alte decizii ale organelor de conducere ale sindicatelor de ramură sau teritoriale ori ale unui grup de organe sindicale (de diferite niveluri);

5.17. în urma adresării unei Părţi interesate, Curtea Supremă de Justiţie are dreptul să sisteze, pe un termen de pînă la 90 de zile, declanşarea sau continuarea grevei, dacă ea poate cauza prejudicii economiei naţionale ori intereselor general umane;

5.18. în scopul satisfacerii revendicărilor Sindicatelor, care au servit drept temei pentru declararea grevei, Părţile continuă negocierile; în cazul găsirii unei soluţii, greva încetează;

5.19. greva este interzisă în cazurile prevăzute de legislaţia în vigoare;

5.20. declararea ori continuarea ilegală a grevei atrage după sine responsabilitate conform legislaţiei Republicii Moldova.

6. În cazul nesoluţionării de către Părţi a litigiului colectiv de muncă, fiecare dintre Părţi are dreptul să se adreseze pentru soluţionarea lui în instanţele judiciare în conformitate cu art.17 din Legea privind Contractul colectiv de muncă.

Notă:

Prezentul mod nu se aplică în cazul organizării de către sindicate a acţiunilor de protest în conformitate cu prevederile "Legii cu privire la organizarea şi desfăşurare a întrunirilor nr.560-XIII din 21 iulie 1995".