Hotărâre nr. 333 din 05.06.2025

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

H O T Ă R Â R E

cu privire la aprobarea Programului naţional de neproliferare a armelor de

distrugere în masă şi de reducere a riscurilor provenite de la ameninţările

chimice, biologice, radiologice şi nucleare pentru anii 2025-2029

nr. 333  din  05.06.2025

 (în vigoare 10.06.2025) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 305-308 art. 341 din 10.06.2025

* * *

În temeiul art.4 lit.i) şi k), art.5 lit.a) şi art.6 lit.h) din Legea nr.136/2017 cu privire la Guvern (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2017, nr.252, art.412), cu modificările ulterioare, Guvernul

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă Programul naţional de neproliferare a armelor de distrugere în masă şi de reducere a riscurilor provenite de la ameninţările chimice, biologice, radiologice şi nucleare pentru anii 2025-2029 (se anexează).

2. Finanţarea implementării măsurilor prevăzute în Planul de acţiuni privind implementarea Programului naţional de neproliferare a armelor de distrugere în masă şi de reducere a riscurilor provenite de la ameninţările chimice, biologice, radiologice şi nucleare pentru anii 2025-2029 se vor realiza în limitele alocaţiilor aprobate în acest scop în bugetele autorităţilor responsabile, precum şi din alte surse legal constituite.

3. Autorităţile şi instituţiile publice responsabile de implementarea prevederilor Programului naţional de neproliferare a armelor de distrugere în masă şi de reducere a riscurilor provenite de la ameninţările chimice, biologice, radiologice şi nucleare pentru anii 2025-2029 vor prezenta Agenţiei Naţionale de Reglementare a Activităţilor Nucleare şi Radiologice anual, până la data de 1 martie a anului următor, informaţia privind progresul înregistrat la executarea indicatorilor prevăzuţi în Programul nominalizat.

4. Ministerul Mediului va prezenta Guvernului:

1) raportul consolidat de evaluare intermediară privind implementarea Programului până la data de 25 iulie 2027;

2) raportul consolidat de evaluare finală privind implementarea Programului până la data de 25 iulie 2030.

5. Controlul asupra executării prezentei hotărâri se pune în sarcina Ministerului Mediului.

6. Prezenta hotărâre intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

Aprobat

prin Hotărârea Guvernului nr.333/2025

PROGRAMUL NAŢIONAL

de neproliferare a armelor de distrugere în masă şi de reducere

a riscurilor provenite de la ameninţările chimice, biologice,

radiologice şi nucleare pentru anii 2025-2029

Capitolul I

INTRODUCERE

Riscul proliferării armelor de distrugere în masă şi ameninţările de ordin chimic, biologic, radiologic şi nuclear continuă să reprezinte provocări serioase la adresa păcii şi securităţii naţionale şi internaţionale. Această ameninţare înregistrează o tendinţă ascendentă în ultima perioadă, în particular în ceea ce priveşte posibilitatea utilizării substanţelor chimice în calitate de agent toxic.

Evoluţiile pe arena internaţională, progresul tehnologic, diversificarea fenomenelor de criză şi multiplicarea acestora, instabilitatea la nivel regional, proliferarea armelor de distrugere în masă şi a materialelor chimice, biologice, radiologice şi nucleare (în continuare – CBRN), a tehnologiilor, precum şi a armamentelor şi mijloacelor letale neconvenţionale, accesul neautorizat la acestea, amploarea fenomenului terorist pe plan mondial, intensificarea comerţului ilicit cu muniţii şi materiale radioactive, cu agenţi biologici şi chimici periculoşi reprezintă factorii care evidenţiază necesitatea formulării unei viziuni coordonate a comunităţii internaţionale în raport cu riscul proliferării armelor de distrugere în masă (în continuare – ADM) şi a ameninţărilor CBRN pentru o evaluare obiectivă a pericolelor şi a eventualelor consecinţe ale acţiunilor ostile, necontrolate sau accidentale cu implicarea ADM şi a materialelor CBRN, precum şi întreprinderea măsurilor de combatere a acestora.

În acest sens, elaborarea unei viziuni şi politici naţionale în domeniu, consolidarea capacităţilor ţării şi sporirea eficienţei măsurilor de contracarare a pericolelor şi ameninţărilor provenite de la proliferarea ADM, a materialelor CBRN şi a vectorilor acestora constituie o necesitate stringentă dictată de evoluţiile pe arena internaţională şi regională, dar şi un interes firesc al Republicii Moldova. Acest interes este dictat inclusiv din perspectiva asigurării securităţii naţionale şi a contribuţiei eficiente a ţării noastre la consolidarea păcii şi securităţii atât la nivel regional, cât şi global, factori care au constituit motivul elaborării, al promovării şi al aprobării Programului naţional de neproliferare a armelor de distrugere în masă şi de reducere a riscurilor provenite de la ameninţările chimice, biologice, radiologice şi nucleare pentru anii 2025-2029 (în continuare – Program).

Scopul prezentului Program rezidă în consolidarea capacităţilor naţionale şi întreprinderea măsurilor pentru a asigura securitatea statului prin contracararea pericolelor şi ameninţărilor provenite de la armele de distrugere în masă, ameninţările de ordin chimic, biologic, radiologic şi nuclear şi vectorii acestora, precum şi contribuirea la asigurarea securităţii la nivel regional, astfel încât Republica Moldova să reprezinte o sursă de stabilitate şi securitate.

Prezentul Program este elaborat în vederea implementării Strategiei securităţii naţionale a Republicii Moldova, aprobate prin Hotărârea Parlamentului nr.391/2023, precum şi a Planului naţional de acţiuni pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană pe anii 2024-2027, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.829/2023.

Statutul de ţară candidată pentru aderare la Uniunea Europeană dictează necesitatea accelerării armonizării legislaţiei pentru asigurarea securităţii naţionale şi a conformării legislaţiei naţionale, precum şi punerea în aplicare deplină a prevederilor Rezoluţiei 1540 (2004) cu privire la neproliferarea armelor de distrugere în masă a Consiliului de Securitate al Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU), a tratatelor şi convenţiilor internaţionale în domeniul neproliferării ADM, a gestionării materialelor CBRN şi a vectorilor acestora, a documentelor şi a politicilor relevante ale ONU, Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (în continuare – OSCE), Uniunii Europene în această materie, precum şi implementarea prevederilor acestora la nivel naţional.

Prezentul Program a fost elaborat în baza Planului de acţiuni regional pentru Europa de Est şi Sud-Est privind reducerea riscurilor chimice, biologice, radiologice şi nucleare (CBRN) pentru perioada 2022-2027, aprobat în cadrul Iniţiativei centrelor de excelenţă (în continuare – CoE) ale Uniunii Europene pentru contracararea riscurilor chimice, biologice, radiologice şi nucleare (EU CBRN CoE). Prezentul Program urmează să asigure contribuţia Republicii Moldova la implementarea Planului regional şi a obiectivelor trasate de Uniunea Europeană în domeniu pentru consolidarea securităţii pe continentul european.

În acest context, prezentul Program corespunde prevederilor art.9 “Armele de distrugere în masă” alin.(1) al Titlului II “Dialogul politic şi reformele, cooperarea în domeniul politicii externe şi de securitate” din Acordul de Asociere între Republica Moldova, pe de o parte, şi Uniunea Europeană şi Comunitatea Europeană a Energiei Atomice şi statele membre ale acestora, pe de altă parte, semnat la Bruxelles la 27 iunie 2014, şi ratificat prin Legea nr.112/2014, şi contribuie la realizarea angajamentelor asumate de către Republica Moldova în cadrul acestui tratat internaţional.

Prezentul Program reprezintă un document de politici care cuprinde obiectivele, priorităţile naţionale şi activităţile necesare pentru dezvoltarea sistemului de management al riscurilor, al ameninţărilor şi al vulnerabilităţilor provocate de produsele şi materialele chimice, biologice, radiologice şi nucleare.

Adoptarea şi implementarea prezentului Program va contribui la:

1) reducerea riscurilor militare de proliferare a armelor de distrugere în masă şi de contrabandă cu elemente componente ale acestora şi reducerea riscurilor ecologice (chimice, biologice, radiologice şi nucleare), menţionate la pct.20 subpct. 1) lit.c) şi subpct. 4) lit.a), precum şi consolidarea capacităţii naţionale pentru atenuarea riscurilor chimice, biologice, radiologice şi nucleare şi combaterea proliferării armelor de distrugere în masă, care, în scopul realizării obiectivelor naţionale de securitate şi apărare, este prevăzută la pct.28 subpct. 2), direcţia de acţiune “Ordinea şi securitatea publică” lit.k) din Strategia securităţii naţionale a Republicii Moldova, aprobată prin Hotărârea Parlamentului nr.391/2023;

2) realizarea poziţiei 40 a capitolului 31 “Politica externă, de securitate şi apărare” (Clusterul 6 “Relaţii externe”) din Planul naţional de acţiuni pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană pe anii 2024-2027, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.829/2023, care prevede elaborarea şi aprobarea proiectului hotărârii Guvernului privind aprobarea Programului naţional de neproliferare a armelor de distrugere în masă şi de reducere a riscurilor provenite de la ameninţările chimice, biologice, radiologice şi nucleare pentru anii 2025-2029.

Prezentul Program se aliniază angajamentelor asumate de ţară, pentru a contribui la realizarea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă (ODD), stabilite de cadrul naţional de monitorizare a implementării Agendei de Dezvoltare Durabilă 2030, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.953/2022, şi a ţintelor de dezvoltare care urmează a fi atinse până în anul 2030, conform prevederilor Strategiei naţionale de dezvoltare “Moldova Europeană 2030”, aprobată prin Legea nr.315/2022, şi, în primul rând, prin Obiectivul general 10 “Asigurarea unui mediu sănătos şi sigur”.

Programul CBRN are unele tangenţe cu alte documente de politici publice care abordează probleme similare sau conexe, printre care cele mai importante sunt:

1) Strategia naţională de sănătate “Sănătatea 2030”, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.387/2023 (Obiectivul general 1.1. “Reducerea poverii bolilor transmisibile şi netransmisibile prin acţiuni de prevenire a îmbolnăvirilor, protecţia şi promovarea sănătăţii”, în special direcţiile de acţiune 1.1.5 “Garantarea siguranţei sănătăţii publice prin amplificarea controlului factorilor de mediu (chimici, biologici, radiologici, nucleari) care pot ameninţa sănătatea publică (8004), şi 1.3.4. “Dezvoltarea şi aplicarea unui mecanism robust de monitorizare a factorilor de risc din mediul înconjurător, ocupaţional şi de trai în scopul protecţiei sănătăţii populaţiei şi dezvoltării capacităţilor de răspuns privind urgenţele chimice, biologice, radiologice şi nucleare (8004)”;

2) Programul de management durabil al substanţelor chimice pentru anii 2023-2030, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.816/2023 (Obiectivul general “Atenuarea riscurilor, reducerea şi eliminarea, până în anul 2030, a impactului substanţelor şi produselor chimice asupra mediului şi sănătăţii populaţiei prin dezvoltarea unui sistem integrat de gestionare durabilă a substanţelor chimice”, precum şi următoarele obiective specifice:

a) Obiectivul specific 1, acţiunea 5) “Înfiinţarea Sistemului naţional de suport al agenţilor economici în domeniul produselor chimice (Helpdesk)”;

b) Obiectivul specific 2, acţiunea 1) “Elaborarea şi aprobarea cerinţelor privind clasificarea, etichetarea şi ambalarea substanţelor şi amestecurilor chimice”;

c) Obiectivul specific 3, acţiunea 4) “Evaluarea terenurior contaminate cu substanţe chimice, (inclusiv Poluanţi Organici Persistenţi) şi, acolo unde este posibil, remedierea lor într-un mod ecologic”, precum şi un şir de alte obiective specifice şi acţiuni relevante;

3) Strategia de dezvoltare a domeniului afacerilor interne pentru anii 2022‑2030, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.658/2022, şi Programul de prevenire şi gestionare a situaţiilor de urgenţă şi excepţionale pentru anii 2022-2025, elaborat în temeiul Strategiei menţionate şi aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.846/2022 (Obiectivul general I “Consolidarea rolului de autoritate în domeniul situaţiilor de urgenţă şi excepţionale”, Obiectivul specific 1.1 “Perfecţionarea legislaţiei în domeniul situaţiilor de urgenţă şi excepţionale”. Acţiunea 1.1.3 “Modificarea cadrului normativ referitor la domeniul reţelei naţionale de observare şi control de laborator asupra contaminării (poluării) mediului înconjurător cu substanţe radioactive, otrăvitoare, puternic toxice şi agenţi biologici”) etc.

Procesul de elaborare a prezentului Program a fost unul participativ. Identificarea şi selectarea domeniilor prioritare pentru intervenţie strategică în domeniul reducerii riscurilor chimice, biologice, radiologice şi nucleare şi combaterea proliferării armelor de distrugere în masă au fost realizate într-un cadru de consultare largă.

În sensul prezentului Program se utilizează următoarele noţiuni relevante:

arme CBRN (biologice, chimice sau nucleare):

1) arme biologice:

a) agenţi microbieni sau alţi agenţi biologici sau toxine, indiferent de originea sau metoda lor de producţie, de astfel de tipuri şi în astfel de cantităţi, care nu sunt destinate pentru scopuri profilactice, de protecţie sau alte scopuri paşnice; sau

b) arme, echipamente sau mijloace de transport destinate utilizării acestor agenţi sau toxine în scopuri ostile sau în conflicte armate;

2) arme chimice:

a) substanţe chimice toxice sau puternic otrăvitoare şi precursorii lor, cu excepţia celor destinate pentru scopuri neinterzise de Convenţia privind interzicerea dezvoltării, producerii, stocării şi folosirii armelor chimice şi distrugerea acestora, atâta timp cât tipurile şi cantităţile sunt conforme cu asemenea scopuri;

b) muniţii şi dispozitive concepute special pentru a provoca moartea sau alte vătămări, prin acţiunea toxică a substanţelor chimice toxice, specificate în subpunctul a), care ar fi eliberate ca urmare a folosirii unor asemenea muniţii şi dispozitive;

c) orice echipament conceput special pentru a fi utilizat în legătură directă cu folosirea muniţiilor şi a dispozitivelor specificate la lit.b);

3) arme de distrugere în masă (ADM) – un dispozitiv destinat sau capabil să provoace moartea, rănirea gravă sau daune materiale substanţiale sau o armă ori un dispozitiv proiectat ori capabil să cauzeze moartea, vătămări grave sau daune materiale substanţiale prin eliberarea, dispersarea sau expunerea la substanţe chimice toxice, agenţi biologici sau toxine ori substanţe similare sau radiaţii ori dispersarea materialului radioactiv, chimic sau biologic;

dispozitiv radiologic sau nuclear – orice dispozitiv exploziv nuclear sau orice dispersant radioactiv material sau dispozitiv emiţător de radiaţii care, în virtutea radiologică a acestuia, sunt susceptibile de a provoca moartea, vătămarea gravă sau daune substanţiale proprietăţii sau mediu;

material nuclear – plutoniu, cu excepţia plutoniului cu o concentraţie de izotop care depăşeşte 80%, plutoniu-238, uraniu-233, uraniu îmbogăţit cu izotopi de uraniu-235 sau uraniu-233, uraniu care conţine un amestec de izotopi găsiţi în natură sub o formă diferită din minereu sau reziduuri de minereu, orice material care conţine unul sau mai multe dintre elementele de mai sus;

material special fisionabil – plutoniu-239, uraniu-233, uraniu îmbogăţit cu izotopi 235 sau 233, orice material care conţine unul sau mai multe substanţe menţionate supra şi orice alte materiale fisionabile care pot fi stabilite de către autoritatea de reglementare (Agenţia Naţională de Reglementare a Activităţilor Nucleare şi Radiologice);

materiale CBRN – materiale sau substanţe cu proprietăţi radioactive, nucleare, chimice sau biologice capabile să producă efectele caracteristice ADM;

precursor – orice reactiv chimic implicat în orice pas în producerea unei substanţe chimice toxice sau puternic otrăvitoare prin orice mijloace. Aceasta include orice sistem chimic binar sau multicomponent;

securitatea fizică, nucleară, radiologică, chimică sau biologică – prevenirea, detectarea şi răspunsul la furtul, sabotajul, accesul neautorizat, transferul ilegal sau alte acte rău intenţionate care implică materiale nucleare, alte substanţe radioactive, substanţe chimice sau materiale biologice sau instalaţiile asociate cu acestea. Securitatea fizică, nucleară, radiologică, chimică sau biologică cuprinde măsuri de descurajare şi protecţie împotriva ameninţărilor asupra instalaţiilor ce conţin materialele menţionate mai sus;

substanţă chimică toxică – orice substanţă chimică, care, prin acţiunea sa chimică asupra proceselor biologice, poate cauza moartea, incapacitatea temporară sau vătămări permanente la om sau la animale. Aceasta include orice substanţe chimice, indiferent de originea lor sau de metoda de producere şi indiferent dacă sunt produse în instalaţii, se află în muniţii sau în altă parte;

uraniu îmbogăţit cu izotopi de uraniu-235 sau uraniu-233 – uraniu care conţine izotopi de uraniu-235 sau uraniu-233 sau ambii izotopi într-o asemenea cantitate încât procentul în exces al sumei acestor izotopi în comparaţie cu izotopul uraniu-238 este mai mare decât procentul izotopului uraniu-235 în comparaţie cu izotopul natural uraniu-238 (Convenţia privind protecţia fizică a materialelor nucleare, întocmită la Viena la 28 octombrie 1979, la care Republica Moldova a aderat prin Hotărârea Parlamentului nr.1450/1998).

Capitolul II

ANALIZA SITUAŢIEI

Secţiunea 1

Situaţia curentă

1. Deşi Republica Moldova niciodată nu a produs, nu a achiziţionat şi nu a deţinut arme de distrugere în masă, riscurile majore provenite de la stocurile considerabile de substanţe CBRN (unele dintre ele atribuite la ADM) rămase din trecut sunt iminente. Totodată, în urma unei analize detaliate a cauzelor care au condus la fortificarea capacităţilor naţionale în domeniul utilizării, păstrării şi stocării substanţelor de origine chimică, biologică, radioactivă (nucleară), se constată că acestea au fost complexe, iar lipsa unor măsuri de preîntâmpinare, de protecţie şi de reacţionare ar putea avea efecte negative multidimensionale asupra domeniilor social-economic, politic, cu impact atât asupra vieţii şi sănătăţii oamenilor, a componentelor mediului, cât şi pentru activitatea economică.

2. Evaluarea situaţiei la nivel naţional şi regional privind prevenirea proliferării ADM şi a riscurilor şi ameninţărilor CBRN demonstrează că acestea sunt generate de factorii enumeraţi mai jos, însă fără a se limita la aceştia:

1) războiul la hotarele Republicii Moldova, care provoacă impactul negativ al conflictului armat din Ucraina asupra securităţii naţionale şi regionale;

2) perpetuarea unor conflicte secesioniste în regiune;

3) prezenţa pe teritoriul Republicii Moldova a unor forţe militare şi stocuri de muniţii străine;

4) existenţa în regiunea transnistreană a Republicii Moldova a unor formaţiuni militare şi arme convenţionale aflate în afara oricărui control din partea autorităţilor naţionale sau a comunităţii internaţionale;

5) atacurile hibride, inclusiv cibernetice asupra infrastructurii instituţionale, politice şi sociale;

6) capacităţile tehnice şi resursele umane insuficiente pentru prevenirea, pregătirea şi răspunsul la situaţii de urgenţă, crize şi situaţii excepţionale;

7) capacităţile limitate de supraveghere şi control al spaţiului aerian;

8) lacunele cadrului normativ;

9) absenţa unui concept actualizat de comunicare relevant domeniului;

10) sensibilizarea insuficientă a opiniei publice;

11) lista neactualizată a mărfurilor strategice cu dublă destinaţie;

12) insuficienţa sau lipsa de personal şi motivarea lor nesatisfăcătoare în instituţiile publice de resort, precum şi formarea profesională necorespunzătoare a personalului responsabil de prevenirea, pregătirea şi răspunsul la ameninţările CBRN;

13) evidenţa de stat cu carenţe, siguranţa şi securitatea fizică insuficientă a obiectivelor care stochează substanţele şi produsele chimice periculoase şi materialele biologice, precum şi protecţia fizică, monitorizarea şi controlul defectuos al locurilor de stocare, procesare şi utilizare a acestora;

14) capacităţile limitate pentru un răspuns prompt la urgenţe generate de tehnologiile noi de comunicare şi informare, cele cu dublă destinaţie, ingineria subatomică, nanotehnologiile, inteligenţa artificială, drone de atac etc., care pot fi utilizate în scopuri ilicite sau teroriste;

15) lipsa unui act normativ integrat şi a unui plan naţional de prim răspuns la evenimentele CBRN;

16) lipsa unei autorităţi naţionale de reglementare a activităţilor laboratoarelor chimice şi a celor care utilizează agenţi microbieni şi toxinele lor ce se atribuie la ADM;

17) activităţi neautorizate care implică agenţi patogeni sub control, precum sunt antraxul, botulismul, pesta, salmonela etc.;

18) pericolul sustragerii şi comercializării ilicite de către grupurile criminale organizate şi organizaţiile teroriste a produselor conexe proliferării ADM, prin utilizarea teritoriului Republicii Moldova în scop de tranzit;

19) insuficienţa sau lipsa resurselor umane calificate în domeniul efectuării expertizei materialelor nucleare sau radioactive, lipsa laboratoarelor de expertiză judiciară nucleară, autorizate şi recunoscute la nivel naţional cu capacităţi de efectuare a expertizei materialului nuclear sau radioactiv;

20) lipsa genului expertizei judiciare a materialului nuclear sau radioactiv (sau CBRN) în Nomenclatorul expertizelor judiciare, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.195/2017;

21) interferenţa în activitatea unor autorităţi şi golurile din legislaţia naţională cu privire la controlul importului/exportului şi din Lista materialelor şi tehnologiilor atribuite la materiale strategice.

Secţiunea a 2-a

Riscurile, ameninţările şi vulnerabilităţile generate de

substanţele chimice sau precursorile atribuite ADM

3. În pofida faptului că Republica Moldova nu produce substanţe chimice periculoase de luptă sau precursorii acestora, dar continuă să importe, să utilizeze, să comercializeze şi să stocheze substanţe/produse chimice periculoase care pot conţine precursorii substanţelor menţionate, fără un control reglementat specificat de prevederile Convenţiei privind interzicerea dezvoltării, producerii, stocării şi utilizării armelor chimice şi asupra distrugerii acestora, ţara rămâne a fi vulnerabilă la un şir de riscuri şi ameninţări chimice generate de:

1) lipsa inventarierii materialelor chimice care sunt utilizate sau care tranzitează Republica Moldova;

2) lipsa clasificării ameninţărilor provenite de la materialele chimice;

3) lipsa mecanismelor de control al accesului la materialele chimice periculoase;

4) lipsa mecanismului obligatoriu de raportare de către autorităţi a cazurilor suspecte de gestionare sau deţinere a materialelor chimice/ precursorilor;

5) lipsa datelor cu privire la infrastructura de risc în domeniul chimic (cu referire la companiile care operează cu anumite materiale de risc în mod frecvent, în cantităţi mari şi care prezintă cele mai mari ameninţări;

6) înfiinţarea laboratoarelor neautorizate/clandestine de cercetare sau de producere a substanţelor chimice interzise;

7) utilizarea tot mai frecventă a pesticidelor din categoria produselor de protecţie a plantelor care pot servi drept precursori pentru substanţe chimice periculoase, inclusiv cele care provoacă sau pot provoca intoxicaţiile organismului uman, animalier şi/sau a altor organisme vii, care sporesc vulnerabilitatea securităţii statului;

8) circularea tot mai frecventă pe piaţă a produselor chimice ilicite (contrafăcute, restricţionate, neînregistrate şi neautorizate), inclusiv a pesticidelor din categoria produselor de protecţie a plantelor şi a fertilizanţilor care pot fi utilizaţi în fabricarea substanţelor chimice periculoase;

9) lipsa reglementărilor legiferate de substanţe şi produse chimice cu pericol major, precum şi clasificarea unică de toxicitate, pericol al substanţelor şi al produselor chimice care necesită a fi armonizată la clasificatorul internaţional, cu excepţia celor din categoria mărfurilor strategice;

10) lipsa reglementărilor naţionale de determinare a substanţelor active din componenţa produselor chimice cu pericol major;

11) controlul inadecvat sau insuficient al utilizării în procesele tehnologice sau în procesele auxiliare de către întreprinderile industriale a substanţelor, a amestecurilor şi a produselor chimice periculoase şi depozitarea nereglementată a acestora sub formă de deşeuri chimice;

12) procesul anevoios şi nereglementat de asigurare a protecţiei fizice a obiectivelor care stochează substanţe, amestecuri, produse şi/sau articole chimice periculoase care îndeplinesc criteriile privind pericolele fizice, pericolele pentru sănătate umană şi animalieră sau pericolele pentru mediu, a probităţii personalului acestora şi a politicii de reducere a riscului produs de ameninţările interne;

13) sporirea riscurilor provenite de la deteriorarea sistemului de protecţie fizică a obiectelor industriale periculoase care operează cu substanţe chimice periculoase, inclusiv cele toxice sau care pot provoca intoxicaţiile organismului uman, animalier şi/sau ale altor organisme vii, lipsa unui mecanism de finanţare durabilă şi sustenabilă;

14) acumularea la unele întreprinderi a unui volum impunător de deşeuri ce conţin cianuri şi derivate de cianide (ferocianuri) şi substanţe utilizate în industria galvanică sau în cea vinicolă;

15) lipsa sau insuficienţa mijloacelor tehnice şi a posibilităţilor de identificare a unor substanţe chimice cu pericol major în urma unui eveniment cu implicarea substanţelor chimice periculoase, inclusiv a celor toxice sau a celor care provoacă sau pot provoca intoxicaţiile organismului uman, animalier şi/sau ale altor organisme vii;

16) lipsa unui depozit centralizat şi autorizat utilat cu sisteme de protecţie fizică adecvate pentru păstrarea substanţelor chimice periculoase;

17) lipsa unor programe de căutare, identificare şi clasificare a obiectivelor industriale istorice sau existente unde se utilizau sau se utilizează substanţe chimice periculoase;

18) numărul insuficient şi motivarea nesatisfăcătoare a experţilor în domeniul contracarării dezvoltării armelor chimice, precum şi fluctuaţia masivă a cadrelor calificate.

Secţiunea a 3-a

Riscurile, ameninţările şi vulnerabilităţile biologice

4. Republica Moldova reprezintă o zonă endemică pentru anumite tipuri de agenţi patogeni deosebit de periculoşi, fiind înregistraţi următorii factori de risc şi următoarele ameninţări:

1) lipsa unui control asupra utilizării tehnologiilor de fermentare la nivel industrial;

2) traficul ilicit/contrabanda pe teritoriul naţional cu agenţii diferitelor afecţiuni, variantele acestor agenţi modificate genetic, fragmentele materialelor genetice, precum şi echipamentul, tehnologiile şi serviciile conexe care pot fi utilizate la producerea şi folosirea armelor bacteriologice (biologice) şi toxice;

3) nivelul necorespunzător de protecţie fizică a materialelor biologice la instituţiile/laboratoarele ce deţin/utilizează asemenea materiale, care generează riscuri de afectare a persoanelor, a plantelor şi a animalelor, precum şi a infrastructurii, în mod intenţionat sau din imprudenţă;

4) înfiinţarea laboratoarelor neautorizate/clandestine de cercetare sau de producere a agenţilor microbieni, a agenţilor biologici sau a toxinelor;

5) utilizarea laboratoarelor certificate în scop de dezvoltare, de producere, de stocare, de obţinere sau de reţinere a agenţilor microbieni, a agenţilor biologici sau a toxinelor, în cantităţi care nu se justifică prin scopuri paşnice;

6) existenţa unui şir de focare telurice de antrax, rămase din perioada istorică, care creează premise pentru răspândirea continuă a Bacillus anthracis (agentul cauzal al antraxului), ca urmare a interacţiunii dintre animale, oameni şi ecosisteme, a schimbărilor climaterice şi a dezvoltării infrastructurii regionale şi locale;

7) numărul limitat al investigaţiilor şi cercetărilor ştiinţifice privind procesul de răspândire a agenţilor patogeni prin intermediul vectorilor, al rezervorului şi focarele naturale existente;

8) sistemul naţional de prevenire şi răspuns la urgenţele de sănătate publică insuficient realizat în comparaţie cu standardele internaţionale recunoscute, inclusiv cerinţele Uniunii Europene, în ceea ce ţine de alerta preventivă şi răspunsul rapid;

9) colaborarea intersectorială insuficientă în domeniul reglementării activităţilor microbiologice la nivel naţional şi local;

10) subfinanţarea planurilor de prevenire, pregătire şi management al urgenţelor de sănătate publică, finanţarea inadecvată a Fondului antiepidemic republican pentru acoperirea necesităţilor în cazurile de situaţii excepţionale şi de agravare a stării epidemiologice;

11) dotarea inadecvată a laboratoarelor microbiologice cu personal calificat, echipamente şi aparataj de laborator;

12) lipsa capabilităţilor şi capacităţilor naţionale pentru detectarea/operarea cu agenţii biologici cu grupul de risc IV, care pot provoca boli grave omului şi constituie pericole serioase pentru personal;

13) lipsa unui registru naţional unic de evidenţă a laboratoarelor bacteriologice, indiferent de forma de proprietate, a domeniului de activitate, a tipurilor de microorganisme şi toxinele cu care se operează, precum şi a listei persoanelor autorizate pentru aceste activităţi;

14) controlul insuficient de evidenţă a tipurilor de microorganisme cu care operează unele laboratoare, precum şi a acţiunilor necorespunzătoare de supraveghere şi control al acestora de către autorităţile responsabile în domeniu;

15) lipsa unei autorităţi naţionale independente de reglementare a aspectelor de biosecuritate pentru laboratoarele care operează cu agenţi microbieni şi toxine biologice, în competenţa căreia ar fi reglementarea, autorizarea, identificarea, evaluarea, monitorizarea şi minimalizarea riscurilor de origine biologică, inclusiv activităţi de prevenire a actelor de bioterorism;

16) reglementarea improprie a activităţilor de microbiologie fără o anumită abordare proactivă în procedura de evaluare a riscului asociat.

Secţiunea a 4-a

Riscurile, ameninţările şi vulnerabilităţile radiologice şi nucleare

5. Analiza situaţiei în acest domeniu relevă următoarele cauze principale care sporesc riscul de achiziţionare şi răspândire neautorizată a materialelor radiologice şi nucleare sau a tehnologiilor pertinente proliferării armelor radiologice şi nucleare:

1) ascendenţa fenomenului de trafic ilicit cu materiale nucleare şi radioactive; tentativele din ultimii ani denotă prezenţa riscului de trafic ilicit cu materiale nucleare şi radioactive în Republica Moldova;

2) insuficienţa şi subaprecierea importanţei securităţii şi a protecţiei fizice, inclusiv din punctul de vedere al securităţii cibernetice a obiectivelor radiologice şi nucleare şi a infrastructurii critice din sectorul activităţii radiologice şi nucleare;

3) criminalitatea organizată transfrontalieră regională şi internaţională, activităţile infracţionale grave, îndeosebi traficul ilegal de materiale nucleare şi radioactive, de echipamente şi de utilaje pertinente proliferării armelor radiologice şi nucleare;

4) capacităţile reduse sau limitate pentru asigurarea unui control eficient al traficului de mărfuri, la compartimentul materialelor radioactive şi nucleare, la frontiera de stat a Republicii Moldova, inclusiv pe segmentul central (transnistrean) al frontierei moldo-ucrainene;

5) riscul provenit de la sursele radioactive orfane sau nedeclarate;

6) nivelul inadecvat de pregătire şi de cultură a securităţii fizice nucleare al personalului încadrat în activităţi conexe utilizării materialelor nucleare şi radioactive;

7) absenţa condiţiilor adecvate de perfecţionare a responsabililor de utilizare în siguranţă a materialelor nucleare şi radioactive din cadrul entităţilor autorizate;

8) lipsa laboratoarelor de expertiză nucleară dotate şi acreditate;

9) lipsa unor verificări de securitate ale persoanelor responsabile de radioprotecţie, care deţin accesul direct la materialele radiologice/nucleare, în scop de prevenire a ameninţărilor interne;

10) participarea cetăţenilor Republicii Moldova la dezvoltarea tehnologiilor conexe armelor nucleare de distrugere în masă;

11) necorespunderea sancţiunilor contravenţionale şi a răspunderii penale prevăzute de cadrul legal existent în raport cu gravitatea infracţiunilor săvârşite în acest domeniu;

12) sporirea considerabilă a riscului unui accident nuclear tehnologic sau provocat de acţiuni armate în preajma staţiilor nucleare electrice din ţările vecine, în special, în condiţiile agresiunii militare a Federaţiei Ruse în Ucraina la centralele atomoelectrice din Energodar, Iujno-Ukrainsk şi Cernobâl;

13) sporirea considerabilă a riscului unui accident radiologic în situaţia atacului nepremeditat cauzat de războiul din Ucraina a unor obiective radiologice sau nucleare din Republica Moldova;

14) sporirea probabilităţii utilizării armei nucleare tactice în regiune.

6. Lacune şi vulnerabilităţile menţionate supra, în ansamblu, produc un impact negativ asupra procesului naţional de combatere a traficului ilicit cu materiale radioactive şi nucleare, inclusiv cu echipamentele pertinente proliferării armelor radioactive şi nucleare.

Capitolul III

OBIECTIVELE GENERALE ŞI OBIECTIVELE SPECIFICE

7. Prezentul Program vizează reducerea pericolelor şi a riscurilor provenite de la ameninţările chimice, biologice, radiologice şi nucleare şi combaterea proliferării armelor de distrugere în masă în perioada anilor 2025-2029.

8. Prezentul Program îşi propune atingerea obiectivelor generale (OG), după cum urmează:

1) Obiectivul general 1 (OG1): Consolidarea capacităţilor naţionale în domeniul reglementării eficiente a activităţilor CBRN, al descurajării şi prevenirii pericolelor şi ameninţărilor ADM;

2) Obiectivul general 2 (OG2): Consolidarea capacităţilor naţionale în domeniul detectării, pregătirii şi răspunsului la evenimentele CBRN, prin asigurarea autorităţilor competente cu mijloacele şi echipamentele necesare şi pregătirea personalului pentru utilizarea şi urmarea procedurilor standard de operare;

3) Obiectivul general 3 (OG3): Asigurarea comunicării eficiente şi coordonate între autorităţile responsabile şi creşterea gradului de informare a publicului despre pericolele, ameninţările şi urgenţele cauzate de ADM şi CBRN.

9. Atingerea obiectivelor generale ale prezentului Program se va realiza prin implementarea următoarelor obiective specifice (OS):

1) OG 1 este constituit din cinci obiective specifice:

a) Obiectivul specific 1.1 (OS1.1): Susţinerea eforturilor globale de neproliferare a ADM şi de combatere a riscurilor provenite de la ameninţările CBRN, inclusiv prin alinierea şi implementarea regimului internaţional de neproliferare;

b) Obiectivul specific 1.2 (OS1.2): Evaluarea capacităţilor existente la nivel naţional pentru contracararea ADM/ameninţărilor CBRN, pentru planificarea şi coordonarea activităţilor în domeniu;

c) Obiectivul specific 1.3 (OS1.3): Crearea unui sistem naţional eficient de management al riscurilor şi urgenţelor (crizelor) potenţiale în domeniul neproliferării ADM şi materialelor CBRN, inclusiv al consecinţelor acestora, pentru asigurarea securităţii statului, a populaţiei şi a mediului;

d) Obiectivul specific 1.4 (OS1.4): Consolidarea sistemului naţional de neproliferare al ADM prin determinarea mecanismelor eficiente de reglementare, monitorizare şi control al importului, exportului, reexportului, tranzitului, transportării, transferului, utilizării, precum şi prin revizuirea şi actualizarea listelor, a procedurilor şi a condiţiilor de transfer al mărfurilor strategice conform standardelor internaţionale stabilite;

e) Obiectivul specific 1.5 (OS1.5): Identificarea şi stabilirea mecanismelor de combatere a traficului ilicit de mărfuri strategice pertinente proliferării ADM şi materialelor CBRN în scopul depistării şi eliminării oricăror manipulări de către entităţile nestatale (actori nestatali, terorişti, organizaţii radicaliste etc.).

2) OG 2 este constituit din trei obiective specifice:

a) Obiectivul specific 2.1 (OS2.1): Crearea şi consolidarea sistemelor instituţionale de instruire în domeniul reacţiei la evenimentele CBRN;

b) Obiectivul specific 2.2 (OS2.2): Asigurarea securităţii fizice în activităţile CBRN la toate componentele ciclului de viaţă al acestora (producere, achiziţionare, posesie, import, export, tranzit, vânzare, distribuire, depozitare, transportare, distrugere etc.);

c) Obiectivul specific 2.3 (OS2.3): Dezvoltarea şi aprobarea reglementărilor din domeniul securităţii fizice în domeniul CBRN la toate componentele ciclului de viaţă al acestora (producere, achiziţionare, posesie, import, export, tranzit, vânzare, distribuire, depozitare, transportare, distrugere etc.).

3) OG 3 constă din trei obiective specifice:

a) Obiectivul specific 3.1 (OS3.1): Stabilirea unui mecanism de conlucrare dintre autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, agenţii economici, indiferent de forma de proprietate, instituţiile ştiinţifice, precum şi a unui mecanism eficient de coordonare a acţiunilor pentru realizarea obiectivelor de contracarare a proliferării ADM şi a ameninţărilor CBRN;

b) Obiectivul specific 3.2 (OS3.2): Menţinerea şi dezvoltarea continuă a sistemului de reacţie din cadrul autorităţilor publice de resort, asigurarea funcţionării sectoarelor de importanţă vitală pentru stat prin protecţia infrastructurii critice şi informarea societăţii;

c) Obiectivul specific 3.3 (OS3.3): Elaborarea şi aplicarea mecanismului de comunicare şi informare a publicului larg despre pericolele, ameninţările şi incidentele CBRN.

Indicatorii prin intermediul cărora va fi monitorizată atingerea obiectivelor generale şi specifice sunt reflectaţi în tabelul 1.

Tabelul 1

10. Atingerea obiectivelor specifice ale prezentului Program se va realiza prin implementarea celor 29 de acţiuni reflectate în Planul de acţiuni din anexă.

11. Măsurile practice, perioada de realizare şi indicatorii de monitorizare a activităţilor necesare pentru atingerea obiectivelor stabilite în prezentul Program sunt reflectate în Planul de acţiuni privind implementarea acestuia.

Costul total al prezentului Program este de 15 395,2 mii de lei, din care 15 095,2 mii de lei sunt costuri ale bugetului de stat, iar 300,00 mii de lei sunt costuri ce vor fi acoperite din alte surse. Repartizarea costurilor pe fiecare obiectiv general şi specific în parte este descrisă în tabelul 2, iar repartizarea costurilor pe ani este indicată în tabelul 3. Descrierea detaliată a costurilor pe fiecare acţiune şi obiectiv, pe ani şi pe tipul sursei de finanţare este făcută în cadrul Planului de acţiuni privind implementarea prezentului Program.

Tabelul 2

Costurile acoperite din bugetul de stat şi costurile

acoperite din alte surse, repartizate pe fiecare obiectiv general şi specific al Programului

Tabelul 3

Costurile acoperite din bugetul de stat

şi costurile acoperite din alte surse, repartizate pe fiecare an în perioada 2025-2029

Capitolul IV

ACŢIUNILE NECESARE PENTRU IMPLEMENTAREA OBIECTIVELOR

Secţiunea 1

Descurajarea şi prevenirea riscurilor CBRN

12. Descurajarea şi prevenirea riscurilor reprezintă etapa crucială în crearea condiţiilor de rezistenţă împotriva ameninţărilor cauzate de ADM şi de tip CBRN, acestea urmând să implice toate măsurile îndreptate spre preîntâmpinarea şi reducerea posibilităţii de creare a condiţiilor de activitate ilegală de proliferare, cercetare, dezvoltare, fabricare şi utilizare a ADM. Prevenirea riscurilor CBRN se subsumează în dezvoltarea durabilă concepută ca ansamblu coordonat de procese ce permit progresul permanent pe baza planificării şi mobilizării resurselor existente, conciliind obiectivele economice, sociale şi de mediu ale societăţii, pe termen scurt şi lung, datorită punerii în aplicare a unor planuri şi programe care se susţin reciproc.

 13. Activitatea de descurajare şi de prevenire este una continuă şi se realizează permanent în procesul de reglementare a activităţilor CBRN – până la producerea evenimentelor generatoare de situaţii cu implicarea riscurilor CBRN, în timpul realizării măsurilor de protecţie fizică şi siguranţă, precum şi în perioada remedierii şi înlăturării efectelor produse.

14. În faza de până la producerea evenimentului CBRN, prevenirea urmăreşte ca obiectiv primordial eliminarea/reducerea riscurilor şi menţinerea stării active pentru intervenţie a forţelor specializate şi a întregii populaţii pentru situaţiile în care producerea riscurilor nu poate fi evitată, iar în timpul evenimentului şi în faza imediat după producerea evenimentului CBRN, obiectivul principal este reducerea pierderilor de vieţi, a pagubelor materiale, evitarea efectelor sociale şi diminuarea poluării mediului.

15. Ameninţările la adresa securităţii statului pot fi cauzate de către persoanele fizice, grupurile de persoane fizice, persoanele juridice, regiunile şi regimurile separatiste, dar şi ţările care nu acceptă mecanismele sau regimurile internaţionale de control asupra armamentului, al obiectelor/materialelor cu dublă destinaţie şi de contracarare a proliferării ADM.

16. În crearea condiţiilor de prevenire, o atenţie deosebită se acordă noilor ameninţări de tip asimetric, în special atacurilor cibernetice, pentru care sensibilizarea populaţiei constituie un element determinant. De asemenea, se va acorda o atenţie sporită consolidării capacităţilor de control din partea statului şi de contracarare a dezvoltării şi proliferării ADM de tipul CBRN, precum şi controlului importului şi exportului în punctele de la hotarele regiunilor controlate de regimul separatist din stânga Nistrului.

17. În vederea realizării OG1 privind consolidarea capacităţilor naţionale în domeniul reglementării eficiente a activităţilor CBRN, al descurajării şi prevenirii pericolelor şi ameninţărilor ADM, precum şi a prevenirii, elaborării şi implementării în comun a măsurilor de securitate, urmează a fi întreprinse următoarele acţiuni:

1) stabilirea obiectivelor sau a entităţilor economice de stat sau privat care deţin/utilizează materiale CBRN;

2) actualizarea cadrului de reglementare pentru includerea cerinţelor explicite de asigurare a securităţii şi protecţiei fizice a materialelor atribuite la CBRN;

3) stabilirea, implementarea şi revizuirea periodică a proceselor de autoevaluare a posibilităţilor de îmbunătăţire a competenţelor în protecţia şi securitatea fizică a materialelor CBRN;

4) identificarea organizaţiilor sau a grupurilor ilegale care desfăşoară activităţi de dezvoltare şi/sau proliferare a ADM sau care generează riscuri CBRN;

5) colectarea de informaţii despre grupuri sau organizaţii ilegale prin desfăşurarea măsurilor speciale de investigaţii;

6) monitorizarea membrilor grupurilor sau organizaţiilor ilegale care desfăşoară activităţi cu materiale CBRN atribuite la ADM;

7) monitorizarea membrilor grupurilor sau organizaţiilor ilegale descoperite, atrase la răspundere penală, şi care anterior au desfăşurat acţiuni ilegale cu materiale CBRN şi ADM;

8) descoperirea acţiunilor de sustragere de armament, de substanţe explozive, radioactive, otrăvitoare, toxice şi agenţi biologici contagioşi;

9) descoperirea acţiunilor de contrabandă cu ADM, substanţe explozive, radioactive, otrăvitoare, toxice şi agenţi biologici contagioşi;

10) asigurarea interacţiunii coordonate dintre organele naţionale de profil, precum şi cooperarea cu partenerii externi în scopul identificării, al documentării şi al contracarării activităţii grupurilor criminale, implicate în contrabandă şi comercializare ilicită a materialelor CBRN şi ADM, inclusiv a celor cu dublă destinaţie;

11) asigurarea interacţiunii dintre autorităţile şi instituţiile de profil, precum şi cooperarea cu partenerii externi în scopul identificării, al documentării şi al contracarării activităţii grupurilor criminale implicate în contrabandă şi comercializare ilicită a materialelor CBRN şi ADM, inclusiv a celor cu dublă destinaţie;

12) crearea unei autorităţi de specialitate pentru reglementarea activităţilor conexe preîntâmpinării dezvoltării sau proliferării ADM;

13) adaptarea curriculei instituţiilor superioare de învăţământ care ar cuprinde domeniul controlului regimului de neproliferare a ADM.

Secţiunea a 2-a

Detectarea, pregătirea şi răspunsul

18. Implementarea conceptului de operaţiuni şi a procedurilor standard de operare elaborate pentru fiecare autoritate responsabilă permite pregătirea eficientă a unui răspuns la evenimentele cu CBRN la toate nivelurile. Conceptele de operaţiuni elaborate pentru fiecare tip de ameninţare sunt critice în stabilirea abilităţilor instituţiilor de răspuns. Astfel, sunt necesare elaborarea, implementarea şi urmarea conceptelor de operaţiuni şi a procedurilor standard de operare la nivelurile tactic şi operaţional, în scopul coordonării eficiente atât a acţiunilor de răspuns, cât şi a mecanismului şi capacităţilor de informare şi luare a deciziilor, pentru asigurarea protecţiei populaţiei, a mediului, a proprietăţii, a infrastructurii şi a activităţii normale a autorităţilor statului. În acest context şi pentru realizarea OG2 privind consolidarea capacităţilor naţionale în domeniul detectării, pregătirii şi răspunsului la evenimentele CBRN, prin asigurarea autorităţilor competente cu mijloacele şi echipamentele necesare şi pregătirea personalului pentru utilizarea şi urmarea procedurilor standard de operare, este necesară întreprinderea următoarelor măsuri:

1) elaborarea şi aprobarea Planului de instruire vizând pericolele şi ameninţările ADM conexe CBRN;

2) dotarea corespunzătoare a efectivului instituţiilor implicate în contracararea riscurilor ADM şi CBRN, cu echipamente individuale de protecţie, inclusiv prin reinventarierea, rebutarea şi împrospătarea periodică a stocurilor existente;

3) consolidarea capacităţilor de răspuns la evenimentele CBRN echivalente cu cele ale forţelor similare de intervenţie ale altor state, prin desfăşurarea exerciţiilor în comun, a schimbului de experienţă şi prin utilizarea eficientă a tehnicii şi a echipamentelor de intervenţie speciale;

4) elaborarea, implementarea şi susţinerea unui program naţional de instruire periodică privind securitatea fizică şi siguranţa activităţilor CBRN atât pentru entităţile autorizate (operatori) în domeniul CBRN, cât şi pentru autorităţile şi instituţiile cu responsabilităţi în acest domeniu, instituţiile cu atribuţii privind securitatea şi apărarea naţională, precum şi alte instituţii relevante;

5) crearea unui sistem propriu sustenabil de instruire în domeniul reacţionării la evenimentele CBRN în cadrul fiecărei instituţii participante la proces, ţinând cont de competenţele instituţionale;

6) dotarea cu echipament şi cu mijloace speciale pentru depistarea şi identificarea vectorilor şi a materialelor CBRN, mentenanţa şi instruirea responsabililor de utilizare a lor;

7) procurarea, dotarea punctelor de trecere ale frontierei de stat cu echipamente speciale de detecţie a prezenţei materialelor CBRN în mijloacele de transport şi mentenanţa celor existente.

Secţiunea a 3-a

Comunicarea

19. Informarea cu regularitate a publicului şi sporirea conştientizării publice privind pericolele proliferării ADM şi ale ameninţărilor provenite de la CBRN constituie o parte intrinsecă a acţiunilor de prevenire. Prin informarea la timp a cetăţenilor creşte nivelul încrederii în organele administraţiei publice din partea populaţiei şi se diminuează riscul implicării persoanelor fizice sau juridice în acţiuni ilicite cu materiale CBRN.

20. Informarea publicului se efectuează de către autorităţile naţionale responsabile de implementarea prezentului Program, care vor asigura instruirea periodică a experţilor, inclusiv în vederea comunicării eficiente cu mass-media. Instituţiile naţionale de profil vor asigura participarea reprezentanţilor mass-media din instituţiile şi autorităţile relevante la instruirile specializate privind formarea capacităţilor de mediatizare în domeniul neproliferării ADM şi contracarării ameninţărilor CBRN.

21. În partea acţiunilor orientate pentru sporirea conştientizării publice un accent aparte se va pune pe educarea tinerei generaţii referitor la pericolele proliferării ADM, a ameninţărilor şi a riscurilor CBRN. În scopul realizării OG3 privind asigurarea comunicării eficiente şi coordonate dintre autorităţile responsabile şi creşterea gradului de informare a publicului despre pericolele, ameninţările şi urgenţele cauzate de ADM şi CBRN vor fi întreprinse următoarele acţiuni:

1) informarea publicului cu privire la pericolele şi ameninţările conexe proliferării materialelor ADM şi CBRN;

2) introducerea în procesul educaţional a cursurilor pe subiecte privind neproliferarea ADM şi atenuarea riscurilor chimice, biologice, radiologice şi nucleare;

3) elaborarea şi diseminarea materialelor informative, inclusiv referitoare la cele mai bune practici, lecţii şi cunoştinţe atribuite măsurilor de protecţie în cazul evenimentelor CBRN şi ameninţărilor ADM;

4) organizarea evenimentelor pentru schimbul de informaţii la nivel local, regional, internaţional, inclusiv privind metodele de prognozare a ameninţărilor CBRN şi ADM.

Capitolul V

IMPACTUL ŞI ESTIMAREA COSTURILOR

 22. Pentru implementarea cu succes a prezentului Program sunt necesare resurse umane, financiare şi tehnice:

1) resursele umane – vor fi constituite din personalul autorităţilor menţionate în capitolul VII, cadrele pedagogice şi de cercetare, precum şi experţii externi;

2) resursele financiare – în contextul finanţării, prezentul Program urmează să se bazeze pe principiile de sinergie şi complementaritate dintre resursele financiare publice şi cele atrase, inclusiv de la partenerii de dezvoltare. Aşadar, implementarea prezentului Program urmează a fi asigurată prin participarea tuturor autorităţilor menţionate la subpct. 1) şi a altor autorităţi relevante, inclusiv cele externe, prin realizarea obiectivelor trasate de către fiecare instituţie parte a Programului, cu un efect important asupra mediului de afaceri, a celui social, administrativ şi de securitate, inclusiv asupra securităţii ecologice a Republicii Moldova;

3) resursele tehnice – resursele tehnice acoperă totalitatea necesităţilor pentru managementul programelor şi al proiectelor prevăzute pentru reducerea riscurilor, a pericolelor şi ameninţărilor provenite de la armele de distrugere în masă, ameninţările de ordin chimic, biologic, radiologic şi nuclear şi vectorii acestora, precum şi contribuirea la asigurarea securităţii la nivel naţional, regional şi global.

23. Acţiunile care ţin de elaborarea şi implementarea cadrului normativ sunt realizate nemijlocit de către autorităţile administraţiei publice centrale şi nu condiţionează costuri suplimentare celor prevăzute în bugetul de stat.

24. Concomitent pentru implementarea prezentului Program vor fi atrase proiecte de asistenţă tehnică şi donaţii prevăzute pentru întărirea capacităţii instituţionale şi umane, a sistemelor de laborator şi a celor informaţionale etc.

25. În conformitate cu pct.2 din hotărâre, finanţarea implementării măsurilor prevăzute în Planul de acţiuni privind implementarea prezentului Program se va realiza în limitele alocaţiilor aprobate în acest scop în bugetele autorităţilor responsabile, precum şi din alte surse legal constituite. În acest sens nu este prevăzută constituirea unui buget separat.

26. Totodată, autorităţile publice centrale sunt responsabile de prezentarea propunerilor în procesul de elaborare a CBTM şi a proiectului legii bugetare anuale. Obiectivele-ţintă ale prezentului Program şi ale revizuirilor sale ulterioare constituie puncte de reper pentru elaborarea planului de acţiuni şi pentru stabilirea necesităţilor financiare în scopul implementării acestuia.

27. În programarea cheltuielilor şi definirea perspectivelor de accesare a diferitelor surse de finanţare sunt luate în calcul actualele tendinţe ale conformării Republicii Moldova la rigorile internaţionale, inclusiv cele ale Uniunii Europene în domeniul CBRN. În calitate de surse suplimentare de finanţare şi asistenţă pentru realizarea obiectivelor prezentului Program pot fi îndeplinite, prin intermediul proiectelor de asistenţă tehnică internaţionale, inclusiv:

1) Iniţiativa UE privind centrele de excelenţă CBRN, prin intermediul proiectelor de asistenţă tehnică:

a) Proiectul 88 “Consolidarea pregătirii medicale CBRN şi capacităţile de răspuns în ţările din Europa de Sud-Est şi de Est” (Strengthening of CBRN Medical Preparedness and Response Capabilities in SEE countries);

b) Proiectul 100 “Consolidarea măsurilor de biosiguranţă şi biosecuritate la nivelul de primă linie” (Strengthening of front-line biosafety and biosecurity Measures);

c) Proiectul 101 “Îmbunătăţirea protecţiei şi securităţii infrastructurii critice CBRN” (Enhance of CBRN critical Infrastructure Protection and Security) etc.

2) Programele şi proiectele din domeniul neproliferării ADM/CBRN, al controlului comerţului cu mărfuri strategice, al combaterii terorismului CBRN, iniţiativele lansate de organismele internaţionale sau partenerii externi pe linie bilaterală ai Republicii Moldova, precum şi alte surse admise de lege.

28. În scopul obţinerii finanţării suplimentare pentru realizarea obiectivelor prezentului Program, instituţiile naţionale de profil pot accesa direct organismele internaţionale, partenerii externi pe linie bilaterală, alte surse străine, inclusiv cele care nu fac parte din resursele structurale şi de coeziune. Procesul de coordonare şi management al asistenţei externe va fi realizat prin intermediul Cancelariei de Stat, în conformitate cu prevederile legislaţiei naţionale.

29. Rezultatele produse în urma implementării prezentului Program vor răspunde necesităţilor de dezvoltare durabilă a securităţii în domeniile activităţilor chimice, biologice, radiologice şi nucleare şi vor prevedea o utilizare cât mai eficientă şi transparentă a resurselor alocate. Prin realizarea prevederilor prezentului Program urmează a fi atinse următoarele rezultate:

1) reducerea riscurilor CBRN şi a impactului cauzat de acestea şi reducerea la minimum a posibilităţii producerii evenimentelor CBRN, dar şi limitarea consecinţelor acestora, în cazul în care s-ar produce astfel de evenimente;

2) stabilirea unui mecanism de interacţiune şi conlucrare dintre autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, agenţii economici, indiferent de forma de proprietate, instituţiile de învăţământ şi cercetare, precum şi a unui mecanism eficient de coordonare a acţiunilor pentru realizarea obiectivelor de contracarare a dezvoltării şi proliferării ADM şi a ameninţărilor CBRN;

3) consolidarea capacităţilor instituţiilor specializate şi a autorităţilor administraţiei publice locale şi centrale pentru prevenirea producerii evenimentelor cu implicarea materialelor CBRN, precum şi pentru eventuala gestionare a situaţiilor de criză generate;

4) cunoaşterea caracteristicilor şi a formelor de manifestare a riscurilor, realizarea, în timp scurt, în mod organizat şi printr-o concepţie unică, a măsurilor necesare, credibile, realiste şi adecvate de protecţie a populaţiei în cazul declanşării evenimentelor CBRN, în scopul eliminării riscului sau al limitării pierderilor de vieţi omeneşti, a valorilor materiale şi în scopul protecţiei mediului;

5) prevenirea şi protecţia împotriva evenimentelor CBRN a infrastructurii economice existente şi garantarea oportunităţilor economice ale generaţiilor viitoare;

6) protecţia populaţiei şi a comunităţilor umane împotriva evenimentelor CBRN, prin asigurarea unui nivel de educaţie preventivă, instruire şi implicarea activă în procesul de educaţie a populaţiei;

7) asigurarea unui echilibru dintre dezvoltarea economico-socială şi problemele ce generează riscuri pentru societate, securitatea statului şi protecţia mediului.

30. Totodată, prin implementarea prezentului Program va fi realizat obiectivul fundamental al acestuia de creare a unui sistem naţional eficient de management al riscurilor şi al urgenţelor (crizelor) potenţiale în domeniul neproliferării ADM şi materialelor CBRN pentru asigurarea securităţii statului şi a populaţiei, prin îmbunătăţirea continuă a securităţii fizice şi a protecţiei fizice a obiectivelor şi materialelor CBRN.

Capitolul VI

RISCURILE DE IMPLEMENTARE

31. În procesul implementării prezentului Program este posibilă apariţia a diverse bariere şi riscuri, astfel au fost anticipate potenţialele riscuri şi măsurile de diminuare a acestora.

32. În cazul neîndeplinirii acţiunilor prevăzute în Planul de acţiuni privind implementarea prezentului Program şi/sau al nerespectării termenelor de realizare a acestora vor fi întreprinse următoarele măsuri:

1) monitorizarea situaţiei, inclusiv a evoluţiei acesteia;

2) identificarea şi evaluarea cauzelor care au dus la neconformităţi sau întârzieri;

3) adoptarea unor măsuri de repunere în grafic a activităţilor şi de înlăturare a consecinţelor negative;

4) intensificarea cooperării cu misiunile, organizaţiile şi agenţiile europene, în vederea obţinerii asistenţei pentru gestionarea situaţiei.

33. La implementarea prezentului Program ar putea să apară următoarele riscuri:

1) asigurarea tehnico-materială insuficientă a laboratoarelor şi a centrelor de cercetare, lipsa sau insuficienţa personalului tehnic şi a specialiştilor din domeniul securităţii în activităţile CBRN, problemele de ordin tehnic ale sistemelor tehnice, ale echipamentelor utilizate, lipsa sau insuficienţa instituţiilor ştiinţifice şi de cercetare, de educaţie şi formare din domeniul respectiv;

2) resursele umane limitate, inclusiv cele financiare. Lipsa unei politici proactive în domeniul reglementării activităţilor în siguranţă a CBRN, care ar asigura o finanţare adecvată şi o sustenabilitate a acţiunilor menite să reducă riscurile conexe activităţilor CBRN;

3) lipsa sau insuficienţa donatorilor şi a resurselor financiare necesare pentru implementarea prezentului Program;

4) capacităţile insuficiente de absorbţie a asistenţei externe; şi

5) insuficienţa personalului calificat pentru realizarea tuturor obiectivelor stabilite.

Capitolul VII

ROLUL ŞI RESPONSABILITĂŢILE

AUTORITĂŢILOR ŞI INSTITUŢIILOR

34. La implementarea prezentului Program vor participa, conform competenţelor instituţionale, următoarele instituţii:

1) Ministerul Afacerilor Externe (în calitate de coordonator interinstituţional în domeniul cooperării internaţionale, al protecţiei intereselor cetăţenilor în afara ţării);

2) Ministerul Mediului cu subdiviziunile sale structurale interne şi instituţiile subordonate (Agenţia Naţională de Reglementare a Activităţilor Nucleare şi Radiologice, precum şi, după caz, Agenţia de Mediu cu agenţiile teritoriale, Inspectoratul pentru Protecţia Mediului cu inspecţiile raionale şi alte instituţii subordonate);

3) Ministerul Afacerilor Interne şi instituţiile subordonate (Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă, Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră, Inspectoratul General al Poliţiei);

4) Ministerul Sănătăţii (în comun cu Agenţia Naţională pentru Sănătate Publică şi instituţiile medico-sanitare);

5) Ministerul Apărării;

6) Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare şi Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor;

7) Ministerul Finanţelor (în comun cu Serviciul Vamal);

8) Serviciul de Informaţii şi Securitate (în calitate de instituţie partener);

9) Procuratura Generală (în calitate de instituţie partener);

10) Ministerul Educaţiei şi Cercetării (cu instituţiile de cercetări din subordine) şi alte autorităţile menţionate în Planul de acţiuni privind implementarea prezentului Program;

11) Ministerul Dezvoltării Economice şi Digitalizării.

35. Autorităţile publice de resort implicate în implementarea prezentului Program vor realiza funcţiile şi atribuţiile lor funcţionale în domeniul prevenirii, detectării, răspunsului, atenuării şi informării, conform tabelului 4.

Tabelul 4

Capitolul VIII

PROCEDURI DE MONITORIZARE, EVALUARE ŞI RAPORTARE

36. Realizarea măsurilor prevăzute în prezentul Program şi raportarea progresului atins urmează a fi efectuate în două etape. Aceasta se datorează complexităţii subiectelor şi acţiunilor care necesită a fi realizate pe parcursul implementării lui de către fiecare autoritate publică parte a Programului:

1) etapa 1 (2025-2026) – evaluarea, perfecţionarea şi armonizarea cadrului normativ existent cu legislaţia europeană şi tratatele internaţionale de neproliferare la care Republica Moldova este parte, precum şi standardele ONU, UE şi OSCE în domeniul CBRN, inclusiv implementarea prevederilor actelor normative;

2) etapa a 2-a (2027-2029) – implementarea prevederilor actelor normative şi realizarea planului de acţiuni pentru perioada respectivă pentru instituţiile cu atribuţii directe în controlul activităţilor cu materiale CBRN, conform alocaţiilor bugetare aprobate pentru perioada prevăzută, inclusiv din contul proiectelor de asistenţă tehnică oferite instituţiilor cu atribuţii directe în controlul activităţilor cu materiale CBRN de către partenerii de dezvoltare pentru implementarea prevederilor actelor normative şi pentru realizarea planului de acţiuni pentru perioada respectivă.

37. Procesul de monitorizare şi raportare se va realiza pe parcursul perioadei de implementare a prezentului Program în vederea stabilirii gradului de realizare a acţiunilor, a gradului de conformitate a acţiunilor întreprinse cu cele planificate, a identificării cauzelor nerealizării în termen a acţiunilor planificate şi a modificărilor pentru îmbunătăţirea procesului de implementare.

38. Ministerele şi alte autorităţi administrative centrale şi instituţiile publice, în limitele competenţelor atribuite, vor asigura realizarea prezentului Program, raportând anual, până la data de 1 martie, Agenţiei Naţionale de Reglementare a Activităţilor Nucleare şi Radiologice acţiunile realizate.

39. Procesul de evaluare a implementării prezentului Program se va desfăşura pentru prezentarea unei imagini obiective bazate pe relevanţa, efectivitatea, eficienţa, durabilitatea şi impactul Programului pe termen mediu. Activităţile de evaluare privind implementarea prezentului Program, de asemenea, se vor realiza după cum urmează:

1) după prima etapă de implementare se va elabora un raport de evaluare intermediară pentru 2 ani;

2) după finalizarea perioadei de realizare a prezentului Program se va elabora un raport de evaluare finală pentru 5 ani.

40. Rapoartele de evaluare vor conţine:

1) sumarul executiv (descrierea scopului şi a obiectivelor prezentului Program, rezultatele obţinute în procesul de implementare, concluziile şi recomandările principale);

2) introducerea (descrierea succintă a prezentului Program, a scopului evaluării, a metodelor de evaluare şi a constrângerilor în procesul de evaluare);

3) constatările (prezentarea detaliată a rezultatelor evaluării, în conformitate cu criteriile de relevanţă, de eficacitate, de eficienţă, de durabilitate şi, în cazul evaluării finale, impactul prezentului Program);

4) concluziile (descrierile succinte ale concluziilor făcute în baza evaluării);

5) recomandările (descrierea activităţilor recomandate pentru îmbunătăţirea situaţiei din domeniul sau subdomeniul inclus în prezentul Program şi a documentului propriu-zis, în cazul evaluării intermediare).

41. În scopul evaluării suficienţei şi calităţii rapoartelor intermediare şi finale privind implementarea şi realizarea prezentului Program, precum şi a măsurilor prevăzute în Planul de acţiuni privind implementarea acestuia, pe lângă Agenţia Naţională de Reglementare a Activităţilor Nucleare şi Radiologice se va institui Consiliul de coordonare interinstituţional pentru neproliferarea ADM şi a CBRN, format din câte un reprezentant al Serviciului de Informaţii şi Securitate (instituţie partener), al Ministerului Afacerilor Externe, al Ministerului Mediului, al Ministerului Sănătăţii, al Ministerului Dezvoltării Economice şi Digitalizării, al Ministerului Afacerilor Interne, al Serviciului Vamal şi al altor instituţii, după caz.

42. Perioada de implementare a prezentului Program poate fi revizuită şi extinsă în funcţie de evoluţiile în domeniul de neproliferare a ADM şi al ameninţărilor CBRN şi/sau în funcţie de gradul de îndeplinire a prevederilor acestuia. Evaluarea gradului de implementare a Planului de acţiuni privind implementarea prezentului Program va fi utilizată la revizuirea documentului de planificare a acestuia şi la planificarea următoarelor intervenţii de politici publice.

43. Ministerul Mediului va asigura:

1) prezentarea în termen a rapoartelor consolidate de evaluare intermediară şi finală privind implementarea prezentului Program la adresa Guvernului;

2) publicarea rapoartelor anuale de progres şi a rapoartelor de evaluare intermediară şi finală a prezentului Program pe site-ul web oficial al autorităţii.

Anexă

la Programul naţional de neproliferare a armelor de distrugere

în masă şi de reducere a riscurilor provenite de la ameninţările

chimice, biologice, radiologice şi nucleare pentru anii 2025-2029

PLANUL DE ACŢIUNI

privind implementarea Programului naţional de neproliferare a armelor de distrugere

în masă şi de reducere a riscurilor provenite de la ameninţările chimice,

biologice, radiologice şi nucleare pentru anii 2025-2029