Hotărâre nr. 347 din 17.11.2021

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

H O T Ă R Â R E

cu privire la aprobarea Avizului la proiectul de lege pentru modificarea

Legii nr. 315/2016 privind prestaţiile sociale pentru copii

nr. 347  din  17.11.2021

 (în vigoare 19.11.2021) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 280-284 art. 617 din 19.11.2021

* * *

Guvernul HOTĂRĂŞTE:

Se aprobă şi se prezintă Parlamentului Avizul la proiectul de lege pentru modificarea Legii nr.315/2016 privind prestaţiile sociale pentru copii.

Aprobat

prin Hotărârea Guvernului nr.347/2021

AVIZ

la proiectul de lege pentru modificarea Legii nr.315/2016

privind prestaţiile sociale pentru copii

Guvernul a examinat proiectul de lege pentru modificarea Legii nr.315/2016 privind prestaţiile sociale pentru copii, înaintat cu titlu de iniţiativă legislativă (nr.274 din 12 octombrie 2021) de către un grup de deputaţi în Parlament, şi comunică următoarele.

Potrivit notei informative, prin proiectul menţionat se propune instituirea unui plafon minim al sumei indemnizaţiei unice la naşterea copilului, care nu va fi mai mică de două salarii medii pe economie prognozate în cazul naşterii primului copil şi nu va fi mai mică de trei salarii medii pe economie prognozate în cazul celorlalte naşteri ulterioare. De asemenea, prin proiect se instituie indemnizaţia pentru susţinerea copilului, care se va acorda lunar fiecărui copil până la împlinirea vârstei de 18 ani.

Autorii proiectului propun la art.1 din Legea nr.315/2016 privind prestaţiile sociale pentru copii completarea după textul "pentru îngrijirea copilului," cu cuvintele "pentru susţinerea copilului".

În acest sens menţionăm că Legea nr.315/2016 privind prestaţiile sociale pentru copii stabileşte expres prestaţiile sociale pentru copii, în scopul asigurării unui sprijin financiar din partea statului:

- la naşterea copilului;

- pentru îngrijirea copilului;

- pentru creşterea copiilor gemeni;

- prestaţiile sociale de suport pentru copiii adoptaţi, copiii rămaşi temporar fără ocrotire părintească şi copiii rămaşi fără ocrotire părintească, inclusiv în vederea continuării studiilor.

Remarcăm că Legea nr.315/2016 privind prestaţiile sociale pentru copii, în formularea actuală, are drept scop asigurarea cu măsuri de susţinere nu doar a copiilor, dar şi a familiilor acestora.

Adiţional, în scopul asigurării bunăstării copilului prin dezvoltarea şi consolidarea capacităţilor familiei în creşterea şi educaţia acestuia, inclusiv consolidarea factorilor protectori din interiorul familiei şi conectarea acesteia la resursele relevante din comunitate, a fost aprobată Hotărârea Guvernului nr.889/2013 pentru aprobarea Regulamentului-cadru cu privire la organizarea şi funcţionarea Serviciului social de sprijin pentru familiile cu copii.

Serviciul nominalizat se prestează în două forme: sprijin familial primar şi sprijin familial secundar. În cadrul sprijinului familial secundar, familiile cu copii pot beneficia de ajutor bănesc în cuantum de până la 4 000 de lei pentru copil, la stabilirea căruia se iau în considerare necesităţile familiei, numărul de copii în familie, condiţiile de trai, factorii sezonieri, gravitatea problemei etc., precum şi venitul familiei obţinut din salarii, plăţi sociale şi alte surse de venit, declarate sub responsabilitatea familiei.

Subliniem că ajutorul bănesc reprezintă o prestaţie socială care se acordă printr-o plată unică şi/sau lunară pentru o perioadă determinată de timp, dar nu mai mare de 6 luni, familiilor cu copii, beneficiare de sprijin familial secundar, care au nevoie de suport în asigurarea condiţiilor minime pentru creşterea copilului şi/sau încadrarea copilului în procesul educaţional.

Mai mult decât atât, menţionăm că în prezent sunt în proces de examinare/adoptare mai multe propuneri privind asigurarea condiţiilor decente de trai pentru populaţie, conform acţiunilor prioritare stipulate în Programul de activitate al Guvernului, aprobat de Parlament prin Hotărârea nr.88/2021, în termenele stabilite în Planul de acţiuni al Guvernului pentru anii 2021-2022.

Cu privire la propunerea autorilor de a completa noţiunea valorii monetare a coşului minim de bunuri necesare la naşterea copilului cu textul " , care nu poate fi mai mică decât două salarii medii pe economie prognozate în cazul naşterii primului copil, ori decât trei salarii medii pe economie prognozate în cazul naşterii a următorilor copii", relevăm că prin Metodologia actuală pentru calculul valorii monetare a coşului minim de bunuri necesare la naşterea copilului se determină cuantumul indemnizaţiei unice pentru acordarea setului minim de obiecte necesare pentru asigurarea îngrijirii copilului nou-născut. Evaluarea valorică a indemnizaţiei unice se efectuează pe baza setului menţionat.

Coşul minim de bunuri necesare la naşterea copilului include un set de bunuri de folosinţă individuală pentru nou-născuţi, compus din produse din şapte grupe: lenjerie de corp, îmbrăcăminte caldă, accesorii pentru cap, ciorapi şi şosete, lenjerie de pat, produse igienico-sanitare şi obiecte de uz curent, obiecte de folosinţă îndelungată. Calculul indemnizaţiei unice la naşterea copilului se efectuează în baza celor şapte grupe de bunuri specificate, a datelor Biroului Naţional de Statistică privind nivelul preţurilor de consum la obiectele de folosinţă individuală pentru nou-născuţi pentru 11 luni ale anului precedent şi a preţurilor medii la obiectele de folosinţă individuală pentru nou-născuţi, înregistrate în comerţul cu amănuntul în municipiul Chişinău şi colectate de către Institutul Naţional de Cercetări Economice, pentru 11 luni ale anului precedent.

Subliniem că, prin aprobarea Metodologiei sus-menţionate, a fost exclus factorul diferenţiat privind stabilirea indemnizaţiei unice la naşterea primului sau următorilor copii, punându-se accent în exclusivitate pe necesităţile copilului şi ale familiei la naşterea acestuia.

Remarcăm că proiectul prevede majorarea, începând cu 1 ianuarie 2022, a plafonului minim al sumei indemnizaţiei unice la naşterea copilului şi instituirea indemnizaţiei pentru susţinerea copilului. Astfel, potrivit calculelor estimative prezentate de către Casa Naţională de Asigurări Sociale, pentru anul 2022, în cazul stabilirii indemnizaţiei unice la naşterea primului copil în cuantum de două salarii medii pe economie, ar fi necesare mijloace financiare suplimentare în cuantum de 280764,4 mii de lei, iar în cazul stabilirii indemnizaţiei unice la naşterea următorilor copii în cuantum de trei salarii medii pe economie, ar fi necesare mijloace financiare suplimentare în cuantum de 649893,2 mii de lei. În total ar fi necesare 939498,8 mii de lei (inclusiv cheltuieli pentru distribuire şi taxe de comision) pentru acoperirea achitării doar a indemnizaţiei unice la naşterea copilului.

Conform aceleiaşi surse, în cazul stabilirii indemnizaţiei lunare pentru susţinerea copilului până la vârsta de 18 ani, din bugetul de stat, pentru anul 2022, ar fi necesare mijloace financiare în cuantum de 6871744,9 mii de lei (inclusiv cheltuieli pentru distribuire şi taxe de comision).

Prin urmare, se constată că, pentru implementarea prevederilor proiectului din contul bugetului de stat, va fi necesară identificarea mijloacelor financiare suplimentare considerabile.

În acest context, remarcăm că, la elaborarea iniţiativei legislative respective, autorii nu au ţinut cont de cadrul normativ care stabileşte cerinţele de bază faţă de structura şi conţinutul unui act normativ, şi anume de:

- prevederile art.131 alin.(6) din Constituţia Republicii Moldova, care statuează că nicio cheltuială bugetară nu poate fi aprobată fără stabilirea sursei de finanţare;

- prevederile art.30 din Legea nr.100/2017 cu privire la actele normative, referitoare la "fundamentarea economico-financiară" a notei informative, care trebuie să descrie impactul financiar al prevederilor proiectului, cu estimarea costurilor şi indicarea sursei de finanţare a cheltuielilor necesare pentru punerea în aplicare a prevederilor respective;

- prevederile art.47 alin.(6) din Regulamentul Parlamentului, adoptat prin Legea nr.797/1996, conform cărora, în cazul în care realizarea noilor reglementări necesită cheltuieli financiare, materiale şi de altă natură, se anexează fundamentarea economico-financiară.

În contextul celor menţionate supra, Guvernul nu susţine iniţiativa legislativă în cauză.