354/31.05.2017 Hotărîre cu privire la aprobarea Strategiei naţionale de ordine şi securitate publică pentru anii 2017-2020 şi a Planului de acţiuni privind implementarea acesteia
GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA
H O T Ă R Î R E
cu privire la aprobarea Strategiei naţionale de ordine şi securitate
publică pentru anii 2017-2020 şi a Planului de acţiuni
privind implementarea acesteia
nr. 354 din 31.05.2017
(în vigoare 02.06.2017)
Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 171-180 art. 430 din 02.06.2017
* * *
Notă: Pe tot parcursul textului hotărârii cuvintele "Inspectoratul Naţional de Patrulare" se substituie cu cuvintele "Inspectoratul Naţional de Securitate Publică" conform Hot.Guv. nr.517 din 15.07.2020, în vigoare 14.08.2020
Guvernul HOTĂRĂŞTE:
1. Se aprobă:
1) Strategia naţională de ordine şi securitate publică pentru anii 2017-2020, conform anexei nr.1;
2) Planul de acţiuni privind implementarea Strategiei naţionale de ordine şi securitate publică pentru anii 2017-2020, conform anexei nr.2.
2. Ministerele şi alte autorităţi administrative centrale vor asigura, în limitele competenţei şi din contul mijloacelor aprobate prin legea bugetului de stat pe anul respectiv, precum şi din alte surse prevăzute de legislaţia în vigoare, realizarea prevederilor Planului nominalizat şi vor prezenta Ministerului Afacerilor Interne, semestrial, pînă la data de 15 a lunii următoare semestrului de raport, informaţia de rigoare.
3. Ministerul Afacerilor Interne va prezenta Guvernului anual, pînă la 1 februarie, raportul de evaluare a realizării pe anul precedent a Planului de acţiuni privind implementarea Strategiei naţionale de ordine şi securitate publică pentru anii 2017-2020.
| PRIM-MINISTRU | Pavel FILIP |
| Contrasemnează: | |
| Ministrul afacerilor interne | Alexandru Jizdan |
| Ministrul finanţelor | Octavian Armaşu |
| Nr.354. Chişinău, 31 mai 2017. | |
Anexa nr.1
la Hotărîrea Guvernului
nr.354 din 31 mai 2017
STRATEGIA NAŢIONALĂ DE ORDINE ŞI SECURITATE PUBLICĂ
PENTRU ANII 2017-2020
INTRODUCERE
Adoptarea de către Parlamentul Republicii Moldova, la 23 iunie 1990, a Declaraţiei Suveranităţii şi, la 27 august 1991, a Declaraţiei de Independenţă, a creat premisele afirmării statului ca subiect de drept internaţional. Aceste acte fundamentale au ridicat, printre alte provocări, problema reconfigurării sistemului de ordine şi securitate publică potrivit noii realităţi politice şi sociale.
Sub impactul evenimentelor interne şi internaţionale, ţara a suferit transformări importante care au generat pentru stat şi cetăţean oportunităţi de neimaginat în perioada anterioară, dar şi o nouă paletă de riscuri şi ameninţări în sfera ordinii publice, securităţii personale şi colective.
Libertatea de exprimare, dezvoltarea canalelor media şi a accesului la Internet au crescut nivelul general de informare a populaţiei şi au asigurat alinierea Republicii Moldova la valorile lumii contemporane.
Nu se poate face abstracţie de situaţia externă cu impact direct ori indirect asupra mediului intern de ordine şi securitate publică. Se are în vedere conflictul deschis din proximitatea ţării, evenimentele potenţate de criza refugiaţilor la nivel continental ori circumstanţele din alte zone ale lumii care influenţează şi Republica Moldova.
Aspectele menţionate, catalizate de riscurile şi ameninţările specifice, provoacă îngrijorarea accentuată a societăţii. Totodată, Ministerul Afacerilor Interne şi celelalte instituţii de aplicare a legii sînt în continuare puse în situaţii complexe, cu grad sporit de pericol şi potenţial de evoluţie în direcţii dificil de anticipat şi de gestionat.
De la proclamarea suveranităţii şi independenţei, structurile cu atribuţii de ordine şi securitate publică ale statului au urmat evoluţia generală a societăţii şi reflectă, în mare măsură, nivelul de dezvoltare al acesteia.
Ca urmare, asemenea întregii sfere instituţionale, sistemul ordinii şi securităţii publice a înregistrat progrese considerabile. Totuşi acesta este încă marcat de moştenirea istorică, de ezitările şi inconsecvenţele reformelor iniţiate şi desfăşurate cu întîrziere, incoerent şi incomplet.
Faţă de contextul expus, lansarea Strategiei naţionale de ordine şi securitate publică pentru anii 2017-2020 (în continuare – Strategie) poate oferi, alături de alte măsuri, răspunsuri pertinente la problemele existente. Demersul este atît necesar, cît şi urgent, existenţa Strategiei încadrîndu-se în logica proceselor de dezvoltare şi modernizare a sistemului de protecţie a persoanei, de siguranţă a societăţii şi statului.
Aşadar, viziunea strategică a ordinii şi securităţii publice urmează coordonatele Strategiei de securitate naţională a Republicii Moldova.
În cuprinsul prezentei Strategii au fost descrise situaţia actuală din domeniul de referinţă, aspectele externe care o influenţează, precum şi contextul intern determinant. A fost, de asemenea, descrisă situaţia operativă, care reflectă elocvent starea şi tendinţele de evoluţie în domeniu. Pentru claritate, au fost definite conceptele principale utilizate în acest document.
O atenţie deosebită s-a acordat definirii sistemului de riscuri şi ameninţări la adresa ordinii şi securităţii publice, pe dimensiunile externă şi internă, fiind definite 5 probleme principale ale sistemului de ordine şi securitate publică. Descrierea detaliată a problemelor a fost efectuată pentru fiecare obiectiv specific în parte.
În corelaţie cu problemele principale definite au fost proiectate obiectivul general şi cele 5 obiective specifice ale Strategiei.
La fiecare obiectiv specific au fost identificate problemele caracteristice, au fost stabilite măsurile şi acţiunile de soluţionare a acestora, precum şi rezultatele scontate. Subacţiunile şi indicatorii de progres sînt prevăzuţi în Planul privind implementarea prezentei Strategii.
Strategia cuprinde, de asemenea, estimarea impactului şi a costurilor, etapele de implementare, procedurile de monitorizare, riscurile asociate şi managementul acestora.
În ansamblu, prezenta Strategie îşi propune să asigure convergenţa dintre voinţa politică şi socială, gradul de implicare individuală şi comunitară, sistemul specializat în gestiunea ordinii şi securităţii publice şi resursele alocate domeniului.
Capitolul I
DESCRIEREA SITUAŢIEI ACTUALE ÎN DOMENIUL ORDINII ŞI SECURITĂŢII PUBLICE
1. Descrierea situaţiei include definirea conceptelor principale specifice ordinii şi securităţii publice (care asigură unitatea de interpretare în cuprinsul Strategiei), reliefează elementele de stare internaţionale şi interne, precum şi dominantele situaţiei operative relevante pentru Strategie.
Secţiunea 1
Definirea conceptelor principale specifice ordinii şi securităţii publice
2. În contextul descrierii situaţiei este importantă sublinierea faptului că în Republica Moldova nu există doctrina ordinii şi securităţii publice ca demers de structurare şi sistematizare integrată a conceptelor, ideilor, noţiunilor, experienţelor şi bunelor practici.
Totodată, legislaţia specifică şi cadrul normativ subsecvent au apărut în momente şi contexte diferite şi nu a existat grija corelărilor la nivelul sistemului de ordine şi securitate publică, ministerial şi interdepartamental.
Ca urmare, se utilizează concepte diverse pentru situaţii similare, cu înţeles variat la diferite niveluri ierarhice şi structuri, ceea ce se răsfrînge negativ inclusiv în practica domeniului.
3. Cu scopul de a iniţia omogenizarea teoretică şi de practică în domeniul ordinii şi securităţii publice şi a asigura, totodată, unitatea de sens în cadrul Strategiei, principalele concepte utilizate în document au înţelesul următor:
1) ordine publică – componenta ordinii de drept care exprimă starea de funcţionare eficace a instituţiilor statului de drept, de respectare a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor, a proprietăţii publice şi private, asigurată prin ansamblul necesar de reglementări juridice, norme comportamentale, valori sociale şi instituţii specifice, inclusiv pentru restabilirea echilibrelor perturbate;
2) securitate publică – starea de încredere, pace şi coeziune socială, lipsă de pericole şi ameninţări referitoare la viaţa, libertatea, bunăstarea şi prosperitatea populaţiei şi comunităţii, asigurată prin acţiuni specifice de către autorităţile abilitate;
3) ordine şi securitate publică – sintagmă ce sintetizează elementele conceptelor de ordine publică şi securitate publică;
4) situaţii specifice – situaţiile generate de acele acţiuni, evenimente care, direct sau în mod gradual, pot avea impact major asupra climatului normal de ordine şi securitate publică şi pentru a căror gestionare sînt necesare adoptarea măsurilor şi acţiunilor urgente, alocarea resurselor specializate şi managementul unitar al forţelor şi mijloacelor implicate;
5) menţinerea ordinii publice – ansamblul de acţiuni organizate şi desfăşurate zi de zi pentru protejarea şi respectarea drepturilor fundamentale ale cetăţenilor, a normelor de conduită civică, a regulilor de convieţuire socială, a celorlalte valori sociale, a patrimoniului public şi privat, precum şi pentru funcţionarea normală a autorităţilor statului;
6) asigurarea ordinii publice – ansamblul de acţiuni întreprinse în timpul evenimentelor publice pentru respectarea legalităţii, prevenirea şi curmarea dezordinilor în masă şi/sau a manifestărilor de violenţă;
7) restabilirea ordinii publice – ansamblul de acţiuni întreprinse în timpul evenimentelor publice pentru readucerea situaţiei la starea de normalitate, atunci cînd se produc dezordini în masă de diferită intensitate. Acţiunile sînt organizate şi executate cu folosirea procedurilor, mijloacelor şi tehnicii speciale din dotare conform prevederilor legislaţiei în vigoare;
8) criza în domeniul ordinii şi securităţii publice – situaţia care prin natură, complexitate, amploare şi intensitate ameninţă sau pune în pericol viaţa şi sănătatea populaţiei, mediul, patrimoniul public şi privat şi face necesară adoptarea măsurilor specifice prevăzute de legislaţia în vigoare prin acţiuni coordonate ale autorităţilor statului competente în domeniu;
9) riscuri şi ameninţări la adresa ordinii şi securităţii publice – fenomenele, procesele, evenimentele, situaţiile sau condiţiile interne ori externe care pot determina, influenţa ori periclita direct, ordinea şi securitatea publică, apariţia şi evoluţia crizelor în domeniu;
10) forţe de ordine – subdiviziunile autorităţilor administrative şi ale instituţiilor din subordinea Ministerului Afacerilor Interne învestite cu atribuţii de menţinere, asigurare şi restabilire a ordinii publice;
11) forţe de sprijin – subdiviziunile autorităţilor administrative şi instituţiilor din subordinea Ministerului Afacerilor Interne care exercită în mod curent alte atribuţii decît cele de menţinere, asigurare şi restabilire a ordinii publice, dar pot fi utilizate pentru îndeplinirea acestui tip de misiuni;
12) forţe complementare – organele şi autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, precum şi alte organizaţii care, prin activităţi specifice, pot acorda asistenţă forţelor de ordine şi forţelor de sprijin;
13) sistemul de ordine şi securitate publică – cadrul conceptual, de reglementare, organizatoric, funcţional şi relaţional al ordinii şi securităţii publice, precum şi resursele alocate ordinii şi securităţii publice;
14) situaţia operativă – nivelul, caracteristicile de stare şi tendinţele de evoluţie ale ordinii şi securităţii publice, exprimate, după caz, global, la nivel naţional sau pe subdiviziuni şi unităţi administrativ teritoriale, structuri funcţionale, procese şi activităţi, în mod descriptiv sau prin indicatori specifici.
Secţiunea a 2-a
Descrierea situaţiei internaţionale cu influenţe
în domeniul ordinii şi securităţii publice
4. Contextul internaţional de securitate este definit prin următoarele caracteristici cu influenţe în sfera ordinii şi securităţii publice:
1) Procesul de globalizare tinde să atenueze limitele între dimensiunea externă şi cea internă a securităţii. Sub aspectul ordinii şi securităţii publice se poate produce creşterea diversităţii şi a ponderii criminalităţii transfrontaliere şi conexe, a migraţiei legale şi iregulare, dar şi a criminalităţii interne accentuate de importul noilor categorii şi vectori infracţionali.
Acestea constituie noi subiecte de îngrijorare pentru Republica Moldova, întrucît procesele din categoriile menţionate pot afecta situaţia din ţară. Ca urmare, Republica Moldova trebuie să adopte măsuri adecvate de gestionare a consecinţelor posibile în planul ordinii şi securităţii publice, al protecţiei persoanei, siguranţei societăţii şi statului.
2) Ciocnirile de interese dintre marile puteri menţin riscul conflictelor, fapt care, prin efectul de undă, influenţează climatul intern din Republica Moldova. Este relevantă în acest sens emergenţa situaţiei din Ucraina şi posibilitatea extinderii conflictului în spaţiul naţional în mod direct sau prin mijloacele războiului hibrid şi a ameninţărilor cu caracter asimetric.
Pe fondul conflictelor regionale pot fi generate, intenţionat, acţiuni destabilizatoare cum ar fi instigarea grupurilor mari de persoane la încălcări grave ale ordinii de drept prin violenţe cu substrat social şi/sau etnic.
Cu toate progresele înregistrate în domeniul securizării frontierei, la care se adaugă monitorizarea constantă a situaţiei, evoluţia conflictelor internaţionale nu exclude pătrunderea maselor de refugiaţi în Republica Moldova.
Stările conflictuale şi de incertitudine pot asigura substratul dezvoltării infracţionalităţii diverse şi a criminalităţii organizate prin extinderea dimensiunii sale transfrontaliere. Ca urmare, se impun demersuri unitare şi coerente, analiza constantă de context şi proiectarea politicilor naţionale adecvate circumstanţelor.
Criza migranţilor din ultimii ani a indus noi motive puternice de preocupare pentru Republica Moldova, o posibilă agravare a acesteia putînd fi determinată de deteriorarea relaţiilor Turciei cu Uniunea Europeană. În situaţia stopării fluxului de migranţi la frontiera externă sudică a Uniunii Europene, Republica Moldova poate deveni rută alternativă posibilă.
3) Diminuarea credibilităţii tratatelor internaţionale privind dezarmarea şi controlul armamentelor, pe fundalul general al alterării sistemului de cooperare internaţională, poate genera un impact major în planul ordinii şi securităţii publice interne.
Astfel, poate să se dezvolte contrabanda cu arme şi substanţe interzise şi să fie facilitată introducerea în ţară a armelor ce pot fi utilizate la comiterea infracţiunilor şi actelor îndreptate împotriva ordinii legale.
Acţiunile de sprijinire din exterior a tendinţelor separatiste perpetuează şi acutizează conflictele interne din Republica Moldova şi pot încuraja extremismele de diverse origini. Acestora li se pot asocia terorismul internaţional şi criminalitatea organizată cu diferitele sale forme ce pot face şi mai fragil climatul de ordine şi securitate publică din ţară.
4) Racordarea tot mai activă a Republicii Moldova la tehnologiile informaţionale şi de comunicaţii creează oportunitatea transferului şi în mediul virtual a infracţionalităţii specifice.
În context, poate fi menţionată apariţia a noi forme de criminalitate: criminalitatea cibernetică, inclusiv dimensiunea sa transfrontalieră, economică şi financiar-bancară, afectarea reţelelor informatice, pedofilia prin internet, racolarea de persoane etc. Aceste categorii de infracţionalitate, cu gravitate extremă prin implicaţiile asupra ordinii şi securităţii publice, necesită politici integrate de contracarare.
5) Disparităţile economice şi sociale dintre ţările din regiune (din Europa şi din alte zone) menţin în actualitate şi ridică, de fapt, la un nou nivel potenţialul criminalităţii transfrontaliere şi al migraţiei ilegale.
De asemenea, o atenţie sporită trebuie acordată formelor de criminalitate organizată de mare periculozitate: traficul de persoane, droguri, substanţe interzise, emigraţia cetăţenilor moldoveni şi ilegalităţile comise de aceştia în ţările-ţintă, contrabanda, infracţiunile bancare, cu carduri, atacurile de tip raider etc.
6) Ca aspect esenţial de situaţie internaţională ce vizează nemijlocit domeniul ordinii şi securităţii publice prezintă interes obiectivul strategic ireversibil al integrării europene a Republicii Moldova.
Deciziile politice interne şi acţiunile subsecvente acestui proces polarizează societatea, acutizează conflictele interne şi menţin riscul dezordinilor în masă şi tulburărilor grave ale ordinii publice.
Pînă a putea să beneficieze de starea de securitate şi prosperitate din cadrul Uniunii Europene, Republica Moldova trebuie să persevereze pe calea reformelor, inclusiv în sectorul ordinii şi securităţii publice.
Secţiunea a 3-a
Descrierea situaţiei interne în domeniul ordinii
şi securităţii publice
3.1. Descrierea contextului intern
5. Contextul intern este definit prin următoarele caracteristici ce vizează ordinea şi securitatea publică:
1) În contextul evoluţiei de la conceptul de "securitate de stat" la cel de "securitate naţională", Strategia este centrată, ca ordine de priorităţi, pe protecţia cetăţeanului, siguranţa societăţii şi a statului.
Se va produce astfel o modificare de abordare sub aspectul conceperii şi executării atribuţiilor de ordine şi securitate publică pe planul comunicării la nivel individual şi social, precum şi prin creşterea transparenţei domeniului. Printre alte aspecte, este imperativă implicarea societăţii în ceea ce priveşte ordinea şi securitatea publică. Aceasta devine, concomitent, comanditar şi beneficiar al serviciilor publice prestate de instituţiile specializate.
2) Problemele de ordin economic afectează atît persoanele, cît şi societatea în ansamblu, fiind posibilă creşterea infracţionalităţii specifice, fapt ce impune măsuri adecvate de contracarare.
Slaba funcţionare a instituţiilor cu atribuţii în domeniul combaterii fraudelor economice, legislaţia inadecvată realităţii care generează suprapuneri de competenţe, precum şi starea dificilă a economiei, oferă un mediu favorabil de acţiune pentru infractori. De aceea infracţionalitatea economică trebuie cunoscută prin prisma variantelor de exprimare şi, corelativ, a soluţiilor de contracarare.
3) Continuă separatismul politic şi teritorial, precum şi acţiunile de scindare etnică, religioasă, lingvistică sau culturală. Acestea nu permit consolidarea statală şi reintegrarea societăţii moldoveneşti.
Evenimentele din ultimii ani au demonstrat că separatismul şi temele aferente au oferit pretexte pentru iniţierea de acţiuni contrare ordinii de drept. Rezultă de aici necesitatea tratării cu maximă atenţie a elementelor menţionate din punctul de vedere al competenţelor de ordine şi securitate publică necesare gestionării acţiunilor separatiste şi conexe.
4) Este foarte vizibilă subminarea dezideratului de integrare europeană a Republicii Moldova, fapt de natură să afecteze perspectivele pe termen lung de dezvoltare a ţării.
3.2. Descrierea situaţiei din sistemul de ordine şi securitate publică
6. Actualmente, sistemul de ordine şi securitate publică este caracterizat de absenţa concepţiei unitare asupra domeniului, incoerenţa şi neuniformitatea cadrului de reglementare, deficitul de capacitate organizatorică şi funcţională, toate acestea fiind agravate de insuficienţa resurselor alocate.
Se manifestă paralelisme, suprapuneri şi dublări de competenţe, fapt ce face dificilă organizarea şi desfăşurarea misiunilor, stabilirea precisă a responsabilităţilor, cooperarea şi alocarea resurselor. Din aceste motive este periclitată dezvoltarea în ansamblu a sistemului de ordine şi securitate publică, precum şi obţinerea diferitelor forme de sprijin internaţional.
7. Structurile principale de ordine şi securitate publică sînt considerate, conform actualei concepţii, Poliţia şi Carabinierii. La acestea se adaugă forţele de sprijin şi complementare, care acţionează în raport cu necesităţile operative şi evoluţia situaţiei.
8. Este vizibilă ruptura între instituţiile de ordine şi securitate publică şi populaţie atît în contextele de criză, proteste, evenimente publice de amploare, cît şi în situaţiile curente. Scăderea reputaţiei acestora este generată îndeosebi de percepţia publică potrivit căreia instituţiile de ordine şi securitate publică au rol predominant represiv.
9. Ministerul Afacerilor Interne, ca autoritate principală responsabilă de ordinea şi securitatea publică la nivel naţional, a fost pus în faţa unor circumstanţe de excepţie în contextul deosebit de complex ulterior obţinerii independenţei Republicii Moldova. Acţiunile acestuia s-au plasat, în mod frecvent, dincolo de competenţele specifice instituţiilor de aplicare a legii. Astfel, efectivele Ministerului Afacerilor Interne au participat nemijlocit ca forţe combatante şi au înregistrat pierderi semnificative în conflictul de pe Nistru.
10. Sistemul de ordine şi securitate publică suferă presiuni permanente ca efect al situaţiei nerezolvate din localităţile din stînga Nistrului, dar şi a problemelor din alte zone ale Republicii Moldova. Sînt actuale tendinţele secesioniste, neîncrederea generalizată şi divizarea societăţii pe fondul propagandei şi acţiunilor antistatale.
Permeabilitatea liniei Nistrului şi absenţa controlului Republicii Moldova asupra frontierei cu Ucraina corespondente segmentului transnistrean au constituit subiecte de preocupare permanentă prin potenţialul criminogen generat de ambiguitatea situaţiei. Menţionăm în context provocările periodice comise de autorităţile nelegitime transnistrene, care au vizat inclusiv personalul Ministerului Afacerilor Interne, şi contribuie la menţinerea "caldă" a conflictului din zonă.
11. Anii ′90 au constituit, de asemenea, momente dificile pentru sistemul de ordine şi securitate publică, dată fiind capacitatea redusă a statului, la acel moment, de a gestiona adecvat explozia infracţionalităţii violente, a formelor criminalităţii grave. Au fost notabile eforturile Ministerului Afacerilor Interne de a restabili climatul de siguranţă publică prin destructurarea grupurilor criminale ce operau în perioada respectivă.
12. Sistemul de ordine şi securitate publică a fost pus în situaţii dificile şi după anul 2000, îndeosebi prin extensia transfrontalieră a faptelor ilegale şi antisociale de agresivitate sporită. S-a menţinut criminalitatea tradiţională, dar au apărut şi au luat amploare noi categorii de fapte ilicite: traficul de persoane, droguri, substanţe interzise, autovehicule, migraţia ilegală, contrabanda, infracţiunile economice, bancare şi informatice, "instituţionalizarea" corupţiei etc.
13. Starea conflictuală din ţară s-a acutizat în repetate rînduri sub influenţa unui şir de factori: agravarea constantă a situaţiei economico-sociale, creşterea accentuată a gradului de sărăcie, nemulţumirile populaţiei faţă de prestaţia clasei politice, extinderea corupţiei în sistemul public şi, nu în ultimul rînd, ineficacitatea şi lipsa de transparenţă a instituţiilor statului, inclusiv a celor ce deţin competenţe de ordine şi securitate publică.
În contextul social creat protestele au degenerat în crize interne ample, cu ciocniri stradale violente, presiuni asupra mediului politic, atacarea sediilor instituţiilor de stat şi agresarea personalului structurilor de ordine şi securitate publică. Din multiple motive, managementul crizelor de ordine şi securitate publică a fost inadecvat, accentuînd starea de instabilitate şi tensiune socială şi reliefînd pregnant slăbiciunile sistemului.
14. Pînă în anul 2015 nu a existat un proiect de anvergură dedicat evaluării globale a sistemului de ordine şi securitate publică.
Demersurile succesive de schimbare, dintre care menţionăm Hotărîrea Guvernului nr.1109 din 6 decembrie 2010 "Pentru aprobarea Concepţiei de reformare a Ministerului Afacerilor Interne şi a structurilor subordonate şi desconcentrate ale acestuia", au oferit baza de iniţiere a reformelor. Cu toate acestea, acţiunile nu au fost coerente, corelate şi complete. Problematica a fost tratată secvenţial, soluţiile incomplete s-au dovedit a fi nesustenabile şi ineficace. De aceea, în mare parte, nu au fost aplicate.
Analizele interne efectuate au relevat necesitatea elaborării Strategiei care ar oferi baza solidă de dezvoltare a domeniului din perspectiva standardelor, experienţelor şi bunelor practici europene.
15. Deşi în Ministerul Afacerilor Interne se practică la nivel ministerial şi departamental sistemul programelor de dezvoltare strategică, integrarea acestora a fost redusă. În consecinţă, nu a fost asigurată concepţia coerentă a ordinii şi securităţii publice, iar structurile cu atribuţii în domeniu nu au fost dezvoltate sinergic.
16. Este necesară sublinierea faptului că decizia politică de asumare a vectorului european de dezvoltare a ţării a generat efecte importante şi în ceea ce priveşte ordinea şi securitatea publică. Problematica ordinii şi securităţii publice este reflectată pe larg în principalele documente internaţionale încheiate de Republica Moldova cu Uniunea Europeană, relevante pentru Strategie. Uniunea Europeană a acordat sprijin substanţial şi concret pe multiple planuri prin mecanismele instituite în vederea aplicării sarcinilor specifice ce revin sectorului ordinii şi securităţii publice din documentele menţionate.
17. Printre consecinţele cele mai evidente ale îndeplinirii angajamentelor Republicii Moldova asumate prin documentele enumerate, ale suportului financiar şi expertizei variate obţinute sînt progresele înregistrate în ceea ce priveşte reforma Poliţiei de Frontieră şi a Biroului migraţie şi azil. Acestea au fost amplu reconfigurate în vederea atingerii nivelului optim organizatoric şi funcţional care permite îndeplinirea angajamentelor asumate de Republica Moldova faţă de Uniunea Europeană.
Au fost elaborate Strategia naţională de management integrat al frontierei pentru perioada 2015-2017 (a doua strategie de domeniu), Strategia naţională în domeniul migraţiei şi azilului (2011-2020), precum şi acte normative necesare operaţionalizării acestora. Cadrul de reglementare subsecvent a fost construit din perspectiva standardelor, experienţelor şi bunelor practici europene.
Astfel, Poliţia de Frontieră a fost înfiinţată prin transformarea Serviciului de Grăniceri, concomitent cu demilitarizarea acestuia. La acest moment, Poliţia de Frontieră este compatibilă organizatoric şi funcţional cu structurile similare din Uniunea Europeană.
Au fost întreprinse măsuri de dezvoltare a resurselor umane. A fost preluat modelul european al celor 4 filtre de control. A fost realizată descentralizarea prin reducerea numărului de direcţii regionale şi eşaloane ierarhice, asigurîndu-se plasarea deciziei la nivelul adecvat şi reducerea ponderii posturilor de conducere. A crescut capacitatea de conducere şi coordonare prin constituirea Centrului operaţional de coordonare şi a componentelor regionale corespondente.
A fost dezvoltată capacitatea de control al frontierei prin reproiectarea dispozitivelor de acţiune, creşterea mobilităţii şi ridicarea gradului de dotare cu mijloace de transport, informatice, comunicaţii şi speciale. Decizia şi segmentul operativ sînt susţinute în mod eficace prin sistemul de analiză a riscurilor, care este conform modelului Agenţiei Europene pentru Poliţia de Frontieră şi Garda de Coastă.
Au fost preluate competenţe de investigaţii speciale şi urmărire penală. Poliţia de Frontieră a devenit responsabilă de asigurarea ordinii publice în punctele de trecere a frontierei, precum şi a securităţii aeronautice.
S-a dezvoltat potenţialul de cooperare internaţională, bilaterală şi multilaterală, iar sprijinul Misiunii Uniunii Europene de Asistenţă la Frontieră pentru Moldova şi Ucraina şi al Agenţiei Europene pentru Poliţia de Frontieră şi Garda de Coastă produce efecte pozitive evidente pe planul capacităţii operaţionale.
Biroul migraţie şi azil al Ministerului Afacerilor Interne a urmat un curs de evoluţie pozitiv. Prin competenţele largi în domeniile imigrării, combaterii migraţiei ilegale, regimului străinilor, azilului şi integrării, Biroul migraţie şi azil interferează foarte strîns cu problematica ordinii şi securităţii publice, desfăşurînd acţiuni specifice acesteia.
Deşi nu are un efectiv numeros, Biroul migraţie şi azil îndeplineşte atribuţii variate, complexe şi cooperează cu Poliţia de Frontieră, Inspectoratul General al Poliţiei şi cu alte instituţii de profil.
În documentele încheiate cu Uniunea Europeană subiectul migraţiei şi azilului este plasat pe locul doi printre priorităţile convenite. În pofida acestui fapt, au existat anumite deficite de înţelegere la nivel ministerial a rolului Biroului migraţie şi azil, precum şi lacune organizatorice, respectiv funcţionale, ce necesită soluţii oportune pentru continuarea dezvoltării capacităţilor instituţionale.
Biroul migraţie şi azil s-a dezvoltat la nivel central şi regional, astfel încît deţine componente funcţionale care îndeplinesc competenţele specifice prevăzute de lege. Se oferă servicii publice prin intermediul ghişeului unic şi se asigură controlul mai bun al mediului de interes operativ, inclusiv din perspectiva ordinii şi securităţii publice.
Conflictul regional din proximitatea Republicii Moldova, precum şi evoluţiile recente la nivel european sub impactul crizei refugiaţilor menţin în actualitate problema securităţii frontaliere, aspectele migraţiei, azilului, refugiaţilor, combaterea criminalităţii frontaliere şi contracararea migraţiei ilegale. Ca urmare, Poliţia de Frontieră şi Biroul migraţie şi azil vor continua să-şi consolideze rolul ca actori importanţi în sistemul de ordine şi securitate publică.
18. Unele structuri ale Ministerului Afacerilor Interne au înregistrat progrese mai lente sub aspectul promovării schimbărilor instituţionale, ceea ce a afectat întregul sistem de ordine şi securitate publică şi a influenţat negativ calitatea serviciului public şi atingerea orizontului de aşteptare al populaţiei faţă de prestaţia ministerului.
Pînă la adoptarea Legii nr.320 din 27 decembrie 2012 cu privire la activitatea Poliţiei şi statutul poliţistului, Poliţia se confunda, practic, cu Ministerul Afacerilor Interne, fapt ce nu a permis dezvoltarea acesteia în mod independent. Schimbările au fost văzute mai cu seamă ca demersuri de optimizare structurală şi mai puţin cu finalitatea punerii cetăţeanului şi societăţii în centrul eforturilor reformatoare.
Deoarece nu a existat consens naţional asupra strategiei de dezvoltare a sistemului de ordine şi securitate publică, evoluţiile din domeniu au urmat, de regulă, fluctuaţiile de direcţie politică. Astfel, au fost efectuate reorganizări fără perspectivă strategică, au fost dispuse apoi noi restructurări fără a se aştepta însumarea efectelor determinate de modificările anterioare spre a se putea formula concluzii care să fundamenteze obiectiv acţiunile viitoare.
Ezitările au influenţat negativ atît Poliţia şi imaginea sa în societate, cît şi capacitatea instituţională de îndeplinire a competenţelor de ordine şi securitate publică. A fost prejudiciată încrederea personalului în eficienţa oricărui proces de reformă iniţiat, iar noţiunea în sine s-a devalorizat.
Prin Legea nr.320 au fost create premisele declanşării reformei de profunzime a principalei componente a sistemului de ordine şi securitate publică. Pentru prima dată după independenţă, Poliţia se prezintă ca un organ autonom, în afara controlului politic. Inspectoratul General al Poliţiei a devenit structura specializată a Ministerului Afacerilor Interne cu misiunea de menţinere, asigurare şi restabilire a ordinii şi securităţii publice, de prevenire, investigare şi descoperire a infracţiunilor şi contravenţiilor.
Pe lîngă efectele benefice ale adoptării Legii nr.320, acţiunile de aplicare au produs dezechilibre organizatorice şi funcţionale semnificative care nu au fost estimate corect la etapa de proiectare, iar acum se cer urgent remediate.
Problemele cele mai semnificative au fost: menţinerea de atribuţii exprese ale ministrului afacerilor interne în ceea ce priveşte Poliţia; redistribuirea de competenţe fără justificare operaţională; deficite de management operaţional; absenţa bazelor de date la dispoziţia Inspectoratului General al Poliţiei, acestea fiind gestionate de Serviciul Tehnologii Informaţionale al Ministerului Afacerilor Interne; menţinerea fragmentării organizatorice şi funcţionale, a raportului necorespunzător între centralizare-descentralizare, între funcţiile de conducere şi de execuţie, posturile de ofiţeri şi subofiţeri; deficite de management al resurselor umane; lichidarea caracterului specializat al funcţiei de poliţie rutieră; scăderea prezenţei poliţieneşti în mediul rural; absenţa de pe lîngă autorităţile publice locale a organismelor consultative cu atribuţii de evaluare a situaţiei privind ordinea şi securitatea publică.
Cu toate limitele sale, Legea nr.320 are meritul indubitabil de a fi indus schimbări majore în sistemul de ordine şi securitate publică.
Recenta Strategie de dezvoltare a Poliţiei pentru anii 2016-2020 şi Planul de acţiuni pentru implementarea acesteia, aprobate prin Hotărîrea Guvernului nr.587 din 12 mai 2016, includ obiective şi acţiuni care asigură eliminarea multora dintre deficienţele menţionate.
Departamentul Trupelor de Carabinieri a evoluat relativ puţin faţă de momentul constituirii, cauza principală fiind lipsa concepţiei moderne cu privire la locul şi rolul acestora ca parte componentă a sistemului de ordine şi securitate publică. Nu a existat impulsul reformator care să permită transformarea Trupelor de Carabinieri într-o structură poliţienească profesionalizată cu statut militar.
În ultimii ani concepţia statală privind Trupele de Carabinieri a oscilat radical de la "…preluarea integrală de la organele poliţiei a funcţiilor de menţinere şi restabilire a ordinii publice" (Strategia de securitate naţională a Republicii Moldova, aprobată prin Hotărîrea Parlamentului nr.153 din 15 iulie 2011) spre "… reorganizarea trupelor de carabinieri şi integrarea lor în cadrul Poliţiei" (Legea nr.320 din 27 decembrie 2012). Chiar şi în aceste condiţii, nu au fost aplicate măsurile preconizate şi, ca urmare, nici pînă acum nu a demarat reforma instituţiei.
Din acest motiv, capacitatea carabinierilor de a îndeplini misiuni de ordine şi securitate publică este redusă, îndeosebi în plan teritorial. Cauzele rezidă în competenţele insuficient delimitate, legislaţia depăşită, cu influenţe de factură militară (Legea nr.806-XII din 12 decembrie 1991), absenţa competenţelor poliţieneşti, menţinerea modelului actual de îndeplinire a misiunilor, a sistemului de completare a efectivelor cu militari în termen. De asemenea, întîrzierea acţiunilor de profesionalizare, pregătirea poliţienească deficitară, dotarea inadecvată şi insuficientă semnalează indubitabil urgenţa reformei Trupelor de Carabinieri.
19. La problemele menţionate s-a adăugat deficitul structural de resurse care a ţinut sistemul ordinii şi securităţii publice la nivelul subzistenţei funcţionale, iar personalul (îndeosebi în anii ′90) la pragul supravieţuirii, favorizînd amplificarea actelor de corupţie.
În toată perioada de după declararea independenţei, sistemul de ordine şi securitate publică a fost în permanentă criză numerică şi calitativă de personal, financiară şi de dotare, fapt care a frînat dezvoltarea şi modernizarea acestuia. A fost afectată, în consecinţă, calitatea serviciului public, protecţia cetăţeanului şi siguranţa societăţii.
20. Într-o măsură importantă, problemele actuale ale sistemului de ordine şi securitate publică provin din lipsa unei strategii specifice, care să impună abordarea cuprinzătoare a domeniului, să ofere perspectivă, coerenţă şi continuitate procesului de schimbare, acţiunilor de dezvoltare, modernizare, depolitizare şi demilitarizare.
Absenţa strategiei a provocat deja inconsistenţa reformei şi disfuncţionalităţi sistemice în sfera ordinii şi securităţii publice, sub aspectul normativ, al concepţiei şi îndeplinirii competenţelor, atribuţiilor, misiunilor şi resurselor alocate acestora.
Dintre strategiile de dezvoltare a instituţiilor ce deţin competenţele principale de ordine şi securitate publică a fost adoptată în 2016 cea a Poliţiei, iar a Carabinierilor va fi definitivată după aprobarea prezentei Strategii.
21. Au fost elaborate următoarele documente cu incidenţă asupra ordinii şi securităţii publice:
1) Planul naţional de implementare a Acordului de Asociere Republica Moldova – Uniunea Europeană în perioada 2017-2019;
2) Strategia de reformă a sectorului justiţiei pe anii 2011-2016;
3) Strategia naţională anticorupţie pe anii 2011-2016;
4) Strategia naţională de prevenire şi combatere a spălării banilor şi finanţării terorismului pentru anii 2013-2017;
5) Strategia naţională de prevenire şi combatere a crimei organizate pe anii 2011-2016;
6) Strategia naţională antidrog pe anii 2011-2018;
7) Strategia naţională de management integrat al frontierei de stat pentru perioada 2015-2017;
8) Strategia naţională pentru siguranţă rutieră;
9) Strategia de transport şi logistică pe anii 2013-2022;
10) Strategia naţională în domeniul migraţiei şi azilului (2011-2020);
11) Planul naţional de prevenire şi combatere a traficului de fiinţe umane pentru anii 2014-2016;
12) Planul comun de acţiuni în domeniul prevenirii şi combaterii criminalităţii informatice pentru perioada anilor 2013-2015;
13) Planul de acţiuni privind implementarea Programului naţional de securitate cibernetică a Republici Moldova pentru anii 2016-2020.
22. Trebuie reliefat faptul că Ministerul Afacerilor Interne a beneficiat, suplimentar faţă de sprijinul direct al Uniunii Europene, de suportul important al partenerilor de dezvoltare ai Republicii Moldova, îndeosebi al Statelor Unite ale Americii, precum şi altor parteneri strategici cum sînt România, Austria, Suedia, Belgia, Lituania etc.
Pe această cale a fost susţinută dezvoltarea capacităţilor instituţionale, ceea ce a permis progrese certe în anumite domenii şi suplinirea parţială a neajunsurilor financiare şi materiale. În aceeaşi măsură, lipsa coerenţei conceptuale din Ministerul Afacerilor Interne a prejudiciat valorificarea şi păstrarea corespunzătoare în interiorul sistemului de ordine şi securitate publică a tuturor investiţiilor făcute pe unele segmente ale acestuia.
Secţiunea a 4-a
Descrierea situaţiei operative
23. Contextul criminogen este influenţat de posibilitatea intensificării şi permanentizării tulburărilor majore ale ordinii şi securităţii publice, creşterea în amploare a criminalităţii organizate şi transfrontaliere, extinderea noilor genuri de infracţiuni, profesionalizarea şi specializarea infractorilor, accentuarea faptelor de corupţie, inclusiv cu scopul facilitării acţiunilor antisociale.
Deşi sub unele aspecte – compararea ratei medii a criminalităţii din Republica Moldova cu cea din statele Uniunii Europene – circumstanţele nu par îngrijorătoare, e necesar să se ia în considerare faptul că problemele demografice, agravarea situaţiei economice, înrăutăţirea nivelului de trai, situaţia conflictuală internă şi externă pot amplifica nivelul şi gravitatea criminalităţii.
Situaţia operativă este descrisă în anexa la Strategie. Aceasta a fost efectuată pe baza datelor din 2015 (pentru care au fost realizate centralizările cele mai complete) şi prin compararea (acolo unde a fost relevant) cu date din anii 2013 şi 2014.
Ca urmare, se poate constata că tabloul situaţiei operative este actual şi exprimă tendinţele curente.
Secţiunea a 5-a
Situaţia privind corupţia în Ministerul Afacerilor Interne (alte aspecte infracţionale)
24. Corupţia în Republica Moldova a devenit treptat subiect de actualitate pentru întreaga societate, înfăţişîndu-se ca un sistem organizat. Fenomenul se manifestă în împrejurări multiple, de la corupţia de mică amploare, avînd caracter comun ori incidental în diferite sectoare de activitate, pînă la cea care priveşte funcţionari superiori cu putere de decizie.
Nu se poate face abstracţie de faptul că din cauza corupţiei a avut de suferit imaginea şi credibilitatea Republicii Moldova pe plan internaţional, influenţînd şi atitudinea faţă de instituţiile din sistemul de ordine şi securitate publică.
Lipsa reacţiei coordonate a autorităţilor de aplicare a legii în raport cu fenomenul corupţiei a determinat extinderea acestuia, în unele instituţii acesta devenind un modus vivendi.
25. În Ministerul Afacerilor Interne fenomenul corupţiei se manifestă, în general, ca în societate. Este întîlnită, desigur, şi corupţia specifică, aceasta rezultînd din particularităţile instituţiei.
Personalul Ministerului Afacerilor Interne a fost implicat în fapte de corupţie pasivă, îndeosebi în legătură cu îndeplinirea, respectiv neîndeplinirea atribuţiilor funcţionale, traficul de influenţă, abuzul de putere şi abuzul în serviciu.
Comportamentul corupţional se asociază, în mod cert, criminalităţii organizate, motiv pentru care structurile de ordine şi securitate publică sînt interesate de contracararea acestuia.
26. Ca rezultat al măsurilor speciale de investigaţii şi urmărire penală desfăşurate de către Serviciul Protecţie Internă şi Anticorupţie din Ministerului Afacerilor Interne, în 2015 au fost intentate 260 cauze penale care au vizat angajaţi ai Ministerului Afacerilor Interne (2014 – 343; 2013 – 364). Dintre acestea, 28 cauze penale au fost clasate, iar 37 – expediate în instanţa de judecată.
Potrivit datelor statistice, în 2015, la nivel naţional au fost depistate 142 de cazuri de corupere pasivă faţă de 163 în perioada similară a anului precedent, adică s-a produs o descreştere cu 12,88%. Din numărul total al actelor de corupere pasivă înregistrate, în 66 cauze penale au fost implicaţi angajaţi ai Ministerului Afacerilor Interne (2014 – 84; 2013 – 86), dintre care 57 cu persoane identificate şi 9 neidentificate. Numărul cauzelor penale a scăzut în 2015 cu aproximativ 22% faţă de 2014 şi 2013.
Constatăm că din cele 142 cauze de corupere pasivă înregistrate la nivel naţional, 46% au implicat personalul Ministerului Afacerilor Interne.
La comiterea actelor de corupţie descoperite au fost implicaţi 81 de angajaţi ai autorităţilor administrative, ai instituţiilor din subordinea Ministerului Afacerilor Interne şi un fost angajat al ministerului.
Împotriva unora dintre persoanele implicate au fost dispuse sancţiuni disciplinare. Au fost concediaţi 24 angajaţi, s-a aplicat o mustrare aspră şi o retrogradare cu un grad special, iar 3 persoane au demisionat.
Angajaţii ministerului au fost sancţionaţi disciplinar pentru nedenunţarea actelor de corupţie, neîntreprinderea măsurilor de prevenire şi de combatere a faptelor de corupţie, pentru tolerarea acestora, neinformarea superiorilor şi a organelor competente despre actele de corupţie cunoscute. Aceste fapte au afectat grav imaginea Ministerului Afacerilor Interne în societate. Totodată, angajaţii sancţionaţi figurează în documentele cauzelor penale.
Nu sînt cunoscute condamnările dispuse, deoarece nu a fost instituit sistemul de informare necesar.
27. La instanţa de judecată au fost remise pentru luarea deciziei finale 26 cauze penale de corupere pasivă. În 12 cazuri de pretinse acte de corupţie, urmărirea penală a fost clasată pe motiv că nu sînt întrunite elementele constitutive ale infracţiunii. În 6 cazuri de corupere pasivă a fost prelungit termenul de urmărire penală, iar 3 cauze penale au fost expediate conform competenţei.
28. Faţă de nivelul percepţiei sociale privind fenomenul corupţiei şi în raport cu unele estimări publice, numărul faptelor urmărite penal pare neconcludent. Este probabil ca situaţia să fie cu mult mai gravă, dar nu poate fi reflectată în mod real din cauza deficitelor de capacitate ale Serviciului Protecţie Internă şi Anticorupţie.
29. Evaluarea de către Serviciul Protecţie Internă şi Anticorupţie a situaţiei a relevat următorii factori ce favorizează fenomenul corupţiei în cadrul Ministerului Afacerilor Interne:
1) motivarea salarială insuficientă;
2) evaluarea subiectivă ori inechitabilă a personalului în procesul de recrutare, selectare, promovare, stimulare şi sancţionare;
3) fluctuaţia de personal şi instabilitatea în funcţie;
4) lipsa de motivaţie în muncă;
5) managementul defectuos;
6) incompetenţa şi neglijenţa în serviciu;
7) modificări frecvente de legislaţie şi acte normative departamentale;
8) reglementări diferite pe aceleaşi probleme;
9) insuficienţa ghidurilor/manualelor în domeniul anticorupţie, a resurselor pentru desfăşurarea campaniilor şi activităţilor preventive curente;
10) sistem deficitar de control intern;
11) infrastructura tehnologiei informaţionale insuficient protejată;
12) deficitul financiar şi material, precum şi reglementările lacunare privind administrarea resurselor;
13) legislaţia deficitară privind achiziţiile publice;
14) ineficacitatea mecanismelor de declarare şi control al averilor şi intereselor personale, de depistare, confiscare şi recuperare a bunurilor rezultate din infracţiunile de corupţie, asimilate corupţiei şi conexe acestora, precum şi de sancţionare a faptelor;
15) aplicarea necorespunzătoare a cerinţelor de integritate în sectorul public;
16) ingerinţele politice asupra instituţiilor statului şi a funcţionarilor publici;
17) practica judiciară neuniformă privind aplicarea sancţiunilor descurajatoare în cauzele de corupţie, precum şi tergiversarea examinării cauzelor de corupţie cu rezonanţă socială sporită.
30. Analiza internă efectuată în anul 2015 a relevat următoarele vulnerabilităţi în domeniul activităţii anticorupţie:
1) Legile care reglementează activitatea Inspectoratului General al Poliţiei, a Departamentului Trupelor de Carabinieri, a Departamentului Poliţiei de Frontieră, a Serviciului Protecţie Civilă şi Situaţiilor Excepţionale, nu conţin prevederi referitoare la monitorizarea stilului de viaţă al personalului. Ca urmare, Serviciul Protecţie Internă şi Anticorupţie nu poate implementa mecanismele de monitorizare a stilului de viaţă şi efectuare a testării de integritate a personalului structurilor menţionate.
2) În Ministerul Afacerilor Interne domeniul protecţiei interne şi anticorupţiei este gestionat neunitar, lipsind coordonarea ministerială a activităţii. Deşi există un serviciu specializat de protecţie şi anticorupţie, structuri cu competenţe similare se regăsesc şi în cadrul departamentelor şi inspectoratelor generale, creîndu-se astfel premisele pentru apariţia conflictelor pozitive şi negative de competenţă.
3) Art.40 din Legea nr.320 ce se referă la efectuarea testării integrităţii profesionale permite desfăşurarea activităţii de către Serviciul Protecţie Internă şi Anticorupţie (care deţine atribuţii exprese în domeniu).
4) Legea nr.320 identifică atribuţiile poliţieneşti cu Inspectoratul General al Poliţiei, fiind omise subdiviziunile subordonate Ministerului Afacerilor Interne care au împuterniciri similare. Din această cauză s-au iscat lacune de reglementare a activităţii subdiviziunilor subordonate Ministerului Afacerilor Interne care exercită atribuţii poliţieneşti, fapt ce creează dificultăţi şi în ceea ce priveşte domeniul anticorupţie.
31. În 2015 au fost înregistrate 268 cazuri de maltratare şi ultragiere a personalului Ministerului Afacerilor Interne. Acest fenomen deosebit de îngrijorător, relevă, pe de o parte, scăderea prestigiului şi autorităţii instituţiei, protecţia juridică insuficientă a personalului şi, pe de altă parte, lacune de pregătire a acestuia.
Capitolul II
RISCURILE ŞI AMENINŢĂRILE LA ADRESA ORDINII ŞI SECURITĂŢII PUBLICE
32. Strategia de securitate naţională a Republicii Moldova a definit în mod cuprinzător registrul riscurilor şi ameninţărilor specifice pe dimensiunile externă, transfrontalieră şi internă.
Pe lîngă acestea, sînt semnificative pentru Republica Moldova ameninţările privind criminalitatea organizată identificate de către Biroul European de Poliţie. Acestea prezintă importanţă atît din perspectiva opţiunii europene a ţării, a relaţiilor cu statele Uniunii Europene, cooperării poliţieneşti internaţionale, cît şi a caracterului transnaţional al criminalităţii.
Ameninţările determinate sînt următoarele:
1) migraţia ilegală;
2) traficul de fiinţe umane;
3) contrafacerea mărfurilor şi produselor din domeniul sanitar şi farmaceutic;
4) infracţiuni economice comise prin intermediul firmelor de tip "fantomă" – rambursarea ilegală a taxei pe valoare adăugată;
5) producţia şi traficul de droguri sintetice;
6) criminalitatea informatică;
7) spălarea de bani;
8) infracţiunile în domeniul mediului – traficul ilicit cu deşeuri metalice şi toxice;
9) fraudele în domeniul energiei şi cele rezultate din comerţul cu certificate verzi.
Adăugăm la acestea, terorismul şi fraudele legate de cardurile bancare.
33. Luînd în considerare aspectele menţionate, au fost particularizate riscurile şi ameninţările la adresa ordinii şi securităţii publice din Republica Moldova. Este necesară precizarea faptului că, sub aspectul tipologiei, nu au fost trasate limite precise între anumite categorii de riscuri şi ameninţări.
Au fost identificate riscuri externe care potenţează alterarea ordinii şi securităţii publice din Republica Moldova şi riscuri interne cu extensie transfrontalieră şi internaţională.
Ca urmare, riscurile şi ameninţările la adresa ordinii şi securităţii publice trebuie tratate ca sistem multisursă, permeabil şi multidirecţional.
Secţiunea 1
Riscurile şi ameninţările de ordin extern şi transfrontalier
la adresa ordinii şi securităţii publice
34. Riscurile şi ameninţările de ordin extern şi transfrontalier la adresa ordinii şi securităţii publice sînt următoarele:
1) extinderea ariei de acţiune a grupărilor internaţionale de crimă organizată şi a infracţionalităţii transfrontaliere pe fondul conflictului din Ucraina, al menţinerii sau agravării stărilor regionale de confuzie şi incertitudine;
2) provocarea, menţinerea şi intensificarea, în contextul alimentării externe a conflictului transnistrean, a stărilor de criză internă, de insecuritate socială, a mişcărilor politice, separatiste, de scindare etnică, a încălcărilor violente ale ordinii şi securităţii publice;
3) influenţarea deciziilor de politică externă prin exercitarea de presiuni asupra instituţiilor statului, a autorităţilor publice locale şi centrale, prin utilizarea constrîngerilor economice, financiar-bancare şi a şantajului energetic extern;
4) subminarea climatului economic, social şi scăderea încrederii populaţiei în capacitatea de guvernare şi a instituţiilor de aplicare a legii prin sprijinirea din exterior (politic, organizatoric, financiar şi logistic) a acţiunilor antistatale de contestare violentă, prin iniţierea de scheme criminale specifice, campanii vaste de propagandă prin mass-media controlate de către entităţi străine, prin şantaj şi corupţie;
5) alimentarea grupărilor de crimă organizată şi antistatale cu arme, materiale explozibile şi interzise (radiologice, biologice, chimice) pe fundalul scăderii eficacităţii regimului de control al armelor convenţionale în Europa şi al încălcărilor Tratatului privind comerţul cu armele convenţionale;
6) posibilitatea folosirii teritoriului Republicii Moldova ca zonă de tranzit spre Uniunea Europeană de către elemente teroriste pentru traficul cu armament şi substanţe interzise;
7) dinamizarea fenomenului migraţiei, inclusiv a migraţiei ilegale, prin folosirea ţării ca zonă de tranzit şi platformă de trecere ilegală a frontierei cu acte false;
8) favorizarea constituirii reţelelor de contrabandă şi trafic internaţionalizate din motive de politică fiscală sau de diferenţe între Republica Moldova, Uniunea Europeană şi ţările din regiune, cum este Ucraina, în ceea ce priveşte cotele accizelor şi taxelor la produse de larg consum, în special la alcool, ţigări şi produse din tutun;
9) situaţii excepţionale care, în funcţie de proporţiile extinderii, de gravitatea consecinţelor şi particularităţile manifestării pot produce efecte transfrontaliere;
10) atacuri cibernetice externe asupra autorităţilor cu atribuţii privind ordinea şi securitatea publică pentru destabilizarea şi anihilarea sistemului de management instituţional şi al crizelor, a sistemelor, resurselor informaţionale vitale şi a infrastructurii critice.
Secţiunea a 2-a
Riscurile şi ameninţările interne la adresa ordinii
şi securităţii publice
35. Riscurile şi ameninţările interne la adresa ordinii şi securităţii publice sînt următoarele:
1) instigarea la escaladarea, în timp şi spaţiu, a tensiunilor social-economice şi incitarea la confruntări deschise între grupurile protestatare şi instituţiile de ordine şi securitate publică în contextul deficitului de autoritate, capacitate şi al timorării personalului acestora ca rezultat al lipsei de protecţie juridică, pregătire şi dotare;
2) degenerarea în acţiuni violente, pe fundalul nemulţumirilor şi evoluţiilor diverse, a adunărilor publice, spontane sau organizate, cu caracter revendicativ, de protest sau a altor forme de expresie ale cetăţenilor în spaţiul public;
3) menţinerea conflictului transnistrean şi a stării de tensiune politică, socială, etnică, posibilitatea declanşării acţiunilor ostile în localităţile din stînga Nistrului, a provocărilor în zona de securitate, care ar putea genera crize militare, de ordine şi securitate publică;
4) continuarea acţiunilor concertate de alterare a ordinii şi securităţii publice prin provocarea de fapte antinaţionale, extremiste, separatiste, xenofobe, preferenţiale (etnic, economic, teritorial), care perpetuează divizarea populaţiei şi adîncesc neîncrederea;
5) amplificarea propagandei antistatale, separatiste şi etnice, desfăşurarea acţiunilor specifice războiului psihologic în scopul subminării încrederii în instituţiile statului, a generării de confuzie şi panică;
6) folosirea teritoriului Republicii Moldova (inclusiv a zonei din stînga Nistrului) pentru acţiuni de criminalitate organizată, transfrontalieră, migraţie ilegală, contrabandă, spălare de bani, contrafacere de mărfuri, infracţiuni de mediu, producere şi trafic de droguri, trafic de persoane, armament, materiale interzise, autovehicule, tehnologii, echipamente, componente, softuri integrabile tehnologiilor nucleare şi cu destinaţie dublă;
7) scăderea nivelului de ordine şi securitate publică în condiţiile creşterii fluxului imigraţional şi a numărului cererilor de azil, care presupun, implicit, cazarea şi integrarea străinilor;
8) scăderea autorităţii statului ca urmare a îndeplinirii necorespunzătoare a responsabilităţilor de asigurare a ordinii şi securităţii publice, a diminuării încrederii populaţiei în capacitatea de acţiune a instituţiilor cu responsabilităţi în domeniu;
9) menţinerea calităţii reduse a serviciului public, protecţiei persoanei, siguranţei societăţii şi statului din cauza subfinanţării şi a deficitului de resurse ale instituţiilor cu atribuţii de ordine şi securitate publică, fapt ce nu permite reformarea, modernizarea şi dezvoltarea acestora;
10) extinderea actelor de corupţie şi protecţionism în general, dar şi în cadrul instituţiilor de aplicare a legii, aspecte ce pot constitui motivul declanşării de proteste violente şi acţiuni îndreptate împotriva ordinii de drept, îndeosebi în cazul faptelor cu rezonanţă publică sporită;
11) incapacitatea de management, din perspectiva măsurilor de ordine şi securitate publică, al situaţiilor excepţionale generate de diverşi factori provocatori;
12) creşterea criminalităţii comune în urma accentuării declinului economic şi social, a ratei şomajului, a reducerii gradului de ocupare a tinerilor, diminuării capacităţii populaţiei de a-şi asigura minima subzistenţă;
13) extinderea criminalităţii informatice (terorismul şi spionajul cibernetic, economia digitală tenebră, atacurile cibernetice transfrontaliere asupra sistemelor informaţionale, serviciilor şi reţelelor de comunicaţii electronice, inclusiv la adresa infrastructurii informaţionale critice);
14) scurgerea informaţiilor secrete din sistemul de ordine şi securitate publică, determinată de nivelul scăzut al responsabilităţii personalului, de cunoştinţele insuficiente în domeniul gestionării documentelor secrete, de cadrul ineficace de protecţie a secretului de serviciu.
Capitolul III
DEFINIREA PROBLEMELOR
36. Principalele probleme care afectează protecţia cetăţeanului, siguranţa societăţii şi statului, rezultate din analiza domeniului şi descrierea situaţiei, coroborate cu totalitatea riscurilor şi ameninţărilor identificate la adresa ordinii şi securităţii publice, sînt următoarele:
1) diminuarea gradului de protecţie a cetăţeanului, de siguranţă a societăţii şi statului, provocată de lacunele din domeniile de activitate subsumate ordinii şi securităţii publice;
2) dificultăţile de realizare a competenţelor specifice din cauza absenţei viziunii integrate, unitare şi formalizate asupra sistemului de ordine şi securitate publică, a politicilor de asigurare a integrării, interoperabilităţii şi compatibilităţii structurilor ce deţin competenţe specifice, a existenţei cadrului de reglementare, organizatoric şi funcţional necorelat, depăşit de realitate;
3) diminuarea capacităţii de îndeplinire a competenţelor, misiunilor şi atribuţiilor pe fondul deficitelor numerice şi calitative ce vizează resursele umane şi managementul acestora sub diverse aspecte: proiectarea organizaţională, administrarea personalului, formarea profesională inconsistentă, managementul carierei, sistemul motivaţional, respectarea deontologiei, asigurarea integrităţii şi combaterea corupţiei, precum şi în ceea ce priveşte capacitatea de menţinere în sistem a angajaţilor;
4) carenţe de imagine, transparenţă, încredere, de comunicare intra- şi extraorganizaţionale din cauza politicilor şi practicilor neadecvate în domeniu.
5) prejudicierea capacităţii de îndeplinire a competenţelor, misiunilor şi atribuţiilor din motivul permanentizării deficitelor financiare. Acest fapt nu a permis şi nu admite nici în viitor, în condiţiile perpetuării acestei situaţii, edificarea unui sistem eficient de ordine şi securitate publică dedicat protecţiei persoanei, siguranţei societăţii şi statului.
37. Definirea detaliată a problemelor a fost făcută pentru fiecare obiectiv specific al prezentei Strategii.
Capitolul IV
OBIECTIVELE ŞI PRINCIPIILE STRATEGIEI
DE ORDINE ŞI SECURITATE PUBLICĂ
Secţiunea 1
Obiectivul general al Strategiei
38. Obiectivul general al Strategiei este întărirea protecţiei persoanei, a siguranţei societăţii şi statului prin realizarea unui sistem de ordine şi securitate publică modern, dual, integrat, interoperabil, compatibil, consolidat sub aspectele conceptual, al cadrului de reglementare, organizatoric şi funcţional, al resurselor umane, integrităţii personalului, al finanţării, dotării şi sustenabilităţii.
Sistemul de ordine şi securitate publică va asigura prevenirea şi combaterea eficientă a criminalităţii specifice, managementul crizelor în domeniu, precum şi gestiunea proceselor de schimbare organizaţională din interiorul sistemului, conform standardelor, experienţelor şi bunelor practici internaţionale.
Capabilităţile sistemului de ordine şi securitate publică fac parte din infrastructura securităţii naţionale.
Secţiunea a 2-a
Obiectivele specifice ale Strategiei
39. Obiectivele specifice ale Strategiei de ordine şi securitate publică sînt următoarele:
1) consolidarea protecţiei persoanei, a siguranţei societăţii şi statului prin dezvoltarea capacităţilor sistemului de ordine şi securitate publică;
2) realizarea unui sistem modern de ordine şi securitate publică integrat, interoperabil şi compatibil, capabil să asigure servicii publice de calitate pentru protecţia persoanei, siguranţa societăţii şi statului;
3) dezvoltarea managementului resurselor umane din sistemul ordinii şi securităţii publice, apt să susţină specific îndeplinirea misiunilor şi atribuţiilor, sporirea integrităţii şi combaterea corupţiei;
4) creşterea nivelului de încredere a populaţiei în sistemul de ordine şi securitate publică, dezvoltarea politicilor instituţionale de imagine, transparenţă şi comunicare intra şi extraorganizaţională;
5) optimizarea mecanismelor de bugetare, dotare tehnică şi logistică necesare funcţionării integrate, eficiente şi sustenabilităţii sistemului de ordine şi securitate publică.
Secţiunea a 3-a
Principiile Strategiei
40. Principiile Strategiei sînt următoarele:
1) legalitatea – sistemul de ordine şi securitate publică în ansamblu, precum şi componentele sale, sînt organizate şi funcţionează în perimetrul cadrului constituţional, normativ şi al procedurilor operaţionale proiectate pe baza acestuia;
2) prevalenţa interesului public şi naţional – conceperea, organizarea, planificarea şi realizarea atribuţiilor şi misiunilor de ordine şi securitate publică vor urmări exclusiv scopul protecţiei persoanei, al siguranţei societăţii şi statului;
3) unitatea de concepţie şi specializarea funcţională – sistemul de ordine şi securitate publică va fi gîndit şi construit ca un tot întreg, componentele sale participînd atît la îndeplinirea misiunilor comune, cît şi a atribuţiilor proprii, în limitele competenţelor specifice, potrivit cadrului de reglementare aplicabil;
4) integrarea, interoperabilitatea şi compatibilitatea – diferite categorii de forţe şi mijloace din sistemul de ordine şi securitate publică vor fi capabile să acţioneze în comun, pe baza concepţiei, legislaţiei, sistemului de management operaţional, proceselor organizaţionale, metodologiilor şi procedurilor, formării profesionale şi dotării, toate fiind unitare, corelate şi standardizate;
5) deschiderea şi transparenţa – se va aprofunda dialogul cu societatea pentru a asigura antrenarea acesteia la luarea deciziilor ce suscită preocuparea generală, comunitatea va fi informată constant şi cuprinzător asupra aspectelor de interes public în ceea ce priveşte ordinea şi securitatea cetăţenilor;
6) perspectiva, conectivitatea şi consistenţa dezvoltării – gestiunea curentă, schimbarea şi modernizarea sistemului de ordine şi securitate publică vor fi realizate în proiecţie strategică, în legătură cu nevoile societăţii şi evoluţia situaţiei, aplicîndu-se mecanismele de obţinere a feedbackului necesar adaptării, reglării procesuale şi sustenabilităţii;
7) prioritizarea şi coordonarea alocării resurselor – proiectele de dezvoltare instituţională a componentelor sistemului de ordine şi securitate publică, prin bugetarea curentă şi programe de asistenţă externă, vor fi corelate în scopul dirijării resurselor spre activităţile urgente şi importante pentru creşterea funcţionalităţii, a capacităţilor şi a calităţii serviciului public;
8) principiul cooperării reciproce – stabilirea unui cadru de colaborare prin schimb de informaţii şi în alt mod agreat de părţile vizate în scopul implementării Strategiei, însă cu respectarea condiţiilor prevăzute de legile speciale.
Capitolul V
MĂSURI ŞI ACŢIUNI PENTRU ATINGEREA OBIECTIVELOR STRATEGIEI
NAŢIONALE DE ORDINE ŞI SECURITATE PUBLICĂ
ŞI REZULTATELE SCONTATE ALE ACESTORA
41. La descrierea obiectivului şi enunţarea problemelor identificate, la stabilirea măsurilor şi acţiunilor, respectiv a subacţiunilor necesare pentru soluţionare, precum şi a rezultatelor scontate, s-a luat în considerare relevanţa acestora pentru ansamblul sistemului de ordine şi securitate publică.
Subacţiunile proiectate pentru operaţionalizarea fiecărei acţiuni în parte sînt prevăzute în Planul de acţiuni privind implementarea prezentei Strategii. Aspectele specifice vor fi incluse în strategiile departamentale.
Secţiunea 1
Obiectivul specific 1. Consolidarea protecţiei persoanei, a siguranţei societăţii
şi statului prin dezvoltarea capacităţilor sistemului de ordine şi securitate publică
42. Obiectivul vizează realizarea, globală şi pe domenii, a măsurilor convergente pentru dezvoltarea capacităţilor sistemului de ordine şi securitate publică prin care să se producă în mod evident, concret şi sesizabil, sporirea protecţiei persoanei, a siguranţei societăţii şi statului.
43. Probleme identificate:
1) Strategiile, planurile şi programele naţionale din domeniul ordinii şi securităţii publice, prevenirii şi combaterii criminalităţii au apărut în momente şi contexte diferite, inclusiv în cadrul Ministerului Afacerilor Interne. Din acest motiv, sub anumite aspecte, sînt neactualizate şi necorelate, ceea ce diminuează influenţa pozitivă a acestora asupra protecţiei persoanei, siguranţei societăţii şi statului. Deşi cu asistenţă externă au fost realizate evaluări, rapoarte etc. ale activităţii Ministerului Afacerilor Interne şi structurilor de ordine şi securitate publică, recomandările formulate au fost preluate fragmentar sau nu au fost aplicate, fiind risipite resurse şi ratate şansele de dezvoltare. Cadrul strategic şi al politicilor naţionale trebuie pus de acord cu cel european echivalent. Însă persistă dificultăţile de identificare şi accesare a resurselor de finanţare externă ce ar fi utilizate în acest scop.
2) Nu se realizează demersul de cunoaştere a sistemului riscurilor, ameninţărilor şi vulnerabilităţilor ce pot afecta ordinea şi securitatea publică. În absenţa capacităţilor necesare, elementele din categoria menţionată nu sînt utilizate în procesul de planificare strategică şi pentru susţinerea practicii curente.
Situaţia criminogenă este cunoscută fragmentar, nu se evaluează coerent şi integrat evoluţia şi efectele acesteia, pe categorii de fapte, din perspectivă diacronică şi geografică, în profil geografic şi transfrontalier. Evaluările în domeniu au caracter prioritar statistic, dimensiunea analitică fiind încă redusă.
Absenţa sistemului unitar de indicatori, precum şi a metodologiei unice face dificilă cunoaşterea exactă şi în timp real a caracteristicilor situaţiei criminogene, conturarea la nivel naţional şi local a stării reale în ceea ce priveşte protecţia persoanei, siguranţa societăţii şi statului, precum şi proiectarea măsurilor necesare, de la cele strategice pînă la cele tactice.
3) Serviciile publice pentru cetăţeni sînt birocratizate excesiv, obligînd populaţia la demersuri şi deplasări inutile. Există lacune de pregătire a personalului care lucrează cu publicul.
Principiile Poliţiei comunitare şi ale performanţei poliţieneşti egale, preluate din practicile europene, nu au fost încă asimilate, iar după implementare necesită evaluarea periodică de impact.
Deşi s-au înregistrat progrese, este necesară evaluarea periodică a conformării personalului structurilor de ordine şi securitate publică la standardele internaţionale privind respectarea drepturilor omului în scopul eliminării practicilor abuzive şi discriminatorii.
Sistemul ghişeului unic este insuficient dezvoltat, iar din acest motiv e afectată relaţia Poliţie – comunitate, serviciile poliţieneşti avînd calitate diferită. Din cauza prezenţei poliţieneşti insuficiente în zonele de interes operativ nu se poate realiza protecţia corespunzătoare a persoanei, siguranţa societăţii şi a statului.
Nu a fost constituit sistemul bazelor de date integrate pentru servicii publice acordate populaţiei.
4) Aspectul preventiv a fost insuficient valorificat în activitatea de ordine şi securitate publică. La elaborarea Concepţiei activităţii poliţieneşti, care va include şi perspectiva prevenţiei, principiile acesteia trebuie să fie extinse la ansamblul structurilor de ordine şi securitate publică. Din cauza lacunelor de concepţie şi capacităţilor limitate în domeniu, nu au fost exploatate în mod corespunzător resurse importante de diminuare a criminalităţii şi de implicare a societăţii în activităţi specifice, îndeosebi în ceea ce priveşte protecţia copiilor, a victimelor şi persoanelor vulnerabile.
Capacităţile structurilor de prevenire a criminalităţii şi cadrul de reglementare, organizaţional şi operaţional nu sînt dezvoltate corespunzător. Mecanismul de răspuns la sesizările persoanelor nu este optimizat. Nu a fost instituită practica desfăşurării de acţiuni integrate şi planificate pentru cunoaşterea mediului operativ, sporirea prezenţei poliţieneşti în zonele de interes şi dezvoltarea legăturilor cu populaţia.
5) Reorganizarea activităţilor de securitate rutieră prin transferul acestei misiuni către Inspectoratul Naţional de Securitate Publică nu a provocat creşterea de calitate scontată. Deşi indicatorii de risc rutier s-au ameliorat, sînt încă necesare îmbunătăţiri, deoarece se menţin ridicate numărul accidentelor de circulaţie, al victimelor şi valoarea pagubelor materiale, persistă starea de nesiguranţă pe şosele. Situaţia se poate îmbunătăţi prin aplicarea conceptului privind analiza de risc şi cel de soluţionare amiabilă a accidentelor rutiere care nu se soldează cu victime.
La nivel teritorial nu pot fi îndeplinite corespunzător atribuţiile de poliţie rutieră din cauza lipsei competenţelor şi a deficitului de resurse.
Deşi ar trebui să susţină activitatea poliţienească, Sistemul automatizat de supraveghere a circulaţiei rutiere "Controlul Traficului" se află în gestiunea Serviciului tehnologii informaţionale din subordinea Ministerului Afacerilor Interne.
Totodată, conform prevederilor Hotărîrii Guvernului nr.415 din 8 aprilie 2003 "Despre aprobarea Regulamentului cu privire la supravegherea tehnică exercitată de poliţia rutieră", în sarcina Inspectoratului General de Poliţie au fost puse atribuţii nespecifice activităţii poliţieneşti, care, în cea mai mare parte, au caracter tehnic şi necesită cunoştinţe inginereşti de specialitate auto.
Parteneriatele cu societatea civilă nu sînt dezvoltate corespunzător, iar pregătirea populaţiei, îndeosebi a copiilor, în domeniul siguranţei rutiere este deficitară.
6) Faptele şi fenomenele infracţionale au exercitat influenţe negative puternice asupra calităţii vieţii persoanelor şi securităţii publice.
Tendinţa generală în ultimii 3 ani este de creştere a numărului de infracţiuni înregistrate, cu o uşoară diminuare în 2015 (-5,75%). Copiii continuă să fie victime ale infracţiunilor, dar şi să participe la producerea acestora.
Se constată extinderea gamei faptelor infracţionale ce includ un număr mare de tîlhării, omoruri, furturi din avutul public şi privat, cazuri de abuz şi violenţă sexuală, pungăşii, criminalitate juvenilă, violenţă în familie, încălcări ale legislaţiei privind armele, criminalitate organizată şi transfrontalieră, migraţie ilegală, trafic de persoane, droguri şi materiale interzise, infracţiuni economice şi financiare, infracţiunile informatice, acte de corupţie.
Nu se utilizează instrumente de planificare integrală la nivel teritorial a acţiunilor de ordine şi securitate publică. Capacitatea operaţională este afectată de lipsa efectivelor, a dotării corespunzătoare şi de informatizarea scăzută a activităţii.
Inspectoratul Naţional de Securitate Publică nu a reuşit să-şi realizeze corespunzător sarcinile la nivel teritorial, iar inspectoratele teritoriale de Poliţie nu deţin instrumentele necesare acoperirii operative a zonei de competenţă.
Este îngrijorător faptul că în aglomerările urbane, îndeosebi în municipiul Chişinău, se acumulează majoritatea criminalităţii, ceea ce impune concentrarea în zonele respective a efortului structurilor de ordine şi securitate publică. În acelaşi timp, mediul rural nu beneficiază de aportul suficient al structurilor de ordine şi securitate publică. În general, sistemul de ordine şi securitate publică nu are capacitatea de a acoperi corespunzător mediile cu rata cea mai mare a criminalităţii.
Tipul, gravitatea şi aria de răspîndire a faptelor infracţionale necesită atenţia constantă din partea structurilor de ordine şi securitate publică. Acestea au capacitate limitată de a se adapta rapid la evoluţia situaţiei operative. Deşi aspectele menţionate au fost conştientizate, lacunele organizatorice şi funcţionale diminuează eficacitatea luptei cu criminalitatea.
Actualul cadru juridic provoacă dificultăţi de constatare a contravenţiilor şi de îndeplinire a atribuţiilor de către structurile de cercetare penală. Probleme de ordin operaţional întîmpină şi subdiviziunile de investigaţii din cauza dezvoltării insuficiente în teritoriu, a lipsei de personal şi dotării insuficiente. Se atestă deficite de cooperare cu procurorii şi alte structuri de aplicare a legii.
Persoanele fizice au în posesie numeroase arme de foc, ceea ce constituie factor de risc atît în perspectiva utilizării acestora la comiterea de infracţiuni comune, cît şi în situaţia producerii de crize în domeniul ordinii şi securităţii publice.
Cu toate eforturile făcute, condiţiile din spaţiile pentru detenţie provizorie şi din camerele de interogare, precum şi condiţiile de transportare a persoanelor reţinute/arestate în procesul urmăririi penale nu se situează la nivelul standardelor în domeniul drepturilor omului.
7) Cadrul de reglementare privind combaterea criminalităţii organizate pe intern cu cea transfrontalieră nu este corelat.
Numărul grupurilor criminale care operează şi se constituie se menţine ridicat. Infracţiunile de trafic de droguri şi fiinţe umane au încă o rată semnificativă.
Capacităţile de contracarare a criminalităţii organizate şi transfrontaliere, de cooperare şi schimb operativ de date şi informaţii sînt deocamdată reduse, fiind necesară urgentarea dezvoltării acestora. Se atestă, totodată, probleme de asigurare cu personal pregătit şi echipamente moderne a structurilor de specialitate.
Republica Moldova este slab reprezentată în străinătate prin ofiţeri de legătură, fapt ce afectează cooperarea cu partenerii internaţionali.
Deşi problema drogurilor şi traficului de persoane preocupă societatea în cel mai înalt grad, dezvoltarea capacităţii subdiviziunilor specializate nu a atins nivelul necesar. Există lacune în legislaţia privind protecţia martorilor.
8) Infracţionalitatea economică s-a manifestat în forme deosebit de grave, stîrnind îngrijorarea întregii societăţi. Ca efect, s-au produs dezordini în masă cu potenţial impredictibil de reactivare şi escaladare.
Carenţele normative, dar şi insuficienta cunoaştere a situaţiei nu permit desfăşurarea eficace a activităţilor poliţieneşti specifice. Capacităţile sistemului de ordine şi securitate publică de a contracara acest tip de criminalitate şi de a recupera pagubele sînt încă reduse.
Nu a fost evaluat impactul măsurilor luate în ceea ce priveşte combaterea criminalităţii economice pentru a fi posibilă ajustarea acestora în funcţie de evoluţia situaţiei.
9) Deşi mai recentă, criminalitatea informatică tinde să ia amploare şi să devină deosebit de periculoasă atît pentru persoane, cît şi pentru societate şi stat în ansamblu. Deocamdată capacităţile de contracarare a criminalităţii informatice sînt la etapa de constituire, existînd deficienţe încă semnificative, inclusiv lacune de reglementare a investigării infracţiunilor informatice.
Nu au fost evaluate aprofundat riscurile criminalităţii informatice.
Capacităţile informatice ale sistemului de ordine şi securitate publică şi de protecţie proprie sînt reduse, iar cooperarea între structurile de aplicare a legii este insuficientă. Infrastructura subdiviziunilor teritoriale este slab dezvoltată şi, ca urmare, sprijinul informatic al activităţii este limitat. Nivelul de integrare, interoperabilitate şi compatibilitate al sistemelor informatice din domeniul ordinii şi securităţii publice este în curs de dezvoltare. Nu a fost asigurată pregătirea comună a personalului ce deţine atribuţii în domeniu.
Nu a fost evaluat impactul măsurilor luate în ceea ce priveşte combaterea criminalităţii informatice pentru a fi posibilă ajustarea acestora în funcţie de evoluţia situaţiei.
10) Managementul integrat al frontierei de stat nu se realizează la nivelul scontat, deşi este evidentă dinamica pozitivă a dezvoltării instituţiilor cu atribuţii în domeniu, în special a Poliţiei de Frontieră şi Serviciului Vamal.
Persistă deocamdată necorelările normative, anumite suprapuneri de competenţe, precum şi neajunsurile de cooperare între instituţiile ce deţin competenţe privind managementul integrat al frontierei de stat.
Echipele mobile ale Poliţiei de Frontieră nu pot opera pe întreg teritoriul republicii, fapt ce nu permite îndeplinirea misiunilor specifice. Sistemul procedurilor standard de operare pentru controlul frontierei este lacunar.
Resursele umane sînt insuficiente şi se înregistrează deficite de pregătire. Condiţiile de muncă în majoritatea subdiviziunilor de frontieră sînt improprii, iar unele încăperi pentru solicitanţii de azil necesită o amenajare corespunzătoare. În consecinţă, combaterea migraţiei ilegale şi a criminalităţii transfrontaliere nu a ajuns la nivelul de calitate dorit.
Situaţia localităţilor din stînga Nistrului nu permite controlul frontierei de stat a Republicii Moldova cu Ucraina pe segmentul corespondent acestei porţiuni, astfel încît persistă riscurile specifice la adresa securităţii frontaliere.
11) Biroul migraţie şi azil gestionează multiple procese aferente imigrării, azilului, combaterii şederii ilegale a străinilor, readmisiei şi integrării. Deşi cadrul normativ, în mare măsură, a fost corelat cu legislaţia europeană de referinţă, acesta nu a fost transpus pe deplin în proceduri standard de operare.
Elaborarea profilului migraţional extins este o sarcină care necesită continuarea fortificării capacităţilor analitice ale Biroului migraţie şi azil, chiar dacă instituţia a întocmit deja trei ediţii ale acestuia (2013, 2014, 2015). Sistemul de analiză a riscurilor aferente migraţiei şi azilului necesită o dezvoltare permanentă.
În virtutea aportului la procesul obţinerii regimului liberalizat de vize şi a complexităţii sarcinilor ce îi revin conform documentelor internaţionale şi strategiei de domeniu, Biroul migraţie şi azil are nevoie sprijin pentru dezvoltarea capacităţilor administrative la nivel central şi a celor operaţionale. Structura organizatorică a Biroului migraţie şi azil şi efectivele acestuia nu reflectă necesităţile actuale, iar îmbunătăţirea dotărilor trebuie să se realizeze permanent în funcţie de schimbările situaţiei migraţioniste.
Deficitul de personal, de mijloace materiale şi echipamente specifice creează probleme operaţionale deosebite. Motivaţia foarte redusă a funcţionarilor publici determină fluctuaţii de personal, fapt ce are ca efect pierderea experienţei instituţionale şi necesitatea de a relua permanent formarea personalului încadrat pentru acoperirea posturilor care rămîn frecvent vacante.
Capacităţile operaţionale regionale sînt în construcţie, fiind limitate sub aspectul eficacităţii şi calităţii serviciului public pe care îl oferă. Cooperarea şi schimbul de informaţii între instituţiile ce deţin atribuţii privind migraţia nu se realizează încă la nivelul cuvenit.
Nu a fost atins nivelul necesar de integrare a bazelor de date ale Poliţiei de Frontieră şi ale Biroului migraţie şi azil.
Nu a fost asigurată funcţionarea mecanismului naţional de gestionare unitară şi coerentă a situaţiilor generate de fluxul sporit de străini.
44. Acţiunile necesare pentru îndeplinirea obiectivului sînt:
1) revizuirea, în scopul actualizării şi corelării, a strategiilor, politicilor, planurilor şi programelor naţionale şi sectoriale în domeniul ordinii şi securităţii publice, prevenirii şi combaterii criminalităţii;
2) cunoaşterea comprehensivă a sistemului riscurilor, ameninţărilor şi vulnerabilităţilor ce pot afecta ordinea şi securitatea publică, precum şi a situaţiei criminogene, în scopul susţinerii procesului de planificare strategică şi a practicii domeniului;
3) optimizarea serviciilor publice acordate populaţiei, eliminarea birocraţiei, creşterea gradului de informatizare, a promptitudinii şi calităţii serviciilor prestate de către personalul instituţiilor de ordine şi securitate publică;
4) dezvoltarea dimensiunii preventive a activităţilor de protecţie a persoanei, de siguranţă a societăţii şi statului;
5) reorganizarea sistemului de Poliţie Rutieră, dezvoltarea capacităţilor în domeniu, sporirea siguranţei rutiere şi a protecţiei persoanelor în trafic;
6) consolidarea capacităţii operaţionale a sistemului de ordine şi securitate publică pentru combaterea faptelor infracţionale;
7) perfecţionarea cadrului de reglementare, conceptual, funcţional, de acţiune şi cooperare interinstituţională pentru investigarea, documentarea şi combaterea criminalităţii organizate şi criminalităţii transfrontaliere;
8) dezvoltarea capacităţilor de identificare, prevenire şi contracarare a infracţiunilor economice şi financiar-bancare prin elaborarea, modificarea completarea cadrului de reglementare, asigurarea cu mijloace tehnice şi cu specialişti;
9) dezvoltarea capacităţilor de identificare, prevenire şi contracarare a criminalităţii informatice prin elaborarea, modificarea completarea cadrului de reglementare, asigurarea cu mijloace tehnice şi cu specialişti, dezvoltarea capacităţilor informatice ale sistemului de ordine şi securitate publică;
10) continuarea dezvoltării capacităţilor de control pentru realizarea securităţii frontaliere, implementarea principiilor managementului integrat al frontierei, combaterea eficace a migraţiei ilegale şi a criminalităţii transfrontaliere;
11) continuarea dezvoltării capacităţilor Biroului migraţie şi azil de gestiune a activităţilor din competenţă la nivel central şi regional, realizarea angajamentelor instituţionale, de cooperare interinstituţională, de asigurare a calităţii serviciului public şi managementului crizelor specifice.
45. Rezultate scontate:
1) În scopul protecţiei persoanei, siguranţei societăţii şi statului vor fi adaptate strategiile, politicile, planurile şi programele naţionale. Acestea vor fi actualizate şi corelate conform standardelor, experienţei şi bunelor practici internaţionale. Se vor elabora proiecte pentru obţinerea asistenţei externe în vederea susţinerii activităţilor din Planul de acţiuni privind implementarea prezentei Strategii.
2) Cunoaşterea sistemului riscurilor, ameninţărilor şi vulnerabilităţilor ce pot afecta ordinea şi securitatea publică şi a situaţiei criminogene va fi asigurată prin aplicarea instrumentelor şi metodologiilor unitare. Rezultatele vor fi valorificate constant în procesul de planificare strategică şi în activitatea curentă de protecţie a persoanei, siguranţă a societăţii şi statului.
3) Vor creşte calitatea, promptitudinea, accesibilitatea şi gradul de informatizare cu privire la serviciile publice acordate populaţiei. Calitatea serviciilor poliţieneşti va fi similară pe tot teritoriul naţional. Fiind eliminată birocraţia, mediul administrativ va deveni mai prietenos pentru cetăţeni, iar personalul instituţiilor de ordine şi securitate publică va fi pregătit corespunzător pentru relaţiile cu publicul. Va fi implementat conceptul de activitate poliţienească comunitară, care va consolida parteneriatul Poliţie – comunitate.
4) Va fi dezvoltată dimensiunea preventivă a activităţilor de protecţie a persoanei, siguranţă a societăţii şi statului, cunoaşterea mediului de interes operativ şi a persoanelor vulnerabile. Va creşte calitatea şi promptitudinea răspunsului la sesizările populaţiei şi prezenţa poliţienească în spaţiul public de interes social şi operativ.
5) Va spori gradul de siguranţă rutieră şi protecţia persoanelor în trafic. Vor fi diminuate numărul de accidente, de victime şi valoarea pagubelor materiale prin reorganizarea sistemului de Poliţie Rutieră, dezvoltarea capacităţilor în domeniu la nivel central şi teritorial şi creşterea calităţii profesionale a angajaţilor.
6) Va fi obţinută reducerea numărului şi a gravităţii faptelor criminale din categoria tîlhăriilor, omorurilor, furtului din avutul public şi privat, violenţei sexuale, pungăşiilor, criminalităţii juvenile, violenţei în familie. Va creşte relevanţa urmăririi penale şi procentul condamnărilor în cazul persoanelor trimise în judecată.
7) Combaterea integrată a criminalităţii organizate şi a criminalităţii transfrontaliere va deveni posibilă prin colaborare interinstituţională şi dezvoltarea cooperării poliţieneşti internaţionale. Vor creşte rezultatele concrete ale acţiunilor de identificare şi destructurare a grupurilor şi organizaţiilor criminale, cu efecte directe în sporirea gradului de protecţie a persoanei, siguranţă a societăţii şi statului.
8) Va fi aprobat cadrul de reglementare care va permite desfăşurarea de activităţi poliţieneşti pentru identificarea, prevenirea şi contracararea infracţiunilor economice şi financiar-bancare, diminuarea efectelor acestora şi creşterea gradului de recuperare a pagubelor.
Va fi atinsă capacitatea operaţională necesară a subdiviziunilor de profil prin asigurarea cu mijloace tehnice şi personal de specialitate. Va fi operaţional sistemul de informare constantă a populaţiei cu privire la activitatea în domeniu, avînd în vedere sensibilitatea problematicii şi impactul social deosebit, potenţial generator de dezordini în masă.
9) Va fi adaptat cadrul de reglementare, ceea ce va permite desfăşurarea activităţilor poliţieneşti pentru identificarea, prevenirea şi contracararea criminalităţii informatice, diminuarea efectelor acesteia. Va spori capacitatea operaţională a subdiviziunilor de profil prin asigurarea cu mijloace tehnice şi personalul de specialitate necesar.
Va fi dezvoltat sistemul informatic al componentelor de ordine şi securitate publică, gradul de informatizare a activităţii şi de suport operaţional.
10) Vor fi optimizate capacităţile de control al frontierei şi va creşte nivelul de securitate frontalieră. Va continua implementarea managementului integrat al frontierei de stat şi va creşte gradul de implicare al instituţiilor participante la acesta.
Va deveni mai eficace combaterea migraţiei ilegale şi a criminalităţii transfrontaliere prin dezvoltarea cooperării între instituţiile cu atribuţii specifice.
11) Biroul migraţie şi azil va sprijini îndeplinirea angajamentelor Republicii Moldova în domeniul migraţiei şi azilului. Profilul migraţional extins va dobîndi caracter analitic mai pronunţat şi va creşte gradul de folosire a acestuia la proiectarea politicilor în domeniu.
Va spori rolul de participare a structurilor centrale ale Biroului migraţie şi azil la elaborarea de strategii şi politici în domeniu, de coordonare şi control, concomitent cu dezvoltarea capacităţii operaţionale a secţiilor regionale.
Va creşte potenţialul de coordonare la nivel regional a activităţilor descentralizate acolo de către Biroul migraţie şi azil şi de asigurare a cooperării eficace cu structurile locale. Activitatea operaţională va fi optimizată prin folosirea sistemului procedurilor standard de operare.
Va fi asigurată creşterea controlului din perspectiva ordinii şi securităţii publice în ceea ce priveşte problematica migraţiei, azilului şi a celor conexe.
Va creşte calitatea serviciului public. Biroul migraţie şi azil va atinge capacitatea necesară de gestiune a crizelor specifice.
Secţiunea a 2-a
Obiectivul specific 2. Realizarea unui sistem de ordine şi securitate publică
modern, dual, integrat, interoperabil şi compatibil, capabil să asigure
servicii publice de calitate pentru protecţia persoanei,
siguranţa societăţii şi statului
46. Obiectivul vizează reorganizarea structurală şi funcţională a sistemului de ordine şi securitate publică, încît să se obţină modernizarea conceptuală şi acţională a acestuia, comparabilitatea cu instituţii poliţieneşti duale performante internaţionale. Forţele şi mijloacele sistemului de ordine şi securitate publică vor fi conduse unitar, coerent şi vor putea îndeplini misiuni în comun pe tot teritoriul naţional, avînd la bază arhitectura operaţională integratoare, interoperabilă şi compatibilă.
47. Probleme identificate:
1) Cadrul normativ ce reglementează şi susţine activitatea structurilor cu atribuţii de ordine şi securitate publică este neuniform, atestîndu-se diferenţe majore pe toate planurile. Nu au existat strategia, politicile şi legislaţia subsecventă care să coreleze dezvoltarea structurilor de ordine şi securitate publică şi să le integreze într-un sistem unitar.
Activitatea structurilor de ordine şi securitate publică este reglementată legi diferite. Între acestea apar diferenţe majore de filozofie juridică, de concepere a rolului, locului, misiunilor, precum şi în ceea ce priveşte sistemul relaţional. Astfel, în absenţa legii de organizare şi funcţionare a Ministerului Afacerilor Interne şi din cauza lacunelor normative este limitată autoritatea ministerială asupra structurilor de ordine şi securitate publică, îndeosebi în situaţii specifice şi de criză. Există numeroase deosebiri de înţelegere a noţiunilor specifice utilizate în domeniul ordinii şi securităţii publice, iar domeniul nu a fost abordat unitar şi aprofundat din punct de vedere teoretic.
Legea nr.320 din 27 decembrie 2012 cu privire la activitatea Poliţiei şi statutul poliţistului conţine prevederi privind atribuţiile ministrului afacerilor interne în domeniul de activitate al Poliţiei, ceea ce menţine riscul politizării instituţiei.
În Ministerul Afacerilor Interne au fost elaborate reglementări general aplicabile, dar puţine se referă la aspecte operaţionale. Astfel, structurile de ordine şi securitate publică deţin metodologii, instrucţiuni etc. diferite chiar şi în ceea ce priveşte misiunile la care pot participa în comun. Au fost elaborate puţine reglementări interinstituţionale.
Din aceste motive, cooperarea operaţională este dificilă. Planurile de cooperare nu au gradul de detaliere care să asigure eficacitatea şi siguranţa misiunilor comune.
A fost folosită modalitatea de reglementare prin Legea nr.320 a situaţiei Trupelor de Carabinieri, ceea ce a generat întîrzierea reformei acestei instituţii. Carabinierii nu au avut strategia proprie de modernizare şi dezvoltare.
Din cauza absenţei în Ministerul Afacerilor Interne a concepţiei de standardizare suferă coerenţa operaţională, interoperabilitatea şi compatibilitatea. Nu au fost proiectate standarde tehnice, administrative şi operaţionale. Nu au fost elaborate decît cîteva sisteme ale procedurilor standard de operare, fără a exista inventarul activităţilor ce trebuie supuse procedurii. Nu au fost întocmite sisteme ale procedurilor standard de operare care să vizeze acţiunile comune în caz de dezordini în masă, în situaţii specifice şi de criză.
Absenţa indicatorilor unitari de performanţă organizaţională nu permite punerea în legătură a prestaţiei structurilor de ordine şi securitate publică şi a personalului acestora cu situaţia de fapt din domeniu. Ca urmare, se disipează răspunderea, nu sînt reflectate corespunzător eforturile şi contribuţia la nivel instituţional şi individual şi nici neajunsurile sistemului, respectiv ale componentelor sale.
2) Legea nr.320 prevede: "Poliţia este o instituţie publică specializată a statului, în subordinea Ministerului Afacerilor Interne, care are misiunea de a apăra drepturile şi libertăţile fundamentale ale persoanei prin activităţi de menţinere, asigurare şi restabilire a ordinii şi securităţii publice…". Între atribuţiile Poliţiei sînt precizate: "desfăşoară activităţi de menţinere a ordinii şi securităţii publice"; "desfăşoară acţiuni de asigurare a ordinii publice cu ocazia întrunirilor, manifestaţiilor cultural-sportive şi a altor activităţi similare, precum şi de restabilire a ordinii publice în situaţiile prevăzute de legislaţia în vigoare"; "asigură, în condiţiile legii, paza sau protecţia obiectivelor, a bunurilor şi valorilor de importanţă deosebită, a căror listă se aprobă de Guvern."
Pentru a putea fi îndeplinite de către personalul poliţienesc al Biroului migraţie şi azil în Legea nr.320 au fost incluse atribuţii care, de fapt, nu sînt specifice Poliţiei: "verifică respectarea regulilor de şedere a cetăţenilor străini şi a apatrizilor pe teritoriul Republicii Moldova, emite decizii de returnare a străinilor, de revocare şi de anulare a dreptului de şedere şi de declarare a străinului drept persoană indezirabilă, de reducere a termenului de şedere a străinilor, aplică şi ridică interdicţii de intrare şi ieşire în/din Republica Moldova"; "reţine şi deţine în locuri special stabilite străinii care au intrat clandestin, se află ilegal şi sînt supuşi expulzării de pe teritoriul Republicii Moldova; "exercită obligaţiile ce reies din acordurile de readmisie încheiate între Guvernul Republicii Moldova şi guvernele altor state."
Legea nr.806-XII din 12 decembrie 1991 cu privire la trupele de carabinieri (trupele interne) ale Ministerului Afacerilor Interne prevede că acestea "sînt destinate să asigure, împreună cu poliţia sau independent, ordinea publică". Printre sarcinile principale ale trupelor de carabinieri sînt menţionate: "veghează permanent, potrivit legii, împreună cu poliţia, la asigurarea măsurilor pentru menţinerea ordinii de drept…" şi, de asemenea, "sprijină organele de poliţie sau activează independent în menţinerea ordinii publice şi în combaterea criminalităţii". La atribuţiile trupelor de carabinieri se menţionează: "participă la menţinerea ordinii publice în timpul acţiunilor social-politice cu caracter de masă, sportive şi de altă natură";"participă la menţinerea ordinii publice în timpul acţiunilor social-politice cu caracter de masă, sportive şi de altă natură"; "colaborează cu organele de poliţie la curmarea încălcărilor ordinii publice, dacă acesta au un caracter de masă"; "asigură paza şi apărarea unor obiecte de stat de importanţă deosebită şi a transporturilor speciale conform listei stabilite de Guvern".
Legea nr.283 din 28 decembrie 2011 cu privire la Poliţia de Frontieră prevede la atribuţiile instituţiei: "asigură menţinerea regimului frontierei de stat, regimului zonei de frontieră, precum şi a regimului şi ordinii publice în punctele de trecere a frontierei de stat".
Din prevederile citate rezultă faptul că nu au fost delimitate precis atribuţiile în domeniul ordinii şi securităţii publice, îndeosebi între Poliţie şi Carabinieri. Terminologia utilizată şi modul de proiectare a normelor juridice sînt diferite, aşa încît nu permit stabilirea îndatoririlor precise ale fiecărei structuri. Pe baza dispoziţiilor legale în vigoare nu pot fi determinate precis limitele competenţelor, modul în care acestea sînt exercitate, cînd încep şi unde încetează atribuţiile, cine le îndeplineşte şi în ce condiţii.
Ca urmare, apar deficienţe de stabilire a răspunderii pentru misiuni, privind participarea la menţinerea, asigurarea şi restabilirea ordinii şi securităţii publice, forţele şi mijloacele ce trebuie destinate, precum şi cooperarea. Problemele sînt şi mai evidente în situaţia crizelor de ordine publică. În sarcina ministrului afacerilor interne au fost puse competenţe operative.
Nu au existat reglementări precise privind participarea la misiuni de ordine şi securitate publică a structurilor din afara Ministerului Afacerilor Interne.
3) În acest moment nu se poate considera că există un sistem de ordine şi securitate publică unitar şi coerent, ci entităţi distincte care acţionează mai mult sau mai puţin corelat, în funcţie de situaţie şi de nivelul de autoritate conjuncturală a managementului instituţional. Nu a existat concepţia integrată de întrebuinţare a forţelor şi mijloacelor în situaţii normale, specifice şi de criză.
Mai mult, nu funcţionează mecanismul instituţional care să asigure coordonarea strategică şi conducerea unitară a forţelor şi mijloacelor. Ca urmare, nivelul de agregare operaţională este redus şi eficacitatea nesatisfăcătoare, îndeosebi cînd se impune desfăşurarea în comun a misiunilor, precum şi în situaţii specifice şi de criză. Nu este reglementat sistemul integrat de comandă şi control.
Principalele structuri de ordine şi securitate publică deţin niveluri ierarhice diferite, fapt ce face dificilă coordonarea unitară a acestora de la un nivel ierarhic de autoritate superior tuturor.
Deşi în Republica Moldova este constituit sistemul dual al ordinii şi securităţii publice, acesta este dezechilibrat, în sensul că Trupele de Carabinieri nu au capacităţi corespunzătoare rolului ce trebuie să le revină potrivit destinaţiei instituţionale. Capacitatea operaţională a Carabinierilor în teritoriu este limitată.
Actualul nivel de finanţare, asigurare cu resurse umane şi dotare a forţelor de ordine şi securitate publică nu asigură îndeplinirea corespunzătoare a misiunilor de menţinere, asigurare şi restabilire a ordinii publice pe întregul teritoriu naţional.
4) Capacitatea operaţională curentă şi de management al crizelor de ordine publică este incompletă. Nu pot fi îndeplinite în mod integrat competenţele de ordine şi securitate publică. Nu a fost studiată aprofundat capacitatea actuală şi necesarul de dezvoltare a structurilor de ordine şi securitate publică, precum şi de management al crizelor şi nu există conceptul de domeniu care să asigure integrarea, interoperabilitatea, compatibilitatea organizatorică şi funcţională. Cadrul de reglementare nu este unitar şi coerent şi lipsesc procedurile standard de operare specifice.
În aparatul central al Ministerului Afacerilor Interne nu a fost înfiinţată structura de coordonare generală a managementului operaţional şi nu se asigură integrarea într-un sistem unitar a componentelor de profil departamentale şi teritoriale (centre şi dispecerate). Nu se întocmeşte tabloul naţional al situaţiei în domeniu, iar mecanismele de monitorizare a evoluţiei evenimentelor sînt inconsistente.
A fost aprobată înfiinţarea Centrului Naţional de Coordonare Integrată a Acţiunilor de Ordine Publică, dar acesta trebuie operaţionalizat prin asigurarea cu specialişti şi dotările necesare, testat şi antrenat. Au fost identificate lacune ale cadrului legal privind folosirea armamentului şi mijloacelor speciale pe timpul crizelor, asigurării şi restabilirii ordinii publice. Sistemul apelurilor de urgenţă la numărul unic 112 nu este încă funcţional.
Nu este clar reglementat sistemul de comandă şi control la nivelul Ministerului Afacerilor Interne, departamental, teritorial şi al dispozitivelor de acţiune pe timpul crizelor, asigurării şi restabilirii ordinii publice.
Nu a fost constituit sistemul unitar de formare a personalului operativ şi de conducere în domeniul managementului operaţional şi al crizelor, pentru ofiţerii de legătură cu protestatarii, negociatorii şi pentru controlul mulţimilor. Nu este instituţionalizată practica utilizării lecţiilor învăţate şi a desfăşurării de aplicaţii tactice comune.
A crescut simţitor numărul cazurilor de ultraj împotriva poliţiştilor, fapt care reflectă tendinţa de diminuare a respectului public faţă de autoritate, protecţia juridică insuficientă a personalului şi, totodată, deficitul de pregătire a angajaţilor forţelor de ordine şi securitate publică.
5) Activitatea analitică şi asigurarea cu informaţii pentru suportul decizional şi segmentul operativ sînt deficitare.
Analiza de risc, precum şi celelalte tehnici analitice diferă la componentele Ministerului Afacerilor Interne în funcţie de modelul de inspiraţie. De aceea produsele analitice nu sînt utilizate integrat pentru suportul deciziei, cunoaşterea situaţiei operative, formularea politicilor de protecţie a persoanei, siguranţă a societăţii şi statului. Analizele nu sînt folosite ca instrumente de cunoaştere a stării organizaţionale.
În Ministerul Afacerilor Interne nu a fost constituit sistemul informatic integrat de analiză a informaţiilor. Lipsesc mijloacele, metodologiile şi programele analitice moderne, subdiviziunile analitice nu sînt consolidate, iar pregătirea personalului, inclusiv în comun, trebuie perfecţionată.
Din aceste motive, activitatea generală de ordine şi securitate publică, precum şi pe componentele de sistem nu este susţinută corespunzător cu informaţii care să contribuie la atingerea nivelului dezirabil de protecţie a persoanei, siguranţă a societăţii şi statului.
Au fost identificate probleme privind protecţia informaţiilor secrete.
48. Măsuri şi acţiuni necesare pentru atingerea obiectivului:
1) Realizarea subsistemului integrat de concepţie, reglementare şi standardizare a domeniului ordinii şi securităţii publice.
2) Delimitarea riguroasă a competenţelor structurilor de ordine şi securitate publică, stabilirea precisă a responsabilităţilor şi a modului de îndeplinire a atribuţiilor în situaţii de normalitate, specifice, de criză şi în alte cazuri prevăzute de lege:
a) Avînd în vedere situaţia internă şi internaţională, se impune menţinerea în Republica Moldova a sistemului poliţienesc dual în care funcţionează complementar structuri de poliţie civilă (Inspectoratul General de Poliţie) şi cu statut militar (Departamentul Trupelor de Carabinieri). Acesta este practicat cu succes în numeroase state europene.
Departamentul Trupelor de Carabinieri se va transforma în Inspectoratul General al Carabinierilor în scopul marcării mai clare a angajamentului faţă de reforma sistemului şi facilitarea obţinerii de asistenţă externă pentru modernizare şi dezvoltare.
Ca urmare, vor fi consolidate capacităţile operaţionale ale Inspectoratului General al Carabinierilor pentru a putea să funcţioneze eficace pe tot teritoriul naţional. Carabinierii vor deveni o structură profesionalizată cu statut militar, capabilă să îndeplinească misiuni specifice în situaţii de normalitate, situaţii specifice şi în timpul crizelor de ordine publică, totodată, exercitînd atribuţiile prevăzute de lege în situaţii de urgenţă, de asediu şi de război. Aspectele reformei Carabinierilor, precum şi etapizarea procesului vor fi stabilite prin strategia de modernizare şi dezvoltare a instituţiei.
b) Este necesară instituirea modelului competenţelor legale ale structurilor din cadrul sistemului de ordine şi securitate publică.
Sistemul competenţelor va fi stipulat în reglementările de toate nivelurile, acestea fiind prevăzute pentru situaţii de normalitate, specifice, de criză de ordine publică, de urgenţă, de asediu şi de război.
Competenţele operaţionale de bază în domeniul ordinii şi securităţii publice vor fi: menţinerea ordinii şi securităţii publice; asigurarea ordinii şi securităţii publice; restabilirea ordinii şi securităţii publice.
În sistemul de ordine şi securitate publică nu vor exista competenţe şi misiuni fixe ori exclusive. Situaţia operativă poate escalada imprevizibil, astfel încît să fie necesară trecerea rapidă de la misiuni de menţinere către cele de asigurare şi restabilire a ordinii şi securităţii publice, de la situaţia de normalitate la situaţiile specifice şi de criză.
Specializarea forţelor de ordine şi securitate publică se realizează pentru asigurarea capacităţilor de îndeplinire, cu predilecţie, a misiunii principale ce le revine potrivit legii.
Forţele de ordine şi securitate publică trebuie să fie pregătite să îndeplinească prioritar misiunea principală, dar şi să abordeze integrat şi eficace misiunea secundară şi misiunea de sprijin operaţional reciproc.
Îndeplinirea misiunilor principale, secundare şi, respectiv, de sprijin reciproc se va efectua potrivit modelului prevăzut în schema 1:
Schema 1.
Modelul îndeplinirii
competenţelor de bază în domeniul ordinii şi securităţii publice
Menţinerea ordinii publice este misiunea principală a Poliţiei, iar restabilirea ordinii publice este misiunea principală a Carabinierilor.
Asigurarea ordinii publice este misiune secundară atît pentru Poliţie, cît şi pentru Carabinieri şi poate fi realizată independent sau prin sprijinul operaţional reciproc.
Pînă la atingerea capacităţii operaţionale complete a Inspectoratului General al Carabinierilor, asigurarea ordinii publice trebuie să revină ca misiune secundară atît Poliţiei, cît şi Carabinierilor, deoarece, în practică, nici una dintre cele două instituţii nu poate acoperi operativ teritoriul naţional în mod corespunzător. De asemenea, se pot produce concomitent evenimente care, prin număr, amploare, loc şi extindere geografică, nu permit gestionarea independentă de către Poliţie ori de către Carabinieri. La atingerea capacităţii operaţionale complete a Inspectoratului General al Carabinierilor, misiunile de asigurare şi restabilire a ordinii publice îi vor reveni acestei structuri.
Cazurile în care Poliţia sau Carabinierii pot asigura independent ordinea publică survin: la solicitarea organelor administraţiei publice locale; la ordin; prin acordul celor două categorii de forţe; pe principiul competenţelor teritoriale ce urmează a fi stabilite; prin autosesizare în funcţie de caracteristicile şi evoluţia situaţiei operative; la solicitarea reciprocă expresă, atunci cînd una dintre instituţii nu poate acoperi anumite misiuni şi le deleagă celeilalte; potrivit prevederilor planurilor de cooperare.
Cazurile de participare la misiuni de sprijin operaţional reciproc survin: la ordin; la solicitarea expresă a structurii care este în cursul îndeplinirii misiunii, atunci cînd este necesară suplimentarea rapidă a efectivelor; potrivit prevederilor planurilor de cooperare.
Desfăşurarea integrată a misiunilor principale, secundare şi de sprijin operaţional reciproc, tipul forţelor implicate în acestea (principale, de cooperare şi de sprijin), sistemul de comandă şi control de la nivel central şi pînă la dispozitivele din teren, precum şi mecanismele operaţionale necesare vor fi reglementate în acte normative unice şi ulterior detaliate în sistemul procedurilor standard de operare comune.
Structura organizatorică a componentelor de ordine şi securitate publică va fi reproiectată, astfel încît să corespundă necesităţilor de îndeplinire a misiunilor conform modelului din Strategie. Vor fi revizuite competenţele în domeniul ordinii şi securităţii publice ale instituţiilor din afara Ministerului Afacerilor Interne.
c) Instituţii cu competenţe în domeniul ordinii şi securităţii publice, altele decît Poliţia, Carabinierii, Poliţia de Frontieră şi Biroul migraţie şi azil, sînt următoarele:
Sistemul Serviciului Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale reprezintă complexul de instituţii specializate ale statului, ce intră în componenţa Ministerului Afacerilor Interne, care execută, în condiţiile legii, sarcini în domeniul protecţiei populaţiei, teritoriului, mediului înconjurător şi proprietăţii în caz de pericol sau declanşare a situaţiilor excepţionale.
Sarcinile de bază ale Sistemului Serviciului Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale sînt: conducerea nemijlocită a sistemului protecţiei civile; organizarea şi executarea lucrărilor de salvare, a altor lucrări de urgenţă, în cazul declanşării situaţiilor excepţionale, incendiilor şi lichidarea consecinţelor lor; organizarea pregătirii prealabile şi multilaterale a populaţiei, a obiectivelor economiei naţionale şi a forţelor Protecţiei Civile; exercitarea supravegherii de stat în domeniul protecţiei civile şi asigurării apărării împotriva incendiilor pe întreg teritoriul ţării; efectuarea măsurilor în regimul stării de urgenţă, de asediu sau de război.
Serviciul Vamal participă la elaborarea politicii vamale a statului şi are drept scop apărarea drepturilor şi intereselor legitime ale persoanei în cadrul activităţii vamale, contribuie la securitatea economică a statului prin apărarea intereselor economice ale statului. Serviciul Vamal participă la elaborarea politicii economice referitoare la trecerea mărfurilor peste frontiera vamală, depistarea încălcărilor regimului acesteia; luptă împotriva contrabandei, a încălcării reglementărilor vamale şi legislaţiei fiscale care se referă la trecerea mărfurilor peste frontiera vamală; combate trecerea ilegală peste frontiera vamală a substanţelor narcotice, armamentului, obiectelor de artă, obiectelor de valoare istorică şi arheologică, obiectelor proprietate intelectuală, speciilor de animale şi plante (derivate şi părţi ale lor) pe cale de dispariţie, altor mărfuri; contribuie la prevenirea şi combaterea spălării banilor, precum şi a terorismului internaţional.
În consecinţă, contribuie apărarea securităţii statului, asigurarea ordinii publice şi morale, apărarea vieţii şi sănătăţii oamenilor, ocrotirea florei şi faunei (a întregului mediu înconjurător), protecţia pieţei interne.
Centrul Naţional Anticorupţie este organul specializat în prevenirea şi combaterea corupţiei, a actelor conexe corupţiei şi a faptelor de comportament corupţional.
Atribuţiile Centrului sînt: prevenirea, depistarea, cercetarea şi curmarea contravenţiilor şi infracţiunilor de corupţie şi a celor conexe corupţiei, precum şi a faptelor de comportament corupţional; prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului; efectuarea evaluării integrităţii instituţionale în condiţiile Legii nr.325 din 23 decembrie 2013 privind evaluarea integrităţii instituţionale; monitorizarea implementării planurilor de integritate şi aprecierea progreselor realizate.
Serviciul Informaţii şi Securitate asigură sistemul de măsuri orientate spre descoperirea, prevenirea şi contracararea acţiunilor care periclitează siguranţa statului: acţiuni care sînt îndreptate spre schimbarea prin violenţă a orînduirii constituţionale, subminarea sau lichidarea suveranităţii, independenţei şi integrităţii teritoriale a ţării; activitatea ce contribuie direct sau indirect la acţiuni militare împotriva ţării sau la declanşarea războiului civil; acţiuni militare sau alte acţiuni violente care subminează temeliile statului; acţiunile care au ca scop răsturnarea prin violenţă a autorităţilor publice legal alese; acţiuni care favorizează apariţia de situaţii excepţionale în transport, telecomunicaţii, la unităţile economice şi cele de importanţă vitală.
Serviciul de Informaţii şi Securitate luptă cu spionajul, sustragerea de armament, muniţii, tehnică de luptă, substanţe explozive, radioactive, otrăvitoare, narcotice, toxice şi de altă natură, contrabanda cu acestea, producerea, folosirea, transportarea şi păstrarea lor ilegală, dacă prin aceasta se aduce atingere intereselor de asigurare a securităţii de stat; protejează secretul de stat; exercită controlul privind păstrarea şi prevenirea scurgerii informaţiilor ce constituie secret de stat şi altor informaţii importante pentru crearea, funcţionarea şi securitatea sistemelor guvernamentale de telecomunicaţii; desfăşoară activităţi de combatere a terorismului, finanţării şi asigurării materiale a actelor teroriste.
3) Constituirea unui sistem modern, dual, integrat, interoperabil şi compatibil de ordine şi securitate publică, condus unitar, echilibrat operaţional, regionalizat, asigurat la nivelul suficienţei funcţionale cu resurse de toate categoriile şi sustenabil:
a) realizarea noii arhitecturi a sistemului integrat, interoperabil şi compatibil de ordine şi securitate publică
Arhitectura sistemului integrat, interoperabil şi compatibil de ordine şi securitate publică va include totalitatea subsistemelor subsecvente, conform modelului prevăzut în schema 2, care va asigura mecanismul de coordonare strategică integratoare, sub conducerea viceministrului responsabil de domeniul ordinii şi securităţii publice.
Suportul decizional, operaţional şi sprijinul funcţional al viceministrului responsabil de domeniul ordinii şi securităţii publice va fi asigurat de către Direcţia Generală Management Operaţional a Ministerului Afacerilor Interne şi care va fi coordonată direct de viceministrul responsabil de domeniul ordinii şi securităţii publice.
Viceministrul responsabil de domeniul ordinii şi securităţii publice va realiza prin Direcţia Generală Management Operaţional a Ministerului Afacerilor Interne coordonarea operaţională a structurilor de ordine şi securitate publică. Va asigura, prin Centrul naţional de coordonare integrată a acţiunilor de ordine publică, managementul situaţiilor specifice, precum şi în alte cazuri prevăzute de lege, potrivit competenţelor ce îi vor fi stabilite. Viceministrul, de asemenea, va coordona elaborarea şi implementarea politicilor privind managementul operaţional în cadrul Ministerului Afacerilor Interne.
Schema 2.
Modelul arhitecturii sistemului integrat,
interoperabil şi compatibil de ordine şi securitate publică
Subsistemele sistemului integrat de ordine şi securitate publică vor fi următoarele:
Subsistemul integrat de şi reglementare constituit din strategiile, politicile, legislaţia, cadrul normativ şi procedurile incidente ordinii şi securităţii publice.
Subsistemul de management operaţional privind ordinea şi securitatea publică:
• Componentele: Centrul Naţional de Coordonare Integrată a Acţiunilor de Ordine Publică, Direcţia Generală Management Operaţional a Ministerului Afacerilor Interne, componentele operaţionale a forţelor de ordine, forţelor de sprijin şi forţelor complementare;
• Mecanismele: Sistemul de interacţiune privind ordinea şi securitatea publică, algoritme de acţiuni, politici de ordine şi securitate publică etc.
Acest subsistem asigură, pe niveluri de competenţe, coordonarea în toate situaţiile (normale şi specifice) a forţelor şi mijloacelor Ministerului Afacerilor Interne alocate ordinii şi securităţii publice şi relaţiile cu alte instituţii ce deţin atribuţii în materie. Centrele operaţionale de coordonare vor fi înfiinţate la nivel central, regional şi local, după caz (schema 3).
Schema 3.
Modelul arhitecturii mecanismului de coordonare
integrată a acţiunilor de ordine şi securitate publică
Subsistemul integrat de suport informaţional prevede dezvoltarea şi consolidarea capacităţilor analitice integrate prin utilizarea diferitor instrumente de colectare, analiză şi valorificare a informaţiilor (softuri, sisteme informaţionale automatizate, produse analitice etc.).
Subsistemul integrat al resurselor pentru ordine şi securitate publică prevede dezvoltarea infrastructurii, dotări şi personal, asigurarea medicală la nivel central, regional şi local al resurselor, astfel încît să corespundă necesităţilor de menţinere, asigurare şi restabilire a ordinii şi securităţii publice.
Subsistemul de instruire şi consolidare a capacităţilor resurselor umane în domeniul ordinii şi securităţii publice, prevede dezvoltarea sistemului de instruire şi pregătire profesională conform bunelor practici din Uniunea Europeană, standardizarea activităţilor de instruire prin elaborarea politicilor de ordine şi securitate publică.
b) regionalizarea structurilor de ordine şi securitate publică
Procesul va consta în constituirea direcţiilor regionale de poliţie, a direcţiilor regionale de carabinieri corespondente celor de Poliţie (acestea vor funcţiona în binom operativ), precum şi a altor structuri regionale ale subdiviziunilor Ministerului Afacerilor Interne.
Vor fi asigurate descentralizarea activităţilor, plasarea deciziei şi răspunderii la nivelul optim, degrevarea structurilor operative de sarcini administrative şi logistice. Pentru structurile regionale (altele decît ale Poliţiei de Frontieră şi ale Carabinerilor) anumite activităţi financiare şi logistice vor fi asigurate de către direcţiile regionale de poliţie.
49. Rezultate scontate:
1) Va fi uniformizat şi corelat cadrul strategiilor, politicilor, normativ aferent sistemului de ordine şi securitate publică pe baza Strategiei securităţii naţionale a Republicii Moldova şi a Strategiei de faţă.
Va fi operaţională Strategia de modernizare şi dezvoltare a Carabinierilor. Va fi dezvoltat cadrul de reglementare a organizării şi desfăşurării misiunilor specifice.
Va fi unificată sfera conceptelor specifice domeniului şi utilizarea acestora în doctrina de profil, activitatea practică şi învăţămînt. Va fi iniţiat procesul de standardizare.
2) Vor fi stabilite cu exactitate competenţele fiecărei structuri de ordine şi securitate publică. Vor fi reglementate prin acte normative unice limitele atribuţiilor şi va deveni operaţional mecanismul de iniţiere, organizare, planificare şi desfăşurare a acţiunilor ce necesită participarea integrată şi sprijinul reciproc. Vor fi determinate cerinţele pentru forţele care participă la misiuni integrate de ordine şi securitate publică.
Vor fi stabilite prin acte normative, în limita cadrului legal, competenţele operaţionale ale forţelor principale, de cooperare, sprijin, precum şi mecanismele de acţiune la misiuni integrate în situaţii normale, specifice, de criză şi în alte cazuri prevăzute de lege.
3) Va deveni operaţional sistemul integrat, interoperabil şi compatibil de ordine şi securitate publică, apt să funcţioneze eficace şi eficient în situaţii de normalitate, specifice, de criză de ordine publică, de urgenţă, de asediu şi de război. Prin urmare, va creşte protecţia populaţiei, siguranţa societăţii şi statului.
Va fi menţinut şi dezvoltat sistemul dual de ordine şi securitate publică. Va fi înfiinţat Inspectoratul General al Carabinierilor, structură poliţienească cu statut militar, avînd misiunea principală de restabilire a ordinii şi securităţii publice pe întregul teritoriu naţional.
Actualele departamente vor deveni inspectorate generale. Vor fi înfiinţate direcţiile regionale de Poliţie şi Carabinieri, precum şi structuri teritoriale ale altor subdiviziuni ale Ministerului Afacerilor Interne. Inspectoratele teritoriale de Poliţie vor fi degrevate de sarcini administrative. Prin urmare, va creşte prezenţa poliţienească şi calitatea serviciului public în teritoriu.
Logistica va fi realizată în sistem regional. Structurile de ordine şi securitate publică vor fi asigurate cu resurse suficiente pentru îndeplinirea misiunilor şi care să le asigure sustenabilitatea.
4) Va creşte calitatea deciziilor şi a relaţiilor intra- şi extrainstituţionale. Va fi optimizat managementul operaţional pentru conducerea curentă a misiunilor de ordine şi securitate publică.
Sistemul modernizat de management integrat al crizelor va asigura gestiunea adecvată şi eficientă, pe întregul teritoriu naţional, a manifestărilor populaţiei în spaţiul public, inclusiv a celor care generează dezordini în masă. Concomitent, va creşte nivelul de protecţie a populaţiei, de siguranţă a societăţii şi statului.
5) Vor fi asigurate relevanţa sporită a deciziei şi eficacitatea segmentului operativ prin creşterea calităţii şi integrării activităţii analitice şi asigurarea optimă cu informaţii în contextul implementării conceptului "Intelligence-led policing" (conducere bazată pe informaţii). Sistemul analitic va deveni integrat, va fi susţinut cu tehnologii informatice prin dezvoltarea capacităţii subdiviziunilor de profil şi a profesionalismului specialiştilor.
Secţiunea a 3-a
Obiectivul specific 3. Dezvoltarea managementului resurselor umane din
domeniul ordinii şi securităţii publice, apt să susţină specific îndeplinirea
misiunilor şi atribuţiilor, sporirea integrităţii şi combaterea corupţiei
50. Obiectivul vizează realizarea sistemului modern şi unitar de management al resurselor umane care să asigure efectivele necesare sub aspect numeric şi calitativ, administrarea şi formarea profesională a acestora, gestiunea carierelor, servicii psihologice integrate, politici motivaţionale şi sociale adecvate privaţiunilor individuale şi riscurilor profesionale.
51. Probleme identificate:
Se poate aprecia că managementul deficitar al resurselor umane poate fi consemnat printre neajunsurile cele mai importante ale sistemului de ordine şi securitate publică, începînd de la structura organizatorică şi a posturilor, recrutare, selecţie, sistem de carieră, formare profesională şi managerială, motivare, deontologie, integritate şi culminînd cu aspectele culturii organizaţionale şi demilitarizării.
1) Nu a fost stabilit cadrul strategic actualizat de dezvoltare a managementului resurselor umane la nivelul Ministerului Afacerilor Interne şi, ca urmare, nici coerenţa acţiunilor în domeniu. Absenţa instrumentelor de cunoaştere a situaţiei, la care se adaugă lipsa de capacitate a unităţii centrale de specialitate de a desfăşura activităţi de coordonare, sprijin, îndrumare şi control, nu permit realizarea măsurilor adecvate de dezvoltare. Multitudinea de statute şi legi aplicabile nu a favorizat unificarea cadrului de reglementare şi elaborarea Sistemului procedurilor standard de operare specifice domeniului.
În raport cu alte funcţii şi activităţi din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, deşi deţine importanţă capitală, sistemul resurselor umane este constituit necorespunzător. Structurile departamentale şi teritoriale de profil au capacitate scăzută de gestiune a sarcinilor specifice. Sistemele informatice nu sînt integrate.
Diversitatea de statute a fragmentat sistemul de carieră, care este neuniform. Perspectiva intrării în vigoare a Legii nr.288 din 16 decembrie 2016 privind funcţionarul public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne pune problema elaborării cadrului subsecvent de reglementare, care să asigure gestiunea unitară a resurselor umane.
Modalitatea actuală de evaluare a performanţelor profesionale este lacunară, nu asigură punerea în evidenţă a specificului sarcinilor îndeplinite şi nu prezintă relevanţa necesară sub aspect managerial şi al dezvoltării carierei.
Activitatea medicală suferă din cauza reprezentării necorespunzătoare la nivel teritorial, a deficitelor de specialişti şi resurse specifice. Activitatea psihologică este puţin dezvoltată, la testări se utilizează instrumente învechite şi neomologate, asistenţa de profil este puţin dezvoltată, iar diagnoza organizaţională nu se aplică.
Deşi, formal, demilitarizarea a fost realizată prin instituirea statutului special, în realitate, persistă practici şi comportamente de provenienţă militară.
2) Reglementările privind proiectarea organizaţională sînt depăşite. Structurile organizatorice din Ministerul Afacerilor Interne sînt neuniforme, chiar şi cele care îndeplinesc atribuţii similare. Nu se utilizează analiza organizaţională şi analiza posturilor pentru determinarea necesarului real de structuri şi personal.
Lanţul de conducere şi coordonare este adesea întrerupt ori bifurcat. Sistemul posturilor este neunitar, aspect care generează disparităţi salariale în cazul funcţiilor cu atribuţii similare. În întregul sistem al Ministerului Afacerilor Interne piramida posturilor este răsturnată, în sensul că predomină funcţiile de ofiţeri. Procentul funcţiilor de conducere este prea ridicat în raport cu necesarul organizaţional real.
Proiectarea organizaţională inadecvată şi deficitele de efective afectează capacitatea operaţională a sistemului de ordine şi securitate publică.
3) Recrutarea şi selecţia se desfăşoară necoordonat, după metodologii necorespunzătoare şi de către personal nespecializat. Ca urmare, apar erori de selecţie care generează calitatea scăzută a personalului încadrat în instituţie şi fluctuaţii de personal.
4) Sistemul motivaţional şi al politicilor sociale este necorespunzător, ceea ce afectează calitatea serviciului public, diminuează atractivitatea profesiilor din Ministerul Afacerilor Interne, menţine fluctuaţia de personal şi riscurile de corupţie. Nu se aplică instrumente de determinare a motivaţiei personalului.
Trebuie menţionat faptul că speranţa de viaţă a personalului Ministerului Afacerilor Interne este cu circa 10 ani mai mică decît a altor categorii de populaţie din Republica Moldova. Aceasta exprimă uzura fizică şi psihică accentuată la care este supus personalul Ministerului Afacerilor Interne.
5) Formarea profesională a personalului nu este coordonată, astfel încît nu există reglementări unitare în domeniu, iar cadrul organizatoric şi funcţional este variat. Acesta nu asigură integrarea formării personalului structurilor de ordine şi securitate publică, îndeosebi pentru participarea la misiuni întrunite. Deoarece nu se utilizează standardele ocupaţionale, proiectarea didactică nu asigură competenţele profesionale ce ar trebui formate în procesul de învăţămînt. Programele de formare iniţială nu includ în proporţia necesară componenta practică a pregătirii pentru îndeplinirea misiunilor de ordine şi securitate publică.
Ministerul Afacerilor Interne nu are în componenţă o instituţie pentru formarea iniţială şi continuă a subofiţerilor de poliţie, carabinierilor şi altor specialităţi, precum şi pentru formarea integrată pentru sectorul de ordine şi securitate publică. Înfiinţarea Centrului comun de instruire a personalului Ministerului Afacerilor Interne, prevăzută pentru finanţare prin Strategia de dezvoltare a Poliţiei, necesită coordonarea în vederea operaţionalizării din partea Direcţiei generale resurse umane a Ministerului Afacerilor Interne.
Formarea continuă la locul de muncă este formală şi ineficientă, de aceea nu permite asigurarea necesarului de pregătire specifică. Lipseşte baza de pregătire minimă la subdiviziuni, iar poligoanele de tragere şi bazele sportive sînt insuficiente. Sistemul de cursuri nu asigură pregătirea periodică a personalului şi desfăşurarea programelor minime necesare. Au fost identificate neajunsuri de pregătire managerială a angajaţilor.
Personalul cu atribuţii de management educaţional şi gestiune a efectivelor nu este specializat.
6) Deficitele de capacitate limitează identificarea, monitorizarea şi managementul riscurilor de corupţie la nivelul sistemului de ordine şi securitate publică. Nu sînt dezvoltate îndeajuns instrumentele anticorupţie, iar pregătirea personalului este insuficientă. Este necesară dezvoltarea cooperării între instituţiile cu atribuţii în domeniu.
52. Măsuri şi acţiuni necesare pentru atingerea obiectivului:
1) dezvoltarea capacităţii administrative a sistemului de management al resurselor umane din Ministerul Afacerilor Interne pentru gestiunea unitară a domeniului de competenţă şi sprijinul specific al îndeplinirii atribuţiilor de ordine şi securitate publică;
2) dezvoltarea capacităţii de proiectare organizaţională, unificarea, coerenţa şi optimizarea structurală, adecvarea la specificul atribuţiilor, asigurarea numerică şi calitativă a efectivelor instituţiei;
3) restructurarea sistemului de recrutare şi selecţie a personalului;
4) reproiectarea sistemului motivaţional al personalului din structurile de ordine şi securitate publică adecvat privaţiunilor individuale şi riscurilor profesionale;
5) dezvoltarea sistemului de formare profesională care să susţină îndeplinirea misiunilor şi atribuţiilor de ordine şi securitate publică;
6) creşterea capacităţilor de asigurare a integrităţii personalului şi de combatere a corupţiei.
53. Rezultate scontate:
1) Va fi operaţională Strategia de management a resurselor umane din Ministerul Afacerilor Interne prin care se va asigura dezvoltarea şi modernizarea domeniului. Vor fi instituite, aplicate şi valorificate mecanismele de cunoaştere a situaţiei din domeniu.
Va fi operaţionalizat cadrul normativ subsecvent Legii nr.288 din 16 decembrie 2016 privind funcţionarul public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, fapt ce va genera unificarea gestiunii resurselor umane ale instituţiei. Va creşte capacitatea administrativă a sistemului de resurse umane, precum şi gradul de sprijinire de către acesta a îndeplinirii atribuţiilor şi misiunilor de ordine şi securitate publică prin reconsiderarea rolului organizaţional al funcţiunii de personal şi creşterea calităţii efectivelor.
Va fi asigurată unificarea sistemului de carieră şi promovarea pe bază de merite profesionale. Evaluarea personalului va orienta mai corect procesul managerial şi cel al dezvoltării carierei.
Va spori calitatea serviciilor medicale şi nivelul de satisfacţie a personalului beneficiar. Vor deveni funcţionale serviciile psihologice integrate, va fi perfecţionat sistemul motivaţional, astfel încît să crească atractivitatea profesiilor din Ministerul Afacerilor Interne şi gradul de menţinere a personalului în sistem.
2) Noile reglementări privind proiectarea organizaţională vor asigura unificarea sistemului structurilor şi al posturilor. Vor fi utilizate instrumente analitice moderne, respectiv, analiza organizaţională şi analiza postului. Ministrul afacerilor interne şi şefii inspectoratelor generale vor obţine competenţa de gestiune a posturilor prevăzute prin efectivul-limită aprobat.
Piramida posturilor va fi reproiectată şi se va asigura, progresiv, raportul de 1/5 între posturile de ofiţeri/subofiţeri. Va scădea, totodată, ponderea funcţiilor de conducere.
Va fi asigurată, pe baza analizelor organizaţionale, structura organizatorică adecvată a componentelor de ordine şi securitate publică, numărul de funcţii necesare îndeplinirii misiunilor şi personalul aferent.
3) Va fi înfiinţat şi operaţionalizat Centrul de recrutare şi selectare al Ministerului Afacerilor Interne. Va fi îmbunătăţită calitatea recrutărilor şi selecţiilor de candidaţi pentru instituţiile de învăţămînt ale Ministerului Afacerilor Interne, pentru încadrarea din sursă externă şi pentru alţi beneficiari şi, implicit, a personalului structurilor de ordine şi securitate publică. Va fi asigurată profesionalizarea activităţilor de recrutare şi selecţie.
4) Sistemul motivaţional şi politicile sociale vor recompensa adecvat dificultăţile, privaţiunile, riscurile, uzura fizică şi psihică accentuată, specifică misiunilor de ordine şi securitate publică. Vor fi asigurate condiţiile normale de muncă şi protecţie a personalului.
5) Formarea profesională va susţine mai bine îndeplinirea misiunilor de ordine şi securitate publică, va fi coordonată unitar, modernizată şi adaptată necesarului de pregătire a personalului. Va fi prioritară aducerea în sistemul de formare a celor mai buni specialişti, va fi profesionalizat personalul cu atribuţii de management educaţional şi activitate de personal.
Va fi implementat sistemul standardelor ocupaţionale, ceea ce va permite adecvarea pregătirii la competenţele profesionale care trebuie formate. Programele de formare iniţială şi continuă vor fi reproiectate, se va pune accent pe aspectul practic şi vor conţine module de pregătire pentru îndeplinirea misiunilor de ordine şi securitate publică.
Va fi înfiinţat şi operaţionalizat Centrul comun de instruire a personalului Ministerului Afacerilor Interne. Fiecare angajat al structurilor de ordine şi securitate publică va parcurge, o dată la 3 ani, cel puţin un curs de pregătire. Vor fi asigurate dotarea minimă necesară formării continue la locul de muncă şi generalizate soluţiile e-learning.
Vor fi revizuite reglementările privind pregătirea fizică, tragerile şi intervenţia operativă. Va fi determinat necesarul minim de dotări pentru pregătire, de poligoane de tragere şi baze sportive şi va începe asigurarea acestora.
6) Va creşte capacitatea operaţională a Serviciului Protecţie Internă şi Anticorupţie, va spori nivelul de integritate a personalului şi se va diminua sensibil corupţia printre angajaţii structurilor de ordine şi securitate publică. Vor fi operaţionale instrumentele pentru identificarea, monitorizarea şi managementul riscurilor de corupţie la nivelul sistemului de ordine şi securitate publică şi Sistemul procedurilor standard de operare pentru gestiunea activităţilor specifice.
Populaţia şi personalul structurilor de ordine şi securitate publică vor fi mai corect informate cu privire la corupţie şi consecinţele acesteia.
Va fi perfecţionată cooperarea cu structurile şi organizaţiile ce deţin atribuţii de prevenire şi combatere a corupţiei, va fi obţinut sprijinul structurilor specializate pentru desfăşurarea de operaţiuni şi pregătirea personalului. Cadrul de reglementare va permite Ministerului Afacerilor Interne să-şi gestioneze activităţile anticorupţie. Serviciul Protecţie Internă şi Anticorupţie va desfăşura activităţi specifice domeniului de competenţă şi va ceda altor structuri atribuţiile nespecifice. Vor fi revizuite procedurile de achiziţii publice ale Ministerului Afacerilor Interne pentru eliminarea riscurilor de corupţie.
Secţiunea a 4-a
Obiectivul specific 4. Creşterea nivelului de încredere a populaţiei în
sistemul de ordine şi securitate publică, dezvoltarea politicilor
instituţionale de imagine, transparenţă şi comunicare
intra- şi extraorganizaţională
54. Obiectivul vizează realizarea mediului comunicaţional intern şi extern care să asigure calitatea relaţiilor intra- şi extrainstituţionale, transmiterea coordonată şi corectă a informaţiilor publice şi mesajelor în afara organizaţiei, dezvoltarea imaginii pozitive, sporirea credibilităţii şi respectului.
55. Probleme identificate:
1) Nu se utilizează sistematic instrumente de investigare a percepţiei publice privind imaginea instituţională ori a personalului structurilor de ordine şi securitate publică asupra practicilor de comunicare internă. Nu se evaluează periodic impactul sarcinilor de informare a publicului. Din aceste motive, se iscă probleme de comunicare organizaţională şi de cunoaştere a factorilor ce o influenţează.
Problematica aferentă comunicării nu a fost reflectată corespunzător în strategiile şi programele de dezvoltare instituţională. Strategiile, planurile, subdiviziunile de specialitate şi mijloacele de comunicare publică ale unor structuri de ordine şi securitate publică nu sînt adaptate necesarului de informare internă şi externă ale respectivelor organizaţii. Lipseşte ghidul de comunicare internă şi externă al Ministerului Afacerilor Interne. Ca urmare, mesajele instituţionale nu au impactul intenţionat, nu contribuie la promovarea transparenţei şi imaginii pozitive a organizaţiilor.
Deficitul de resurse nu permite iniţierea de campanii publice de informare pe subiecte de interes şi nici elaborarea materialelor informative pe teme specifice pentru uzul populaţiei.
Nu este generalizată instituţia purtătorului de cuvînt şi sînt situaţii în care, deşi există la anumite subdiviziuni, nu este utilizată.
Coordonarea profesională şi formarea de specialitate a comunicatorilor este deficientă şi nu se asigură pregătirea pentru comunicarea publică a personalului de conducere şi a celui cu atribuţii de relaţii publice.
2) Deşi în clasamentul încrederii publice Ministerul Afacerilor Interne se situează pe locul 5, persistă suficiente elemente de percepţie publică negativă şi de neîncredere.
Nu au fost elaborate instrumentele de corelare a obiectivelor şi acţiunilor ordinii şi securităţii publice cu interesele şi agenda autorităţilor publice, a comunităţilor locale şi diverselor părţi interesate. Nu se asigură implicarea suficientă a societăţii în problematica ordinii şi securităţii publice şi de aici rezultă concluzia publică privitoare la faptul că acţiunile în domeniu au caracter netransparent şi nu sînt utile îndeajuns societăţii.
56. Măsuri şi acţiuni necesare pentru atingerea obiectivului:
1) dezvoltarea capacităţilor de comunicare internă şi externă ale structurilor de ordine şi securitate publică pentru asigurarea transparenţei, promovarea imaginii pozitive şi sporirea credibilităţii;
2) creşterea nivelului de încredere a populaţiei prin implicarea societăţii civile în problematica ce vizează ordinea şi securitatea publică.
57. Rezultate scontate:
1) Va fi extinsă utilizarea instrumentelor de investigare a percepţiei şi satisfacţiei publicului, a personalului structurilor de ordine şi securitate publică privind comunicarea internă şi externă. Acest fapt va asigura caracterul obiectiv al evaluărilor domeniului şi creşterea relevanţei măsurilor.
Ca efect, va creşte calitatea comunicării interne şi externe, precum şi nivelul de informare a personalului şi societăţii. Pentru uzul cetăţenilor vor fi desfăşurate campanii, vor fi distribuite materiale de informare cu variate destinaţii.
Prin reflectarea oportună şi reală a evenimentelor curente şi includerea aspectelor comunicării în strategiile şi planurile instituţionale vor spori transparenţa activităţilor de ordine şi securitate publică şi calitatea demersurilor de proiectare a imaginii pozitive în societate a acestora. Vor fi elaborate strategii şi planuri de comunicare, fapt ce va contribui la creşterea impactului comunicării publice şi la îmbunătăţirea informării societăţii.
Efecte similare va produce dezvoltarea capacităţii structurilor de specialitate, care vor fi asigurate cu personalul necesar şi cu mijloace specifice eficace.
Va fi modernizat procesul de comunicare prin folosirea platformelor informatice, a paginilor-web oficiale, a mediului on-line, precum şi a liniilor fierbinţi ale structurilor de ordine şi securitate publică.
Va creşte gradul de satisfacţie a publicului faţă de capacitatea de comunicare publică a conducătorilor şi personalului cu atribuţii de relaţii publice şi va fi generalizată folosirea instituţiei purtătorilor de cuvînt.
2) Va creşte gradul de încredere a populaţiei în structurile de ordine şi securitate publică prin funcţionarea la nivel central a structurilor consultative în care vor fi cooptaţi reprezentanţi ai societăţii civile, precum şi prin constituirea în teritoriu a mecanismelor de interacţiune a Ministerului Afacerilor Interne cu autorităţile publice locale. Vor fi extinse, de asemenea, parteneriatele în diferite domenii de interes.
Secţiunea a 5-a
Obiectivul specific 5. Optimizarea mecanismelor de bugetare, dotare
şi logistică necesare funcţionării integrate, eficiente şi sustenabilităţii
sistemului de ordine şi securitate publică
58. Obiectivul vizează abordarea integrată a bugetării, dotării şi sistemului de ordine şi securitate publică prin constituirea mecanismelor specifice pentru funcţionarea şi sustenabilitatea acestuia.
59. Probleme identificate:
1) Printre problemele principale care au afectat în permanenţă capacitatea operaţională a sistemului de ordine şi securitate publică au fost şi continuă să fie subfinanţarea, penuria cantitativă şi calitativă a resurselor. Această vulnerabilitate a frînat numeroase procese de schimbare şi, în anumite cazuri, a împiedicat materializarea activităţilor din diferite proiecte de dezvoltare instituţională. Din cauza deficitului financiar s-a produs chiar şi întîrzierea acţiunilor care ar fi permis accesarea la timp finanţărilor externe planificate în cadrul suportului bugetar.
Efectele cele mai evidente au constat în funcţionarea defectuoasă a sistemului de ordine şi securitate publică. Ca rezultat, protecţia persoanelor, securitatea societăţii şi statului nu a fost asigurată la nivelul cuvenit.
Nu a fost posibilă dotarea cu echipamente, materiale, piese de schimb şi consumabile, mijloace de comunicaţii şi informatice, mijloace de mobilitate şi speciale necesare îndeplinirii misiunilor.
Uniformele, echipamentul de serviciu, precum şi cel special nu au putut fi asigurate la timp, fapt ce a afectat imaginea personalului şi instituţiei în societate, precum şi nivelul stimei de sine a angajaţilor.
Un alt efect este că achiziţiile nu au fost corelate, nefiind posibilă astfel interoperabilitatea şi compatibilitatea la nivelul sistemului de ordine şi securitate publică. În consecinţă, mijloacele de dotare generează dificultăţi de participare coerentă la misiuni întrunite.
2) Au existat situaţii de necorelare a cadrului bugetar cu proiectele de asistenţă externă sub aspectul dublării de activităţi şi stabilirii eronate a priorităţilor. Ministrul afacerilor interne nu deţine competenţele care să-i asigure autoritatea asupra întregului sistem financiar al Ministerului Afacerilor Interne. Nu a fost întocmită concepţia de management logistic a Ministerului Afacerilor Interne, astfel încît activitatea nu este coordonată la nivel instituţional.
Totodată, nu au fost proiectate programe de evidenţă şi administrare a bunurilor materiale şi nici norme unice de dotare şi consum, de exploatare, depozitare, reparaţii, mentenanţă şi casare a echipamentului şi tehnicii.
Auditul nu se desfăşoară coordonat, persistînd riscul real de desfăşurare necalitativă şi neconformă a proceselor organizaţionale, îndeosebi la departamente. În asemenea condiţii nu pot fi identificate pagubele asupra patrimoniului Ministerului Afacerilor Interne.
3) Modul în care sînt proiectate structurile logistice nu respectă specificul organizatoric şi funcţional al sistemului de ordine şi securitate publică. Acestea nu deţin capacitatea de realizare a dotării integrate, a interoperabilităţii şi compatibilităţii mijloacelor de mobilitate, speciale, de comunicaţii şi informatice, a echipamentelor, armamentului, muniţiei şi altor materiale utilizate la misiuni în situaţii de normalitate, specifice, de criză şi alte cazuri prevăzute de lege.
Ca rezultat, dotarea este foarte diferită. Varietatea tipurilor de echipamente şi materiale generează dificultăţi de evidenţă, exploatare, întreţinere, asigurare cu piese de schimb şi consumabile.
Capacitatea structurilor financiare şi logistice de a participa la managementul proiectelor de asistenţă internaţională nu este corespunzătoare.
60. Măsuri şi acţiuni necesare pentru îndeplinirea obiectivului:
1) unificarea mecanismelor de bugetare şi de logistică ale sistemului de ordine şi securitate publică pentru funcţionarea integrată şi sustenabilitate;
2) dezvoltarea capacităţilor logistice pentru asigurarea îndeplinirii misiunilor de ordine şi securitate publică.
61. Rezultate scontate:
1) Vor fi asigurate posibilitatea coordonării unitare, la nivelul Ministerului Afacerilor Interne, a activităţii financiare şi logistice, corelarea cadrului bugetar cu programele de asistenţă externă, prioritizarea proiectelor de investiţii şi dotare.
Concepţia logistică a Ministerului Afacerilor Interne va asigura mecanismele tehnice de coordonare unitară a activităţii specifice. Întregul sistem de ordine şi securitate publică va avea coerenţă logistică. Vor fi unificate sistemul de evidenţă şi normele de dotare tehnico-materială. Auditul ministerial va asigura atît la nivel central, cît şi departamental, cunoaşterea modului de desfăşurare a proceselor organizaţionale sub aspect calitativ şi al conformităţii.
2) Structurile logistice vor fi adaptate specificului sistemului de ordine şi securitate publică şi vor susţine capacitatea de îndeplinire a misiunilor acestuia.
Va fi asigurată interoperabilitatea şi compatibilitatea mijloacelor de mobilitate, speciale, de comunicaţii şi informatice, a echipamentelor, armamentului, muniţiei şi altor materiale utilizate la misiuni în situaţii de normalitate, specifice, de criză şi alte cazuri prevăzute de lege.
Va fi asigurată capacitatea structurilor financiare şi logistice de a participa la managementul proiectelor de asistenţă internaţională.
Capitolul VI
ESTIMAREA IMPACTULUI ŞI A COSTURILOR
Secţiunea 1
Estimarea impactului Strategiei
62. Impactul aplicării Strategiei va consta în obţinerea următoarelor efecte pozitive de care va beneficia întreaga societate:
1) Întărirea protecţiei persoanei, a siguranţei societăţii şi statului. Aceasta va fi exprimată prin modernizarea şi consolidarea sistemului de menţinere, asigurare şi restabilire a ordinii publice, diminuarea fenomenului infracţional, a migraţiei ilegale, criminalităţii transfrontaliere şi a altor fapte ilegale. Se va asigura astfel sporirea generală a climatului de ordine şi securitate publică.
2) Creşterea calităţii serviciului public pe întregul teritoriu naţional, reflectată în răspunsuri oportune, prompte la solicitările cetăţenilor, apropierea de comunitate, sporirea gradului de satisfacţie a populaţiei faţă de nivelul prestaţiei profesionale a personalului structurilor de ordine şi securitate publică.
3) Gestiunea eficace a sistemului riscurilor şi ameninţărilor la adresa securităţii naţionale şi evitarea transformării acestora în ameninţări directe pentru siguranţa persoanei, societăţii şi statului. Va rezulta ţinerea mai bună sub control a evoluţiei situaţiei operative şi formularea obiectivă a soluţiilor de gestiune a contextului infracţionalităţii.
4) Îndeplinirea condiţiilor pentru menţinerea regimului liberalizat de vize cu ţările Uniunii Europene şi păstrarea, ca rezultat, a beneficiilor aferente: libertatea de circulaţie fără vize în spaţiul Uniunii Europene pentru cetăţenii moldoveni; amplificarea relaţiilor politice, economice şi culturale cu Uniunea Europeană; asigurarea climatului stabil de securitate şi ordine publică; încurajarea relaţiilor de afaceri între companiile moldoveneşti şi cele din Uniunea Europeană; dezvoltarea transportului şi turismului.
5) Asimilarea standardelor, experienţelor şi bunelor practici internaţionale în domeniul ordinii şi securităţii publice, intensificarea cooperării poliţieneşti şi a schimbului de date şi informaţii relevante. Va creşte astfel calitatea serviciului public.
6) Funcţionarea eficace şi neîntreruptă a sistemului naţional de ordine şi securitate publică în situaţii de normalitate, specifice, de criză, precum şi în alte cazuri prevăzute de lege. Aceasta se va obţine prin creşterea capacităţilor operaţionale ale forţelor de ordine şi securitate publică de a acţiona în comun; schimbul oportun de informaţii; managementul operaţional şi al crizelor; cooperarea eficace între autorităţile din sistemul de ordine şi securitate publică, precum şi cu partenerii europeni şi internaţionali.
7) Interoperabilitatea, integrarea operaţională de nivel înalt şi optimizarea cooperării prin dezvoltarea capacităţii administrative a autorităţilor ce deţin competenţe în domeniul ordinii şi securităţii publice, inclusiv abordarea integrată a misiunilor şi aspectelor de interes comun. Ca urmare, va spori capacitatea operaţională şi potenţialul de îndeplinire a misiunilor.
8) Delimitarea clară a competenţelor autorităţilor din sistemul de ordine şi securitate publică, fapt ce va permite respectarea rolurilor instituţionale, instituirea balanţelor şi controalelor reciproce, precum şi integrarea operaţională pentru participarea la acţiuni comune. Dezvoltarea sistemului poliţienesc dual în domeniul asigurării ordinii publice va asigura protecţia eficace a persoanei, siguranţa societăţii şi statului.
9) Ridicarea calităţii profesionale, a culturii etice şi integrităţii personalului structurilor de ordine şi securitate publică. Modernizarea managementului resurselor umane va susţine eficace îndeplinirea atribuţiilor şi misiunilor, procesele de schimbare şi reformă instituţională. Aşadar, va creşte calitatea serviciului public, protecţia persoanei, securitatea societăţii şi statului.
10) Sporirea calităţii comunicării interne şi externe, promovarea imaginii publice pozitive şi a credibilităţii sistemului de ordine şi securitate publică, informarea reală şi implicarea mai activă a societăţii în soluţionarea problemelor specifice ordinii şi securităţii publice.
11) Completarea, modernizarea şi dezvoltarea, în conformitate cu necesarul determinat, a infrastructurii, echipamentelor şi mijloacelor specifice destinate sistemului de ordine şi securitate publică, fapt ce va contribui la protecţia mai bună a persoanei, la siguranţa societăţii şi statului.
Secţiunea a 2-a
Estimarea costurilor Strategiei
63. Finanţarea Strategiei se va realiza din bugetul de stat (inclusiv resurse generale, venituri colectate şi resurse ale proiectelor finanţate din surse externe).
64. Estimarea costurilor financiare şi nefinanciare, precum şi a necesarului de resurse externe a fost inclusă în Planul de acţiuni pentru implementarea prezentei Strategii şi în programele de dezvoltare strategică ale autorităţilor din sistemul de ordine şi securitate publică.
În cadrul Planului de acţiuni pentru implementarea prezentei Strategii, sumele prevăzute pentru fiecare obiectiv vor fi corelate cu prevederile Cadrului bugetar pe termen mediu pentru perioada corespunzătoare.
Capitolul VII
INDICATORII DE PROGRES ŞI ETAPELE DE IMPLEMENTARE
65. Indicatorii de progres ai îndeplinirii prevederilor Strategiei şi etapele de implementare sînt descrise detaliat în Planul de acţiuni pentru implementarea prezentei Strategii, prevăzut în anexa nr.2 la prezenta hotărîre.
CAPITOLUL VIII
PROCEDURILE DE RAPORTARE ŞI MONITORIZARE
66. Coordonarea implementării Strategiei la nivel naţional va fi asigurată de către Consiliul naţional de ordine şi securitate publică, sub conducerea Prim-ministrului Republicii Moldova. Activitatea Consiliului naţional de ordine şi securitate publică se organizează şi se desfăşoară potrivit regulamentului aprobat prin hotărîre de Guvern.
67. Sistemul de monitorizare şi raportare va fi detaliat prin ordin al viceministrului responsabil pentru ordinea şi securitatea publică.
68. În baza rezultatelor monitorizării, pe parcursul aplicării Strategiei vor fi proiectate, în caz de necesitate, soluţii de adaptare a politicilor şi măsurilor stabilite în vederea soluţionării deficienţelor şi managementului riscurilor.
69. Monitorizarea îndeplinirii Strategiei va fi efectuată în baza informărilor, raportărilor periodice de progres ale autorităţilor din sistemul de ordine şi securitate publică şi a indicatorilor prevăzuţi în Planul de acţiuni pentru implementarea prezentei Strategii.
70. Monitorizarea generală a Strategiei va fi asigurată de către Direcţia generală analiză monitorizare şi evaluare a politicilor, în modul stabilit, iar cea internă, la nivelul autorităţilor, prin modalităţile stabilite de către acestea.
71. Monitorizarea Strategiei va consta în desfăşurarea activităţilor semestriale de colectare şi analiză a datelor prevăzute în Planul de acţiuni, ce va fi actualizat anual, precum şi în măsurarea rezultatelor. În acest fel va fi apreciat gradul de atingere a obiectivelor, contribuţia diferitelor activităţi, şi vor fi proiectate măsurile corective în cazul obiectivelor întîrziate sau neîndeplinite.
72. Evaluarea Strategiei va fi făcută anual sau ori de cîte ori o cere situaţia şi va fi fundamentată pe informaţiile colectate în cadrul procesului de monitorizare. Evaluarea va avea ca scop elaborarea analizei generale cuprinzătoare, a Raportului de evaluare privind rezultatele implementării Strategiei, precum şi emiterea recomandărilor ce se impun.
73. Rolul de integrator al monitorizării şi evaluării Strategiei, inclusiv de elaborare şi prezentare a rapoartelor de stadiu şi de evaluare finală, îi revine Ministerului Afacerilor Interne.
74. Raportul final de evaluare a implementării Strategiei va fi elaborat şi înaintat Guvernului în termen de 3 luni de la finalizarea perioadei de implementare, în conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare.
75. Implementarea Strategiei constă în totalitatea activităţilor prin care aceasta este pusă în aplicare prin intermediul Planului de acţiuni privind implementarea Strategiei, prevăzut în anexa nr.2 la Strategie.
76. Planul de acţiuni privind implementarea Strategiei naţionale de ordine şi securitate publică pentru anii 2017-2020 reprezintă instrumentul de operaţionalizare a Strategiei şi conţine termene, responsabilităţile, costurile şi finanţarea, precum şi indicatorii de progres.
77. Implementarea Strategiei revine fiecărei instituţii/structuri prin prisma strategiilor naţionale sectoriale ce vor asigura abordarea integratoare a problematicii şi a domeniilor specifice şi conexe. La îndeplinirea obiectivelor Strategiei participă şi alte structuri de aplicare a legii şi instituţii ale statului, precum şi organizaţii necomerciale, potrivit competenţelor şi în condiţiile legii.
Capitolul IX
RISCURILE PRIVIND IMPLEMENTAREA STRATEGIEI ŞI MANAGEMENTUL ACESTORA
78. Principalele riscuri privind implementarea Strategiei şi măsurile de contracarare a acestora sînt următoarele:
1) Lipsa consensului politic şi social asupra obiectivelor Strategiei şi a măsurilor de punere în aplicare a acestora.
Pentru managementul riscului:
a) va fi asigurată explicarea corespunzătoare la nivel politic şi pentru societatea civilă a impactului general al Strategiei asupra ţării, a faptului că aceasta a fost proiectată să aducă beneficii întregului corp social, tuturor cetăţenilor, fără discriminare;
b) vor fi diseminate pe larg în societate informaţiile care să asigure înţelegerea schimbărilor pozitive pe care Strategia le aduce în ceea ce priveşte protecţia persoanei, siguranţa societăţii şi statului şi, în principal, creşterea calităţii serviciului public pe întregul teritoriu naţional;
c) la monitorizarea, evaluarea şi gestionarea situaţiilor de management al riscurilor privind Strategia vor fi implicate organele consultative constituite pe lîngă Ministerul Afacerilor Interne.
2) Continuarea proceselor destabilizatoare şi a stării de conflict din proximitatea ţării, cu efecte asupra climatului şi stabilităţii interne, inclusiv în localităţile din stînga Nistrului, aspect care poate influenţa negativ îndeplinirea obiectivelor Strategiei.
Pentru managementul riscului:
a) va fi asigurată informarea constantă a societăţii cu privire la riscurile externe şi interne la adresa ordinii şi securităţii publice, a evoluţiei criminalităţii, precum şi măsurile de prevenire şi combatere a acestora;
b) va fi informată populaţia din stînga Nistrului cu privire la obiectivele Strategiei şi efectele pozitive ale acesteia în ceea ce priveşte prevenirea şi combaterea criminalităţii, contribuţia la refacerea încrederii şi reîntregirea ţării într-un climat pozitiv de pace socială;
c) va fi monitorizată permanent situaţia şi vor fi propagate măsurile de menţinere a securităţii în regiune. Vor fi dezvoltate acţiunile de cooperare cu organizaţiile şi agenţiile internaţionale, Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa şi cu statele vecine în vederea optimizării modului de gestionare a situaţiei.
3) Neîndeplinirea acţiunilor din Planul de acţiuni privind implementarea Strategiei naţionale de ordine şi securitate publică pentru anii 2017-2020 şi/sau nerespectarea termenelor, ceea ce poate afecta negativ situaţia internă şi angajamentele internaţionale ale Republicii Moldova.
Pentru managementul riscului:
a) va fi monitorizată evoluţia situaţiei, vor fi identificate şi evaluate motivele neîndeplinirii şi ale întîrzierilor, precum şi consecinţele interne şi internaţionale. Va fi revăzută modalitatea de stabilire a unor noi termene pentru acţiunile întîrziate sau nerealizate;
b) vor fi întreprinse măsuri de stabilire din nou a termenelor pentru acţiunile întîrziate sau nerealizate şi vor fi înlăturate consecinţele negative;
c) vor fi intensificate acţiunile de cooperare cu misiunile, organizaţiile, agenţiile europene în vederea obţinerii asistenţei pentru gestionarea situaţiei.
4) Eşecul integrării, interoperabilităţii şi compatibilităţii structurilor de ordine şi securitate publică. Această situaţie poate menţine gestiunea inadecvată a activităţilor specifice şi poate afecta protecţia persoanei, siguranţa societăţii şi statului.
Pentru managementul riscului va fi asigurată monitorizarea situaţiei, identificarea problemelor, evaluarea impactului şi urgentarea măsurilor de constituire şi implementare a sistemului integrat de ordine şi securitate publică.
5) Întîrzierea sau nerealizarea finanţărilor de la bugetul de stat şi din surse externe poate compromite îndeplinirea obiectivelor Strategiei, provocînd pierderi şi sporind cheltuielile ulterioare. Efectul negativ cel mai concret va fi resimţit prin afectarea protecţiei persoanei, a siguranţei societăţii şi statului.
Pentru managementul riscului:
a) va fi monitorizată permanent situaţia, vor fi revizuite priorităţile şi identificate soluţiile financiare alternative;
b) vor fi extinse acţiunile de cooperare cu organizaţiile, agenţiile europene, partenerii externi de dezvoltare în vederea obţinerii finanţărilor pentru gestionarea situaţiei;
c) va fi pregătit personalul autorităţilor din sistemul de ordine şi securitate publică privind managementul de proiect şi accesarea finanţărilor externe.
79. Autorităţile din sistemul de ordine şi securitate publică vor asigura gestionarea riscurilor proprii.
Anexă la
Strategia naţională de ordine şi
securitate publică pentru anii 2017-2020
DESCRIEREA SITUAŢIEI OPERATIVE
ÎN DOMENIUL ORDINII ŞI SECURITĂŢII PUBLICE
Secţiunea 1
Situaţia privind evenimentele publice majore
1. În ultimul deceniu s-a produs o serie de evenimente publice majore cu efecte profund destabilizatoare asupra societăţii. Unele dintre acestea, chiar dacă au avut caracter revendicativ şi de protest, s-au desfăşurat paşnic. Acest fapt a presupus din partea forţelor de ordine publică monitorizarea atentă şi întreprinderea măsurilor de evitare a incidentelor grave. În împrejurările respective nu a fost necesară folosirea forţei şi modificarea conduitei normale a personalului structurilor de ordine şi securitate publică.
2. Au existat însă şi situaţii în care tensiunile sociale acumulate în timp au răbufnit violent şi au degenerat în ample acţiuni de dezordine în masă, îndeosebi în municipiul Chişinău. Cu certitudine, anumite acţiuni au testat capacitatea proactivă şi de reacţie a sistemului de ordine şi securitate publică, limitele toleranţei instituţionale, gradul de pregătire şi rezistenţa la frustrare a personalului.
3. Contextul actual şi prognozarea evoluţiilor viitoare fac să devină tot mai evident faptul că, în perspectivă, protestele vor fi regula, şi nu excepţia, prezumţie probată de acţiunile revendicative de durată şi constante, începînd cu anul 2015. Deşi par a fi relativ calme, acestea conţin în sine potenţialul reactivării şi escaladării foarte rapide.
Secţiunea a 2-a
Situaţia operativă din domeniul de competenţă al Poliţiei
4. În 2015, Poliţia a consemnat în Registrul de evidenţă a altor informaţii cu privire la infracţiuni şi incidente 313.579 materiale, iar 57.330 în Registrul de evidenţă a sesizărilor cu privire la infracţiuni.
Pe teritoriul ţării au fost înregistrate 39.782 infracţiuni, dintre care 36.609 de către subdiviziunile poliţieneşti. S-a produs o descreştere cu 5,54% faţă de anul 2014 (38.755 infracţiuni). Din totalul cauzelor penale iniţiate 23.652 (64,61%) au fost remise procurorului, iar 10.926 (29,85%) au fost expediate în judecată. Nu au fost transmise organelor procuraturii 12.957 cauze.
În 2015, Poliţia a stabilit, în proporţie de 88,9%, autorii din cauzele penale contra vieţii şi sănătăţii persoanelor; 81% – în cauzele penale contra securităţii publice; 87,1% – în cauzele penale privind viaţa sexuală; 93,1% – în cauzele penale contra familiei şi minorilor; 48,47% în cauzele penale contra patrimoniului. Au fost identificaţi făptuitorii din 4671 cauze penale nedescoperite în anii precedenţi.
În 2015, rata criminalităţii a fost de 106,38 infracţiuni la 10.000 de locuitori, inferioară celei din majoritatea statelor Uniunii Europene, ceea ce poate fi considerat un aspect pozitiv.
Cu toate acestea, criminalitatea provoacă probleme deosebite în plan individual şi social, ceea ce impune măsuri de cunoaştere a stării de fapt şi tendinţelor, dar şi de prevenire, contracarare. Pentru aceasta este necesară dezvoltarea capacităţilor structurilor cu atribuţii în domeniile menţionate în continuare.
5. S-au multiplicat infracţiunile comise de grupuri sau organizaţii criminale (trafic de fiinţe umane; infracţiuni legate de droguri; proxenetism; organizarea migraţiei ilegale; traficul de copii etc.) În 2015 acestea au crescut cu circa 40% faţă de 2014. În acest sens, trebuie continuată dezvoltarea capacităţii de cunoaştere şi combatere a criminalităţii organizate, intensificînd schimbul de informaţii şi cooperare în domeniu.
6. Infracţiunile de furt şi răpire a mijloacelor de transport s-au diminuat cu 21,5% în 2015 comparativ cu 2014.
7. În ceea ce priveşte infracţiunile contra sănătăţii publice şi convieţuirii sociale, se atestă diminuarea în 2015 cu 15,4% comparativ cu anul 2014.
8. Infracţiunile legate de droguri au scăzut în 2015 (1191) cu 9,7% faţă 2014 (1288). Însă rata acestora se menţine la nivel relativ ridicat.
9. Infracţiunile de trafic de fiinţe umane au înregistrat stagnarea numerică în 2015 (151) faţă de 2014 (151), ceea ce nu permite formularea tendinţei în domeniu.
Ca urmare a desfăşurării măsurilor operative de investigaţii, în 2014 au fost documentate şi anihilate 24 grupuri criminale organizate specializate în trafic de fiinţe umane, trafic de copii, cu 178 suspecţi, fiind identificate 126 victime ale traficului de fiinţe umane şi 53 prostituate. În 2015, au fost documentate şi anihilate încă 13 grupări criminale organizate. Acest fapt permite să concludem că, probabil, va continua constituirea grupărilor criminale în domeniul menţionat.
Se constată ca tendinţă, de asemenea, specializarea grupurilor criminale în trafic de persoane în scop de exploatare sexuală, cerşit, exploatare prin muncă, trafic de copii şi proxenetism, migraţie ilegală.
10. În 2015 au fost înregistrate 16 infracţiuni privind pornografia infantilă, cu 7 mai mult, comparativ cu 2014.
11. Pe parcursul anului 2015, au fost comise de către minori şi cu participarea acestora 998 infracţiuni (2014 – 1166), în descreştere cu 14,41% faţă de perioada similară din 2014. Din numărul total de cauze penale iniţiate, urmărirea penală a fost finalizată în 955 cauze, dintre care 601 au fost trimise spre examinare în instanţa de judecată, 350 încetate, iar 4 clasate.
În 2015, în 1334 cauze penale, 1381 copii au fost stabiliţi ca fiind victime ale infracţiunilor, înregistrîndu-se creşterea cu 24,32% comparativ cu 2014 (1073 cauze penale). Copiii au devenit victime ale infracţiunilor contra vieţii şi sănătăţii, de vătămare a integrităţii corporale, de agresiune sexuală (39 cazuri în 2015, 44 cauze în 2014 de abuz în familie de către tatăl biologic, concubin, alte rude).
12. În ceea ce priveşte infracţiunile de proxenetism, în perioada 2014-2015, nu au fost schimbări majore. În 2015 au fost înregistrate cu 1,52% mai multe infracţiuni comparativ cu 2014 (66 de infracţiuni).
13. În 2015, au fost înregistrate 1.485 infracţiuni economice, fiind stabilit un prejudiciu material de 429.301.840 lei. Restituirea prejudiciului cauzat s-a realizat în valoare de 16.301.596 lei sau 0,1%. În urma acţiunilor desfăşurate au fost documentate şi anihilate 16 grupuri criminale de profil.
În contextul combaterii infracţiunilor informatice, în 2015 au fost iniţiate 191 cauze penale, majoritatea privind tranzacţiile online cu utilizarea cardurilor bancare, acţiuni perverse prin intermediul tehnologiilor informaţionale, escrocherii, interceptarea informaţiilor şi şantaj, accesul neautorizat la sistemele informatice.
14. Creşteri se constată şi la infracţiunile privind purtarea, păstrarea, procurarea, fabricarea, repararea sau comercializarea ilegală a armelor şi muniţiilor, precum şi sustragerea acestora. În evidenţa subdiviziunilor de poliţie se află 55.989 persoane fizice, care deţin în posesie 69.739 arme.
În 2015 au fost înregistrate 151 infracţiuni specifice, cu 14,39% mai mult comparativ cu 2014 (132 de infracţiuni).
În 2015 au fost comise 69 infracţiuni cu folosirea armelor de foc, cu 43% mai mult faţă de 2014.
Ca efect al încălcărilor depistate, în 2015 au fost iniţiate 479 proceduri de retragere a permiselor de armă, cu anularea sau suspendarea acestora.
15. În 2015 s-au diminuat principalii indicatori de risc rutier: accidente rutiere cu 0,39% (2527), persoane traumatizate cu 1,82% (3021) şi, cel mai important, reducerea numărului persoanelor decedate cu 8,33% (297).
Numărul persoanelor decedate a scăzut cu 41% comparativ cu valorile înregistrate în anul 2008, ceea ce constituie un progres semnificativ. Din totalul accidentelor, 862 au fost infracţiuni. Cu toate acestea, siguranţa traficului nu se ridică la nivelul necesar.
16. În totalul infracţiunilor comise în 2015, ponderea celor excepţional şi deosebit de grave reprezintă 3,6 la sută, infracţiunile uşoare şi mai puţin grave 79,6%, fapt ce exprimă nivelul relativ redus de periculozitate (figura 1). Creşteri cu 24,64% au înregistrat infracţiunile excepţional de grave, ceea ce relevă o tendinţă de radicalizare a acţiunii infractorilor.
Figura 1.
Distribuţia infracţiunilor pe categorii de gravitate
17. Aglomerările urbane, îndeosebi municipiul Chişinău (36% din totalul criminalităţii la nivel naţional; 165 infracţiuni la 10.000 locuitori) sînt locul predilect de desfăşurare a majorităţii infracţiunilor cu pericol social ridicat (figura 2). Se constată deficitul de prezenţă poliţienească în zonele rurale.
18. A crescut simţitor numărul cazurilor de ultraj împotriva poliţiştilor, fapt care reflectă tendinţa de diminuare a respectului persoanelor faţă de autoritate şi, totodată, deficitul de pregătire a personalului.
Figura 2.
Distribuţia infracţiunilor în profil teritorial
Secţiunea a 3-a
Situaţia operativă din domeniul de competenţă al Carabinierilor
19. În 2015 carabinierii au efectuat 18.698 de misiuni pentru menţinerea ordinii publice, cu 29.831 de persoane (însumarea participărilor).
Au fost îndeplinite, de asemenea, 125 de misiuni de asigurare a ordinii publice la evenimente cu participanţi numeroşi. Carabinierii au asigurat prevenirea huliganismului şi violenţei la competiţiile sportive, în mod deosebit la meciurile de fotbal din competiţiile interne (35) şi internaţionale (11).
20. Pentru menţinerea ordinii publice la Parlamentul Republicii Moldova au participat 13.110 carabinieri (însumarea participărilor). Un total de 149.623 carabinieri (însumarea participărilor) au fost antrenaţi în serviciul de menţinere, asigurare şi pază a sediilor misiunilor diplomatice şi obiectivelor de importanţă majoră, fiind repartizaţi pe 15.900 itinerare de patrulare (totalizarea itinerarelor), dintre care peste 10.000 independente.
21. Carabinierii au fost antrenaţi în mod curent la asigurarea ordinii publice în perioada desfăşurării alegerilor locale generale şi la paza secţiilor de votare.
22. În scopul prevenirii faptelor ilegale, s-a adoptat practica de constituire a detaşamentelor mixte, care au executat misiuni de menţinere a ordinii publice (în 2015, 9 detaşamente, cu 3.006 carabinieri). De asemenea, în 2015, la razii şi operaţiuni de căutare au fost implicaţi 493 carabinieri.
23. În urma activităţilor de menţinere a ordinii publice, în 2015, carabinierii au depistat şi au participat la reţinerea a 1.870 persoane pentru comiterea de contravenţii şi infracţiuni.
Secţiunea a 4-a
Situaţia operativă din domeniul de competenţă al Poliţiei de Frontieră
24. În 2015, prin punctele de trecere a frontierei au fost înregistrate 17,05 milioane de traversări, ceea ce indică creşterea cu 16% faţă de 2014. În punctele de trecere a frontierei moldo-ucrainene traversările au crescut cu 2% faţă de perioada similară a anului precedent, iar la frontiera moldo-română şi cea aeriană cu 35% şi respectiv 21%.
Analiza după cetăţenie a fluxului de persoane ce au traversat frontiera Republicii Moldova în 2015 indică faptul că cetăţenii moldoveni au o pondere de 66% din total (11,29 mil. traversări).
25. A continuat dezvoltarea mecanismului de securitate la frontieră prin colaborarea cu patrulele din ţările vecine. Astfel, în 2015, au fost organizate 443 patrulări coordonate cu omologii din România şi 1038 patrulări comune cu grănicerii din Ucraina. De asemenea, au fost efectuate 23 patrulări în comun cu Misiunea Uniunii Europene de Asistenţă la Frontieră pentru Moldova şi Ucraina şi 6 împreună cu Agenţia Europeană pentru Poliţia de Frontieră şi Garda de Coastă.
26. Încălcarea legislaţiei frontaliere. În 2015, Poliţia de Frontieră a depistat 693 cazuri de încălcare a legislaţiei frontaliere, în care au fost implicate 4.341 persoane (+ 5% faţă de 2014).
Cazurile de încălcare a legislaţiei frontaliere prin punctele de trecere sînt în creştere cu circa 16% faţă de 2014, ceea ce este valabil pentru toţi indicatorii caracteristici punctelor de trecere a frontierei. Încălcarea regulilor de şedere deţine ponderea de circa 50% din totalul incidentelor înregistrate.
La "frontiera verde" numărul cazurilor este în scădere cu 2%. Totodată, pe sectorul de frontieră moldo-român se constată scăderea de 10%, iar pe sectorul moldo-ucrainean creşterea este de 7%.
27. Migraţia ilegală şi traficul de fiinţe umane. În 2015 au crescut cu 15% cazurile de migraţie ilegală (115) comparativ cu 2014.
Pe sectorul de frontieră moldo-român, în 21 cazuri au fost documentate 38 persoane, ceea ce reprezintă o creştere cu 12% faţă de 2014. Pe sectorul de frontieră moldo-ucrainean, în 26 cazuri au fost documentate 33 persoane, ceea ce indică o scădere cu 21% faţă de 2014.
Pe sectorul de "frontieră verde", au fost depistate 24 persoane implicate în migraţia ilegală, fiind înregistrată scăderea cu 12 % faţă de 2014.
Pe sectorul de frontieră aerian, numărul de persoane depistate la traversarea ilegală a frontierei de stat cu utilizarea actelor false a crescut de circa 2 ori comparativ cu 2014. Din totalul de persoane cu acte false şi falsificate, 70% au fost cetăţeni din ţările cu risc sporit care urmau să intre în Republica Moldova pentru deplasarea ulterioară în Uniunea Europeană.
28. Contrabanda cu ţigări. În 2015, au fost documentate 186 cazuri de tentativă de trafic ilicit de ţigări. Au fost confiscate circa 270 mii pachete de ţigări. În comparaţie cu 2014, în 2015 au fost cu 22% mai multe cazuri documentate, însă cantitatea de ţigări confiscată a scăzut cu 34%.
28. Contrabanda cu alcool şi produse alcoolice s-a produs atît în punctele de trecere a frontierei, cît şi pe sectorul de "frontieră verde". Au fost documentate 33 de tentative de trecere, ca urmare a acestora au fost confiscate circa 59 tone de alcool, fapt ce indică creşterea cu 18% a numărului de cazuri, cantitatea scăzînd cu 41%.
30. În 2014, la Departamentul Poliţiei de Frontieră, au fost iniţiate cauze penale privind infracţiunile comise de către un grup criminal organizat sau de către o organizaţie criminală pentru următoarele categorii de fapte: trafic de fiinţe umane; atragerea minorilor în activitatea criminală sau determinarea lor la comiterea unor fapte imorale; circulaţia ilegală a substanţelor narcotice, psihotrope sau a analoagelor lor în scop de înstrăinare; organizarea migraţiei ilegale; circulaţia ilegală a substanţelor narcotice, psihotrope sau a analoagelor lor fără scop de înstrăinare; trafic de fiinţe umane; scoaterea ilegală a copiilor din ţară; confecţionarea, deţinerea, vînzarea sau folosirea documentelor oficiale, a imprimatelor, ştampilelor sau sigiliilor false. Se remarcă, aşadar, tendinţa de creştere a varietăţii faptelor infracţionale la frontieră.
31. Rezultatele controlului documentelor probează faptul că uzul de fals şi contrafacerea documentelor au crescut cu peste 60% în 2015 faţă de 2014. În mare parte, această creştere a fost determinată de majorarea cu peste 2,2 ori a numărului de documente falsificate depistate pe sectorul moldo-ucrainean. Aşadar, a sporit atît numărul de cazuri, cît şi tipul de documente contrafăcute şi falsificate (asigurări internaţionale auto tip "carte verde", paşapoarte, procuri ce atestă dreptul de proprietate asupra mijlocului de transport, certificate de înmatriculare, permise de conducere).
Secţiunea a 5-a
Situaţia operativă din domeniul de competenţă al Biroului migraţie şi azil
32. În domeniul imigrării străinilor în Republica Moldova, Biroul migraţie şi azil implementează 13 proceduri privind admisia şi stabilirea străinilor în ţară.
În 2015 au fost recepţionate 21456 cereri, cu 1788 mai multe decît în 2014 (9,1 %). În acelaşi timp, au fost perfectate, emise şi eliberate 19.554 de acte, cu 10,5% mai multe comparativ cu 2014.
33. Acordarea dreptului de şedere provizorie. În 2015 a fost acordat dreptul de şedere provizorie şi permanentă pentru 4235 de străini, dintre care 28 au obţinut drept de şedere permanentă şi 4207 – de şedere provizorie. Din cei 4.207 străini sosiţi, 2.563 s-au stabilit în oraşe (61%) şi 1644 în localităţi rurale (39%). Se constată majorarea cererilor pentru acordarea dreptului de şedere provizorie cu 98 % şi cu 4% la dreptul de şedere permanentă. A fost prelungit dreptul de şedere pentru 2804 străini.
34. În ce priveşte realizarea măsurilor de combatere a delictelor contravenţionale, în 2015, Biroul migraţie şi azil a constat şi a documentat 3017 contravenţii pentru încălcarea regulilor de şedere şi de plasare în cîmpul muncii, precum şi alte 3 contravenţii comise de străini, comparativ cu 2640 în 2014, ceea ce indică un spor de 36%. Ca urmare, au fost aplicate amenzi în mărime totală de 3,09 mil. lei.
Creşterea atît de mare într-un singur an reflectă tendinţa de sporire a criminalităţii specifice domeniului.
Figura 3.
Provenienţa, pe ţări, a străinilor sancţionaţi pentru
încălcarea regulilor de şedere şi plasare în cîmpul muncii în 2015
35. Analiza datelor despre contravenienţi pe state de origine denotă faptul că, în 2015, ponderea cea mai mare revine persoanelor din Ucraina şi Federaţia Rusă (cîte 24%), Israel (12%), România (11%), Turcia (7%) (figura 3).
Concluzia este că, majoritar, persoanele respective provin din ţări aflate în conflict.
Situaţia este aproape similară comparativ cu 2014, atestîndu-se doar mici diferenţe. Cei mai mulţi străini care au încălcat regulile de şedere în Republica Moldova sînt resortisanţi ai statelor terţe, exoneraţi de obligativitatea deţinerii vizei la traversarea frontierei de stat şi, din diverse motive, nu au părăsit voluntar teritoriul ţării la expirarea termenului de aflare . Fenomenul impune concentrarea atenţiei asupra acestei categorii de străini.
36. În 2015 au fost emise 410 decizii de revocare şi 5 decizii de anulare a dreptului de şedere. În comparaţie cu 2014, indicatorul respectiv a scăzut cu 20%. Printre altele, situaţia descrisă indică dezvoltarea capacităţilor de analiză a cazurilor care implică străinii şi eficacitatea în creştere a Biroului migraţie şi azil.
În 2015, numărul străinilor împotriva cărora a fost dispusă măsura returnării a crescut cu 31% faţă de 2014, fapt ce reprezintă un procent semnificativ. Analiza datelor din 2015 privind numărul persoanelor returnate în funcţie de statele de origine indică menţinerea ordinii rezultate din figura 3.
Concomitent, în urma dispunerii acestei măsuri, în 2014 au fost aplicate 282 de decizii de interdicţie de intrare pe teritoriul Republicii Moldova pe perioade de la 1 la 5 ani.
37. Repatriere. În 2015 a fost acordat dreptul de stabilire permanentă în Republica Moldova pentru 731 străini solicitanţi, numărul crescînd de aproape 2 ori. Se constată că începînd cu 2011, numărul persoanelor repatriate s-a micşorat în comparaţie cu anii precedenţi.
Din totalul contravenţiilor documentate în 2015, circa 88% sînt încălcări ale regulilor de şedere de către străini şi 12% contravenţii ce ţin de munca nedeclarată a străinilor. Este îngrijorătoare ponderea încălcării regulilor de şedere, ceea ce necesită măsuri de contracarare a acesteia.
38. Sistemul de azil şi apatridie. La sfîrşitul anului 2015, în procedura sistemului de azil erau înregistrate 556 persoane. În 2015 au solicitat azil pe teritoriul Republicii Moldova 273 de persoane, cu 11% mai mult decît în 2014. Preponderent, în 2015, au solicitat azil originarii din Ucraina, Siria, Irak, Afganistan, Sri Lanka. Dintre persoanele menţionate, 24 au fost recunoscute ca refugiate, 150 au primit protecţie umanitară, iar în cazul a 36 au fost emise decizii de respingere a cererii de azil.
39. Biroul migraţie şi azil realizează, potrivit prevederilor legale, monitorizarea străinilor care intră în Republica Moldova prin segmentul transnistrean al frontierei moldo-ucrainene, fapt ce asigură mai buna cunoaştere a situaţiei în domeniu.
În 2015, la serviciile evidenţă a străinilor şi ghişeul unic al Biroului migraţie şi azil au fost efectuate peste 35.000 de înregistrări, din care 22.500 la intrare şi aproximativ 13.000 la ieşire, iar în 2014, 16.300, din care la intrare 10.700 şi 5.600 la ieşire. Aceasta exprimă creşterea de 2, 18 ori a înregistrării străinilor la serviciile evidenţă. Repartizarea străinilor după ţara de cetăţenie, în 2015, denotă că pondere cea mai mare revine cetăţenilor Ucrainei (88%). Cetăţenii Federaţiei Ruse sînt 5%. De asemenea, au fost luaţi în evidenţă cetăţeni din: Belarus, Germania, Turcia, Bulgaria, Polonia, România etc. (în total, 63 de state).
Anexa nr.2
la Hotărîrea Guvernului
nr.354 din 31 mai 2017
PLANUL DE ACŢIUNI
privind implementarea Strategiei naţionale de ordine
şi securitate publică pentru anii 2017-2020
| Acţiuni | Subacţiuni | Termen de realizare | Instituţii responsabile | Costurile aferente implementării (şi sursele de finanţare) mii lei | Indicatori de progres |
| 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 |
|
OBIECTIVUL 1. CONSOLIDAREA PROTECŢIEI PERSOANEI, A SIGURANŢEI SOCIETĂŢII ŞI STATULUI, PRIN DEZVOLTAREA CAPACITĂŢILOR SISTEMULUI DE ORDINE ŞI SECURITATE PUBLICĂ |
|||||
| 1.1. Revizuirea, în scopul actualizării şi corelării, a strategiilor, politicilor, planurilor şi programelor naţionale şi sectoriale aferente domeniului ordinii şi securităţii publice, prevenirii şi combaterii criminalităţii | 1.1.1. Constituirea grupului de lucru interdepartamental, în scopul evaluării documentelor de politici cu impact asupra ordinii şi securităţii publice, actualizarea şi corelarea acestora cu Strategia de securitate naţională a Republicii Moldova şi prezenta Strategie | 2017-2018 | Ministerul Afacerilor Interne; Procuratura Generală; Centrul Naţional Anticorupţie; Serviciul de Informaţii şi Securitate | În limitele alocaţiilor bugetare aprobate | Grup de lucru constituit; număr de şedinţe organizate şi desfăşurate; număr de concluzii/ recomandări implementate; strategii, politici şi programe naţionale şi sectoriale evaluate, actualizate şi corelate |
| 1.1.2. Reanalizarea rapoartelor, evaluărilor etc. realizate cu asistenţă externă, care au vizat Ministerul Afacerilor Interne şi componentele de ordine şi securitate publică, şi valorificarea recomandărilor formulate în documentele respective | 2017-2018 | Ministerul Afacerilor Interne | În limitele alocaţiilor bugetare aprobate | Număr de recomandări implementate | |
| 1.1.3. Elaborarea politicilor publice necesare prevenirii şi combaterii criminalităţii, cu participarea instituţiilor, autorităţilor publice, a mediului academic şi a societăţii civile | 2017-2020 | Ministerul Afacerilor Interne; Procuratura Generală; Centrul Naţional Anticorupţie; Serviciul de Informaţii şi Securitate; Academia de Ştiinţe a Moldovei | În limitele alocaţiilor bugetare aprobate | Număr de documente de politici publice elaborate şi implementate | |
| 1.1.4. Asigurarea concordanţei cadrului strategic şi al politicilor cu cel european echivalent, preluarea în sistemul de ordine şi securitate publică a standardelor, experienţelor, bunelor practici europene şi internaţionale relevante | 2017-2020 | Ministerul Afacerilor Interne; Procuratura Generală; Centrul Naţional Anticorupţie; Serviciul de Informaţii şi Securitate | În limitele alocaţiilor bugetare aprobate | Număr de documente de politici publice corelate şi conforme cadrului european şi internaţional | |
| 1.1.5. Identificarea surselor de finanţare externă ca alternativă la bugetarea naţională şi realizarea proiectelor pentru atragerea de fonduri în scopul îndeplinirii acţiunilor din prezentul Plan | 2017-2020 | Ministerul Afacerilor Interne; Centrul Naţional Anticorupţie; Serviciul de Informaţii şi Securitate | În limitele alocaţiilor bugetare aprobate | Număr de surse identificate şi valorificate; număr de proiecte elaborate şi promovate; număr de proiecte acceptate şi finanţate; dinamică pozitivă în valorificarea resurselor accesate | |
| 1.2.Consolidarea sistemului analizei de risc în domeniul securităţii şi ordinii publice, precum şi a situaţiei criminogene, în scopul susţinerii procesului de planificare strategică şi a practicii în domeniu | 1.2.1. Elaborarea, la nivelul Ministerului Afacerilor Interne, a cadrului de reglementare pentru sistemul de analiză a riscurilor şi informaţiilor în domeniul ordinii şi securităţii publice | 2017-2020 | Ministerul Afacerilor Interne; Centrul Naţional Anticorupţie; Serviciul de Informaţii şi Securitate | În limitele alocaţiilor bugetare aprobate | Cadru normativ elaborat şi aprobat; competenţe ale unităţilor analitice clar delimitate în funcţie de nivelul analitic abordat (naţional, strategic, regional, local); sistem informaţional de analiză a riscurilor dezvoltat şi operaţionalizat |
| 1.2.2. Elaborarea de către Ministerul Afacerilor Interne a cadrului de reglementare privind clasificarea, elaborarea, evidenţa şi păstrarea produselor analitice întocmite în domeniul ordinii şi securităţii publice | 2017 | Ministerul Afacerilor Interne | În limitele alocaţiilor bugetare aprobate | Cadru normativ elaborat şi aprobat; clasificarea produselor analitice realizate; rapoarte analitice periodice întocmite şi diseminate/ publicate; tablouri de prezentare a situaţiei criminogene,de ordine şi securitatea publică elaborate/ diseminate | |
| 1.2.3. Dezvoltarea mecanismului de funcţionare a grupului interdepartamental analitic | 2017-2018 | Ministerul Afacerilor Interne; Procuratura Generală; Centrul Naţional Anticorupţie; Serviciul de Informaţii şi Securitate | În limitele alocaţiilor bugetare aprobate | Grup analitic interdepartamental funcţional; mecanism stabilit de funcţionare şi cooperare cu alte grupuri analitice create la nivel naţional (sau comasarea cu grupul comun de analiză a riscurilor (GCAR), creat în baza Strategiei naţionale de management integrat al frontierei de stat); număr de produse analitice elaborate (rapoarte, note informative, comunicate) şi relevanţa acestora | |
| 1.2.4. Elaborarea metodologiei-cadru a Ministerului Afacerilor Interne privind efectuarea analizei riscurilor în domeniul ordinii şi securităţii publice (la nivel naţional, strategic, operaţional şi tactic) | 2017-2018 | Ministerul Afacerilor Interne | În limitele alocaţiilor bugetare aprobate | Metodologie elaborată şi aprobată; proceduri standard de operare elaborate, dezvoltate şi aplicate | |
| 1.2.5. Dezvoltarea tehnologiilor informaţionale în vederea facilitării schimbului de informaţii în procesul de analiză a riscurilor (procurarea de echipamente, constituirea de baze de date integrate, programe informatice, instrumente de analiză etc.) | 2017-2018 | Ministerul Afacerilor Interne; Centrul Naţional pentru Protecţia Datelor cu Caracter Personal | În limitele alocaţiilor bugetare aprobate | Sistem informaţional de analiză a riscurilor dezvoltat şi operaţionalizat; echipament procurat şi instalat | |
| 1.2.6. Instruirea personalului responsabil de domeniul analizei de risc şi informaţii | 2017-2020 | Ministerul Afacerilor Interne | În limitele alocaţiilor bugetare aprobate | Număr de instruiri interinstituţionale organizate şi desfăşurate; număr de personal instruit în domeniul analitic; număr de schimburi de experienţă; număr de vizite de studii | |
| 1.3. Optimizarea serviciilor publice pentru populaţie, eliminarea birocraţiei, creşterea gradului de informatizare, a promptitudinii şi calităţii activităţilor prestate de către angajaţii instituţiilor de ordine şi securitate publică | 1.3.1. Inventarierea serviciilor publice furnizate de către instituţiile de ordine şi securitate publică, evaluarea măsurii în care acestea rezultă din competenţele legale şi renunţarea la cele nespecifice | 2017 | Ministerul Afacerilor Interne; Ministerul Economiei | În limitele alocaţiilor bugetare aprobate | Grup de lucru interdepartamental constituit; raport întocmit şi recomandări implementate; servicii publice optimizate şi eficace; dinamică pozitivă a gradului de satisfacţie a populaţiei faţă de calitatea serviciului public |
| 1.3.2. Analiza reglementărilor privitoare la serviciile pentru populaţie furnizate de către structurile de ordine şi securitate publică, reducerea numărului de avize şi aprobări, simplificarea formularelor/ instrumentelor şi procedurilor de lucru | 2017-2018 | Ministerul Afacerilor Interne; Ministerul Economiei | În limitele alocaţiilor bugetare aprobate | Grup de lucru interdepartamental constituit; raport întocmit şi recomandări implementate; număr de acte normative ajustate/ amendate | |
| 1.3.3. Evaluarea anuală a respectării de către personalul structurilor de ordine şi securitate publică a standardelor internaţionale privind drepturile omului, asigurarea eliminării măsurilor şi practicilor de abuz şi rele tratamente, inclusiv a acţiunilor discriminatorii faţă de minorităţi sau persoane cu nevoi speciale | 2017-2020 | Ministerul Afacerilor Interne; Institutul Naţional al Justiţiei | În limitele alocaţiilor bugetare aprobate | Raport de evaluare realizat | |
| 1.3.4. Implementarea în sistemul de ordine şi securitate publică a procedurilor/ metodologiilor poliţieneşti moderne de prevenire a criminalităţii (Poliţia comunitară, Poliţia de vecinătate, Poliţia orientată pe problemă, Poliţia bazată pe informaţii, Poliţia orientată pe comunitate, Poliţia orientată pe statistici etc.) | 2017-2020 | Ministerul Afacerilor Interne | 235305 mii lei, suport bugetar acordat de Uniunea Europeană, în contextul Strategiei de dezvoltare a poliţiei pentru anii 2016-2020, Ambasadele Suediei şi Statelor Unite ale Americii; alţi parteneri | Raport anual de evaluare întocmit; dinamică pozitivă privind satisfacţia populaţiei faţă de activitatea Poliţiei | |
| 1.3.5. Asimilarea de către toate structurile din sistemul de ordine şi securitate publică a principiilor performanţei poliţieneşti egale, adaptate la specificul activităţii proprii | 2017-2020 | Ministerul Afacerilor Interne | 51030 mii lei, suport bugetar acordat de Uniunea Europeană, în contextul Strategiei de dezvoltare a Poliţiei pentru anii 2016-2020 | Dinamică pozitivă de implementare a principiilor performanţei poliţieneşti egale în sistemul de ordine şi securitate publică; dinamică pozitivă privind satisfacţia populaţiei faţă de activitatea Poliţiei | |
| 1.3.6. Dezvoltarea bazelor de date integrate necesare furnizării de servicii publice pentru populaţie | 2017-2020 | Ministerul Afacerilor Interne; Serviciul de Informaţii şi Securitate; Centrul de Guvernare Electronică; Centrul Naţional pentru Protecţia Datelor cu Caracter Personal | În limitele alocaţiilor bugetare aprobate şi din surse externe | Baze de date integrate, instituite/ ajustate şi operaţionale | |
| 1.4. Dezvoltarea capacităţilor de prevenire a infracţiunilor | 1.4.1. Dezvoltarea capacităţii instituţionale a structurilor de prevenire a criminalităţii, în special protecţia copiilor, diminuarea abandonului şcolar, criminalităţii juvenile şi a victimizării copiilor, protecţia victimelor şi persoanelor vulnerabile, combaterea abuzurilor, violenţei sexuale şi familiale | 2017-2020 | Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei; Ministerul Educaţiei; Ministerul Afacerilor Interne; Procuratura Generală | 10935,3 mii lei (Programul "Poliţia şi Comunitatea", finanţat de către Ministerul Federal de Interne al Germaniei; Programul privind violenţa în familie, finanţat de către Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa şi Centrul de Drept al Femeilor din Republica Moldova etc.) | 4 cursuri anuale de instruire organizate pentru structurile specializate ale Poliţiei; 4 centre mobile de prevenire a criminalităţii lansate; 2 orăşele pentru siguranţa copiilor amenajate; 4 campanii anuale de mediatizare, organizate la nivelul Poliţiei |
| 1.4.2. Dezvoltarea mecanismelor de optimizare a răspunsului la sesizările persoanelor privind încălcarea ordinii şi securităţii publice, proiectarea şi implementarea noilor aplicaţii pentru Inspectoratul General al Poliţiei, Departamentul Trupelor de Carabinieri, Departamentul Poliţiei de Frontieră, Biroul migraţie şi azil, conectate la sistemul informaţional al Serviciului naţional unic pentru apelurile de urgenţă 112 | 2017-2019 | Ministerul Afacerilor Interne; Serviciul de Informaţii şi Securitate | În limitele alocaţiilor bugetare aprobate şi din surse externe | Grup de lucru interdepartamental constituit; proiect de concept elaborat şi aprobat; mecanism de optimizare/ dezvoltare implementat; dinamică pozitivă a satisfacţiei populaţiei faţă de răspunsul la sesizări | |
| 1.5. Reorganizarea sistemului de Poliţie Rutieră, dezvoltarea capacităţilor în domeniu, sporirea siguranţei rutiere şi a protecţiei persoanelor în trafic | 1.5.1. Dezvoltarea capacităţilor de prevenire a accidentelor rutiere, inclusiv prin utilizarea unor metode moderne de analiză a riscurilor | 2017-2018 | Ministerul Afacerilor Interne; Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor | 56700,0 mii lei, suport bugetar acordat de Uniunea Europeană, în contextul Strategiei de dezvoltare a Poliţiei pentru anii 2016-2020 | Capacităţi de prevenire a accidentelor rutiere îmbunătăţite; concept de analiză a riscurilor elaborat; rapoarte de analiză a riscurilor elaborate şi publicate |
| 1.5.2. Îmbunătăţirea managementului documentării accidentelor rutiere prin utilizarea tehnologiilor informaţionale; sporirea calităţii documentării accidentelor rutiere soldate cu victime | 2017-2020 | Ministerul Afacerilor Interne; Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor | Date statistice privind calitatea documentării accidentelor rutiere în dinamică pozitivă; echipament procurat; management al documentării accidentelor rutiere asigurat prin intermediul utilizării tehnologiilor informaţionale | ||
| 1.5.3. Sporirea mobilităţii echipelor de prevenire şi combatere a evenimentelor rutiere | 2018-2019 | Ministerul Afacerilor Interne | Echipament necesar achiziţionat; capacităţi consolidate | ||
| 1.5.4. Transferarea competenţelor improprii ale Inspectoratului General al Poliţiei, prevăzute prin Hotărîrea Guvernului nr.415 din 8 aprilie 2003 "Despre aprobarea Regulamentului cu privire la supravegherea tehnică exercitată de poliţia rutieră" | 2017-2018 | Ministerul Afacerilor Interne; Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor | Grup de lucru comun constituit; proiect al hotărîrii de Guvern elaborat şi aprobat; competenţe, structuri, echipamente, mijloace speciale, personal şi infrastructură, transmise autorităţilor competente | ||
| 1.5.5. Includerea în învăţămîntul primar şi gimnazial a orelor de siguranţă rutieră | 2017-2018 | Ministerul Educaţiei; Ministerul Afacerilor Interne | În limitele alocaţiilor bugetare aprobate | Curriculum revizuit; număr de ore stabilit, corespunzător etapelor şi vîrstelor de instruire | |
| 1.5.6. Identificarea partenerilor şi implementarea de parteneriate public-private pentru realizarea de proiectelor de anvergură privind creşterea siguranţei rutiere, identificarea şi semnalizarea zonelor de risc, sporirea conştiinciozităţii populaţiei şi diminuarea încălcărilor legislaţiei specifice | 2017-2020 | Ministerul Afacerilor Interne; Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor; Ministerul Educaţiei; autorităţile administraţiei publice locale (parteneri) | În limitele alocaţiilor bugetare aprobate | Dinamică pozitivă de stabilire şi realizare a parteneriatelor publice-private; proiecte comune implementate; număr de campanii organizate şi lansate; Număr de recomandări implementate; ponderea drumurilor renovate şi amenajate cu indicatoare rutiere în zonele de risc | |
| 1.5.7. Modificarea cadrului juridic naţional pentru implementarea conceptului privind soluţionarea pe cale amiabilă a conflictelor survenite în cazuri de accidente rutiere ce nu s-au soldat cu victime | Semestrul I, 2017 | Ministerul Afacerilor Interne; Comisia Naţională a Pieţei Financiare | În limitele alocaţiilor bugetare aprobate; resurse externe | Grup de lucru creat; proiect de modificare a cadrului legislativ şi celui subsecvent realizat; sistem informaţional integrat al asiguratorilor de autovehicule adaptat; concept implementat în proporţie de 100% în anul 2017 | |
| 1.5.8. Revizuirea procedurii de introducere în reparaţii a unităţilor de transport accidentate | 2018 | Ministerul Afacerilor Interne; Comisia Naţională a Pieţei Financiare; Biroul Naţional al Asiguratorilor de Autovehicule | În limitele alocaţiilor bugetare aprobate | Grup de lucru creat; proiect de modificare a cadrului legislativ şi celui subsecvent realizat; sistem informaţional integrat al asiguratorilor de autovehicule adaptat; concept implementat în proporţie de 100% pînă în anul 2018 | |
| 1.5.9. Revizuirea Regulamentului circulaţiei rutiere în sensul excluderii graduale a obligativităţii prezentării permisului de conducere, certificatului de înmatriculare, poliţei de asigurare obligatorie de răspundere civilă, altor acte la solicitarea agentului de poliţie, astfel încît acestea să fie realizate prin intermediul platformei de interoperabilitate instituite de Guvern | 2017-2018 | Ministerul Afacerilor Interne; Centrul de Guvernare Electronică | În limitele alocaţiilor bugetare aprobate | Proiect de modificare a Regulamentului circulaţiei rutiere; 100% din numărul de acte prevăzute de punctul 10 subpunctul 2 din Regulamentul circulaţiei rutiere excluse pînă în anul 2018; aplicaţii IT elaborate şi dezvoltate; capacităţi tehnice perfecţionate; 100% din agenţii de circulaţie rutieră instruiţi şi asiguraţi cu echipament necesar pînă în semestrul I, 2018 | |
| 1.6. Consolidarea capacităţii operaţionale a sistemului de ordine şi securitate publică pentru combaterea faptelor infracţionale | 1.6.1. Implementarea normelor metodologice privind managementul operaţional;stabilirea dimensiunilor proiectării operaţionale | 2017 | Ministerul Afacerilor Interne | În limitele alocaţiilor bugetare aprobate | Regulament-cadru privind interoperabilitatea managementului operaţional al Ministerului Afacerilor Interne elaborat şi aprobat; planuri de acţiuni situaţionale elaborate şi aprobate; operaţiuni speciale tematice desfăşurate |
| 1.6.2. Studierea oportunităţii de revizuire, potrivit reformei sistemului justiţiei, a cadrului de reglementare a activităţilor de investigaţii şi urmărire penală desfăşurate de către structurile specializate, eliminarea lacunelor, dispoziţiilor contradictorii şi a celor care nu permit desfăşurarea investigaţiilor, constatarea celor latente şi proactivitatea; studierea oportunităţii înfiinţării Poliţiei judiciare | 2017-2018 | Ministerul Justiţiei; Procuratura Generală; Ministerul Afacerilor Interne; Serviciul de Informaţii şi Securitate | 113,4 mii lei, suport bugetar din partea Uniunii Europene, în contextul Strategiei de dezvoltare a Poliţiei pentru anii 2016-2020 | Număr de proiecte elaborate; număr de acte aprobate | |
| 1.6.3. Promovarea propunerilor de modificare a legislaţiei procesual-penale, astfel încît să se asigure coerenţa, simplificarea şi delimitarea precisă a atribuţiilor procurorului şi ofiţerului de urmărire penală | 2017-2018 | Ministerul Justiţiei; Ministerul Afacerilor Interne; Procuratura Generală; Centrul Naţional Anticorupţie; Serviciul Vamal | În limitele alocaţiilor bugetare aprobate | Număr de propuneri elaborate şi acceptate; număr de proiecte elaborate; număr de acte aprobate | |
| 1.6.4. Revizuirea şi modificarea, potrivit reformei sistemului justiţiei şi a procuraturii, a prevederilor Legii nr.333 din 10 noiembrie 2006 privind statutul ofiţerului de urmărire penală şi ale Legii nr.59 din 29 martie 2012 privind activitatea specială de investigaţii, prin eliminarea lacunelor şi a dispoziţiilor contradictorii existente | 2017 | Ministerul Justiţiei; Procuratura Generală; Ministerul Afacerilor Interne; Serviciul de Informaţii şi Securitate | În limitele alocaţiilor bugetare aprobate | Număr de proiecte elaborate; număr de acte aprobate | |
| 1.6.5. Dezvoltarea capacităţilor structurilor responsabile de combaterea criminalităţii organizate şi transfrontaliere ale autorităţilor de aplicare a legii | 2017-2020 | Ministerul Afacerilor Interne; Serviciul de Informaţii şi Securitate; Centrul Naţional Anticorupţie; Serviciul Vamal; Procuratura Generală; Institutul Naţional al Justiţiei | 70308,0 mii lei, suport bugetar din partea Uniunii Europene, în contextul Strategiei de dezvoltare a Poliţiei pentru anii 2016-2020 | Echipament achiziţionat; condiţii de activitate create în conformitate cu standardele Uniunii Europene; capacităţi consolidate; instruiri organizate; infrastructură creată şi dezvoltată; formatori identificaţi şi instruiţi | |
| 1.6.6. Consolidarea capacităţilor subdiviziunilor tehnico-criminalistice şi asigurarea de mijloace şi tehnică criminalistică pentru structurile de ordine şi securitate publică | 2017-2020 | Ministerul Afacerilor Interne | Echipament achiziţionat; capacităţi consolidate; instruiri organizate; laboratoare acreditate | ||
| 1.6.7. Crearea şi operaţionalizarea Laboratorului ADN cu bazele de date în cadrul Centrului tehnico-criminalistic şi de expertize judiciare al Inspectoratului General al Poliţiei | 2017-2020 | Ministerul Afacerilor Interne; Procuratura Generală | În limitele alocaţiilor bugetare aprobate | Studiu de fezabilitate şi proiect tehnic, elaborate şi realizate; infrastructură creată şi dezvoltată; cadru normativ elaborat şi aprobat; capacităţi consolidate; instruiri organizate | |
| 1.6.8. Preluarea de către Inspectoratul General al Poliţiei de la Serviciul tehnologii informaţionale a unor activităţi din domeniul dactiloscopic | 2017-2018 | Ministerul Afacerilor Interne | În limitele alocaţiilor bugetare aprobate | Competenţe transmise Inspectoratului General al Poliţiei | |
| 1.6.9. Organizarea şi desfăşurarea campaniilor de mediatizare privind predarea benevolă a armelor | 2017-2020 | Ministerul Afacerilor Interne | 2604,1 mii lei sau 120 mii euro estimativ, din partea Biroului de Control din Europa de Sud-Est şi de Est asupra armelor de calibru mic şi a armamentelor uşoare (SEESAC) | Număr de campanii organizate şi desfăşurate; număr de arme predate benevol | |
| 1.7. Respectarea drepturilor fundamentale ale omului;eliminarea tuturor formelor de rele tratamente | 1.7.1. Evaluarea anuală, în comun cu alte organe de drept specializate, a realizării, conform standardelor internaţionale în domeniul drepturilor omului, a condiţiilor în spaţiile pentru detenţie provizorie şi în camerele de interogare, precum şi a celor de transportare a persoanelor reţinute/ arestate în procesul urmăririi penale | 2017-2020 | Ministerul Afacerilor Interne; Serviciul de Informaţii şi Securitate; Centrul Naţional Anticorupţie | În limitele alocaţiilor bugetare aprobate şi din surse externe | Raport de evaluare întocmit; dinamică pozitivă de dezvoltare a capacităţilor; număr de unităţi de transport procurate şi dotate |
| 1.7.2. Eliminarea tuturor formelor de rele tratamente | 2017-2020 | Ministerul Afacerilor Interne; Ministerul Justiţiei (Departamentul Instituţiilor Penitenciare) | 31752,0 mii lei, suport bugetar din partea Uniunii Europene, în contextul Strategiei de dezvoltare a Poliţiei pentru anii 2016-2020 | Infrastructură reabilitată, construită; unităţi de transport şi echipament necesar achiziţionat; condiţii create; număr de plîngeri referitoare la acţiunile de abuz din partea poliţiştilor în descreştere cu 20% pînă în 2020 | |
| 1.7.3. Revizuirea cadrului legislativ şi subsecvent ce vizează aplicarea măsurii preventive reţinerea, prin reglementarea statutului "celule de detenţie"din cadrul unităţilor de Poliţie | 2017-2020 | Ministerul Afacerilor Interne | În limitele alocaţiilor bugetare aprobate | Cadru de reglementare modificat şi funcţional | |
| 1.8. Perfecţionarea cadrului de reglementare, conceptual, funcţional, de acţiune şi cooperare interinstituţională pentru investigarea, documentarea şi combaterea criminalităţii organizate şi transfrontaliere, narcomaniei şi businessului cu substanţe narcotice | 1.8.1. Elaborarea amendamentelor la Hotărîrea Guvernului nr.480 din 30 iunie 2011 "Pentru aprobarea Strategiei naţionale de prevenire şi combatere a crimei organizate pe anii 2011-2016" | Semestrul I, 2017 | Ministerul Afacerilor Interne; Serviciul de Informaţii şi Securitate; Procuratura Generală; Centrul Naţional Anticorupţie; Serviciul Vamal | În limitele alocaţiilor bugetare aprobate | Proiect elaborat; hotărîre de Guvern aprobată |
| 1.8.2. Elaborarea Planului de acţiuni pentru anii 2017-2019 cu privire la implementarea Strategiei naţionale de prevenire şi combatere a criminalităţii organizate pe anii 2011-2016 | Semestrul I, 2017 | Ministerul Afacerilor Interne; Serviciul de Informaţii şi Securitate; Procuratura Generală; Centrul Naţional Anticorupţie; Serviciul Vamal | În limitele alocaţiilor bugetare aprobate | Proiect elaborat; plan de acţiuni aprobat | |
| 1.8.3. Elaborarea Planului de acţiuni pentru anii 2017-2018 cu privire la implementarea Strategiei naţionale antidrog pe anii 2011-2018 | Semestrul I, 2017 | Ministerul Afacerilor Interne; Ministerul Sănătăţii; Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei; Ministerul Educaţiei; Ministerul Tineretului şi Sportului; Ministerul Apărării; Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene | În limitele alocaţiilor bugetare aprobate | Proiect elaborat; plan de acţiuni aprobat | |
| 1.9. Dezvoltarea capacităţilor de identificare, prevenire şi contracarare a criminalităţii informatice prin elaborarea, modificarea completarea cadrului de reglementare, asigurarea cu mijloace tehnice şi cu specialişti | 1.9.1. Evaluarea riscurilor criminalităţii informatice; iniţierea realizării, modificării, completării, după caz, a strategiilor, politicilor, a cadrului legislativ şi normativ necesare combaterii criminalităţii informatice | 2017-2018 | Ministerul Afacerilor Interne; Serviciul de Informaţii şi Securitate; Ministerul Educaţiei; Procuratura Generală | În limitele alocaţiilor bugetare aprobate | Raport întocmit; număr de proiecte elaborate; număr de acte elaborate/ amendate/ abrogate |
| 1.9.2. Proiectarea instrumentelor unitare la nivel naţional pentru protecţia informatică, monitorizarea mediului informatic şi combaterea infracţionalităţii informatice; înfiinţarea Centrului Naţional pentru Securitatea Cibernetică, în cadrul căruia Ministerul Afacerilor Interne va avea atribuţii de preluare şi examinare a informaţiilor privind infracţiunile informatice la nivel naţional (instituţii publice/ private) | 2017-2018 | Întreprinderea de Stat "Centrul de telecomunicaţii speciale"; Ministerul Afacerilor Interne; Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor; Procuratura Generală; Serviciul de Informaţii şi Securitate | În limitele alocaţiilor bugetare aprobate | Mecanism şi instrumente unitare aprobate şi implementate | |
| 1.9.3. Stabilirea precisă a responsabilităţilor şi a modului de colaborare a instituţiilor antrenate în combaterea criminalităţii informatice; reglementarea procedurilor privind colectarea şi analizarea probelor digitale | 2017-2018 | Ministerul Afacerilor Interne; Serviciul de Informaţii şi Securitate; Procuratura Generală | În limitele alocaţiilor bugetare aprobate | Număr de proiecte elaborate; număr de acte elaborate/ amendate/ abrogate | |
| 1.9.4. Dezvoltarea capacităţilor de combatere a criminalităţii informatice, organizarea de programe comune interne şi internaţionale, de formare profesională, schimb de experienţă etc., participarea la operaţiuni internaţionale, pentru personalul entităţilor cu responsabilităţi privind combaterea criminalităţii informatice | 2017-2020 | Ministerul Afacerilor Interne; Procuratura Generală; Serviciul de Informaţii şi Securitate | În limitele alocaţiilor bugetare aprobate | Număr de programe aprobate şi realizate; număr de personal instruit; număr de operaţiuni internaţionale desfăşurate; dinamica pozitivă a procesului de dezvoltare a capacităţilor în domeniu | |
| 1.9.5. Modificarea legislaţiei privitoare la infracţiunile informatice, astfel încît investigarea acestora să nu depindă de valoarea prejudiciului | 2017-2018 | Ministerul Afacerilor Interne; Procuratura Generală; Serviciul de Informaţii şi Securitate | În limitele alocaţiilor bugetare aprobate | Număr de proiecte elaborate; număr de acte elaborate/ amendate/ abrogate | |
| 1.9.6. Asigurarea comunicării fiabile şi eficiente pentru scopuri operaţionale în cadrul Ministerului Afacerilor Interne, prin intermediul reţelelor de voce şi de comunicaţii de date securizate (TETRA sau altele) | 2017-2020 | Ministerul Afacerilor Interne | 22000,0 mii lei estimativ, suport bugetar din partea Uniunii Europene, în contextul Strategiei de dezvoltare a Poliţiei pentru anii 2016-2020 | Structuri şi sisteme informatice ale Ministerului Afacerilor Interne dezvoltate şi implementate; infrastructură teritorială de comunicaţii şi informatică dezvoltată conform necesităţilor evaluate | |
| 1.10. Continuarea dezvoltării capacităţilor de control pentru realizarea securităţii frontaliere, implementarea principiilor managementului integrat al frontierei, combaterea eficace a migraţiei ilegale şi a criminalităţii transfrontaliere | 1.10.1. Promovarea propunerilor în vederea modificării cadrului normativ, astfel încît echipele mobile ale Poliţiei de Frontieră să deţină competenţe de acţiune pe întreg teritoriul naţional | Trimestrul IV, 2017 | Ministerul Afacerilor Interne | În limitele alocaţiilor bugetare aprobate | Proiect elaborat şi aprobat; misiuni şi operaţiuni pe întreg teritoriul organizate |
| 1.10.2. Modernizarea infrastructurii frontierei de stat, construcţia capitală a sediilor Poliţiei de Frontieră după cum urmează: - Sectorul Poliţiei de Frontieră Briceni; - Sectorul Poliţiei de Frontieră Soroca; - Sectorul Poliţiei de Frontieră Criva; - Direcţia Regională Nord | Trimestrul IV, 2020 | Ministerul Afacerilor Interne | În limitele alocaţiilor bugetare aprobate şi din surse externe | Sedii ale Poliţiei de Frontieră construite; condiţii de muncă ale personalului îmbunătăţite | |
| 1.10.3. Consolidarea sistemului naţional de coordonare a securităţii frontaliere | Trimestrul IV, 2018 | Ministerul Afacerilor Interne | Surse externe (Proiectul "Armele de distrugere în masă – Programul de Prevenire şi Proliferare") | Sistem naţional funcţional din punct de vedere al procedurilor, dotărilor şi pregătirii personalului | |
| 1.10.4. Dezvoltarea capacităţii de control al frontierei, controlului de securitate în situaţia fluxului sporit de persoane şi a producerii de dezordini în punctele de trecere a frontierei, precum şi în alte situaţii de criză la frontiera de stat | Trimestrul IV, 2020 | Ministerul Afacerilor Interne | În limitele alocaţiilor bugetare aprobate şi din surse externe (Proiectul "Armele de distrugere în masă– Programul de Prevenire şi Proliferare") | Sistem avansat de informaţii despre pasageri implementat şi funcţional; capacităţi proprii de instruire în domeniu asigurate; nivel de dotări cu mijloace tehnice în dinamică pozitivă | |
| 1.10.5. Amenajarea încăperilor pentru întreţinerea solicitanţilor de azil pînă la preluarea de către Biroul migraţie şi azil al Ministerului Afacerilor Interne | Trimestrul IV, 2020 | Ministerul Afacerilor Interne | În limitele alocaţiilor bugetare aprobate şi din surse externe | 8 încăperi amenajate şi condiţii adecvate de întreţinere asigurate | |
| 1.11. Continuarea dezvoltării capacităţilor Biroului migraţie şi azil de gestiune a activităţilor din competenţă la nivel central şi regional, de realizare a angajamentelor instituţionale, cooperare interinstituţională, asigurare a calităţii serviciului public şi management al crizelor specifice | 1.11.1. Dezvoltarea cooperării Biroului migraţie şi azil cu structurile Ministerului Afacerilor Interne, cu alte autorităţi ce deţin competenţe în domeniul migraţiei şi azilului, precum şi cu organizaţiile internaţionale care activează în domeniu; perfecţionarea modalităţilor de schimb de informaţii cu privire la aspectele de interes operativ | 2017-2020 | Ministerul Afacerilor Interne | În limitele alocaţiilor bugetare aprobate | Număr de proiecte elaborate; număr de proiecte implementate; număr de activităţi de cooperare desfăşurate; număr de informaţii transmise şi primite |
| 1.11.2. Asigurarea cooperării cu reprezentanţele diplomatice ale Republicii Moldova din ţările de origine ale imigranţilor cu şedere ilegală în vederea identificării şi returnării acestora | 2017-2020 | Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene; Ministerul Afacerilor Interne | În limitele alocaţiilor bugetare aprobate | Cooperare şi conlucrare eficace asigurate | |
| 1.11.3. Perfecţionarea şi adaptarea capacităţilor analitice ale Biroului migraţie şi azil pentru realizarea Profilului Migraţional Extins, Compendiului statistic şi al Profilului migraţional de bază, conform cerinţelor acceptate la nivel naţional şi regional | 2017-2020 | Ministerul Afacerilor Interne | În limitele alocaţiilor bugetare aprobate | Capacităţi consolidate | |
| 1.11.4. Dezvoltarea capacităţilor şi sistemului de analiză a riscurilor aferente migraţiei şi azilului prin asigurarea cu personal, echipamente, instrumente, programe analitice şi realizarea bazelor de date informatice; utilizarea produselor analizei de risc pentru orientarea misiunilor specifice | 2017-2018 | Ministerul Afacerilor Interne | În limitele alocaţiilor bugetare aprobate şi din surse externe | Subdiviziune de analiză a riscurilor operaţională; număr de produse analitice realizate şi diseminate; nivel de dotare asigurat conform necesităţilor stabilite | |
| 1.11.5. Dezvoltarea capacităţilor administrative ale structurilor centrale ale Biroului migraţie şi azil pentru participarea la elaborarea de strategii şi politici în domeniu, coordonare şi control; descentralizarea sarcinilor operative spre secţiile regionale | 2017-2018 | Ministerul Afacerilor Interne | În limitele alocaţiilor bugetare aprobate şi din surse externe | Proiecte elaborate şi aprobate; număr de acte elaborate/ amendate/ abrogate | |
| 1.11.6. Dezvoltarea capacităţii operaţionale a secţiilor regionale pentru gestionarea activităţilor operative descentralizate de Biroul migraţie şi azil | 2017-2020 | Ministerul Afacerilor Interne | În limitele alocaţiilor bugetare aprobate şi din surse externe | Proiecte elaborate şi aprobate; capacităţi de operare ajustate conform necesarului stabilit | |
| 1.11.7. Extinderea şi consolidarea la nivel central şi regional a cooperării între autorităţile competente în scopul combaterii şederii ilegale a străinilor şi a muncii nedeclarate | 2017-2020 | Ministerul Afacerilor Interne; Serviciul de Informaţii şi Securitate | În limitele alocaţiilor bugetare aprobate | Număr de operaţiuni organizate şi desfăşurate; acorduri încheiate; schimb de date efectuat; dinamică în scădere a indicatorilor infracţionalităţii specifice | |
| 1.11.8. Desfăşurarea campaniilor publice de informare pe aspecte ale migraţiei şi azilului | 2017-2020 | Ministerul Afacerilor Interne | În limitele alocaţiilor bugetare aprobate şi din surse externe | Număr de campanii publice organizate şi desfăşurate | |
| 1.11.9. Evaluarea periodică a situaţiei migraţionale şi formularea propunerilor privind actualizarea cadrului de politici migraţionale | 2017-2020 | Ministerul Afacerilor Interne; Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei; Serviciul de Informaţii şi Securitate | În limitele alocaţiilor bugetare aprobate | Număr de propuneri/ recomandări formulate şi acceptate; număr de proiecte elaborate şi aprobate | |
| 1.11.10. Monitorizarea permanentă a evoluţiei situaţiei migraţionale, actualizarea, după caz,a planului de contingenţă şi adoptarea măsurilor ce se impun, inclusiv pentru consolidarea infrastructurii şi dotării centrelor specializate din gestiunea Biroului migraţie şi azil | 2017-2020 | Ministerul Afacerilor Interne | În limitele alocaţiilor bugetare aprobate | Număr de rapoarte de evaluare întocmite şi publicate; plan de contingenţă evaluat şi ajustat cerinţelor stabilite; număr de măsuri adoptate | |
| 1.11.11. Perfecţionarea Subsistemului informaţional al Biroului migraţie şi azil în vederea cooperării cu alte instituţii de stat pentru asigurarea gestionării eficiente a proceselor migraţionale | 2017-2018 | Ministerul Afacerilor Interne; Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei; Casa Naţională de Asigurări Sociale; Casa Naţională de Asigurări în Medicină | În limitele alocaţiilor bugetare aprobate şi din surse externe | Subsistem informaţional al Biroului migraţie şi azil îmbunătăţit şi funcţional | |
| 1.11.12. Constituirea mecanismului naţional de gestionare unitară şi coerentă a situaţiilor generate de afluxul sporit de străini | 2017 | Ministerul Afacerilor Interne | În limitele alocaţiilor bugetare aprobate | Mecanism aprobat şi funcţional | |
|
OBIECTIVUL 2. REALIZAREA UNUI SISTEM DE ORDINE ŞI SECURITATE PUBLICĂ MODERN, DUAL, INTEGRAT, INTEROPERABIL ŞI COMPATIBIL,CAPABIL SĂ ASIGURE SERVICII PUBLICE DE CALITATE PENTRU PROTECŢIA PERSOANEI, SIGURANŢA SOCIETĂŢII ŞI STATULUI |
|||||
| 2.1. Realizarea subsistemului integrat de concepţie, reglementare şi standardizare a domeniului ordinii şi securităţii publice | Elaborarea şi aprobarea Strategiei de reformare a carabinierilor, a cadrului normativ şi subsecvent | Semestrul I, 2017 | Ministerul Afacerilor Interne | În limitele alocaţiilor bugetare aprobate | Strategie elaborată şi implementată; cadru normativ elaborat şi aprobat |
| 2.2. Delimitarea competenţelor structurilor de ordine şi securitate publică, stabilirea precisă a răspunderilor şi a modului de îndeplinire a atribuţiilor în situaţii de normalitate, de criză şi în alte cazuri prevăzute de lege | Delimitarea expresă şi reglementarea juridică a competenţelor de menţinere, asigurare şi restabilire a ordinii publice, realizate de către structurile de ordine şi securitate publică | 2017 | Ministerul Afacerilor Interne; Centrul Naţional Anticorupţie; Serviciul de Informaţii şi Securitate | 173610,4 mii lei sau 8 mil. euro estimativ, suport bugetar din partea Uniunii Europene, în contextul Strategiei de dezvoltare a Poliţiei pentru anii 2016-2020 | Cadru de politici elaborat; domeniu de intervenţie juridică determinat; proiecte de acte normative elaborate şi aprobate; modificări operate; competenţe clare, exprese, concrete stabilite |
| 2.3. Constituirea unui sistem modern, dual, integrat, interoperabil şi compatibil de ordine şi securitate publică | 2.3.1. Implementarea noii arhitecturi a sistemului integrat de ordine şi securitate publică, potrivit modelului prevăzut în schema 2 din prezenta Strategie | 2017-2019 | Ministerul Afacerilor Interne; Centrul Naţional Anticorupţie; Serviciul de Informaţii şi Securitate | În limitele alocaţiilor bugetare aprobate | Analiză periodică realizată; cadru normativ revizuit şi adaptat; noua arhitectură a sistemului implementată |
| 2.3.2. Corelarea prin modificarea cadrului legislativ şi normativ a normelor privind gestionarea crizelor în domeniul ordinii şi securităţii publice şi revenirea la starea de normalitate | 2017-2018 | Ministerul Afacerilor Interne; Serviciul de Informaţii şi Securitate; Serviciul Protecţie şi Pază de Stat | În limitele alocaţiilor bugetare aprobate | Proiect elaborat şi aprobat | |
| 2.4. Dezvoltarea subsistemului de management operaţional privind ordinea şi securitatea publică | 2.4.1. Operarea modificărilor în Hotărîrea Guvernului nr.1206 din 2 noiembrie 2016 "Cu privire la Centrul Naţional de Coordonare Integrată a Acţiunilor de Ordine Publică", ca urmare a reorganizării structurii Ministerului Afacerilor Interne | 2017-2018 | Ministerul Afacerilor Interne; Serviciul de Informaţii şi Securitate | În limitele alocaţiilor bugetare aprobate | Proiect elaborat şi aprobat |
| 2.4.2. Operaţionalizarea Centrului Naţional de Coordonare Integrată a Acţiunilor de Ordine Publică | 2017 | Ministerul Afacerilor Interne | În limitele alocaţiilor bugetare aprobate şi surse externe | Sedii modernizate / reabilitate; condiţii de muncă asigurate | |
| 2.4.3. Completarea infrastructurii subdiviziunilor Ministerului Afacerilor Interne cu mijloace tehnice de documentare video la distanţă, supraveghere a obiectivelor, monitorizare GPS a forţelor şi mijloacelor | 2017-2020 | Ministerul Afacerilor Interne | În limitele alocaţiilor bugetare aprobate şi surse externe | Dinamică pozitivă a nivelului de dotare; număr de propuneri/ proiecte de finanţare aprobate | |
| 2.4.4. Realizarea proiectelor de asistenţă externă pentru operaţionalizarea Centrului Naţional de Gestionare a Crizelor de Ordine Publică şi pentru asigurarea funcţionalităţii sistemului de management integrat al crizelor de ordine publică | 2017-2020 | Ministerul Afacerilor Interne | În limitele alocaţiilor bugetare aprobate | Număr sporit de proiecte aprobate/ acceptate pentru finanţare externă; dinamică pozitivă a valorii proiectelor cu finanţare externă, în special a granturilor | |
| 2.4.5. Dezvoltarea sistemului de interoperabilitate a managementului operaţional în cadrul Ministerului Afacerilor Interne, constituirea mecanismelor de analiză şi evaluare a funcţionării acestuia | 2017-2020 | Ministerul Afacerilor Interne; Serviciul de Informaţii şi Securitate | În limitele alocaţiilor bugetare aprobate şi surse externe | Număr de acte departamentale ajustate/ amendate; sistem de management operaţional şi al crizelor de ordine publică integrat, interoperabil şi compatibil organizatoric şi funcţional; mecanisme de evaluare funcţionale | |
| 2.4.6. Revizuirea concepţiei de elaborare, aplicare şi verificare a planurilor de alertă, intervenţie, mobilizare operaţională şi manevră de forţe şi mijloace pentru asigurarea şi restabilirea ordinii publice în Chişinău, în teritoriu şi la obiectivele de interes | 2017-2018 | Ministerul Afacerilor Interne; Centrul Naţional Anticorupţie; Serviciul de Informaţii şi Securitate | În limitele alocaţiilor bugetare aprobate | Concepţie revizuită şi ajustată; număr de planuri verificate şi amendate; număr de proiecte elaborate | |
| 2.4.7. Elaborarea noilor planuri de alertă, intervenţie, mobilizare operaţională, manevră de forţe şi mijloace pentru asigurarea şi restabilirea ordinii publice în Chişinău, în teritoriu şi la obiectivele de interes, reducerea timpilor de intervenţie şi dezvoltarea cooperării | 2017-2019 | Ministerul Afacerilor Interne; Centrul Naţional Anticorupţie; Serviciul de Informaţii şi Securitate | În limitele alocaţiilor bugetare aprobate | Număr de proiecte elaborate; număr de planuri aprobate şi implementate | |
| 2.4.8. Reanalizarea tacticilor de intervenţie şi dezvoltarea capacităţii de adaptare a acestora la tendinţele de iniţiere a tulburărilor ordinii publice, de evoluţie rapidă şi modificare imprevizibilă a circumstanţelor, în condiţii de folosire a mijloacelor contondente, armelor de foc, mijloacelor incendiare şi substanţelor explozive | 2017 | Ministerul Afacerilor Interne; Centrul Naţional Anticorupţie; Serviciul de Informaţii şi Securitate | În limitele alocaţiilor bugetare aprobate | Raport de analiză elaborat; număr de recomandări implementate; număr de proiecte elaborate; mecanism şi instrumentele de dezvoltare a capacităţii de adaptare implementate | |
| 2.5. Dezvoltarea capacităţii subsistemului integrat de suport informaţional privind ordinea şi securitatea publică | 2.5.1. Ajustarea cadrului de reglementare a platformei unice a sistemelor informaţionale automatizate de evidenţă a evenimentelor publice pe domeniul de competenţă al Ministerului Afacerilor Interne | 2017-2018 | Ministerul Afacerilor Interne | În limitele alocaţiilor bugetare aprobate | Cadru normativ elaborat şi aprobat |
| 2.5.2. Crearea unei platforme unice a sistemelor informaţionale automatizate de evidenţă a evenimentelor publice pe domeniul de competenţă al Ministerului Afacerilor Interne | 2017-2018 | Ministerul Afacerilor Interne | În limitele alocaţiilor bugetare aprobate | Sistem de evidenţă a evenimentelor publice pe domeniul de competenţă al Ministerului Afacerilor Interne revizuit; sistem informaţional automatizat ajustat şi funcţional | |
| 2.5.3. Revizuirea sistemului de secretizare a documentelor pentru creşterea gradului de protecţie, inclusiv informatică, concomitent cu scoaterea de sub incidenţa acestuia a datelor şi informaţiilor nespecifice | 2017 | Ministerul Afacerilor Interne; Procuratura Generală; Centrul Naţional Anticorupţie; Serviciul de Informaţii şi Securitate | În limitele alocaţiilor bugetare aprobate | Sistem de secretizare a documentelor pentru creşterea gradului de protecţie revizuit şi ajustat | |
|
OBIECTIVUL 3. DEZVOLTAREA MANAGEMENTULUI RESURSELOR UMANE AFERENTE ORDINII ŞI SECURITĂŢII PUBLICE, APT SĂ SUSŢINĂ SPECIFIC ÎNDEPLINIREA MISIUNILOR ŞI ATRIBUŢIILOR, SPORIREA INTEGRITĂŢII ŞI COMBATEREA CORUPŢIEI |
|||||
| 3.1. Dezvoltarea capacităţii administrative a sistemului de management resurse umane al Ministerului Afacerilor Interne pentru gestiunea unitară a domeniului de competenţă şi sprijinul specific al îndeplinirii atribuţiilor de ordine şi securitate publică | 3.1.1. Elaborarea noii strategii de management a resurselor umane ale Ministerului Afacerilor Interne, care să corespundă nevoilor instituţionale şi aşteptărilor personalului | 2017-2018 | Ministerul Afacerilor Interne | În limitele alocaţiilor bugetare aprobate | Proiectul elaborat şi aprobat; strategie implementată |
| 3.1.2. Elaborarea şi operaţionalizarea cadrului normativ subsecvent Legii privind funcţionarul public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne | 2017 | Ministerul Afacerilor Interne | În limitele alocaţiilor bugetare aprobate | Proiectele elaborate şi aprobate | |
| 3.1.3. Realizarea cadrului unitar normativ şi al procedurilor standard de operare pentru managementul resurselor umane ale Ministerului Afacerilor Interne (administrarea personalului şi formarea profesională) | 2017-2018 | Ministerul Afacerilor Interne | În limitele alocaţiilor bugetare aprobate | Proceduri standard de operare elaborate şi aprobate | |
| 3.1.4. Elaborarea concepţiei privind motivarea financiară şi nefinanciară pentru personalul Ministerul Afacerilor Interne | 2017-2018 | Ministerul Afacerilor Interne | În limitele alocaţiilor bugetare aprobate şi din surse externe | Proiect elaborat şi aprobat | |
| 3.1.5. Consolidarea capacităţii sistemului medical al structurilor de forţă | 2017-2020 | Ministerul Afacerilor Interne | În limitele alocaţiilor bugetare aprobate şi din surse externe | Proiecte elaborate şi aprobate; dinamică pozitivă a procesului de dezvoltare a capacităţilor | |
| 3.1.6. Constituirea sistemului integrat de servicii psihologice al Ministerului Afacerilor Interne (testare psihologică, asistenţă psihologică, diagnoză organizaţională) | 2017 | Ministerul Afacerilor Interne | În limitele alocaţiilor bugetare aprobate | Sistem integrat de servicii psihologice creat şi operaţionalizat | |
| 3.1.7. Dezvoltarea funcţionalităţilor programului informatic de evidenţă şi gestiune a personalului Ministerului Afacerilor Interne | 2017-2018 | Ministerul Afacerilor Interne | În limitele alocaţiilor bugetare aprobate şi din surse externe | Program informatic de evidenţă şi gestiune a personalului dezvoltat şi utilizat | |
| 3.1.8. Realizarea de programe de formare a personalului din structurile de ordine şi securitate publică implicat în activităţi de lucru cu publicul | 2017-2020 | Ministerul Afacerilor Interne; Academia de Administrare Publică | În limitele alocaţiilor bugetare aprobate şi surse externe | Număr de programe realizate; număr de cursurilor desfăşurate; număr de personal instruit; indicatori în ascensiune privind gradul de satisfacţie a populaţiei | |
| 3.2. Dezvoltarea capacităţii de proiectare organizaţională, unificarea, coerenţa şi optimizarea structurală, adecvarea la specificul atribuţiilor, asigurarea numerică şi calitativă a efectivelor instituţiei | 3.2.1. Elaborarea noii reglementări privind proiectarea organizaţională în Ministerul Afacerilor Interne | 2017-2018 | Ministerul Afacerilor Interne | În limitele alocaţiilor bugetare aprobate şi din surse externe | Studiu realizat;proiect elaborat şi aprobat |
| 3.2.2. Înaintarea demersurilor pentru asigurarea competenţei complete de gestiune, la nivelul Ministerului Afacerilor Interne, pe departamente, potrivit nevoilor operaţionale, a posturilor alocate prin efectivul-limită, fără solicitări/ aprobări ulterioare | 2017-2018 | Ministerul Afacerilor Interne | În limitele alocaţiilor bugetare aprobate | Demersuri înaintate; competenţe complete stabilite şi aplicate | |
| 3.2.3. Reproiectarea piramidei posturilor în întregul sistem al Ministerului Afacerilor Interne pentru asigurarea raportului adecvat între funcţiile de ofiţeri şi subofiţeri, funcţiile de conducere şi execuţie, între diferitele categorii de personal | 2017-2020 | Ministerul Afacerilor Interne | În limitele alocaţiilor bugetare aprobate | Piramidă a posturilor ajustată şi aplicată | |
| 3.2.4. Consolidarea capacităţilor de patrulare, reacţionare şi intervenţie ale Poliţiei la apelurile cetăţenilor, prin desconcentrarea la nivel teritorial a competenţelor, forţelor şi mijloacelor pentru menţinerea şi asigurarea ordinii publice | 2017 | Ministerul Afacerilor Interne | 27442,8 mii lei estimativ, suport bugetar acordat de Uniunea Europeană, în contextul Strategiei de dezvoltare a Poliţiei pentru anii 2016-2020 | Inspectoratul Naţional de Securitate Publică al Inspectoratului General al Poliţiei reorganizat; competenţe transmise subdiviziunilor teritoriale de Poliţie; concept de intervenţie elaborat şi aprobat; sisteme informaţionale speciale operaţionale; timp mediu de intervenţie la sesizările cetăţenilor în descreştere; instruiri organizate şi desfăşurate | |
| 3.2.5. Înfiinţarea în cadrul noii entităţi/ subdiviziuni pentru securitate publică a unităţii circulaţiei rutiere, cu rol de coordonare a domeniului, care va avea corespondenţi la Direcţiile regionale de Poliţie şi la Inspectoratele teritoriale de Poliţie | 2017-2018 | Ministerul Afacerilor Interne | 56700,0 mii lei estimativ, suport bugetar acordat de Uniunea Europeană, în contextul Strategiei de dezvoltare a Poliţiei pentru anii 2016-2020 | Proiect elaborat şi aprobat; subdiviziune înfiinţată şi operaţională | |
| 3.2.6. Constituirea Centrului Chinologic al Ministerului Afacerilor Interne pentru concentrarea activităţii de coordonare, reglementare, metodologice şi a resurselor în domeniu. Dezvoltarea capacităţilor chinologice pentru sprijinirea misiunilor de diferite categorii ale structurilor de ordine şi securitate publică | 2017-2019 | Ministerul Afacerilor Interne | 32551,9 mii lei sau 1,5 mil. euro estimativ, din partea Ambasadei Statelor Unite ale Americii | Studiu de fezabilitate şi proiect tehnic, elaborate şi realizate; infrastructură creată şi dezvoltată; cadru de reglementare şi proceduri operaţionale elaborate şi aprobate; capacităţi consolidate; număr de cîini de serviciu şi conductori pregătiţi; număr de acţiuni desfăşurate cu participarea cîinilor de serviciu | |
| 3.2.7. Constituirea Direcţiei Generale Management Operaţional a Ministerului Afacerilor Interne | 2017-2018 | Ministerul Afacerilor Interne | În limitele alocaţiilor bugetare aprobate | Proiect elaborat şi aprobat; structură organizatorică creată şi operaţională | |
| 3.2.8. Revizuirea structurii organizatorice a Biroului migraţie şi azil, înfiinţarea componentelor necesare optimizării funcţionale şi asigurarea necesarului de personal pentru îndeplinirea misiunilor şi atribuţiilor | 2017 | Ministerul Afacerilor Interne | În limitele alocaţiilor bugetare aprobate | Proiect elaborat şi aprobat | |
| 3.2.9. Regionalizarea structurilor Poliţiei, Trupelor de Carabinieri şi ale Biroului migraţie şi azil pe baza concepţiei existente în acest sens | 2017-2019 | Ministerul Afacerilor Interne | În limitele alocaţiilor bugetare aprobate | Proiecte elaborate şi aprobate; structuri regionale operaţionalizate | |
| 3.2.10. Optimizarea organizatorică şi funcţională a centrelor de coordonare operaţională departamentale şi a dispeceratelor prin asigurarea numărului necesar de posturi, echipamente, dotări şi informatizare | 2017-2018 | Ministerul Afacerilor Interne | În limitele alocaţiilor bugetare aprobate | Proiect elaborat privind conceptul optimizării organizatorice şi funcţionale a centrelor; optimizare organizatorică şi funcţională implementată; număr sporit de proiecte acceptate pentru finanţarea cheltuielilor de dotare | |
| 3.3. Restructurarea capacităţilor sistemului de recrutare şi selectarea personalului | Înfiinţarea Centrului de recrutare şi selectare al Ministerului Afacerilor Interne, cu trei secţii regionale | 2018-2019 | Ministerul Afacerilor Interne | În limitele alocaţiilor bugetare aprobate şi surse externe | Cadru de reglementare elaborat şi aprobat; centru creat şi operaţionalizat |
| 3.4. Reproiectarea sistemului motivaţional al personalului din structurile de ordine şi securitate publică adecvat privaţiunilor individuale şi riscurilor profesionale | 3.4.1. Elaborarea şi realizarea planului Ministerului Afacerilor Interne pentru modernizarea/ reabilitarea sediilor, asigurarea condiţiilor normale de muncă, a echipamentelor şi mijloacelor de protecţie | 2017-2019 | Ministerul Afacerilor Interne | În limitele alocaţiilor bugetare aprobate şi surse externe | Plan elaborat şi aprobat; dinamică pozitivă de asigurare a dezvoltării capacităţilor |
| 3.4.2. Identificarea soluţiilor de creştere a salarizării personalului care lucrează în structurile Ministerului Afacerilor Interne/ de ordine şi securitate publică, ţinînd cont de faptul că aceştia îşi desfăşoară activitatea în condiţii specifice | 2017-2018 | Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei; Ministerul Afacerilor Interne | În limitele alocaţiilor bugetare aprobate | Soluţii identificate; proiecte elaborate şi aprobate | |
| 3.5. Dezvoltarea sistemului de formare profesională care să susţină îndeplinirea misiunilor şi atribuţiilor de ordine şi securitate publică | 3.5.1. Elaborarea cadrului normativ privind înfiinţarea instructorilor militari şi de ordine publică în cadrul instituţiilor de învăţămînt ale Ministerului Afacerilor Interne | 2017-2018 | Ministerul Afacerilor Interne | În limitele alocaţiilor bugetare aprobate | Proiect elaborat şi aprobat |
| 3.5.2. Dezvoltarea programelor de formare iniţială şi continuă a ofiţerilor şi subofiţerilor pe domeniile intervenţiei profesionale, restabilirii ordinii şi securităţii publice | 2017-2019 | Ministerul Afacerilor Interne | În limitele alocaţiilor bugetare aprobate | Programe ajustate şi implementate | |
| 3.5.3. Inventarierea existentului de poligoane de tragere (inclusiv interactive) şi baze sportive şi stabilirea necesarului în domeniu (obligatoriu pentru instituţiile de învăţămînt); iniţierea realizării de dotări care să poată fi folosite în comun de mai multe structuri ale Ministerului Afacerilor Interne | 2017 | Ministerul Afacerilor Interne | În limitele alocaţiilor bugetare aprobate şi din surse externe | Raport de inventariere elaborat; dotări asigurate | |
| 3.5.4. Instituirea platformei de e-learning în domeniul formării profesionale continue la locul de muncă | 2017-2020 | Ministerul Afacerilor Interne | În limitele alocaţiilor bugetare aprobate şi din surse externe | Soluţii identificate şi mecanism creat | |
| 3.5.5. Revizuirea reglementărilor privind pregătirea fizică şi instrucţiunea tragerii pentru dezvoltarea deprinderilor de acţiune întrunită | 2017-2018 | Ministerul Afacerilor Interne | În limitele alocaţiilor bugetare aprobate | Proiecte elaborate şi aprobate; acte normative ajustate | |
| 3.5.6. Dezvoltarea sistemului de formare continuă a poliţiştilor implicaţi în asigurarea traficului rutier, inclusiv prin instituirea poligoanelor, tehnicilor şi materialelor de instrucţie | 2017-2020 | Ministerul Afacerilor Interne | În limitele alocaţiilor bugetare aprobate şi surse externe | Număr de programe/ cursuri organizate şi desfăşurate; număr de persoane formate | |
| 3.5.7. Organizarea de programe comune interne şi internaţionale, de formare profesională, schimb de experienţă etc., participarea la operaţiuni internaţionale, pentru personalul entităţilor cu responsabilităţi privind combaterea criminalităţii economice şi financiar-bancare | 2017-2020 | Ministerul Afacerilor Interne; Procuratura Generală; Serviciul de Informaţii şi Securitate; Centrul Naţional Anticorupţie; Institutul Naţional al Justiţiei | 7654,7 mii lei estimativ din surse externe (proiect de cooperare în domeniu, finanţat de Ambasada Suediei) | Număr de programe comune de formare profesională organizate; număr de angajaţi ce au participat la procesul de schimb de experienţă/ operaţiuni internaţionale | |
| 3.5.8. Constituirea sistemului de formare profesională integrată a analiştilor de informaţii din sistemul de ordine şi securitate publică | 2017 | Ministerul Afacerilor Interne; Centrul Naţional Anticorupţie; Serviciul de Informaţii şi Securitate | În limitele alocaţiilor bugetare aprobate | Sistem de formare profesională integrată a analiştilor de informaţii implementat | |
| 3.6. Creşterea capacităţilor de asigurare a integrităţii personalului şi anticorupţie | 3.6.1. Identificarea, monitorizarea şi managementul riscurilor de corupţie la nivelul sistemului de ordine şi securitate publică (conflicte de interese, locuri de muncă, reglementări, persoane etc.) şi elaborarea de proceduri standard de operare pentru gestiunea acestora | 2017-2019 | Ministerul Afacerilor Interne; Centrul Naţional Anticorupţie; Serviciul de Informaţii şi Securitate | În limitele alocaţiilor bugetare aprobate | Propuneri formulate şi implementate; proceduri elaborate şi aprobate |
| 3.6.2. Cooperarea în domeniul anticorupţie cu instituţiile naţionale cu atribuţii în domeniu, cu societatea civilă, precum şi cu parteneri internaţionali relevanţi | 2017-2020 | Ministerul Afacerilor Interne; Centrul Naţional Anticorupţie; Serviciul de Informaţii şi Securitate | În limitele alocaţiilor bugetare aprobate | Acorduri/ instrumente negociate şi implementate | |
| 3.6.3. Desfăşurarea, cu sprijinul Centrului Naţional Anticorupţie/ altor organizaţii relevante, a programelor de instruire anticorupţie pentru personalul din sistemul de ordine şi securitate publică | 2017-2020 | Ministerul Afacerilor Interne; Centrul Naţional Anticorupţie | În limitele alocaţiilor bugetare aprobate | Programe de instruire anticorupţie elaborate şi implementate; număr de personal instruit; indicatori specifici de corupţie diminuaţi | |
| 3.6.4. Revizuirea procedurilor de achiziţii publice ale Ministerului Afacerilor Interne, inclusiv cu finanţare externă, pentru eliminarea riscurilor de corupţie | 2017 | Ministerul Afacerilor Interne | În limitele alocaţiilor bugetare aprobate | Proceduri ajustate şi implementate | |
| 3.6.5. Desfăşurarea campaniilor de informare a populaţiei privind corupţia şi pentru utilizarea instrumentelor de semnalare a cazurilor de corupţie | 2017-2020 | Ministerul Afacerilor Interne | În limitele alocaţiilor bugetare aprobate şi din surse externe | Campanii organizate şi desfăşurate; indicatori specifici de corupţie diminuaţi | |
| 3.6.6. Realizarea proiectelor de asistenţă externă pentru dezvoltarea capacităţilor de integritate şi anticorupţie | 2017-2020 | Ministerul Afacerilor Interne; Centrul Naţional Anticorupţie | În limitele alocaţiilor bugetare aprobate | Proiecte elaborate şi aprobate; dinamică pozitivă a procesului de dezvoltare a capacităţilor | |
|
OBIECTIVUL 4. CREŞTEREA NIVELULUI DE ÎNCREDERE A POPULAŢIEI ÎN SISTEMUL DE ORDINE ŞI SECURITATE PUBLICĂ, DEZVOLTAREA POLITICILOR INSTITUŢIONALE DE IMAGINE, TRANSPARENŢĂ ŞI COMUNICARE INTRA ŞI EXTRAORGANIZAŢIONALĂ |
|||||
| 4.1. Dezvoltarea capacităţilor de comunicare internă şi externă ale structurilor de ordine şi securitate publică pentru asigurarea transparenţei, promovarea imaginii pozitive şi a credibilităţii | 4.1.1. Investigarea, o dată la doi ani, a percepţiei publice privind imaginea instituţională, comunicarea externă, precum şi a percepţiei personalului din sistemul de ordine publică asupra practicilor şi experienţelor de comunicare internă (aplicarea de chestionare, sondaje on-line etc.) | 2017-2020 | Ministerul Afacerilor Interne; Centrul Naţional Anticorupţie; Serviciul de Informaţii şi Securitate | În limitele alocaţiilor bugetare aprobate | Rapoarte elaborate şi publicate; recomandări formulate şi implementate |
| 4.1.2. Continuarea procesului de identificare de către Ministerul Afacerilor Interne, împreună cu subdiviziunile subordonate, partenerii de dezvoltare şi societatea civilă, a factorilor relevanţi din perspectiva comunicării, şi care îi pot influenţa calitatea (modul de luare a deciziilor; nivelul de formalism în relaţiile ierarhice; susţinerea sau dezaprobarea prin sancţiuni sau stimulări a anumitor tipuri de comportamente etc.) | 2017-2018 | Ministerul Afacerilor Interne; Serviciul de Informaţii şi Securitate | În limitele alocaţiilor bugetare aprobate | Recomandări formulate şi implementate | |
| 4.1.3. Reflectarea în strategiile, programele şi planurile instituţionale a aspectelor de imagine, comunicare internă şi externă; corelarea structurii aparatului central al Ministerului Afacerilor Interne a aspectelor de comunicare şi imagine la nivelul sistemului de ordine şi securitate publică | 2017-2020 | Ministerul Afacerilor Interne | În limitele alocaţiilor bugetare aprobate | Proiecte elaborate şi aprobate | |
| 4.1.4. Elaborarea Strategiei/ planului de comunicare internă şi externă al Ministerului Afacerilor Interne, care să stabilească obiective şi acţiuni pentru îmbunătăţirea comunicării interne şi externe, a imaginii instituţionale | 2017 | Ministerul Afacerilor Interne | În limitele alocaţiilor bugetare aprobate | Proiecte elaborate şi aprobate; dinamică pozitivă a imaginii instituţionale | |
| 4.1.5. Dezvoltarea capacităţii structurilor de comunicare publică prin asigurarea cu specialişti, mijloace speciale şi informatice; valorificarea instituţiei purtătorului de cuvînt în cadrul comunicării externe instituţionale | 2017-2018 | Ministerul Afacerilor Interne; Procuratura Generală; Centrul Naţional Anticorupţie; Serviciul de Informaţii şi Securitate | În limitele alocaţiilor bugetare aprobate | Dinamică pozitivă de dezvoltare a capacităţilor; proiecte elaborate şi implementate; dinamică pozitivă a satisfacţiei populaţiei faţă de calitatea comunicării externe | |
| 4.1.6. Realizarea programelor de formare a comunicatorilor, a conducătorilor (la numirea în funcţie şi, periodic, pentru gestionarea momentelor comunicaţionale) şi a persoanelor care lucrează cu publicul | 2017-2020 | Ministerul Afacerilor Interne; Procuratura Generală; Centrul Naţional Anticorupţie; Institutul Naţional al Justiţiei; Serviciul de Informaţii şi Securitate | În limitele alocaţiilor bugetare aprobate | Programe implementate; cursuri organizate şi desfăşurate; personal instruit | |
| 4.1.7. Dezvoltarea şi diversificarea mijloacelor de comunicare, a paginilor oficiale web, chat on-line, liniilor fierbinţi ale structurilor de ordine şi securitate publică; realizarea de buletine informative interne | 2017-2020 | Ministerul Afacerilor Interne; Procuratura Generală; Centrul Naţional Anticorupţie; Serviciul de Informaţii şi Securitate | 848 mii lei, cheltuieli estimate de către Procuratura Generală şi planificate în Strategia sectorială de cheltuieli în domeniul justiţiei pentru anii 2017-2019 | Dinamică pozitivă a satisfacţiei populaţiei faţă de calitatea comunicării externe; dinamică pozitivă privind imaginea instituţională | |
| 4.1.8. Identificarea de resurse financiare (inclusiv din proiecte de asistenţă externă), realizarea de spoturi promoţionale pe diferite teme de interes (cariera; prevenirea criminalităţii şi corupţiei) | 2017-2020 | Ministerul Afacerilor Interne; Procuratura Generală; Centrul Naţional Anticorupţie; Serviciul de Informaţii şi Securitate | În limitele alocaţiilor bugetare aprobate | Resurse identificate şi valorificate; proiecte elaborate şi implementate | |
| 4.1.9. Evaluarea periodică (cel puţin anuală) a volumului, diversităţii şi impactului activităţilor de comunicare externă, a gradului de îndeplinire a sarcinii de informare a publicului şi adoptarea, după caz, a măsurilor de corecţie ce se impun | 2017-2020 | Ministerul Afacerilor Interne; Procuratura Generală; Centrul Naţional Anticorupţie; Serviciul de Informaţii şi Securitate | În limitele alocaţiilor bugetare aprobate | Rapoarte elaborate şi publicate; recomandări formulate şi realizate; dinamică pozitivă a satisfacţiei populaţiei faţă de calitatea comunicării externe; dinamica pozitivă a satisfacţiei personalului faţă de calitatea comunicării interne | |
| 4.2. Creşterea nivelului de încredere a populaţiei prin implicarea societăţii civile în problematica aferentă ordinii şi securităţii publice | 4.2.1. Înfiinţarea Consiliului naţional de ordine şi securitate publică; înfiinţarea, respectiv asigurarea funcţionării, la nivelul Ministerului Afacerilor Interne, al Poliţiei, Trupelor de Carabinieri şi Poliţiei de Frontieră, precum şi în cadrul autorităţilor publice locale a structurilor consultative pe aspecte de strategie, politici şi activitate curentă de ordine şi securitate publică | 2017 | Ministerul Afacerilor Interne | În limitele alocaţiilor bugetare aprobate | Consiliu naţional de ordine şi securitate publică instituit; cadru de reglementare elaborat şi aprobat; structuri consultative create şi funcţionale; şedinţe organizate şi desfăşurate; recomandări formulate şi implementate; dinamică pozitivă a credibilităţii şi transparenţei Ministerului Afacerilor Interne în societate |
| 4.2.2. Înfiinţarea la nivel teritorial a mecanismelor de interacţiune ale subdiviziunilor Ministerului Afacerilor Interne cu autorităţile publice locale şi cu societatea civilă pe aspecte concrete de ordine şi securitate publică | 2017-2019 | Ministerul Afacerilor Interne | În limitele alocaţiilor bugetare aprobate | Mecanisme şi instrumente elaborate şi implementate; dinamică pozitivă a credibilităţii şi transparenţei Ministerului Afacerilor Interne în societate | |
| 4.2.3. Stabilirea parteneriatelor între Ministerul Afacerilor Interne şi reprezentanţii societăţii civile în scopul monitorizării şi evaluării cazurilor de rele tratamente, abuz şi discriminare în activitatea structurilor de ordine şi securitate publică | 2017-2019 | Ministerul Afacerilor Interne | În limitele alocaţiilor bugetare aprobate | Parteneriate stabilite; rapoarte elaborate şi publicate; recomandări formulate şi implementate | |
|
OBIECTIVUL 5. OPTIMIZAREA MECANISMELOR DE BUGETARE, DOTARE TEHNICĂ ŞI LOGISTICĂ NECESARE FUNCŢIONĂRII INTEGRATE, EFICIENTE ŞI SUSTENABILITĂŢII SISTEMULUI DE ORDINE ŞI SECURITATE PUBLICĂ |
|||||
| 5.1. Unificarea mecanismelor de bugetare şi de logistică ale sistemului de ordine şi securitate publică pentru funcţionare integrată şi sustenabilitate | 5.1.1. Modificarea cadrului de reglementare pentru ca ministrul afacerilor interne să deţină autoritatea necesară asupra domeniului financiar în Ministerul Afacerilor Interne | 2017 | Ministerul Afacerilor Interne | În limitele alocaţiilor bugetare aprobate | Proiect elaborat şi aprobat |
| 5.1.2. Elaborarea şi aplicarea Concepţiei de management logistic al Ministerului Afacerilor Interne adaptată profilului actual al misiunilor şi atribuţiilor instituţiei, particularităţilor de sistem şi ale structurilor subordonate (planificare, organizare, coordonare, îndrumare metodologică şi control, mecanisme de monitorizare şi raportare, dotare etc.) | 2017-2018 | Ministerul Afacerilor Interne | În limitele alocaţiilor bugetare aprobate | Proiect elaborat şi aprobat | |
| 5.1.3. Realizarea programelor integrate de evidenţă şi gestionare a bunurilor şi mijloacelor din dotarea Ministerului Afacerilor Interne; inventarierea întregului patrimoniu al Ministerului Afacerilor Interne, realizarea situaţiei imobilelor, inclusiv în varianta electronică; identificarea variantelor de casare a bunurilor care produc pagube, a celor cu normele depăşite, a transferului la alte autorităţi a imobilelor excedentare | 2017-2018 | Ministerul Afacerilor Interne | În limitele alocaţiilor bugetare aprobate şi din surse externe | Programe elaborate şi implementate; raport elaborat şi recomandări implementate | |
| 5.1.4. Realizarea normelor unice de dotare şi consum, de exploatare, depozitare, reparaţii, mentenanţă şi casare a echipamentului şi tehnicii; stabilirea mecanismului de evidenţă a termenelor de funcţionare şi de garanţie a echipamentelor şi mijloacelor din dotare, inclusiv a celor provenite din programe de asistenţă externă | 2017 | Ministerul Afacerilor Interne; Centrul Naţional Anticorupţie; Serviciul de Informaţii şi Securitate | În limitele alocaţiilor bugetare aprobate | Norme unice stabilite şi aplicate; mecanism elaborat şi implementat | |
| 5.1.5. Elaborarea, corelarea şi aplicarea în Ministerul Afacerilor Interne a procedurilor standard de operare în domeniul financiar | 2017-2020 | Ministerul Afacerilor Interne | În limitele alocaţiilor bugetare aprobate | Proceduri standard de operare aprobate şi aplicate | |
| 5.2. Dezvoltarea capacităţilor logistice pentru asigurarea îndeplinirii misiunilor de ordine şi securitate publică | 5.2.1. Dezvoltarea structurilor logistice ale sistemului de ordine şi securitate publică potrivit specificului organizatoric şi funcţional al Ministerului Afacerilor Interne | 2017-2020 | Ministerul Afacerilor Interne | În limitele alocaţiilor bugetare aprobate | Structuri logistice dezvoltate şi adaptate; dinamică pozitivă a dezvoltării capacităţii |
| 5.2.2. Restructurarea logisticii Trupelor de Carabinieri în funcţie de decizia privind dezvoltarea şi modernizarea instituţiei | 2017-2018 | Ministerul Afacerilor Interne | În limitele alocaţiilor bugetare aprobate | Structură de logistică restructurată şi adaptată | |
| 5.2.3. Asigurarea prin programele de dotare integrată a interoperabilităţii şi compatibilităţii mijloacelor de mobilitate, speciale, de comunicaţii şi informatice, a echipamentelor, armamentului, muniţiei şi altor materiale utilizate la misiuni în situaţii de normalitate, criză şi alte cazuri prevăzute de lege | 2017-2020 | Ministerul Afacerilor Interne; Centrul Naţional Anticorupţie; Serviciul de Informaţii şi Securitate | În limitele alocaţiilor bugetare aprobate şi din surse externe | Mecanisme şi instrumente stabilite şi aplicate; proiecte elaborate şi aprobate; parteneriate stabilite | |