Hotărâre nr. 364 din 01.07.2026

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

H O T Ă R Â R E

cu privire la aprobarea Metodologiei privind controlul de stat în baza

analizei riscurilor aferent domeniilor aflate în competenţa Agenţiei

Naţionale de Reglementare a Activităţilor Nucleare şi Radiologice

nr. 364  din  01.07.2026

 (în vigoare 16.08.2026) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 309-312 art. 374 din 16.07.2026

* * *

În temeiul art.16 alin.(2) din Legea nr.131/2012 privind controlul de stat (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2012, nr.181-184, art.595), cu modificările ulterioare, Guvernul

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă Metodologia privind controlul de stat în baza analizei riscurilor aferent domeniilor aflate în competenţa Agenţiei Naţionale de Reglementare a Activităţilor Nucleare şi Radiologice (se anexează).

2. Controlul asupra executării prezentei hotărâri se pune în sarcina Ministerului Mediului.

3. Prezenta hotărâre intră în vigoare la expirarea termenului de o lună de la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

Aprobată

prin Hotărârea Guvernului nr.364/2026

METODOLOGIE

privind controlul de stat în baza analizei riscurilor aferent domeniilor

aflate în competenţa Agenţiei Naţionale de Reglementare

a Activităţilor Nucleare şi Radiologice

Capitolul I

DISPOZIŢII GENERALE

1. Metodologia privind controlul de stat în baza analizei riscurilor aferent domeniilor ce ţin de competenţa Agenţiei Naţionale de Reglementare a Activităţilor Nucleare şi Radiologice (denumită în continuare Metodologie) reglementează modalitatea de efectuare a controlului de stat în domeniile activităţilor nucleare şi radiologice, în scopul creşterii obiectivităţii şi eficienţei controalelor, precum şi utilizarea corectă a resurselor de efectuare a controlului.

2. Prezenta Metodologie se aplică de către Agenţia Naţională de Reglementare a Activităţilor Nucleare şi Radiologice (denumită în continuare Agenţie) în următoarele domenii aflate în sfera sa de competenţă:

2.1. securitatea activităţilor nucleare şi radiologice – domeniu care cuprinde ansamblul măsurilor tehnice, organizatorice şi administrative destinate asigurării desfăşurării în condiţii de siguranţă a activităţilor ce implică utilizarea surselor de radiaţii ionizante, a materialelor nucleare şi a instalaţiilor nucleare şi radiologice, în conformitate cu legislaţia. Principalele aspecte supuse controlului sunt:

2.1.1. autorizarea, supravegherea şi controlul activităţilor de producere, prelucrare, manipulare, utilizare, depozitare, transport şi eliminare a surselor de radiaţii ionizante, a deşeurilor radioactive şi a materialelor nucleare;

2.1.2. verificarea conformităţii instalaţiilor şi echipamentelor nucleare şi radiologice cu cerinţele tehnice şi normative de securitate;

2.1.3. evaluarea şi aprobarea documentaţiei tehnice şi de securitate elaborate de către titularii de activităţi;

2.1.4. controlul respectării limitelor, a condiţiilor şi a cerinţelor stabilite în actele de autorizare;

2.1.5. supravegherea implementării şi a funcţionării sistemelor de management al securităţii nucleare şi radiologice;

2.2. protecţia personalului, populaţiei, bunurilor şi a mediului împotriva impactului negativ al radiaţiilor ionizante – domeniu care vizează prevenirea, limitarea şi controlul efectelor nocive ale radiaţiilor ionizante asupra sănătăţii umane, bunurilor materiale şi mediului, prin aplicarea principiilor fundamentale de protecţie radiologică. Principalele aspecte supuse controlului sunt:

2.2.1. verificarea respectării limitelor de doze de radiaţie pentru personalul expus profesional şi pentru populaţie;

2.2.2. controlul implementării măsurilor de protecţie radiologică la locurile de muncă;

2.2.3. supravegherea monitorizării radiologice a mediului în zonele de influenţă ale obiectivelor nucleare şi radiologice;

2.2.4. evaluarea şi testarea planurilor de intervenţie în caz de urgenţă radiologică la obiectivele autorizate în care sunt utilizate surse de radiaţii ionizante, generatoare de radiaţii şi materiale radioactive;

2.2.5. verificarea disponibilităţii, a stării tehnice şi a utilizării echipamentelor de protecţie individuală şi colectivă;

2.2.6. controlul respectării cerinţelor privind expunerile medicale în scopuri de diagnostic şi tratament;

2.3. respectarea cerinţelor privind evidenţa de stat a surselor de radiaţii ionizante, a materialelor nucleare, a deşeurilor radioactive, a persoanelor fizice şi juridice, a dozelor individuale de radiaţii admisibile – domeniu care asigură monitorizarea, evidenţa şi controlul elementelor supuse reglementării, prin gestionarea sistemelor naţionale de evidenţă şi raportare, în conformitate cu legislaţia naţională şi cu obligaţiile internaţionale ale Republicii Moldova. Principalele aspecte supuse controlului sunt:

2.3.1. administrarea şi actualizarea Registrului naţional al surselor de radiaţii ionizante;

2.3.2. evidenţa materialelor nucleare în conformitate cu angajamentele internaţionale de garanţii nucleare;

2.3.3. gestionarea evidenţei deşeurilor radioactive şi, după caz, a combustibilului nuclear uzat;

2.3.4. înregistrarea şi actualizarea datelor privind persoanele fizice şi juridice titulare de autorizaţii şi certificate;

2.3.5. administrarea sistemului de date pentru monitorizarea radiologică individuală a dozelor individuale pentru personalul expus profesional;

2.3.6. verificarea corectitudinii, completitudinii şi oportunităţii raportărilor prezentate de către titularii de activităţi;

2.4. respectarea prevederilor legale privind condiţiile de securitate nucleară şi radiologică, de securitate fizică a obiectivelor nucleare şi radiologice, de neproliferare a armelor nucleare şi a domeniilor conexe acestora, în conformitate cu prevederile tratatelor internaţionale la care Republica Moldova este parte – domeniu care urmăreşte asigurarea conformităţii cu legislaţia naţională şi cu obligaţiile internaţionale ale Republicii Moldova în domeniul securităţii nucleare, al securităţii fizice şi al neproliferării armelor nucleare. Principalele aspecte supuse controlului sunt:

2.4.1. verificarea implementării măsurilor de securitate fizică pentru prevenirea accesului neautorizat, a furtului, a pierderii sau a sabotajului materialelor şi instalaţiilor nucleare şi radiologice;

2.4.2. controlul respectării regimului de neproliferare a materialelor, a echipamentelor şi a tehnologiilor nucleare sensibile;

2.4.3. supravegherea aplicării acordurilor şi aranjamentelor de garanţii nucleare încheiate cu Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică (AIEA);

2.4.4. verificarea conformităţii cu tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte;

2.4.5. controlul activităţilor de export, de import, de tranzit şi de transfer al bunurilor cu dublă utilizare, din competenţa Agenţiei;

2.4.6. evaluarea planurilor de securitate fizică şi a sistemelor de detectare, alarmare şi răspuns;

2.5. respectarea condiţiilor de autorizare sau de certificare în domeniul aferent.

3. Metodologia se bazează pe criterii de risc relevante domeniilor de competenţă ale Agenţiei, cu acordarea punctajului corespunzător şi raportarea acestuia la ponderea fiecărui criteriu de risc, în funcţie de relevanţa pentru nivelul general de risc.

4. Nivelul de risc estimat pentru fiecare persoană supusă controlului şi/sau pentru fiecare obiect al controlului determină frecvenţa şi intensitatea acţiunilor de control ce se aplică acesteia/acestuia.

Capitolul II

PLANIFICAREA CONTROALELOR ÎN BAZA ANALIZEI RISCURILOR

Secţiunea 1

Criteriile de risc

5. În vederea delimitării clare a domeniilor de competenţă ale Agenţiei şi a asigurării aplicării uniforme a prezentei Metodologii, în anexa nr.1 se prezintă lista domeniilor şi/sau subdomeniilor de activitate supuse controlului de către Agenţie, întocmită în conformitate cu Clasificatorul activităţilor din economia Moldovei (CAEM-2).

6. Analiza riscurilor se aplică în cazurile prevăzute de Metodologia generală privind controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător în baza analizei riscurilor, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.379/2018.

7. În actul administrativ emis de către Agenţie în cazurile prevăzute la pct.6 se indică criteriile de risc utilizate la luarea deciziei, precum şi modul în care acestea au fost luate în considerare.

8. În cazul în care acelaşi criteriu de risc este utilizat pentru efectuarea analizei riscurilor în mai multe dintre cazurile prevăzute la pct.6 referitoare la acelaşi domeniu de activitate supus controlului, se utilizează aceleaşi punctaje, ponderi şi formule de raportare a riscurilor la persoanele supuse controlului ca şi cele utilizate la planificarea anuală a controalelor.

9. Criteriul de risc reprezintă ansamblul însuşirilor persoanei supuse controlului şi/sau ale obiectului controlului, precum şi circumstanţele privind raporturile anterioare ale acestora cu Agenţia, a căror existenţă şi intensitate pot indica probabilitatea producerii unor prejudicii sau daune asupra securităţii naţionale, ordinii publice, mediului ori componentelor acestuia, vieţii şi sănătăţii oamenilor, animalelor şi altor organisme vii, drepturilor şi intereselor legitime ale persoanei supuse controlului, precum şi gradul potenţial al acestor daune.

10. Elementele procesului de analiză a riscurilor (criteriile de risc, descrierea criteriilor de risc, atribuirea punctajului şi a ponderii) se bazează pe prevederile art.3 alin.(3) din Legea nr.131/2012 privind controlul de stat, precum şi pe:

10.1. datele ştiinţifice disponibile;

10.2. analiza informaţiilor privind riscurile, incidentele/accidentele stabilite de către Agenţie sau de către instituţii conexe;

10.3. practicile relevante ale altor state.

11. Criteriile de risc se selectează în funcţie de persoana care urmează a fi supusă controlului, obiectul controlului şi raporturile anterioare ale acesteia cu Agenţia. Criteriile de risc selectate pentru planificarea activităţilor de control desfăşurate de către Agenţie respectă următoarele principii:

11.1. sunt relevante pentru scopul activităţii Agenţiei;

11.2. sunt aplicabile tuturor persoanelor supuse controlului şi obiectelor controlului şi sunt relevante pentru activitatea şi/sau însuşirile persoanelor supuse controlului şi/sau ale bunurilor utilizate/produse de acestea;

11.3. se bazează pe informaţii certe, veridice şi accesibile, inclusiv pe date statistice obţinute ori de câte ori este necesar din surse externe independente;

11.4. sunt ierarhizate în funcţie de ponderea şi intensitatea riscului pe care îl reflectă;

11.5. sunt raportate la caracterul multidimensional al izvoarelor de risc, nu se suprapun şi reflectă distinct elementele referitoare la subiectul controlului, obiectul controlului şi raporturile anterioare cu Agenţia.

12. Criteriile de risc aplicabile domeniilor din competenţa Agenţiei se clasifică în criterii generale şi criterii specifice, utilizate pentru evaluarea nivelului de risc şi stabilirea frecvenţei şi intensităţii controalelor de stat, după cum urmează:

12.1. criteriile de risc generale se aplică tuturor persoanelor fizice şi juridice supuse controlului de stat şi reflectă caracteristicile generale ale activităţii şi comportamentul de conformare:

12.1.1. domeniul şi/sau subdomeniul de activitate al persoanei supuse controlului/obiectului controlului, în funcţie de natura activităţilor nucleare şi radiologice desfăşurate;

12.1.2. istoricul conformităţii sau neconformităţii cu prevederile legislaţiei, precum şi cu prescripţiile Agenţiei, dispuse în urma controalelor anterioare;

12.1.3. data efectuării ultimului control de stat;

12.1.4. perioada de desfăşurare a activităţii;

12.2. criteriile de risc specifice se aplică în funcţie de natura tehnică a activităţii nucleare sau radiologice şi de caracteristicile surselor, ale materialelor, ale instalaţiilor şi ale sistemelor utilizate:

12.2.1. caracteristicile surselor de radiaţii ionizante (tipul sursei, nivelul de expunere generat şi frecvenţa utilizării acesteia);

12.2.2. gestionarea deşeurilor radioactive (categoria deşeurilor, volumul gestionat şi impactul potenţial asupra mediului);

12.2.3. materialul nuclear şi securitatea fizică (cantitatea şi categoria materialului nuclear, precum şi nivelul măsurilor de securitate fizică aplicate);

12.2.4. complexitatea instalaţiei şi stadiul exploatării acesteia (tipul instalaţiei, etapa ciclului de viaţă şi gradul de complexitate tehnică);

12.2.5. capacitatea de răspuns la urgenţe (existenţa şi funcţionalitatea planurilor de intervenţie, nivelul de instruire a personalului şi dotarea tehnică).

Secţiunea a 2-a

Gradarea intensităţii riscului

13. Fiecare criteriu de risc se repartizează pe grade/niveluri de intensitate/severitate, punctate conform valorii gradului de risc. Scara valorică este cuprinsă între 1 şi 5, unde 1 reprezintă gradul/nivelul minim, iar 5 – gradul/nivelul maxim de risc.

14. În cazul în care nu există date sau informaţii care să permită evaluarea gradului/nivelului de intensitate/severitate al criteriului de risc în raport cu persoana supusă controlului/obiectul controlului, se acordă punctajul maxim. După efectuarea primului control în cadrul căruia s-a utilizat acest criteriu de risc, Agenţia revizuieşte punctajul acordat în funcţie de datele şi informaţiile acumulate.

15. Dacă persoana supusă controlului şi/sau obiectul controlului corespunde mai multor poziţii de pe scara valorică a gradelor de risc din cadrul criteriului, aceasta se plasează pe poziţia căreia îi corespunde punctajul cel mai înalt.

16. În cazul în care persoana supusă controlului şi/sau obiectul controlului desfăşoară mai multe genuri de activitate cărora le-au fost atribuite diferite grade de risc, se aplică gradul cel mai mare (înalt) de risc al unuia dintre genurile de activitate desfăşurat.

17. La acordarea cifrelor valorice se ţine cont de ponderea fiecărui grad/nivel de risc în cadrul criteriului de risc şi de uniformitatea trecerii de la un nivel de risc la altul, astfel încât să fie reflectat un conţinut complet şi relevant al nivelurilor de risc posibile, de la nivelul minim la nivelul maxim de risc.

18. Punctajele pentru criteriile de risc se acordă după cum urmează:

18.1. domeniul şi/sau subdomeniul de activitate al persoanei supuse controlului/obiectului controlului

Raţionamentul general: Domeniile şi/sau subdomeniile activităţii economice sunt cei mai importanţi factori care indică probabilitatea şi mărimea prejudiciului. Activităţile economice diferă foarte mult în funcţie de caracteristicile lor inerente (echipamentele şi procesele utilizate, ponderea muncii manuale, tipurile de produse realizate). Activităţile economice care pot pune în pericol viaţa şi sănătatea persoanelor, siguranţa publică sau alte aspecte referitoare la protecţia intereselor publice necesită a fi supravegheate şi supuse controlului, punctându-se conform intensităţii riscului.

Pentru clasificarea domeniilor şi/sau subdomeniilor activităţii economice conform gradului de risc (R₁) al persoanei supuse controlului se utilizează lista activităţilor prezentate în anexa nr.1, identificate conform sistemului naţional de clasificare statistică şi codificare, prevăzute în Clasificatorul activităţilor din economia Moldovei (CAEM-2), în limitele competenţelor atribuite Agenţiei în conformitate cu legislaţia.

Nivelurile de risc prevăzute în anexa nr.1 reprezintă niveluri de risc sectorial de referinţă, aferente domeniilor şi/sau subdomeniilor de activitate conform CAEM-2. Acestea reflectă riscul inerent specific tipului de activitate economică şi sunt utilizate exclusiv în cadrul criteriului de risc “Domeniul şi/sau subdomeniul activităţii economice” (R₁). Evaluarea finală a riscului pentru fiecare persoană supusă controlului se realizează prin aplicarea cumulativă a tuturor criteriilor prevăzute la subpct. 12.1 şi 12.2;

18.2. istoricul conformităţii sau neconformităţii cu prevederile legislaţiei, precum şi cu prescripţiile Agenţiei

Raţionamentul general: Lipsa încălcărilor sau, după caz, caracteristicile neconformităţilor existente la data ultimului control efectuat indică predispunerea persoanei supuse controlului la respectarea legii şi, respectiv, riscul scăzut de încălcare a acesteia, pe când existenţa încălcărilor şi caracteristicile neconformităţilor constatate la data ultimului control efectuat indică un grad de risc mai înalt, conform tabelului 1.

Tabelul 1

18.3. data efectuării ultimului control de stat

Raţionamentul general: Cu cât intervalul de timp de la efectuarea ultimului control este mai mare, cu atât creşte nivelul de incertitudine privind conformarea persoanei supuse controlului la prevederile actelor normative. Astfel, entităţile controlate recent sunt încadrate într-un grad de risc redus, iar cele care nu au fost supuse controlului o perioadă îndelungată sunt încadrate într-un grad de risc superior, conform tabelului 2.

Tabelul 2

18.4. perioada de desfăşurare a activităţii

Raţionamentul general: Cu cât o persoană activează de mai mult timp pe piaţă, cu atât este mai familiarizată cu regulile aplicabile, manifestă atenţie sporită faţă de propria reputaţie şi, în majoritatea cazurilor, implementează sisteme interne de management şi de control al calităţii, conform tabelului 3.

Tabelul 3

18.5. caracteristicile surselor de radiaţii ionizante

Raţionamentul general: Tipul sursei, nivelul de expunere generat şi frecvenţa utilizării determină probabilitatea expunerii personalului şi a populaţiei, precum şi mărimea potenţială a prejudiciului în cazul producerii unui incident, conform tabelului 4.

Tabelul 4

18.6. gestionarea deşeurilor radioactive

Raţionamentul general: Categoria deşeurilor, volumul gestionat şi potenţialul impact asupra mediului influenţează probabilitatea contaminării şi amploarea prejudiciului posibil, conform tabelului 5.

Tabelul 5

18.7. materialul nuclear şi securitatea fizică

Raţionamentul general: Cantitatea şi categoria materialului nuclear, precum şi nivelul măsurilor de securitate fizică aplicate determină riscurile de pierdere, furt, sabotaj sau utilizare neautorizată, conform tabelului 6.

Tabelul 6

18.8. complexitatea instalaţiei şi stadiul exploatării acesteia

Raţionamentul general: Tipul instalaţiei, etapa ciclului de viaţă şi gradul de complexitate tehnică influenţează nivelul riscului asociat funcţionării şi potenţialele consecinţe ale defecţiunilor, conform tabelului 7.

Tabelul 7

18.9. capacitatea de răspuns la urgenţe

Raţionamentul general: Existenţa planurilor de intervenţie, nivelul de instruire a personalului şi dotarea tehnică influenţează capacitatea de limitare a consecinţelor unui incident nuclear sau radiologic.

Tabelul 8

Secţiunea a 3-a

Ponderarea criteriilor

19. Fiecărui criteriu de risc i se stabileşte o pondere în raport cu toate criteriile selectate, luând în considerare importanţa acestuia pentru domeniul specific de control. Astfel, aceleaşi criterii pot avea relevanţă şi pondere diferite, în funcţie de domeniul de control.

20. La determinarea ponderii fiecărui criteriu de risc se ţine cont de următoarele elemente:

20.1. scopul, atribuţiile şi domeniul de activitate ale Agenţiei;

20.2. impactul criteriului selectat asupra probabilităţii producerii şi a mărimii prejudiciului potenţial care se urmăreşte a fi evitat;

20.3. caracterul multidimensional al izvoarelor de risc, prin ponderarea corespunzătoare a criteriilor aferente diferitor aspecte (subiect, obiect, raporturi anterioare).

21. Ponderea pentru fiecare criteriu de risc se determină în fracţii zecimale, astfel încât ponderea sumată a tuturor criteriilor să constituie o unitate. Acordarea ponderii mai mari unui criteriu impune diminuarea ponderii pentru alte criterii.

22. Este obligatorie revizuirea periodică a ponderilor atribuite fiecărui criteriu de risc ca urmare a controalelor anterioare în funcţie de noile date disponibile şi de actualizarea informaţiilor colectate. În cazul în care un criteriu îşi pierde relevanţa în timp, se asigură scăderea consecutivă a ponderii acestuia în raport cu celelalte criterii utilizate. Revizuirea se efectuează în conformitate cu prevederile pct.11.

23. Ponderile atribuite criteriilor de risc stabilite la pct.18 sunt prevăzute în tabelul 9:

Tabelul 9

Secţiunea a 4-a

Aplicarea criteriilor de risc în raport cu persoanele

supuse controlului/obiectele controlului

24. După determinarea criteriilor de risc concrete ce vor fi utilizate şi a ponderii acestora, criteriile se aplică în raport cu fiecare persoană supusă controlului, stabilindu-se media ponderată a gradelor specifice de risc, conform următoarei formule:

Rg = (w₁×R₁ + w₂×R₂ + w₃×R₃ + w₄×R₄ + w₅×R₅ + w₆×R₆ + w₇×R₇+ w₈×R₈ + w₉×R₉) × 200,

unde:

Rg – gradul de risc global asociat cu subiectul potenţial al controlului;

w₁, w₂,..., w₉ – ponderile criteriilor de risc (suma ponderilor este egală cu 1);

R₁, R₂,..., R₉ – gradele de risc atribuite fiecărui criteriu (valori de la 1 la 5).

25. În urma aplicării formulei prevăzute la pct.24, riscul global înregistrează valori cuprinse între 200 şi 1000 de unităţi, persoanele/obiectele care obţin un punctaj de 200 de unităţi fiind asociate cu cel mai mic grad de risc, conform tabelului 10.

Tabelul 10

26. Subiecţii controlului se clasifică în ordinea descrescătoare a punctajului obţinut. Persoanele care acumulează punctajul maxim sunt asociate cu un nivel de risc înalt şi sunt supuse controlului în mod prioritar.

27. În baza clasamentului obţinut, Agenţia întocmeşte proiectul planului anual al controalelor planificate, pe care îl înregistrează în Registrul de stat al controalelor, în modul şi termenele stabilite de către Guvern.

28. Clasamentul se utilizează de către Agenţie pentru stabilirea frecvenţei controalelor recomandate pentru fiecare persoană supusă controlului/obiect al controlului. Frecvenţa recomandată se utilizează pentru stabilirea priorităţilor controlului inopinat, în cazul în care mai multe întreprinderi cad concomitent sub incidenţa temeiurilor şi a condiţiilor stabilite la art.19 din Legea nr.131/2012 privind controlul de stat.

29. La sfârşitul perioadei pentru care s-a făcut planificarea, Agenţia elaborează un raport privind ponderea agenţilor economici supuşi controlului din numărul total al acestora şi modifică, după caz, punctajele acordate anterior în baza informaţiilor acumulate în urma controalelor desfăşurate, a schimbării situaţiei în raport cu data ultimului control efectuat sau a actualizării profilului fiecărui agent economic.

30. Evaluarea riscului pentru fiecare agent economic se efectuează după fiecare control, cu excepţia verificării suplimentare, realizate conform art.28 alin.(9) din Legea nr.131/2012 privind controlul de stat, sau a controlului la solicitarea directă din partea agentului economic. În cazul în care datele colectate în timpul controalelor nu determină modificarea clasamentului riscurilor, acesta rămâne neschimbat. Noul clasament calculat se aplică la planificarea controalelor pentru perioada ulterioară de planificare (anul următor).

31. Pentru persoana/obiectul care nu a fost supus(ă) anterior controlului de stat de către Agenţie, locul în clasament se stabileşte după efectuarea primului control. Până la efectuarea primului control, Agenţia atribuie persoanei supuse controlului şi/sau obiectului controlului punctajul mediu determinat pentru acelaşi tip de activitate economică.

32. Nivelul de risc al persoanei supuse controlului şi/sau al obiectului controlului se introduce în Registrul de stat al controalelor. Nivelul de risc al persoanei supuse controlului şi/sau al obiectului controlului reprezintă informaţie de interes public şi se pune la dispoziţia publicului pe site-ul web oficial al Agenţiei.

Secţiunea a 5-a

Întocmirea planului anual al controalelor

în urma evaluării nivelului de risc

33. După definitivarea clasamentelor pentru fiecare domeniu de control, din cadrul fiecărui clasament se selectează un număr estimativ de persoane/obiecte care urmează a fi incluse în planul anual al controalelor.

34. Numărul persoanelor/obiectelor selectate din clasament şi incluse în planul anual al controalelor se raportează la capacităţile instituţionale ale subdiviziunii responsabile de domeniul pentru care s-a făcut clasamentul şi ale Agenţiei în general, precum şi la numărul maxim potenţial de persoane/obiecte care pot fi supuse controalelor de către subdiviziunile Agenţiei. Selectarea persoanelor/obiectelor din clasament se realizează succesiv, începând cu cea care a acumulat punctajul maxim de risc în urma aplicării formulei prevăzute în pct.24, şi se reflectă în lista subdiviziunii în ordinea descrescătoare a punctajului de risc acumulat conform clasamentului.

35. Listele aferente tuturor domeniilor de control se includ într-un plan al controalelor şi constituie versiunea preliminară a planului anual al controalelor, care se examinează suplimentar în vederea dezvoltării şi consolidării acestuia.

36. În urma comparării şi corelării listelor persoanelor/obiectelor din versiunea preliminară a planului controalelor, Agenţia definitivează, consolidează şi aprobă planul anual al controalelor, în conformitate cu prevederile cadrului normativ şi cu regulile aprobate de către conducătorul Agenţiei. Planul controalelor se întocmeşte conform modelului prevăzut în anexa nr.2.

37. Clasamentele şi listele persoanelor supuse controlului, precum şi planul anual al controalelor se generează în mod automatizat de Registrul de stat al controalelor, în baza informaţiilor integrate în acesta, în urma analizei criteriilor de risc conform formulei stabilite de prezenta Metodologie. În cazul în care Registrul de stat al controalelor nu asigură suficient analiza criteriilor de risc, aceasta se efectuează în mod manual, fiind complementară informaţiilor oferite de Registrul de stat al controalelor.

38. Dacă persoana supusă controlului este inclusă de mai multe ori în planul anual al controalelor pentru domenii diferite din competenţa Agenţiei, conducătorul acesteia asigură reducerea la maximum a numărului de vizite, prin combinarea şi comasarea controalelor pentru mai multe domenii într-o singură vizită de control. Organizarea şi efectuarea controlului se realizează astfel încât să se asigure efectuarea unui singur control pe an pentru toate domeniile de activitate ale persoanei supuse controlului, identificate în planul anual al controalelor.

39. Conducătorul Agenţiei este responsabil de consolidarea planului anual al controalelor, precum şi de organizarea şi efectuarea controalelor pe domenii de control, astfel încât să se asigure efectuarea a cel mult unui control planificat pe an pentru fiecare persoană supusă controlului/obiect al controlului, în conformitate cu prevederile prezentei Metodologii şi ale Legii nr.131/2012 privind controlul de stat.

Capitolul III

EFECTUAREA CONTROALELOR INOPINATE

ÎN BAZA ANALIZEI RISCURILOR

40. Controalele inopinate se efectuează în baza analizei riscurilor şi exclusiv în cazul existenţei temeiurilor şi al respectării condiţiilor prevăzute la art.19 şi 19¹ din Legea nr.131/2012 privind controlul de stat.

41. La analiza riscurilor, Agenţia utilizează criterii de risc care permit evaluarea eventualului prejudiciu, precum şi a mărimii acestuia în cazul în care controlul nu s-ar efectua.

42. La stabilirea probabilităţii apariţiei prejudiciului şi a mărimii acestuia se utilizează criteriile de risc prevăzute la pct.12.

Capitolul IV

IDENTIFICAREA SOLUŢIEI OPTIME PRIVIND PETIŢIILE DEPUSE LA AGENŢIE

SAU PRIVIND INFORMAŢIILE REFERITOARE LA ÎNCĂLCAREA

LEGISLAŢIEI ÎN BAZA ANALIZEI RISCURILOR

43. Petiţiile depuse la Agenţie, precum şi informaţiile referitoare la încălcarea legislaţiei care au devenit cunoscute Agenţiei se evaluează în baza analizei riscurilor, acordând prioritate sesizărilor care indică un pericol iminent pentru sănătatea publică sau pentru mediu.

44. Controlul iniţiat de către Agenţie în temeiul petiţiei sau al informaţiilor referitoare la încălcarea legislaţiei se efectuează conform prevederilor art.19 din Legea nr.131/2012 privind controlul de stat.

45. Petiţiile şi informaţiile referitoare la încălcarea legislaţiei determină efectuarea unor controale inopinate, care se realizează fără întârziere, în cazul în care acestea indică existenţa unor încălcări grave sau foarte grave, precum şi a unor situaţii de urgenţă (incidente sau accidente, inclusiv majore) care prezintă un pericol iminent şi imediat pentru componentele de mediu, viaţa, sănătatea persoanelor la locul de muncă sau a populaţiei.

46. În cazul petiţiilor şi al informaţiilor referitoare la posibile încălcări minore care pot genera situaţii de urgenţă (incidente/accidente) minore sau prejudicii minore, Agenţia întreprinde acţiuni mai puţin intruzive sau dispune acţiuni care urmează să se realizeze într-o perioadă ulterioară, cu includerea în următorul control planificat a problemelor formulate în petiţiile depuse sau în informaţiile deţinute.

47. Criteriile de risc utilizate pentru evaluarea petiţiilor privind încălcarea legislaţiei recepţionate de către Agenţie, precum şi ponderea atribuită criteriilor sunt prezentate în tabelul 11.

Tabelul 11

48. La calcularea riscului se selectează doar un aspect de evaluare de la fiecare criteriu de risc. Punctajul total al evaluării petiţiei se obţine prin calculul sumei punctelor evaluării criteriilor stabilite la pct.47. În funcţie de punctajul total obţinut, pot fi întreprinse acţiunile prevăzute în tabelul 12.

Tabelul 12

Capitolul V

ELABORAREA LISTELOR DE VERIFICARE ŞI STABILIREA CERINŢELOR DE

REGLEMENTARE CARE TREBUIE INCLUSE ÎN LISTA DE VERIFICARE

49. Desfăşurarea controalelor se efectuează exclusiv în baza şi în limitele listei de verificare aplicabile domeniului, tipului şi obiectului de control în cauză. Listele de verificare au ca scop optimizarea timpului şi a eforturilor necesare pentru desfăşurarea controlului, asigurând orientarea procesului de control spre aspectele aferente riscurilor celor mai semnificative.

50. Listele de verificare se elaborează pe baza criteriilor de risc stabilite în prezenta Metodologie. Conţinutul listelor de verificare are ca scop reflectarea respectării cerinţelor legale instituite pentru înlăturarea şi/sau diminuarea efectivă şi oportună a riscurilor pentru mediu, sănătatea, viaţa şi proprietatea persoanelor, prevăzute pentru domeniul de activitate respectiv.

51. În procesul de elaborare a listei de verificare, fiecare cerinţă legală referitoare la domeniul specific de activitate se evaluează în vederea determinării modului în care nerespectarea acesteia poate cauza apariţia unui prejudiciu, precum şi potenţiala mărime a acestuia.

52. Cerinţa legală se include în lista de verificare în cazul în care este îndeplinită cel puţin una dintre următoarele condiţii:

52.1. nerespectarea acesteia creează pericol iminent, dar nu imediat, pentru mediu, viaţa, sănătatea şi proprietatea persoanei controlate şi/sau angajaţii acesteia ori creează pericol iminent, dar nu imediat pentru societate, care, dacă nu este înlăturat în termenul stabilit, devine imediat;

52.2. nerespectarea acesteia creează pericol iminent şi imediat pentru mediu, viaţa, sănătatea şi proprietatea persoanei controlate şi/sau angajaţii acesteia ori creează pericol iminent şi imediat pentru societate;

52.3. cerinţa abordează aspectele majore relevante pentru reducerea riscurilor şi prevenirea daunelor.

53. Listele de verificare se întocmesc şi se aprobă conform Regulilor privind elaborarea, aprobarea şi utilizarea listelor de verificare aplicate în cadrul controlului de stat asupra activităţii de întreprinzător, aprobate prin din Hotărârea Guvernului nr.379/2018.

Capitolul VI

PLANIFICAREA STRATEGICĂ A ACTIVITĂŢII DE CONTROL A AGENŢIEI

54. Agenţia realizează planificarea strategică a activităţii de control prin utilizarea analizei riscurilor în scopul determinării domeniilor strategice ale activităţii de control privind respectarea legislaţiei în domeniile de activitate atribuite prin lege în competenţa sa.

55. Domeniile strategice de control în domeniile din competenţa Agenţiei se determină prin utilizarea analizei riscurilor, în cooperare cu Ministerul Mediului, luând în considerare documentele de politici pentru domeniile prevăzute la pct.2.

56. Domeniile strategice pot viza tipuri specifice de activităţi economice, probleme de reglementare specifice sau transversale, precum şi pericole noi apărute în unul sau mai multe domenii din competenţa Agenţiei. Domeniile strategice pot avea dimensiune locală sau regională.

57. Selectarea domeniilor strategice are drept scop distribuirea eficientă a resurselor interne pentru efectuarea controalelor şi acordarea consultanţei persoanelor supuse controlului şi consumatorilor, asigurând un echilibru între controalele efectuate şi acordarea consultanţei, în vederea realizării obiectivelor de reglementare.

58. În cadrul planificării strategice a activităţii de control a Agenţiei, criteriile de risc, descrierea acestora, punctajele şi ponderile aferente fiecărui criteriu de risc se stabilesc conform prevederilor prezentei Metodologii referitoare la planificarea anuală a controalelor.

Capitolul VII

CREAREA ŞI MENŢINEREA SISTEMULUI DE DATE NECESAR

PENTRU APLICAREA CRITERIILOR DE RISC

59. Sistemul de efectuare a controalelor în baza analizei riscurilor aplicat de către Agenţie se fundamentează pe date statistice relevante, certe şi accesibile, furnizate de Biroul National de Statistică, pe date colectate de Agenţie sau de alte autorităţi şi instituţii publice, inclusiv din surse informatice oficiale, precum şi din alte surse sigure. Agenţia evită aplicarea criteriilor de risc în baza datelor incomplete şi interpretabile.

60. Pentru elaborarea şi menţinerea clasamentului agenţilor economici supuşi controlului conform riscului prezentat, Agenţia menţine, prin intermediul Registrului de stat al controalelor, o bază de date care conţine cel puţin următoarele informaţii:

60.1. lista persoanelor/obiectelor care urmează a fi supuse controlului, însoţită de datele individuale de identificare ale acestora;

60.2. istoricul activităţilor de control desfăşurate pentru fiecare persoană supusă controlului şi/sau pentru fiecare obiect al controlului;

60.3. profilul fiecărei persoane supuse controlului şi/sau al fiecărui obiect al controlului, conţinând informaţiile relevante pentru aplicarea criteriilor de risc utilizate la clasificarea persoanei/obiectului în cauză.

61. Agenţia reexaminează şi actualizează informaţiile necesare pentru aplicarea criteriilor de risc conform prezentei Metodologii ori de câte ori este necesar, dar nu mai rar decât o dată pe an.

Anexa nr.1

la Metodologia privind controlul de stat în baza analizei riscurilor

aferent domeniilor aflate în competenţa Agenţiei Naţionale

de Reglementare a Activităţilor Nucleare şi Radiologice

LISTA

domeniilor şi/sau subdomeniilor de activitate conform Clasificatorului

activităţilor din economia Moldovei (CAEM-2)

Anexa nr.2

la Metodologia privind controlul de stat în baza analizei riscurilor

aferent domeniilor aflate în competenţa Agenţiei Naţionale

de Reglementare a Activităţilor Nucleare şi Radiologice

Forma şi structura planului anual al controalelor