Hotărâri

Hotărâre nr. 378 din 18.06.2025

cu privire la aprobarea regulamentelor cu referire la metodele de siguranţă privind cerinţele sistemului de management al siguranţei feroviare şi pentru monitorizarea pe care trebuie să o aplice întreprinderile feroviare, administratorii de infrastructură şi entităţile responsabile de întreţinere

Tipul documentului: Hotărâri
Data adoptării: 18.06.2025

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

H O T Ă R Â R E

cu privire la aprobarea regulamentelor cu referire la metodele de siguranţă

privind cerinţele sistemului de management al siguranţei feroviare şi

pentru monitorizarea pe care trebuie să o aplice întreprinderile

feroviare, administratorii de infrastructură şi entităţile

responsabile de întreţinere

nr. 378 din 18.06.2025

(în vigoare 31.10.2025)

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 409-412 art. 475 din 31.07.2025

* * *

În temeiul anexei X la capitolul 15 (Transporturi) din titlul IV al Acordului de Asociere dintre Republica Moldova, pe de o parte, şi Uniunea Europeană şi Comunitatea Europeană a Energiei Atomice şi statele membre ale acestora, pe de altă parte, semnat la Bruxelles la 27 iunie 2014, ratificat prin Legea nr.112/2014 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2014, nr.185-199, art.442), şi al art.91 alin.(1) şi (10) din Codul transportului feroviar al Republicii Moldova nr.19/2022 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2022, nr.45-52, art.57), cu modificările ulterioare, Guvernul

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă:

1.1. Regulamentul de stabilire a metodelor de siguranţă privind cerinţele sistemului de management al siguranţei feroviare, conform anexei nr.1;

1.2. Regulamentul privind metoda de siguranţă pentru monitorizarea pe care trebuie să o aplice întreprinderile feroviare şi administratorii de infrastructură după primirea unui certificat de siguranţă sau a unei autorizaţii de siguranţă, precum şi entităţile responsabile de întreţinere, conform anexei nr.2.

2. Controlul asupra executării prezentei hotărâri se pune în sarcina Ministerului Infrastructurii şi Dezvoltării Regionale.

3. Prezenta hotărâre intră în vigoare la expirarea termenului de 3 luni de la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

PRIM-MINISTRU	Dorin RECEAN
Contrasemnează:
Viceprim-ministru,
ministrul infrastructurii
şi dezvoltării regionale	Vladimir Bolea
Nr.378. Chişinău, 18 iunie 2025.

Anexa nr.1

la Hotărârea Guvernului nr.378/2025

REGULAMENT

de stabilire a metodelor de siguranţă privind cerinţele

sistemului de management al siguranţei feroviare

Prezentul Regulament transpune Regulamentul delegat (UE) 2018/762 al Comisiei din 8 martie 2018 de stabilire a unor metode comune de siguranţă privind cerinţele sistemului de management al siguranţei, în temeiul Directivei (UE) 2016/798 a Parlamentului European şi a Consiliului, şi de abrogare a Regulamentelor (UE) nr.1158/2010 şi (UE) nr.1169/2010 ale Comisiei, CELEX: 32018R0762, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L129 din 25 mai 2018, aşa cum a fost modificat ultima oară prin Regulamentul delegat (UE) 2020/782 al Comisiei din 12 iunie 2020.

1. Prezentul Regulament stabileşte metodele de siguranţă privind cerinţele sistemului de management al siguranţei în legătură cu întreprinderile feroviare şi cu administratorul de infrastructură, care acoperă un proces al sistemului de management al siguranţei.

2. Prezentul Regulament se aplică în ceea ce priveşte certificatele de siguranţă şi autorizaţiile de siguranţă eliberate conform Codului transportului feroviar nr.19/2022.

3. În sensul prezentului Regulament se aplică următoarea noţiune:

organism de certificare a siguranţei – organism responsabil de emiterea unui certificat de siguranţă, şi anume autoritatea de siguranţă – Agenţia Feroviară.

4. Întreprinderile feroviare îşi stabilesc propriile sisteme de management al siguranţei în conformitate cu cerinţele stabilite în anexa nr.1.

5. Cerinţele stabilite în anexa nr.1 privind sistemul de management al siguranţei se aplică certificatelor de siguranţă menţionate la art.95 din Codul transportului feroviar nr.19/2022, în scopul evaluării cererilor şi al supravegherii.

6. Administratorul de infrastructură îşi stabileşte propriul sistem de management al siguranţei în conformitate cu cerinţele stabilite în anexa nr.2.

7. Cerinţele stabilite în anexa nr.2 privind sistemul de management al siguranţei se aplică autorizaţiilor de siguranţă menţionate la art.99 din Codul transportului feroviar nr.19/2022, în scopul evaluării cererilor şi al supravegherii.

Anexa nr.1

la Regulamentul de stabilire a metodelor de

siguranţă privind cerinţele sistemului de

management al siguranţei feroviare

CERINŢELE

sistemului de management al siguranţei

referitoare la întreprinderile feroviare

1. CONTEXTUL ORGANIZAŢIEI

1.1. Organizaţia (întreprinderea feroviară):

1.1.1. descrie tipul, amploarea şi domeniul operaţiunilor sale;

1.1.2. identifică riscurile grave pentru siguranţă generate de operaţiunile sale feroviare, indiferent dacă acestea sunt desfăşurate de organizaţia însăşi sau de contractanţi, parteneri sau furnizori aflaţi sub controlul său;

1.1.3. identifică părţile interesate (de exemplu, organismele de reglementare, autorităţile, administratorii de infrastructură, contractanţii, furnizorii, partenerii), inclusiv părţile din afara sistemului feroviar care sunt relevante pentru sistemul de management al siguranţei;

1.1.4. identifică şi menţine cerinţele juridice şi de altă natură referitoare la siguranţă aplicate de părţile interesate menţionate la subpct.1.1.3;

1.1.5. se asigură că cerinţele menţionate la subpct.1.1.4 sunt luate în considerare la elaborarea, punerea în aplicare şi menţinerea sistemului de management al siguranţei;

1.1.6. defineşte domeniul de aplicare a sistemului de management al siguranţei, indicând care parte a întreprinderii este inclusă în domeniul respectiv sau nu şi luând în considerare cerinţele menţionate la subpct.1.1.4.

2. PERSONALUL DE CONDUCERE

2.1. Personalul de conducere şi asumarea angajamentelor

2.1.1. Personalul de conducere superior trebuie să îşi demonstreze calităţile de conducere şi angajamentul faţă de dezvoltarea, implementarea, întreţinerea şi îmbunătăţirea continuă a sistemului de management al siguranţei prin:

2.1.1.1. asumarea răspunderii şi a responsabilităţii globale pentru siguranţă;

2.1.1.2. asigurarea faptului că personalul de conducere de la diferitele niveluri din cadrul organizaţiei se angajează să acorde prioritate siguranţei prin activităţile sale şi în relaţiile cu personalul şi cu contractanţii;

2.1.1.3. asigurarea faptului că politica şi obiectivele privind siguranţa sunt stabilite, sunt înţelese şi sunt compatibile cu direcţia strategică a organizaţiei;

2.1.1.4. asigurarea integrării cerinţelor sistemului de management al siguranţei în procesele operaţionale ale organizaţiei;

2.1.1.5. asigurarea disponibilităţii resurselor necesare pentru funcţionarea sistemului de management al siguranţei;

2.1.1.6. asigurarea eficacităţii sistemului de management al siguranţei în ceea ce priveşte controlul riscurilor pentru siguranţă generate de organizaţie;

2.1.1.7. încurajarea personalului să sprijine respectarea cerinţelor sistemului de management al siguranţei;

2.1.1.8. promovarea îmbunătăţirii continue a sistemului de management al siguranţei;

2.1.1.9. asigurarea faptului că siguranţa este luată în considerare în momentul identificării şi al gestionării riscurilor legate de activităţile organizaţiei, precum şi explicarea modului în care va fi recunoscut şi soluţionat conflictul dintre obiectivele privind siguranţa şi alte obiective ce ţin de activitatea organizaţiei;

2.1.1.10. promovarea unei culturi pozitive a siguranţei.

2.2. Politica în domeniul siguranţei

2.2.1. Conducerea elaborează un document care descrie politica organizaţiei în domeniul siguranţei şi care este:

2.2.1.1. adecvat tipului şi amplorii operaţiunilor feroviare ale organizaţiei;

2.2.1.2. aprobat de directorul executiv al organizaţiei [sau de un reprezentant (reprezentanţi) al/ai conducerii];

2.2.1.3. implementat în mod activ, comunicat şi pus la dispoziţia întregului personal.

2.2.2. Politica în domeniul siguranţei:

2.2.2.1. include un angajament privind respectarea tuturor cerinţelor juridice şi de altă natură referitoare la siguranţă;

2.2.2.2. furnizează un cadru pentru stabilirea obiectivelor de siguranţă şi pentru evaluarea performanţelor organizaţiei privind siguranţa în raport cu obiectivele respective;

2.2.2.3. include un angajament privind controlul riscurilor pentru siguranţă generate atât de propriile activităţi, cât şi de factori externi;

2.2.2.4. include un angajament privind îmbunătăţirea continuă a sistemului de management al siguranţei;

2.2.2.5. este menţinută în conformitate cu strategia operaţională a organizaţiei şi cu evaluarea performanţei privind siguranţa acesteia.

2.3. Roluri, responsabilităţi, răspunderi şi niveluri de autoritate în cadrul organizaţiei

2.3.1. Responsabilităţile, răspunderile şi nivelurile de autoritate ale membrilor personalului al cărui rol afectează siguranţa (inclusiv personalul de conducere şi alte categorii de personal implicate în sarcini legate de siguranţă) sunt definite la toate nivelurile din cadrul organizaţiei, documentate, atribuite şi comunicate persoanelor în cauză.

2.3.2. Organizaţia se asigură că personalul cu responsabilităţi delegate pentru efectuarea unor sarcini legate de siguranţă deţine autoritatea, competenţa şi resursele adecvate pentru a-şi îndeplini sarcinile fără a fi afectat în mod negativ de activităţile celorlalte funcţii din cadrul organizaţiei.

2.3.3. Delegarea responsabilităţii pentru îndeplinirea sarcinilor legate de siguranţă trebuie să fie documentată, comunicată personalului relevant, acceptată şi înţeleasă.

2.3.4. Organizaţia descrie repartiţia rolurilor menţionate la subpct.2.3.1 ale funcţiilor operaţionale din cadrul şi, dacă este cazul, din afara organizaţiei (a se vedea subpct.5.3. Contractanţii, partenerii şi furnizorii).

2.4. Consultarea personalului şi a altor părţi

2.4.1. Personalul, reprezentanţii acestuia şi părţile interesate externe trebuie consultate, după caz şi dacă este necesar, cu privire la dezvoltarea, întreţinerea şi îmbunătăţirea sistemului de management al siguranţei în sectoarele relevante de care sunt responsabile, inclusiv aspectele de siguranţă ale procedurilor operaţionale.

2.4.2. Organizaţia facilitează consultarea personalului prin punerea la dispoziţie a metodelor şi a mijloacelor necesare pentru implicarea acestuia, pentru înregistrarea opiniilor sale şi pentru furnizarea feedback-ului cu privire la aceste opinii.

3. PLANIFICAREA

3.1. Măsuri pentru abordarea riscurilor

3.1.1. Evaluarea riscurilor

3.1.1.1. Organizaţia:

3.1.1.1.1. identifică şi analizează toate riscurile operaţionale, organizaţionale şi tehnice care sunt relevante pentru tipul, amploarea şi domeniul operaţiunilor desfăşurate de organizaţie. Printre aceste riscuri se numără cele generate de factori umani şi organizaţionali, precum volumul de muncă, organizarea muncii, oboseala sau adecvarea procedurilor, şi activităţile altor părţi interesate (a se vedea punctul 1. Contextul organizaţiei);

3.1.1.1.2. evaluează riscurile menţionate la subpct.3.1.1.1.1 prin aplicarea unor metode adecvate de evaluare a riscurilor;

3.1.1.1.3. elaborează şi pune în aplicare măsuri de siguranţă, identificând responsabilităţile conexe (a se vedea subpct.2.3. Roluri, responsabilităţi, răspunderi şi niveluri de autoritate în cadrul organizaţiei);

3.1.1.1.4. dezvoltă un sistem de monitorizare a eficacităţii măsurilor de siguranţă (a se vedea subpct.6.1. Monitorizarea);

3.1.1.1.5. recunoaşte necesitatea de a colabora cu alte părţi interesate (precum întreprinderi feroviare, administratori de infrastructură, producători, furnizori de lucrări de întreţinere, entităţi responsabile de întreţinere, deţinători de vehicule feroviare, prestatori de servicii şi entităţi achizitoare), atunci când este necesar, în ceea ce priveşte riscurile comune şi punerea în aplicare a unor măsuri de siguranţă adecvate;

3.1.1.1.6. informează personalul şi părţile externe implicate cu privire la riscuri (a se vedea subpct.4.4. Informarea şi comunicarea).

3.1.1.2. Atunci când evaluează riscurile, organizaţia ţine cont de necesitatea de a stabili, de a asigura şi de a susţine un mediu de lucru sigur, în conformitate cu Legea nr.186/2008 securităţii şi sănătăţii în muncă.

3.1.2. Planificarea modificărilor

3.1.2.1. Organizaţia identifică potenţialele riscuri pentru siguranţă şi măsurile de siguranţă adecvate (a se vedea subpct.3.1.1. Evaluarea riscurilor) înainte de implementarea unei modificări (a se vedea subpct.5.4. Gestionarea modificărilor), în conformitate cu procesul de management al riscurilor, luând în considerare inclusiv riscurile pentru siguranţă generate de procesul de modificare.

3.2. Obiectivele de siguranţă şi planificarea

3.2.1. Organizaţia stabileşte obiectivele de siguranţă pentru funcţiile şi nivelurile relevante, pentru a menţine şi, în cazul în care acest lucru este posibil în mod rezonabil, pentru a-şi îmbunătăţi performanţa privind siguranţa.

3.2.2. Obiectivele de siguranţă:

3.2.2.1. sunt compatibile cu politica în domeniul siguranţei şi cu obiectivele strategice ale organizaţiei (dacă este cazul);

3.2.2.2. sunt legate de riscurile prioritare care influenţează performanţa organizaţiei privind siguranţa;

3.2.2.3. sunt măsurabile;

3.2.2.4. iau în considerare cerinţele juridice şi de altă natură aplicabile;

3.2.2.5. sunt reexaminate din perspectiva realizărilor şi revizuite în consecinţă;

3.2.2.6. sunt comunicate.

3.2.3. Organizaţia trebuie să deţină unul sau mai multe planuri care să descrie modul în care îşi va atinge obiectivele de siguranţă.

3.2.4. Organizaţia descrie strategia şi planul sau planurile utilizate pentru monitorizarea atingerii obiectivelor de siguranţă (a se vedea subpct.6.1. Monitorizarea).

4. ASISTENŢA

4.1. Resursele

4.1.1. Organizaţia furnizează resursele, inclusiv personal competent şi echipamente eficace şi utilizabile, necesare pentru stabilirea, implementarea, întreţinerea şi îmbunătăţirea continuă a sistemului de management al siguranţei.

4.2. Competenţele

4.2.1. Sistemul de gestionare a competenţelor instituit de organizaţie se asigură că personalul al cărui rol afectează siguranţa deţine competenţele necesare pentru îndeplinirea sarcinilor legate de siguranţă care ţin de responsabilitatea sa (a se vedea subpct.2.3. Roluri, responsabilităţi, răspunderi şi niveluri de autoritate în cadrul organizaţiei), inclusiv cel puţin:

4.2.1.1. identificarea competenţelor (inclusiv a cunoştinţelor, a abilităţilor şi a comportamentelor şi atitudinilor care nu sunt de natură tehnică) necesare pentru îndeplinirea sarcinilor legate de siguranţă;

4.2.1.2. principiile de selecţie (nivelul de educaţie de bază, aptitudinile psihologice şi fizice necesare);

4.2.1.3. formarea, experienţa şi calificarea iniţiale;

4.2.1.4. formarea continuă şi actualizarea periodică a competenţelor existente;

4.2.1.5. evaluarea periodică a competenţelor şi verificări ale aptitudinilor psihologice şi fizice pentru a se asigura menţinerea calificărilor şi a abilităţilor de-a lungul timpului;

4.2.1.6. formarea specifică în sectoarele relevante ale sistemului de management al siguranţei, pentru a-şi îndeplini sarcinile legate de siguranţă.

4.2.2. Organizaţia asigură un program de formare, astfel cum se menţionează la subpct.4.2.1.3, 4.2.1.4 şi 4.2.1.6, pentru personalul care efectuează sarcini legate de siguranţă, care garantează că:

4.2.2.1. programul de formare răspunde cerinţelor identificate privind competenţele şi nevoile individuale ale personalului;

4.2.2.2. dacă este cazul, formarea garantează că personalul îşi poate desfăşura activitatea în orice condiţii de exploatare (normale, de avarie şi de urgenţă);

4.2.2.3. durata formării şi frecvenţa cursurilor de perfecţionare sunt adecvate obiectivelor formării;

4.2.2.4. se păstrează evidenţe pentru toţi membrii personalului (a se vedea subpct.4.5.3. Controlul documentelor informative);

4.2.2.5. programul de formare este reexaminat şi auditat periodic (a se vedea subpct.6.2. Auditul intern) şi, dacă este necesar, modificat (a se vedea subpct.5.4. Gestionarea modificărilor).

4.2.3. Se instituie măsuri privind întoarcerea la muncă a membrilor personalului în urma unor accidente/incidente sau a unor absenţe îndelungate de la locul de muncă, asigurându-se inclusiv cursuri de formare suplimentare, dacă se constată că este necesar.

4.3. Sensibilizarea

4.3.1. Conducerea se asigură că membrii săi şi ai personalului al cărui rol afectează siguranţa sunt conştienţi de relevanţa, de importanţa şi de consecinţele activităţilor lor şi de modul în care contribuie la aplicarea corectă şi la eficacitatea sistemului de management al siguranţei, inclusiv la realizarea obiectivelor de siguranţă (a se vedea subpct.3.2. Obiectivele de siguranţă şi planificarea).

4.4. Informarea şi comunicarea

4.4.1. Organizaţia defineşte canale de comunicare pentru a asigura schimbul de informaţii legate de siguranţă între diferitele niveluri ale organizaţiei şi între acestea şi părţile interesate externe, inclusiv contractanţi, parteneri şi furnizori.

4.4.2. Pentru a se asigura că factorii de decizie primesc informaţiile legate de siguranţă, organizaţia gestionează identificarea, recepţionarea, prelucrarea, generarea şi difuzarea acestor informaţii.

4.4.3. Organizaţia se asigură că informaţiile legate de siguranţă sunt:

4.4.3.1. relevante, complete şi inteligibile pentru utilizatorii vizaţi;

4.4.3.2. valabile;

4.4.3.3. exacte;

4.4.3.4. consecvente;

4.4.3.5. controlate (a se vedea subpct.4.5.3. Controlul documentelor informative);

4.4.3.6. comunicate înainte de a intra în vigoare;

4.4.3.7. recepţionate şi înţelese.

4.5. Documentele informative

4.5.1. Documentaţia privind sistemul de management al siguranţei

4.5.1.1. Există o descriere a sistemului de management al siguranţei, care include:

4.5.1.1.1. identificarea şi descrierea proceselor şi a activităţilor legate de siguranţa operaţiunilor feroviare, inclusiv a sarcinilor ce ţin de siguranţă şi a responsabilităţilor conexe (a se vedea subpct.2.3. Roluri, responsabilităţi, răspunderi şi niveluri de autoritate în cadrul organizaţiei);

4.5.1.1.2. interacţiunea dintre aceste procese;

4.5.1.1.3. procedurile şi alte documente care descriu modul de implementare a acestor procese;

4.5.1.1.4. identificarea contractanţilor, a partenerilor şi a furnizorilor, cu o descriere a tipului şi a amplorii serviciilor furnizate;

4.5.1.1.5. identificarea acordurilor contractuale şi a altor acorduri comerciale încheiate între organizaţie şi alte părţi, identificate la subpct.4.5.1.1.4, care sunt necesare pentru a controla riscurile pentru siguranţă generate de organizaţie şi pe cele ce ţin de utilizarea contractanţilor;

4.5.1.1.6. trimiteri la documentele informative care sunt obligatorii în temeiul Regulamentului.

4.5.1.2. Organizaţia se asigură că autorităţii sau autorităţilor naţionale de siguranţă competente li se transmite un raport anual privind siguranţa, în conformitate cu art.90 alin.(2) din Codul transportului feroviar nr.19/2022, care include:

4.5.1.2.1. sinteza deciziilor privind gradul de importanţă al modificărilor legate de siguranţă, inclusiv o prezentare generală a modificărilor importante;

4.5.1.2.2. obiectivele de siguranţă ale organizaţiei pentru anul (anii) următor(i) şi modul în care riscurile grave pentru siguranţă influenţează stabilirea acestor obiective de siguranţă;

4.5.1.2.3. rezultatele anchetelor interne cu privire la accidente/incidente (a se vedea subpct.7.1. Lecţiile învăţate din accidente şi incidente) şi ale altor activităţi de monitorizare (a se vedea subpct.6.1. Monitorizarea, 6.2. Auditul intern şi 6.3. Analiza efectuată de conducere), în conformitate cu pct.9 din Regulamentul privind metoda de siguranţă pentru monitorizarea pe care trebuie să o aplice întreprinderile feroviare şi administratorii de infrastructură după primirea unui certificat de siguranţă sau a unei autorizaţii de siguranţă, precum şi entităţile responsabile de întreţinere;

4.5.1.2.4. detaliile privind progresele înregistrate în ceea ce priveşte recomandările organismelor naţionale de anchetă care nu au fost încă abordate (a se vedea subpct.7.1. Lecţiile învăţate din accidente şi incidente);

4.5.1.2.5. indicatorii de siguranţă stabiliţi de organizaţie pentru a evalua performanţa acesteia privind siguranţa (a se vedea subpct.6.1 Monitorizarea);

4.5.1.2.6. dacă este cazul, concluziile raportului anual întocmit de consilierul pentru probleme de siguranţă, în conformitate cu subpct.4.33 din Regulamentul siguranţei feroviare, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.725/2024, referitor la activităţile organizaţiei legate de transportul mărfurilor periculoase conform subpct.4.34 din Regulamentul siguranţei feroviare, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.725/2024.

4.5.2. Crearea şi actualizarea

4.5.2.1. Organizaţia se asigură că la crearea şi la actualizarea documentelor informative referitoare la sistemul de management al siguranţei se utilizează formate corespunzătoare şi mijloace de difuzare adecvate.

4.5.3. Controlul documentelor informative

4.5.3.1. Organizaţia controlează documentele informative referitoare la sistemul de management al siguranţei, în special stocarea, distribuirea şi controlul modificărilor aduse acestora, pentru a se asigura că acestea sunt disponibile, adecvate şi protejate, dacă este necesar.

4.6. Integrarea factorilor umani şi organizaţionali

4.6.1. Organizaţia demonstrează o abordare sistematică privind integrarea factorilor umani şi organizaţionali în cadrul sistemului de management al siguranţei. Abordarea:

4.6.1.1. include elaborarea unei strategii şi utilizarea expertizei şi a metodelor recunoscute din domeniul factorilor umani şi organizaţionali;

4.6.1.2. abordează riscurile asociate cu proiectarea şi utilizarea echipamentelor, cu sarcinile, cu condiţiile de lucru şi cu mecanismele organizaţionale, ţinând cont atât de capacităţile, cât şi de limitările umane, precum şi de influenţele asupra performanţei umane.

5. EXPLOATAREA

5.1. Planificarea şi controlul operaţiunilor

5.1.1. Atunci când îşi planifică, elaborează, implementează şi reexaminează procesele operaţionale, organizaţia se asigură că, în cursul exploatării:

5.1.1.1. sunt aplicate criterii de acceptare a riscurilor şi măsuri de siguranţă (a se vedea subpct.3.1.1. Evaluarea riscurilor);

5.1.1.2. se elaborează un plan (planuri) privind atingerea obiectivelor de siguranţă (a se vedea subpct.3.2. Obiectivele de siguranţă şi planificarea);

5.1.1.3. sunt colectate informaţiile necesare pentru a măsura aplicarea corectă şi eficacitatea mecanismelor operaţionale (a se vedea subpct.6.1. Monitorizarea).

5.1.2. Organizaţia se asigură că mecanismele sale operaţionale sunt conforme cu cerinţele referitoare la siguranţă prevăzute în specificaţiile tehnice de interoperabilitate aplicabile, cu normele naţionale relevante (a se vedea punctul 1. Contextul organizaţiei).

5.1.3. În vederea controlării riscurilor în cazul în care este necesar pentru siguranţa activităţilor de exploatare (a se vedea subpct.3.1.1. Evaluarea riscurilor), trebuie luate în considerare cel puţin următoarele elemente:

5.1.3.1. planificarea traseelor existente ale trenurilor şi a unor trasee noi, precum şi a unor noi servicii feroviare, inclusiv introducerea de noi tipuri de vehicule, necesitatea de a închiria vehicule şi/sau de a angaja personal extern şi schimbul de informaţii privind întreţinerea, în scopuri operaţionale, cu entităţile responsabile de întreţinere;

5.1.3.2. elaborarea şi implementarea orarelor trenurilor;

5.1.3.3. pregătirea trenurilor sau a vehiculelor înainte de deplasare, inclusiv verificările de dinaintea plecării şi compunerea trenurilor;

5.1.3.4. circulaţia trenurilor sau deplasarea vehiculelor în diferite condiţii de exploatare (normale, de avarie şi de urgenţă);

5.1.3.5. adaptarea exploatării la solicitările privind scoaterea din funcţiune şi notificarea repunerii în funcţiune de către entităţile responsabile întreţinere;

5.1.3.6. autorizaţiile privind deplasarea vehiculelor;

5.1.3.7. facilitatea utilizării interfeţelor din cabinele de conducere ale trenurilor şi din regulatoarele de circulaţie cu echipamentele utilizate de personalul de întreţinere.

5.1.4. În scopul de a controla alocarea responsabilităţilor acolo unde este necesar pentru siguranţa activităţilor de exploatare, organizaţia identifică responsabilităţile privind coordonarea şi gestionarea circulaţiei trenurilor şi a deplasării vehiculelor în condiţii de siguranţă şi defineşte modul de alocare a sarcinilor relevante, care afectează prestarea în siguranţă a tuturor serviciilor, către personalul competent din cadrul organizaţiei (a se vedea subpct.2.3. Roluri, responsabilităţi, răspunderi şi niveluri de autoritate în cadrul organizaţiei) sau către alte părţi externe calificate, atunci când este cazul (a se vedea subpct.5.3. Contractanţii, partenerii şi furnizorii).

5.1.5. În scopul de a controla informarea şi comunicarea acolo unde este necesar pentru siguranţa activităţilor de exploatare (a se vedea punctul 4.4. Informarea şi comunicarea), personalul relevant (de exemplu, personalul de tren) trebuie informat în detaliu cu privire la toate condiţiile specificate ale călătoriei, inclusiv cu privire la modificările relevante care pot avea drept rezultat un pericol sau impunerea de restricţii de exploatare temporare sau permanente (de exemplu, din cauza unui anumit tip de vehicule sau a anumitor trasee), precum şi la condiţiile privind transporturile excepţionale, dacă este necesar.

5.1.6. În scopul de a controla competenţele acolo unde este necesar pentru siguranţa activităţilor de exploatare (a se vedea subpct.4.2. Competenţele), organizaţia asigură, în conformitate cu legislaţia aplicabilă (a se vedea punctul 1. Contextul organizaţiei), pentru membrii personalului său:

5.1.6.1. respectarea instrucţiunilor de formare şi de lucru primite, luând măsuri corective acolo unde este necesar;

5.1.6.2. formarea specifică în cazul unor modificări anticipate susceptibile de a afecta desfăşurarea exploatării sau alocarea sarcinilor care le revin;

5.1.6.3. adoptarea de măsuri adecvate ca urmare a unor accidente sau incidente.

5.2. Gestionarea activelor

5.2.1. Organizaţia gestionează riscurile pentru siguranţă asociate cu activele corporale, pe durata întregului ciclu de viaţă al acestora (a se vedea subpct.3.1.1. Evaluarea riscurilor), de la proiectare până la eliminare, şi respectă cerinţele privind factorii umani în toate etapele ciclului de viaţă.

5.2.2. Organizaţia:

5.2.2.1. se asigură că activele sunt utilizate în scopul preconizat, menţinându-le totodată în starea de funcţionare în condiţii de siguranţă, în conformitate cu pct.53 din Regulamentul privind siguranţa feroviară, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.725/2024, acolo unde este necesar, şi la nivelul lor preconizat de performanţă;

5.2.2.2. gestionează activele în cursul exploatării în condiţii normale şi de avarie;

5.2.2.3. detectează, de îndată ce este posibil în mod rezonabil, cazurile de neconformitate cu cerinţele de funcţionare înaintea sau în cursul exploatării activului, aplicând inclusiv restricţii de utilizare, dacă este cazul, pentru a se asigura că activul este menţinut în starea de funcţionare în condiţii de siguranţă (a se vedea subpct.6.1. Monitorizarea).

5.2.3. Organizaţia se asigură că mecanismele sale de gestionare a activelor respectă, acolo unde este cazul, toate cerinţele esenţiale stabilite în specificaţiile tehnice de interoperabilitate relevante (a se vedea punctul 1. Contextul organizaţiei).

5.2.4. În scopul de a controla riscurile acolo unde este necesar pentru prestarea serviciilor de întreţinere (a se vedea punctul 3.1.1. Evaluarea riscurilor), trebuie luate în considerare cel puţin următoarele elemente:

5.2.4.1. identificarea necesităţilor privind întreţinerea pentru a menţine un activ în starea de funcţionare în condiţii de siguranţă, în funcţie de utilizarea planificată şi reală a activului respectiv şi de caracteristicile sale de proiectare;

5.2.4.2. gestionarea scoaterii activului din funcţiune în scopul efectuării întreţinerii, în cazul în care se identifică defecţiuni sau starea activului se degradează dincolo de limitele stării de funcţionare în condiţii de siguranţă, astfel cum este menţionată la subpct.5.2.4.1;

5.2.4.3. gestionarea repunerii în funcţiune a activului, cu eventualele restricţii de utilizare după efectuarea întreţinerii, pentru a se garanta că activul este în starea de funcţionare în condiţii de siguranţă;

5.2.4.4. gestionarea echipamentelor de monitorizare şi de măsurare, pentru a se asigura faptul că acestea sunt adecvate scopului preconizat.

5.2.5. Pentru a controla informarea şi comunicarea acolo unde este necesar pentru gestionarea activelor în condiţii de siguranţă (a se vedea subpct.4.4. Informarea şi comunicarea), organizaţia ia în considerare:

5.2.5.1. schimbul de informaţii relevante în cadrul organizaţiei sau cu entităţile externe responsabile de întreţinere (a se vedea subpct.5.3. Contractanţii, partenerii şi furnizorii), în special în ceea ce priveşte defecţiunile, accidentele şi incidentele legate de siguranţă, precum şi eventualele restricţii privind utilizarea activului în cauză;

5.2.5.2. trasabilitatea tuturor informaţiilor necesare, inclusiv a celor ce ţin de subpct.5.2.5.1 (a se vedea subpct.4.4. Informarea şi comunicarea şi 4.5.3. Controlul documentelor informative);

5.2.5.3. stabilirea şi păstrarea evidenţelor, inclusiv gestionarea modificărilor care afectează siguranţa activelor (a se vedea subpct.5.4. Gestionarea modificărilor).

5.3. Contractanţii, partenerii şi furnizorii

5.3.1. Organizaţia identifică şi controlează riscurile pentru siguranţă generate de activităţile externalizate, inclusiv operaţiunile sau cooperarea cu contractanţii, partenerii şi furnizorii.

5.3.2. Pentru a controla riscurile menţionate la subpct.5.3.1, organizaţia defineşte criteriile privind selecţionarea contractanţilor, a partenerilor şi a furnizorilor, precum şi cerinţele contractuale pe care aceştia trebuie să le îndeplinească, inclusiv:

5.3.2.1. cerinţele juridice şi de altă natură referitoare la siguranţă (a se vedea punctul 1. Contextul organizaţiei);

5.3.2.2. nivelul de competenţe necesar pentru îndeplinirea sarcinilor prevăzute în contract (a se vedea subpct.4.2. Competenţele);

5.3.2.3. responsabilităţile pentru sarcinile care trebuie îndeplinite;

5.3.2.4. nivelul preconizat de performanţă privind siguranţa care trebuie menţinut pe durata contractului;

5.3.2.5. obligaţiile legate de schimbul de informaţii privind siguranţa (a se vedea subpct.4.4 Informarea şi comunicarea);

5.3.2.6. trasabilitatea documentelor referitoare la siguranţă (a se vedea subpct.4.5. Documentele informative).

5.3.3. În conformitate cu pct.5 şi 6 din Regulamentul privind metoda de siguranţă pentru monitorizarea pe care trebuie să o aplice întreprinderile feroviare şi administratorii de infrastructură după primirea unui certificat de siguranţă sau a unei autorizaţii de siguranţă, precum şi entităţile responsabile de întreţinere, organizaţia monitorizează:

5.3.3.1. performanţa privind siguranţa tuturor activităţilor şi operaţiunilor desfăşurate de contractanţi, de parteneri şi de furnizori, pentru a se asigura că aceştia respectă cerinţele prevăzute în contract;

5.3.3.2. gradul de sensibilizare a contractanţilor, a partenerilor şi a furnizorilor cu privire la riscurile pentru siguranţă pe care le-ar putea genera în cadrul operaţiunilor organizaţiei.

5.4. Gestionarea modificărilor

5.4.1. Organizaţia implementează şi controlează modificările aduse sistemului de management al siguranţei pentru a menţine sau a îmbunătăţi performanţa privind siguranţa. Aceasta include luarea deciziilor în diferitele etape ale gestionării modificărilor şi reexaminarea ulterioară a riscurilor pentru siguranţă (a se vedea subpct.3.1.1. Evaluarea riscurilor).

5.5. Gestionarea situaţiilor de urgenţă

5.5.1. Organizaţia identifică situaţiile de urgenţă şi măsurile conexe care trebuie luate în timp util pentru a le gestiona (a se vedea subpct.3.1.1. Evaluarea riscurilor) şi pentru a restabili condiţiile normale de exploatare în conformitate cu specificaţia tehnică de interoperabilitate referitoare la subsistemul "exploatare şi gestionarea traficului".

5.5.2. Organizaţia se asigură că, pentru fiecare tip de situaţie de urgenţă identificat:

5.5.2.1. serviciile de urgenţă pot fi prompt contactate;

5.5.2.2. serviciilor de urgenţă le sunt furnizate toate informaţiile necesare, atât din timp, pentru a-şi pregăti intervenţiile, cât şi în momentul în care survine urgenţa;

5.5.2.3. se acordă primul ajutor la nivel intern.

5.5.3. Organizaţia identifică şi documentează rolurile şi responsabilităţile tuturor părţilor în conformitate cu specificaţia tehnică de interoperabilitate referitoare la subsistemul "exploatare şi gestionarea traficului".

5.5.4. Organizaţia deţine planuri de acţiune, de alertă şi de informare în caz de urgenţă, inclusiv măsuri privind:

5.5.4.1. alertarea întregului personal responsabil de gestionarea situaţiilor de urgenţă;

5.5.4.2. informarea tuturor părţilor (de exemplu, administratorul de infrastructură, contractanţii, autorităţile, serviciile de urgenţă), inclusiv comunicarea instrucţiunilor de urgenţă pentru călători;

5.5.4.3. luarea oricăror decizii necesare în funcţie de tipul de situaţie de urgenţă.

5.5.5. Organizaţia descrie modul în care au fost alocate resursele şi mijloacele de gestionare a situaţiilor de urgenţă (a se vedea subpct.4.1. Resursele) şi modul în care au fost identificate cerinţele privind formarea (a se vedea subpct.4.2. Competenţele).

5.5.6. Mecanismele de urgenţă sunt testate în mod periodic în cooperare cu alte părţi interesate şi sunt actualizate dacă este necesar.

5.5.7. Organizaţia se asigură că personalul competent responsabil, având competenţe lingvistice adecvate, poate fi contactat cu uşurinţă şi fără întârziere de către administratorul de infrastructură şi poate să îi furnizeze acestuia nivelul adecvat de informaţii.

5.5.8. Organizaţia instituie o procedură pentru contactarea, în caz de urgenţă, a entităţii responsabile de întreţinere sau a deţinătorului vehiculelor feroviare.

6. EVALUAREA PERFORMANŢEI

6.1. Monitorizarea

6.1.1. Organizaţia efectuează monitorizarea în conformitate cu Regulamentul privind metoda de siguranţă pentru monitorizarea pe care trebuie să o aplice întreprinderile feroviare şi administratorii de infrastructură după primirea unui certificat de siguranţă sau a unei autorizaţii de siguranţă, precum şi entităţile responsabile de întreţinere:

6.1.1.1. pentru a verifica aplicarea corectă şi eficacitatea tuturor proceselor şi a procedurilor din cadrul sistemului de management al siguranţei, inclusiv a măsurilor de siguranţă operaţionale, organizaţionale şi tehnice;

6.1.1.2. pentru a verifica dacă sistemul de management al siguranţei este aplicat corect în ansamblu şi dacă se obţin rezultatele preconizate;

6.1.1.3. pentru a cerceta dacă sistemul de management al siguranţei respectă cerinţele Regulamentului;

6.1.1.4. pentru a identifica, a implementa şi a evalua eficacitatea măsurilor corective (a se vedea subpct.7.2. îmbunătăţirea continuă), după caz, dacă se descoperă eventuale cazuri relevante de neconformitate cu subpct.6.1.1.1, 6.1.1.2 şi 6.1.1.3.

6.1.2. Organizaţia monitorizează periodic, la toate nivelurile din cadrul organizaţiei, performanţa sarcinilor legate de siguranţă şi intervine în cazul în care aceste sarcini nu sunt îndeplinite în mod adecvat.

6.2. Auditul intern

6.2.1. Organizaţia realizează audituri interne într-un mod independent, imparţial şi transparent pentru a colecta şi a analiza informaţii în scopul activităţilor sale de monitorizare (a se vedea subpct.6.1. Monitorizarea), inclusiv:

6.2.1.1. calendarul auditurilor interne planificate, care poate fi revizuit în funcţie de rezultatele auditurilor anterioare şi ale monitorizării performanţei;

6.2.1.2. identificarea şi selectarea auditorilor competenţi (a se vedea subpct.4.2. Competenţele);

6.2.1.3. analizarea şi evaluarea rezultatelor auditurilor;

6.2.1.4. identificarea necesităţii de a lua măsuri corective sau de îmbunătăţire;

6.2.1.5. verificarea finalizării şi a eficacităţii acestor măsuri;

6.2.1.6. documentele aferente realizării şi rezultatelor auditurilor;

6.2.1.7. informarea conducerii cu privire la rezultatele auditurilor.

6.3. Analiza efectuată de conducere

6.3.1. Conducerea analizează periodic adecvarea şi eficacitatea continuă a sistemului de management al siguranţei, luând în considerare, printre altele, cel puţin următoarele elemente:

6.3.1.1. detaliile privind progresele înregistrate în ceea ce priveşte măsurile rămase neabordate în urma analizelor realizate anterior de conducere;

6.3.1.2. modificarea circumstanţelor interne şi externe (a se vedea punctul 1. Contextul organizaţiei);

6.3.1.3. performanţa organizaţiei privind siguranţa, în raport cu:

6.3.1.3.1. atingerea obiectivelor sale de siguranţă;

6.3.1.3.2. rezultatele activităţilor sale de monitorizare, inclusiv constatările auditurilor interne, şi ale anchetelor interne privind accidentele/incidentele, precum şi stadiul măsurilor aferente;

6.3.1.3.3. rezultatele relevante ale activităţilor de supraveghere efectuate de autoritatea naţională de siguranţă;

6.3.1.3.4. recomandări pentru îmbunătăţire.

6.3.2. Pe baza rezultatelor analizei efectuate de conducere, aceasta îşi asumă întreaga responsabilitate pentru planificarea şi pentru implementarea modificărilor necesare ale sistemului de management al siguranţei.

7. ÎMBUNĂTĂŢIREA

7.1. Lecţiile învăţate din accidente şi incidente

7.1.1. Accidentele şi incidentele legate de operaţiunile feroviare ale organizaţiei trebuie să fie:

7.1.1.1. raportate, înregistrate, investigate şi analizate în scopul determinării cauzelor acestora;

7.1.1.2. raportate autorităţii de stat în domeniul investigării accidentelor şi incidentelor în transporturi sau organismelor naţionale din alte state, dacă este cazul.

7.1.2. Organizaţia se asigură că:

7.1.2.1. recomandările autorităţii de siguranţă, ale organismului de investigare şi cele care rezultă din investigaţiile interne sau ale sectorului sunt evaluate şi implementate;

7.1.2.2. se ţine cont de rapoartele/informaţiile relevante transmise de alte părţi interesate, precum întreprinderi feroviare, administratori de infrastructură, entităţi responsabile de întreţinere şi deţinători de vehicule feroviare.

7.1.3. Organizaţia utilizează informaţiile legate de anchete pentru a revizui evaluarea riscurilor (a se vedea punctul 3.1.1. Evaluarea riscurilor), pentru a trage învăţăminte în vederea îmbunătăţirii siguranţei şi, acolo unde este necesar, pentru a adopta măsuri corective şi/sau de îmbunătăţire (a se vedea subpct.5.4. Gestionarea modificărilor).

7.2. Îmbunătăţirea continuă

7.2.1. Organizaţia îmbunătăţeşte continuu adecvarea şi eficacitatea sistemului său de management al siguranţei, luând în considerare cadrul stabilit în Regulamentul privind metoda de siguranţă pentru monitorizarea pe care trebuie să o aplice întreprinderile feroviare şi administratorii de infrastructură după primirea unui certificat de siguranţă sau a unei autorizaţii de siguranţă, precum şi entităţile responsabile de întreţinere şi cel puţin rezultatele următoarelor activităţi:

7.2.1.1. monitorizarea (a se vedea subpct.6.1. Monitorizarea);

7.2.1.2. auditul intern (a se vedea subpct.6.2. Auditul intern);

7.2.1.3. analiza efectuată de conducere (a se vedea subpct.6.3. Analiza efectuată de conducere);

7.2.1.4. lecţiile învăţate din accidente şi incidente (a se vedea subpct.7.1. Lecţiile învăţate din accidente şi incidente).

7.2.2. Organizaţia furnizează mijloacele necesare pentru a motiva personalul şi alte părţi interesate să îmbunătăţească în mod activ siguranţa ca parte a procesului de învăţare organizaţională.

7.2.3. Organizaţia furnizează o strategie de îmbunătăţire continuă a propriei culturi a siguranţei, bazându-se pe utilizarea expertizei şi a metodelor recunoscute pentru a identifica aspectele comportamentale care afectează diferitele părţi ale sistemului de management al siguranţei şi pentru a institui măsuri care să abordeze aceste aspecte.

Anexa nr.2

la Regulamentul de stabilire a metodelor de

siguranţă privind cerinţele sistemului de

management al siguranţei feroviare

CERINŢELE

sistemului de management al siguranţei referitoare

la administratorul de infrastructură

1. CONTEXTUL ORGANIZAŢIEI

1.1. Organizaţia (administratorul infrastructurii):

1.1.1. descrie caracterul şi amploarea operaţiunilor sale;

1.1.3. identifică părţile interesate (de exemplu, organismele de reglementare, autorităţile, întreprinderile feroviare, administratorii de infrastructură, contractanţii, furnizorii, partenerii), inclusiv părţile din afara sistemului feroviar care sunt relevante pentru sistemul de management al siguranţei;

1.1.4. identifică şi menţine cerinţele juridice şi de altă natură referitoare la siguranţă aplicate de părţile interesate menţionate la subpct.1.1.3;

1.1.5. se asigură că cerinţele menţionate la subpct.1.1.4 sunt luate în considerare la elaborarea, punerea în aplicare şi menţinerea sistemului de management al siguranţei;

1.1.6. defineşte domeniul de aplicare al sistemului de management al siguranţei, indicând care parte a întreprinderii este inclusă în domeniul respectiv sau nu şi luând în considerare cerinţele menţionate la subpct.1.1.4.

1.2. În sensul prezentelor Cerinţe se aplică următoarele noţiuni:

1.2.1. caracter, în legătură cu operaţiunile feroviare desfăşurate de administratorii de infrastructură, înseamnă caracterizarea operaţiunilor în funcţie de domeniul lor de aplicare, inclusiv proiectarea şi construirea infrastructurii, întreţinerea infrastructurii, planificarea traficului, gestionarea şi controlul traficului, precum şi în funcţie de modul de utilizare a infrastructurii feroviare, inclusiv linii convenţionale şi/sau de mare viteză, transport de călători şi/sau de marfă;

1.2.2. amploare, în legătură cu operaţiunile feroviare desfăşurate de administratorii de infrastructură, înseamnă amploarea caracterizată în funcţie de lungimea căii ferate şi de mărimea estimată a administratorului de infrastructură din punctul de vedere al numărului de angajaţi care lucrează în sectorul feroviar.

2. PERSONALUL DE CONDUCERE

2.1. Personalul de conducere şi asumarea angajamentelor

2.1.1.1. asumarea răspunderii şi a responsabilităţii globale pentru siguranţă;

2.1.1.3. asigurarea faptului că politica şi obiectivele privind siguranţa sunt stabilite, sunt înţelese şi sunt compatibile cu direcţia strategică a organizaţiei;

2.1.1.4. asigurarea integrării cerinţelor sistemului de management al siguranţei în procesele operaţionale ale organizaţiei;

2.1.1.5. asigurarea disponibilităţii resurselor pentru funcţionarea sistemului de management al siguranţei;

2.1.1.6. asigurarea eficacităţii sistemului de management al siguranţei în ceea ce priveşte controlul riscurilor pentru siguranţă generate de organizaţie;

2.1.1.7. încurajarea personalului să sprijine respectarea cerinţelor sistemului de management al siguranţei;

2.1.1.8. promovarea îmbunătăţirii continue a sistemului de management al siguranţei;

2.1.1.9. asigurarea faptului că siguranţa este luată în considerare în momentul identificării şi gestionării riscurilor legate de activităţile organizaţiei, precum şi explicarea modului în care va fi recunoscut şi soluţionat conflictul dintre obiectivele privind siguranţa şi alte obiective ce ţin de activitatea organizaţiei;

2.1.1.10. promovarea unei culturi pozitive a siguranţei.

2.2. Politica în domeniul siguranţei

2.2.1. Conducerea elaborează un document care descrie politica organizaţiei în domeniul siguranţei şi care este:

2.2.1.1. adecvat caracterului organizaţiei şi amplorii operaţiunilor feroviare realizate de aceasta;

2.2.1.2. aprobat de administratorul organizaţiei [sau de un reprezentant (reprezentanţi) al (ai) conducerii];

2.2.1.3. implementat în mod activ, comunicat şi pus la dispoziţia întregului personal.

2.2.2. Politica în domeniul siguranţei:

2.2.2.1. include un angajament privind respectarea tuturor cerinţelor juridice şi de altă natură referitoare la siguranţă;

2.2.2.2. furnizează un cadru pentru stabilirea obiectivelor de siguranţă şi pentru evaluarea performanţelor organizaţiei privind siguranţa în raport cu obiectivele respective;

2.2.2.3. include un angajament privind controlul riscurilor pentru siguranţă generate atât de propriile activităţi, cât şi de factorii externi;

2.2.2.4. include un angajament privind îmbunătăţirea continuă a sistemului de management al siguranţei;

2.2.2.5. este menţinută în conformitate cu strategia operaţională a organizaţiei şi cu evaluarea performanţei privind siguranţa acesteia.

2.3. Roluri, responsabilităţi, răspunderi şi niveluri de autoritate în cadrul organizaţiei

2.3.3. Delegarea responsabilităţii pentru îndeplinirea sarcinilor legate de siguranţă trebuie să fie documentată, comunicată personalului relevant, acceptată şi înţeleasă.

2.4. Consultarea personalului şi a altor părţi

3. PLANIFICAREA

3.1. Măsuri pentru abordarea riscurilor

3.1.1. Evaluarea riscurilor

3.1.1.1. Organizaţia:

3.1.1.1.1. identifică şi analizează toate riscurile operaţionale, organizaţionale şi tehnice care sunt relevante pentru caracterul şi amploarea operaţiunilor desfăşurate de organizaţie. Printre aceste riscuri se numără cele generate de factori umani şi organizaţionali, precum volumul de muncă, organizarea muncii, oboseala sau adecvarea procedurilor, şi activităţile altor părţi interesate (a se vedea punctul 1. Contextul organizaţiei);

3.1.1.1.2. evaluează riscurile menţionate la subpct.3.1.1.1.1 prin aplicarea unor metode adecvate de evaluare a riscurilor;

3.1.1.1.4. dezvoltă un sistem de monitorizare a eficacităţii măsurilor de siguranţă (a se vedea subpct.6.1. Monitorizarea);

3.1.1.1.5. recunoaşte necesitatea de a colabora cu alte părţi interesate (precum întreprinderi feroviare, administratori de infrastructură, producători, furnizori de lucrări de întreţinere, entităţi responsabile de întreţinere, deţinători de vehicule feroviare, prestatori de servicii şi entităţi achizitoare), în cazul în care este necesar, în ceea ce priveşte riscurile comune şi punerea în aplicare a unor măsuri de siguranţă adecvate;

3.1.1.1.6. informează personalul şi părţile externe implicate cu privire la riscuri (a se vedea subpct.4.4. Informarea şi comunicarea);

3.1.1.2. atunci când evaluează riscurile, organizaţia ţine cont de necesitatea de a stabili, de a asigura şi de a susţine un mediu de lucru sigur, conform cu legislaţia aplicabilă, în special cu Legea nr.186/2008 securităţii şi sănătăţii muncii.

3.1.2. Planificarea modificărilor

3.1.2.1. Organizaţia identifică potenţialele riscuri pentru siguranţă şi măsurile de siguranţă adecvate (a se vedea subpct.3.1.1. Evaluarea riscurilor) înainte de implementarea unei modificări (a se vedea subpct.5.4. Gestionarea modificărilor), în conformitate cu procesul de management al riscurilor stabilit în metoda de siguranţă pentru evaluarea şi aprecierea riscurilor, luând în considerare inclusiv riscurile pentru siguranţă generate de procesul de modificare.

3.2. Obiectivele de siguranţă şi planificarea

3.2.2. Obiectivele de siguranţă:

3.2.2.1. sunt compatibile cu politica în domeniul siguranţei şi cu obiectivele strategice ale organizaţiei (dacă este cazul);

3.2.2.2. sunt legate de riscurile prioritare care influenţează performanţa organizaţiei privind siguranţa;

3.2.2.3. sunt măsurabile;

3.2.2.4. iau în considerare cerinţele juridice şi de altă natură aplicabile;

3.2.2.5. sunt reexaminate din perspectiva realizărilor şi revizuite în consecinţă;

3.2.2.6. sunt comunicate.

3.2.3. Organizaţia trebuie să deţină unul sau mai multe planuri care să descrie modul în care îşi va atinge obiectivele de siguranţă.

3.2.4. Organizaţia descrie strategia şi planul sau planurile utilizate pentru monitorizarea atingerii obiectivelor de siguranţă (a se vedea subpct.6.1. Monitorizarea).

4. ASISTENŢA

4.1. Resursele

4.2. Competenţele

4.2.1. Sistemul de gestionare a competenţelor instituit de organizaţie garantează că personalul al cărui rol afectează siguranţa deţine competenţele necesare pentru îndeplinirea sarcinilor legate de siguranţă care ţin de responsabilitatea sa (a se vedea subpct.2.3. Roluri, responsabilităţi, răspunderi şi niveluri de autoritate în cadrul organizaţiei), inclusiv cel puţin:

4.2.1.2. principiile de selecţie (nivelul de educaţie de bază, aptitudinile psihologice şi fizice necesare);

4.2.1.3. formarea, experienţa şi calificarea iniţiale;

4.2.1.4. formarea continuă şi actualizarea periodică a competenţelor existente;

4.2.1.5. evaluarea periodică a competenţelor şi verificări ale aptitudinilor psihologice şi fizice pentru a se asigura menţinerea calificărilor şi a abilităţilor de-a lungul timpului;

4.2.1.6. formare specifică în sectoarele relevante ale sistemului de management al siguranţei, pentru a-şi îndeplini sarcinile legate de siguranţă.

4.2.2.1. programul de formare răspunde cerinţelor identificate privind competenţele şi nevoile individuale ale personalului;

4.2.2.2. dacă este cazul, formarea garantează că personalul îşi poate desfăşura activitatea în orice condiţii de exploatare (normale, de avarie şi de urgenţă);

4.2.2.3. durata formării şi frecvenţa cursurilor de perfecţionare sunt adecvate obiectivelor formării;

4.2.2.4. se păstrează evidenţe pentru toţi membrii personalului (a se vedea subpct.4.5.5. Controlul documentelor informative);

4.2.2.5. programul de formare este reexaminat şi auditat periodic (a se vedea subpct.6.2. Auditul intern) şi, dacă este necesar, modificat (a se vedea subpct.5.4. Gestionarea modificărilor).

4.2.3. Instituie măsuri privind revenirea la muncă a membrilor personalului în urma unor accidente/incidente sau a unor absenţe îndelungate de la locul de muncă, asigurându-se inclusiv cursuri de formare suplimentare, dacă se constată că este necesar.

4.3. Sensibilizarea

4.4. Informarea şi comunicarea

4.4.1. Organizaţia defineşte canale de comunicare adecvate pentru a asigura schimbul de informaţii legate de siguranţă între diferitele niveluri ale organizaţiei şi între acestea şi părţile interesate externe, inclusiv contractanţi, parteneri şi furnizori.

4.4.3. Organizaţia se asigură că informaţiile legate de siguranţă sunt:

4.4.3.1. relevante, complete şi inteligibile pentru utilizatorii vizaţi;

4.4.3.2. valabile;

4.4.3.3. exacte;

4.4.3.4. consecvente;

4.4.3.5. controlate (a se vedea subpct.4.5.3. Controlul documentelor informative);

4.4.3.6. comunicate înainte de a intra în vigoare;

4.4.3.7. recepţionate şi înţelese.

4.5. Documentele informative

4.5.1. Documentaţia privind sistemul de management al siguranţei

4.5.1.1. Există o descriere a sistemului de management al siguranţei care include:

4.5.1.1.1. identificarea şi descrierea proceselor şi a activităţilor ce ţin siguranţa operaţiunilor feroviare, inclusiv a sarcinilor legate de siguranţă şi a responsabilităţilor conexe (a se vedea subpct.2.3. Roluri, responsabilităţi, răspunderi şi niveluri de autoritate în cadrul organizaţiei);

4.5.1.1.2. interacţiunea dintre aceste procese;

4.5.1.1.3. procedurile şi alte documente care descriu modul de implementare a acestor procese;

4.5.1.1.4. identificarea contractanţilor, a partenerilor şi a furnizorilor, cu o descriere a tipului şi a amplorii serviciilor furnizate;

4.5.1.1.6. trimiteri la documentele informative care sunt obligatorii în temeiul Regulamentului.

4.5.1.2.1. sinteza deciziilor privind gradul de importanţă al modificărilor legate de siguranţă, inclusiv o prezentare generală a modificărilor importante;

4.5.1.2.4. detalii privind progresele înregistrate în ceea ce priveşte recomandările organismelor naţionale de anchetă care nu au fost încă abordate (a se vedea subpct.7.1. Lecţiile învăţate din accidente şi incidente);

4.5.1.2.5. indicatorii de siguranţă stabiliţi de organizaţie pentru a evalua performanţa acesteia privind siguranţa (a se vedea subpct.6.1. Monitorizarea);

4.5.2. Crearea şi actualizarea

4.5.3. Controlul documentelor informative

4.6. Integrarea factorilor umani şi organizaţionali

4.6.1. Organizaţia trebuie să demonstreze o abordare sistematică privind integrarea factorilor umani şi organizaţionali în cadrul sistemului de management al siguranţei. Abordarea:

4.6.1.1. include elaborarea unei strategii şi utilizarea expertizei şi a metodelor recunoscute din domeniul factorilor umani şi organizaţionali;

5. EXPLOATAREA

5.1. Planificarea şi controlul operaţiunilor

5.1.1. Atunci când îşi planifică, elaborează, implementează şi reexaminează procesele operaţionale, organizaţia se asigură că, în cursul exploatării:

5.1.1.1. sunt aplicate criterii de acceptare a riscurilor şi măsuri de siguranţă (a se vedea subpct.3.1.1. Evaluarea riscurilor);

5.1.1.2. se elaborează un plan (planuri) privind atingerea obiectivelor de siguranţă (a se vedea subpct.3.2. Obiectivele de siguranţă şi planificarea);

5.1.1.3. sunt colectate informaţiile necesare pentru a măsura aplicarea corectă şi eficacitatea mecanismelor operaţionale (a se vedea subpct.6.1. Monitorizarea).

5.1.3. În vederea controlării riscurilor atunci când este necesar pentru siguranţa activităţilor de exploatare (a se vedea subpct.3.1.1. Evaluarea riscurilor), trebuie luate în considerare cel puţin următoarele elemente:

5.1.3.1. identificarea limitelor sigure de transport pentru planificarea şi controlul traficului pe baza caracteristicilor de proiectare ale infrastructurii;

5.1.3.2. planificarea traficului, inclusiv orarele şi alocarea traselor de tren;

5.1.3.3. gestionarea traficului în timp real, în condiţii normale şi de avarie, cu aplicarea restricţiilor de utilizare privind traficul şi gestionarea perturbărilor de trafic;

5.1.3.4. stabilirea condiţiilor privind circulaţia transporturilor excepţionale.

5.1.4. În scopul de a controla alocarea responsabilităţilor acolo unde este necesar pentru siguranţa activităţilor de exploatare, organizaţia identifică responsabilităţile privind planificarea şi exploatarea reţelei feroviare şi defineşte modul în care se alocă sarcinile relevante, care afectează prestarea în siguranţă a tuturor serviciilor, către personalul competent din cadrul organizaţiei (a se vedea subpct.2.3. Roluri, responsabilităţi, răspunderi şi niveluri de autoritate în cadrul organizaţiei) şi către alte părţi externe calificate, atunci când este cazul (a se vedea subpct.5.3. Contractanţii, partenerii şi furnizorii).

5.1.5. În scopul de a controla informarea şi comunicarea acolo unde este necesar pentru siguranţa activităţilor de exploatare (a se vedea subpct.4.4. Informarea şi comunicarea), personalul relevant (de exemplu, impiegaţii de mişcare) trebuie să fie informat cu privire la anumite cerinţe privind dirijarea trenurilor şi mişcările vehiculelor, inclusiv cu privire la modificările relevante care pot avea drept rezultat un pericol sau impunerea de restricţii de exploatare temporare sau permanente (de exemplu, din cauza întreţinerii şinelor), precum şi cu privire la condiţiile privind transporturile excepţionale, dacă este cazul.

5.1.6. În scopul de a controla competenţele acolo unde este necesar pentru siguranţa activităţilor de exploatare (a se vedea subpct.4.2. Competenţele), organizaţia asigură, în conformitate cu legislaţia aplicabilă (a se vedea pct.1. Contextul organizaţiei), pentru membrii personalului său:

5.1.6.1. respectarea instrucţiunilor de formare şi de lucru primite, luând măsuri corective acolo unde este necesar;

5.1.6.2. formare specifică în cazul unor modificări anticipate susceptibile de a afecta desfăşurarea exploatării sau alocarea sarcinilor care le revin;

5.1.6.3. adoptarea măsurilor adecvate ca urmare a unor accidente sau incidente.

5.2. Gestionarea activelor

5.2.1. Organizaţia gestionează riscurile de siguranţă asociate cu activele corporale pe durata întregului lor ciclu de viaţă (a se vedea subpct.3.1.1. Evaluarea riscurilor), de la proiectare până la eliminare, şi respectă cerinţele privind factorii umani în toate etapele ciclului de viaţă.

5.2.2. Organizaţia:

5.2.2.1. se asigură că activele sunt utilizate în scopul preconizat, menţinându-le totodată în starea de funcţionare în condiţii de siguranţă şi la nivelul lor preconizat de performanţă;

5.2.2.2. gestionează activele în cursul exploatării în condiţii normale şi de avarie;

5.2.4. În scopul de a controla riscurile acolo unde este necesar pentru prestarea serviciilor de întreţinere (a se vedea subpct.3.1.1. Evaluarea riscurilor), trebuie luate în considerare cel puţin următoarele elemente:

5.2.4.1. identificarea necesităţilor privind întreţinerea pentru a menţine infrastructura în starea de funcţionare în condiţii de siguranţă, în funcţie de utilizarea planificată şi reală a infrastructurii şi de caracteristicile sale de proiectare;

5.2.4.4. gestionarea echipamentelor de monitorizare şi de măsurare, pentru a se asigura faptul că acestea sunt adecvate scopului preconizat.

5.2.5. În scopul de a controla informarea şi comunicarea acolo unde este necesar pentru gestionarea activelor în condiţii de siguranţă (a se vedea subpct.4.4 Informarea şi comunicarea), organizaţia ia în considerare:

5.2.5.2. trasabilitatea tuturor informaţiilor necesare, inclusiv a celor ce ţin de subpct.5.2.5.1 (a se vedea subpct.4.4. Informarea şi comunicarea şi 4.5.3. Controlul documentelor informative);

5.2.5.3. stabilirea şi păstrarea evidenţelor, inclusiv gestionarea modificărilor care afectează siguranţa activelor (a se vedea subpct.5.4. Gestionarea modificărilor).

5.3. Contractanţii, partenerii şi furnizorii

5.3.2.1. cerinţele juridice şi de altă natură referitoare la siguranţă (a se vedea punctul 1. Contextul organizaţiei);

5.3.2.2. nivelul de competenţe necesar pentru îndeplinirea sarcinilor prevăzute în contract (a se vedea punctul 4.2. Competenţele);

5.3.2.3. responsabilităţile pentru sarcinile care trebuie îndeplinite;

5.3.2.4. nivelul preconizat de performanţă privind siguranţa care trebuie menţinut pe durata contractului;

5.3.2.5. obligaţiile ce ţin de schimbul de informaţii privind siguranţa (a se vedea subpct.4.4. Informarea şi comunicarea);

5.3.2.6. trasabilitatea documentelor referitoare la siguranţă (a se vedea subpct.4.5. Documentele informative).

5.3.3. În conformitate cu procesul prevăzut la pct.5 şi 6 din Regulamentul privind metoda de siguranţă pentru monitorizarea pe care trebuie să o aplice întreprinderile feroviare şi administratorii de infrastructură după primirea unui certificat de siguranţă sau a unei autorizaţii de siguranţă, precum şi entităţile responsabile întreţinere, organizaţia monitorizează:

5.3.3.2. gradul de sensibilizare a contractanţilor, a partenerilor şi a furnizorilor cu privire la riscurile pentru siguranţă pe care le-ar putea genera în cadrul operaţiunilor organizaţiei.

5.4. Gestionarea modificărilor

5.5. Gestionarea situaţiilor de urgenţă

5.5.2. Organizaţia se asigură că, pentru fiecare tip de situaţie de urgenţă identificat:

5.5.2.1. serviciile de urgenţă pot fi prompt contactate;

5.5.2.2. serviciilor de urgenţă le sunt furnizate toate informaţiile necesare, atât din timp, pentru a-şi pregăti intervenţiile, cât şi în momentul în care survine urgenţa;

5.5.2.3. se acordă primul ajutor la nivel intern.

5.5.4. Organizaţia deţine planuri de acţiune, de alertă şi de informare în caz de urgenţă, inclusiv măsuri privind:

5.5.4.1. alertarea întregului personalul responsabil de gestionarea situaţiilor de urgenţă;

5.5.4.2. informarea tuturor părţilor (de exemplu, întreprinderile feroviare, contractanţii, autorităţile, serviciile de urgenţă), inclusiv comunicarea instrucţiunilor de urgenţă pentru călători;

5.5.4.3. luarea oricăror decizii necesare în funcţie de tipul de situaţie de urgenţă.

5.5.6. Mecanismele de urgenţă sunt testate în mod periodic în cooperare cu alte părţi interesate şi sunt actualizate dacă este necesar.

5.5.7. Organizaţia coordonează planurile de urgenţă cu toate întreprinderile feroviare care utilizează infrastructura organizaţiei pentru a-şi desfăşura activitatea, cu serviciile de urgenţă, astfel încât să faciliteze intervenţia rapidă a acestora, precum şi cu orice altă parte care ar putea fi implicată într-o situaţie de urgenţă.

5.5.8. Există mecanisme pentru stoparea promptă a exploatării şi a traficului feroviar, dacă este necesar, şi pentru informarea tuturor părţilor interesate cu privire la măsurile adoptate.

5.5.9. În ceea ce priveşte infrastructura transfrontalieră, cooperarea dintre administratorii de infrastructură relevanţi facilitează coordonarea şi pregătirea necesară a serviciilor de urgenţă competente de ambele părţi ale frontierei.

6. EVALUAREA PERFORMANŢEI

6.1. Monitorizarea

6.1.1.1. pentru a verifica aplicarea corectă şi eficacitatea tuturor proceselor şi procedurilor din cadrul sistemului de management al siguranţei, inclusiv a măsurilor de siguranţă operaţionale, organizaţionale şi tehnice;

6.1.1.2. pentru a verifica dacă sistemul de management al siguranţei este aplicat corect în ansamblu şi dacă se obţin rezultatele preconizate;

6.1.1.3. pentru a cerceta dacă sistemul de management al siguranţei respectă cerinţele Regulamentului;

6.1.1.4. pentru a identifica, a implementa şi a evalua eficacitatea măsurilor corective (a se vedea punctul 7.2. îmbunătăţirea continuă), după caz, dacă se descoperă eventuale cazuri relevante de neconformitate cu subpct.6.1.1.1, 6.1.1.2 şi 6.1.1.3.

6.2. Auditul intern

6.2.1.1. un calendar al auditurilor interne planificate, care poate fi revizuit în funcţie de rezultatele auditurilor anterioare şi ale monitorizării performanţei;

6.2.1.2. identificarea şi selectarea auditorilor competenţi (a se vedea subpct.4.2. Competenţele);

6.2.1.3. analizarea şi evaluarea rezultatelor auditurilor;

6.2.1.4. identificarea necesităţii de a lua măsuri corective sau de îmbunătăţire;

6.2.1.5. verificarea finalizării şi a eficacităţii acestor măsuri;

6.2.1.6. documentele aferente realizării şi rezultatelor auditurilor;

6.2.1.7. informarea conducerii cu privire la rezultatele auditurilor.

6.3. Analiza efectuată de conducere

6.3.1. Conducerea analizează periodic adecvarea şi eficacitatea continuă a sistemului de management al siguranţei, luând în considerare, printre altele, cel puţin următoarele elemente:

6.3.1.1. detaliile privind progresele înregistrate în ceea ce priveşte măsurile rămase neabordate în urma analizelor realizate anterior de conducere;

6.3.1.2. modificarea circumstanţelor interne şi externe (a se vedea punctul 1. Contextul organizaţiei);

6.3.1.3. performanţa organizaţiei privind siguranţa, în raport cu:

6.3.1.3.1. atingerea obiectivelor sale de siguranţă;

6.3.1.3.3. rezultatele relevante ale activităţilor de supraveghere efectuate de autoritatea naţională de siguranţă;

6.3.1.4. recomandări pentru îmbunătăţire.

6.3.2. Pe baza rezultatelor analizei efectuate de conducere, aceasta îşi asumă întreaga responsabilitate pentru planificarea şi implementarea modificărilor necesare ale sistemului de management al siguranţei.

7. ÎMBUNĂTĂŢIREA

7.1. Lecţiile învăţate din accidente şi incidente

7.1.1. Accidentele şi incidentele legate de operaţiunile feroviare ale organizaţiei trebuie să fie:

7.1.1.1. raportate, înregistrate, investigate şi analizate în scopul determinării cauzelor acestora;

7.1.1.2. raportate organismelor naţionale, dacă este cazul.

7.1.2. Organizaţia se asigură că:

7.1.2.1. recomandările autorităţii naţionale de siguranţă, ale organismului naţional de anchetă şi cele care rezultă din investigaţiile interne sau ale sectorului sunt evaluate şi implementate dacă sunt adecvate sau obligatorii;

7.1.3. Organizaţia utilizează informaţiile legate de anchete pentru a revizui evaluarea riscurilor (a se vedea subpct.3.1.1. Evaluarea riscurilor), pentru a trage învăţăminte în vederea îmbunătăţirii siguranţei şi, acolo unde este necesar, pentru a adopta măsuri corective şi/sau de îmbunătăţire (a se vedea subpct.5.4. Gestionarea modificărilor).

7.2. Îmbunătăţirea continuă

7.2.1.1. monitorizarea (a se vedea subpct.6.1. Monitorizarea);

7.2.1.2. auditul intern (a se vedea subpct.6.2. Auditul intern);

7.2.1.3. analiza efectuată de conducere (a se vedea subpct.6.3. Analiza efectuată de conducere);

7.2.1.4. lecţiile învăţate din accidente şi incidente (a se vedea subpct.7.1. Lecţiile învăţate din accidente şi incidente).

7.2.3. Organizaţia furnizează o strategie de îmbunătăţire continuă a culturii siguranţei, bazându-se pe utilizarea expertizei şi a metodelor recunoscute pentru a identifica aspectele comportamentale care afectează diferitele părţi ale sistemului de management al siguranţei şi pentru a institui măsuri care să abordeze aceste aspecte.

Anexa nr.2

la Hotărârea Guvernului nr.378/2025

REGULAMENT

privind metoda de siguranţă pentru monitorizarea pe care

trebuie să o aplice întreprinderile feroviare şi administratorii

de infrastructură după primirea unui certificat de siguranţă

sau a unei autorizaţii de siguranţă, precum şi entităţile

responsabile de întreţinere

Prezentul Regulament transpune Regulamentul (UE) nr.1078/2012 al Comisiei din 16 februarie 2012 privind o metodă de siguranţă comună pentru monitorizarea pe care trebuie să o aplice întreprinderile feroviare şi administratorii de infrastructură după primirea unui certificat de siguranţă sau a unei autorizaţii de siguranţă, precum şi entităţile responsabile cu întreţinerea, CELEX: 32012R1078, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 320 din 17 noiembrie 2012.

1. Prezentul Regulament stabileşte o metodă de siguranţă privind monitorizarea, pentru a permite gestionarea efectivă a siguranţei în cadrul sistemului feroviar în cursul activităţilor de exploatare şi de întreţinere şi, după caz, pentru a îmbunătăţi sistemul de gestionare.

2. Prezentul Regulament este utilizat pentru:

2.1. a verifica aplicarea corectă şi eficacitatea tuturor proceselor şi a procedurilor în cadrul sistemului de gestionare, inclusiv a măsurilor tehnice, operaţionale şi organizaţionale privind controlul riscurilor. În cazul întreprinderilor feroviare şi al administratorilor de infrastructură, verificarea va include elementele tehnice, operaţionale şi organizaţionale necesare pentru eliberarea certificării/autorizaţiei menţionate la art.95 alin.(3) lit.a) şi art.100 lit.(4) lit.c) din Codul transportului feroviar nr.19/2022;

2.2. a verifica dacă sistemul de gestionare este aplicat corect în ansamblul său şi dacă obţine rezultatele scontate; şi

2.3. a identifica şi a pune în aplicare măsurile preventive şi/sau corective adecvate dacă este detectat orice caz relevant de nerespectare a dispoziţiilor de la subpct.2.1 şi 2.2.

3. Prezentul Regulament se aplică întreprinderilor feroviare şi administratorului de infrastructură după primirea unui certificat de siguranţă sau a unei autorizaţii de siguranţă, precum şi entităţilor responsabile de întreţinere.

4. În sensul prezentului Regulament se aplică următoarele noţiuni:

4.1. sistem de gestionare – fie sistemele de gestionare a siguranţei ale întreprinderilor feroviare şi ale administratorului de infrastructură, în sensul sistemului de gestionare a traficului şi conforme cu art.93-94 din Codul transportului feroviar nr.19/2022, fie sistemul de întreţinere al entităţilor responsabile de întreţinere conform cu cerinţele stabilite la art.104 alin.(5) din Codul transportului feroviar nr.19/2022;

4.2. monitorizare – modalităţi instituite de către întreprinderile feroviare, de către administratorii de infrastructură sau de către entităţile responsabile de întreţinere pentru a verifica dacă sistemul lor de gestionare este corect aplicat şi eficient;

4.3. interfeţe – toate punctele de interacţiune de-a lungul unui ciclu de viaţă al unui sistem sau subsistem, inclusiv funcţionarea şi întreţinerea acestuia, în care actori diferiţi din sectorul feroviar conlucrează în vederea asigurării managementului riscurilor;

4.4. sistem de gestionare a infrastructurii – organizarea şi aranjamentele stabilite de un gestionar de infrastructură sau o întreprindere feroviară pentru a asigura gestionarea sigură a operaţiunilor sale.

5. Întreprinderile feroviare, administratorul de infrastructură şi entităţile responsabile de întreţinere:

5.1. sunt responsabile pentru efectuarea procesului de monitorizare prevăzut în anexă;

5.2. se asigură că măsurile de control al riscurilor puse în aplicare de către contractanţii lor sunt, de asemenea, monitorizate în conformitate cu prezentul Regulament. În acest scop, ele aplică procesul de monitorizare prevăzut în anexa sau impun contractanţilor lor aplicarea acestui proces prin intermediul dispoziţiilor contractuale.

6. Procesul de monitorizare cuprinde următoarele activităţi:

6.1. definirea unei strategii, a unor priorităţi şi a unuia sau a mai multor planuri de monitorizare;

6.2. culegerea şi analizarea informaţiilor;

6.3. elaborarea unui plan de acţiuni pentru cazurile inacceptabile de nerespectare a cerinţelor prevăzute în sistemul de gestionare cum ar fi depăşirea toleranţelor admise ale căii şi a pericolului subdimensionării personalului districtelor, verificarea necorespunzătoare a parcursurilor de intrare/ieşire, manevrarea individuală a macazurilor prin acţionarea butoanelor de manevrare macaz în poziţia cerută de parcurs, nerespectarea obligaţiilor de serviciu la expedierea unui tren, nerespectarea de către mecanicii de locomotivă a obligaţiilor de serviciu la expedierea unui tren;

6.4. punerea în aplicare a planului de acţiuni, în cazul în care este elaborat un astfel de plan;

6.5. evaluarea eficacităţii măsurilor cuprinse în planul de acţiune, în cazul în care este elaborat un astfel de plan.

7. Întreprinderile feroviare, administratorul de infrastructură şi entităţile responsabile de întreţinere, inclusiv contractanţii lor, asigură, prin intermediul dispoziţiilor contractuale, schimbul reciproc al tuturor informaţiilor relevante referitoare la siguranţă care rezultă din aplicarea procesului de monitorizare prevăzut în anexă, pentru a permite celorlalte părţi să întreprindă toate măsurile corective necesare pentru a garanta în permanenţă nivelul de siguranţă al sistemului feroviar.

8. În cazul în care, prin aplicare a procesului de monitorizare, întreprinderile feroviare, administratorii de infrastructură şi entităţile responsabile de întreţinere identifică orice risc relevant privind siguranţa rezultând din defecte şi din neconformităţi de construcţie sau din defecţiuni ale echipamentelor tehnice, inclusiv ale subsistemelor structurale, ele semnalează aceste riscuri altor părţi interesate pentru a le permite acestora să întreprindă toate măsurile corective necesare pentru a garanta în permanenţă nivelul de siguranţă al sistemului feroviar.

9. Administratorul de infrastructură şi întreprinderile feroviare prezintă autorităţii de siguranţă un raport privind aplicarea prezentului Regulament, prin intermediul rapoartelor lor anuale de siguranţă, în conformitate cu art.90 alin.(2) din Codul transportului feroviar nr.19/2022.

10. Autoritatea de siguranţă prezintă un raport privind aplicarea prezentului Regulament de către întreprinderile feroviare, administratorul de infrastructură şi, în măsura în care dispune de date în acest sens, de către entităţile responsabile de întreţinerea, în conformitate cu art.90 alin.(5) din Codul transportului feroviar nr.19/2022.

11. Raportul anual privind întreţinerea al entităţilor responsabile de întreţinere, include informaţii despre experienţa entităţilor responsabile de întreţinere în ceea ce priveşte aplicarea prezentului Regulament. Autoritatea de siguranţă colectează aceste informaţii în coordonare cu respectivele organisme de certificare.

Anexă

la Regulamentul privind metoda de siguranţă

pentru monitorizarea pe care trebuie să o aplice

întreprinderile feroviare şi administratorii de

infrastructură după primirea unui certificat de

siguranţă sau a unei autorizaţii de siguranţă,

precum şi entităţile responsabile de întreţinere

Procesul de monitorizare

1. Generalităţi

1.1. Procesul de monitorizare este alimentat de toate procesele şi procedurile cuprinse în sistemul de gestionare, inclusiv de măsurile tehnice, operaţionale şi organizaţionale privind controlul riscurilor.

1.2. Activităţile procesului de monitorizare menţionate la pct.6 din Regulamentul privind metoda de siguranţă pentru monitorizarea pe care trebuie să o aplice întreprinderile feroviare şi administratorii de infrastructură după primirea unui certificat de siguranţă sau a unei autorizaţii de siguranţă, precum şi entităţile responsabile de întreţinere sunt descrise în pct.2-6.

1.3. Acest proces de monitorizare este repetitiv, astfel cum se arată în diagrama din apendice.

2. Definirea unei strategii, a unor priorităţi şi a unuia sau a mai multor planuri de monitorizare

2.1. Pe baza sistemului său de gestionare, fiecare întreprindere feroviară, gestionar de infrastructură şi entitate responsabilă de întreţinere are responsabilitatea definirii strategiei sale, a priorităţilor şi a planului sau a planurilor sale privind monitorizarea.

2.2. Decizia privind stabilirea priorităţilor ţine cont de informaţiile provenite din domeniile care prezintă cele mai mari riscuri şi care ar putea conduce la consecinţe negative pentru siguranţă dacă nu sunt monitorizate în mod eficace. Se stabileşte o ordine de prioritate a activităţilor de monitorizare şi se indică timpul, eforturile şi resursele necesare. Stabilirea priorităţilor ţine cont, de asemenea, de rezultatele aplicărilor anterioare ale procesului de monitorizare.

2.3. Procesul de monitorizare identifică, cât mai devreme posibil, cazurile de neconformitate privind aplicarea sistemului de gestionare care ar putea provoca accidente, incidente, incidente evitate la limită şi alte evenimente periculoase. Această identificare conduce la punerea în aplicare a unor măsuri de remediere a acestor cazuri de neconformitate.

2.4. Strategia şi planul (planurile) de monitorizare definesc indicatori cantitativi şi/sau calitativi care pot:

2.4.1. transmite avertismente timpurii cu privire la orice abatere de la rezultatele aşteptate sau pot oferi garanţia că rezultatele aşteptate vor fi atinse, astfel cum este prevăzut;

2.4.2. oferi informaţii despre rezultatele nedorite;

2.4.3. sprijini procesul decizional.

3. Culegerea şi analizarea informaţiilor

3.1. Culegerea şi analizarea informaţiilor se efectuează în conformitate cu strategia, cu priorităţile şi cu planul (planurile) definite în scopul monitorizării.

3.2. Pentru fiecare indicator menţionat la subpct.2.4 se efectuează următoarele activităţi:

3.2.1. culegerea informaţiilor necesare;

3.2.2. evaluarea prin care să se stabilească dacă procesele, procedurile şi măsurile tehnice, operaţionale şi organizaţionale privind controlul riscurilor sunt puse în aplicare în mod corect;

3.2.3. verificarea prin care să se stabilească dacă procesele, procedurile şi măsurile tehnice, operaţionale şi organizaţionale privind controlul riscurilor sunt eficace şi obţin rezultatele scontate;

3.2.4. evaluarea prin care să se stabilească dacă sistemul de gestionare, în ansamblul său, este aplicat în mod corect şi obţine rezultatele scontate;

3.2.5. analiza şi evaluarea cazurilor de neconformitate identificate în ceea ce priveşte subpct.3.2.2, 3.2.3 şi 3.2.4, precum şi identificarea cauzelor acestora.

4. Elaborarea unui plan de acţiune

4.1. În ceea ce priveşte cazurile de neconformitate identificate considerate ca fiind inacceptabile, se elaborează un plan de acţiuni. Acest plan:

4.1.1. conduce la punerea în aplicare corectă a proceselor, a procedurilor şi a măsurilor tehnice, operaţionale şi organizaţionale privind controlul riscurilor, astfel cum este specificat; sau

4.1.2. îmbunătăţeşte procesele, procedurile şi măsurile tehnice, operaţionale şi organizaţionale privind controlul riscurilor; sau

4.1.3. identifică şi pune în aplicare măsuri suplimentare de control al riscurilor.

4.2. Planul de acţiune include, în special, următoarele informaţii:

4.2.1. obiectivele şi rezultatele scontate;

4.2.2. măsurile corective şi/sau preventive necesare;

4.2.3. persoana responsabilă de punerea în aplicare a acţiunilor;

4.2.4. termenele prevăzute pentru punerea în aplicare a acţiunilor;

4.2.5. persoana responsabilă de evaluarea eficacităţii măsurilor cuprinse în planul de acţiune, în conformitate cu pct.6;

4.2.6. evaluarea impactului planului de acţiuni asupra strategiei, a priorităţilor şi a planului (planurilor) privind monitorizarea.

4.3. Pentru a gestiona siguranţa la nivelul interfeţelor, întreprinderea feroviară, administratorul de infrastructură sau entitatea responsabilă de întreţinerea decide, cu acordul celorlalţi actori implicaţi, cine este responsabil de punerea în aplicare a planului de acţiuni necesar sau a unor părţi ale acestuia.

5. Punerea în aplicare a planului de acţiuni

5.1. Planul de acţiune definit la pct.4 este pus în aplicare astfel încât să se corecteze cazurile de neconformitate identificate.

6. Evaluarea eficacităţii măsurilor cuprinse în planul de acţiuni

6.1. Aplicarea corectă, caracterul adecvat şi eficacitatea măsurilor identificate în planul de acţiuni sunt verificate folosind acelaşi proces de monitorizare descris în diagrama din apendice.

6.2. Evaluarea eficacităţii planului de acţiuni include, în special, următoarele acţiuni:

6.2.1. verificarea punerii în aplicare corecte a planului de acţiuni şi a finalizării acestuia în termenele prevăzute;

6.2.2. verificarea obţinerii rezultatului scontat;

6.2.3. verificarea prin care să se stabilească dacă, între timp, condiţiile iniţiale s-au modificat şi dacă măsurile de control al riscurilor definite în planul de acţiuni sunt în continuare adaptate circumstanţelor;

6.2.4. verificarea prin care să se stabilească dacă sunt necesare alte măsuri de control al riscurilor.

7. Dovezi privind aplicarea procesului de monitorizare

7.1. Procesul de monitorizare este însoţit de o documentaţie care dovedeşte corectitudinea aplicării sale. Această documentaţie este pusă la dispoziţie, în primul rând, în scopuri de evaluare internă. La cerere:

7.1.1. întreprinderile feroviare şi administratorii de infrastructură pun această documentaţie la dispoziţia autorităţii de siguranţă;

7.1.2. entităţile responsabile de întreţinere pun această documentaţie la dispoziţia organismului de certificare. Dacă interfeţele sunt gestionate prin intermediul unor contracte, entităţile responsabile de întreţinere pun această documentaţie la dispoziţia întreprinderilor feroviare şi a administratorilor de infrastructură în cauză.

7.2. Documentaţia produsă în temeiul subpct.7.1 include, în special:

7.2.1. descrierea organizaţiei şi a personalului desemnat pentru a efectua procesul de monitorizare;

7.2.2. rezultatele diferitelor activităţi ale procesului de monitorizare, menţionate la pct.6 din Regulamentul privind metoda de siguranţă pentru monitorizarea pe care trebuie să o aplice întreprinderile feroviare şi administratorii de infrastructură după primirea unui certificat de siguranţă sau a unei autorizaţii de siguranţă, precum şi entităţile responsabile de întreţinere, şi, în special, deciziile adoptate;

7.2.3. în cazurile de neconformitate identificate care sunt considerate inacceptabile, o listă a tuturor măsurilor necesare care trebuie puse în aplicare pentru obţinerea rezultatului prevăzut.

Apendice

Diagrama procesului de monitorizare